aplicatie paractica
-
Upload
backstreetvios -
Category
Documents
-
view
519 -
download
1
Transcript of aplicatie paractica
Cuprins
CAP 1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE LA CASA DE ASIGURĂRI DE
SĂNĂTATE IAŞI.......................................................................................................................2
1.1. Prezentarea instituţiei.......................................................................................................2
1.2. Scurt istoric......................................................................................................................2
1.3. Obiectul de activitate.......................................................................................................4
1.4. Structura organizatorică a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi.......................................5
1.5. Structura de personal la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi..........................................13
1.6. Funcţionalitate la CAS Iaşi............................................................................................18
1.7. Relaţiile externe ale Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi...............................................21
CAP. 2 FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA CASA DE
ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAŞI........................................................................................24
2.1. Cadrul juridic de acţiune................................................................................................24
2.2. Calcule şi fundamentări privind veniturile proprii la CAS Iaşi.....................................40
2.3. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile la CAS Iaşi...............................................48
2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea indicatorilor financiari ai Casei de
Asigurări de Sănătate Iaşi.....................................................................................................68
CAP.3 FINANŢAREA BUGETARĂ A CHELTUIELILOR PUBLICE.................................72
3.1. Noţiuni şi elemente specifice finanţării cheltuielilor bugetare......................................72
3.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.............................................................73
3.3. Utilizarea creditelor bugetare.........................................................................................79
3.4. Fluxurile informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor la Casa de Asigurări de
Sănătate Iaşi..........................................................................................................................85
CAP. 4 ORGANIZAREA EVIDENŢEI PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ LA CASA
DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAŞI.................................................................................87
4.1. Evidenţa tehnico – operativă..........................................................................................88
4.2. Evidenţa statistică..........................................................................................................89
4.3. Evidenţa contabilă curentă.............................................................................................90
4.5.. Încheierea exerciţiului financiar la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi......................104
4.5. Încheierea exerciţiului financiar la CAS Iaşi...............................................................105
Bibliografie.........................................................................................................................108
Anexe..................................................................................................................................109
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Casa de Asigurări de
Sănătate Iaşi
1.1. Prezentarea instituţiei
Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii
sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. Casa
de Asigurări de Sănătate Iaşi, în exercitarea atribuţiilor ei conferite de lege şi de Statut, aplică
şi respectă politica şi strategia generală stabilite de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate
pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate pe raza judeţului Iaşi.
Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este instituţie publică, cu personalitate juridică, cu
buget propriu, în subordinea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casa de Asigurări de
Sănătate Iaşi se organizează şi funcţionează pe baza statutului propriu, care respectă
prevederile statutului –cadru, aprobat de Consiliul de Administraţie al CNAS. Casa de
Asigurări de Sănătate Iaşi este organizată în baza O.U.G. nr.150 /2002 privind organizarea şi
funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările
ulterioare, a Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi a statutului
propriu aprobat propriu aprobat de Consiliul de Administraţie al CNAS.
Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi administrează fondul de asigurări sociale de
sănătate (FASS), fond constituit din contribuţia asiguraţilor, contribuţia persoanelor fizice şi
juridice care angajează personal salariat, subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele
locale, alte venituri. CAS Iaşi reprezintă interesele asiguraţilor săi, 789044 la o populaţie de
861934 locuitori (la data de 31.03.2002), cu un grad de urbanizare de 46 %.
Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi are sediul în municipiul Iaşi la adresa: str.
Gheorghe Asachii 18-20, 700483, judeţul Iaşi.
1.2. Scurt istoric
Până la apariţia Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/19971, sistemul de ocrotire a
sănătăţii a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătăţii prin cele 41 de
direcţii sanitare judeţene şi direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, constituit dintr-o reţea
de spitale, policlinici, dispensare şi alte unităţi sanitare. În plus, existau şi un număr de spitale,
1 Publicată în M. Of. nr.178/31 iulie 1997.
2
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
institute şi centre naţionale de înaltă specializare direct subordonate Ministerului Sănătăţii,
precum şi reţele medicale paralele, în subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi
Serviciului Român de Informaţii, care furnizau servicii medicale şi răspundeau de ocrotirea
sănătăţii pentru o anumită categorie de populaţie.
În perioada 1990-1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanţare de la bugetul de
stat/finanţare complementară – fond special de sănătate (O.G. nr. 22/19922), precum şi
finanţare externă – împrumuturi de la Banca Mondială (Legea nr. 79/19913), fonduri Phare şi
donaţii.
Începutul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sănătate şi a sistemului
de finanţare a serviciilor de sănătate.
În iulie 1997, a fost adoptată de Parlamentul României şi promulgată de Preşedintele ţării
Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmărit modelul de
asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarităţii şi
funcţionând în cadrul unui sistem descentralizat. Ea a intrat în vigoare, cu toate prevederile,
începând cu 1 ianuarie 1999 dar a existat o perioada de tranziţie în anul 1998 în care Direcţiile
Sanitare Judeţene şi Ministerul Sănătăţii au administrat fondurile de asigurare. În consecinţă,
de la 1 ianuarie 1999, conform legii au funcţionat şi casele de asigurări ca instituţii publice
autonome, conduse de reprezentanţii asiguraţilor şi patronatului prin consiliile de
administraţie, deci şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate, în calitatea de prim act normative
important a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate , impunând caracteristici noi şi
democratice:
cuprinderea obligatorie a populaţiei într-un sistem unitar de protecţie social;
alegerea liberă a medicului, unităţii sanitare şi a casei de asigurări de sănătate;
acordarea unui pachet de servicii medicale reglementate prin Contractul Cadru;
finanţare prin contribuţii şi subvenţii de stat;
echilibru financiar;
funcţionarea descentralizată;
solidaritatea şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor;
echitate şi accesibilitatea în acordarea serviciilor medicale.
Actul normativ enunţat stabilea că din punct de vedere administrativ, ca asigurările de
2 Publicată în M. Of. nr. 213/28 aug. 1992.
3 Publicată în M. Of. nr. 267/31 dec. 1991.
3
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
sănătate să se organizeze prin CNAS, prin casele de asigurări judeţene şi a municipiului
Bucureşti şi prin oficii teritoriale.
În perioada 1997-2001, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost
modificată succesiv prin O.U.G. 30/1998, O.U.G. 72/19998, O.U.G. 180/2000 şi O.U.G.
150/2002 care a abrogate legea nr. 145/1997.
Prin noul cadru juridic Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate devine
ordonator principal de credite conform art. 99, alin. (1), iar preşedinţii Caselor Judeţene de
Asigurări de Sănătate sunt desemnaţi ordonatori secundari de credite, conform art. 101, alin
(4). Prin O.U.G. NR. 30/1998 s-a impus şi statuarea tripartismului la nivelul conducerii
C.N.A.S. Consiliile de Administraţie fiind formate din reprezentanţi ai puterii executive,
precum şi ai asociaţiilor patronale şi sindicale, reprezentative la nivel naţional. Astfel,
Consiliul de Administraţie al C.N.A.S. era compus din 15 membri (art.95), iar Consiliile de
Administraţie ale Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătatea din 9 membri.(art 101).
1.3. Obiectul de activitate
CAS Iaşi are rolul de a aplica politica şi strategia generală a CNAS în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate pe teritoriul judeţului. Sistemul asigurărilor sociale
de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii populaţiei prin intermediul
unei variate game de servicii medicale, ce presupun în principal manifestarea grijei faţă de
sănătate, asigurarea medicamentelor necesare, a materialelor sanitare şi a dispozitivelor
medicale.
Principalele atribuţii ale CAS Iaşi, sunt următoarele :
să colecteze contribuţiile la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru care
colectarea veniturilor se face de către ANAF;
să administreze bugetul propriu;
să înregistreze, să actualizeze datele referitoare la asiguraţi şi să le comunice CNAS;
să elaboreze şi să publice raportul anual şi planul de activitate pentru anul următor;
să utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contribuţiilor şi
recuperarea creanţelor restante la contribuţii pentru fond;
4
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
să furnizeze gratuit informaţii, consultanţă, asistenţă în problemele asigurărilor sociale
de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor şi
furnizorilor de servicii medicale;
să administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale;
să negocieze, să contracteze şi să deconteze serviciile medicale contractate cu
furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului cadru;
să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor acestora;
poate să organizeze licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de
servicii, pe baza prevederilor contractului cadru;
să asigure, în calitate de instituţiei competentă, activităţile de aplicare a documentelor
internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii încheiate de România cu alte state;
alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.
1.4. Structura organizatorică a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi
Structura internă urmăreşte aşezarea şi relaţionarea compartimentelor în interiorul
sistemului, ca ansamblu organizatoric. Organigrama generală reprezintă principala structură
ce stă la baza unei bune organizării şi a unei etalonării precise a responsabilităţilor fiecărui
departament în parte.
Structura organizatorică a CAS Iaşi este de tip piramidal, iar nivelurile ierarhice urmăresc
o divizare fragmentată pe trepte cu grade diferite de autoritate. Conform organigramei Casei
de Asigurări de Sănătate Iaşi (figura nr. 1), structura organizatorică, formată din servicii,
departamente şi birouri instituie premisa necesară în asigurarea funcţionării normale a
compartimentelor de muncă, în repartizarea precisă a responsabilităţilor, în stabilirea
riguroasă a dependenţelor ierarhice dar şi a unităţii dintre responsabilitatea unei funcţii şi
puterea de decizie.
La conducerea Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului Iaşi se află un Consiliu de
Administraţie şi preşedintele-director general. În subordinea acestuia, aşa cum reiese din
organigramă, se află directori specializaţi pe diferite servicii şi medicul şef care conduce
serviciul medical. Funcţia de medic-şef este echivalentă cu cea de director general adjunct.
5
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Fig nr.1 Organigrama CAS Iaşi
6
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Organele de conducere ale CAS Iaşi sunt consiliul de administraţie şi preşedintele
director general
.
Tabel nr.1 Conducerea executivă a CAS Iaşi
PREŞEDINTE - DIRECTOR GENERAL Dr. Iulian ŞERBAN [email protected]
DIRECTOR ECONOMICEc. Cristian
LĂPUŞ[email protected]
DIRECTOR RELAŢII CONTRACTUALE Ec. Radu ŢIBICHI [email protected]
MEDIC ŞEF Dr. Dana SCUMPU [email protected]
Principalele atribuţii ale preşedintelui - director general sunt :
aplică normele de gestiune, regulamentele de organizare şi de funcţionare şi
procedurile administrative unitare;
organizează şi coordonează activitatea de control al execuţiei contractelor de furnizare
de servicii medicale;
organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării contribuţiilor
la fond;
propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv
executarea silită, potrivit legii;
stabileşte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;
organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea
drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;
supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări de
sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe care le dă publicităţii;
numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul casei de asigurări.
Consiliul de administraţie are în componenţă 11 membrii, după cum reiese din tabelul
următor.
7
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Tabel nr.2 Componenţa Consiliului de administraţie al CAS Iaşi
NR.
CRT.
NUME ŞI
PRENUMEFUNCŢIA APARTENENŢA
1 Iulian ŞERBAN PREŞEDINTE CAS IAŞI
2ALEXE GRETA
IRINELMEMBRU PREFECTURA
3 Vasile COSTINESCU MEMBRU CONSILIU JUDEŢEAN
4 Doru SCRIPCARU MEMBRU PATRONAT UGIR
5Magda-Ecaterina
ANTOHEMEMBRU CNPR
6 Camelia Elena SAVA MEMBRU CNIPMMR
7 Constantin MAFTEI MEMBRU SINDICAT CARTEL ALFA
8 Viorel TĂNASE MEMBRU SINDICAT SANITAS
9Doru
ALEXANDRESCUMEMBRU SINDICAT BNS
10 Vasile MANOLACHE MEMBRUFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A
SINDICATELOR PENSIONARILOR
11 Mihai BUTNARIU MEMBRUFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A
SINDICATELOR PENSIONARILORPrincipalele atribuţii ale consiliului de administraţie sunt :
aprobă proiectul statutului propriu;
avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anuale aferente Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate;
8
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
aprobă rapoartele de gestiune semestriale şi anuale, prezentate de preşedintele-director
general;
avizează politica de contractare propusă de preşedintele-director general, cu
respectarea contractului-cadru;
avizează programele de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv
măsurile de executare silită potrivit prevederilor legale în vigoare;
alte atribuţii date prin lege sau prin statut.
Organizarea administrativă se prezintă conform următorului tabel, conform serviciilor,
birourilor şi compartimentelor aflate în structura CAS Iaşi.
Tabel nr.3 Organizare administrativă la CAS Iaşi
Serviciu / Birou / Compartiment
Sef Serviciu / Sef Birou /
Coordonator
Compartiment
Telefon Interior
Preşedinte Director General
Cabinet Preşedinte Director General Mihaela SCAFARIU0232
218630195
Serviciul Control Ruxanda PARASCA0232
218630123
Serviciul Resurse umane Elisabeta VITAN0232
218630116
Biroul Tehnologia informaţiei şi SIUI Sorin CHIFAN0232
218630230
Compartimentul Audit public intern Aurelia MUNTEANU0232
218630225
Compartimentul Juridic, contencios Denisa IRIMIA0232
218630120
Compartimentul Relaţii publice, purtător Mihaela SCAFARIU 0232 195
9
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
de cuvânt 218630
Direcţia Economică
Serviciul Buget, financiar, contabilitate Ionel AMARIEI0232
218630128
Serviciul Administrare contribuţii şi
creanţeMarius BACIU
0232
218630203
Biroul Logistică Adrian URSACHI0232
218630231
Compartimentul Achizitii Camelia Mariniuc0232
218630120
Direcţia Relaţii Contractuale
Serviciul Contractare, decontare asistenta
medicala spitaliceasca, de urgenta
prespitaliceasca şi ambulatorie de
specialitate
Margareta MIRON0232
218630218
Serviciul Contractare, decontare asistenta
medicala primara, stomatologica,
dispozitive medicale şi îngrijiri la
domiciliu
Gabriela AMARIEI0232
218630199
Compartimentul Contractare decontrare
farmaciiMihail BENDAS
0232
218630221
Compartimentul Evaluare furnizori Anca LISMAN0232
218630211
Compartimentul Contractare asigurati Daniela BORŞANU0232
218630114
Compartimentul Formulare si carduri Ionela POPOVICI0232
218630167
10
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Compartimentul Relatii cu publicul Carmen TVIGUN0232
218630171
Medic Şef
Serviciul Medical Liviu STAFIE0232
218630226
Compartimentul Programe de sănătate Daniela APOSTOL0232
218630171
Compartimentul Comisii terapeutice Margareta HANCU0232
218630224
Compartimentul Concedii medicale Corina IVASIUC0232
218630129
Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate, cu un rol important în fundamentarea
cheltuielilor bugetare, la nivelul instituţiei, prezintă următoarele atribuţii:
colaborează cu celelalte compartimente din cadrul institutiei şi întocmeste
propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor,
cu încadrarea în limitele de şi estimările pentru următorii 3 ani, însoţite de
documentaţii şi fundamentări detaliate;
solicită ordonatorului principal de credite, modificări sau rectificări între
titluri şi articole de cheltuieli bugetare, pentru exerciţiului bugetar curent;
angajează unitatea prin semnătură, în toate operaţiunile de plată;
urmăreşte efectuarea la timp a finanţării lunare cu credite bugetare pe baza
deschiderilor de credite primite de la MF şi CNAS, în limita fondurilor şi conform
destinatiilor primite;
comunică compartimentelor de specialitate sumele alocate din buget pentru
cheltuieli cu serviciile medicale, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi
cheltuieli de capital şi urmăreşte împreuna cu acestea încadrarea în limitele aprobate;
în vederea efectuarii cheltuielilor prezintă la unitatea trezoreriei statului la
care avem deschise conturi bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe
trimestre în conditiile legii şi lista obiectivelor de investiţii;
întocmeşte lunar situaţia monitorizării cheltuielilor de personal pe care o
transmite la CNAS;
11
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
urmăreşte periodic corelaţia între creditele aprobate prin buget, nivelul
dispoziţiilor de repartizare şi cel al plăţilor nete de casă;
întocmeste lucrările de raportare periodică (zi, lună, trimestru, an), cu privire
la execuţia bugetului (contul de execuţie);
organizează, controlează şi răspunde de evidenţa contabilă, financiară şi de
gestiune, pe baza reglementãrilor în vigoare;
întocmeşte dările de seamă contabile (bilanţ şi cont de execuţie), precum şi
contul de încheiere a exerciţului bugetar anual pentru bugetul fondului se asigurări
sociale de sănătate al CAS Iaşi;
completează jurnalele prevăzute de legea contabilităţii, Registrul Jurnal,
Registrul Inventar;
ţine evidenţa finanţărilor unităţilor spitaliceşti. Înregistrează zilnic în evidenţa
analitică plăţile pe categorii de unităţi şi servicii spitaliceşti;
realizează evidenţierea sponsorizărilor, donaţiilor şi a plăţilor efectuate din
aceste surse;
urmăreşte şi verifică derularea contractelor pentru utilităţi curente;
răspunde de întocmirea corectă şi la timp a ordinelor de plată către furnizori;
verifică activitatea casieriei proprii;
verifică activitatea gestionarilor cu reţete medicale şi formulare de raportare
medici;
completează CEC-ul pentru ridicare de numerar (numerarul pentru efectuarea
plăţilor de salarii, premii, deplasări şi pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin
virament;
predă documentele bancare casierului pentru depunere la Trezorerie;
primeşte şi verifică extrasele de cont şi documentele lor însoţitoare, asigurând
încadrarea corecta pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor pentru bugetul
propriu şi le înregistrează în contabilitate.
Serviciul Planificare şi Prognozǎ:
asigurǎ suportul pentru fundamentarea deciziilor directorului executiv în ceea
ce priveşte negocierea contractelor CAS Iaşi cu spitalele, pe baza indicatorilor
statistici;
asigurǎ centralizarea şi transmiterea trimestrial la CNAS a evaluǎrii activitǎţii
pe toate tipurile de asistenţǎ medicalǎ;
din luna septembrie 2006, rǎspunde de primirea, centralizarea şi transmiterea
12
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
la CNAS a contului de execuţie lunar de la unitǎţile sanitare cu paturi şi Serviciul
Ambulanţǎ.
Serviciul Control are următoarele sarcini:
asigură controlul furnizării serviciilor medicale, medicamentelor în
tratamentul ambulatoriu şi dispozitivele medicale acordate asiguraţilor;
desfǎşoarǎ activitǎţi de control la persoane juridice ai cǎror salariaţi
beneficiazǎ de concedii şi indemnizaţii , precum şi la persoanele fizice care primesc
aceste facilitǎţi;
urmǎreşte modul de recuperare a prejudiciilor constatate.
Atribuţiile Compartimentului Audit Public Intern sunt de a asigura executarea
misiunilor de audit efectuate la nivelul CAS şi la furnizorii de servicii medicale şi
farmaceutice care au contracte încheiate cu CAS Iaşi în conformitate cu prevederile Legii
672/2002 privind auditul public intern şi cu Normele metodologice de aplicare a Legii
auditului public intern avizate de MS cu nr. 40469/18.08.2003 şi a Planului de audit public
intern aprobat, conform următoarelor obiective:
evaluarea semestrialǎ şi anualǎ a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarǎ
prin verificarea legalitǎţii, realitǎţii, regularitǎţii şi exactitǎţii evidenţelor contabile şi
ale actelor financiare şi de gestiune, evaluare ce are drept scop eliminarea factorilor
cumulaţi de risc ce pot aparea în cadrul sistemului;
examinarea proiectului de buget precum şi a propunerilor de rectificare a bugetului
aprobat;
auditarea conformitǎţii operaţiunilor, activitǎţilor sau acţiunilor, identificarea erorilor,
gestiunii defectuoase şi fraudelor şi, pe aceste baze, luarea şi/sau propunerea de
recomandǎri pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi de cǎtre
conducatorul instituţiei publice care va dispune, dupa caz şi alte mǎsuri;
transmite trimestrial, în maxim 5 zile de la încheierea trimestrului, cǎtre DAPI, sinteze
ale recomandǎrilor rezultate din activitǎţile de audit.
Atribuţiile Serviciului Resurse Umane:
elaboreazǎ organigrama CAS Iaşi;
elaboreazǎ şi propune spre aprobare, statulul cu funcţii al CAS Iaşi, anual sau
de câte ori se modificǎ numǎrul de posturi şi funcţii;
întocmeşte contractele de muncǎ ale angajaţilor,statele de platã, ordonanţǎrile
la platǎ pentru cheltuielile salariale;
depune lunar declaraţia la DJFP privind contribuţia salariaţilor la fondul unic
13
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
de asigurǎri sociale de sǎnǎtate, declaraţia privind contribuţia salariaţilor de asigurǎri
sociale la Casa de Pensii şi declaraţia privind contribuţia la fondul de şomaj;
asigurǎ desfǎşurarea proceselor de recrutare - selecţie.
1.5. Structura de personal la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi este
format, în principal, de funcţionari publici şi de personal contractual(bugetar). Statutul celor
dintâi este reglementat în baza Legii nr.188/1999, iar statutul personalului bugetar prin Legea
54/2003.
Întreg personalul este aflat în subordinea Preşedintelui Director General, activitatea
acestora fiind realizată prin respectarea treptelor ierarhice, dar şi prin colaborare între
compartimentele din cadrul instituţiei.
