Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură...

20
C artelul de la Mărăcineni e în do- liu. Îndelung percheziționatul și niciodată arestatul Stelică Crăciun și cumnatul său Nicolae Dascălu, primarul de la Mărăcineni, au cobo- rât steagul în bernă. Flacăra cente- narului nu mai arde la Mărăcineni, s-a transformat săraca în Lumâna- rea centenarului și abia mai pâlpâ- ie. Iar balastierele din zonă nu mai excavează pietriș, au trecut direct la producția de colaci pentru parastas. Și asta de când mult căutatul în coar- ne Gabriel Gherghe s-a făcut de râs la examenul pentru ocuparea pos- tului de inspector-șef al IPJ Argeș, unde a luat cinci și ceva, o notă la fel de mare precum alcoolemia pentru care șoferilor beți li se suspendă per- misul de conducere. În dezvăluirile publicate de ziarul nostru despre fa- brica de facturi false pusă pe roate la Mărăcineni pentru deducerea unor sume uriașe din TVA, denunțătorul Viorel Bolovan dă mai multe nume de șefi din Poliție, din București și din Argeș, pe care îi suna Stelică Crăciun spre a se întâlni în bezinării sau în alte locuri. Printre ele, și pe cel al comisarului-șef Gabriel Gherghe, cel învins acum la examenul pentru șefia poliției argeșene de Tudorel Pie- leanu de la Teleorman. ”Crăciun și cu Gherghe se întâlneau, de exem- plu, în benzinării. La o întâlnire la OMV l-am dus chiar eu pe Crăciun. Au stat la o masă și au vorbit”, dez- văluie negru pe alb denunțătorul Viorel Bolovan. Ce or fi avut de vor- bit un polițist și un evazionist într-o benzinărie, numai comisarul-șef Ga- briel Gherghe ne poate explica. Dacă poate! De un an și o lună fix de când a apărut articolul cu dezvăluirea lui Viorel Bolovan, alias Ciobică, om care susține că a fost ani buni săgea- ta în materie de evaziune a lui Stelică Crăciun și a cumnatului său, prima- rul Nicolae Dascălu, comisarul-șef Gabriel Gherghe n-a simțit nevoia să vină cu un punct de vedere, o re- plică, o dezmințire, ceva. Prin care să spună că nu e adevărat și că nu se întâlnea cu Crăciun. Iată ce spu- nea Bolovan și despre comisarul-șef Claudiu Scarlatache din IGPR, șeful Serviciului Investigarea Fraudelor pe țară și colaborator direct pe linie ierarhică al lui Gabriel Gherghe. Ci- tăm: ”Un alt apropiat al lui Crăciun era șeful Economicului pe țară, de la poliţie, de la București, Claudiu Scarlatache. Venea acasă la Crăciun, la grătar, la vânătoare... Lui Scarlata- che i-am adus și femei de la Curtea de Argeș. L-am sunat pe nepotul lui Crăciun, un fost luptător, taxime- trist. Crăciun i-a cerut șase «bucăți». Nepotul lui Crăciun avea un Combi din ăla cu șapte locuri și a venit cu ele într-o oră. Una pentru Scarlata- che, una pentru adjunctul lui și pen- tru cine mai era acolo… Crăciun a plătit. A mai fost o tură la cabana de la Nucșoara, tot cu femei, care au fost plătite de patronul de la roca de piatră de la Câmpulung” (Jurnalul de Argeș din 31 august 2017- artico- lul ”Cartelul de la Mărăcineni. De- nunţătorul rupe tăcerea”). C am ăsta e heleșteul de polițiști pe care-i pescuia Crăciun, când și unde voia, conform denunțului depus la DNA și Parchetul Argeș de către ”săgeata” Viorel Bolovan. Păi și atunci, întreb și eu malițios, când să mai aibă timp să învețe domnu’ Goe pentru examen, ca să-l învingă pe Tudorel al lui Carmen Dan, dacă el pierdea timpul prin benzinării cu Stelică Crăciun? Există un film cele- bru care rulează pe HBO și care se cheamă ”Black Mass”, ”Afaceri mur- dare”, în traducere, cu Johnny Depp în rolul principal. E un film autobi- ografic despre Whitey Bulger, șeful mafiei din Boston, care a figurat ca turnător al FBI vreme de aproape 20 de ani, răstimp în care a terori- zat orașul. La adăpostul imunității conferite de statutul de colabora- tor al FBI, Bulger și-a lichidat toți adversarii și a umplut Bostonul de droguri. Livra polițiștilor informații despre adversarii lui și, în paralel, comitea crime ca să pună stăpânire pe piața neagră din oraș, bazându-se pe faptul că era protejat. În timp, a ajuns să facă sclavii lui din polițiștii cărora le livra informații, interesate și alea. Iar aceștia îi acopereau ori- ce infracțiuni, ca să nu se afle că i-a transformat în complicii săi. În timp s-a aflat adevărul și agentul FBI care l-a protejat pe Bulger, devenind fi- nalmente captivul acestuia, a fost condamnat la 40 de ani de pușcărie. D e ce am amintit acest caz real? Fiindcă, bineînțeles, orice ase- mănare cu Stelică Crăciun și sclavii lui din poliția argeșeană este pur în- tâmplătoare. Acum două săptămâni, în parcarea Stadionului ”Dobrin”, la un meci al lui FC Argeș, Stelică Crăciun m-a înjurat de mamă și m-a amenințat. Eu eram singur, el era în mașină cu un tip care conducea. Par- carea era plină de mașini, dar goală de oameni, fiindcă meciul începu- se de o jumătate de oră. De ce am amintit acest episod? Fiindcă e bine să știm cu cine avem de-a face și des- pre ce vorbim. Poate și de aceea îl prefer pe Tudorel de la Teleorman la șefia poliției argeșene. Măcar nu se întâlnește cu evazioniștii prin benzi- nării, iar aceștia n-au curaj după ace- ea, simțindu-se protejați de poliție, să amenințe și să înjure ziariștii. Gabriel Grigore P.S.: Voi face plângere la Procu- ratură pentru amenințare, poate înțelege Stelică Crăciun că nu va fi protejat oricum. Ca o paranteză, interlopul de la Brăila acum regretă că i-a înjunghiat pe baschetbaliștii americani! Punctul pe Y Poliţia Argeş are Comandant! De ce-l prefer pe Tudorel de la Teleorman pag. 20 Investigaţia declanşată de Jurnalul de Argeş marchează o premieră şi deschide cutia Pandorei pentru blocurile construite haotic şi cu încălcarea legii în Piteşti şi în judeţ Muritorii n-au voie la proprietăţi la Vidraru, gulerele albe - da! Iată proba! Ioniţescu are şi el teren pe Transfăgărăşan, la fel ca deputatul Vasilică şi Chiriloiu Dosarul de corupţie al directorului de la Silvic a fost preluat la DNA Bucureşti Exclusiv. Măsuri draconice la Danbred Slobozia „Angajaţii fac duş la intrarea în ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă„Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un proiect jurnalistic naţional în care Jurnalul de Argeş este publicaţie parteneră ÎPS Calinic va ocia cununia religioasă de la Sinaia a Principelui Nicolae La Nidec s-au mărit salariile cu 600 de lei brut Declară Ionel Chiriac, directorul celei mai mari ferme de porci din Argeș Tripleta Armand Chiriloiu - Petre Ionițescu - Radu Vasilică i-a făcut dosar revoluționarului Oliver Ioniță că ar fi primit teren pe Transfăgărășan în contextul în care, culmea, și ei au terenuri în aceeași zonă, în condiții necercetate încă pag. 10 NR. 1262 FONDAT ÎN 1994 Săptămânal de informaţii diverse 19 - 25 septembrie 2018 20 pagini 1 leu Victoria doctorului Irimia împotriva rechinilor imobiliari pag. 4-5 pag. 10 pag. 7 pag. 18 pag. 20 pag. 20 Tribunalul a decis suspendarea lucrărilor la blocul de 10 etaje din centrul Piteştiului al rmei SC Titidan SRL

Transcript of Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură...

Page 1: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Cartelul de la Mărăcineni e în do-liu. Îndelung percheziționatul

