RAPORT - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2012. 1. 10. · Raport...

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru Construire fermă de porci,comuna Glodeanu – Siliştea, judetul Buzău

Titular: SC Ferma de Purcei Buzău SRL

2011

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru Construire fermă de porci,comuna Glodeanu – Siliştea, judetul Buzău

Titular: SC Ferma de Purcei Buzău SRL

ELABORATOR:ing. Alexandru Daniel PopescuElaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul MediuluiRegistrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306

Raport privind impactul asupra mediuluiConstruire fermă de porci

SC Ferma de purcei Buzău SRL – Glodeanu - Siliştea, Buzau

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE.................................................................................................41.1. Descrierea proiectului si descrierea principalelor etape ale acestuia..............6

1.1.1. Faza de constuctie.......................................................................................61.1.2. Faza de functionare.....................................................................................91.1.3. Poluanti fizici si biologici.........................................................................111.1.4. Organizare.................................................................................................121.1.5. Managementul de mediu...........................................................................12

1.2. Localizarea geografica şi administrativa a amplasamnetului........................14 2. PROCESE TEHNOLOGICE .........................................................................................16

2.1. Procese tehnologice de producţie....................................................................162.2. Descrierea proceselor...........................................................................................19

2.2.2. Ventilatia si climatizarea...........................................................................192.2.3. Colectarea si evacuarea dejectiilor, curatarea adaposturilor.....................192.2.4. Energie......................................................................................................20

2.3. Activităţi de dezafectare ..................................................................................33 3. DEŞEURI ..........................................................................................................................35

3.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate ..............................................................363.1.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de execuţie.................363.1.2. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare..............37

3.2. Modul de gospodărire a deşeurilor....................................................................384. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.........................................................................39

4.1. Impactul in timpul perioadei de constructie....................................................39 4.2. Apa.......................................................................................................................40

4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului........................................404.2.2. Hidrologia amplasamentului.....................................................................414.2.3. Alimentarea cu apa...................................................................................424.2.4. Managementul apelor uzate......................................................................424.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare...............................................454.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii...........................46

4.3. Aerul ...................................................................................................................474.3.1. Date generale............................................................................................484.3.2. Surse şi poluanti generati..........................................................................514.3.3. Prognozarea poluarii aerului.....................................................................534.3.4. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare...........................574.3.5. Emisii de mirosuri ....................................................................................574.3.6. Impactul generat de mirosuri....................................................................58

4.4. Zgomotul si vibratiile...........................................................................................584.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de exploatare..............................584.4.2. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.....................58

4. 5. Solul....................................................................................................................59

1



4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta.............................................................................................................................594.5.2. Surse de poluare a solului şi subsolului ...................................................604.5.3. Prognozarea impactului............................................................................604.5.4. Măsuri de diminuare a impactului............................................................62

4.6. Geologia subsolului...........................................................................................634.6.1 Caracterizare hidrogeologica.....................................................................634.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului..........................63

4.7. Biodiversitatea.....................................................................................................644.7.1 Situatia existenta........................................................................................644.7.2. Surse de poluare a florei şi faunei ............................................................644.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare..............................................64

4.8. Peisajul.................................................................................................................65 4.9. Mediul social şi economic.................................................................................654.10. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural............................................66

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ..................................................................................675.1. ALTERNATIVE PRIVIND DEFINITIVAREA PROIECTULUI......................67

5.1.1. Alternative privind data inceperii activitatilor..........................................685.1.2. Alternative de tratare şi depozitare a dejectiilor.......................................685.1.3. Alternative de tratare mecanica a dejectiilor............................................695.1.4. Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse................70

6. MONITORIZAREA ........................................................................................................726.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer.....................................................736.2. Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane.......736.3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare.....................746.4. Monitorizarea si raportarea calitatii solului......................................................746.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor..............................................................746.6. Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic.................................75

7. SITUAŢII DE RISC..........................................................................................................767.1. Accidente industriale............................................................................................76

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR .............................................................................78 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ..................................................................7910. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................................................85ANEXA NR. 1 - CALCULUL EMISIILOR DE POLUANTI............................................89

ANEXA NR. 2 – MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR ATMOSFERICI ...101

2



Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului pentru obţinerea Acordului de mediu pentru proiectul „Construire ferma de porci” in Comuna Glodeanu - Silistea, judeţul Buzău.

Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, a HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

3



1. INFORMATII GENERALE

Titular: SC Ferma de Purcei Buzau SRL Sediu social: oras Pantelimon, sos. Cernica, nr. 75, vila 25, etaj 1, camera 1, jud.

Ilfov Activitatea principala: Cresterea porcinelor - Cod CAEN 0146Cod Unic de Inregistrare: 27458108Tel./fax: 0213695790Persoana de contact: Ichim Dana DENIS.

AUTOR RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI: Popescu Alexandru – Daniel, Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului; Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306Telefon: 0723 168 004

DENUMIRE PROIECT:Construire ferma de porci, comuna Glodeanu - Silistea, judetul Buzau.

Profilul fermei apartinand SC Ferma de Purcei Buzau SRL va fi de cresterea si ingrasarea porcilor.

Capacitatea fermei va fi de 9600 locuri pentru porci de ingrasare.

Conform anexei nr. 1 a OUG Nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, activitatea fermei se va incadra la punctul 6.6. b): Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 2000 de locuri pentru porci de productie (cu o greutate ce depaseste 30 de kg).

AMPLASAREComuna Glodeanu – Silistea este situata in partea de sud a judetului Buzau, in

zona cu cea mai joasa altitudine a campiei inclinata in general de la nord-vest la sud-est care predomina relieful judetului, si are urmatoarele caracteristici geografice:

- latitudine 44°50′ N - longitudine 26°48′ E.

4



Amplasamentul Fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul localitatii Glodeanu – Silistea, Tarla 80, Parcela 487 (P474/4/11,12), la nord-est de satul Glodeanu - Silistea si la sud de satele Smârdan si Mitropolia. Distanta fata de cea mai apropiata localitate este de cca. 2000 m (Smârdan).

5

Glodeanu Silistea

SC FERMA DE PURCEI BUZAU SRL

1 km



Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: - la nord: drum de exploatare, teren agricol;- la est: teren agricol;- la sud: drum de exploatare ,teren agricol;- la vest: teren agricol.

Coordonatele STEREO 70 ale extremitatilor amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr. 1.

Tabel 1. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului

Nr. punct Coordonatele punctelor de conturN [m] E [m]2 370241,38 637628,545 370219,60 637538,1411 370981,21 637297,3310 371017,83 637383,04

Terenul pe care se va amplasa investitia (S = 74 840 m2) este proprietatea SC FERMA DE PURCEI BUZAU SRL, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 361/18.03.2011.

1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACESTUIA

1.1.1. Faza de constuctie

Investitia consta in :• lucrari de constructie a halelor de crestere a porcilor, filtrului sanitar, camerei

pentru necropsii, lagunelor pentru depozitarea temporara a dejectiilor lichide, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;

• achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei de crestere a porcilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare, instalatie de separare a dejectiilor).

• amenajare cai de acces.

Proiectul are urmatoarele obiective:- 2 hale pentru cresterea porcilor; - Filtru sanitar;- Spatiu necropsie (include si sala frigorifica mortalitati);- Separator dejectii;- 2 lagune pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la

separarea dejectiilor, avand impreuna o capacitate totala de stocare de 12000 m3 ;

6



- Platforma pentru depozitarea fractiei solide a dejectiilor cu o capacitate de 2000 m3;

- Bazin betonat vidanjabil pentru apa uzata menajera V = 30 m3;- Gospodarie de apa (foraj, bazin de inmagazinare a apei, pompe);- Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate ;- Rezervoare GPL ;- Cai de acces, imprejmuiri si porti.

A. Lucrari de constructii

Halele de reproductie a porcilor vor fi construite in concordanta cu cerintele sanitar – veterinare si de mediu, nationale si ale U.E, cu respectarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile.

