CAPITOLUL I

AMPLASAREA FERMEI

Ferma pentru ingrasarea porcilor cu o capacitate de 3000 capete/serie va fi

amplasata in judetul Arges, in proximitatea localitatii Golesti.

Fig.2 Judetul Arges pozitionare pe harta Romaniei

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99)

Arges este un judet situate in zona Muntenia din sudul Romaniei. Acesta se

invecineaza cu judetele Sibiu, Brasov, Dambovita, Teleorman, Olt si Valcea. Este

compus din 3 municipii, 4 orase si 95 de commune.

Municipii: Pitesti (resedinta de judet), Curtea de Arges, Campulung.

Orase: Costesti, Mioveni, Topoloveni, Stefanesti.

Judeul Arge este situat n partea central-sudic a rii, fiind delimitat la sud

de paralela de 4422 latitudine nordic i la nord de cea de 4536 latitudine

nordic, la vest de meridianul de 2426 longitudine estic, iar la est de cel de

2519 longitudine estic. Suprafaa judeului este de 682.631 ha. n partea nordic,

limita judeului urmrete crestele nalte ale munilor Fgra, traverseaz munii

Piatra Craiului i culoarul Rucr Bran ce desparte judeul Arge de judeele Sibiu

i Braov. La est limita cu judeul Dmbovia este mult mai lung, traversnd

munii Leaota, Subcarpaii Getici, piemontul Cndeti i cmpia Gvanu Burdea.

Limita sudic dinspre judeul Teleorman taie cmpia Gvanu Burdea. La sud-vest,

judeul Arge se nvecineaz cu judeul Olt, limita strbtnd cmpia Romn i

piemontul Cotmenei, traversnd vile din bazinul superior al rului Vedea. Limita

vestic, dinspre judeul Vlcea, traverseaz valea rului Topolog.

Relieful este proporional repartizat, cobornd in trepte de la nord spre sud,

cuprinznd toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la

altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomin inuturile deluroase, care

ocupa 55% din suprafaa judeului, munii 25% si cmpiile 20%. n relieful su se

disting trei trepte: treapta nalt, cu orientare est-vest, se desfoar pe o lungime

de 70 Km, ntre valea Dmboviei i valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei

mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului,

munii Leaota si munii Papua), precum i munii de nalime mijlocie (munii

Frunii,i Chiu) ca i culoarul Dragoslavele-Rucr-Bran. n cadrul acestei trepte i

ndeosebi a crestei munilor Fagara ce se ntind ntre Vile Dmboviei i Oltului,

se disting 140 de vrfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depaesc 2400 m, iar 6

dintre acestea depaesc 2500 m (vrful Moldoveanu 2544 m-cel mai nalt vrf din

Carpaii romneti, aflat n ntregime pe teritoriul judeului Arge; vrful Negoiu-

2535m; Clun Lespezi-2522m; Vntoarea lui Buteanu-2508m ; Vitea Mare-

2527 m si Dara -2501 m).

1. Solul in judetul Arges

Judetul este caracterizat de o variabilitate relative mare a claselor de sol care

pot fi intalnite pe teritoriul sau, astfel ca in nordul judetului se intalnesc soluri

caracteristice pajistilor alpine pana la soluri slab dezvoltate sau de lunca spre sud.

Solurile montane, de tip brun-acide, brun-podzolice feriiluviale, rgosoluri,

rendzine sunt caracteristice zonei nordice a judetului. In etajul padurilor rasinoase

si de amestec sunt intalnite soluri brun-acide montane cu diferite grade de

podzolire si soluri podzolice-montane. In zona deluroasa a judetului se intalnesc

soluri sivestre, podzolice brune sib rune-galbui. In partea de sud apar soluri

pseudogleizante, brun-roscate sib run-roscate podzolice.

Carcateristicile solului in judetul Arges sunt:

- Permeabilitate si porozitate scazute;

- Grad de compactare variabil;

- Capacitate mare de retinere a apei;

- Capacitate mica de readare a apei;

- Ifiltratia apei lenta, se ajunge rapid la gradul de saturatie, iar apa in surplus

balteste;

- In caz de umiditate sunt plastic si foarte aderente, iar in caz de seceta crapa;

- Se incalzesc foarte greu;

- Sunt profund afectate de eroziune;

- Afectate de alunecari de teren;

- Aciditate crescuta.

2. Temperatura, precipitatii, vanturi si panza freatica in judetul Arges

Datele urmatoare sunt obtinute din prelucrarea informatiilor de la statiunea

meteorological din Campulung. Judetul se caracterizeaza printr-o clima cu un

character moderat. Astfel, la nivelul judetului se inregistreaza o temperature medie

anuala de 8 9OC. Temperatura medie minima este de -0,4 (-)3,4OC.

Vara are de asemeni un caracter climatic moderat. Primavara, temperaturile

medii variaza intre 8 si 11OC, iar toamna, intre 1 si 3

OC.

Temperatura maxima inregistrata in Arges a fost de +38OC, iar cea minima

de -28OC (http://www.cjarges.ro/valea_iasului/obj.asp?id=5309).

Cerul este innorat timp de 102,4 128 zile pe an, ceea ce sugereaza un

volum relative mare de precipitatii.

Precipitatiile atmosferice in cea mai mare parte a anului cad sub forma

lichida. Iarna nu sunt mai mult de 20-25 zile cu ninsoare, iar stratul de zapada are o

durata ce oscileaza intre 60-80 zile. Cantitatea medie de precipitatii se cifreaza

intre 700-800 ml/an la Poienari de Muscel, la Campulung, insa cantitatile maxime

anuale pot ajunge in anii ploiosi la valori foarte mari ca de exemplu 900-1000

ml/an.