și niciodată arestatul Stelică Crăciun și cumnatul său Nicolae Dascălu, primarul de la Mărăcineni, au cobo-rât steagul în bernă. Flacăra cente-narului nu mai arde la Mărăcineni, s-a transformat săraca în Lumâna-rea centenarului și abia mai pâlpâ-ie. Iar balastierele din zonă nu mai excavează pietriș, au trecut direct la producția de colaci pentru parastas. Și asta de când mult căutatul în coar-ne Gabriel Gherghe s-a făcut de râs la examenul pentru ocuparea pos-tului de inspector-șef al IPJ Argeș, unde a luat cinci și ceva, o notă la fel de mare precum alcoolemia pentru care șoferilor beți li se suspendă per-misul de conducere. În dezvăluirile publicate de ziarul nostru despre fa-brica de facturi false pusă pe roate la Mărăcineni pentru deducerea unor sume uriașe din TVA, denunțătorul Viorel Bolovan dă mai multe nume de șefi din Poliție, din București și din Argeș, pe care îi suna Stelică Crăciun spre a se întâlni în bezinării sau în alte locuri. Printre ele, și pe cel al comisarului-șef Gabriel Gherghe, cel învins acum la examenul pentru șefi a poliției argeșene de Tudorel Pie-leanu de la Teleorman. ”Crăciun și cu Gherghe se întâlneau, de exem-plu, în benzinării. La o întâlnire la OMV l-am dus chiar eu pe Crăciun. Au stat la o masă și au vorbit”, dez-văluie negru pe alb denunțătorul Viorel Bolovan. Ce or fi avut de vor-bit un polițist și un evazionist într-o benzinărie, numai comisarul-șef Ga-briel Gherghe ne poate explica. Dacă poate! De un an și o lună fi x de când a apărut articolul cu dezvăluirea lui Viorel Bolovan, alias Ciobică, om care susține că a fost ani buni săgea-ta în materie de evaziune a lui Stelică Crăciun și a cumnatului său, prima-rul Nicolae Dascălu, comisarul-șef Gabriel Gherghe n-a simțit nevoia

să vină cu un punct de vedere, o re-plică, o dezmințire, ceva. Prin care să spună că nu e adevărat și că nu se întâlnea cu Crăciun. Iată ce spu-nea Bolovan și despre comisarul-șef Claudiu Scarlatache din IGPR, șeful Serviciului Investigarea Fraudelor pe țară și colaborator direct pe linie ierarhică al lui Gabriel Gherghe. Ci-tăm: ”Un alt apropiat al lui Crăciun era șeful Economicului pe țară, de la poliţie, de la București, Claudiu Scarlatache. Venea acasă la Crăciun, la grătar, la vânătoare... Lui Scarlata-che i-am adus și femei de la Curtea de Argeș. L-am sunat pe nepotul lui Crăciun, un fost luptător, taxime-trist. Crăciun i-a cerut șase «bucăți». Nepotul lui Crăciun avea un Combi din ăla cu șapte locuri și a venit cu ele într-o oră. Una pentru Scarlata-che, una pentru adjunctul lui și pen-tru cine mai era acolo… Crăciun a plătit. A mai fost o tură la cabana de la Nucșoara, tot cu femei, care au fost plătite de patronul de la roca de piatră de la Câmpulung” (Jurnalul de Argeș din 31 august 2017- artico-lul ”Cartelul de la Mărăcineni. De-nunţătorul rupe tăcerea”).

Cam ăsta e heleșteul de polițiști pe care-i pescuia Crăciun, când

și unde voia, conform denunțului depus la DNA și Parchetul Argeș de către ”săgeata” Viorel Bolovan. Păi și atunci, întreb și eu malițios, când să mai aibă timp să învețe domnu’ Goe pentru examen, ca să-l învingă pe Tudorel al lui Carmen Dan, dacă el pierdea timpul prin benzinării cu Stelică Crăciun? Există un fi lm cele-bru care rulează pe HBO și care se cheamă ”Black Mass”, ”Afaceri mur-dare”, în traducere, cu Johnny Depp în rolul principal. E un fi lm autobi-ografi c despre Whitey Bulger, șeful mafi ei din Boston, care a fi gurat ca turnător al FBI vreme de aproape 20 de ani, răstimp în care a terori-zat orașul. La adăpostul imunității

conferite de statutul de colabora-tor al FBI, Bulger și-a lichidat toți adversarii și a umplut Bostonul de droguri. Livra polițiștilor informații despre adversarii lui și, în paralel, comitea crime ca să pună stăpânire pe piața neagră din oraș, bazându-se pe faptul că era protejat. În timp, a ajuns să facă sclavii lui din polițiștii cărora le livra informații, interesate și alea. Iar aceștia îi acopereau ori-ce infracțiuni, ca să nu se afl e că i-a transformat în complicii săi. În timp s-a afl at adevărul și agentul FBI care l-a protejat pe Bulger, devenind fi -nalmente captivul acestuia, a fost condamnat la 40 de ani de pușcărie.

De ce am amintit acest caz real? Fiindcă, bineînțeles, orice ase-

mănare cu Stelică Crăciun și sclavii lui din poliția argeșeană este pur în-tâmplătoare. Acum două săptămâni, în parcarea Stadionului ”Dobrin”, la un meci al lui FC Argeș, Stelică Crăciun m-a înjurat de mamă și m-a amenințat. Eu eram singur, el era în mașină cu un tip care conducea. Par-carea era plină de mașini, dar goală de oameni, fi indcă meciul începu-se de o jumătate de oră. De ce am amintit acest episod? Fiindcă e bine să știm cu cine avem de-a face și des-pre ce vorbim. Poate și de aceea îl prefer pe Tudorel de la Teleorman la șefi a poliției argeșene. Măcar nu se întâlnește cu evazioniștii prin benzi-nării, iar aceștia n-au curaj după ace-ea, simțindu-se protejați de poliție, să amenințe și să înjure ziariștii.

Gabriel Grigore

P.S.: Voi face plângere la Procu-ratură pentru amenințare, poate înțelege Stelică Crăciun că nu va fi protejat oricum. Ca o paranteză, interlopul de la Brăila acum regretă că i-a înjunghiat pe baschetbaliștii americani!

Punctul pe YPoliţia Argeş are Comandant!De ce-l prefer pe Tudorel de la Teleorman

pag. 20

Investigaţia declanşată de Jurnalul

de Argeş marchează o premieră

şi deschide cutia Pandorei pentru

blocurile construite haotic şi

cu încălcarea legii în Piteşti şi în judeţ

Muritorii n-au voie la proprietăţi la Vidraru, gulerele albe - da!Iată proba! Ioniţescu are şi el teren pe Transfăgărăşan, la fel ca deputatul Vasilică şi Chiriloiu

Dosarul de corupţie al directorului de la Silvic a fost preluat la DNA BucureştiExclusiv. Măsuri draconice la Danbred Slobozia

„Angajaţii fac duş la intrarea în ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă”

„Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un proiect jurnalistic naţional în care Jurnalul de Argeş este publicaţie partenerăÎPS Calinic va ofi cia cununia religioasă de la Sinaia a Principelui Nicolae

La Nidec s-au mărit salariile cu 600 de lei brut

Declară Ionel Chiriac, directorul celei mai mari ferme de porci din Argeș

Tripleta Armand Chiriloiu - Petre Ionițescu - Radu Vasilică i-a făcut dosar revoluționarului Oliver Ioniță că ar fi primit teren pe Transfăgărășan în contextul în care, culmea, și ei au terenuri în aceeași zonă, în condiții necercetate încă

pag. 10

NR. 1262FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

19 - 25 septembrie 201820 pagini 1 leu

Victoria doctorului Irimia împotriva rechinilor imobiliari

pag. 4-5

pag. 10

pag. 7

pag. 18

pag. 20

pag. 20

Tribunalul a decis suspendarea lucrărilor la blocul de 10 etaje din centrul Piteştiului al fi rmei SC Titidan SRL

Page 2: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Deputatul Radu Vasilică și directorul Chiriloiu de la Silvic, luând-o pe urma Titanicului, însă fără orchestră.

De când ia bătaie ca la Plevna de la Luiza Dobrescu, consiliera personală a primăriței Ioana Jenica Dumitru, Lavinia Năs-tase chiar ne pare simpa-tică.

Gabriela Zoană, într-o repriză de al-truism chiar nesimțit cu ambasadorul Luca Nicu-lescu de la Paris.

Sunt o pacifi stă convinsă și mă declar împotriva violențelor de orice fel. Chiar vreau să fac un ONG cu numele ”Salariații Pri-măriei Ștefănești terorizați de-a lungul timpu-lui de Lavinia Năstase”.

Excelența Voas-tră, n-aveți niște pliante moca pe la sediul amba-sadei? Că vreau să le donez ca rechizite copiilor din Argeș...

Mi-ești ca un frate, Radule, dar colacul de salvare e pe bani! Îți las

apa, că e destulă...

Din Din

Culise...Culise...

Primarul Cornel Ionică, spunând „pa” blocului de 10 etaje din centrul Piteștiul, după ce Tribunalul

Argeș a suspendat autorizația de construcție.

Gata, nu mai autorizăm blocuri! Nu vedeți că ne luăm electroșocuri?

Șerban Valeca, PSD Argeș, ar recunoaște adevărul, dar nu-l știe: „Un grup de 28 de persoane care nu știu ce scrisoare de nemulţumire au semnat și este trecut și Argeșul. Vreau să spun că nu am discutat cu nimeni, nu am semnat nimic”. Cătălin Bulf, PMP Argeș, convins

că România, ca și peștele, de la cap se-mpute: „În România suntem deja cotropiți de prostie... la vârf ”. Dan Manu, CJ Argeș, de la înălțimea

celor 5000 de euro lunar, confundă 500 cu 1500: „Ar trebui să facem prevenție în cazul celor interesați să plece. Cei 500 de euro pentru îngrijire bătrâni în străinătate îi poți câștiga și aici, în Argeș. Trebuie în-curajată staționarea în județ și putem face asta printr-o informare mai agresivă”. Constantin Istrătescu, AJVPS, a

înțeles că facerea de bine vânătorilor e...

iubire de mamă: „Judecătorul, probabil, va zice: «A greșit Istrătescu, să-i tăiem gâtul... îl învățăm noi minte pe nemerni-cul ăsta să mai apere treburile Asociației Argeș»”. Cătălin Bulf, PMP Argeș, a înțeles

în fi ne că soarele pentru români de la Teleorman răsare: „Tragem concluzia că inteligența poliției se găsește la Videle”. Iani Popa, senator, dezertor la

ALDE, convins că nu mai poate candi-da în Argeș, bate câmpii: „Dobrogea este o zonă binecunoscută pentru diversitatea culturală și etnică din România”. Sorin Apostoliceanu, viceprimar

Pitești, explică ce rost are Ana lui Mano-le în construcții: „La Piața din Trivale, la proiectul inițial s-a considerat că acele construcții trebuie modernizate, apoi s-a constatat că trebuie dărâmate”.