Sistemul de adapostire folosit consta in hale comparimentate in boxe pentru cresterea in grupuri mici a porcilor. Acest sistem de adapostire este BAT, fiind descris in sectiunea 4.6.1.1 a BREF ILF (podea total acoperita cu gratare si sistem vacuumatic de evacuare a dejectiilor).

Activitatea de crestere si ingrasare a porcilor se desfasoara in 4 hale identice cu dimensiunile 96,6 x 26,7 m. Structura celor 4 hale este: suprastructura metalica (stalpi, grinzi, pane, contravantuiri), iar infrastructura din beton armat in zona fundatiilor, a canalelor de ventilatie si canalelor de dejectii si panouri metalice tristrat pentru pereti si invelitoare.

Constructii anexe supraterane sunt constructii cu o structura din zidarie GVP 25cm si BCA 20cm grosime, invelitoare din panouri tristrat cu miez termoizolant, infrastructura fundatii continue din beton armat. Aceste constructii sunt: anexa tehnica si filtru personal, spatial pentru necropsie, camera electica.

Halele sunt compartimentate în funcţie de necesităţile procesului de creştere a porcilor.

Halele au un culoar cu latimea de cca. 1,5 m de-a lungul halei şi 2 culoare pe fiecare compartiment care asigura accesul la boxele comune amplasate de o parte si de alta a culoarului. Fiecare hala este impartita in 4 compartimente cu 40 boxe fiecare (160 boxe/hala, 15 locuri/boxa, 2400 locuri/hala), asezate pe 4 randuri.

Dimensiunile boxelor comune sunt: L=5500 mm, l=2400 mm.Boxele sunt prevazute cu porti cu un canat, din otel inox si panou zincat,

incluzind sistem de inchidere si blocare. Peretii boxelor sunt din PVC lavabil. Podeaua este prevazuta cu gratare din beton care permit colectarea dejectiilor

in canalele de sub pardoseala boxelor.

Filtrul sanitar va fi prevazut cu vestiare si grupuri sanitare pentru 8 angajati. Inclazirea se va realiza cu o centrala termica pe gaze cu o putere de 30 kW. Apele uzate menajere vor fi colectate intr-un bazin etans, vidanjabil (V = 30 m3).

7



Gospodaria de apa va fi compusa din:- un foraj de medie adâncime, având următoarele caracteristici tehnice

prognozate: H = 70-80 m, Q cap.= 2,5 - 3,5 l/s, Nhs = - 4,0 m la -6,0 m şi Nhd = -8,5 m la -15,0 m;

- electropompă submersibilă cu următorii parametrii propuşi: Q = 6,0 - 8,0 mc/h, H = 30 - 50 mCA şi P = 1,1- 4,5 kw;

- rezervor suprateran, din beton armat de 60 m3.

B. Achizitionarea si montarea unor echipamente moderne, specifice tehnologiei de reproductie a porcilor

In cadrul proiectului se vor achizitiona si monta echipamente moderne, specifice tehnologiei de crestere a porcilor.

Halele de crestere a porcilor vor fi echipate cu :- instalatii de climatizare (incalzire) ;- instalatii de iluminat artificial ;- instalatii de ventilare ;- instalatii automate de hranire ;- instalatii de adapare.

Tehnologia de crestere a porcilor va fi condusa de un calculator care controleaza toate operatiile din hala:

- ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor);- umiditatea, incalzirea si racirea aerului;- sistemul de hranire;- perioada de iluminare;- alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.

Instalatia de furajare pentru fiecare hala, consta dintr-un buncar amplasat in exteriorul halei pentru depozitarea furajelor si sistemul de distributie al furajelor in interiorul halei.

Instalatia de adapare din interiorul halelor contine o linie de adapare automata pe fiecare hala.

Ventilatia se realizeaza prin intermediul unor fante de admisie si a ventilatoarelor exhaustoare cu debite de 12 000 – 20 000 m3/h.

Admisia de aer proaspat se face prin jaluzele si flapsuri/ clapeti actionate automat, amplasate pe fiecare zid lateral.

Incalzirea spatiilor se va asigura cu echipamente care utilizeaza GPL.Agentul termic necesar pentru incalzirea halelor se va asigura de o centrala

termica de 600 kW pe GPL.Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare hala.

8



Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii, cu o putere de 2500 W/hala.

Inclazirea filtrului sanitar se va realiza cu o centrala termica pe GPL cu o putere de 30 kW.

C. Amenajare spatiu pentru gospodarirea dejectiilor

Dejectiile care sunt evacuate prin pompare din hale sunt procesate intr-o instalatie de separare. Pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la separarea dejectiilor vor fi construite 2 lagune cu radierul si peretii etansi, avand fiecare o capacitate de stocare de 6000 m3 fiecare, suficient pentru depozitarea dejectiilor pe o perioada de 6 luni.

Fractia solida a dejectiilor va fi depozitata temporar in vederea fermentarii pe o platforma betonata, bicompartimentata, cu o capacitate de 2000 m3, prevazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului (V = 20 m3).

D. Amenajare sistem de alimentare cu apa si canalizare

Lucrarile constau in realizarea unui foraj si a unui bazin de stocare (V = 60 m3), distributia apei la consumatori (hale si filtrul sanitar) se face prin intermediul unei retele de conducte de PVC.

Reteua de canalizare va fi construita in sistem divizor: Pentru colectarea apelor uzate menajere va fi construit un bazin etans,

vidanjabil (V = 30 m3). Apele uzate rezultate in urma operatiilor de igienizare a halelor vor fi evacuate

in aceeasi retea de canalizare ca si dejectiile.

1.1.2. Faza de functionare

Profilul fermei apartinand SC Ferma de purcei Buzau SRL va fi de crestere si ingrasare a porcilor.

Capacitatea fermei va fi de 9600 locuri pentru porci de ingrasare.

Tabel 2. Repartizarea locurilor pe hale

Nr. hala Categorie animale Nr. si tipul boxelor Nr. locuri

Hala 1 S = 5000 m2

Porci la ingrasat

320 boxe comune, fiecare cu 15 locuri 4800

Hala 2 S = 5000 m2

Porci la ingrasat

320 boxe comune, fiecare cu 15 locuri 4800

TOTAL 640 boxe comune, fiecare cu 15 locuri 9600

9



Materiile prime folosite sunt:- Nutreturi combinate;- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar;- Apa.

Alte materiale:- dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar care pot contine

chimicale potential toxice si periculoase, in sensul OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu modificarile şi completarile ulterioare; cantitatea utilizata va fi de cca. 300 l/ an; acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile inscrise in fisele de securitate corespunzatoare

- medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza prescriptiei medicului epizootolog

Resurse folosite:- Apa – in scop igienico-sanitar, pentru adaparea porcilor si pentru curatarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de alimentare propriu.- Energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post de transformare de 120 KVA.- GPL – din rezervoare de 5000 litri.

Evacuarea apelor uzate Apele uzate tehnologice (provenite de la spalarea halelor) sunt evacuate in

reteaua de canalizare care colecteaza dejectiile.Apele uzate menajere de la filtrul sanitar sunt colectate intr-un bazin betonat,

etans, vidanjabil (V = 30 m3) .

Dejectiile se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala halelor si se descarca in reteaua exterioara de canalizare formata din conducte de polipropilena ignifugata (cu diametrul de 150 mm). Dupa colectare, dejectiile sunt procesate intr-o instalatie de separare.

Faza lichida este depozitate in lagune pentru o fermentare aeroba, iar faza solida este depozitata temporar pe platforma betonata amenajata special. Dupa fermentare, dejectiile sunt preluate de agricultorii din zona, pentru a fi utilizate ca ingrasamant natural.

Asigurarea agentului termic Incalzirea spatiilor se va asigura cu echipamente care utilizeaza GPL.Agentul termic necesar pentru incalzirea halelor se va asigura de o centrala

termica de 600 kW pe GPL.Inclazirea filtrului sanitar se va realiza cu o centrala termica pe GPL cu o

putere de 30 kW.