Tabel nr.4 Structura de personal la CAS Iaşi
EXPLICATII
Numar
de
posturi
finantat in
anul 2009
Salariu mediu
de baza
din luna
decembrie
2009
- lei -
Modificarea
numarului de
posturi in anul
2010 (+/-) fata
de anul 2009
Numar de
posturi
finantat
in anul
2010
0 1 2 3 4=1+3
I. FUNCTIONARI PUBLICI - TOTAL 89 1 90
din care:
A. Functionari publici de conducere -
Total10 0 10
din care:
Director executiv 2 1,920 2
Medic sef 1 1,920 1
Sef serviciu 7 1,920 7
Sef birou 0 0
B. Functionari publici de executie -
Total79 1 80
14
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
din care:
a) Clasa I - Total - studii superioare 66 2 68
Consilier superior treapta 1 35 1,920 1 36
Consilier superior treapta 2 4 1,721 4
Consilier superior treapta 3 7 1,560 7
Expert superior treapta 1 0 0
Expert superior treapta 2 0 0
Expert superior treapta 3 0 0
Inspector superior treapta 1 0 0
Inspector superior treapta 2 0 0
Inspector superior treapta 3 0 0
Consilier juridic superior treapta 1 2 1,920 2
Consilier juridic superior treapta 2 0 0
Consilier juridic superior treapta 3 0 0
Auditor superior treapta 1 2 1,920 2
Auditor superior treapta 2 0 0
Auditor superior treapta 3 0 0
Consilier principal treapta 1 0 0
Consilier principal treapta 2 3 1,256 3
Consilier principal treapta 3 3 1,163 3
Expert principal treapta 1 0 0
Expert principal treapta 2 1 1,256 1
Expert principal treapta 3 0 0
Inspector principal treapta 1 1 1,397 1
Inspector principal treapta 2 1 1,256 1
Inspector principal treapta 3 2 1,163 2
Consilier juridic principal treapta 1 0 0
Consilier juridic principal treapta 2 0 0
Consilier juridic principal treapta 3 0 0
Auditor principal treapta 1 0 0
Auditor principal treapta 2 0 0
Auditor principal treapta 3 0 0
Consilier asistent treapta 1 0 1,047 1 1
Consilier asistent treapta 2 1 978 1
Consilier asistent treapta 3 2 908 2
15
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Expert asistent treapta 1 0 0
Expert asistent treapta 2 1 978 1
Expert asistent treapta 3 0 0
Inspector asistent treapta 1 0 0
Inspector asistent treapta 2 1 978 1
Inspector asistent treapta 3 0 0
Consilier juridic asistent treapta 1 0 0
Consilier juridic asistent treapta 2 0 0
Consilier juridic asistent treapta 3 0 0
Auditor asistent treapta 1 0 0
Auditor asistent treapta 2 0 0
Auditor asistent treapta 3 0 0
Consilier debutant 0 0
Expert debutant 0 0
Inspector debutant 0 0
Consilier juridic debutant 0 0
b) Clasa II - Total - studii superioare
de scurta durata0 0 0
referent de specialitate superior treapta 1 0 0
referent de specialitate superior treapta 2 0 0
referent de specialitate superior treapta 3 0 0
referent de specialitate principal treapta 1 0 0
referent de specialitate principal treapta 2 0 0
referent de specialitate principal treapta 3 0 0
referent de specialitate asistent treapta 1 0 0
referent de specialitate asistent teapta 2 0 0
referent de specialitate asistent teapta 3 0 0
referent de specialitate debutant 0 0
c) Clasa III - Total - studii medii 13 -1 12
referent superior treapta 1 8 1,054 8
referent superior treapta 2 1 911 -1 0
referent superior treapta 3 2 798 2
referent principal treapta 1 0 0
16
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
referent principal treapta 2 0 0
referent principal treapta 3 0 0
referent asistent treapta 1 2 651 2
referent asistent treapta 2 0 0
referent asistent treapta 3 0 0
referent debutant 0 0
II. PERSONAL CONTRACTUAL -
TOTAL11 0 11
din care :
Presedinte - Director general 1 1,739 1
B. Functii de executie de specialitate -
total1 0 1
consilier, expert, inspector de specialitate
gr. IA1 1,739 1
consilier, expert, inspector de specialitate
gr. I0 0
consilier, expert, inspector de specialitate
gr. II0 0
referent de specialitate,insp.de
spec.,revizor contabil, gr.III0 0
referent de specialitate,insp.de
spec.,revizor contabil, gr.IV0 0
referent, inspector,revizor contabil,
debutant0 0
tehn.- econ.,referent, interpret relatii,
subinginer gr.IA0 0
tehn.- econ.,referent, interpret relatii,
subinginer gr.I0 0
tehn.- econ.,referent, interpret relatii,
subinginer gr.II0 0
tehn.- econ.,referent, interpret relatii,
subinginer gr.III0 0
tehn.- econ.,referent, interpret relatii, 0 0
17
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
subinginer, debutant
consilier juridic gr.IA 0 0
consilier juridic gr.I 0 0
consilier juridic gr.II 0 0
consilier juridic gr.III 0 0
consilier juridic gr.IV 0 0
consilier juridic debutant 0 0
referent tr.IA 0 0
referent tr.I 0 0
referent tr.II 0 0
referent tr.III 0 0
referent tr.IV 0 0
referent debutant 0 0
C. Functii comune - total 9 0 9
administrator tr.I 0 0
secretar - dactilograf, dactilograf tr.I 0 0
secretar - dactilograf, dactilograf tr.II 0 0
casier, magaziner, tr.I 1 829 1
casier, magaziner, tr.II 0 0
functionar, arhivar, tr.I 0 0
functionar, arhivar, tr.II 1 744 1
functionar, arhivar, tr.III 0 0
portar, paznic, ingrijitor, curier, tr.I 2 675 2
portar, paznic, ingrijitor, curier, tr.II 1 657 1
sofer 3 933 3
muncitor calificat tr.I 1 894 1
muncitor calificat tr.II 0 0
muncitor calificat tr.III 0 0
muncitor calificat tr.IV 0 0
muncitor calificat tr.V 0 0
muncitor calificat tr.VI 0 0
muncitor necalificat 0 0
TOTAL GENERAL 100 1 101
18
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
1.6. Funcţionalitate la CAS Iaşi
Direcţiile, serviciile, birourile şi compartimentele de la nivelul CAS Iaşi sunt organizate
conform prevederilor Ordinului Preşedintelui CNAS, cu încadrarea în buget.
Diferitele structuri de funcţionare se află într-o strânsă interdependenţă, se întrepătrund şi
se completează devenind fundamentale în constituirea şi funcţionarea instituţiei.
Între compartimentele din CAS Iaşi există relaţii de colaborare în toate problemele care
privesc activitatea desfăşurată, de informare asupra acestor probleme, de transmitere a unor
propuneri de îmbunătăţire a activităţii şi de sprijin în rezolvarea problemelor. În conformitate
cu prevederile Legii nr. 82/1991 şi normele specifice Ministerului Finanţelor, Departamentul
financiar-contabil organizeazã şi conduce evidenţa contabilã intrând, astfel, în contact cu toate
compartimentele din cadrul instituţiei, conform reprezentării următoare.
Figura nr.2 Relaţiile interne din cadrul CAS Iaşi
19
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Relaţiile dintre Departamentul financiar – contabil şi Consiliului de administraţie:
are obligaţia de a prezenta trimestrial, situaţiile financiare ale CAS Iaşi din care sǎ
rezulte clar veniturile, cheltuielile, concordanţa acestora cu prevederile din bugetul
aprobat.
poate elabora propuneri de buget care vor fi luate în considerare la întocmirea
acestuia în forma iniţialǎ pentru a fi prezentat spre aprobare la ordonatorul principal de
credite bugetare.
Relaţiile dintre Compartimentul juridic şi Biroul contabilitate:
va prezenta bonul de consum şi borderoul de corespondenţǎ, în cazul în care se
apeleazǎ la serviciile poştale, pentru a expedia anumite documente;
referatul de necesitate reflectã nevoile exprimate în sume concrete necesare
compartimentului pentru a-şi acoperi anumite cheltuieli şi motivând, astfel, banii
20
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
necesari.
Compartimentul financiar-contabil, are obligaţia de a prezenta listele de inventariere
cǎtre Compartimentul Juridic, scopul fiind, de a autentifica legalitatea şi a aviza
documentele date.
Relaţiile dintre Serviciul Control şi Contabilitate se referă la transmiterea către biroul
contabil a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor pentru a evidenţia
contravaloarea acestora de încasat precum şi termenele limitǎ.
Relaţiile dintre Biroul evidenţǎ asiguraţi, indemnizaţii şi concedii medicale şi
Contabilitate:
întocmeşte pânǎ la data de 10 a fiecǎrei luni un stat de platǎ indemnizaţii asigurǎri
sociale de sǎnǎtate pe care îl transmite spre contabilitate, astfel tinându-se o evidenţǎ
strictǎ, lunarǎ a debitorilor la fondul asigurǎrilor de sǎnǎtate;
întocmeşte referatul de aprobare însoţit de borderoul de platǎ şi de ordonanţarea de
platǎ, toate având rol de bazǎ legalǎ pentru sumele care reprezintǎ restituiri de sume
pentru concedii şi indemnizaţii.
Relaţiile dintre Biroul administrativ şi dotǎri şi Contabilitate:
are rolul de a întocmi şi de a transmite contabilului bonul de mişcare a mijloacelor
fixe, ce apare necesar în cazul predǎrii/primirii unui mijloc fix între douǎ locuri de
folosinţǎ; procesul verbal de recepţie/punere în funcţiune care se întocmeşte la data
punerii în funcţiune a mijlocului fix şi procesul verbal de scoatere din funcţiune a
mijlocului fix;
în acest compartiment circula facturile primite de la furnizori sau facturi ca urmare a
vânzǎrii de bunuri precum reţete medicale, chitanţe care apar la încasarea contravalorii
bunurilor (reţete medicale).
Relaţiile dintre Compartimentul Resurse Umane şi Contabilitate:
foile colective de prezenţǎ, provenite de la Biroul de Contabilitate sunt aduse la
cunoştinţã pentru a constitui o bazǎ a elaborǎrii statului de platǎ;
spre Serviciul Resurse Umane se îndreaptǎ şi cererile de concediu de odihnǎ,
solicitǎrile notelor de platǎ a orelor suplimentare.
Compartimentului de Audit Public Intern primeşte de la Biroul Contabil actele precum
bilanţ şi contul de execuţie a bugetului, astfel urmǎrindu-se corectitudinea operaţiilor
contabile şi integritatea absolutǎ a datelor financiare.
21
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
1.7. Relaţiile externe ale Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi
CAS Iaşi se află în coordonarea CNAS, fiind instituţia care administrează şi gestionează
sistemul de asigurări sociale de sănătate din raza judeţului Iaşi, în vederea aplicării politicilor
şi programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii.
Pentru asigurarea continuităţii activităţii sale, orice instituţie publică este obligată sa
întreprindă un ansamblu de relaţii cu alte categorii de participanţi la viaţa economică. Cea mai
mare parte a acestor relaţii sunt de natură publică, în contrapartidă cu statul, dar în acelaşi
timp, CAS Iaşi întreţine relaţii de natură economică şi financiară şi cu alte entităţi din mediul
economic, precum CNAS, Ministerul Sănătăţii Publice, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări
Sociale. De asemenea, CAS Iaşi are relaţii cu asiguraţii şi furnizori de servicii medicale, cu
Banca Comercială Română, cu Trezoreria Municipiului Iaşi şi cu Agenţia Judeţeană de
Ocupare a Forţei de Muncă, AVAS şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform
reprezentării din figura cu numărul 3.
Figura nr.3 Relaţiile CAS Iaşi cu exteriorul
CAS Iaşi intră în relaţii cu CNAS (aceasta fiind în calitate de ordonatorul principal de
credite bugetare) şi transmite spre aprobare către aceasta din urmã: proiecte de buget, situaţii
financiare, liste de investiţii, necesar de credite (până la data de 20 a lunii în curs pentru luna
viitoare). După o analiză aprofundată a acestora, CNAS transmite înapoi casei judeţene
bugetul aprobat cu specificarea cuantumului veniturilor de echilibrare, deschiderile de credite
22
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
bugetare, ce se stabilesc şi se aprobă lunar şi ordine prin care se urmăreşte aplicarea în
practică a legislaţiei în domeniul sănătăţii.
Trezoreria, prin care CAS Iaşi efectueazǎ toate plǎţile cǎtre furnizori, folosind în acest
scop instrumentul ordinul de platã (OP) ce este transmis la Trezoreria Finanţelor Publice
(TFP) spre decontare. CAS Iaşi mai depune la Trezorerie situaţia plǎţilor de casă, în cazul în
care acestea depǎşesc 100.000 RON, documentul dat fiind întocmit pe fiecare decadǎ cu 10
zile înaintea începerii decadei urmǎtoare. La rândul ei, TFP va emite un extras de cont pentru
a certifica decontarea efectuatǎ. Un alt document emis de TFP este o convenţie prin care se
prevede aprobarea plafonului de casǎ, care actual este de 5000 RON. Alãturi de exemplarul
din dispoziţia bugetarǎ,care reprezintǎ actul prin care se înştiinţeazǎ CAS despre deschiderea
creditelor bugetare, Trezoreria mai transmite şi anexa 3 din situaţiile financiare, pe care o
vizeazǎ trimestrial.
Instituţiile fianciar-bancare (Banca BRD) sunt intermediarele în efectuarea
operaţiunilor de plăţi către furnizorii de servicii medicale şi decontarea diverselor
indemnizaţii către asiguraţi. Serviciul de contabilitate este cel care verifică corectitudinea
întocmirii ordinelor de plată pentru a fi înaintate la bancă, documentele care atestă
parcurgerea fazelor de lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor, verifică existenţa semnăturilor
autorizate de pe ordinele de plată şi completează cec- ul de ridicare de numerar (este utilizat
mai ales pentru efectuarea plăţilor de salarii, premii, deplasări sau alte cheltuieli care nu se pot
realiza prin virament). Compartimentul de contabilitate predă documentele bancare casierului
pentru depunere la Trezoreria Municipiului Iaşi. Instituţiile financiar - bancare emit extrasele
de cont în schimbul ordinelor de plată, iar acestea ca şi documentele însoţitoare sunt verificate
de către Serviciul Buget Finanţe Contabilitate şi Decontãri Externe pentru a asigura
încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor pentru bugetul
propriu şi înregistrarea lor în contabilitate.
CAS Iaşi şi furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente
acreditaţi intră în relaţii contractuale, cei mai importanţi fiind: cabinetele medicale, centrele
de diagnosticare şi tratament, spitalele şi alte unităţi sanitare, personalul mediu sanitar şi alte
categorii de personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical; farmaciile,
distribuitorii şi producătorii de medicamente şi materiale sanitare; persoanele fizice autorizate
de Ministerul Sănătăţii şi familiei.
CAS Iaşi încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de
servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar. La încheierea
contractelor părţile vor avea în vedere interesul asiguraţilor şi vor ţine seama de
23
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
economicitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS.
Prevederile Contractului - Cadru sunt date publicităţii pentru informarea asiguraţilor şi a
furnizorilor de servicii medicale.
Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind şi obligaţiile părţilor legate de buna
gestionarea fondurilor, precum şi clauze care să reglementeze condiţiile de plată a serviciilor
medicale furnizate până la definitivarea unui nou contrat între părţi, pentru perioada
următoare celei acoperite prin contract. CAS Iaşi controlează modul în care furnizorii de
servicii medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având
obligaţia să permită accesul la evidenţele referitoare la derularea contractului.
Mărimea plăţii către furnizorii de servicii medicale se stabileşte în funcţie de următoarele
cazuri:
în asistenţa medicală primară şi de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoană
asigurată, tarif pe serviciu medical, sumă fixă negociată pe pachet de servicii
medicale, după caz;
în asistenţa medicală din spitale şi alte unităţi, în afara celor ambulatorii, prin tarif pe
caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, după caz;
prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin Contractul- Cadru;
prin preţ de referinţă prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără contribuţie
personală şi în listele de materiale sanitare şi de dispozitive medicale.
Cap. 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la Casa de
24
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Asigurări de Sănătate Iaşi
2.1. Cadrul juridic de acţiune
Fundamentarea indicatorilor financiari se realizează pe baza următoarelor acte normative:
acte normative care reglementează la modul general activitatea CAS Iaşi;
Legea contabilităţii n.82/1991, republicată;
Ordinul nr.1394/1995 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele
publice;
Ordonanţa nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru
autorităţile şi instituţiile publice;
Legea nr. 247/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind
stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice;
Ordonanţa de urgenţă nr.92/2008 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor
drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2010;
Ordonanţa nr.9/2008 pentru modificarea OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de
reglementare a drepturilor salariale ale funcţionarilor publici până la intrarea în
vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare.
Procesul de fundamentare a indicatorilor financiari de cuprins în buget se realizează
pornind de la următoarele noţiuni de bază:
Baza normativă – este suportul legal ce stă la baza fundamentării cheltuielilor, nici o
cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin
acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
Execuţia preliminată pentru anul de bază, execuţia certă pentru o anumită perioadă de
timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite influenţe;
Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor – pe total şi pe structură şi dinamică,
fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un anumit interval de
timp şi realizându-se de către organul ierarhic superior în etapa de analiză a proiectului
de buget primit de la instituţia subordonată;
Preţurile şi tarifele – cu efecte asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor, fiind factorul
cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de cheltuieli deoarece îşi pune
amprenta caracterul inflaţionist al economiei;
Baremurile de cheltuieli – sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii
de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depăşit şi care sunt
25
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
actualizate periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.
Tabel nr. 5 Bugetul de asigurări sociale de sănătate pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri
de cheltuieli, articole şi alineat, pe anii 2008 – 2013 – mii lei
Cod denumire indicator
2008
Realizar
i
2009
Progra
m
2009
Prelimin
at
(necesar
)
2010
Propuneri
2011
Estimari
2012
Estimari
2013
Estimari
0 1 2 3 4 6 7 8
00.01.0
5VENITURI -TOTAL 360,253 383,958 358,159 363,370 374,998 385,498 395,135
00.02.0
5
I. VENITURI
CURENTE352,338 353,143 328,965 357,780 369,229 379,567 389,057
20.
00.05
B. CONTRIBUTII
DE ASIGURARI352,106 353,143 328,729 357,780 369,229 379,567 389,057
20.05CONTRIBUTIILE
ANGAJATORILOR174,678 179,488 157,526 179,487 185,231 190,417 195,177
20.05.0
3
Contributii de
asigurari sociale de
sanatate datorate
de angajatori
174,678 179,488 157,526 179,487 185,231 190,417 195,177
20.05.0
3.01
Contributii de la
persoane juridice
sau fizice care
angajeaza personal
salariat
155,798 159,492 147,603 152,679 157,565 161,977 166,026
20.05.0
3.02
Contributii pt.
asigurari sociale de
sanatate datorate
de persoanele
aflate in somaj
733 1,381 1,890 1,479 1,526 1,569 1,608
20.05.0
3.03
Venituri incasate in
urma valorificarii
creantelor de catre
AVAS
0 0 0 0 0 0 0
20.05.0 Contributii pentru 18,018 18,035 8,031 24,957 25,756 26,477 27,139
26
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
3.04
concedii si
indemnizatii de la
persoane juridice
sau fizice
20.05.0
3.05
Contributii pentru
concedii sau
indemnizatii
datorate de
persoanele aflate in
somaj
123 580 0 360 372 382 391
20.05.0
3.06
Contributia
suportata de
angajator pentru
concedii si
indemnizatii
datoarata de
persoanele aflate in
incapacitate
temporara de
munca din cauza
de accident de
munca sau boala
profesionala
6 0 2 12 12 13 13
21.05CONTRIBUTIILE
ASIGURATILOR177,428 173,655 171,203 178,293 183,998 189,150 193,879
21.05.0
3
Contributii de
asigurari sociale
de sanatate
datorate de
asigurati
175,712 172,719 168,958 174,829 180,424 185,475 190,112
21.05.0
3.01
Contributia datorata
de persoane
asigurate care au
calitatea de angajat
170,963 153,418 153,216 173,465 179,016 184,028 188,629
21.05.0
3.02
Contributia datorata
de alte persoane
asigurate
4,702 19,173 5,083 1,322 1,364 1,403 1,438
21.05.0 Contributia pentru 29 128 71 42 43 45 46
27
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
3.03
concedii si
indemnizatii
datorate de
asigurati
21.05.0
3.04
Contributia datorata
de pensionari18 0 10,588 0 0 0 0
21.05.0
5
Contributii
facultative ale
asiguratilor
149 188 88 100 103 106 109
21.05.5
0
Alte contributii
pentru asigurari
sociale datorate de
asigurati
1,568 748 2,157 3,364 3,472 3,569 3,658
29.00.0
5
C.VENITURI
NEFISCALE232 0 236 0 0 0 0
30.