Numit din nou director la OCPI Argeș la începutul lunii iulie, deși numele său apare într-un dosar des-chis de DNA pentru abuz în servi-ciu, Radu Bănică se pregătește să o comită din nou. Mai precis, el își va angaja iubita la Cadastru. Fos-tul PDL-ist convertit în membru PSD de dragul funcțiilor a reușit să obțină un post de asistent registrator principal pentru iubita sa Alexandra Oprea (în fotografi e, cu pălărie). Procedura de publicare a anunțului privind viitorul post se va face în pe-rioada următoare.

În iulie 2011, Radu Bănică și fos-ta sa iubită, Elena Iagăr, au fost protagoniștii unui incident vio-lent petrecut chiar în biroul șefului OCPI Argeș. Extrem de afectată după ce a citit în Jurnalul de Argeș că iubitul ei a petrecut o vacanţă lu-

xoasă în Dubai cu altă femeie, Elena l-a lovit cu capsatorul în cap pe Radu Bănică, iar cei doi și-au împărțit mai mulți pumni.

Legat de dosarul afl at pe rol la DNA, unul dintre cele mai izbitoa-re detalii este acela că bunica lui Radu Bănică, de la Lunca Corbului, a cumpărat aproape jumătate dintr-un teren mutat nelegal de la Bradu la Pitești, chiar în spatele Stadionu-lui ”Nicolae Dobrin”. Teren al cărui titlul de proprietate a fost semnat, printre alții, chiar de nepotul Radu Bănică.

Ne întrebăm, fi resc, cum e posibil ca PSD Argeș să promoveze un om cu un asemenea trecut. Și ne mai întrebăm cum comentează Radu Ștefănescu, directorul ANCPI, fap-tul că Radu Bănică își va angaja iu-bita la Cadastru.

Comandantul jandarmilor a descoperit o nouă steluță

O nouă stea a muzicii popu-lare se impune pe fi rmamentul județului. Supranumită Marylin Monroe de fani, chiar dacă este din Vâlcea, Maria Constantin s-a lipit de Orchestra „Doina Argeșului”, pe care o și numește deja „noua mea familie”. A urcat recent pe scena Grădinii de Vară din Pitești, dar poate fi întâlnită și pe la diverse recepții private, iar contractul său de muncă la Cen-trul Cultural Județean este deja în pregătire. Ceea ce se știe mai puțin este că meritul descoperirii noii steluțe a cântecelor de dor și jale îi aparține comandantului jandarmilor argeșeni, Gheorghe

Lupescu, care, se vede treaba, din-colo de bățoșenia sa milităroasă, are o inimă duioasă, ce vibrează la frumusețe. A cântecului popular, desigur.

Comisarul Nedelescu, minte limpede la concursul pentru șefi a Centrului Cultural Județean Argeș

Miercuri, 19 septembrie, este ul-tima zi de depunere a proiectelor de management și a dosarelor de concurs pentru cei care ar dori să preia conducerea Centrului Cul-tural Județean Argeș. Condițiile au fost întocmite de șefa Ser-viciului Relații Internaționale, Cultură, Învățământ, Turism, Roxana Stoenescu, atent supra-vegheată de consilierul perso-nal al președintelui Dan Manu, comisarul-șef pensionar Costel Nedelescu. Tocmai de aceea ne și mirăm de ceea ce a ieșit în regula-mentul de organizare a concursu-lui, având în vedere faptul că actu-ala directoare, afl ată în interimat, Araxy Negoșanu, nu corespunde deloc. Chiar dacă s-a agitat pe perioada mai multor interimate să pună pe roate noua instituție, Araxy Negoșanu nu îndeplinește cu niciun chip nici condițiile de studii, respectiv științe umaniste

și arte, și nici în privința pregătirii sau experienței în managementul de conducere, de 5 ani. Ce o fi avut în cap domnul comisar?!

Păţaniile lui Ţâroiu din ultima vreme

Uff f, grea e viaţa de primar, mai ales dacă ești la Câmpulung și te mai numești și Ţâroiu! Numai de nefăcute are parte primarul Liviu și nu e vorba doar de faptul că a rămas cu centrul ca după bombar-dament, de-și prăfuiește pantofi i când se duce la birou. Au fost mai multe în ultimul timp... Ca și oca-zia de a vedea listele cu „Fără pe-nali”. După ce că Argeșul este nu doar un „judeţ roșu”, ci și un judeţ fruntaș la numărul de semnături împotriva penalilor, Liviu Ţâroiu a făcut ochii mari când a găsit pe liste și nume ale unor subordonaţi de-ai săi din administraţia locală. Până să-i treacă surpriza, i-a mai picat una! În cadrul unui proiect derulat prin Fundaţia “Pro Patri-monio”, în serile fi nalului de săp-tămână s-au proiectat fi lme în aer liber la Câmpulung. Și proiecţia a avut loc chiar acolo unde se afl a teatrul de vară dărâmat de Ţâro-iu pentru a face parcare. Așa, ca o ironie subţire, cu fantezie în umbra ruinei care devine Casa de Cultură.

Nepotisme la Cadastru: directorul Radu Bănică îşi va angaja iubita la OCPI Argeş

ELECTRO-CUTARE

Page 3: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Viceprimarul Sorin Apostoli-ceanu a confi rmat ceea ce “Jur-nalul de Argeș” a scris încă de la începutul investigației Consiliului Concurenței, și anume că cele cinci fi rme participante la licitație au li-citat la prețul maximal. Anularea licitației și investigația declanșată de Consiliul Concurenței blochea-ză, practic, orice fel de lucrare la cele 13 străzi din oraș.

„Din păcate, noi suntem blocați cu aceste străzi. Nu mai avem voie nici măcar să le reparăm, nu mai avem voie să le facem nimic. Erau cele mai importante investiții ale noastre și ne-au blocat total”, spu-ne Sorin Apostoliceanu.

Viceprimarul Piteștiului ne-a de-clarat privind indiciile ce au dus la anularea licitației că „erau cinci loturi și la toate cinci erau aceleași asocieri de fi rme și la fi ecare lot era un alt lider. Din afară, puteai să te gândești că s-au înțeles între ei. Dacă fi ecare fi rmă licita separat, puteau să se lupte între ele și să dea prețuri cât mai mici. Or, prețurile au fost maximale la toate cele cinci loturi. Peste tot s-a licitat cu prețul maxim. Noi, la toate licitațiile noastre, ajungeam să facem lu-

crările cu 70-80% din sumă, nu cu 100%. De obicei, fi rmele li-citează la 60-80% din preț. De data aceasta, cei cinci au licitat la 100% din preț. A fost un detaliu neobișnuit, ca și asocierea dintre fi rme. Am decis anularea licitației, ca să nu fi m acuzați de altceva. Era un risc inerent”.

Ancheta Consiliului Concurenței privind cele cinci fi rme din Pitești - General Trust Argeș SRL, Co-mesad Drumuri SRL, Selca SA, Construct Steel Market SRL și SC Construcţii Drumuri și Lucrări de Artă SRL - va dura cel puțin un an. Asta și pentru că, în cazul în care fi rmele vor fi găsite vinovate, amenzile sunt foarte mari, putând ajunge până la 10% din valoarea cifrei de afaceri.

Revenind la licitația organizată de ADP Pitești, trebuie precizat că lucrările au fost împărțite în cinci loturi, iar la patru dintre cele cinci loturi aceleași cinci fi rme în asociere au depus oferte, singura diferență fi ind în ceea ce privește fi rma lideră de asociere.

Material realizat de Denis Grigorescu

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Primărița Ioana Jenica Dumitru de la Ștefănești, în căutarea unui proiect de oraș cu care să rămână în istorie și care să nu necesi-te aprobarea Consiliului Local.

Doamne ferește! Eu nu i-am ordo-nat Luizei s-o bată pe Lavinia, ci doar să-i coafeze părul cu pumnul.Ce dracu, doar suntem umaniste, nu onaniste..!

După ce jumătate dintr-un teren „teleportat” de la Bradu la Pitești a ajuns la bunica sa,

Radu Bănică se pregătește să îi spună iubitei sale: „Da”. Adică „Da, te-am angajat la Cadastru”.

Jean Claude Juncker și Klaus Werner Iohannis negociază decizia comună privind

referendumul pentru familia tradițională.

După ce îmi angajez iubita la Cadastru, mă gândesc să îi găsesc și un job part-time la

OCPI mamei mele. Asta ca să vadă lumea cât îmi iubesc eu apropiații!

Bine ai făcut că nu te-ai întâlnit cu Viorica. Așa

cum ai spus, sunt prietenul tău... poate chiar mai mult

decât atât...

Mă ung... pe sufl et vorbele tale, iubite prieten, o simt...

Sorin Apostolniceanu, viceprimarul Piteștiului: „Am decis anularea licitației, ca să nu fi m acuzați

de altceva. Era un risc inerent”

Ionuț Butoi și Valentin Ciolan-UțăRomânia va participa la Jocurile Invictus ce

se vor desfășura, între 20 și 27 octombrie, în Australia, la Sydney, cu o echipă formată din 15 militari răniţi ca urmare a participării la acţiuni militare. Printre aceștia se afl ă și doi argeșeni.