10



Alimentarea cu energie electrica este asigurata de SC ELECTRICA SA, prin postul trafo instalat la nivelul fermei. Fiecare spatiu de productie este alimentat prin tabloul general, prevazut cu circuite separate pentru iluminat si pentru alimentare echipamente.

Deseurile menajere se vor colecta si depozita in pubele ecologice care vor fi preluate de unitatea de salubritate publica.

Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice şi eliminate prin firme specializate.

1.1.3. Poluanti fizici si biologici

ZgomotSursele de zgomot sunt:- Descarcarea hranei din camioane in buncare- Incarcarea si descarcarea porcilor- Trafic auto- Instalatia de ventilatie

Zgomotul la limita amplasamentului este in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita.

Poluare biologica potentialaIn general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor

si rozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice. De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar putea

constitui o sursa de poluare bacteriologica.

Eliminarea poluarii biologiceMasurile de protectie sanitar-veterinara, care se aplica obligatoriu in ferma

precum si cele privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel.

Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta.

Mortalitatile vor fi pastrate in spatii frigorifice speciale pe perioade scurte de timp, pana se atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la firme autorizate in vederea neutralizarii.

Dejectiile sunt colectate in canalele de sub pardoseala halelor si evacuate periodic prin reteaua interna de canalizare spre instalatia de separare. Fractiile solida si lichida sunt depozitate separat si dupa fermentare sunt folosite ca fertilizanti in agricultura.

Radiatii electromagnetice si ionizanteActivitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante.

11



1.1.4. Organizare

Nu s-au stabilit inca in detaliu posturile necesare; se estimeaza un numar de 8 locuri de munca.

Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract de exemplu pentru paza si pentru preluarea cadavrelor, deseurilor si apelor uzate , etc.

1.1.5. Managementul de mediu

In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de management, conform celor prezentate in tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3: Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management

Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta sau termenul de conformare Responsabil

0 1 3 41 Politica de mediu 2 Exista programe preventive/ de intretinere

pentru instalatiile si echipamentele relevante?Exista o metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie?

Se vor intocmi:Planul de prevenire si interventie in caz de incendii Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor)Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare si distributie a apei. Programul de intretinere a celorlalte instalatii

Responsabilul PM la nivel de firmaSeful fermei

3 Monitorizarea si masurarea performantei in domeniul protectiei mediului- Sistem de identificare a principalilor

indicatori de performanta in domeniul mediului

- Sistem de stablire si mentinere a unui program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei.

Pe baza conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu.


4 Principalii indicatori de performanta de mediu

Se vor stabili pe baza conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu..

Idem

12



Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta sau termenul de conformare

Responsabil

0 1 3 45 Sistemele de instruire trebuie sa se

aplice in interval de 2 luni de la emiterea AIM pentru intreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale; acestea trebuie sa cuprindA urmatoarele elemente:1. Aducerea la cunostinta a conditiilor din AIM si a implicatiilor acestora pentru intrega activitate a Companiei si pentru sarcinile de lucru;

2. Constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si exceptionale;

3. Constientizarea necesitatii de a raporta orice abatere de la conditiile de autorizare;4. Prevenirea emisiilor accidentale si actionarea cu masuri adecvate in situatii de emisii accidentale;

5. Constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire

Va exista un sistem de instruire la nivelul firmei. Copii ale manualului de instruire sunt disponibile la sediulfirmei.Manualul de instruire va fi actualizat permanent pentru a acoperi toate necesitatile impuse de conditiile din autorizatie.


6 Trebuie sa existe o declaratie clara a abilitatilor si competentelor necesare pentru posturile cheie.

Se va intocmi Fisa postului pentru fiecare angajat, in termen de 2 luni de la obtinerea AIM, pentru a raspunde conditiilor din autorizatie


7 Standardele de instruire pentru acest sector industrial

Normele din sectorul zootehnic si cele din codul bunelor practici agricole

idem

8 Procedura scrisa pentru actionare, investigare, comunicare si raportare in caz de neconformare efectiva sau potentiala, inclusiv luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective.

Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM.

idem

9 Procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii.

Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM.

idem

10 Audituri (preferabil) independente pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus. (Denumiti organismul de auditare).

Se va face in conformitate cu procedurile din Sistemul de Management al Calitatii

Responsabilul PM la nivel de firma

11 Revizuirea si raportarea performantelor de mediuManagementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare necesar astfel incat sa se garanteze indeplinirea angajamentele asumate prin politica de mediu si relevanta acesteia.Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu

Nu exista o inca o Politica de mediu documentata

Directorul tehnicResponsabilul PM la nivel de firma

12 Managementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an.

Nu exista un document dar Conducerea analizeaza anual realizarea programului de conformare


13



Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta sau termenul de conformare

Responsabil

0 1 3 413 Trebuie sa existe o evidenta demonstrabila

(de ex. proceduri scrise) ca in urmatoarele domenii se tine seama de aspectele de mediu (conform cerintelor IPPC):

•controlul schimbarii procesului in instalatie;

Sarcinile care decurg din conditiile din AIM vor fi incluse in fisa postului fiecaruia dintre toti factorii responsabili in termen de 2 luni de la emiterea autorizatiei.


•proiectarea si inspectarea noilor instalatii, echipamente sau altor proiecte importante;

idem Directorul tehnic

•aprobarea de capital;

Directorul economic

•alocarea de resurse;


•planificarea si programarea;

idem

•includerea aspectelor de mediu in procedurile normale de functionare;


•politica de achizitii;

Directorul economic

•evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie).

Directorul economic

14 Compania va intocmi rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit) pentru:1. informatii solicitate de Autoritatea de

Reglementare; siRaportul de mediu se include in raportul anual al Companiei.Dupa obtinerea AIM, se va respecta forma ceruta


2. eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate.

Se va implementa SMM pe baza elementelor enumerate mai sus

15

Rapoartari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul.

Raportul de mediu este inclus in raportul anual al Companiei.

1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA ŞI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMNETULUI

Conform Certificatului de Urbanism nr. 45/12.04.2011, amplasamentul fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul localitatii Glodeanu – Silistea, Tarla 80, parcela 487 (P474/4/11, 12), la nord-est de satul Glodeanu - Silistea si la sud de satele Smârdan si Mitropolia. Distanta fata de cea mai apropiata localitate este de cca. 2000 m (Smârdan).

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

14



- la nord: drum de exploatare, teren agricol;- la est: teren agricol;- la sud: drum de exploatare ,teren agricol;- la vest: teren agricol.

Terenul pe care se va amplasa investitia este proprietatea SC Ferma de Purcei Buzau SRL, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 361/18.03.2011.

Accesul la amplasament. Circulatia in incintaAccesul in incinta se face din drumul de exploatare ce se formeaza din drumul

judetean DJ 102HIn incinta va exista o retea de drumuri si platforme care asigura accesul

mijloacelor de transport pentru aprovizionarea cu furaje si pentru livrarea purceilor.Mijloacele de transport la intrarea si iesirea din incinta vor trece printr-un

dezinfector rutier care asigura securitatea biologica a fermei.Accesul personalului se va face prin filtrul sanitar din cadrul corpului social-

administrativ.Ferma va fi imprejmuita cu gard din plasa de sarma pe stalpi metalici de 2 m

inaltime.Accesul in incinta unitatii se va realiza doar cu aprobarea conducerii societatii.

In timpul noptii, siguranta se realizeaza cu paznici. Unitatea este iluminata pe timpul noptii.

Folosinta şi suprafata de teren ocupataTerenul pe care se va amplasa ferma de crestere a porcilor va avea bilantul

teritorial prezentat in tabelul urmator.

Tabelul nr. 4: Bilant teritorial al amplasamentului

Teritoriu considerat Total teren

m2 %Amplasament ferma 74 840 100Constructii (hale, filtru sanitar, etc.) 10 246 13,69Circulatii carosabile (drumuri, parcare, platforme) 23 103 30,87

Circulatii pietonale (alei, trotuare) 1 376 1,84Spatiu verde 40 115 53,60

15



2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE

2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis, obtinerea porcilor grasi constitue faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abatoare.