00.05
C1.VENITURI DIN
PROPRIETATE8 0 3 0 0 0 0
30.05VENITURI DIN
PROPRIETATE8 0 3 0 0 0 0
30.05.5
0
Alte venituri din
proprietate8 0 3 0 0 0 0
31.05 Venituri din dobanzi 0 0 0 0 0 0 0
31.05.0
3
Alte venituri din
dobanzi0 0 0 0 0 0 0
33.00.0
5
C2 VANZARI DE
BUNURI SI
SERVICII
224 0 233 0 0 0 0
36.05DIVERSE
VENITURI224 0 233 0 0 0 0
36.05.5
0Alte venituri 224 0 233 0 0 0 0
37.05
TRANSFERURI
VOLUNTARE,
ALTELE DECAT
SUBVENTIILE
0 0 0 0 0 0 0
37.05.0
1
Donatii si
sponsorizari0 0 0 0 0 0 0
41.00.0 IV. SUBVENTII 7,916 30,815 29,194 5,590 5,769 5,931 6,079
28
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
5
42. 00
SUBVENTII DE LA
ALTE NIVELE ALE
ADMINISTRATIEI
PUBLICE
7,916 30,815 29,194 5,590 5,769 5,931 6,079
42.05
SUBVENTII DE LA
BUGETUL DE
STAT
6,566 12,778 12,892 4,974 5,133 5,277 5,409
42.05.2
2
Contributii de
asigurari de
sanatate pentru
persoane care
satisfac serviciul
militar in termen
433 0 464 464 479 492 505
42.05.2
3
Contributii de
asigurari de
sanatate pentru
persoane care
executa o
pedeapsa privativa
de libertate sau
arest preventiv
957 43 1,063 1,065 1,099 1,130 1,158
42.05.2
6
Subventii primite de
bugetul Fondului
national unic de
asigurari sociale de
sanatate
0 7,920 7,920 0 0 0 0
42.05.2
7
Contributii de
asigurari de
sanatate pentru
persoanele aflate in
concediu pentru
cresterea copilului
5,176 4,815 3,445 3,445 3,555 3,655 3,746
42.05.3
0
Contributii de
asigurari de
sanatate pt.
pensionari
0 0 0 0 0 0 0
43.05 SUBVENTII DE LA 1,350 18,037 16,302 616 636 654 670
29
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
ALTE
ADMINISTRATII
43.05.0
2
Contributii de
asigurari de
sanatate pentru
persoane care
executa o
pedeapsa privativa
de libertate sau
arest preventiv
0 0 0 0 0 0 0
43.05.0
3
Contributii de
asigurari de
sanatate pentru
persoanele aflate in
concediu pentru
cresterea copilului
0 0 0 0 0 0 0
43.05.0
5
Contributii de
asigurari de
sanatate pentru
persoane care se
afla in concediu
medical sau in
concedii medicale
pentru ingrijirea
copilului bolnav in
varsta de pana la 7
ani
219 0 22 22 23 23 24
43.05.0
6
Contributii de
asigurari de
sanatate pentru
persoane care se
afla in concediu
medical din cauza
de accidente de
munca si boli
profesionale
26 26 20 20 21 21 22
43.05.1
1
Contributii de
asigurari de
1,105 2,325 574 574 592 609 624
30
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
sanatate pentru
persoanele
beneficiare de
ajutor social
43.05.1
2
Sume alocate din
veniturile proprii ale
Ministerului
Sanatatii Publice
0 15,686 15,686 0 0 0 0
43.05.1
3
Contributii din
bugetul asigurarilor
sociale de stat, din
sumele alocate
sistemului de
asigurari pentru
accidente de
munca si boli
profesionale,
pentru concedii si
indemnizatii
datorate
persoanelor aflate
in incapacitate
temporara de
munca din cauza
accidentelor de
munca sau bolilor
profesionale
0 0 0 0 0 0 0
50. 05CHELTUIELI-
TOTAL767,411 651,266 913,088 1,021,813
1,053,93
2
1,083,44
1
1,109,06
4
50.05.0
1
CHELTUIELI
CURENTE
767,411 651,266 912,528 1,021,203 1,053,88
2
1,083,39
1
1,109,01
4
50.05.1
0
TITLUL I
CHELTUIELI DE
PERSONAL
3,468 3,450 3,795 5,642 5,823 5,986 4,674
50.05.2
0
TITLUL II BUNURI
SI SERVICII
745,984 630,465 884,733 991,561 1,023,29
1
1,051,94
3
1,078,24
2
50.05.3
0
TITLUL III
DOBANZI
0 0 0 0 0 0 0
31
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
50.05.5
7
TITLUL IX
ASISTENTA
SOCIALA
17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098
50.05.7
0
CHELTUIELI DE
CAPITAL
0 0 560 610 50 50 50
50.05.7
1
TITLUL XII
ACTIVE
NEFINANCIARE
0 0 560 610 50 50 50
50.05.8
5
PLATI
EFECTUATE IN
ANII PRECEDENTI
SI RECUPERATE
IN ANUL CURENT
0 0 0 0 0 0 0
66.00.0
5
Partea a III-a
CHELTUIELI
SOCIAL -
CULTURALE
767,411 651,266 913,088 1,021,813 1,053,93
2
1,083,44
1
1,109,06
4
66.00.0
5.01
CHELTUIELI
CURENTE
767,411 651,266 912,528 1,021,203 1,053,88
2
1,083,39
1
1,109,01
4
66.00.0
5.01.57
TITLUL IX
ASISTENTA
SOCIALA
17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098
66.00.0
5.70
CHELTUIELI DE
CAPITAL
0 0 560 610 50 50 50
66 .05 SANATATE 749,451 633,915 889,088 997,813 1,029,16
4
1,057,97
9
1,082,96
6
66.05.0
1
CHELTUIELI
CURENTE
749,451 633,915 888,528 997,203 1,029,11
4
1,057,92
9
1,082,91
6
66.05.1
0
TITLUL I
CHELTUIELI DE
PERSONAL
3,468 3,450 3,795 5,642 5,823 5,986 4,674
66.05.1
0.01
Cheltuieli de salarii
in bani
2,724 2,690 2,976 4,452 4,594 4,723 3,380
66.05.1
0.01.01
Salarii de bază 1,643 1,778 1,765 1,864 1,924 1,978 2,027
66.05.1
0.01.02
Salarii de merit 53 12 67 62 64 66 67
66.05.1 Indemnizaţie de 77 89 73 85 88 90 92
32
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
0.01.03 conducere
66.05.1
0.01.04
Spor de vechime 311 340 320 396 409 420 431
66.05.1
0.01.05
Sporuri pentru
condiţii de muncă
0 0 0 0 0 0 0
66.05.1
0.01.06
Alte sporuri 85 47 297 254 262 269 276
66.05.1
0.01.07
Ore suplimentare 3 0 0 6 6 6 7
66.05.1
0.01.08
Fond de premii 231 145 145 145 150 154 158
66.05.1
0.01.09
Prima de vacanţă 157 171 146 159 164 169 173
66.05.1
0.01.12
Indemnizaţii plătite
unor persoane din
afara unităţii
73 80 83 89 92 94 97
66.05.1
0.01.13
Indemnizaţii de
delegare
2 2 1 2 2 2 2
66.05.1
0.01.30
Alte drepturi
salariale in bani
88 26 79 1,390 1,434 1,475 50
66.05.1
0.02
Cheltuieli salariale
in natura
0 0 0 0 0 0 0
66.05.1
0.02.01
Tichete de masa 0 0 0 0 0 0 0
66.05.1
0.03
Contributii 744 760 819 1,190 1,228 1,262 1,294
66.05.1
0.03.01
Contributii de
asigurari sociale de
stat
524 544 619 899 928 954 978
66.05.1
0.03.02
Contributii de
asigurari de somaj
31 15 15 22 23 23 24
66.05.1
0.03.03
Contributii de
asigurari sociale de
sanatate
150 153 155 225 232 239 245
66.05.1
0.03.04
Contributii de
asigurari pentru
accidente de
munca si boli
12 13 5 7 7 7 8
33
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
profesionale
66.05.1
0.03.06
Contributii pentru
concedii si
indemnizatii
27 35 25 37 38 39 40
66.05.2
0
TITLUL II BUNURI
SI SERVICII
745,984 630,465 884,733 991,561 1,023,29
1
1,051,94
3
1,078,24
2
66.05.2
0.01
Bunuri si servicii 745,869 630,395 884,632 991,440 1,023,16
6
1,051,81
5
1,078,11
0
66.05.2
0.01.01
Furnituri de birou 95 73 80 80 83 85 87
66.05.2
0.01.02
Materiale pentru
curatenie
7 6 8 8 8 8 9
66.05.2
0.01.03
Incalzit, iluminat si
forta motrica
119 113 115 150 155 159 163
66.05.2
0.01.04
Apa, canal si
salubritate
20 19 25 25 26 27 27
66.05.2
0.01.05
Carburanti si
lubrifianti
43 41 41 45 46 48 49
66.05.2
0.01.06
Piese de schimb 3 3 3 3 3 3 3
66.05.2
0.01.08
Posta,
telecomunicatii,
radio, tv, internet
117 89 110 110 114 117 120
66.05.2
0.01.09
Materiale si prestari
de servicii cu
caracter functional
din care:
745,146 629,807 884,030 990,799 1,022,50
5
1,051,13
5
1,077,41
3
Materiale si prestari
de servicii cu
caracter medical
745,102 629,774 883,986 990,755 1,022,46
0
1,051,08
8
1,077,36
6
Materiale si prestari
de servicii cu
caracter functional
pt ch.proprii
44 33 44 44 45 47 48
66.05.2
0.01.30
Alte bunuri si
servicii pentru
intretinere si
functionare
319 244 220 220 227 233 239
34
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
66.05.2
0.02
Reparatii curente 0 0 30 50 52 53 54
66.05.2
0.05
Bunuri de natura
obiectelor de
inventar
26 20 20 20 21 21 22
66.05.2
0.05.30
Alte obiecte de
inventar
26 20 20 20 21 21 22
66.05.2
0.06
Deplasari, detasari,
transferari
23 18 18 18 19 19 20
66.05.2
0.06.01
Deplasari interne,
detasari, transferari
23 18 18 18 19 19 20
66.05.2
0.06.02
Deplasari in
strainatate
0 0 0 0 0 0 0
66.05.2
0.11
Carti, publicatii si
materiale
documentare
12 3 4 4 4 4 4
66.05.2
0.12
Consultanta si
expertiza
0 0 0 0 0 0 0
66.05.2
0.13
Pregatire
profesionala
11 8 8 8 8 8 9
66.05.2
0.14
Protectia muncii 0 0 0 0 0 0 0
66.05.2
0.30
Alte cheltuieli 43 21 21 21 22 22 23
66.05.2
0.30.04
Chirii 0 0 0 0 0 0 0
66.05.2
0.30.30
Alte cheltuieli cu
bunuri si servicii
43 21 21 21 22 22 23
66.05.3
0
TITLUL III
DOBANZI
0 0 0 0 0 0 0
66.05.3
0.03
Alte dobanzi 0 0 0 0 0 0 0
66.05.3
0.03.02
Dobanda datorata
trezoreriei statului
0 0 0 0 0 0 0
66.05.7
0
CHELTUIELI DE
CAPITAL
0 0 560 610 50 50 50
66.05.7
1
TITLUL XII
ACTIVE
0 0 560 610 50 50 50
35
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
NEFINANCIARE
66.05.7
1.01
Active fixe 0 0 0 50 50 50 50
66.05.7
1.01.01
Constructii 0 0 0 0 0 0 0
66.05.7
1.01.02
Masini,
echipamente si
mijloace de
transport
0 0 0 50 50 50 50
66.05.7
1.01.03
Mobilier, aparatura
birotica si alte
active corporale
0 0 0 0 0 0 0
66.05.7
1.01.30
Alte active fixe 0 0 0 0 0 0 0
66.05.7
1.03
Reparatii capitale
aferente activelor
fixe
0 0 560 560 0 0 0
66.05.0
1
Administratia
centrala
66.05.0
2
Servicii publice
descentralizate
4,349 4,141 5,102 7,058 6,704 6,891 5,600
66.05.0
3
Produse
farmaceutice,
materiale sanitare
specifice si
dispozitive
medicale
194,401 195,479 274,185 306,207 316,006 324,854 332,976
66.05.0
3.01
Medicamente cu si
fara contributie
personala
127,154 128,927 180,000 202,579 209,061 214,915 220,288
- Medicamente cu
contributie
personala, din care:
68,913 73,227 50,400 56,983 58,806 60,453 61,964
- sume pentru
servicii medicale
tratament si
medicatie pentru
personalul
13 29 50 69 72 74 75
36
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
contractual din
sistemul sanitar
- medicamente
pentru pensionarii
cu venituri realizate
numai din pensii de
pana la 700 lei/luna
cu valoare de
compensare 40%
prevazute a se
finanta din
veniturile proprii
ale Ministerului
Sanatatii,prin
transferuri catre
Fondul National
Unic de Asigurari
Sociale de
Sanatate
0 1,309 4,500 2,438 2,516 2,587 2,651
- Medicamente fara
contributie
personala, din care:
58,241 55,700 129,600 145,596 150,255 154,462 158,324
- sume pentru
servicii medicale
tratament si
medicatie pentru
personalul
contractual din
sistemul sanitar
0 0 50 35 36 37 38
66.05.0
3.02
Medicamente
pentru boli cronice
cu risc crescut
utilizate in
programele
nationale cu scop
curativ **)
51,032 53,282 75,422 77,262 79,735 81,967 84,017
66.05.0
3.03
Materiale sanitare
specifice utilizate in
11,716 9,093 14,347 18,344 18,931 19,461 19,947
37
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
programele
nationale cu scop
curativ **)
66.05.0
3.04
Servicii medicale
de hemodializa si
dializa peritoneala,
din care:
1,048 1,042 1,282 1,408 1,453 1,494 1,531
Transport bolnavi la
unitati private
0 0 0 0 0
Transport copii sub
18 ani in alte judete
0 0 0 0 0
Servicii medicale in
unitati sanitare
1,048 1,042 1,282 1,408 1,453 1,494 1,531
66.05.0
3.05
Dispozitive si
echipamente
medicale
3,450 3,134 3,134 6,615 6,826 7,017 7,193
66.05.0
4
Servicii medicale in
ambulator
112,474 69,214 81,587 84,666 87,376 89,822 92,068
66.05.0
4.01
Asistenta medicala
primara, din care:
55,206 30,328 39,401 39,072 40,322 41,451 42,488
- activitate curenta 50,549 29,414 38,377 39,072 40,322 41,451 42,488
- centre de
permanenta
304 780 890 0 0 0
- programul
national privind
evaluarea starii de
sanatate a
populatiei in
asistenta medicala
primara
4,352 134 134 x x x x
66.05.0
4.02
Asistenta medicala
pentru specialitati
clinice
22,604 17,855 19,355 21,564 22,254 22,877 23,449
66.05.0
4.03
Asistenta medicala
stomatologica, din
care:
5,540 4,919 4,919 5,166 5,331 5,481 5,618
- sume pentru
servicii medicale
1 17 17 0 0 0
38
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
tratament si
medicatie pentru
personalul
contractual din
sistemul sanitar
66.05.0
4.04
Asistenta medicala
pentru specialitati
paraclinice, din
care:
23,959 11,804 13,004 13,777 14,217 14,615 14,981
- activitate curenta 13,666 11,269 12,471 13,670 14,108 14,503 14,865
- sume pentru
evaluarea anuala a
bolnavilor cu diabet
zaharat (inclusiv
hemoglobina
glicata)
173 106 106 106 110 113 116
- programul
national privind
evaluarea starii de
sanatate a
populatiei in
asistenta medicala
primara
10,120 429 427 x x x x
66.05.0
4.05
Asistenta medicala
in centrele
medicale
multifunctionale,
din care:
5,166 4,308 4,908 5,088 5,251 5,398 5,533
- sume pentru
servicii medicale
tratament si
medicatie pentru
personalul
contractual din
sistemul sanitar
0 0 0 0 0 0
66.05.0
5
Servicii de urgenta
prespitalicesti si
transport sanitar
22,637 21,754 27,466 30,312 31,282 32,158 32,962
39
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
66.05.0
6
Servicii medicale in
unitati sanitare cu
paturi
412,383 341,218 498,638 566,048 584,162 600,518 615,531
66.05.0
6.01
Spitale generale 411,014 339,982 497,142 564,497 582,561 598,873 613,844
66.05.0
6.04
Unitati de
recuperare-
reabilitare a
sanatatii
1,369 1,236 1,496 1,551 1,601 1,645 1,687
66.05.0
7
Ingrijiri medicale la
domiciliu
2,775 2,091 2,091 3,502 3,614 3,716 3,808
66.05.1
1
Prestatii medicale
acordate in baza
documentelor
internationale
433 19 19 19 20 20 21
66.05.8
5
Plati efectuate in
anii precedenti si
recuperate in anul
curent
0 0 0 0 0 0 0
68.05 ASIGURARI SI
ASISTENTA
SOCIALA
17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098
68.05.0
1
CHELTUIELI
CURENTE
17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098
68.05.5
7.00
TITLUL IX
ASISTENTA
SOCIALA
17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098
68.05.5
7.02
Ajutoare sociale 17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098
68.05.5
7.02.01
Ajutoare sociale in
numerar
17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098
68.05.0
5
Asistenta sociala in
caz de boli si
invaliditati
13,168 12,458 17,000 17,000 17,544 18,035 18,486
68.05.0
5.01
Asistenta sociala in
caz de boli
13,168 12,458 17,000 17,000 17,544 18,035 18,486
68.05.0
6
Asistenta sociala
pentru familie si
4,792 4,893 7,000 7,000 7,224 7,426 7,612
40
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
copii
68.05.5
7.02.03
Tichete de cresa 0 0 0 0 0 0 0
68.05.5
7.02.04
Tichete cadou
acordate pentru
cheltuieli sociale
0 0 0 0 0 0 0
68.05.8
5
Plati efectuate in
anii precedenti si
recuperate in anul
curent - Asistenta
sociala
0 0 0 0 0 0 0
97.05 REZERVE 3,424 0 0 0 0 0 0
97.05.0
2
Fond de rezerva al
Casei Nationale de
Asigurari de
Sanatate
3,424 0 0 0 0 0 0
2.2. Calcule şi fundamentări privind veniturile proprii la CAS Iaşi
Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi
promovării sănătăţii populaţiei care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază. Fondul
naţional unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care se constituie şi se
utilizează potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, OUG 148 şi OUG
158/2005,OUG 1/2006. Constituirea fondului se face din contribuţia de asigurări sociale de
sănătate, denumită contribuţie, suportată de asiguraţi, de persoane fizice şi juridice care
angajează personal salariat, din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din alte surse –
donaţii, sponsorizări, dobânzi, potrivit legii.
Fondul se formează din :
contributii ale persoanelor fizice si juridice
Subvenţii de la bugetul de stat
Dobânzi, donaţii, sponsorizări şi alte venituri, ăn condiţiile legii.
În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului fondului,
după epuizarea fondului de rezervă veniturile bugetului se completează cu sume
care se alocă de la bugetul de stat.
Tabel nr. 6 Fundamentarea veniturilor la Casa se Asigurări de Sănătate Iaşi
41
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Denumire indicatorPropuneri
an 2010
00.01.05 VENITURI - TOTAL 363,370
00.02.05 I. VENITURI CURENTE 357,780
20.00.05.CONTRIBUTII LA FONDUL NATIONAL UNIC
DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE357,780
20.05 Contributiile angajatorilor 179,487
20.05.03Contributii de asigurari sociale datorate de
angajatori179,487
C1. 20.05.03.01 Contributii datorate de angajatori(1+2+3+4+5) 152,679
1 Cu carte de munca(a*b*12luni*c*d) 151,524
a). numar salariati 158,359
b). salariul mediu 1,804
c). cota de contributie (%) 5.2
d). realizare(%) 85
2. Cu conventie civila(a*b*12luni*c*d) 0
a). numar salariati
b). salariul mediu
c). cota de contributie (%) 5.2
d). realizare(%)
3.Persoane cu contract de mandat(a*b*12luni*c
%*d)%0
a). numar salariati
b). salariul mediu
c). cota de contributie (%) 5.2
d). realizare(%)
4.Salariati cu timp partial de
munca(a*b*12luni*c*d)1,155
a). numar salariati 2,523
b). salariul mediu 863
c). cota de contributie (%) 5.2
d). realizare(%) 85
5 Incasari din arierate
C4. 20.05.03.02 Contributii pentru asigurari sociale de sanatate 1,479
42
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
datorate de persoanele aflate in Somaj
C5. 20.05.03.03Venituri incasate in urma valorificarii creantelor
de la AVAS
20.05.03.04 Contributii pentru concedii si indemnizatii 24,957
1 Cu carte de munca(a*b*12luni*c*d) 24,768
a). numar salariati 158,359
b). salariul mediu 1,804
c). cota de contributie (%) 0.85
d). realizare(%) 85
2.Persoane cu contract de mandat(a*b*12luni*c
%*d)%0
a). numar salariati
b). salariul mediu
c). cota de contributie (%) 0.85
d). realizare(%)
nr salariati beneficiari de CM
3.Salariati cu timp partial de
munca(a*b*12luni*c*d)189
a). numar salariati 2,523
b). salariul mediu 863
c). cota de contributie (%) 0.85
d). realizare(%) 85
4. Incasari din arierate( fisa M 14 iunie pt 2007)
20.05.03.05Concedii medicale aferente indemnizatiilor de
somaj cf. OUG 158/2005360
20.05.03.06
Contributia suportata de angajator pentru
concedii si indemnizatii datoarata de
persoanele aflate in incapacitate temporara de
munca din cauza de accident de munca sau
boala profesionala
12
21.05 CONTRIBUTIILE ASIGURATILOR 178,293
C2.Contributia persoanelor
asigurate(1+2+3+4+5+6+7)178,193
21.05.03 1.Contributii de asigurari sociale de sanatate
datorate de asigurati{Salariati(s1+s2+s3+s4)}174,829
43
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
21.05.03.01Contributia datorata de persoanele asigurate
care au calitatea de angajat (s1)173,465
s1.Contributia aferenta salariatilor cu carte de
munca(a*b*12luni*c*d)173,465
a). numar salariati 158,359
b). salariul mediu 1,804
c). cota de contributie (%) 5.5
d). realizare(%) 92
21.05.03.02Contributia datorata de alte persoane asigurate
(s2+s4)1,322
s2.Contributia aferenta salariatilor cu conventie
civila(a*b*12luni*c*d)0
a). numar salariati
b). salariul mediu
c). cota de contributie (%) 5.5
d). realizare(%)
s3.Persoane cu contract de mandat(a*b*12luni*c
%*d)%0
a). numar salariati
b). salariul mediu
c). cota de contributie (%) 5.5
d). realizare(%)
Incasari din arierate
s4.Salariati cu timp partial de
munca(a*b*12luni*c*d)1,322
a). numar salariati 2,523
b). salariul mediu 863
c). cota de contributie (%) 5.5
d). realizare(%) 92
21.05.03.03Contributii pentru concedii si indemnizatii
datorate de asigurati42
2. Liber profesionisti(a*b*c) 38
numar persoane 636
a). venit impozabil (mil lei) 595
b). cota de contributie (%) 0.85
c). realizare(%) 99
44
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
3. Agricultori(a*b*c) 0
numar persoane
a). venit impozabil (mil lei)
b). cota de contributie(%) 0.85
c). realizare(%)
4.Contributia persoanelor nesalariate(a*b)*12
luni*c*d4
a). numar persoane 33
b). venit mediu lunar impozabil 1,325
c). cota de contributie (%) 0.85
d). realizare(%) 99
Incasari din arierate
5.Contributia persoanelor cu venituri sub nivelul
salariului de baza minim brut (a*b/3)*12 luni*c*d0
a). numar persoane
b). salariul de baza minim brut pe tara
c). cota de contributie (%) 0.85
d). realizare(%)
7. Pensionari (p1+p2+p3+p4 ) 62,041,158
p1. Pensii de asigurari sociale de stat (a*b*12luni*c) 62,041,158
a). numar pensionari 141,833
b). pensia medie 701
c). cota de contributie(%) 5
p2. Pensii agricultori(a*b*12luni*c) 0
a). numar pensionari
b). pensia medie
c). cota de contributie(%)
p3. Pensii militari(M.A.P.N.+ M.I.+ S.R.I.) (a*b) 0
a). Pensii
b). cota de contributie(%)
p4. IOVR si alte categorii(a*b*12 luni*c) 0
a). numar pensionari
b). pensia medie
45
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
c). cota de contributie(%)
8.Persoane cu contract de mandat(a*b*12luni*c
%*d)%0
numar salariati
salariul mediu
cota de contributie (%) 0.85
realizare(%)
5. Someri[(a1*a2)+(b1*b2)+(c1*c2)+(d1*d2)]
21.05.05. Contributia facultativa de asigurari (total) 100
C3. 21.05.05.Contributia facultativa de asigurari (a*b)*2*12
luni*c*d100
a). numar persoane 650
b). salariul de baza minim brut pe tara 600
c). cota de contributie (%) 10.7
d). realizare(%) 10
21.05.50Alte contributii pentru asigurari sociale datorate
de asigurati (2+3+4)3,364
2. Liber profesionisti(a*b*c) 2,396
numar persoane 11,524
a). venit impozabil (mil lei) 630
b). cota de contributie (%) 5.5
c). realizare(%) 50
3. Agricultori(a*b*c) 33
numar persoane 500
a). venit impozabil (mil lei) 200
b). cota de contributie(%) 5.5
c). realizare(%) 50
4.Contributia persoanelor nesalariate(a*b)*12
luni*c*d132
a). numar persoane 350
b). venit mediu lunar impozabil 817
c). cota de contributie (%) 5.5
d). realizare(%) 70
46
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
5.Contributia persoanelor cu venituri sub nivelul
salariului de baza minim brut (a*b/3)*12 luni*c*d803
a). numar persoane 9,354
b). salariul de baza minim brut pe tara 600
c). cota de contributie (%) 5.5
d). realizare(%) 65
6. Incasari din arierate
21.05.03.04Contributii sanatate pensionari cu pensii mai
mari de 900 RON (Min Muncii+ armata )
V2. VENITURI NEFISCALE (30+31+37) 0
C.1 30.05 VENITURI DIN PROPRIETATE 0
30.05.50 Alte venituri din proprietate
C.1 31.05 1. INCASARI DIN ALTE SURSE 0
31.05.03INCASARI DIN ALTE SURSE (dobanda)
(1=d1+d2+d3)0
d1).Venituri din dobanzi la disponibilitatile
curente(a*360)*b/3600
a). media lunara a depozitelor
b). dobanda(%)
d2).Venituri din dobanzi la depozitele pe termen de
30 de zile(a*360)*b/3650
a). media lunara a depozitelor
b). dobanda(%)
d3).Venituri din dobanzi la depozitele pe termen de
90 de zile(a*360*b)/3650
a). media trimestriala a depozitelor
b). dobanda(%)
36.05.50 Alte venituri
37.05.01 DONATII SI SPONSORIZARI
V3. IV.SUBVENTII (SUME PRIMITE DE LA ALTE
BUGETE (s1+s2))5,590
42.05 s1). SUBVENTII DE LA BUGETUL DE STAT (Sume 4,974
47
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
de la bugetul de stat pentru persoanele
asigurate(1+2+3))
42.05.22Contributii de asigurări sociale de sanătate
pentru militarii în termen464
42.05.23 2.