Plutonierul major Ionuţ Claudiu Butoi, ero-ul muscelean rănit în 2008 în Afganistan, va participa la tir cu arcul, iar caporalul Valentin Ciolan-Uţă, rănit tot în Afganistan, va concura la Sydney la mai multe discipline, printre care și aruncarea greutăţii.

Pentru eroismul lor și pentru performanța de a se califi ca la Jocurile Invictus, Jurnalul de Argeș îi declară pe Ionuț Butoi și Valentin Ciolan-Uță Oamenii Săptămânii.

Oamenii săptămâniiOamenii săptămânii

În comuna Slobozia, din vara acestui an au în-ceput lucrări de reabilitare a dispensarului comu-nal, însă nu au fost încă fi nalizate. Cadrele me-dicale din Slobozia își vor desfășura activitatea la Casa de Cultură dacă lucrările la dispensar nu vor fi gata în timp util.

„Ne grăbim. Vrem să îl fi nalizăm până începe perioada frigului. Firma se forțează să termine cât mai repede. Au mai fost ploi, din cauza tim-pului au mers greu lucrările. Trebuie să terminăm până la sfârșitul lui noiembrie”, a menționat pri-marul Petre Funie.

Tot pe linia proiectelor afl ate în derulare, conti-nuă lucrările de canalizare și se forează încă trei puțuri de apă în Slobozia. De asemenea, lucră-rile la cele două școli primare din Slobozia sunt aproape gata. „Școala cu clasele primare I-IV mai trebuie vopsită pe afară. Înăuntru s-a terminat, au intrat copiii la ore. Au fost terminate toalete-le interioare, anveloparea pe afară, a rămas doar vopseaua de dat. Mai avem lucrări de reparații și toalete sanitare în interior la Școala Generală nr. 2, clasele I- IV. Și acolo este aproape gata”, ne-a mai spus primarul Petre Funie. M.T.

Primarul din Slobozia vrea să fi e gata dispensarul până în noiembrie

Deși inițial dorea achiziționarea de autobuze pe gaz, Primă-ria Pitești a renunțat la idee. Va achiziționa, în schimb, cu bani de la UE, autobuze electrice. Autobuzele vor fi aduse la Pitești anul viitor. Primăria Pitești are tot pentru 2019 mai multe proiecte importante pentru transportul în comun, pre-cum și realizarea a două parcuri în prelungirea Parcului Lunca Argeșului, toate cu fonduri europene.

„Cu fonduri europene putem achiziționa doar autobuze elec-trice sau hibride. Vom lua 20 de autobuze electrice anul viitor. Tot cu fonduri europene vom face și stații de autobuz și vom

implementa și sistemul e-ticketing și vom face două parcuri, Lunca Argeșului 2 și Lunca Argeșului 3. Cele două parcuri vor fi amenajate după ACH, iar acolo vor fi amenajate și zone de picnic”, ne-a declarat viceprimarul Sorin Apostoliceanu.

Cele 20 de autobuze electrice vor costa 10 milioane de euro, sistemul de e-ticketing - 6 milioane euro, stațiile de autobuz vor costa 2 milioane de euro.

Contribuția Primăriei Pitești va fi de 2%, restul de 98% din sume provenind din fonduri europene.

Denis Grigorescu

Primăria Piteşti va lua anul viitor 20 de autobuze electrice cu fonduri europene

De aproape o lună și jumătate, Consiliul Concurenței investighează o licitație din Pitești. Și asta deoare-ce există suspiciuni că cinci asfal-tatori ar fi făcut o înțelegere între ei pentru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lucrări de asfaltare a 13 străzi, în valoare de 5,6 milioane lei, bani puși la bătaie de Administrația Domeniului Public Pitești.

Trebuie spus că toate cele cinci fi r-me investigate în prezent de Consi-liul Concurenței au contestat anula-rea licitației pentru cele cinci loturi la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Pe 14 septembrie, CNSC a respins însă pe fond toate cele cinci contestații făcute de Selca, General Trust, Construct Steel Market, Con-strucţii Drumuri și Lucrări de Artă și Comesad.

Legat de respingerea contestațiilor, Cristian Hideg, prim-vicepreședinte al CA de la Selca, ne-a declarat: „Nu vom ataca respingerea contestației. Procedu-ral, mai exista o cale la Curtea de Apel Pitești. Nu am alte comentarii de făcut”.

Am încercat să luăm legătura și cu managerii de la Comesad, Construc-ţii Drumuri și Lucrări de Artă și Ge-neral Trust, însă aceștia nu au putut fi contactați telefonic.

Cutremur în dosarul constructorilor din Piteşti investigaţi de Consiliul Concurenţei

CNSC a respins contestaţiile celor cinci asfaltatori

Sorin Apostoliceanu: „De obicei, fi rmele licitează la 60-80% din preţ. De data aceasta, cei cinci au licitat la 100% din preţ”

Page 4: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Directorul de la Cultură cere Institutu-lui Național al Patrimoniului să lămureas-că problema sitului urban pe care fi gurea-ză blocul de 10 etaje al dezvoltatorului imobiliar SC Titidan SRL

Lovitură pentru dezvoltatorul imobi-liar SC Titidan SRL. Marţi, 18 sep-tembrie, Tribunalul Argeș a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ care a stat la baza construirii noului bloc 2S+P+10 etaje din buricul Piteștiului, introdusă de reclamanţii Irimia Gabriel, Irimia Victoria și Societatea Dr. Irimia S.r.l.

Este vorba de dosarul în care Primăria Pitești și dezvoltatorul imobiliar au calitatea de pârâţi, un proces în care reclamanții, familia Irimia, au invocat o serie de nereguli la autorizarea unei construcții gigant într-o zonă în care, până nu demult, regimul de înălțime a imobilelor nu depășea P+3.

Dr. Irimia: „Sunt limite ale aroganței care încep să fi e oprite”

Practic, Tribunalul Argeș a decis sus-pendarea, până la pronunțarea instanței de fond, a executării actului administra-tiv (Autorizaţia de construire nr. 191 din 20.03.2018, emisă de primarul Munici-piului Pitești) și, pe cale de consecinţă, a lucrărilor de construire ce se efectuează în baza acestui act.

„Justiția își ia în serios menirea. E evi-dent că sunt limite ale aroganței care în-cep să fi e oprite, pentru simplul motiv că încalcă legea, aducând grave prejudicii coexistenței interumane. În țara noastră trebuie să ne simțim în siguranță. Oricare dintre noi! Nimeni nu poate fi mai presus de lege. Sperăm ca hotărârea judecătoreas-că să se pună în aplicare”, a declarat, pen-tru Jurnal de Argeș, imediat după afl area veștii, dr. Tiberiu Irimia, unul dintre pro-prietarii din zonă.

De precizat că, tot în ședința de marți, Tribunalul Argeș a admis excepţia lip-sei calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului Pitești și a respins cererea în contradictoriu cu această pârâtă, ca fi ind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală.

Soluția pronunțată pe 18 septembrie de instanța amintită nu este defi nitivă. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Izabela Moiceanu

Exclusiv. Dr. Tiberiu Irimia l-a învins pe dezvoltatorul imobiliar SC Titidan SRL

Tribunalul a decis suspendarea lucrărilor la blocul de 10 etaje din centrul Piteştiului

Cum e, domnilor? Vreţi să construiţi bloc în zonă protejată?

Noul bloc cu două niveluri de subsol, parter și 10 etaje a cărui construcţie a fost demarată pe b-dul I.C. Brătianu, lângă Centrul de afaceri Forum, ridică tot mai multe semne de întrebare. Pe marginea multelor suspiciuni de nereguli avansate de locatarii din zonă cu privire la condițiile în care Primăria Pitești a dat avizele fi rmei SC Titidan SRL, dezvoltatorul imobiliar al proiectului, Jurnal de Argeș a scris în mai multe rânduri, iar singura neregulă asumată ofi cial de municipalitate, până acum, este cea a transmi-terii notifi cărilor privind ridicarea clădirii (pentru care era nevoie de acordul vecinilor, dat fi ind faptul că noul bloc va umbri proprietățile acestora) unui mort, fără însă să-i „nimerească” cu vreo solicitare de acord și pe locatarii încă în viață. Cu privire la restul problemelor semnalate de locatari, unele dintre ele ajunse până în instanță, cum este, spre exemplu, cea referitoare la misterul prin care imobilul poa-te fi ridicat fără acordul Direcției Județene Pentru Cultură pe un teren care fi gurează la respectivul număr - 54 - ca fi ind poziționat pe un sit urban (dilemă invocată chiar în procesul prin care s-a cerut sistarea lucrărilor și în care pârâți sunt Primăria Pitești și SC Titidan), Primăria Pitești n-a transmis încă un punct de vedere, deși Jurnal de Argeș i l-a solicitat de mai bine de o săptămână. Una peste alta, cei care locuiesc în zonă sunt din ce în ce mai tensionați. După ce au rămas fără spațiul din fața blocului unde își parcau mașinile (fi indcă Primăria Pitești l-a dat dezvoltatorului să-și facă organizare de șantier), lo-catarii blocului 56 (și nu doar ei) stau acum cu grija maca-ralei care, până una alta, chiar și după decizia Tribunalului Argeș de suspendare a lucrărilor, rămâne pe șantier.

Oamenii cred că și aici e vorba de o problemă trecută cu vederea de autorități: aceea a nerespec-tării distanței dintre utilaj și imobilele deja exis-tente.