Astfel, procesele de productie din ferma sunt:• procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza

pe procesele metabolice• activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:

- adapostire si curatarea adaposturilor - colectarea, transferul si procesarea dejectiilor si a apelor uzate- administrarea hranei - administrarea apei de baut - asistenta medicala de specialitate

• activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor lichide si solide

Fluxul tehnologic prevede cresterea porcilor de la greutatea de 25 kg la 95 kg si la final livrarea lor pentru abatorizare.

In ingrasare, animalele depun sporuri medii zilnice de crestere in greutate de 650-690 grame si ajung la greutatea de livrare de 95 kg, dupa o perioada de aproximativ 100 zile.

Funcţionarea acestor compartimente se face pe principiul "totul plin - totul gol".

Procesele operationale din cadrul fermei de porci pot fi impartite in secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza:

- populare cu animale (tineret la 25 kg) aduse din alte ferme si instalarea acestora in hale; - incarcare animale adulte (95 kg) pentru a fi transportate cu auto la abator; - activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor:- adapostire, constand din: 2 hale identice, cu pardoseala acoperita complet cu gratare, sisteme de colecare a dejectiilor, ventilatie naturala si artificiala;

16



- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto, descarcare in buncare aplasate la fiecare hala si administrare din buncare, prin reteua de distributie, la fiecare boxa; - alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare cu suzete;- curatarea adaposturilor, prin spalarea periodica a boxelor cu apa sub presiune, respectiv cu masini de curatat la sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea dejectiilor, in amestec cu apa de spalare, din hale catre fosele septice;- asistenta veterinara de specialitate.

Figura 1. Schema generala a activitatilor

In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurãrii conditiilor de microclimat, a respectãrii programului tehnologic, etc., astfel incat sa se realizeze maximum de calitate pentru fiecare varsta de purcei.

Animalele vor fi crescute in adaposturi moderne, in care se mentine un microclimat corespunzator, care sa asigure un spor maxim de greutate intr-un timp minim.

Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor din dotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs.

2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei

In tabelul nr. 5 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.

17

Adaposturi de animale

Descarcare sau incarcare animale

Depozitare temporara cadavre

Procesareexterna

Depozitare hrana in buncare

Distributie hrana

Transport hrana

Colectare dejectii

Raspandire pe campProcesare

dejectii



Tabelul nr. 5: Parametrii cheie legaţi de mediu pentru activităţi principale din fermă

Activitatile principale din fermăParametrii cheie legaţi de mediu

Consum Emisie potenţială

Adăpostire animale:• sistemul de evacuare şi depozitare temporara (interna) a dejectiilor produse

energie emisii în aer (NH3), miros, dejectii

Adăpostire animale:• echipamentul de control şi menţinere a climatului interior şi• echipamentul de hrănire şi alimentare cu apa de baut a porcilor

energie, hrană, apă zgomot, apă reziduală, praf, CO2,

Descărcare şi încărcare porci - zgomotDescarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare energie praf

Procesarea dejectiilor energie miros, emisii în aer

Depozitarea temporara a dejectiilor in vederea fermentarii -

emisii in aer, miros, accidental infiltratii în sol si in apa freatică

Aplicare pe câmp a gunoiului fermentat (fertilizare) energie

emisii în aer, miros,emisii de N, P şi K, etc., în sol, apa freatică şi apa de suprafaţăzgomot

Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri

mirosuri, poluare sol si apa freatica

Izolare mortalitati (depozitare temporara carcase) energie miros

Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformarii acestora cu cerintele BREF ILF se prezinta in tabelele urmatoare din aceasta sectiune.

18



2.2. DESCRIEREA PROCESELOR

2.2.1. Adapostirea porcilor

Sistemul de adapostireSistemul de adapostire folosit consta in hale comparimentate in boxe pentru

cresterea in grupuri mici a porcilor. Acest sistem de adapostire este BAT, fiind descris in sectiunea 4.6.1.1 a BREF ILF (podea total acoperita cu gratare si sistem vacuumatic de evacuare a dejectiilor).

Acest tip de adapostire este foarte comun grupurilor mici (10-15 porci) dar si celor mari (pana la 24 animale). El se aplica adaposturilor inchise, cu izolare termica si ventilatie mecanica, dar si adaposturilor cu ventilatie naturala. Ferestrele permit patrunderea luminii solare, dar este utilizat si luminatul electric. Se aplica incalzire suplimentara doar in situatia in care se considera necesar, deoarece, in mod normal, caldura degajata de corpul animalelor este suficienta pentru satisfacerea cerintelor de incalzire.

In cazul fermei analizate, boxele vor fi dimensionate pentru 15 capete, iar podeaua va fi complet acoperita cu gratare de beton.

Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii, cu o putere de 2500 W/hala.

2.2.2. Ventilatia si climatizarea

Ventilarea spatiilor de productie se realizeaza mecanizat cu ventilatoare de perete.

Admisia aerului proaspat se realizeaza prin fantele de ventilatie (8 fante /hala de 2 x 1,2 m) iar evacuarea prin exhaustoare axiale.

Sunt prevazute sonde de masurare a temperaturii in hala, iar intregul sistem de admisie si evacuare a aerului este automatizat, in fiecare hala, prin intermediul unui calculator de proces climatizare.

Fiecare hala este dotata cu cate 16 ventilatoarer – exhaustoare de 19 000 mc/h, care asigura un volum de aer proaspat de 125 mc/cap/ora.

Incalzirea halelor se va asigura cu echipamente care utilizeaza GPL.Agentul termic necesar pentru incalzirea halelor se va asigura de o centrala

termica de 600 kW pe GPL.

Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare hala.

2.2.3. Colectarea si evacuarea dejectiilor, curatarea adaposturilor

19



Colectarea si transferul dejectiilor si apelor uzate Apele uzate rezultate de la spalarea halelor se colecteaza prin intermediul

canalelor de sub pardoseala si se descarca prin pompare in reteaua exterioara de canalizare prin intermediul cate unui camin de vizitare amplasat in dreptul fiecarei hale.

Curatarea halelorDupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala si

dezinfectarea halelor; se parcurg urmatoarele faze:- se evacueaza dejectiile colectate sub pardoseala;- hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala) se degreseaza cu solutie detergenta, se

inmoaie, se spala cu masina automata cu jet de apa sub presiune si dezinfectant;- se usuca hala;- se dezinfecteaza.

2.2.4. Energie

In fermele de porci energia este folosita pentru iluminarea, incalzirea si ventilarea halelor, precum si pentru furajarea si adaparea animalelor.

Tabelul nr. 6: Consumul estimat de energie

Activitate Consum energie[kWh/porcg gras

vandut/an]

Consum energie pe ferma[MWh/an]

Iluminat 2 - 8 48Furajare 3 – 4,5 38Ventilare 10 - 15 115

Control microclimat 3 - 6 38TOTAL 18 – 34 240

Măsurile operaţionale generale de reducere a consumului de energie în fermele de porci sunt:

- mai buna utilizare a capacităţii disponibile în adăpost - optimizarea densităţii animalelor - scăderea temperaturii atât cât condiţia animalului şi producţia permit.

Câteva posibilităţi pentru reducerea consumului de energie sunt:- reducerea ventilaţiei, luând în considerare nivelele minime necesare pentru

buna condiţie a animalului- izolarea clădirii, în mod particular izolarea ţevilor de încălzire- optimizarea poziţiei şi ajustarea echipamentelor de încălzire - luarea în consideraţie a recuperării de căldură- luarea în consideraţie a utilizării boilerelor de înalt randament în noile

sisteme de adăposturi.

20



Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai scăzut consum posibil de energie pentru o rată de volum de aer şi pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turaţie scăzută utilizează mai puţină energie decât acele care operează la turaţie ridicată.