Contributii de asigurari de sanatate pentru
persoane care executa o pedeapsa privativa
de libertate(a*b)*2*12 luni*c
1,065
a). numar persoane 1,345
b). salariul de baza minim brut 600
c). cota de contributie (%) 5.5
42.05.26Subventii primite de bugetul Fondului national
unic de sanatate0
42.05.27
Subventii de la bugetul de stat pentru
contributiile de sanatate pentru persoanele
aflate in concediu pentru cresterea copilului
3,445
42.05.30Subventii de asigurari sociale de sanatate
pentru pensionari
3.Persoane din familii care au dreptul la ajutor
social(a*b)*2*12 luni*c0
a). numar persoane
b). salariul de baza minim brut
c). cota de contributie (%) 6.5
43.05 s2.
SUBVENTII DE LA ALTE ADMINISTRATII
(Sume de la bugetul asigurarilor sociale de stat
(1+2))
616
43.05.02
Contributii de asigurari de sanatate pentru
persoane care executa o pedeapsa privativa
de libertate sau arest preventiv
43.05.03
Contributii de asigurari de sanatate pentru
persoanele aflate in concediu pentru cresterea
copilului
43.05.05
Contributii de asigurari de sanatate pentru
persoane care se afla in concediu medical sau
in concedii medicale pentru ingrijirea copilului
bolnav in varsta de pana la 7 ani
22
48
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
43.05.06 b).
Contributia pentru asigurari sociale de
sanatate pentru persoanele aflate in concediu
medical din cauza de accident de munca sau
boala profesionala + contrib concedii medicale
20
* Prin Legea nr. 573/15 decembrie 2004 privind
modificarea si completarea OUG nr. 150/2002
s-a introdus si contributia pentru persoanele
aflate in concediu pentru cresterea copilului
pana la varsta de 2 ani .
43.05.11
Contributia datorata de bugetele locale pentru
persoanele care beneficiaza de plata ajutorului
social potrivit Legii nr. 95/2006
574
43.05.12Sume alocate din veniturile proprii ale
Ministerului Sanatatii Publice
43.05.13
Contributii din bugetul asigurarilor sociale de
stat, din sumele alocate sistemului de asigurari
pentru accidente de munca si boli profesionale,
pentru concedii si indemnizatii datorate
persoanelor aflate in incapacitate temporara de
munca din cauza accidentelor de munca sau
bolilor profesionale
2.3. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile la CAS Iaşi
În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar următoarele 4 repere:
identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici oricărei acţiuni;
situaţia anului de bază;
norme şi normative de cheltuieli folosite în dimensionarea unor categorii de cheltuieli;
cadrul juridic de acţiune cu caracter general şi specific.
Documentele specifice care stau la baza fundamentării cheltuielilor bugetare sunt:
bugetul de venituri şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de
fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole.
Cuantificarea cheltuielilor se realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu
ajutorul calculelor de fundamentare conform normelor şi normativelor de cheltuieli care sunt
reglementate prin acte normative, ce sunt modificate şi perfecţionate în conformitate cu
49
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
conjunctura economică.
Fundamentarea cheltuielilor bugetare are loc în 2 etape importante :
la nivelul instituţiilor de bază, privind activităţile curente ale acestora potrivit cu
articolele şi aliniatele de cheltuieli;
la nivelul instituţiilor superioare sau ordonatorilor superiori de credite bugetare prin
centralizarea datelor de la ordonatorii subordonaţi şi a celor din evidenţa proprie.
La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o grupare
judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar -
operative, în toate etapele procesului bugetar.
Cheltuielile din cadrul instituţiei CAS Iaşi sunt grupate astfel:
cheltuieli cu serviciile medicale şi medicamentele.
cheltuieli de personal;
cheltuieli cu bunuri şi servicii.
2.3.1 Cheltuieli cu servicii medicale şi medicamente
Cele mai importante cheltuieli bugetare efectuate de Casa Judeţeană de Asigurări de
Sănătate Iaşi sunt cele pentru servicii medicale şi medicamente, necesarul acestora fiind
fundamentat pe fiecare subcapitol, astfel:
66.05.03 Produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale
01 Medicamente cu şi fără contribuţie personală
02 Medicamente şi/sau materiale sanitare specifice în tratamentul unor boli cronice
05 Dispozitive şi echipamente medicale
66.05.04 Servicii medicale în ambulator
01 Asistenţă medicală primară
02 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice
03 Asistenţă medicală stomatologică
04 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi paraclinice
05 Asistenţă medicală de recuperare
66.05.05 Servicii de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar
66.05.06 Servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi
66.05.07 Îngrijiri medicale la domiciliu
Asistenţã medicalã primarã
Pentru fundamentarea acestei cheltuieli s-au avut în vedere următorii indicatori:
50
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
populaţia judeţului pe grupe de vârstă (0-1 an; 1-4 ani; 5-59 ani ; 60 ani şi peste);
numărul de puncte estimat a se realiza « per capita » în funcţie de structura pe grupe
de vârstă a asiguraţilor ajustat conform normelor;
numărul copiilor încredinţaţi sau daţi în plasament;
numărul persoanelor instituţionalizate;
numărul de puncte aferent serviciilor medicale pentru (persoane înscrise pe listă;
persoane pentru care se acordă servicii medicale prevăzute în pachetul minimal);
valoarea unui punct „per capita”;
Suma cuvenită prin plata „per capita” pentru serviciile menţionate se calculează prin
înmulţirea numărului de puncte rezultat în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârstă a
asiguraţilor înscrişi în lista medicului de familie, ajustat cu valoarea stabilită pentru un punct:
S =Σ Nr puncte i * Valoarea punct i.
Tabel nr. 7 Fundamentarea cheltuielilor pentru ssistenţă medicală primară la CAS Iaşi
TOTAL SUB 1 AN 1-4 ANI 5-59 ANI 60 DE ANI
SI PESTE
SUMA
ESTIMATA
an 2010-
mii lei-
1 2=3+4+5+6 3 4 5 6 7
NR. ASIGURATI
INSCRISI
691,500.
00
11,500.00 40,000.00 490,000.00 150,000.00 X
NR.PUNCTE "PER
CAPITA"
7,974,85
0.00
182,850.00 516,000.00 5,341,000.00 1,935,000.00 32,697.00
NR.PUNCTE PE
SERVICII
MEDICALE
4,000,00
0.00
X X X X 6,000.00
VAL SUME MEDICI
NOU VENITI
X X X X X 375.00
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice
Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2010, au avut în vedere:
numărul de medici specialişti şi primari în contract cu CAS Iaşi în anul 2009;
numărul de puncte aferente consultaţiilor şi serviciilor raportate şi validate la
data de 31.05.2008 şi estimate a se realiza în anul 2009 cu încadrarea în norme;
numărul de puncte realizate în luna mai 2009 ca urmare a încheierii de
51
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
contracte noi în anul 2009;
tariful stabilit de CNAS.
Tabel nr. 8 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală ambulatorie de
specialitate pentru specialităţi clinice la CAS Iaşi
Cabinete medicale in
ambulatoriu
Numar medici de
specialitate din
specialitatile clinice
aflati in relatie
contractuala cu
CAS la data
prezentei
Numar
necesar de
medici de
specialitate
din
specialitatil
e clinice,
pentru anul
2010
Numar
necesar de
norme, pentru
anul 2010
Nr. puncte
pe serviciu
estimat
pentru
2010
SUMA
ESTIMAT
A - an
2010 - mii
lei -
0 1 2 3 4 5
TOTAL 803.00 850.00 532 30,805,244 21,563.67
Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi paraclinice
Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2010, au avut în vedere:
numărul de investigaţii de laborator şi imagistică medicală realizat la 31.05.2009,
estimat a se realiza în anul 2009;
costurile medii alei investigaţiilor realizate la 31.05. 2009 majorate cu indicele
preţurilor de consum prognozat pentru anul 2009.
Tabel nr.9 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală ambulatorie pentru
specialităţi paraclinice la CAS Iaşi
SUMA ESTIMATA
an 2010 -mii lei-13,670.13
1 2
din care:
3.1 INVESTIGATII
PARACLINICE -
ANALIZE DE
LABORATOR
nr. investigatii
paraclinice -
analize de
cost mediu
estimat /
investigatie
suma
estimata
2010
nr.
pacienti
estimati a
nr.
investigatii
estimate /
cost
mediu
/ CNP
52
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
laborator,
estimate
pentru 2010
(lei) ( mii lei )
fi
investigati
(CNP)
CNP
1 2 3 4=2*3/1000 5 6=2/5 7=4/5
Total din care: 1,328,243.20 11,352.24 307,068.00 4.33 0.04
Hematologie 165,311.03 8.66 1,431.59 73,490.40 2.25 0.02
Biochimie 890,689.14 6.30 5,611.34 93,688.80 9.51 0.06
Imunologie 103,995.35 20.35 2,116.31 39,288.80 2.65 0.05
Exudat faringian 17,836.48 15.05 268.44 12,599.20 1.42 0.02
Examene spută 81.18 12.30 1.00 39.20 2.07 0.03
Analize de urină 99,069.19 11.40 1,129.39 60,678.40 1.63 0.02
Examene materii
fecale33,388.91 13.27 443.07 20,108.00 1.66 0.02
Examene din
secreţii
vaginale
14,301.60 20.57 294.18 5,622.40 2.54 0.05
Examene din
secreţii
uretrale, otice,
nazale,
conjunctivale şi
puroi
3,046.88 13.84 42.17 1,432.00 2.13 0.03
Examen lichid
puncţie4.45 20.26 0.09 3.20 1.39 0.03
Examen sudoare 0.80 1.00 0.00 0.80 1.00 0.00
Examinări
histopatologice518.19 28.28 14.65 116.80 4.44 0.13
3.2 INVESTIGATII PARACLINICE - RADIOLOGIE SI
IMAGISTICA MEDICALA
nr. investigatii
paraclinice -
radiologie si
imagistica,
estimate
pentru 2010
cost mediu
estimat /
investigatie
(lei)
suma
estimata
2010
( mii lei )
nr.
pacienti
estimati a
fi
investigati
( CNP)
nr.
investigatii
estimate /
CNP
cost
mediu
/ CNP
53
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
1 2 34=(2*3)/
10005 6=2/5 7=4/5
Total din care: 66,614.39 2,317.89 56,367.80 1.18 0.04
CT 4,618.88 210.97 974.45 3,911.00 1.18 0.25
RMN 136.08 370.16 50.37 112.00 1.22 0.45
Mamografii 1,170.73 28.50 33.37 984.00 1.19 0.03
Scintigrafii 0.80 1.00 0.00 0.80 1.00 0.00
Radiografii 21,913.68 19.91 436.30 18,559.00 1.18 0.02
Ecografii 33,721.06 22.07 744.22 28,523.00 1.18 0.03
Alte investigatii 5,053.16 15.67 79.18 4,278.00 1.18 0.02
Asistenţă medicală stomatologică
Fundamentarea pe anul 2010 a cheltuielilor cu asistenţa medicală dentară a avut în vedere
elemente precum numărul medicilor dentişti şi numărul necesar de norme pentru medicina
dentară.
Tabel nr.10 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală stomatologică la CAS
Iaşi
NUMAR MEDICI DENTISTI Nr. necesar norme
pentru medicina
dentara
SUMA ESTIMATA
an 2010
-mii lei -Aflati in relatie
contractuala in anul 2009
la data prezentei
Necesar pt. anul
2010
415.00 415.00 380.00 5,166.00
Asistenţă medicală spitaliceascã
Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori:
număr bolnavi externaţi şi numărul de zile de spitalizare în spitalizarea
continuă;
tariful mediu pe zi/spitalizare şi/sau pe caz rezolvat (DRG) pentru fiecare tip
de spital în funcţie de teritoriu şi specificul patologie;
număr de zile de spitalizare în spitalizarea de zi şi tariful corespunzător;
contravaloarea salariilor pentru rezidenţi, stagiari, cercetători;
contravaloarea cheltuielilor din unităţile de primire urgenţă, cabinete
infecţioase şi cabinete de urgenţă stomatologice.
Tabel nr.11 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală spitalicească la CAS
Iaşi
54
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
TIP SERVICIU NUMAR
CAZURI
EXTERNA
TE
ESTIMATE
PENTRU
2010
NUMAR
ZILE
SPITALIZA
RE
ESTIMATE
PENTRU
2010
TARIF( MEDIU
)/ZI SPITALIZ
SAU PE CAZ
-lei -
ICM SUMA
ESTIMATA an
2010 -mii lei -
1 2 3 4 5 6
servicii medicale spitaliceşti
acordate în spitalele a căror
plată se face pe baza
indicatorului tarif pe caz
rezolvat (DRG)
163,830.00 X 1,446.00 1.0000 236,898.18
servicii medicale pentru
care plata se face pe
bază de tarif pe zi de
spitalizare
24,098.00 482,500 199.57 X 96,292.53
servicii medicale
spitaliceşti, pentru care
plata se face prin tarif
mediu pe caz rezolvat,
(altele decât cele
prevăzute în anexa nr.
17 a)
18,866.00 X 2,155.00 X 40,656.23
servicii medicale
efectuate în regim de
spitalizare de zi pentru
care plata se face prin
tarif pe caz
rezolvat/serviciu
medical, cf.art.9, lit.h din
anexa 17
272,958.00 X 454.00 X 123,922.93
numar
estimat de
investigati
i
X cost mediu /
investigatie
(lei)
X SUMA
ESTIMATA an
2010 -mii lei -
suma pentru investigaţii
paraclinice efectuate în
X X X X 66,727.14
55
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
regim ambulatoriu,
cf.art.9, lit.g din anexa
17, din care:
CT 720.00 X 450.00 X 324.00
RMN 680.00 X 300.00 X 204.00
Mamografii 5,116.00 X 27.00 X 138.13
Scintigrafii 0.00 X 0.00 X 0.00
Radiografii 53,388.00 X 29.00 X 1,548.25
Ecografii 16,388.00 X 30.00 X 491.64
Alte investigatii 9,208.00 X 25.00 X 230.20
Hematologie 64,580.00 X 88.00 X 5,683.04
Biochimie 226,624.00 X 226.00 X 51,217.02
Imunologie 7,500.00 X 760.00 X 5,700.00
Exudat faringian 5,036.00 X 15.00 X 75.54
Examene spută 2,104.00 X 11.00 X 23.14
Analize de urină 43,932.00 X 13.50 X 593.08
Examene materii
fecale
7,692.00 X 5.50 X 42.31
Examene din
secreţii vaginale
7,720.00 X 16.00 X 123.52
Examene din
secreţii uretrale,
otice, nazale,
conjunctivale şi
puroi
1,508.00 X 70.00 X 105.56
Examen lichid
puncţie
0.00 X 0.00 X 0.00
Examen sudoare 0.00 X 0.00 X 0.00
Examinări
histopatologice
1,980.00 X 115.00 X 227.70
TOTAL X X X X 564,497.01
Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar
Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori:
număr de kilometri echivalenţi, număr de ore de zbor estimat;
număr de solicitări estimat;
tariful pe solicitare estimat în funcţie de clasificarea mijloacelor de transport
56
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
conform normelor CEN 1789.
Asistenţă medicală de recuperare
Estimarea s-a relizat având în vedere:
număr de zile de spitalizare estimat;
tariful pe zi spitalizare influenţat de indicele inflaţiei;
numărul de servicii şi proceduri cu tariful mediu corespunzător.
Asigurarea medicamentelor şi/ sau materialelor sanitare specifice în tratamentul
unor boli cronice :
Estimarea s-a realizat ţinând seama de:
număr de bolnavi/ program aflaţi în evidenţă la data de 30.06 a anului precedent;
costul mediu/bolnav.
Dispozitive şi echipamante medicale
Propunerea pentru proiectul de buget pe anul 2010, a avut în vedere:
un număr de solicitări de dispozitive medicale aproximativ egal cu cel din anul 2009
(3500), număr care ia în considerare asiguraţii care vor beneficia de primă protezare şi
asiguraţii care vor solicita înlocuirea dispozitivelor procurate în anii anteriori – 2000
mii RON;
lista de aşteptare existentă la data de 30.06.2009 (1470 solicitări);
fundamentarea s-a făcut cu tarifele majorate (proiect) postate pe pagina Web a CNAS.
Ingrijiri medicale la domiciliu
Propunerea pentru necesarul de credite pe anul 2010 a luat în calcul:
un număr de 1500 de cazuri;
cu un nr. mediu de 8 servicii medicale/CNP, dată fiind adresabilitatea în continuă
creştere pentru servicii medicale la domiciliu;
creşterea numărul furnizorilor de la 13 la 21.
2.3.2 Cheltuielile de personal
Cheltuielile de personal presupun plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi
obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
57
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.
Acestea se stabilesc în raport cu dimensiunea personalului finanţat din buget, în concordanţă
cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin
aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării (O.G. nr. 9 din 2008 pentru
modificarea O.G. nr. 6/2007, O.G. nr.10 din 2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor
drepturi ale personalului bugetar salarizat, O.G. nr. 92 din 2003 privind Codul de procedură
fiscală, Legea nr. 571 din 2003 privind Codul Fiscal). Fundamentarea cheltuielilor de
personal se realizeazã pe baza organigramei instituţiei, de unde se prelucreazã un statut se
funcţii pe strucura respectivã pentru a se stabili nivelul fiecãrui salariu atât pentru funcţionarii
publici cât şi pentru personalul contractual din instituţia publicã, potrivit legislaţiei în vigoare.
Fundamentarea cheltuielilor de personal la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi se face pe
baza următorilor indicatori:
Cheltuieli cu salarii în bani (66.05.10.01)
Salarii de bază (66.05.10.01.01)
Salarii de merit (66.05.10.01.02)
Idemnizaţii de conducere (66.05.10.01.03)
Spor vechime (66.05.10.01.04)
Alte sporuri (66.05.10.01.06)
Ore suplimentare (66.05.10.01.07)
Fond de premii (66.05.10.01.08)
Prima de vacanţă (66.05.10.01.09)
Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii (66.05.10.01.12)
Indemnizaţii de delegare (66.05.10.01.13)
Alte drepturi salariale în bani (66.05.10.01.30)
Contribuţii (66.05.10.03)
Contribuţii de asigurări sociale de stat (66.05.10.03.01)
Contribuţii de asigurări de şomaj (66.05.10.03.02)
Contribuţii de asigurări sociale de sănătate (66.05.10.03.03)
Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale
(66.05.10.03.04)
Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii (66.05.10.03.06)
Cheltuieli cu salariile (66.05.10.01)
Cheltuielile cu salariile se stabilesc ţinându-se cont de numărul de salariaţi şi funcţiile
58
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
acestora şi salariile aferente, conform statutului de funcţii prezentat. S-a realizat calculul
salariilor pe fiecare categorie, iar prin însumare se determina suma necesară pentru plata
acestora.