„Au adus macaraua aia mare acolo, care se tot bă-lăngăne. Dacă aia cade, e prăpăd... Oamenilor le e frică să mai umble pe acolo. De o lună de zile, ne-vastă-mea aproape că nu-și mai revine. O afectea-ză psihic tot ce se întâmplă acolo. Vă dați seama, acolo s-a născut, acolo a copilărit și s-a trezit că a venit unul și a închis zona, ca să facă lagăr în fața blocului. Avem vreo două cereri către autoritățile locale - Primăria și Consiliul Local - și nu am pri-mit niciun răspuns.... Au semnat toți din bloc că suntem împotriva amenajării șantierului în spațiul din fața blocului. De la Pompieri m-au trimis tot

la Primărie și la Consiliul Local. Unde mă duc și întreb, nimeni nu știe nimic. Am sesizat și Avo-catul Poporului și aștept un răspuns”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Constantin Săndoiu, soțul proprietarei unuia dintre apartamentele vechiului bloc 56, ale cărui rude locuiesc în imobil.

Dr. Irimia: „Cine le oferă această siguranță-aroganță, de au intensifi cat lucrările în plin litigiu?”

Aceleași temeri le au și proprietarii caselor din zonă.

„În ciuda tuturor problemelor legate de aceas-tă autorizație de construire, blocul de 10 etaje se construiește în mare forță. De câteva zile s-a mon-

Că așa-i în Pitești! Macara-ua-sperietoare a dezvoltatorului se bălăngăne

peste acoperișurile vecinilor

Page 5: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Jurnal de Argeș a încercat să afl e de la autoritățile locale de ce, în 2013, când SC Titidan SRL cumpăra terenul de la fostul proprietar - OMV Petrom - se obliga, prin contractul de vânzare-cumpărare, „să respecte și să preia orice obligații cu privire la statutul arheolo-gic al imobilului care ar fi stabilite în viitor” și declara că are cunoștință în acest sens de conținutul unei adrese de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură și Patrimoniul Naţional Argeș (nr.170 din 27.02.2012) care evidenția faptul că numărul 54, adresa la care se ridică noul bloc, se afl ă pe un sit urban, iar acum, la șase ani distanță, SC Titidan începe ridicarea blocului de 10 etaje pe același teren, fără să aibă nevoie de vre-un aviz al aceleiași DJCPN.

De ce nu a mai avut nevoie de aviz? Este o întrebare al cărei răspuns s-ar putea găsi în Planul Urbanistic Gene-ral, despre care unele voci susțin că ar fi fost modifi cat cu dedicație tocmai pen-tru ridicarea unor clădiri uriașe într-o

zonă care, până nu demult, avea un re-gim de înălțime de P+3.

Primăria Pitești nu a răspuns solicită-rii noastre cu privire la aceste lămuriri. În schimb, Direcția Județeană pentru Cultură Argeș, sesizată tot de ziarul nostru în această problemă, a cerut Institutului Național al Patrimoniului clarifi carea problemei sitului urban.

„Următorul pas este să verifi căm la Institutul Național al Patrimoniului, să cerem să ne spună care au fost do-cumentele care au stat la baza delimi-tării sitului urban și numerele respec-tive, conform PUG avizat, care ne va edifi ca. Eu vreau să știu unde e limi-ta sitului urban, iar acest lucru doar Institutul Național al Patrimoniului mi-l poate spune. Descrierea din listă (n.red. - Lista Monumentelor Istorice) e doar informativă. Atunci, ca și acum, numărul este în listă”, a declarat, pen-tru Jurnal de Argeș, Cristian Cocea, directorul DJCPN Argeș. Material realizat de Izabela Moiceanu

Pe 17 septembrie a avut loc prima ședinţă a Adunării Generale a Credi-torilor SC Daniela Construcții, fi rma omului de afaceri Nicola Inquieto, acuzat că ar fi fi nanțat mafi a italiană prin imperiul imobiliar dezvoltat la Pitești, extrădat în Italia, unde este cercetat de autoritățile din Napoli, printre altele, pentru evaziune fi scală și spălare de bani.

SC Daniela Construcţii are datorii re-stante de aproape 10 milioane de lei că-tre creditorii persoane juridice și fi zice. Toți cei înscriși la masa credală așteaptă să vadă cum va decurge procedura insolvenței. Următorul termen din do-sar a fost fi xat de Tribunalul Specializat Argeș pe 13 noiembrie 2018 în vederea analizării stadiului continuării procedurii insolvenței.

Printre cei interesați direct de stadiul procedurii se afl ă și o parte dintre cei care au achitat bani în avans pentru cele aproape 200 de imobile în valoare de aproape 13 milioane lei, scoase la vânzare de Daniela Construcţii - familii care, în fapt, au semnat promisiuni de cumpărare și care se tem acum să nu rămână și fără

bani, și fără apartamente (80 de locuințe puse sub sechestu de statul italian prin autoritățile române).

Deja o parte dintre promitenții cumpă-rători cer în instanță hotărâri care să țină loc de acte autentice. Este și cazul unei piteștence care, pe 6 iunie 2014, a semnat un antecontract (promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare) pentru o o astfel de

locuință și care a chemat în instanță atât SC Daniela Construcții SRL, cât și pe Nicola Inquieto, reprezentant legal și ad-ministrator al fi rmei. Următorul termen fi xat de Tribunalul Argeș în dosarul în care femeia cere o hotarâre care să ţină loc de act autentic pentru respectiva promi-siune a fost fi xat pe 29 octombrie 2018.

Izabela Moiceanu

Prima şedinţă a creditorilor fi rmei lui Inquieto

Audieri în dosarul morţii criminalului de la Stoeneşti „Cu 20 de minute înainte de agravarea stării lui, totul era ok”, declară avocatul Florentin Sorescu

La nouă luni de la moartea lui Laurențiu Durleci, tânărul care în primăvara anului 2016 a înjunghiat-o mortal pe fosta sa concubină, Laurenţia Durleci (17 ani), pe tatăl acesteia, Filip Tinca (37 ani), și pe bunicul fetei, Paul Durleci (57 ani), încă nu se știe cauza decesului survenit pe 29 decembrie 2017 la Spitalul Județean de Urgență din Pitești, acolo unde deținutul a fost transferat în stare gravă de la Penitenciarul Colibași. Cum în cauză este deschis un dosar de moarte suspectă, familia și avocatul lui Laurențiu Durleci așteaptă ca ancheta procurorilor Parche-tului de pe lângă Tribunalul Argeș să facă lumină în acest caz. Deocamdată se fac audieri.

Printre cei chemați, recent, să dea declarații în acest caz se numără și medicul Spitalului Penitenciar Colibași.

„Medicul de la penitenciar, un om de foar-te mult bun-simț, a explicat faptul că a mers pe procedura standard - m-am și mirat când am auzit-o - care presupune inclusiv apelarea numărului de urgență 112. A evaluat ime-diat situația, a constatat că Laurenţiu Dur-leci nu avea activă nicio funcție vitală, nici puls, nimic, era cu ochii dați peste cap, și-a dat seama că e ceva foarte grav și a recurs la procedura aceasta, standard: palpat pe plă-mâni, injecție cu adrenalină etc. A contactat Spitalul Județean prin 112. Ambulața a venit în 15-20 de minute, deci foarte repede. Între timp, a transmis, pe linie de penitenciar, să-i faciliteze ieșirea cât mai rapidă, ceea ce s-a și întâmplat”, explică, pentru Jurnal de Argeș, Florentin Sorescu, avocatul familei Durleci.

„Urmează să vedem ce s-a întâmplat... înainte. Aici e nebuloasa”

Potrivit aceluiași martor, la momentul agra-vării stării sale, Laurențiu Durleci (diagnos-ticat anterior cu probleme psihice) se afl a in-ternat în spitalul penitenciar.

„Eu nu sunt încă lămurit, dar probabil așa este. Medicul spune că asistentele îi adminis-traseră tratamentul care se dă seara și, potri-vit acestora, cu 20 de minute înainte, totul era ok. Urmează să vedem ce s-a întâmplat... înainte. Aici e nebuloasa”, mai spune Floren-tin Sorescu.

Denunţ potrivit căruia Durleci ar fi fost bătut în penitenciar

Avocatul și familia autorului triplului asasi-nat din primăvara lui 2016 cred că Laurenţiu Durleci ar fi murit pe fondul bătăilor ce i-ar fi fost aplicate în penitenciar.

„Există și un denunț făcut în acest dosar. Știu sigur lucrul acesta”, mai precizează, pen-tru Jurnal de Argeș, Florentin Sorescu.

Este vorba de un fost deținut din Colibași care, potrivit avocatului, susține că Laurențiu Durleci ar fi fost victima unor violențe apli-cate de mascați.

„Avea totul distrus în el”De altfel, avocatul Florentin Sorescu este

interesat de declarațiile unui alt medic, de la Spitalul Județean, acolo unde deținutul-pacient a fost transferat în stare foarte gravă.

„Familia povestește că, în momentul în care Laurențiu Durleci a fost dus la Spitalul Județean, unde a și murit, medicul le-a făcut un adevărat scandal gardienilor, spunând că, dacă îl aduceau mai devreme, poate mai avea o șansă și că la acel moment avea totul distrus în el”, mai spune avocatul Sorescu.

Reamintim raportul medico-legal întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici din București: „Moartea a fost violentă. Leziunile s-au putut produce prin lovire de corp/plan dur sau ca urmare a manipulării în timpul resuscitării”. Raportul exclude indirect varianta sinuciderii, dar lasă neelucidată cauza morții deținutului.