Semnificative reduceri în consumul de energie pot fie realizate cu un sistem combinat pentru controlul sistemelor de încălzire şi ventilaţie, optim adaptat la cerinţele animalelor.

Consumul de energie pentru prepararea hranei poate fie redus cu aproximativ 50 % când hrana este transferată mecanic, şi nu pneumatic (suflată) din moară la dozator sau în depozit.

Tabelul nr. 7: Cerinte BAT pentru adapostire, curatirea adaposturilor, consumul de energie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Adapostirea animalelorBoxele comune cu pardoseana complet acoperita cu gratare de beton

Pentru porci de ingrasat BAT este:• podea complet perforata cu sistem de vacuum pentru indepartarea frecventa a namolului (sectiunea 4.6.1.1), sau• podea partial perforata cu o groapa redusa pentru dejectii, pereti inclinati si sistem de vacuum (sectiunea 4.6.3.4) sau• podea partial perforata cu zona centrala fara fante convexa sau inclinata, cu rigola pentru dejectii cu pereti inclinati (sectiunea 4.6.4.2) .

b) Curatarea halelor / consumul de apaLa sfarsitul fiecarui ciclu de productie, halele sunt spalate cu echipamente cu apa sub presiune.La nivelul fermei va exista un program de verificare si intretinere a echipamentelor, inclusiv a celor de captare si distributie a apei.Apa va fi contorizata la nivelul fermei, dar si pe fiecare hala in parte.

BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele:• Curatind adapostul animaleor si echipamentul cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecareciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de namol si de aceea esteimportant sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei• Realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile• Inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si• Detectarea si repararea scurgerilor.

c) Energia

21




Ventilatia halelor se va face cu ventilatoare cu turatie variabila, conduse de un computer pentru controlul microclimatului.Iluminarea halelor se va face cu lampi economice.

BAT pentru adapostul purceilor inseamna a reduce consumul energetic prin:• Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; aceasta necesita un concept adecvat aconstructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatial avand in vederedirectiile vantului pentru a creste fluxul de aer; aceasta se aplica noilor adaposturi• Pentru casele ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecarecasa pentru a oferi un bun control al temperaturii si de a atinge un minimum de ventilareiarna• Pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta in sistemele de ventilatie printr-oinspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor si• Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.

2.2.2. Nutritie

Hrana este aprovizionata conform retetelor solicitate (inclusiv amestecate cu polivitamine şi minerale), cu mijloace auto si depozitata in cate 4 silozuri de stocare a furajelor pentru fiecare hala (fiecare cu o capacitate de 10 m3), amplasate in exterior, in incinta fermei.

Cantitatea si compozitia furajului administrat sunt diferentiate pe faze de crestere.

Furajele sunt distribuite in interiorul halelor de cate o instalatie pentru fiecare compartiment (4/hala). Instalatia este automatizata printr-un panou central de comanda cu pornire automata sau manuala.

Furajul este distribuit uniform, de la silozurile de furaj la buncarele interioare (1/2 boxe, V = 180 litri) si apoi la hranitoare prin conducte de furaj. Este asigurata posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat avand diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje este executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta densitate (polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati de antrenare actionate de un motor electric.

22



Alimentarea cu furaj se face cu hranitoare automate cu cadere gravitationala din plastic, pe suport din otel inox, avand capacitatea de 3 animale/ hranitoare.

Se estimeaza un consum anual de aproximativ 7987 t nutreturi combinate.

Tabelul nr. 8: Consumul estimat de furaje

Categoria deanimale

Nr. mediu de animale

Indice de consum ferma analizata

(kg/cap)

Nr. Serii/an Consum anual (t/an)

Porci la ingrasat

9600 260 3,2 7987

Compararea tehnicilor utilizate in ferma cu tehnicile BAT indicate in BREF ILF se face pentru doua categorii de indicatori:

- tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia nutretului combinat pentru fiecare categorie de animal)

- consumul de nutret

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 9, arata ca tehnicile de nutritie sunt BAT.

Tabelul nr. 9: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie


a) Tehnici de nutritiePorcii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat

Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului

Faza 1(25 – 50 kg): Proteina – 16,2 %Fosfor total – 0,52 %

Faza 2 (50 – 100 kg): Proteina – 14,7 %Fosfor total – 0,42 %

Bref ILF Setiunea 5.2.1.1, tabelul 5.1 si Sectiunea 5.2.1.2, tabelul 5.2

Faza 1Proteina – 15 – 17 %Fosfor total – 0,45 – 0,55 %

Faza 2Proteina – 14 – 15 %Fosfor total – 0,38 – 0,49 %

b) Consum de nutretConsum mediu de nutret de 3,47 kg furaj/ 1kg spor carne. Avand in vedere ca greutata de livrare este de 95 kg,care se atinge dupa aproximativ 100 zile, pentru un spor de 75 kg rezulta o cantitate medie consumata de 2,6 kg furaj/porc/zi

Cantitatea medie consumata este de 3,1 kg furaj/porc/zi de productie (BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabelul 3.7)

23



2.2.6. Asigurarea apei

Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul porcilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.

Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj.

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=60 mc) din beton, semingropat.

Distributia apei se realizeaza prin pompare, printr-o retea de distributie de tip ramificat realizata din conducte, catre consumatorii fermei.

Nu se utilizeaza apa recirculata sau refolosita.

Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care:- varsta şi greutatea animalului;- starea de sanatate;- conditiile climatice;- tipul hranei şi sistemul de hranire;- tipul şi starea sistemului de adapare.

La proiectarea sistemului de adapare s-a pornit de la urmatoarele cerinte:• asigurare in permanenta a apei proaspete la toate categoriile de animale.• evitare pierderilor de apa• înregistrarea automata a consumului de apa.

Sistemul de adapare de la toate categoriile de animale nu permit risipa de apa, fiind de tip suzeta ( cu sau fara cupa).

Conform BAT ILF (tabel 3.13), consumul de apa necesar adaparii animalelor este prezentat in tabelul de mai jos.

Tabel 10. Consumul de apa pentru adaparea animalelor conform BAT ILF

Raportul apa / hrana (l / kg)

Consumul de apa (l/zi/cap)

Porci de ingrasare

25 – 40 kg 2,5 440 – 70 kg 2,25 4 – 870 - final 2 - 6 4 - 10

Instalatia de adapare din interiorul halelor contine o linie de adapare automata pe fiecare hala.

Sistemul este prevazut cu filtru cu manometru pentru evitarea blocarii, regulator de presiune, by pass pentru activarea dozatorului de medicamente, dozator de medicamente. Tevile si piesele de legatura sunt din hotel inoxidabil. Sunt 2 suzete in fiecare boxa.

Consumul de apa va fi contorizat total pe ferma (la forajul de alimentare), dar si pe fiecare hala.

24



Tabelul nr. 11: Determinarea cantitatii anuale de apa necesara metabolismului animalelor

Categoria de animale

Numar de zile /ciclu

Numar cicluri

Numar de

animale

Cantitate medie zilnica de apa

[l /cap/zi]

Cantitatea anuala de apa

[m3 / an]Porci de ingrasare 100 3,2 9600 6 18432

Tabelul nr. 12: Determinarea cantitatii anuale de apa necesara igienizarii halelor

Hala Suprafata hala [m2]Numar

spalari/an

Consum specific de apa [l/m2]

Cantitatea anuala de apa

[m3 / an]Hala nr. 1 5000 3,2 5 80Hala nr. 2 5000 3,2 5 80TOTAL 160

Necesarul de apa Elemente de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:

• capacitatea fermei;• numarul de angajati: 8;• suprafata (totala, construita, spatii verzi, etc.).

Structura necesarului de apa:• apa pentru adapatul porcilor;• apa pentru igienizarea halelor• apa in scop potabil si igienico – sanitar;• apa pentru spalarea platformelor;• apa pentru stropit spatii verzi.