10.01.01 Salariile de bază (66.05.10.01.01)
Acestea se stabilesc în mod diferenţiat, după o ierarhie justă şi motivată în sistem de
carieră, în raport cu natura competenţelor, cu activitatea desfăşurată şi cu importanţă ei,
corespunzător cerinţelor nivelului studiilor absolvite, precum şi a categoriei, clasei şi gradului
funcţiei publice. Pentru funcţiile cu acelaşi nivel de studii, specifice diferitelor domenii de
activitate bugetară, salariile de bază se diferenţiază în raport cu răspunderea şi importanţă
socială a domeniului de activitate, cu priorităţile de dezvoltare sau de creştere a calităţii
serviciilor în anumite domenii, precum şi cu necesităţile de atragere a personalului de
specialitate spre anumite activităţi.
În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază pe 3 categorii, iar în cadrul
acestora pe 3 clase, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază
individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa
acesteia în activitate.
Salariul de bază se calculează după formula:
, unde:
• ∑Nrp- număr de posturi pentru anul de plan;
• Smb- salariul mediu brut din anul de bază;
• (1+i)- rata de modificare.
66.05.10.01.02 Salariile de merit
Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate
acorda, în limita a 20% din numărul total al funcţionarilor publici, prevăzut în statul de
funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din
acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport
cu salariul de bază. Salariile de merit se vor acorda funcţionarilor publici încadraţi pe funcţii
de execuţie în proporţie de două treimi din numărul total stabilit în condiţiile prezentului
alineat.
Pentru funcţionarii publici nou-angajaţi, salariul de merit se poate acorda după o perioadă
de cel puţin 6 luni de la angajare.
Funcţionarii publici care beneficiază de salariu de merit se stabilesc în fiecare an, după
aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în perioada
59
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
anterioară.
Salariul de merit la nivel de unitate se calculează astfel:
Sm = unde:
• c - indicele de creştere prognozată a salariilor în anul de plan
• i0 - an de bază
• i1 - an de plan.
• i - categoria de post
Prevedere valabilă până la apariţia Legii nr.330/2009 privind Salarizarea unitară a
persoanelor publice din fonduri publice.
66.05.10.01.03Indemnizaţiile de conducere
Pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie de conducere, salariul de bază este cel
corespunzător funcţiei de execuţie în care acesta este încadrat, la care se adăuga o
indemnizaţie de conducere. Această indemnizaţie face parte din salariul de bază şi constituie
baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază,
diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere, cu mărimea compartimentului
condus, precum şi cu ponderea activităţii de conducere faţă de cea de execuţie. Ea se
stabileşte la încadrarea în funcţie de către ordonatorul de credite, în procent fix din salariul de
bază corespunzător funcţiei de execuţie, cu excepţia funcţiilor publice de conducere ale căror
salarii de bază cuprind şi indemnizaţia de conducere.
Procentele pentru indemnizaţii pentru funcţiile de conducere în cadrul CAS Iaşi sunt
următoarele:
55% pentru Directorul general;
50% pentru Directorul executiv;
30% pentru Şeful de serviciu;
25% pentru Şeful de birou.
Indemizaţia de conducere se calculează în modul următor:
, unde:
• nr.post.cond. - numărul posturilor care beneficiază de indemnizaţie de conducere
• categoria de post
• p- procentele aplicate la salariul de bază
66.05.10.01.04 Sporul de vechime în muncă
60
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Se calculează la salariul de bază de până la 25%, se plăteşte de la data de întîi a lunii
următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă,
corespunzător timpului lucrat în program normal de lucru, conform tabelului.
Tabel nr.12 Sporul de vechime în muncă la CAS Iaşi
Sporurile pentru condiţii de muncă se acordă funcţionarilor publici care îşi desfăşoară
activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00 şi este de 25% din salariul de bază dacă
timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal lunar de lucru.
Sporurile acordate la nivel de unitate pentru condiţiile de muncă se calculează în modul
următor:
Scm = c% * Smb0 * Nr.p * Nr.luni, unde:
c% - cota aferentă suportului pentru condiţii de muncă aplicată la salariul la bază;
Smb0 – salariul mediu de bază;
Nr.p – număr de posturi care beneficiază de suportuir pentru condiţii de muncă:
Nr.luni – număr de luni.
66.05.10.01.06 Alte sporuri
pentru salariaţii de la serviciul audit existǎ un spor de 25% la salariul de bazǎ;
pentru salariaţii de la departamentul de control existǎ un spor de 25% la
salariul de bazǎ;
pentru salariaţii care acordǎ viza de control existǎ un spor de pâna la 25% la
salariul de bazǎ;
pentru salariaţii care au luat doctoratul existǎ un spor de 15% la salariul de
bazǎ.
66.05.10.01.07 Ore suplimentare
75% pentru primele 2 ore peste program;
Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază
3 – 5 ani 5%
5 – 10 ani 10%
10 – 15 ani 15%
15 – 20 ani 20%
Peste 20 ani 25%
61
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
100% pentru activitatea desfăşurată, peste 2 ore după programul de muncă;
100% pentru orele de sâmbǎtǎ şi duminicǎ.
Munca peste durata normalǎ a timpului de lucru poate fi prestatǎ şi sporurile prevǎzute se
pot plǎti numai dacǎ efectuarea orelor suplimentare a fost dispusǎ sau aprobatǎ, dupǎ caz, de
superiorul ierarhic, fǎrǎ a se depǎşi 360 de ore anual.
66.05.10.01.08 Fond de premii
Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un premiu anual, egal cu
salariul mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face premierea, în funcţie de timpul
efectiv lucrat.
Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu
salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în statul de funcţii, cu încadrarea în fondurile
aprobate anual prin buget cu această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului
funcţionarilor publici care au realizat sau care au participat direct la obţinerea unor rezultate
în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare,
în cadrul aceluiaşi an bugetar.
Ordonatorii principali de credite pot acorda premii în limita de pâna la 2% din
cheltuielile cu salariile aferente functiilor publice prevăzute în statul de funcţii, din economiile
realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fără a depăşi valoarea economiilor realizate.
Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au realizat sau care au
participat direct la obţinerea unor rezultate în activităţi apreciate ca valoroase.
Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor
alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu consultarea
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, dupa caz, cu consultarea
reprezentanţilor funcţionarilor publici, acolo unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale.
Formula de calcul pentru acordarea fondurilor de premii , la nivel de unitate, se
calculează astfel:
Fp =Smbo * c% * Nr.p * Nr.luni, unde:
Smbo – salariul mediu de bază;
c% - cota de acordare a gratificaţiilor;
Nr.p – număr de posturi de care beneficiază de premii sub formă de gratificaţii
anuale;
Nr.luni – număr de luni.
Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite bugetare, în limita
sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu avizul
62
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
comisiei paritare. Se beneficiază, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de bază
brut, realizat în anul pentru care se face premierea.
66.05.10.01.09 Prima de vacanţǎ
Conform prevederilor Secţiunii 4 a Ordonanţei nr.6/2007, modificată prin Ordonanţa
nr.9/2008, funcţionarii publici au dreptul la un concediu de odihnǎ anual, plǎtit în
conformitate cu vechimea lor în muncǎ astfel:
Tabel nr.13 Acordarea primei de vacanţă la CAS Iaşi
Vechimea în muncã Durata concediului de odihnã
Pânã la 10 ani 21 zile lucrãtoare
Peste 10 ani 25 zile lucrãtoare
66.05.10.01.12 Indemnizaţii plǎtite unor persoane din afara unitǎţii de care
beneficiază membrii Consiliului de Administraţie al CAS Iaşi şi reprezintă 15% salariul brut
al conducatorilor
66.05.10.01.13 Indemnizatii de delegare
Pe perioada în care funcţionarii publici sunt trimişi în delegaţie în alte localitǎţi decât cea
în care îşi desfǎşoarǎ activitatea, autoritǎţile sau instituţiile publice le acordǎ indemnizaţii de
delegare şi le deconteazǎ cheltuielile de transport şi de cazare, în condiţiile stabilite pentru
personalul din instituţiile publice.
66.05.10.01.16 Alte drepturi salariale în bani
concedii medicale. Fiecare funcţionar public are dreptul la un concediu
medical de 7 zile care se plǎteşte din fondul unic de asigurǎri de sǎnǎtate, zilele care
depǎşesc acestǎ perioadǎ sunt plǎtite fondul de concedii şi indemnizaţii.
indemnizaţii pentru participarea în calitate de membru a comisiei de
concursuri organizate pentru promovarea în grad (20% salariu de bazǎ).
66.05.10.03 Contribuţii
Cotele suportate de unitate pentru plata contribuţiilor sunt:
contribuţia la asigurările sociale: 20,8%;
contibuţia la fondul de şomaj: 0,5%;
contribuţia la fondul asigurărilor sociale de sănătate: 5,2%;
în cazul accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale: 0, 168%;
63
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
la fondul de garantare a creanţelor salariale: 0,25%;
contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii: 0,85%.
66.05.10.03.01Contribuţia pentru asigurǎrile sociale – CAS
Potrivit art.18 alin. (1) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 nr.
19/2009, pentru anul 2009 cota contribuţiei individuale de asigurari sociale, datorata potrivit
art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare, este de
20,8%, indiferent de condiţiile de munca.
Formula de calcul este urmãtoarea: CAS = fond brut de salarii * 20,8%
Fondul brut de salarii include: salarii de bazǎ brute; sporuri şi indemnizaţii; premii
anuale; sume plǎtite pentru timpul nelucrat (concedii); sume acordate sub forma pensiilor; al
13-lea salariu.
Exemplu de calcul: CAS= 1.864 * 20,8%= 387,712 lei.
66.05.10.03.02 Contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj -CFS
Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. 26
din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:
0,5% – aplicabila in perioada februarie 2009 – decembrie 2009 – conform art. 19 din Legea
nr. 19/2009;
Fs = Fond brut de salarii * 0,5%.
Exemplu: CFS= 1864* 0,5% = 9,32 lei
66.05.10.03.03 Contribuţia pentru constituirea fondului de asigurǎri sociale de
sǎnǎtate -CASS
Cota cu care contribuie instituţia publicǎ la acest fond este de 5,2% (cota ce se aplicã de
la 1 ianuarie 2009).
Baza normativǎ: Art. 258 alin (1) din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în
domeniul sǎnǎtǎţii, publicatǎ în MO nr. 372 din 28 aprilie 2006, modoficatǎ prin OUG 226
din 31 decembrie 2008.
CASS = Fond brut de salarii * 5,2%
Exemplu: CASS= 1864* 5,2% =96,928 lei
66.05.10.03.04 Contribuţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli
profesionale se determină prin aplicarea cotei de contribuţie la asigurările pentru accidente de
muncă şi boli profesionale de 0,168% la fondul brut de salarii, astfel:
CAAMBP = fond brut de salarii * 0,168%
66.05.10.03.06 Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii - Formula de determinare a
contribuţiei unităţii pentru concedii şi indemnizaţii se determină în funcţie de fondul brut de
64
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
salarii şi de cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85%.
CCI = fond brut de salarii * 0,85%
Pentru fundamentarea cheltuielilor de personal, la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi,
pentru anul 2010 s-au avut în vedere actele normative în vigoare, menţinerea salariilor la
nivelul anului 2009 precum şi alte măsuri de reorganizare a sectorului bugetar privind
dimensionarea la strictul necesar a personalului, în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe
care le care de realizat această instituţie. Contribuţiile de asigurări sociale s-au menţinut la
nivelul actual. Având în vedere prevederile OUG nr.71/2009 privind plata unor sume
prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din
sectorul bugetar, potrivit căreia în anul 2010 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu
sumele aferente hotărârilor judecătoreşti s-a actualizat cu indicele de inflaţie prognozat pentru
anul 2010.
2.3.3 Cheltuielile cu bunurile şi serviciileAcest titlu se va referi, potrivit clasificaţiei bugetare, la:
Bunuri şi servicii (66.05.20.01)
Furnituri de birou (66.05.20.01.01)
Materiale pentru curăţenie (66.05.20.01.02)
Încălzit, iluminat şi forţă motrică (66.05.20.01.03)
Apă, canal şi salubritate (66.05.20.01.04)
Carburanţi şi lubrifianţi (66.05.20.01.05)
Piese de schimb (66.05.20.01.06)
Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet (66.05.20.01.08)
Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (66.05.20.01.09)
Materiale şi prestări de servicii cu caracter medical (66.05.20.01.09.01)
Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional pentru cheltuieli
proprii (66.05.20.01.09.02)
Reparaţii curente (66.05.20.02)
Bunuri de natura obiectelor de inventar (66.05.20.05)
Alte obiecte de inventar (66.05.20.05.30)
Deplasări, detaşări, transferări (66.05.20.06)Deplasări interne, detaşări,
transferări (66.05.20.06.01)Deplasări în străinătate (66.05.20.06.02)
Cărţi, publicaţii şi materiale documentare (66.05.20.11)
Consultanţă şi expertiză (66.05.20.12)
Pregătire profesională (66.05.20.13)
65
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Alte cheltuieli (66.05.20.30)
Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii (66.05.20.30.30)
66.05.20.01.01 Cheltuieli pentru furnituri de birou
Acest articol cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se
evaluează conform borderoului .
Formula de calcul este urmãtoarea: numãr de rechizite * costul mediu al unei rechizite.
66.05.20.01.02 Cheltuieli pentru materiale pentru curăţenie
Sunt cheltuieli cu materialele pentru întreţinerea pardoselei, uşilor, ferestrelor, a
grupurilor sanitare (materiale comune de curăţenie, materiale pentru dezinsecţie materiale
igienico– sanitare pentru personal).
Informaţiile în legătură cu norma de consum sunt oferite de Biroul Administrativ şi
Dotãri, fiind cel care răspunde de administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.
Indicatorii de fundamentare se referă la: suprafaţa instituţieie; numărul de săli; tipul de
materiale de curăţenie necesare (mãturi, clor, detergent,sãpun); cantitatea necesară din fiecare
material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri); preţul unitar pentru fiecare material de
curăţenie.
Se calculează astfel: cantitatea din fiecare tip de material necesar efectuării curăţeniei *
preţul unitar pentru fiecare material utilizat.
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul
indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei
66.05.20.01.03 Cheltuieli pentru încălzit, iluminat şi forţă motricǎ
Încălzire
Acest indicator reprezintă cheltuiala făcută de unitate pentru asigurarea încălzirii şi se
calculează în funcţie de modalitatea de încălzire.
Pentru fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se ia în considerare numărul de metri
cubi de gaz consumaţi pe parcursul anului anterior, acest număr va fi înmulţit cu tariful la
metrul cub de gaz actualizat şi ponderat cu variaţia indicelui de preţuri şi de inflaţie.
Formula de calcul este: Încãlzire= cantitate combustibil*tarif/combustibil
Exemplu: Determinarea cuantumului cheltuielii pentru un consum mediu anul de gaz
metan pentru încãlzire de 115.000 m3 şi un tarif al gazului metan de 0,95 lei/m3 se face în
urmãtorul mod, folosind formula de calcul de mai sus: Încãlzire= 115.000 m3 * 0,95 lei/m3
=109.250 lei.
Iluminat şi forţe motrice
Includ costul curentului electric pentru iluminat, pentru forţa motrică şi costul becurilor
66
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
electrice şi al tuburilor fluorescente, după urmãtorii indicatori: număr corpuri iluminat;
aparatură; consum de energie electrică; tariful pentru 1 kw şi număr ore iluminat şi
funcţionare aparatură.Calculul acestei cheltuieli se face dupã urmãtoarea formulã:
Iluminat = cantitate energie consumată*tarif/energie
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Electrica)
precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de unde se preia
numărul de kw consumaţi.
Exemplu: Pentru un consum mediu anual de energie electricã de 250.000 kw/an şi un tarif
de 0,37 lei/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor determina astfel: Ch.
Iluminat= 250.000 kw/an * 0,37 lei/kw= 92.500 lei
66.05.20.01.04 Cheltuieli cu apa, canal, salubritate
Pentru estimarea unor cheltuieli sunt folosiţi următorii indicatori: consum de apă caldă
mc/an; consum apă potabilă mc/an; gunoi mc/an; tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc
de apă rece; tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.
Formula de calcul utilizată pentru determinarea nivelului consumului este:
Apă = cantit.consumată*tarif/mc
Canalizare =tarif canalizare + tarif salubritate
6605.20.01.05 Carburanţi şi lubrefianţi cuprinde fondurile necesare pentru
combustibil, benzină, motorină, lubrefianţi necesare funcţionării autoturismelor pe care CAS
Iaşi le deţine; utilizate în deplasarea personalului în teritoriu.
66.05.20.01.06 Piese de schimb cuprinde fondurile băneşti necesare pentru
achiziţionarea de piese de schimb cu caracter funcţional sau de uz administrativ gospodăresc:
pentru calculatoare, pentru maşini etc.
66.05.20.01.08 Cheltuieli cu poşta, telefon, radio, televizor, telefax
Includ plata serviciilor de poştã, abonamentelor de telefon, radio, televizor şi plata
convorbirilor internaţionale, calculându-se dupã formula: abonament * numãr luni + numãr
minute * tarif/minut. Pentru determinarea acestei cheltuieli se au în vedere:
cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
numărul de posturi telefonice;
tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
numărul de televizoare, aparate radio,calculatoare;
tariful pentru abonamentul radio , TV, internet;
cheltuielile pentru corespondenţă poştală internă şi externă.
67
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
66.05.20.01.09 Cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter
funcţional
La acest articol se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea
prestaţiilor de servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui
domeniu de activitate, care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.
Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de natură
funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de tâmplărie şi la
reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice.
În aceasta cheltuialǎ se cuprinde: cheltuieli de transport privind materiale, alimente,
combustibil, medicamente, obiecte de inventar; materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea
şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii; plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi
ca: imprimerie, legãtorie, paza contractantă; costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi
dezinsecţie efectuate de unităţi specializate; plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin
unităţi specializate; materiale pentru prevenirea incendiilor.
Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi servicii sunt:
tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar. În fundamentarea acestor cheltuieli se
ţine seama de execuţia bugetară a anului precedent.
66.05.20.02 Reparaţii curente
Sunt executate periodic, în scopul creării posibilităţii de exploatare a fondului fix supus
reparaţiei. Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra, de
regulă, în 5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.
Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere
şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea
tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului precum şi costul lucrărilor
de reparaţii executate de terţi.
Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie
de suprafaţa (m2) care se repară şi costul reparaţiei.
66.05.20.11 Cărţi şi publicaţii
În această categorie de cheltuieli sunt incluse: plăţile şi cheltuielile făcute în scopul
procurării de cărţi; costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice
din ţară şi străinătate; costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative
utilizate în activitatea instituţiei; costul dischetelor, casetelor, filmelor.
Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea
acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.
68
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Formula de calcul este următoarea: numãr cărţi publicate*cheltuiala medie anuală.
2.2.3. Cheltuielile de capitalCheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că sunt utilizate în scopuri bine
determinate, conduc la creşterea patrimoniului public al comunităţilor, favorizează
dezvoltarea economică locală având ca rezultat şi realizări tehnico-edilitare. programul de
investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru investiţiile în continuare şi
pentru cele noi. În listă se vor înscrie cu prioritate obiectivele de investiţii începute în anii
precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare şi finalizare până la
încheierea exerciţiului bugetar, pentru investiţii de natura consolidărilor şi intervenţii pentru
prevenirea sau combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale.
În anul 2010 pentru cheltuieli de capital din cadrul CAS Iaşi s-a prevazut o sumă de 610
mii lei, din care 50 mii lei pentru achiziţia a 20 de calculatoare necesare pentru înlocuirea
celor achiziţionate în perioada 2003-2004, pentru care reparaţia lor nu se justifică tehnico-
economic şi suma de 560 mii lei pentru reparaţii capitale la clădirea în care îşi defăşoară
activitatea personalul CAS Iaşi.
2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea indicatorilor
financiari ai Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi
După consemnarea informaţiilor de către Direcţia Economică a CAS Iaşi privind
veniturile şi cheltuielile instituţiei, prin bugetul public, ca balanţă financiar-operativă, aceasta
transmise conducătorului instituţiei publice proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, care
urmează a fi dezbătut, în vederea avizării, în cadrul Consiliului de Administraţie a instituţiei
publice (nivelul II).
CAS Iaşi transmite CNAS proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli avizat. CNAS, ca
instituţie ierarhic superioară, realizează o comparare a calculelor proprii cu datele transmise
asupra indicatorilor bugetari prin bugetul propriu al Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate
Iaşi. De fapt, la acest nivel se procedează la o verificare a încadrării instituţiei subordonate în
limitele de venituri (minime) şi de cheltuieli (maxime), transmise în momentul premergător
declanşării lucrărilor premergătoare.
CNAS întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli centralizat (nivelul III),
care cuprinde, pe lângă, indicatorii financiari privind instituţiile subordonate şi pe cei care se
referă la activitatea proprie. Acesta este transmis Ministerului Finanţelor Publice spre avizare
metodologică, documentul bugetar fiind apoi aşezat pe două variante complementare, şi
69
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
anume proiect de lege pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi
proiect de buget al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
În final, prin intermediul Guvernului, în calitate de responsabil principal în elaborarea
proiectelor de bugete publice, documentele bugetare sunt supuse aprobării (adoptării) de către
Parlament (nivelul IV).
Figura nr.4 Niveluri de poziţionare ale implicărilor instituţionale în fundamentarea cheltuielilor bugetare
NIVELUL IV Buget centralizat
CAS- Iaşi
În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor de personal, Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate solicită machetele cu indicatorii Serviciului BFCDE, care, la rândul său
transmite solicitarea Biroului Administrativ şi Decontări, primind, în schimb, fundamentarea
pe care o trimite CNAS, după următorul flux informaţional:
Figura nr. 5 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor de personal
70
Consiliul de Administraţie
Preşedintele –
Director
General
Direcţia Economică
CNAS
GUVERN
Ministerul
Finanţelor
Publice
PARLAMENT
Comisiile de
Specialitate
Transmite proiectul de buget
Avizare proiect de buget
Proiect de buget avizat
Aprobare
proiect de
buget
NIVELUL III
NIVELUL II
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Cheltuielile bugetare ce privesc serviciile medicale sunt fundamentate de către
Serviciul de Acreditare, Contractare, Decontare, iar solicitarea este transmisă Serviciului
BFCDE şi de aici la CNAS, reluându-şi circuitul invers.