Izabela Moiceanu

Cristian Cocea: „Eu vreau să ştiu unde e limita sitului urban”

tat o macara gigant; suntem în situația că ne este frică să locuim în casele noas-tre, deoarece brațul macaralei de zeci de tone se învârte pe deasupra proprietăților noastre toată ziua. Doamne ferește să nu se întâmple vreo nenorocire! Îmi aduc aminte că același constructor a mai avut o problemă cu o macara (în zona Lidl Găvana) care era cât pe ce să se prăbușească acum câteva luni.

Macaraua de aici au montat-o în par-carea blocului de locuințe nr. 56, despre care dumneavoastră ați făcut mai multe articole (articole despre modul abuziv în care a fost, practic, confi scată locatari-lor).

Deoarece clădirea de 10 etaje (2S+P+10) care se construiește ocupă la bază aproa-pe în totalitate terenul de 1700 mp, ma-caraua nu se putea monta în curtea lor,

fapt ce mă duce cu gândul că încă din faza de proiectare autorizația de constru-ire trebuia dată «la pachet» cu parcarea blocului 56. Mă întreb totuși cine le oferă această siguranță-aroganță, de au intensifi cat lucrările în plin litigiu?”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, dr. Ti-beriu Irimia.

Problema macaralei pune paie pe foc în confl ictul deja existent, ajuns deja pe rolul Tribunalului Argeș, după ce unii dintre vecini au cerut (și obținut, marți, printr-o decizie ce poate fi atacată cu recurs) suspendarea executării actu-lui administrativ, suspendarea efectelor autorizației de construcție și suspendarea lucrărilor de construire a blocului SC Ti-tidan. La precedentul termen, din 7 sep-tembrie, reclamanții, locatari din zonă, au arătat elucubrațiile unui studiu de în-

sorire atașat dosarului de autorizare, în care se evidențiază, culmea iraționalului, că vechile construcții (P+1) n-o umbresc pe cea nouă, de zece etaje, deși necesar ar fi fost să se arate în ce măsură noua construcție gigant le umbrește pe cele existente. Și tot atunci au reclamat faptul că, potrivit „Listei monumentelor istori-ce - 2015, Judeţul Argeș”, imobilul cu nr. 54 (la care fi gurează acum blocul dezvol-tatorului SC Titidan SRL) s-ar ridica pe un sit urban.

În numărul precedent al ziarului nos-tru precizam că Direcția Județeană pen-tru Cultură Argeș confi rmă faprul că nu i s-a solicitat niciun fel de aviz pentru începerea lucrărilor la respectivul bloc, afl at la o adresă care, potrivit Listei Mo-numentelor Istorice, s-ar afl a pe situl ur-ban.

După doi ani de mandat, Consiliul Lo-cal al comunei Schitu Golești a suportat deja trei modifi cări ale componenţei. Ul-tima schimbare s-a produs la fi nalul lunii trecute, atunci când Liviu Ionuţ Negoe l-a înlocuit pe Marian Marius Radu, cel care demisionase din calitatea de ales local. Cei doi sunt membri PER, iar în urmă cu doar un an chiar liderul orga-nizaţiei locale a Partidului Ecologist Ro-mân, Sorinel Istrate, cedase mandatul de consilier în favoarea celui schimbat luna trecută, Marian Radu.

Istrate nu a fost singurul candidat la Primăria Schitu Golești care a renunţat la reprezentarea cetăţenilor în Consiliul Local. În martie 2017, Ion Solomon, de la PSD, și-a cedat calitatea în favoarea lui Bogdan Florinel Dorobanţu.

Schimbare cu proces la CoşeştiDacă la Schitu Golești componenţa

Consiliului Local se schimbă în urma de-misiilor, la Coșești a intervenit o modifi -care care a atras după sine și un litigiu în instanţă. Nicolae Prisăceanu a fost exclus

din PAM și din Consiliul Local prin deci-zie internă a partidului lui Mircea Andrei, iar acum se judecă și cu organizaţia jude-ţeană, și cu cea locală. Procesul a demarat în noiembrie 2017 la Judecătoria Curtea de Argeș, acum a ajuns la Câmpulung și încă nu s-a fi nalizat. La alegerile locale din 2016, PAM a obţinut la Coșești două mandate de consilier local, acestea reve-nind liderului organizaţiei, Nicolae Dan Manolescu, și lui Nicolae Prisăceanu. Ambii s-au înscris în PAM după ce acti-vaseră ca membri PNL. C.I.B.

Trei schimbări în Consiliul Local Schitu Goleşti

Page 6: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SI-TUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRA-

DA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Fundaţia Terra Mileniul III împreună cu Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) implementea-ză proiectul “Politici publice integrate de gestionare eficientă și transparentă a deșeurilor municipale și a datelor – TRADES” în perioda 20 august 2018 – 19 decembrie 2019, proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Ca-pacitate Administrativă, cofi nanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Axa Prioritară “Administrație publică și sistem judiciar efi ciente”, cod apel POCA/111/1/1/Dezvoltarea și intro-ducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează pro-cesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP, Componenta 1 CP2/2017 - Creșterea capacității ONG-urilor și a partenerilor sociali de a formula politici publice alter-native, cod proiect 111434.

Obiectivul general al proiectului este de a crește efi ciența servicilor publice de ges-tionare a deșeurilor municipale, prin dez-voltarea de politici și standarde comune, promovate în mod unitar și transparent, în interesul cetățenilor și mediului de afaceri.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Creșterea capacității ONG-urilor de a se implica în formularea și promovarea de politici publice integrate pentru gestio-narea efi cientă și transparentă a deșeurilor municipale și a datelor raportate privind deșeurile municipale; Acest obiectiv va fi atins într-o perioadă de 16 luni de im-plementare a proiectului și va contribui la creșterea capacității pentru cele 2 ONG-uri partenere prin activități ce vizează in-struirea a 75 de reprezentanți în domeniul managementului deșeurilor (subact. 2.1) și

25 de reprezentanți în domeniul politici-lor publice (subact. 2.2) și participarea a 5 reprezentanți ai ONG-urilor la conferințe internaționale pe tema managementului deșeurilor (subact.2.3).

2. Îmbunătățirea politicilor publice pri-vind serviciile publice de gestionare a deșeurilor municipale. Va fi realizat in 16 luni prin implementarea activității 4 - Formularea și promovarea a cinci politici publice alternative la politica Guvernului privind managementul deșeurilor muni-cipale și activității 5 - Dezvoltarea și im-plementarea soft-ului de monitorizare și evaluare a implementării politicii privind managementul deșeurilor municipale prin intermediul căruia se va monitoriza imple-mentarea politicii publice.

3. Construirea consensului în vederea adoptării modifi cărilor la politicile publice propuse.

Acest obiectiv va fi realizat într-o perioadă de 16 luni prin implementarea activității 3 - Constituirea și funcționarea unei platfor-me de cooperare și dialog privind manage-mentul deșeurilor municipale și realizarea a 5 întâlniri de construire a consensului cu privire la politica propusă de ONG-uri.

Rezultate așteptate:1. 85 de reprezentanți ai ONG-urilor

instruiți în domeniul managementului deșeurilor și politicilor publice;

2. 1 Instrument de consolidare a dialogu-lui social si civic – platformă de cooperare și dialog

3. Propunere alternative la politicile pu-blice inițiate de Guvern în domeniul gesti-onării deșeurilor municipale;

4. 1 Instrument independent de monito-rizare a politicii publice de management al deșeurilor municipale – soft de monitori-zare și raportare a cantităților de deșeuri municipale gestionate, aplicat în 3 regiuni.

Grupul ţintă al proiectului:1) 85 de reprezentanți, angajați ai

organizațiilor ADI care implementea-ză Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) vor benefi cia de creșterea capacității de implicare în politi-cile publice de gestionare a deșeurilor;

2) 10 reprezentanți ai autorităților cen-trale, respectiv Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Me-diului și Agențiile locale pentru Protecția Mediului, Ministerul Dezvoltării Regio-nale și Administrației Publice care vor fi implicați în etapa de elaborare a politicii alternative dar și de construire a consensu-lui în vederea adoptării politicii;

3) 30 reprezentanți ai autorităților publi-ce locale – consilii locale, consilii județene – vor fi implicați atât în faza de fundamen-tare a politicii cât și în cea de elaborare și monitorizare;

4) 5 reprezentanți ai altor ONG-uri in-teresate de problematica deșeurilor, pre-cum ONG-uri de mediu, ONG-uri ale producătorilor de deșeuri și asociații ale administrației locale (ex AMR, AOR) – vor fi implicate în dezbaterile cu privire la politica alternativă propusă.

Valoarea totală a proiectului este de 998 785,97 lei, din care valoarea nerambursa-bilă este de 978 797,29 lei, iar contribuția proprie a Benefi ciarului și a Partenerului este de 19 988,68 lei.

Pentru informații suplimentare, persoanele de contact sunt: Assistent Manager: Corina Maria Butnaru Telefon: 0760.662.260 Email: [email protected]: http://www.federatiaadi.ro

Data: 20/09/2018

A început proiectul “Politici publice integrate de gestionare efi cientă şi transparentă a deşeurilor municipale şi a datelor – TRADES”, cod proiect 111434

Modulul Jean Monnet de la Universitatea Constantin Brâncoveanu, la moment de bilanţ

În perioada septembrie 2015 – august 2018, Universi-tatea Constantin Brâncoveanu a implementat Modulul Jean Monnet ”Politica regională europeană în acțiune” (ERP2020), proiect cofi nanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+. Misiunea Modulului Jean Monnet a fost aceea de a promova studiile economice regionale ca domeniu de formare, cercetare și refl ecție la Universitatea Constantin Brâncoveanu din Pitești și în comunitate.