Necesarul de apa ( N) se determina cu formulele :

N zi med [mc/zi]= qsp x Ni/1.000 ; N zi max [mc/zi] = Kzi x Qn zi med ;N orar max [mc/h]= Ko x Qn zi max.

in care : N zi med = debitul zilnic mediu al necesarului de apa ; N zi max = debitul zilnic maxim al necesarului de apa ; N orar max = debitul orar maxim al necesarului de apa; qsp = debitul specific pentru fiecare folosinta [l/s]; Ni = numarul de folosinte pe categorii;

Kzi = coeficientul de neuniformitate al debitului zilnic = 1,1; Ko = coeficientul de neuniformitate al debitului orar = 2,2.

Folosinte si norme de consum:• Metabolism : tabel nr. 5;

25



• Spalari hale : 5 l /m2 ;• Evacuarea dejectiilor: 0,7 m3/cap/an (BREF ILF tab. 3.16);• Nevoi igienico-sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;• Spalari platforme (de 5 ori pe an): 1,5 l/m2;• Stropit spatii verzi ( de 10 ori pe an) : 8 litri/m2.

Necesarul de apa pentru metabolism:Qan med1 = 18432 m3/an ; (tabel nr. 11)

Necesarul de apa pentru igienizarea halelor:Qan med2 = 160 m3/an (Tabel nr. 12) ;

Necesarul de apa pentru evacuarea dejectiilor:Qan med3 = 0,15 m3/cap/an x 9600 capete = 1440 m3/an ;

Necesarul de apa pentru nevoile igienico - sanitare:Qan med 4 = 50 litri/zi/om x 8 persoane x 365 zile/an = 146 m3/an;

Necesarul de apa pentru spalarea platformelor:Qan med 5 = 1,5 l/mp x 5 ori/an x 23103 m2 = 173,3 m3/an;

Necesarul de apa pentru stropirea spatiilor verzi:Qan med 6 = 8 l/mp x 40115 m2 x 10 ori/an = 3209,2 m3/ an ;

Necesarul total de apa al folosintei anual : N = 23 560 m3/an = 0,75 l/s ;- Necesarul de apa lunar : Qlunar med = 1963,4 m3/luna ;- Necesarul de apa zilnic :

Qzi med = 64,5 m3/zi;Qzi max = Qzi med x 1,1 = 64,5 x 1,1 = 71,0m3/zi = 0,82 l/sQzi min = Qzi med : 1,1 = 64,5 : 1,1 = 58,7 m3/zi = 0,68 l/s

- Necesarul de apa orar: Qorar med = 2,69 m3/h

Qorar max = Qorar med x 2,2 = 5,92 m3/h = 1,64 l/s ; Qorar min = Qorar med : 2,2 = 1,22 m3/h = 0,34 l/s.

Cerinta de apaCerinţa de apă este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr-o sursă pentru

satisfacerea necesarului (nevoilor) raţional de apă ale unui beneficiar/utilizator. Cerinţa de apa se determina tinand seama de necesarul de apa, de pierderile de

apa din aductiune si reteaua de distributie si de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa.

Calculul cerintei de apa la sursa, Qs : Qs = N x Kp x Ks = 23 560 m3x 1,1 x 1,02 = 26 435 m3/an = 0,84 l / s ; unde:

26



Kp = coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor = 1,1; Ks = coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie, ş.a. = 1,02.

Qs med = 26 435 m3/an;Qs max = Qzi med x 1,1 = 26 435 x 1,1 = 29 078 m3/an = 0,92 l/sQs min = Qzi med : 1,1 = 426 435 : 1,1 = 24 032 m3/an = 0,76 l/s

Gradul de recirculare a apei = 0%

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 13, arata ca tehnicile de adapare sunt BAT.

Tabelul nr. 13: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea la ferma Cerinte BAT

a) Apa de bautInstalatie de adapare constand din linii de adapare cu suzeta; se previne astfel pierderea e apa. Se asigura reglarea presiunii si inaltimii liniilor de adapare in functie de varsta porcilor.

Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru porci.

Consumul specific este de 6,0 l/por/zi. Consum mediu pt. apa de baut: 4 – 10 l/porc/zi (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13).

b) Curatarea si igienizarea boxelor Halele se spala cu masina sub presiune folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti.

Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)

Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati de apa care sa asigure curatenia.

Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

Consumul specific de apa de spalare si pentru evacuarea dejectiilor este de 0,17 m3/ cap/an.

Consumul mediu de apa pentru curatenie: 0,07 – 0,3 m3/ cap/an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16).

c) Monitorizarea consumului de apaHalele sunt dotate apometre pentru controlul furnizarii apei de baut fiind posibila monitorizarea consumului de apa

Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se remediaza cat mai repede posibil

Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

2.2.4 Managementul dejectiilor si apelor uzate

Colectarea dejectiilor si apelor uzateBoxele nu se spala zilnic. Periodicitatea operaţiilor de curăţare/spălare a

halelor depinde de categoria de animal care este crescut în hală şi de faza de creştere în care se găseşte acesta. Se foloseste apa sub presiune la temperatura naturala si materiale de dezinfectie.

27



Colectarea dejecţiilor se face sub podeaua halelor de creştere, în canale comune cu reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate de la igienizarea halelor.

Dejecţiile colectate în canalele de sub pardoseala halelor de creştere sunt îndepărtate din canalele colectoare doar în perioadele de spălare a halelor, transportul dejecţiilor fiind asigurat de apa cu care se face spălarea halelor.

În canalele colectoare de sub pardoseala halelor de creştere se colectează atât fecalele cât şi urina animalelor, în aceste canale fiind colectate şi pierderile de apă de la sistemele de adăpare, precum şi eventualele pierderi de furaj.

Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar se colecteaza separat intr-un bazin betonat, etans, vidanjabil, V = 30 m3. Periodic, aceste ape se vidanjeaza si se trateaza intr-o statia de epurare autorizata.

Evacuarea dejectilorDejectiile se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala halelor si

se descarca in reteaua exterioara de canalizare formata din conducte de polipropilena ignifugata (cu diametrul de 150 mm). Dupa colectare, dejectiile sunt procesate intr-o instalatie de separare.

Procesarea dejectilorConform celor prezentate anterior, dejectiile care se aduna sub pardoseala

halelor, se evacueaza in canalizarea exterioara intr-un camin colector. Din acest colector, dejectiile sunt preluate in instalatia de separare mecanica.

Separarea mecanica a dejectiilor este descrisa in BREF ILF capitolul 2.6.1 şi este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1).

Separarea mecanica este folosita la unele ferme de porci pentru a separa dejectiile intr-o fractie solida (cca.10% din volum ) si una lichida (cca.90% din volum). Aceasta se face printr-un gratar din /cu sirme trapezoidale care vibreaza sau trece de sus/jos si care produce 8-10% materie solida. Separatoarele care preseaza si trec slamul pe banda din material textil sau prin gratarele din otel inox perforate, produc elemente solide de la 18-30%. Alte tehnici care se aplica pentru separare sunt sedimentarea, centrifugarea sau membranarea. In general, fractia lichida produsa prin separare mecanica se manipuleaza mai usor in timpul stocarii dejectiile brute.

Beneficiile realizate de separarea mecanica depind de tratamentul ulterior al fracţiunii solide şi lichide. Procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai mic posibil, în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea unui floculant poate îmbunătăţi separarea realizată prin folosirea unei prese sau a unei centrifuge. O dată cu separarea fracţiunii solide se realizează şi separarea nutrienţilor.