Figura nr.6 Fluxul informaţional privind fundamentarea cheltuieli cu serviciile medicale
şi medicamente
CNAS
Serviciul Buget,
Finante,
Contabilitate,
Decontări
Externe
Serviciul Resurse
Umane Organizare,
Salarizare,
Perfectionare
Solicitare machete indicatori
Solicitare machete indicatori
Transmitere fundamentare
Transmitere fundamentare
Solicitare machete indicatori
Solicitare machete indicatori
Transmitere, fundamentareTransmitere,
fundamentare
Contract de muncã
Declaraţie
Ordonanţa 6/2007, mod.Ordonanţa nr.9/2008Legea 188/1999
Stat de platã
71
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Cap.3 Finanţarea bugetară a cheltuielilor publice
CNAS
Serviciul Buget Finanţe Contabilitate
Biroul Administrativ şi Dotãri
transmitere machetesolicitare fundamentare
indicatori minimali
72
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
3.1. Noţiuni şi elemente specifice finanţării cheltuielilor bugetare
Noţiunea de credite bugetare ce se regăseşte cu caracter de specificitate în execuţia
cheltuielilor publice poate fi definită prin raportarea la bugete de pe poziţia statului şi de pe
poziţia consumatorilor de fonduri din acestea, având calitatea de ordonatori de credite
bugetare. Într-o primă variantă de interpretare, creditele bugetare sunt sume de bani cu titlu
definitiv din bugetele publice destinate pentru a acoperi cheltuieli aprobate în acestea. De pe
poziţia de consumatori de fonduri publice (ordonatori creditele bugetare) sunt drepturi băneşti
cuvenite din bugete pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetele lor de venituri şi
cheltuieli.
Creditele bugetare apar ca rezultat al manifestării relaţiilor bugetare în latura de
repartizare a fondurilor publice mobilizate prin bugete.
Ordonatorii de credite bugetare sunt persoane fizice aflate pe poziţia de conducători
în instituţii publice finanţate din bugete. Ei sunt de trei categorii: principali, secundari şi
terţiari ori de gradul unul ( I ),doi ( II ) sau trei ( III ). În structura sistemului bugetar,
respectiv a instituţiilor finanţate din componentele acestuia se regăsesc , în mod concret, toate
cele trei categorii de ordonatori de credite bugetare (cu deosebire, la bugetele statului). În
cazul bugetelor locale, mai des apar ordonatorii principali şi terţiari de credite bugetare).
Ordonatorii principali de credite bugetare la bugetele statului sunt, de regulă, miniştri
şi conducătorii celorlalte instituţii centrale finanţate din acestea. La nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale, în cazul bugetelor acestora, ordonatorii principali de credite bugetare
sunt: preşedinţii Consiliilor Judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti
(primarul general) şi primarii de localităţi (municipii, oraşe, comune) şi respectiv sectoare.
Ordonatorii principali de credite bugetare ţin legătura direct cu bugetul public
finanţator şi au iniţiativă în finanţarea cheltuielilor de care răspund potrivit cu tehnici şi
metode de lucru specifice.
Ordonatorii secundari de credite bugetare sunt conducătorii instituţiilor intermediare,
în cazul bugetelor publice ale statului aflate între cele centrale şi cele din teritoriu (de
exemplu,inspectorii generali de la inspectoratele şcolare judeţene, directorii generali de la
direcţia de sănătate publică de la nivel judeţean, directorii generali de la direcţiile generale de
specialitate ale Ministerului Muncii etc.). Ei primesc credite bugetare prin repartizarea de la
ordonatorii principali de credite bugetare atât pentru nevoi proprii cât şi pentru activităţi sau
73
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
acţiuni aflate în sfera lor de competenţă şi administrare. La rândul lor, transmit credite
bugetare prin repartizare, aflate în zona activităţilor centralizate menţionate, către instituţiile
subordonate conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare. La nivelul judeţelor în special,
unele direcţii descentralizate prin conducătorii lor pot avea calitatea de ordonatori secundari
de credite bugetare pentru finanţările din bugete locale respective.
Ordonatorii terţiari de credite bugetare sunt conducătorii instituţiilor de bază din
diferite domenii de activitate care primesc credite bugetare prin repartizarea de la ordonatorii
ierarhic superiori, credite folosite pentru cheltuielile aprobate prin bugetele proprii şi nu pot
transmite aceste credite altor instituţii şi subunităţi.
Între ordonatorii de credite bugetare este o ierarhie strictă în plan administrativ, pe
domeniul de activitate (în cadrul capitolului de cheltuieli) şi cu reflectare în finanţarea
bugetară (fig. nr.6.).
Fig. nr. 7 Structura şi relaţiile existente la ordonatorii de credite bugetare
3.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare
Finanţarea desfăşurării activităţii CAS Iaşi se realizează pe baza bugetului de
venituri şi cheltuieli aprobat şi încadrat în vederea respectării principiului specializării în
subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor
la dispoziţia ordonatorilor principali de credite bugetare şi apoi la ceilalţi ordonatori
subordonaţi este un act de răspundere care se face cu respectarea şi îndeplinirea anumitor
cerinţe (reguli, principii)4:
cheltuielile pot fi înscrise sau/şi efectuate din bugetele publice numai dacă sunt
prevăzute în mod expres în acte normative ori autorizări specifice date în baza
4 Ştefura, Gabriel, „Proces bugetar public”, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010
74
1
1
OPC
OSC
OTC
2
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Legii finanţelor publice. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă, în mod automat,
dreptul de utilizare dacă nu există autorizare expresă în acest sens;
exercitarea unui control financiar preventiv, exigent şi de detaliu în legătură cu
necesitatea, oportunitatea şi legalitatea cheltuielilor precum şi aplicarea unui
regim sever de economii în toate sectoarele de activitate;
fondurile nu se acordă automat ci, numai pe măsura justificării sumelor acordate
anterior şi în raport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari;
acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispoziţie din
bugete, în intenţia asigurării funcţionalităţii pentru care au fost înfiinţate
instituţiile.
Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza
bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri
autorizaţi (ordonatori de credite bugetare) pentru destinaţii precis stabilite, ca expresie a
nevoilor publice recunoscute ca atare.
CAS Iaşi, ca instituţie publică ce nu realizează profit, îşi asigură finanţarea cheltuielilor
din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Resursele pentru finanţare provin din:
contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice;
subvenţii de la bugetul de stat;
dobânzi, donaţii, sponsorizări;
venituri obţinute din exploatarea patrimoniului CNAS şi caselor de asigurări,
precum şi alte venituri, în condiţiile legii;
sume din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice.
Principala sursă de alimentare a fondului de asigurări de sănătate o reprezintă
contribuţiile persoanelor juridice şi fizice angajatoare şi ale asiguraţilor, iar colectarea
acestora se face de către casele de asigurări în contul unic deschis pe seama CNAS
Asiguraţii au obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare în procent de 6,5% care se
aplică asupra :
veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi
independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul
asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea
calculată la un salariu de bază minim brut pe ţara, lunar;
veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din
silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator;
75
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
indemnizaţiilor de şomaj;
veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi,
veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual
şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit.
În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului,
după epuizarea fondului de rezervă veniturile bugetului fondului se completează cu sume care
se alocă de la bugetul de stat (subvenţii). În plan procedural, finanţarea cheltuielilor bugetare
are drept susţinere metodologică normele Ministerului Finanţelor Publice privind organizarea
şi funcţionarea trezoreriei5. Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată
finanţarea cheltuielilor pe categorii de bugete, pe bază de proceduri şi operaţiuni cu însoţirea
de documente specifice. De asemenea, sunt prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale
privind efectuarea plăţilor prin trezorerie.
Finanţarea de la bugetele statului (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale şi bugetul asigurărilor de sănătate) se poate contura distinct
prin tehnica deschiderii şi repartizării de credite bugetare. În acest sens, în acţiune sunt
implicaţi următorii factori instituţionali: ordonatorii de credite bugetare, cei ce au
responsabilitatea gestiunii bugetelor publice şi Trezoreria Finanţelor Publice.
În ce-i priveşte pe ordonatorii de credite bugetare sunt importante raporturile lor
ierarhice (fig. nr. ) din cadrul ramurii sau domeniului de activitate în care se găsesc.
Figura nr.8 Structura şi relaţiile existente între CAS Iaşi şi ceilalţi ordonatori de credite
Instituţiile responsabile cu gestiunea bugetelor publice (Casa Naţională a
Asigurărilor de Sănătate pentru bugetul asigurărilor de sănătate) au rolul de „finanţatori”
pentru ordonatorii de credite prevăzuţi cu cheltuieli în acestea.
5 Norme metodologice privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei Finanţelor Publice nr. 5318/1992 cu
modificările ulterioare.
76
1
1
MFP
CNAS
CAS Iaşi
2
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Trezoreria Finanţelor Publice are ca răspundere principală în materie bugetară,
execuţia de casă a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice. În acest sens, la nivelul
unităţilor operative (municipii, oraşe şi unele comune), pentru execuţia de casă a cheltuielilor
sunt derulate procedee şi operaţiuni privind plăţile din bugetele publice în compartimentele
(servicii sau birouri de control) şi evidenţa cheltuielilor, şi uneori casierie-tezaur ori/şi
contabilitate decontări.
Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară
poate fi abordată în două momente distincte şi totodată succesive, ale finanţării: deschiderea
de credite bugetare şi repartizarea de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă instituţia ce
gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice din
Bucureşti prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă
din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea
acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din Bucureşti sunt deschise conturi atât pe
fiecare buget public al statului cât şi pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în
localitate.
Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate
în urma deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite intervin
unităţile operative ale trezoreriei şi ceilalţi ordonatori subordonaţi potrivit cu legăturile
ierarhice dinte aceştia (fig. nr. 7). Finanţarea din bugetele statului poate fi prezentată
schematic şi sugestiv potrivit cu fig. nr. 9.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi unităţile din subordinea acestora pot
efectua cheltuieli în limita aprobată prin buget şi a creditelor bugetare deschise, în condiţiile
legii.
Deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuielile aprobate
în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează în limita
creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate în aceste bugete şi în raport cu gradul de
folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior.
În vederea efectuării cheltuielilor bugetare, ordonatorii principali de credite ai
bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate solicită lunar Ministerului Finanţelor
Publice, până la data de 25 a lunii curente pentru luna următoare, deschiderea de credite
bugetare pe capitole de cheltuieli, cu defalcare pe titluri, atât pentru activitatea proprie, cât şi
pentru activitatea instituţiilor subordonate.
77
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Figura nr. 9 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare (fluxuri informaţionale)
Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se aprobă de către ordonatorii
principali de credite sau alte persoane cărora le-au fost delegate aceste atribuţii, în condiţiile
legii, şi de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile şi se avizează pentru
control financiar preventiv propriu şi delegat. În scopul deschiderii creditelor bugetare, Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate completează şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice -
Direcţia generală de programare bugetară sectorială şi securitate socială exemplarul 1 (galben)
şi 3 (roz) din formularul "Cerere pentru deschidere de credite", cod 14.20.07/TS, aprobat prin
Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.801/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Formularul "Cerere pentru deschidere de credite" este însoţit de următoarele documente:
a) Nota justificativă pentru deschiderea creditelor bugetare;
b) Situaţia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispoziţiilor pentru
repartizarea/retragerea creditelor bugetare;
c) Borderou privind transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor
bugetare prin Trezoreria Statului din judeţul/sectorul/municipiul Bucureşti";
d) Dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare.
78
1 ex
1 ex
Ordonatorul principal
de credite bugetare
Finanţator
Trezoreria Finanţelor
Publice a municipiului
Bucureşti
Unităţi operative ale
trezoreriei din teritoriu
Informarea ordonatorilor
subordonaţi asupra
repartizării creditelor
bugetare
Cerere de deschidere de
credite bugetare 3 ex
+
Notă justificativă
+
Dispoziţii bugetare de
repartizare 1 ex
Înştiinţare asupra deschiderii şi
repartizării de credite bugetare
Consemnarea în
evidenţă a
deschiderii de
credite bugetare
Consemnarea în
evidenţă a
deschiderii şi
repartizării de
credite bugetare
Dispoziţii bugetare
de repartizare
Dispoziţii bugetare
de repartizare
Informarea
ordonatorilor
subordonaţi asupra
creditelor bugetare
repartizate
1 ex
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
În cazuri justificate, până la data de 25 a fiecărei luni, Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate poate dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile
proprii sau ale instituţiilor subordonate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
După aprobarea deschiderii de credite bugetare de către Ministerul Finanţelor Publice, Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate are obligaţia de a ridica de la Direcţia generală a
contabilităţii publice exemplarele din dispoziţiile bugetare privind repartizarea/retragerea
creditelor bugetare, împreună cu exemplarul din "Cerere pentru deschiderea creditelor
bugetare", vizate şi ştampilate de către persoanele cu atribuţii în acest sens din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice, prin care se confirmă deschiderea şi repartizarea/retragerea
creditelor bugetare respective.
În scopul înregistrării în contabilitatea Trezoreriei Statului a creditelor bugetare
deschise şi repartizate/retrase din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, Planul de conturi al Trezoreriei Statului se
completează cu contul 05 "Credite deschise şi repartizate din bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate", care se deschide pe numele Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate şi al instituţiilor publice din subordine, cu desfăşurare pe capitole şi titluri de
cheltuieli conform Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, aprobată prin Ordinul
ministrului finanţelor nr. 1.394/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
Codul contului de credite deschise şi repartizate (xx.yy.yy.00.zz) se formează astfel:
„xx” Codul contului contabil atribuit deschiderilor de credite bugetare, care se
completează, după caz, astfel: - "05" - pentru bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate;
„yy.yy” Codul capitolului de cheltuială, conform clasificaţiei bugetare;
„00” Câmp rezervat pentru codificarea Ministerului Finanţelor Publice;
„zz” Cod titular care se completează, după caz, astfel: - "01" Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate.
În scopul înregistrării în contabilitatea Trezoreriei Statului a plăţilor de casă din
bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, Planul de conturi al Trezoreriei Statului se completează cu contul 27 "Cheltuielile
bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate", care se deschide pe numele
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al instituţiilor publice din subordine, cont de activ
cu ajutorul căruia se evidenţiază plăţile de casă efectuate de ordonatorii de credite ai bugetului
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în limita creditelor bugetare deschise şi
repartizate, cu desfăşurare pe conturi analitice, pe capitole şi titluri de cheltuieli;
79
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate îşi conduce evidenţa creditelor bugetare
deschise în cadrul creditelor bugetare aprobate, cu ajutorul conturilor din clasa 9 "Conturi în
afara bilanţului" prevăzute în Planul de conturi pentru instituţiile publice, şi anume:
contul 941 "Credite deschise şi repartizate";
contul 944 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii".
Contul 941 "Credite deschise şi repartizate" - Cu ajutorul acestui cont instituţiile
publice ai căror conducători au calitatea de ordonator principal şi secundar de credite ţin
evidenţa creditelor deschise pentru a fi repartizate instituţiilor subordonate. Contabilitatea
analitică a creditelor deschise de repartizat se ţine pe capitole şi titluri ale bugetului aprobat.
La ordonatorii secundari de credite, în debitul contului se înregistrează creditele repartizate de
ordonatorul principal de credite pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari de credite, precum
şi creditele de retras de la ordonatorii terţiari de credite, iar în credit, creditele repartizate
ordonatorilor terţiari de credite, precum şi creditele retrase.
Contul 944 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii" - Cu ajutorul acestui cont
instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonator principal, secundar sau terţiar
de credite, după caz, ţin evidenţa creditelor bugetare deschise pentru cheltuieli proprii.
Contabilitatea analitică a creditelor deschise pentru cheltuieli proprii se ţine pe capitolele şi
titlurile bugetului aprobat. Ordonatorii secundari de credite înregistrează în debit creditele
bugetare primite prin repartizare de la ordonatorul de credite ierarhic superior pentru
cheltuieli proprii, iar în credit, creditele retrase.
Soldurile conturilor 941 "Credite deschise şi repartizate" şi 944 "Credite deschise
pentru cheltuieli proprii" nu se redeschid în anul următor.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi unităţile subordonate înregistrează în
contabilitate plăţile efectuate prin conturile 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate" cu ajutorul contului 700 "Finanţare de la buget privind anul
curent", a cărui funcţiune este prezentată în Planul de conturi pentru instituţiile publice.
3.3. Utilizarea creditelor bugetare
Veniturile fondului se utilizează pentru:
a) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi dispozitivelor
medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internationale cu prevederi în
domeniul sănătăţii la care România este parte, în condiţiile stabilite prin contractul-
cadru; în valoarea serviciilor medicale se poate include şi amortizarea bunurilor
80
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
achiziţionate de unităţile sanitare publice supuse amortizarii potrivit legii, conform
normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Finanţelor Publice;
b) cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a maximum 3% din
sumele colectate. Prin legile bugetare anuale se poate aproba depăşirea limitei de 3%;
c) fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.
d) veniturile fondului se utilizează şi pentru plata indemnizatiilor de asigurări sociale de
sănătate în condiţiile legii.
Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:
a) investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi sanitare;
b) achiziţionarea aparaturii medicale de la nivelul şi condiţiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului;
c) măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât
cele prevazute de lege.
Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se
încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.
După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul
să dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor.
Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă
din prevederile legislaţiei finanţelor publice şi anume:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri
şi cheltuieli (şi în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) în limita
creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate,
cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei din bugetul public;
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului
compartimentului financiar-contabil (sau a înlocuitorului de drept).
Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite momente (etape) tehnice, şi
anume:
a) Angajarea - generează obligaţia de a plăti o sumă de bani unui terţ cu susţinere juridică
(lege, contract, decizie, hotărâre, etc.).
b) Lichidarea - este operaţia prin care se constată serviciul realizat în favoarea instituţiei şi se
determină suma de plată.
81
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
c) Ordonanţarea - constă în emiterea ordinului de plată (a dispoziţiei dată în acest sens)
privind sume de bani în favoarea unui terţ. Sediul operaţiunii este acelaşi compartimentul
financiar – contabil al ordonatorului de credite bugetare.
d) Plata semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de
instituţii. Răspunderea operaţiilor revine gestionarilor de bani publici (casieri sau contabili
plătitori).
Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar şi în
conturi bancare (fără numerar). Plăţile în numerar constau în salarii, burse, avansuri în contul
cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului. Plăţile prin conturile bancare
apar în toate cazurile cu terţe persoane juridice (procurare de materiale, achitare furnizori,
plăţi către bugetele publice, etc.).
Eliberarea de sume (cu sau fără numerar) din conturile bancare (trezorerie) ale
instituţiilor publice reprezintă din punctul de vedere al execuţiei de casă a bugetelor plăţi de
casă (operaţii de stingere a unor obligaţii băneşti prin achitarea lor) sau utilizarea creditelor
bugetare aprobate pentru o anumită perioadă de timp.
Pe parcursul execuţiei financiare pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate în
cazul renunţării la unele acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin folosirea
dispoziţiei bugetare de retragere (la iniţiativa ordonatorilor ierarhic superiori).
Realizarea de noi acţiuni ori activităţi neprevăzute în etapa elaborării proiectelor de
bugete, conduce în practica bugetară la alte modalităţi tehnice de lucru în care sunt utilizate
disponibilităţile de credite bugetare rezultate din bugete (inclusiv de venituri şi cheltuieli la
instituţii) sau alocarea de mijloace băneşti suplimentare din fondul de rezervă bugetară ori
fondul de intervenţii (de la dispoziţia guvernului). În prima situaţie, instituţiile îşi analizează
economiile realizate în bugetele de venituri şi cheltuieli, stabilind suma ce urmează a fi
alocată pentru acoperirea nevoilor suplimentare. În cazul când în bugetele proprii nu apar
economii se apelează la ordonatorii principali care dispun de posibilităţi mai mari în acest
sens.
Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat deci, majorarea creditelor bugetare la
anumite subdiviziuni din bugetul de venituri şi cheltuieli se mai realizează în cursul execuţiei
bugetare, prin efectuarea de virări de credite bugetare. Acestea pot fi definite ca operaţiuni de
tehnică bugetară determinate de diminuarea creditelor bugetare de la o subdiviziune a
clasificaţiei, unde sunt disponibilităţi băneşti şi majorarea corespunzătoare a creditelor
bugetare la o altă subdiviziune a clasificaţiei, la care mijloacele băneşti sunt insuficiente.
Virarea de credite bugetare este condiţionată în primul rând de existenţa unor
82
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
economii (sau sume băneşti disponibile) la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare şi aceasta
pentru a nu afecta realizarea acţiunilor la subdiviziunea de unde se preiau mijloacele băneşti.
Condiţionările în materie de virări de credite bugetare continuă şi pe alte coordonate
ale operaţiunii tehnice şi anume: aprobarea să fie acordată începând cu trimestrul III al
fiecărui an înainte de angajarea cheltuielilor; disponibilităţile utilizate să nu provină de la
creditele bugetare prevăzute pentru cheltuielile de personal, reparaţii capitale sau din fondul
de rezervă bugetară şi să nu conducă la majorarea creditelor bugetare aprobate pentru
instituţiile administraţiei publice; să nu aibă ca efect majorarea sumelor prevăzute pentru
completarea resurselor proprii ale unor instituţii de stat .
Aprobarea virării de credite bugetare revine în competenţa Ministerului Finanţelor
Publice şi ordonatorilor de credite bugetare potrivit cu anume limite în raport de
subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Ministerul Finanţelor Publice, în ce priveşte finanţarea din bugetul de stat, poate
aproba virări de credite bugetare de la un capitol de cheltuieli la altul, când au loc treceri de
unităţi, activităţi şi acţiuni de la un titular la altul (cu aprobarea modificărilor corespunzătoare
în indicatorii financiari ai titularilor vizaţi în bugetul statului).
Ordonatorii principali de credite bugetare pot aproba virări de credite bugetare între
subcapitolele aceluiaşi capitol de cheltuieli (pe care-l gestionează) precum şi intre articolele
aceluiaşi subcapitol de cheltuieli.
Toţi ordonatorii de credite bugetare, pentru activităţile proprii ale instituţiilor pe care
le conduc, pot aproba virări de credite bugetare de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi
articol de cheltuieli.