În planul activității de formare, prin Modulul Jean Monnet a fost introdus un curs nou în curricula universitară – ”Dezvoltare regională în Uniunea Europeană”, la fi nalul căruia cursanții să poată oferi răspunsuri la întrebări precum: ”Cum cresc și se dez-voltă regiunile?”, ”De ce unele regiuni prosperă și altele rămân în urmă?”, ”Care sunt obiectivele și instrumentele politicii europene de coeziune?”, ”Care sunt oportunitățile de fi nanțare europeană în perioada 2014 – 2020 în România?” etc. Peste 800 de studenți ai Universității Constantin Brâncoveanu au luat parte, în perioada 2016 – 2018, la cursurile și seminariile Jean Monnet, dobândind cunoștințe, competențe și abilități în sfera dezvoltării regionale și a managementului de proiecte.

Activitatea de cercetare științifi că derulată în cadrul Modulului Jean Monnet a condus la realizarea suportului de curs ”Dezvoltare economică și politici regionale în Uniunea Europeană” și a unor lucrări științifi ce care abordează subiecte legate de coeziunea eco-nomică, socială și teritorială și specializarea inteligentă în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est. Pe parcursul celor trei ani de implementare, Universitatea Constantin Brâncoveanu a găzduit cinci conferințe și seminarii Jean Monnet, la care au participat peste 300 de cercetători, cadre didactice, elevi, studenți și maste-ranzi, reprezentanți ai mediului preuniversitar, oameni de afaceri și factori de decizie.

Prof.univ.dr. Ovidiu Puiu, rectorul Universității Constantin Brâncoveanu, ne-a declarat: ”Modulul Jean Monnet i-a adus Universității Constantin Brâncoveanu vizibilitate în spațiul eu-ropean și național al educației și cercetării. Prin Modulul Jean Monnet, am introdus în curricula universitară un curs aliniat ne-voilor societății, care pune în valoare bunele practici și aduce tema dezvoltării regionale mai aproape de benefi ciarii ei. Ne-am dorit și cred că am și reușit să încurajăm refl ecția asupra oportunităților de dezvoltare și să contribuim la activarea spiritului participativ, așa cum numai școala o poate face!”

M.S.

Faceţi faţă cu personalul actual la volumul de muncă foarte mare pe care îl aveţi? Este schema de personal com-pletă?

- Avem 17 funcții de execuție și 2 funcții de conducere. Cinci dintre cele 17 funcții de execuție nu sunt ocupate. Din-tre cele cinci funcții libere, una a fost scoasă la concurs pentru procedura de admitere directă în magistratură. Câţi procurori au plecat

de la PJP în acest an?- Trei colegi au plecat la alte

Parchete. Câte dosare au fost

soluţionate în primul semes-tru al acestui an?

- Au fost soluționate 2812 do-sare, în condițiile în care avem o schemă de personal redusă. Care au fost cele mai im-

portante dosare instrumenta-te în acest an?

- Un caz pe care l-aș exempli-fi ca este cel al scandalului de la o terasă din Mioveni în luna aprilie a.c., când un bărbat a fost lovit de doi tineri. Victi-ma a căzut, s-a lovit de caro-sabil în zona capului și a intrat în comă. Actele medico-legale au arătat că i-a fost pusă viața în pericol. Agresorii au fost trimiși în judecată. Între timp, victima a ieșit din comă. O altă speță unde am avut reacție

a fost un caz de lipsire de liber-tate și tâlhărie. Victima a fost legată, iar cei doi agresori i-au sustras mai multe obiecte din casă. Victima a reușit cu greu să iasă din casă. Autorii au fost prinși rapid. Care este stadiul dosaru-

lui deschis după ce un angajat care lucra pe șantierul italia-nului Nicola Inquieto a murit după ce a căzut de pe o ma-cara?

- Având în vedere circumstanțele în care s-a pro-dus acel eveniment, volumul de documentare a fost unul mare. Complexitatea cazului este una deosebită. Trebuie stabilit cert contextul în care s-a produs decesul și dacă incidentul putea fi prevenit. S-au făcut mai multe exper-tize în acest dosar. Se va da cu siguranță o soluție până la sfârșitul acestui an. În vara lui 2017, a făcut

multă vâlvă cazul poliţistului care a fost șicanat în trafic de trei romi pe care i-a pus ulte-rior la pământ după ce l-au agresat. Când va fi finalizat acest dosar?

- Dosarul respectiv încă nu a fost soluționat. Vă pot spune însă că până la sfârșitul anului va fi fi nalizat.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

Nicolae Argeşanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti:

„Dosarul accidentului de muncă de pe şantierul lui Nicola Inquieto va fi fi nalizat până la sfârşitul anului”

Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, Nicolae Argeșanu a acordat un scurt interviu pentru Jurnalul de Argeș. Numit în funcție de la începu-tul lunii iulie a.c., Nicolae Argeșanu este procuror din 2012. Primul loc de muncă a fost la Parchetul Judecă-toriei Craiova. În octombrie 2016 a venit la Parchetul Judecătoriei Pitești, iar în august 2017 a fost numit prim-procuror adjunct cu delegație, iar în martie a.c., prim-procuror cu delegație.

Page 7: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Danbred Slobozia, cel mai mare crescător de suine din Argeș, a trecut la măsuri draconice de biosecuritate, în condițiile în care epidemia de pestă porcină africană se extinde cu repeziciune, iar în județe apropiate, precum Ilfov și, recent, Dâmbovița, s-au confi rmat noi focare ale acestei boli. Danbred este un complex format din trei ferme de porci și una vege-tală, care deține un efectiv de peste 44.000 de animale, dintre care peste 3.000 de scroafe pentru reproducere, și în care lucrează aproape 150 de oameni. Legat de situația actuală, dar și de măsurile luate la Slobozia am discutat cu directorul complexului, Ionel Chiriac.

„În afara angajaților, nu mai calcă nimeni în fermă”

„Vreau să vă spun din start că la noi sistemul de biosecuritate al fermei era foarte bun încă de dinainte de a apărea această epi-demie. Cu toate acestea, am luat măsuri suplimentare de protecție, în sensul în care acum în fermă nu mai calcă nimeni în afară de angajații acesteia, nici măcar per-soane din zona administrativă, nimeni. Mai mult, am creat o nouă zonă tampon între exterio-rul și interiorul fermei, iar zona de parcare a mașinilor, care ori-cum era în exterior, a fost mutată cu cel puțin 50 de metri mai de-parte de locul în care era înainte”, ne-a spus directorul Danbred.

„Angajații trec prin trei fi ltre de biosecuritate”

„În ceea ce privește angajații, aceștia trec prin trei fi ltre de bi-osecuritate, inclusiv duș. Fiecare angajat care intră în fermă face duș și se schimbă în totalitate de haine, societatea punându-le la dispoziție nu doar echipamentul de lucru complet, ci chiar lenje-ria intimă și tot ce ține de igiena, intimitatea și confortul personal. Mai mult, un angajat care lucrea-ză și în curtea fermei, dar și în interiorul adăposturilor pentru animale folosește echipament diferențiat, el se schimbă de fi eca-re dată când trece din curte în in-terior. Echipamentul purtat afară se pune într-un container și se ia echipamentul pentru interior. În-cercăm să conștientizăm angajații asupra necesității acestor măsuri foarte stricte, pentru că, în fi nal, e vorba și de siguranța locurilor

lor de muncă”, ne-a mai informat directorul Ionel Chiriac.

„Am putea ajunge în situația de a ne ucide singuri o parte din porci”

Legat de efectele acestei epide-mii asupra fermei de la Slobo-zia, Ionel Chiriac ne-a declarat: „Deocamdată nu suntem afectați foarte mult, pentru că în Argeș nu a apărut niciun focar al pestei porcine africane. În eventualita-tea în care această epidemie se va apropia sau va apărea și în județul nostru, atunci avem două situații pentru cazul fericit în care viru-sul nu ar fi confi rmat în fermă, ci doar în județ. Prima situație, care din punct de vedere comercial e ceva mai permisivă, este aceea în care focarul este la peste 30 de ki-lometri distanță de ferma noastră, ceea ce ar însemna că nu suntem în zona roșie, iar a doua situație este aceea în care focarul este la maximum 10 kilometri, ceea ce înseamnă deja zona roșie. Partea proastă, pe care eu nu o agreez, este aceea că autoritățile europe-ne au recomandat pentru Româ-nia ca, odată cu apariția primului focar, tot județul să fi e inclus în zona roșie, ceea ce pentru mine, care sunt la capacitate maximă, ar fi o catastrofă. Includerea în zona roșie presupune minimum 30 de zile de blocaj în care tu, care nu ai focar în fermă, nu te poți mișca pentru comercializare decât în zona roșie, adică… nică-ieri. În aceste condiții, dat fi ind că un porc ia un kilogram pe zi în greutate și în fi ecare zi avem fătări în ritm semnifi cativ, e o chestiune de zile până când se va ajunge la suprapopularea fermei. Asta înseamnă că am putea ajun-ge în situația de a ne ucide singuri o parte din porci din cauza aces-tei suprapopulări. Sunt destule ferme în țară care au recurs fi e la uciderea porcilor care au depășit greutatea de comercializare, fi e a purceilor abia înțărcați, pentru că înainte de înțărcare ar fi afecta-tă scroafa afl ată în lactație, fi e au decis punctual, unde s-a putut, provocarea avorturilor la scroa-fele gestante. Eu, personal, sunt adeptul sacrifi cării purceilor abia înțărcați, dar sper să nu fi u nevoit să iau astfel de decizii”.