In anii secetosi cantitatile anuale de precipitatii scad simtitor inregistrandu-

se valori mult sub mediile anuale, ca de exemplu: 428ml/an la Schitu Golesti, 287

ml/an la Boteni. Privind regimul anual al precipitatiilor se observa variatii de la o

luna la alta. Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in lunile mai si iunie, iar

cele mai scazute valori se inregistreaza in februarie.

Privind regimul vanturilor, configuratia reliefului, face ca zona sa aiba un

caracter mai adapostit. Vanturile au un regim determinat de climatul montan si se

evidentiaza prin curenti ce se canalizeaza in lungul culoarului Valsanului. Se face

simtita in zona si prezenta crivatului care in anii gerosi bate cu destula putere

influentand negativ regimul temperaturilor.

Tabelul 1. Medii lunare ale componentelor climatice pe perioada 1953 1977 la

statia meteo Campulung Muscel (http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=3029)

LUNA Temperatura medie (OC) Precipitatii medii (ml) Viteza vantului

Ianuarie -1,7 26,7 0,2

Februarie 0,6 23,4 0,4

Martie 5,1 27,2 1,2

Aprilie 7,3 56,4 1,4

Mai 16,3 118,2 1,5

Iunie 15,8 124,2 1,7

Iulie 18,6 100,2 1,7

August 16,4 68,2 2,1

Septembrie 12,4 62,8 1,6

Octombrie 7,9 51,7 0,6

Noiembrie 3,7 56,9 0,7

Decembrie 0,2> 50,9 0,8

3. Date demografice, forta de munca si piata de desfacere.

In judetul Arges exista aproximativ 650.000 de personae. In anul 2012, din

populatia existenta in acest judet, aproximativ 130.000 erau angajati. Tot in anul

2012 a fost inregistrata o rata a somajului de 5.9% la barbate si 4.9% la femei.

In aceste conditii se poate trage concluzia ca in judet exista suficienta forta

de munca neangajata care poate fi angajata.

Piata de desfacere va fi reprezentata de abatoarele pentru suine care se afla

in raza fermei.

Nr.crt. Abator

jud.

1 Radic Star SRL

Arges

2 Abator Muntean SA

Dambovita

3 Imdia SRL

Dambovita

4 Nedaliment Prod SRL

Dambovita

5 Cosco-Vele SRL

Arges

6 Diana SRL

Valcea

CAPITOLUL II

CALCULE ECONOMICE

In acest capitol sunt prezentate caluclele privind capitalul circulant din ferma

de porci.

1.1. Cheltuieli cu furajul

In ferma va fi folosit un program de alimentative in trei faze de crestere:

- Faza ingrasare-starter: 25 50 kg GV;

- Faza ingrasare-grower: 50 80 kg GV;

- Faza ingrasare-finisher: 80 110 kg GV.

MATERIA PRIMA FAZA 1 FAZA 2 FAZA 3

% % %

Porumb 45.40% 40.00% 35.00%

Grau 14.00% 21.90% 24.90%

Orz 15.00% 15.00% 20.00%

Srot soia >46% PB 19.60% 14.80% 10.40%

Srot floarea-soarelui >32% PB 3.00% 5.30% 6.60%

Premix Faza1 3.00% 0.00% 0.00%

Premix Faza 2 0.00% 3.00% 0.00%

Premix Faza 3 0.00% 0.00% 3.00%

TOTAL 100% 100% 100%

Cost/kg

VALOARE NUTRITIVA 1.3 lei 1.23 lei 1.16 lei

Energie Metabolizabila (kcal) 3200 3160 3100

Proteina Bruta % 17 15.5 14.5

Calciu % 0.85 0.8 0.65

Fosfor disponibil % 0.21 0.18 0.18

Lizina disponibila % 0.99 0.85 0.75

Metionina disponibila % 0.28 0.21 0.22

Treonina disponibila% 0.57 0.5 0.46

Triptofan disponibil % 0.17 0.14 0.13

Calculul consumului de furaj se face pe baza urmatoarelor informatii:

- Greutatea medie a purceilor la populare = 23 kg

- Greutatea medie a porcilor la livrare = 105 kg

- Consum specific = 2.75 kg

- Spor mediu zilnic = 0.88 kg

- Capacitate ferma/serie = 3000 capete

- Capacitate ferma/an = 9000 capete

Sporul total/porc = 105 kg GV livrare 23 kg GV populare

= 82 kg

Consum NC/porc = 82 kg * 2.75 kg CS

= 225.5 kg

Consum NC/serie = 3000 capete * 225.5 kg NC/porc

= 676.5 To

Consum NC/an = 676.5 To NC/serie * 3 serii/an

= 2029.5 To

Costul mediu ponderat al unui kg de NC:

- Pondere consum Faza 1 17.5% * 1.30 lei/kg NC = 0.23 lei

- Pondere consum Faza 2 44.5% * 1.23 lei/kg NC = 0.55 lei

- Pondere consum Faza 3 38.0% * 1.16 lei/kg NC = 0.44 lei

Cost mediu ponderat = 0.23 lei + 0.55 lei + 0.44 lei

= 1.22 lei/kg

COSTURI ANUALE CU FURAJUL

2029.5 To NC/an * 1220 lei/To NC = 2475990 lei/an