Virările de credite bugetare sunt interzise în anumite situaţii ca: hrană, salarii, burse,
investiţii şi reparaţii capitale în primul semestru al anului bugetar şi în perioada 15- 31
decembrie.
Intervenţiile tehnice asupra utilizării creditelor bugetare mai au şi alte corespondente
de acţiune ca: retragerea de credite bugetare în anumite condiţii, blocarea şi deblocarea
creditelor bugetare.
Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din creditele bugetare deschise ori
repartizate astfel:
a) în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de
venituri şi cheltuieli (curente);
b) în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.
Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de
83
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
credite care poartă răspunderea utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse:
a) în numerar, prin casieriile instituţiilor;
b) prin decontarea din cont în favoarea terţilor care au livrat mărfuri, alimente, materiale,
combustibil, energie termică, au prestat servicii sau executat lucrări.
Instrumentele de plată sunt:
cecul pentru eliberarea numerarului;
ordinul de plată prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăţi
din conturile sale în favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice;
factura cu dispoziţie de încasare întocmită (potrivit convenţiei) de furnizori pentru o
instituţie publică în cazul livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.
CAS Iaşi poate beneficia de garanţia trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare care
dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor. Plăţile se dispun pe destinaţiile şi
în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate, prevăzute în bugetele de venituri şi
cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Documentele de plăţi prin trezorerie se
întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise ale instituţiilor publice pe capitole de
cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La aceste documente,
ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la necesitatea şi
oportunitatea cheltuielilor propuse.
Compartimentele specializate ale trezoreriei exercită controlul financiar preventiv
asupra efectuării plăţilor de către ordonatorii de credite potrivit cu documentele menţionate,
urmărindu-se:
încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole;
categorii de lucrări (prin stabilirea disponibilului de credite la fiecare document de
plată potrivit cu contul credite deschise din bugetul din care se scad plăţile înregistrate
în contul cheltuieli din buget, rezultatul fiind comparat cu documentele de plăţi
prezentate);
respectarea utilizării creditelor bugetare prin plăţi în corespondenţă cu subdiviziunile
clasificaţiei bugetare (se examinează natura şi conţinutul subdiviziunilor clasificaţiei
de la care se suportă plăţile respective);
respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor,
luându-se în considerare: actele normative în care este specificată sursa din care se
face finanţarea instituţiei ; reglementările în vigoare prin care instituţiile efectuează
84
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
unele cheltuieli în legătură cu desfăşurarea de acţiuni specifice, procurarea de obiecte
de inventar, de artă, executarea de investiţii, lucrări curente şi capitale, stabilirea de
norme şi normative pentru anumite cheltuieli, etc.
Salariile în sistemul bugetar se plătesc o data pe lună în intervalul 5- 15 a fiecărei luni,
pentru luna precedentă. Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite bugetare se
face prin ordinul ministrului finanţelor publice. La unităţile operative ale trezoreriei, în
vederea ridicării sumelor necesare plăţii salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile publice prezintă
compartimentului control şi evidenţa cheltuielilor (la termenul de plăţi stabilite) anumite
documente (cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii, indemnizaţii
de asigurări sociale, dacă este cazul; ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe
salarii reţinut, a contribuţiilor datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurările
sociale de sănătate; ordinul de plată însoţit de borderoul centralizator cu salariaţii pentru care
se virează salariile nete la băncile comerciale, în sistemul plăţii prin carduri; situaţia
recapitulativă a salariilor pe lună, etc.). În vederea avizării din cont a sumelor pentru plata
salariilor, se verifică şi analizează următoarele: respectarea numărului de salariaţi aprobat prin
statul de funcţiuni, respectarea dispoziţiilor legale privind salariile şi indemnizaţiile de
asigurări sociale precum şi a celorlalte drepturi (indemnizaţiile de conducere, plata orelor din
posturile vacante, plata orelor de gardă, sporuri, etc.); stabilirea sumelor de plată şi încadrarea
acestora în disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal; stabilirea
contribuţiilor pentru asigurări sociale, fondul de şomaj, asigurările de sănătate precum şi
întocmirea corectă a ordinelor de plată. După analiză, verificare şi introducerea în documente
a modificărilor rezultate, compartimentul control şi evidenţa cheltuielilor procedează astfel:
mai întâi vizează cecul pentru suma care urmează a fi ridicată de la casa plătitoare din cadrul
trezoreriei, după care îl remite casieriei pentru eliberarea sumei, apoi, reţine ordinele de plată
pentru înregistrarea şi întocmirea formelor de decontare în bănci.
La celelalte categorii de cheltuieli6, plăţile prin trezorerie impun mai întâi prezentarea
de documente justificative potrivit cu specificul destinaţiei sumelor de bani către terţi şi apoi
se aplică procedura de analiză şi verificare a acestora.
3.4. Fluxurile informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor la Casa de
Asigurări de Sănătate Iaşi
6 Normele metodologice de organizare şi funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice nr. 5318 / 1992 cu
85
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Finanţarea cheltuielilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi din bugetul asigurărilor
sociale de sănătate poate fi prezentată schematic şi sugestiv potrivit cu figura următoare.
Fig. nr.10 Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare
1 exemplar î
1 exemplar
1 exemplar
1 exemplar
informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare repartizate
În ceea ce priveşte efectuarea plăţii unei cheltuieli, aceasta se realizează de la nivel
central, unde Ministerul Finanţelor Publice trimite în teritoriu cu titlu de dispoziţii hotărârile
luate în baza solicitărilor primite, fiind puse în aplicare pentru fundamentarea cheltuielilor
bugetare. Întregul flux informaţional generat de finanţarea cheltuielilor bugetare reuneşte
86
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate - cerere de deschidere de credite bugetare 3 ex
-Notă justificativă - Dispoziţii bugetare de repartizare
Inștiințare asupra deschiderii șirepartizării creditelor bugetare
Ordonator
principal de
credite
bugetare
Consemnarea în evidenţă a deschiderii de credite bugetare
Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului
Trezoreria Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi
CASA JUDEŢEANĂ A ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE IAŞI
necesar de credite
credite
cred
credite
Direcţia Economică necesar credite
dispozițieBugetară
necesar de dispoziție bugetarăcredite necesar credite
dispoziție bugetară
dispoziţie
Direcţia Relaţii cu Furnizorii, Planificare şi
Serviciul Buget Financiar, Contabilitate şi Decontare pe
Domenii Asistenţă
Preşedinte-Director General- ordonator secundar de credite bugetare-
Birou administrativ şi dotări
Director Executiv Adjunct- Medic Şef-
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
printre altele, trei verigi importante în domeniul asigurărilor sociale de sănătate: Ministerul
Finanţelor Publice, CNAS, Trezorerie Municipiului Iaşi şi CAS Iaşi.
Fig. nr. 11 Efectuarea plăţii unei cheltuieli la CAS Iaşi
Cap. 4 Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară la Casa
Buget aprobat la CAS Iaşi
Angajare de cheltuieli
LichidareOrdonanţare
Platã
Casa – ordin de plată
Bancă- extras de cont
87
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
de Asigurări de Sănătate Iaşi
Informaţia, ca resursă primordială, îşi valorifică importanţa prin modul în care este
prelucrată, valorificată şi transformată în cunoaştere şi acţiune. Din punct de vedere economic,
informaţia are ca reprezentare agenţii economici, procesele şi mărimile economice,
procesele sociale de producţie, repartiţie, schimb şi de consum al bunurilor materiale.
Informaţiile economice se prezintă în cea mai mare parte sub forma unor indicatori cu
diferite grade de grupare şi sintetizare.
Una dintre componentele informaţiei economice este informaţia bugetară, care are ca
obiect principal reflectarea corectă a modului de realizare a veniturilor şi cheltuielilor, a
modului de gospodărire a mijloacelor economice ale instituţiilor publice, fiind baza de calcul
a indicatorilor necesari procesului de conducere a unităţilor bugetare. Ea poate fi clasificată
ca informaţie previzionată şi informaţie de reflectare sau de control.
Informaţia previzionată este reprezentată sub forma indicatorilor înscrişi în bugetele de
venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice sau sub forma normelor privind întocmirea şi
execuţia bugetelor.
Informaţia de reflectare sau de control exprimă modul în care s-au încasat veniturile
şi cheltuielile bugetare, modul de utilizare a valorilor materiale şi băneşti, apărând sub formă
de date contabile, operative şi statistice.
Evidenţa bugetară, prin modul de organizare, concepere şi funcţionare, furnizează
organelor de decizie datele necesare pentru controlul execuţiei bugetare, asigurând totodată
baza de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor bugetului de stat.
Evidenţa bugetară se poate caracteriza prin următoarele:
asigură folosirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile prevăzute de buget;
semnalează neconcordanţele în realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor;
asigură furnizarea la timp a indicatorilor necesari în controlul execuţiei bugetare.
Sistemul informaţional bugetar reprezintă un ansamblu de elemente interdependente,
cuprinde mai multe subsisteme de informare referitoare la execuţia bugetelor şi se realizează
în practică prin evidenţa bugetară, ca latură a evidenţei economice, îmbrăcând cele trei
forme ale acesteia, şi anume:
a) evidenţa tehnico - operativă;
b) evidenţa statistică;
c) evidenţa contabilă.
88
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Pentru fiecare compartiment de evidenţă bugetară, există planuri de conturi diferite şi
instrucţiuni de aplicare elaborate de Ministerul Finanţelor. Excepţie face în acest caz execuţia de
casă a bugetului de stat de la Trezorerie.
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi îşi organizează evidenţa bugetară în cadrul
compartimentului financiar-contabil, prin intermediul contabilului şef.
4.1. Evidenţa tehnico – operativă
Evidenţa tehnico-operativă contribuie în mod consecvent la reflectarea şi controlul
existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzătoare a
cerinţelor unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea fenomenelor
primare care au loc în unitate adică, intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti,
darea în consum sau folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al unităţii sau la o
anumită dată.
Evidenţa tehnico-operativă se organizează în funcţie de nevoile fiecărei instituţii pe
compartimente de activitate şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de exprimare a datelor
fie etalonul natural (număr, greutate, lungime, volum), fie etalonul bănesc (valoarea), fie
ambele sau alte etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul urmărit de către
organizatorul sau şi de specificul activităţii unităţii. Caracteristicile acestei forme de evidenţă
constau în faptul că ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi că este operativă
(promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La organizarea evidenţei tehnico - operative a
valorilor materiale se au în vedere înregistrările care se fac numai în etalon natural, ea
organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi ţinându-se la locul de depozitare sau de
folosinţă, ca unitate de evidenţă.
Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu
materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi
folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie.
Modul de ţinere a evidenţei tehnico - operative şi formularele folosite la unităţile
bugetare şi extrabugetare sunt stabilite de Normele metodologice ale Ministerului Finanţelor
nr. 596/1970 privind contabilitatea unităţilor bugetare. Conform legislaţiei în vigoare,
evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice moment, cu privire la
existenţa şi răspândirea valorilor materiale la locurile de depozitare sau de folosinţă;
asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în scopul păstrării
integrităţii patrimoniului public;
89
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
asigurarea delimitării răspunderii individuale sau colective în administrarea
bunurilor materiale;
asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor periodice şi anuale prin
furnizarea datelor scriptice pe locuri de depozitare şi de folosinţă.
Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile de bază privind completarea
documentelor de către gestionarii şi administratorii care răspund material, disciplinar
şi penal de gospodărirea bunurilor materiale date în primire, aceste documente fiind
următoarele:
Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe independente care nu necesită montaj
şi nici probe tehnologice;
Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care necesită montaj dar nu necesită
probe tehnologice precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter
administrativ şi social - cultural;
Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi instalaţiile care necesită montaj
şi probe tehnologice;
Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;
Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe transferate;
Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;
Proces verbal de închiriere;
Proces verbal de dare în custodie;
Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a mijloacelor fixe şi a obiectelor
de inventar de mică valoare sau scurtă durată;
Lista de inventariere.
4.2. Evidenţa statistică
Evidenţa statistică este şi ea o formă a evidenţei economice prin care se studiază
latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social -
economice în condiţii concrete de loc şi timp, în expresia lor numerică.
Statistica are în vedere înregistrarea şi prelucrarea formelor social - economice de
masă. În vederea realizării obiectului său (studierea activităţii economico - socială), se
folosesc diferite unităţi de măsură în mărime naturală sau valorică. Pe baza datelor furnizate
de evidenţa statistică, a grupării şi generalizării fenomenelor şi proceselor economico –
sociale se pot stabili interdependenţe între ele şi tendinţele de dezvoltare.
Contabilitatea interferează cu statistica social – economică în toate unităţile
90
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
patrimoniale, dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.
Indicatorii şi indicii sunt corelaţi cu cei pe care îi folosesc celelalte forme de evidenţă
bugetară.
Procesele proprii evidenţei statistice sunt:
culegerea datelor necesare din documentele primare;
folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;
prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.
4.3. Evidenţa contabilă curentă
Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea,
gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor
obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice, trebuie să asigure înregistrarea
cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la
poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele
interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari
şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Contabilitatea publica cuprinde:
contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor
şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
contabilitatea Trezoreriei Statului;
contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care
să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a
deficitului patrimonial;
contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire
la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum şi
pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de
execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum şi a conturilor
anuale de execuţie ale bugetelor locale.
91
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, după caz. Pentru instituţiile publice documentul oficial de
prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-
teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este situaţia financiară trimestrială şi
anuală.
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu
document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente
justificative, al căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc
aceeaşi perioadă. Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de note contabile, de regulă
în cazul acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente justificative.
Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au obligaţia să asigure, în condiţiile legii:
întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează
patrimoniul unităţii;
înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
inventarierea patrimoniului unităţii;
întocmirea bilanţului contabil;
controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi
rezultatele obţinute de unitate.
Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori înregistrat în
contabilitate, după caz.
Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în
unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii
mari, potrivit planurilor de conturi şi normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4 din lege.
Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii
care se înscriu în registrul inventar.
92
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare, custodie
sau pentru alte scopuri în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice sau juridice.
Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare împreună cu documentele justificative,
precum şi bilanţul contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente oficiale
pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate şi pot fi admise ca
probă în justiţie.
Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează
de către persoanele care conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar preventiv şi
controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte persoane împuternicite de unitatea
patrimonială, după caz. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate
în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte
organe cu atribuţii de control.
Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului de stat,
precum şi întocmirii balanţelor financiare (balanţa financiară generală a economiei; balanţa de
plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei şi masei monetare; balanţa
creanţelor şi angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării capitalurilor pe economie;
balanţa financiară a resurselor şi cheltuielilor de investiţii ) şi a bilanţului pe ansamblul
economiei naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor Naţionale sunt furnizate de către
unităţile patrimoniale prin bilanţul contabil şi dările de seamă statistice, în condiţiile legii.
Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul contabil, cartea mare registrul –
jurnal şi registrul inventar, potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională. În
temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul Finanţelor emite:
a) planul de conturi general şi normele metodologice privind utilizarea acestuia;
b) modelele registrelor contabile, formularele comune privind activitatea financiară şi
contabilă precum şi normele metodologice privind utilizarea acestora;
c) modelele bilanţurilor contabile şi normele metodologice privind întocmirea acestora.
Planul de conturi general, precum şi normele de utilizare a acestuia sunt destinate tuturor
unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice şi conţin conturile necesare
înregistrării în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale, conţinutul şi funcţia fiecărui cont,
precum şi monografia contabilă a principalelor operaţiuni.
Planul de conturi general conţine nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupe de
conturi simbolizate cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi
sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre. Conturile din clasele 1- 7 sunt obligatorii, iar
cele din clasele 8 şi 9, precum şi dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate şi
93
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
completate de fiecare unitate patrimonială în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile
proprii.
Modelele registrelor contabile şi ale formularelor comune privind activitatea financiară şi
contabilă se utilizează de către toate unităţile patrimoniale; modelele bilanţurilor contabile se
stabilesc de Ministerul Finanţelor. Normele metodologice privind utilizarea acestora cuprind:
reguli privind întocmirea bilanţurilor contabile;
corelaţiile ce trebuiesc asigurate între indicatorii prevăzuţi în conţinutul acestora;
verificarea şi depunerea acestora la organele în drept;
modul de centralizare a bilanţurilor contabile pe ramuri de activitate, în profil teritorial
şi departamental, precum şi pe ansamblul economiei naţionale.
Modelele registrelor de contabilitate, precum şi formularele comune ce se utilizează în
activitatea financiară şi contabilă sunt prevăzute în Nomenclatorul formularelor tipizate
comune privind activitatea financiară şi contabilă elaborat de Ministerul Finanţelor.
În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor
justificative şi pentru prelucrarea şi înregistrarea datelor în contabilitate, registrele contabile şi
formularele privind activitatea financiară şi contabilă pot fi adaptate în funcţie de necesităţile
proprii de utilizare, în condiţiile respectării conţinutului de informaţii al modelelor prevăzute
în nomenclatorul menţionat la alineatul precedent.
În afară de formularele prevăzute în acest nomenclator, unităţile patrimoniale pot
folosi în activitatea financiar – contabilă şi formulare specifice elaborate de ministere,
departamente, unităţi de grup, asociaţii profesionale sau de unitatea patrimonială, în funcţie de
necesităţi. Potrivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce în partidă dublă şi trebuie să
asigure:
a) înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor operaţiunilor
patrimoniale, în funcţie de natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi şi
creditul altor conturi, denumite conturi corespondente;
b) stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare, precum şi a soldului final al fiecărui
cont;
c) întocmirea lunară a balanţei de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor
debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor;
d) prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi
pasivelor prin bilanţ, precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a beneficiilor sau
pierderilor, prin contul de profit şi pierderi.
94
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul contabil,
care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi
a rezultatelor obţinute.
Bilanţul contabil, denumit în setul formularelor tipizate „Darea de seamă contabilă”, are în
structura sa următoarele:
a) Bilanţul;
b) Contul de execuţie bugetară;
c) Anexe privind:
detalierea cheltuielilor;
disponibilul din fonduri cu destinaţie specială;
contul de execuţie al fiecărui fond special;
finanţarea bugetară;
finanţarea investiţiilor;
obligaţiile de plată restante;
pagubele materiale;
indicatorii specifici de calcul şi de fundamentare a bugetului instituţiei.
d) Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico - financiare la data
raportării.
Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa
liceului, iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele. Urmărirea execuţiei bugetare
se face folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care conţine: o evidenţă contabilă
bugetară curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.
Prima formă de evidenţă, cea curentă, procură date operative privind modul cum se
îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa
centralizată se întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe baza
datelor din evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare
centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare pe
întregul buget de stat.
Darea de seamă contabilă bugetară are un caracter unitar în ce priveşte structura şi
conţinutul ei deoarece este supusă unor reglementări speciale şi condiţii unitare de întocmire.
Principiile care stau la baza întocmirii acestui document sunt următoarele:
a) oglindirea realităţii faptelor şi puritatea cifrelor pe care aceasta le cuprinde.
Asigurarea unui conţinut real tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde
de însăşi exactitatea datelor evidenţei contabile care se realizează numai printr-o
95
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
evidenţă la timp cu înregistrări corecte, complete şi prin corelarea datelor evidenţei
sintetice cu cele din evidenţa analitică;
b) ea trebuie să fie completă şi corect întocmită cu toate datele şi corelaţiile cerute între
conturi şi formulare, respectându-se instrucţiunile date de către Ministerul Finanţelor
pentru încheierea fiecărui exerciţiu bugetar. Ea trebuie să cuprindă toate formularele
care intră în componenţa ei, fiecare formular fiind completat cu toate datele cerute,
făcându-se obligatoriu şi verificarea corelaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre
formularele - anexă la bilanţ şi conturile din acesta;
c) simplitate şi claritate; condiţia de simplitate este îndeplinită atunci când darea de seamă
este compusă dintr-un număr redus de formulare care sa conţină numai indicatori
strict necesari, dar cu suficientă putere de informare;
d) darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp, adică la termenele stabilite
prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor pentru ca acestea să poată constitui
instrumente eficiente în conducerea şi controlul operativ al activităţii financiare a
instituţiei de învăţământ;
e) darea de seamă constituie pentru ordinatorul de credite superior o bază utilă şi
sigură pentru analiza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare cu spirit de
economie, în limita creditelor acordate şi în concordanţă cu nivelul de îndeplinire a
indicatorilor specifici activităţii liceului, fiind o sursă de date pentru întocmirea
bugetului de venituri şi cheltuieli pe perioada viitoare.
Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute trebuie respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea patrimoniului şi
celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:
a) principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de
activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor,
ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea
activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior;
b) principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitate aplicării normelor şi
regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor
contabile;
c) principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială
îşi continuă în mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil, fără a intra în stare
de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
96
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
d) principiul independenţei exerciţiului financiar, care presupune delimitarea în timp a
veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării
acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la care se referă;
e) principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar care
trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent;
f) principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuiesc
evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între
posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului , precum şi între veniturile şi
cheltuielile din contul de rezultate.
Contabilitatea finanţării din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se
realizează cu ajutorul conturilor specifice sistemului de asigurări sociale. Astfel, pentru
evidenta disponibilului se utilizează contul 571 „Disponibil din Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate”. Cu ajutorul acestui cont, casele de asigurări de sănătate şi
Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate ţin evidenţa disponibilităţilor bugetului asigurărilor
sociale de sănătate, urmare veniturilor încasate şi plăţilor efectuate prin conturile deschise la
unităţile trezoreriei statului. Contul 571 este un cont bifuncţional. În debitul contului se
înregistrează încasările reprezentând veniturile bugetului asigurărilor sociale de sănătate pe
structura clasificaţiei bugetare conform prevederilor legale, iar în credit, sume restituite sau
plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Soldul debitor al
contului reprezintă disponibilităţile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate aflate la trezoreria statului. Disponibilităţile de la sfârşitul anului se utilizează pentru
restituirea subvenţiilor primite de la bugetul de stat. Soldul creditor al contului, reprezintă
sumele cu care cheltuielile exced veniturile la nivelul caselor de asigurări de sănătate şi Casei
Naţională de Asigurări de Sănătate.