Tabel 14: Rezultatele tehnicilor de separare mecanică exprimate ca procent al dejecţiilor brute în fracţiunea solidă

Tehnica Procentajul în fracţiunea solidă

28



Tipul dejecţiilor

Masă Materie uscata

N P2O5 K2O

Sedimentare Scroafă 28 68 44 90 28Presa cu burghiu

Porc de ingrasat 13 35 11 15 53

Filtru cu paie Scroafă 11 79 23 >90 5

Centrifugă Porc de ingrasat 13 47 21 70 13

Centrifugă+ floculant

Porc de ingrasat 24 71 35 85 24

Presa cilindru Porc de ingrasat 33 83 47 90 30

Partile componente ale separatorului sunt:- corpul separatorului confecţionat din fonta- snecul de antrenare confecţionat din otel inox- sita de separare cu fante avand dimensiunea 0,25; 0,5; 0,75; 1,0 mm

confecţionata din otel inox- sistemul de reglare al umidităţii fracţiei solide confecţionat din otel inox

compus din clapete, pârghii si contragreutati- motor electric 5,5 kW; 220 / 380V; 50Hz; cu reductor de turaţii

Separatorul de dejectii reprezintă prima treapta de tratare a dejecţiilor evacuate din ferma de porci. El separa particulele solide, cu marime mai mare de 0,5-1 mm, de fracţia lichida in care se afla in suspensie sau in amestec.

Separarea lichidului de solid se face cu ajutorul unui snec ce se rotesc in interiorul unei site cilindrice prevăzuta cu fante de dimensiuni mici.

Apele uzate si dejecţiile, colectate in bazinul de stocare, sunt pompate in interiorul separatorului unde partea lichida, in prima porţiune a sitei si a snecului se separa gravitaţional după care, pe măsura ce avansează antrenata de snec, este evacuata prin fantele sitei, partea solida fiind presata din ce in ce mai mult de snec si clapetele reglabile de evacuare a fracţiei solide.

29



Umiditatea fracţiei solide poate fi reglata prin poziţia clapetelor de evacuare a fracţiei solide cu ajutorul unor tije cu contragreutati. Ea poate fi reglata intre 25-35% functie de scopul in care va fi utilizata fractia solida.

Separatorul poale lucra cu lichide vascoase cu continut de apa de peste 20% sau cu lichide in care continutul de materii solide este de mai putin de 1%.

Pentru dejectiile provenite din ferma, trecerea prin acest separator face ca materiile in suspensie sa fie separate in proportie de 77%. Totodata, materia organica continuta in dejectii este separata in proporţie de 81%, iar amoniacul, azotul, fosforul si potasiul se reduc cu mai mult de 15%.

Avantajele separarii dejectiilor sunt:• o dată cu separarea fractiei solide se produce şi separarea nutrientilor;• concentraţia mica de substanţe nutritive in fracţia lichida in comparaţie cu

dejecţiile netratate permite administrarea unei doze mai mari la hectar;• fractia lichida poate fi imediat folosita la fertirigarea culturilor agricole;• fractia lichida se infiltreaza mai usor in sol şi are o adeziune mai mica la

plante, conducand astfel la o absorbtie mai rapida a nutrientilor, iar riscul arderii culturilor se reduce;

• perioada de folosire a fractiei lichide la fertirigatii este mai mare decat a dejectiilor netratate;

• datorita continutului scazut de umiditate, fractia solida este mai usor de manipulat;

• reduce consumul de energie necesara la pompare si distribuţie.Beneficiile realizate de separarea mecanica depind de tratamentul ulterior al

fracţiunii solide şi lichide. Procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai mic posibil, în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea unui floculant poate îmbunătăţi separarea realizată prin folosirea unei prese sau a unei centrifuge. O dată cu separarea fracţiunii solide se realizează şi separarea nutrienţilor.

30



Depozitarea dejectiilorFractia solida a dejectiilor (17% din totalul cantitatii de dejectii) va fi depozitata

temporar in vederea fermentarii pe o platforma betonata, cu o capacitate de 2000 m3, prevazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului (V = 20 m3).

Desi fractia lichida se poate utiliza ca atare pentu fertirigatii, se vor construi 2 lagune cu radierul si peretii izolati pentru tratarea aeroba (cu o capacitate de stocare pentru minim 6 luni ; volum total de 12 000 m3 ).

Figura nr. 2. – Schema de tratare a dejectiilor

Periodic, după mineralizare, dejecţiile vor fi preluate de terţi şi vor fi utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 şi 1182/1270/2006 ale M.M.G.A. şi M.A.P.D.R. şi STAS nr. 9450-88, privind managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie şi Codului bunelor practici agricole.

Compararea cu tehnicile BAT privind managementul dejectiilor şi apelor uzate

Tabelul nr. 15: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor


a) Procesarea dejectiilorSeparare mecanica a dejectiilor. Separarea mecanica a dejectiilor se poate aplica pentru

reducerea emisiilor de amoniac (BREF ILF, sectiunea 4.9.1 si 5.2.6)

31

Dejectii + apa de spalare

Separare mecanica

Fractie lichida8765 mc/an

Fractie solida1795 mc/an

Compostare – platforma betonata

Fertilizant pe terenuri agricole

Tratare aeroba - lagune

Fertirigatii terenuri agricole




b) Depozitare dejectiiFractia solida este depozitata pe o platforma betonata pentru compostare, iar fractia lichida se depoziteaza in 2 lagune

Pentru tratarea dejectiilor se prevede compostarea fractiei solide (BREF ILF sectiunea 4.9.4) şi tratarea anaeroba a fractiei lichide (BREF ILF sectiunea 4.9.7)

c) Aplicarea dejectiilorNu este o activitate proprie fermei.

BAT este (BREF ILF Sectiunea 5.1):1. Cantitatea de dejectii aplicata trebuie sa tina cont de

necesitatile prognozate ale culturilor in ce priveste azotul si fosforul precum si de aportul acestora din sol si ingrasamintele aplicate.

2. Trebuie sa se tina cont de caracteristicile terenului: panta, tipul de sol, conditii climatice, ploaie, irigatii, practici agricole si de folosire a terenului, asolament

3. Dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci cand campul este saturat cu apa, inundat, inghetat, acoperit cu zapada.

4. Dejectiile nu vor fi aplicate pe terenuri cu panta accentuate sau pe cele din apropierea cursurilor de apa.

5. Aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de vecinatati pentru a evita neplacerile din cauza mirosurilor (sa nu se aplice in timpul zilei, sa se evite zilele de weekend si de sarbatoare, sa se tina cont de directia vantului.

d) Tratarea apelor de spalare si menajereApa uzata menajera se colecteaza intr-un bazin vidanjabil si periodic, se tratateaza intr-o statie de epurare externa

Apa uzata menajera poate fi evacuata fie prin sistemul local de canalizare sau colectata si transportata pe alte cai sau tratata altfel (de ex. prin instalatiile de tratare conectate la canalizarea amplasamentului) urmate de evacuarea directa in apele de suprafata. (BREF ILF sectiunea 4.12.1)

Apa uzata rezultata de la spalarea halelor se colecteaza impreuna cu dejectiile in canalele de sub pardoseala halelor

Tratarea reziduurilor lichide, amestecul de apa uzata si dejectii urmat de tratarea in continuare sau tratarea separate reprezinta o practica uzuala (BREF ILF Sectiunea 4.12.1)

2.2.5 Alte activitati

Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar din ferma si medicul veterinar epizootolog.

Alimentarea cu carburanti, intretinerea si repararea autovehiculelor şi a altor utilaje de transport nu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, ferma nu detine depozit propriu de carburanti si nici atelier mecanic.

32



În cadrul filtrului sanitar va fi montata o centrală termică murala cu tiraj fortat cu puterea nominala instalata de 30 kW care va produce apa calda si agent termic.

2.3. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe urmatoarele elemente:

- spălarea şi dezinfectarea halelor; - golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si

supraterane : fosa septica, basa, canale colectoare si bazine colectoare;- spălarea şi dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si

supraterane;- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi

industriale.

Tabelul nr. 16: Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de sigurantaRetea de canalizare interioara si exterioara.Camine de vizitare.Lagune, bazin de colectare si pompare dejectii.