Contul se detaliază pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
a) 5711 „Disponibil din veniturile curente ale Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate”
b) 5712 „Rezultatul executiei bugetare din anul curent”
c) 5713 „Rezultatul executiei bugetare din anii precedenti”
Contul 5711 „Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate” se debitează prin creditul conturilor:
97
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
a) 260 „Titluri de participare” − cu sumele încasate reprezentând valoarea contabilă a
titlurilor de participare vândute; − cu diferenţele favorabile dintre valoarea contabilă a
titlurilor de participare şi preţul de cesiune.
b) 4665 „Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”
− cu sumele încasate prin intermediul trezoreriilor provenite din creanţe, detaliate pe
structura clasificaţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
c) 4675 „Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”
− cu sumele încasate în contul de disponibil fără existenţa unui titlu de creanţă, ce
urmează a se restitui contribuabilului.
d) 5712 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent” − la sfârşitul anului, cu soldul
creditor al contului de disponibil al bugetului Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate.
e) 531 „Casa” − cu sumele încasate în numerar reprezentând venituri ale bugetului
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate depuse la trezorerie.
f) 7469 „Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale” − cu sumele încasate
în contul deschis la trezoreria statului, reprezentând încasări din alte surse aferente
bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
g) 750 „Venituri din proprietate” − cu sumele încasate reprezentând venituri din
proprietate aferente Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe structura
clasificaţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
h) 7514 „Diverse venituri” − cu sumele încasate în contul deschis la trezoreria statului,
reprezentând încasări din diverse venituri aferente bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate.
i) 7515 „Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări)” − cu
sumele încasate în contul deschis la trezoreria statului, reprezentând încasări din
donaţii, sponsorizări şi alte transferuri voluntare pentru bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate.
j) 766 „Venituri din dobânzi” − cu sumele încasate în contul deschis la trezoreria
statului, reprezentând dobânzi aferente bugetului Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate.
k) 772 „Venituri din subvenţii” − cu sumele reprezentând subvenţii primite de la bugetul
de stat şi de la alte administraţii la nivelul caselor de asigurări de sănătate.
Contul 5711 „Disponibil din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”
98
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
se creditează prin debitul conturilor:
a) 4675 „Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”
− cu sumele restituite la cererea contribuabililor sau din oficiu, încasate eronat, fără
existenţa unor titluri de creanţă, plătite în plus faţă de obligaţia fiscală, ca urmare a
unei erori de calcul, ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, stabilite prin
hotărâri ale organelor judiciare sau a altor organe competente potrivit legii; − cu
sumele virate către alte bugete, în urma compensării; − cu sumele reprezentând
dobânzi plătite contribuabililor pentru sumele restituite după termenul legal de plată.
b) 527 „Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Ordonanţei Guvernului nr.
150/2002” − la sfârşitul anului, cu sumele reprezentând fond de rezervă, constituit
potrivit legii.
c) 5712 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent” − la sfârşitul anului, cu soldul
debitor al contului venituri ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate.
d) 7453 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” − cu sumele
destinate stimulării personalului constituite potrivit legii.
e) 7463 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate” − cu sumele
destinate stimulării personalului constituite potrivit legii.
f) 7469 „Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale” − cu sumele
destinate stimulării personalului constituite potrivit legii.
g) 7705 „Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”
− la sfârşitul perioadei cu totalul plăţilor nete de casa efectuate.
În contabilitatea instituţiilor publice au loc următoarele înregistrari:
1. Constituirea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
5711 = 7469 - Disponibil din veniturile curente = Alte contribuţii ale altor persoane la
Fondului naţional unic de pentru asigurări sociale de sănătate
5711 = 7514 - Disponibil din veniturile curente = Diverse venituri ale Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate
5711 = 7515 - Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate = Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări)
99
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
2. Achiziţionare materiale sanitare
3029 = 401 - Medicamente si materiale sanitare = Furnizori
3. Consumul de materiale sanitare
6029 = 3029 - Cheltuieli privind medicamentele = Medicamente si materiale sanitare
şi materialele sanitare
4. Închiderea conturilor de venituri
% = 121.05 - Rezultatul patrimonial-bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate
7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale
7514 Diverse venituri
7515 Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări)
5. Închiderea contului de cheltuieli
121.05 = 6029 Rezultatul patrimonial-bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate = Cheltuieli privind medicamentele si materialele sanitare
4.4. Evidenţa contabilă periodică (centralizatoare)
Instituţiile publice prezintă situaţia patrimoniului aflat în administrarea statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli cu
ajutorul situaţiilor financiare trimestriale şi anuale.
Normele româneşti prevăd următoarea structură a situaţiilor financiare ale instituţiilor
publice:
a) bilanţ;
b) contul de rezultat patrimonial;
c) situaţia fluxurilor de trezorerie;
d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situaţiile financiare, care includ politici contabile şi note explicative;
f) contul de execuţie bugetară.
100
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Standardul internaţional de contabilitate pentru sectorul public 1 „Prezentarea
situaţiilor financiare” (IPSAS 1) stabileşte componenţa unui set complet de situaţii financiare:
a) situaţie a poziţiei financiare;
b) situaţie a performanţei financiare;
c) situaţie a modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;
d) situaţie a fluxurilor de trezorerie; şi
e) politicile contabile şi note la situaţiile financiare.
În standard se precizează că aceste componente enumerate anterior prezintă denumiri
diferite. Astfel, situaţia poziţiei financiare este numită bilanţ sau situaţia activelor şi datoriilor;
situaţia performanţei financiare apare ca situaţia veniturilor şi cheltuielilor, situaţia
veniturilor, situaţia de exploatare sau cont de profit şi pierdere iar notele la situaţiile financiare
pot să includă şi elemente denumite „programe”.
Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a
performanţelor instituţiei publice. Acestea sunt semnate de conducătorul instituţiei şi de
conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită de
acesta. Obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea informaţiilor
utile luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii entităţii pentru resursele încredinţate ei.
Instituţiile publice trebuie să prezinte situaţia fluxurilor de trezorerie unităţilor de
trezorerie unde au deschise conturile, pentru a obţine viza privind exactitatea plăţilor de casă
şi a soldurilor conturilor de disponibilităţi.
Instituţiile publice şi persoanele juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori
de credite trimit un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale organului ierarhic
superior la termenele stabilite de acesta.
Bilanţul contabil
Bilanţul contabil este un document de sinteză, cu ajutorul căruia se prezintă bunurile
economice, ca elemente de activ şi drepturile şi obligaţiile, ca elemente de pasiv, de obicei la
finele exerciţiului financiar. Instituţiile publice au obligaţia întocmirii bilanţului contabil şi a
celorlalte documente de sinteză din situaţiile financiare şi trimestrial.
Elementele patrimoniale sunt prezentate în bilanţul contabil astfel:
elementele de activ sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii;
elementele de datorii sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii.
Bilanţul contabil se încheie pe baza balanţei de verificare întocmite trimestrial şi la 31
decembrie a exerciţiului bugetar.
101
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Activele sunt definite de normele româneşti ca „resurse controlate de către instituţia
publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii
economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil”.
Datoriile sunt „obligaţii actuale ale instituţiei publice ce decurg din evenimente
trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează
beneficii economice.”
Capitalurile proprii „reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor
administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după
deducerea tuturor datoriilor.” Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete şi se determină
ca diferenţă între active şi datorii.
Active nete/Capitaluri = Total active - Total datorii
Contul de rezultat patrimonial
Acest document prezintă finanţările primite, veniturile realizate şi cheltuielile
efectuate de instituţia publică într-un exerciţiu financiar.
Cheltuielile instituţiei publice sunt grupate în contul de rezultat patrimonial pe feluri
de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, iar veniturile şi finanţările, după natura sau sursa
lor, indiferent dacă veniturile şi finanţările au fost încasate sau cheltuielile plătite.
Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice în momentul în care
apare documentul care atesta efectuarea tranzacţiei, indiferent dacă acesta a fost încasat sau
nu.
Veniturile sunt grupate în contabilitatea publică, respectiv în Contul de rezultat
patrimonial, astfel:
venituri din activităţi economice,
venituri din alte activităţi operaţionale,
venituri din producţia de active fixe,
venituri fiscale,
venituri din contribuţii de asigurări,
venituri nefiscale,
venituri financiare,
finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială, fonduri cu
destinaţie specială,
102
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare,
venituri extraordinare.
În Contul de rezultat patrimonial elaborat de instituţiile publice, acestea sunt împărţite
în trei categorii, şi anume:
venituri şi cheltuieli operaţionale, în care se regăsesc veniturile, finanţările şi
cheltuielile efectuate de instituţie pentru desfăşurarea activităţii pentru care aceasta a
fost înfiinţată;
venituri şi cheltuieli financiare, care exprimă veniturile şi cheltuielile efectuate de
instituţie pentru desfăşurarea activităţii financiare a instituţiei;
venituri şi cheltuieli extraordinare, în care se regăsesc cheltuielile ce intervin în mod
accidental în activitatea instituţiei.
Cu ajutorul contului de rezultat patrimonial se determină rezultatul patrimonial
(economic) al exerciţiului, rezultat care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice.
Rezultatul se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte şi pe total.
Situaţia fluxurilor de trezorerie
Situaţia fluxurilor de trezorerie este o componentă a situaţiilor financiare ale
instituţiilor, în care se regăsesc mişcările sub forma plăţilor şi încasărilor legate de trezoreria
acestora.
Această situaţie se întocmeşte, conform normelor emise de MFP, pe baza metodei
directe, în care sunt prezentate încasările şi plăţile pe cele trei tipuri de activităţi, şi anume:
activitatea operaţională, în care se prezintă încasările şi plăţile rezultate din activitatea
curentă;
activitatea de investiţii, în care sunt regăsite încasările şi plăţile determinate de
activitatea de investiţii;
activitatea financiară, în care sunt prezentate încasările şi plăţile efectuate prin
conturile din trezorerie, împrumuturile acordate şi rambursate sau alte surse financiare.
Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor
Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la:
structura capitalurilor proprii,
influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile,
103
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării
sau din corectarea erorilor contabile.
Anexele la situaţiile financiare
Anexele la situaţiile financiare sunt părţi componente ale situaţiilor financiare şi conţin
politici contabile şi notele explicative.
Principiile contabile care stau la baza organizării evidenţei contabile se prezintă după cum
urmează:
a) Principiul continuităţii activităţii presupune „că instituţia publică îşi continuă în
mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de desfiinţare
sau reducere semnificativă sau totală a activităţii”. În cazul în care se constată
disfuncţionalităţi grave legate de desfăşurarea activităţii, acestea trebuie semnalate în
notele explicative.
b) Principiul permanenţei metodelor - se referă la utilizarea aceloraşi reguli şi norme
privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate, precum şi prezentarea elementelor de
activ, pasiv şi a rezultatelor, astfel încât să se asigure comparabilitatea în timp a
informaţiilor.
c) Principiul prudenţei - presupune ca pentru determinarea valorii actuale a elementelor
de activ şi de pasiv să se ţină seama de următoarele: pentru elementele de activ care
suferă deprecieri latente să se constituie provizioane; de datoriile care au apărut în
cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, indiferent dacă
aceste datorii devin evidente numai între data bilanţului şi data depunerii acestuia.
d) Principiul contabilităţii pe bază de angajamente - potrivit acestui principiu, în
contabilitate se vor înregistra tranzacţiile în momentul în care acestea au avut loc
(potrivit documentului care atestă efectuarea tranzacţiei) şi nu pe măsură ce
numerarul sau echivalentele de numerar sunt încasate sau plătite. Astfel, situaţiile
financiare întocmite prin respectarea acestui principiu vor oferi informaţii despre
tranzacţiile şi evenimentele trecute care au determinat încasări sau plăţi, dar şi despre
creanţele şi obligaţiile viitoare care urmează a fi încasate sau plătite.
e) Principiul independenţei exerciţiului - potrivit acestui principiu, veniturile şi
cheltuielile se vor înregistra în contabilitate şi se vor raporta în situaţiile financiare în
exerciţiul la care acestea se referă, fără a ţine seama de momentul încasării sau plăţii.
104
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
f) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii - potrivit acestui
principiu, pentru stabilirea valorii unei poziţii bilanţiere (având în vedere că în actualul
sistem în bilanţ nu mai apare fiecare cont ca post bilanţier, ci informaţiile se vor
prezenta în funcţie de pragul de semnificaţie) se va determina separat valoarea fiecărui
element individual de activ şi pasiv, respectiv elemente de capitaluri sau datorii.
g) Principiul intangibilităţii - conform acestui principiu, bilanţul de deschidere al
exerciţiului curent trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului
încheiat anterior. Cu alte cuvinte, dacă apar evenimente ulterioare între cele două
operaţii, acestea trebuie reflectate în anul curent.
h) Principiul recompensării - respectarea acestui principiu presupune ca elementele de
activ şi de pasiv datorii, respectiv cele de cheltuieli şi venituri, să nu se compenseze
între ele, cu excepţiile prevăzute de reglementări.
i) Principiul comparabilităţii informaţiilor - acest principiu decurge din principiul
permanenţei metodelor şi stabileşte ca elementele prezentate în situaţiile financiare să
poată fi comparate în timp.
j) Principiul materialităţii sau al pragului de semnificaţie - acest principiu se referă la
modul cum trebuie prezentate informaţiile în situaţiile financiare. Astfel, elementele
care au valori nesemnificative, dar care au aceeaşi natură sau funcţii similare, se pot
prezenta în situaţiile financiare însumate într-o poziţie globală, în timp ce elementele
cu valori semnificative se vor prezenta în poziţii distincte. O informaţie este
considerată semnificativă dacă omiterea sa din situaţiile financiare ar influenţa
deciziile utilizatorilor.
k) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (principiul prevalentei
realităţii asupra aparenţei) - respectarea acestui principiu presupune ca informaţiile
prezentate în situaţiile financiare să ţină seama de realitatea economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor în primul rând şi nu numai de forma lor juridică.
4.5.. Încheierea exerciţiului financiar la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
4.5. Încheierea exerciţiului financiar la CAS Iaşi
Finalitatea exerciţiului financiar se regăseşte în documente care consemnează
realizarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli mai întâi, la contribuabili (îndeosebi prin
bilanţurile contabile şi fiscale) precum şi ordonatori de credite bugetare( prin dările de seama
contabile bugetare , cu accent pe execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, precum şi a
conturilor de execuţie bugetară ) , apoi la instituţiile ierarhic superioare ( dări de seamă
105
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
contabile bugetare cu caracter centralizat şi conturile lor de execuţie bugetară).În acelaşi sens
mai apar oferte şi documente întocmite de instituţiile finanţelor publice din teritoriu ( de
centralizare a indicatorilor bugetari în profil teritorial pe categorii de bugete, separat pentru
venituri şi separat pentru cheltuieli ), raportările execuţiei de casă ale unităţilor de trezorerie
până la trezoreria centrală.
Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, fapt care conduce
la anumite reguli în ce priveşte problematica gestiunii fiscal-bugetare. Astfel, orice venit
neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în cadrul prevederilor bugetare,
şi neplătite, după caz, în contul bugetului pe anul muncitor. În acelaşi timp, creditele bugetare
neutilizate până la închiderea anului se anulează de drept. Disponibilităţile din fondurile
externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării contribuţiei
financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile
structurilor de implementare, se reportează în anul următor. În cazul bugetului asigurărilor
sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat,
sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuţia acestora se
regularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar de stat, în limita subvenţiilor primite. Prevederile
legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru anul bugetar
respectiv.
Aceeaşi lege a finanţelor publice, pentru regimul creditelor bugetare neutilizate de
ordonatorii de credite, precizează că ordonatorii principali au obligaţia de a realiza lunar
necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţiuni legale sau a
altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate şi de a propune prin Ministerul Finanţelor
Publice anularea creditelor respective. Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită
pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor principali de credite mai sus menţionaţi este 10
decembrie. Creditele bugetare anuale conduc la majorarea Fondului de rezervă bugetară de la
dispoziţia Guvernului.
Încheierea exerciţiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operaţiuni, proceduri şi
atitudini care potrivit legislaţiei finanţelor publice au menirea să contureze cu exactitate
nivelul realizării indicatorilor de venituri şi cheltuieli la toţi participanţii la relaţiile bugetare.
Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme ori instrucţiuni, pentru cei implicaţi
în relaţiile bugetare, o serie de măsuri în legătură cu închiderea execuţiei bugetare şi anume:
realizarea veniturilor pe total, în structură şi pe titulari concomitent cu orientare controlului
fiscal în acest sens; utilizarea cu maximă eficienţă şi în regim sever de economii a fondurilor
bugetare; efectuarea operaţiunilor de tehnică bugetară privind încheierea exerciţiului bugetar
etc.
106
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
În luna decembrie se au în vedere acţiuni mai precise în legătură cu încheierea
exerciţiului bugetar în sensul intensificării încasării şi efectuării cheltuielilor. Dintre acestea,
remarcăm:
Identificarea imobilizărilor de credite bugetare deschise şi repartizate respectiv, de
disponibilităţi în conturi şi retragerea lor în vederea redistribuirii pentru acoperirea
unor eventuale suplimentări solicitate de unele activităţi sau acţiuni;
Întreprinderea demersurilor necesare pentru încasarea debitelor;
Transmiterea în timp util a instrucţiunilor metodologice şi formularelor pentru
realizarea lucrărilor de încheiere a exerciţiului bugetar;
Pregătirea operaţiunilor de inventariere la toate nivelele etc.
Încheierea propriu-zisă a exerciţiului financiar presupune şi acţiuni concrete de genul:
retragerea mijloacelor băneşti neutilizate şi anularea creditelor bugetare deschise şi
repartizate; prelungirea termenelor de decontare a unor lucrări de investiţii; întocmirea de dări
seamă asupra execuţiei financiare etc.
Conturile anuale de execuţie ale bugetelor publice,inclusiv cele ale ordonatorilor de
credite bugetare (plus anexele) au în structura lor următoarele:
La venituri: prevederi bugetare iniţiale; proceduri bugetare definitive;încasări
realizate;
La cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plaţi efectuate.
Rezumativ, încheierea exerciţiului financiar bugetar constă, în sensul implicării
Trezoreriei Finanţelor Publice pe următoarele coordonate de acţiune:
măsuri ce se iau de către ordonatorii de credite bugetare;
măsuri aplicate de trezorerii;
operaţii contabile privind încheierea exerciţiului bugetului de stat;
operaţii contabile privind încheierea exerciţiului bugetului asigurărilor sociale de stat;
operaţii finale ale încheierea conturilor.
Ordonatorii de credite bugetare, în baza instrucţiunilor Ministerului Finanţelor
Publice, pentru încheierea exerciţiului financiar anual are în vedere următoarele:
Deschiderea,repartizarea şi anularea creditelor bugetare;
Reconstituirea plăţilor de casă cu disponibilităţile rămase în conturile instituţiilor
publice;
Plata drepturilor de personal aferente anului încheiat;
Decontarea avansurilor acordate în cursul anului încheiat;
Lichidarea şi decontarea sumelor primite pentru executarea operaţiilor de mandat;
107
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Raportarea în anul următor a soldurilor unor conturi, precum şi încheierea acestora;
Regularizarea soldurilor la bugetelor locale;
Regularizarea subvenţiilor de către instituţiile publice primite de la bugetul de stat şi
bugetul local;
Urmărirea şi încasarea sumelor datorate de debitori şi clienţi;
Prezentarea la unităţile trezoreriei a bilanţurilor contabile pentru viza şi certificarea
plăţilor de casă, precum şi a disponibilităţilor din conturi.
Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se derulează în trei etape
succesive: la nivelul trezoreriilor orăşeneşti şi municipale; la nivelul trezoreriilor municipale
(reşedinţă de judeţ); la nivelul trezoreriei judeţene. În prima etapă, trezoreriile orăşeneşti şi
municipale (altele decât cele reşedinţă de judeţ) transmit încasările evidenţiate în contul
„veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” împreună cu documentele de încasare a
contribuţiei de asigurări sociale, până în ultima zi lucrătoare a anului, în contul bugetului de
resort, deschis la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ pe numele Direcţiei Muncii şi
Protecţiei Sociale. În a doua etapă, trezoreria municipală (reşedinţă de judeţ) virează soldul
contului de venituri şi al “contului de cheltuieli” privind bugetul asigurărilor sociale de stat în
contul trezoreriei judeţene. La trezoreria judeţeană, pe baza documentelor primite în primele
zile lucrătoare ale lunii ianuarie, din anul următor, se virează soldul contului de venituri din
contul curent al trezoreriei în contul „disponibil din excedentul bugetului asigurărilor sociale
de stat din anii precedenţi” deschis pe numele Ministerului Solidarităţii Sociale şi Familiei
deschis la Centrala Băncii Naţionale şi se preia totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor
sociale de stat din Contul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei cu care se
reîntregeşte disponibilul din contul curent al trezoreriei statului.
Bibliografie
1. Georgescu, Iuliana, „Elemente de contabilitate aplicate în societăţile comerciale şi instituţiile
publice”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
108
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
2. Răduţi Angela, „Contabilitate publică”, Editura Economică, Bucureşti, 2003
3. Roman Constantin, „Gestiunea financiară a instituţiilor publice, vol. II – Contabilitatea
instituţiilor publice”, Editura Economică, Bucureşti, 2007
4. Ştefura Gabriel, „Proces bugetar public”, Editura „Univesităţii Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi, 2010
5. Stefura Gabriel, „Bugete publice şi fiscalitate”, Editura „Universităţii Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2007
6. Statutul Casei de Asigurări Iaşi
7. Statutul de funcţii al Casei de Asigurări Iaşi
8. Regulament de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi
9. Propuneri de buget pe anul 2010 ale Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi
Acte normative
1. Legea nr.500/2002 privind Finanţele Publice;
2. Legea 188/1999- Legea privind Statutul Funcţionarilor Publici;
3. Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - actualizată-
Emitent: Parlamentul României, Publicată în Monitorul Oficial Nr. 372 din 28 aprilie
2006;
4. Norme metodologice din 18 decembrie 2003 privind deschiderea şi
repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate;
5. Legea contabilităţii, legea nr. 82/1991, republicată în 2008.
Referinţe internet
1. www.hih.ro
2. www.cnas.ro
109
Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi
Anexe
110