Dejectii, ape uzate de la spalarea halelor

Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare

Tabelul nr. 17: Structuri supraterane

Cladire sau alta structura Materiale periculoase Alte pericole potentiale

Hale de productie, alte cladiri. Nu Nu exista alte pericole potentiale pentru mediu

Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Tabelul nr. 18: Zone in care se preleveaza probe

Zone/ localizari in care Motivatie

33



se preleveaza probeEventual, din jurul structurilor subterane

Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane va avea ca obiect doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului, deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate cu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti pentru mediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Conform inventarului realizat si pus la dispozitia publicului prin OM 242/2005 al MMGA si MAPDR, ferma nu este amplasata intr-o astfel de zona.

Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza incetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu.

Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta APM Buzau solicitarea de obtinere a autorizaţiei pentru încetarea activităţii.

Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

• Curătarea şi dezinfectarea halelorInchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halelor de productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai putin actiunile de pregatire a halelor pentru repopulare.

• Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

• Spălarea şi igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea vidanjata

• Demolarea halelor si a celorlalte structuri supraterane.In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare;- se va obtine autorizatia de demolare;- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in

conformitate cu toate normele de securitate specifice;- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu

regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.

• Gestionarea materialelor de constructie periculoase.In componenta cladirilor de pe amplasament nu sunt materiale periculoase. • Colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale.

De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.

34



3. DEŞEURI

In fermele de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, principalele tipuri de deseuri (care in cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-o folosire judicioasa a materiilor prime) sunt dejectiile si cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/

35



incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.

Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de activitatile conexe desfasurate in ferma.

În perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele deşeuri:

- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta -cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei - 20 03 01;

- dejectii solide – 02 01 06;- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de

asistenta veterinara – 02 01 09;- cadavre de animale - 02 01 02.

3.1. TIPURI ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI REZULTATE

3.1.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de execuţie

Deşeuri inerte şi nepericuloasePrin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase se stabileşte obligativitatea pentru agenţii economici şi pentru orice alţi generatori de deşeuri, persoane fizice sau juridice, de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor.

Conform listei menţionate, deşeurile din construcţii se clasifică după cum urmează:

01.04.08 deşeuri de piatră şi spărturi de piatră; 17.01.07 beton, cărămizi, materiale ceramice; 17.02.01 lemn; 17.02.02 sticlă; 17.02.03 materiale plastice; 17.04.07 amestecuri metalice; 17.09.00 deşeuri amestecate de materiale de construcţie.

Examinînd lista de mai sus, se constată că nu apar deşeuri periculoase întrucât această categorie de deşeuri nu se generează prin lucrările de construcţie proiectate.

Deşeurile de lemn, sticlă, materiale plastice se încadrează în categoria deşeurilor menajere; sunt generate de personalul de execuţie a lucrărilor de construcţii.

Deşeurile de piatră şi spărturi de piatră, beton, cărămizi, materiale ceramice sunt deşeuri provenite din activitatea de renovare a cladirilor.

Deşeurile amestecate de materiale de construcţie sunt deşeuri provenite de la surplusul de materiale de construcţii: construcţiile vor fi realizate după normele de calitate în construcţii astfel încât cantităţile de deşeuri rezultate să fie limitate la minim.

36



Deşeurile solide menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spaţii special amenajate în incintă, selectate şi evacuate periodic la gropile existente sau după caz reciclate.

3.1.2. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare

În perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele deşeuri:

- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta -cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei - 20 03 01;

- dejectii solide – 02 01 06;- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de

asistenta veterinara – 02 01 09;- cadavre de animale - 02 01 02.

Tabelul 19: Compoziţia medie a bălegarului în kg per 1000 kg de bălegar [BREF ILF, Tabel 3.33]

N total Nm Norg P205 K20 MgO Na20

Mixtura de dejectiiPorci de sacrificat 7.2 4.2 3.0 4.2 7.2 1.8 0.9Scroafe 4.2 2.5 1.7 3.0 4.3 1.1 0.6Fractia lichida a dejectiilorPorci de sacrificat 4.0 – 6.5 6.1 0.4 0.9 – 2.0 2.5 – 4.5 0.2 – 0.4 1.0Scroafe 2.0 1.9 0.1 0.9 2.5 0.2 0.2Fractia solidaPorci (crestere pe asternut de paie)

7.0 – 7.5 1.5 6.0 7.0 – 9.0 3.5 – 5.0 0.7 – 2.5 1.0

Nm = azot metabolicNorg = azot organic

Estimarea volumului de dejectii

Tabel 20. Cantitati anuale de dejectii (balegar si urina)

Categorie de animale

Numarcapete

Zile /ciclu

Nr cicluri/an

Factori de emisie1)

[kg/ cap/ zi]

Cantitati anualede dejectii

[t/an]Porci de ingrasat

9600 100 3,2 3,6 11059

1) BREF ILF Sectiunea 3.3.1.2 tabel 3.27;

Tabel 21. Volume anuale de dejectii (balegar si urina)

37



Categorie de animale

Numarcapete

Factor de emisie pt. dejectii1)

[m3/ cap/ an]Volum de dejectii

[m3/ an]

Porci de ingrasat 9600 1,1 105601) BREF ILF Sectiunea 3.3.1.2 tabel 3.27

Tabel 22. Fundamentarea volumului batalurilor

Sursa Categorie lichid depozitat Cantitate[m3/an]

Dejectii Fractie lichida (83% din totalul cantitatii de dejectii) 8765

Apa pentru evacuarea dejectiilor Apa uzata 1296Apa pentru spalarea halelor Apa uzata 144

TOTAL 10 205

Fractia solida rezultata din separarea dejectiilor (17% din total) va fi in cantitate de 1795 m3/an.

Prin urmare, capacitatea proiectata a batalurilor si a platformei de depozitare a fractiei solide asigura depozitarea in conditii de siguranta a intregii cantitati de dejectii si apa uzata (din evacuarea dejectiilor si igienizarea halelor) produse intr-un an.

Tipurile si cantitatile de deseuri generate din activitatea de crestere a porcilor sunt prezentate in tabelul nr. 23.

Tabel 23. Tipurile si cantitatile de deseuri generate

Nrcrt

Cod deseu

Denumire deseu

Sursa/ provenienta Cantitatea Stareafizica

1. 20 03 01 Deseuri menajere

Intreaga unitate Cca 1,5 tone/an

solida

2. 02 01 02 Deseuri animaliere (mortalitati)

Procesul tehnologic Cca 5 tone/an solida

3. 02 01 06 Dejectii animaliere

Procesul tehnologic 10560 m3/an lichida

4. 18 02 02 Deseuri medicale

Activitatea de asistenta medicala

Cca 2 tone/an solida

3.2. MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR

Modul de gospodărire a deşeurilor se prezintă sintetic în cele ce urmează.

Tabelul nr. 24: Modul de gospodărire a deşeurilor

38



Tip deşeu Cod deseu Mod de colectare / evacuare

Menajer 20 03 01 În interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Periodic acestea vor fi golite de maşinile de salubritate. Se vor încheia contracte cu unităţile specializate pentru colectarea deseurilor menajere.

Dejectii animaliere 02 01 06 Dejectiile se evacueaza periodic din hale. Sunt procesate prin separare in faza lichida şi faza solida. Se depoziteaza separat temporar in lagune şi respectiv pe platforme betonate. Se valorifica in agricultura ca fertilizant.

Deseuri medicale 02 01 09 Ambalajele de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de asistenta veterinara se colecteaza separat de medicul veterinar si se elimina prin firme specializate

Cadavre de animale 02 01 02 Se depoziteaza temporar intr-o lada frigorifica si se elimina prin firme specializate

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE

Conform celor prezentate, in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:

39



• lucrari de constructie a halelor de crestere a porcilor, filtrului sanitar, lagunelor pentru depozitarea temporara a dejectiilor lichide, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;

• montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a porcilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare).

• amenajare cai de acces.

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor generea doar niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din demolari si constructii.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat efectul acestora sa nu se resimta in afara ampl

RAPORT - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2012. 1. 10. · Raport...

Documents

Transcript of RAPORT - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2012. 1. 10. · Raport...