„Lumea să nu cumpere carne ieftină de la samsari, e sigur carne de la porci contaminați!”

„Vreau să atenționez că nu doar porcul mistreț este un vector de

răspândire a virusului, ci și omul, de fapt, omul este acum principa-lul vector de răspândire. Populația trebuie conștientizată să nu cum-pere carne ieftină de la samasari, pentru că e sigur carne de la porci contaminați, și să nu mai sacrifi ce pentru consum și comercializare porcii bolnavi din gospodăriile proprii, pentru că astfel contribu-ie la extinderea epidemiei. Și, da, cine vrea să crească porc ar trebui să-și facă acasă fi ltru de biosecuri-tate, care să însemne nu doar acea suprafață impregnată cu soluție pentru tălpi, ci și haine speciale pentru accesul la animal, altele decât cele de curte sau casă, și un duș care să fi e făcut înainte de acest acces. Problema nu este însă la cel care crește un porc pentru familia lui, ci la cei care cresc zece porci, dintre care nouă pentru comercializarea din ogradă sau de pe marginea drumului sau la samsari”, a atenționat directorul de la Danbred.

„Efectele asupra unei ferme sunt dezastruoase și pe termen lung”

„Chiar dacă într-o fermă ca a noastră nu se confi rmă pesta, dar ferma se afl ă în zona roșie, efectele comerciale sunt dezas-truoase din cauza acelui blocaj de care v-am vorbit. Dacă apare virusul în fermă, atunci situația este catastrofală, pentru că efec-tele sunt pe termen lung. Au fost situații în alte țări în care virusul a rezistat în incinta unor ferme contaminate și 20-30 de ani. Chiar presupunând că se reușește decontaminarea totală în termen foarte scurt, o astfel de fermă este aproape imposibil de readus la situația de dinainte de contami-nare mai devreme de câțiva ani buni, timp în care pierzi piață, forță de muncă, pierzi tot, ești fa-limentat. Cât despre despăgubiri, acestea oricum nu sunt sufi ciente pentru relansarea unei ferme și se vorbește până acum doar de despăgubiri pentru populație, ni-mic pentru fermieri, nici măcar pentru cei cu focar în fermă, nici atât pentru cei cu ferme neconta-minate, dar afectate de restricții. De fapt, nu am auzit vorbindu-se ca fermele care nu au virusul, dar intră în colaps pentru că se afl ă în zona roșie, nu pot să vândă și ajung să-și ucidă singure porcii să primească vreo despăgubire”, este îngrijorat Ionel Chiriac, directo-rul Danbred Slobozia.

Florin Silvestru

„Angajaţii fac duş la intrarea în ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” declară Ionel Chiriac, directorul celei mai mari ferme de porci din Argeș

Exclusiv. Măsuri draconice la Danbred Slobozia

Argeşul - locul 1 la infracţiuni, în Raportul Green Peace pe 2017 „Asta înseamnă că ne facem treaba!”, spune șeful Gărzii Forestiere Argeș, Alin Mihai (foto)

Raportul Green Peace pe 2017 despre tăierile ilegale de lemn din România situează Argeșul pe pri-mul loc la infracțiuni - 458 și pe lo-cul trei la valoarea contravențiilor aplicate - 2.658.500 lei. „Asta înseamnă că ne facem treaba în a descoperi infracțiunile și în aplicarea legii. Argeșul este un județ cu foarte mulți proprietari de păduri privați, respectiv 40-50.000 de proprietari. Mai avem și cătunele de romi, dar, indiscu-tabil, avem și o vastă suprafață forestieră, din 542.000 de hec-tare pe trei județe, respectiv Argeș, Dâmbovița și Prahova, la noi afl ându-se 277.000 de hec-tare. În ceea ce privește valoarea contravențiilor aplicate, aceasta s-ar putea să fi e chiar mai mare, nu știu dacă s-a ținut cont și de raportările Poliției sau ale Găr-zii de Mediu. Numai noi, Garda Forestieră, am dat în trei ani de zile aproximativ 30 de miliar-de de lei amenzi, iar în acest an s-au dat amenzi în valoare de 4,5 miliarde de lei, asta în condițiile schimbărilor legislative de la în-ceputul anului, care prevăd apli-carea unui plan de remediere agenților economici, cărora nu le

mai aplicăm direct amenzi”, spu-ne șeful Gărzii Forestiere Argeș, Alin Mihai. Până la această dată, Garda Forestieră Argeș a efectuat 230 de controale și a aplicat 118 contravenții. Materialul lemnos confi scat fi zic a fost de 170 m.c., iar confi scările valorice ale mate-rialului lemnos care nu s-a regă-sit fi zic în depozite a fost de 300 m.c. A.C.

Un nou partid la CâmpulungPartidul Reformator este ultima ofertă politică la Câmpulung. Înfi -

inţat ofi cial la sfârșitul anului trecut, Partidul Reformator a demarat acţiunea de constituire a structurilor sale teritoriale, în Muscel fi ind for-mat un comitet de iniţiativă condus de inginerul Virgil Stoica, cel care își face astfel debutul în politică. Acesta lucrează la Spitalul Municipal Câmpulung, fi ind șeful Biroului Achiziţii, iar în activitatea politică i s-au alăturat câţiva foști membri ai defunctului partid România Mare. Pe plan naţional, Partidul Reformator îl are ca președinte pe doctorul Dan Claudiu Tănăsescu, fost colaborator al lui Corneliu Vadim Tudor. Urmează ca, în baza cererii depuse, Primăria Câmpulung să repartizeze un sediu pentru noua formaţiune politică. C.I.B.

Page 8: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesMaestrul Grigore Popescu, celebrul pictor şi restaurator muscelean

Capii judeţului, aleşi pe trei ani

În anul 1832, conform Regula-mentului Organic, capii judeţelor au fost aleși pe trei ani. Aceștia se afl au în subordinea Ministerului din Lăuntru. Această situaţie a du-rat până în anul 1864, când ocâr-muirile au fost înlocuite cu prefec-turile.

Ceferiștii piteșteni participă la greva generală de la București

La 20 octombrie 1920 lucrătorii piteșteni din atelierele, depoul, ser-viciile de întreţinere și revizii ale CFR au participat la greva generală declanșată la București și extinsă apoi împotriva Legii scelerate.

Militarii Regimentului 4 Argeș au dat onorul Reginei Maria

Pe 19 septembrie 1928, din gara Pitești-Sud au plecat la Roșiorii de Vede o companie de onoare, drape-lul și Muzica Militară aparţinând Regimentului nr. 4 Dorobanţi Argeș, sub comanda colonelului Barbu Pârâianu. Acest regiment a participat pe 21 septembrie, în pre-zenţa Reginei Maria, la dezvelirea Monumentului Eroilor din locali-tate.

Pitești - punct de schimb pentru produsele agricole

În anul 1930 Piteștiul avea 19.532 de locuitori, fi ind considerat, din cele 141 de orașe ale României, printre localităţile mici cu potenţi-al economic asemănător cu Bacău, Lugoj și Mediaș. În schimb, Piteș-tiul era apreciat ca punct de schimb pentru produsele agricole.

Şcoala Normală de Învăţători, susţinută de prefect

Pe 15 iunie 1933, în ziarul pi-teștean ”Presa” a apărut un arti-col semnat de prefectul judeţului Argeș, Ion I. Rădulescu, în favoarea menţinerii în oraș a Școlii Normale de Învăţători “Alexandru Odobes-cu”, existentă din anul 1919.

Expirarea contractului de licenţă a Uzinei Dacia cu Renault

În anul 1978 a expirat contractul de licenţă a Uzinei Dacia de la Co-libași cu fi rma franceză Renault. În continuare, prin forţe proprii apar variantele autohtone Dacia 1310 până în anul 2001, Dacia Break până în 2004, Dacia 1200, versiu-nea bicorp. În prezent Compania Dacia-Renault are o activitate di-versifi cată, apariţii de noi modele, succese interne și internaţionale de renume.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Pictorul Grigore Popescu-Muscel este unul dintre cei mai importanți reprezentanți contemporani ai artei ico-nografi ce românești și europene. Acesta este cunoscut atât ca pictor (pictură mu-rală și pictură pe lemn, pânză etc.), cât și ca restaurator (pictură în tehnicile fres-că, ulei, tempera). Tradiția, cu normele ei precise, înnoirea, inventivitatea și originalitatea coexistă în opera de pictor muralist a lui Grigore Popescu-Muscel într-o fericită sinteză artistică. Maestrul Grigore Popescu Muscel a pictat peste 50 de biserici în România, Germania, Unga-ria, Cipru, Franța, Serbia și Grecia.

M.I.

Atestatul de pictor muralist l-a primit în anul 1970 din partea Patriarhiei Române

Pictorul Grigore Popescu s-a născut pe 23 noiembrie 1945 în orașul Câmpulung Muscel. Studiile primare, gimnaziale și li-ceale le-a urmat în cadrul instituțiilor de învățământ din orașul natal. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Arte Plastice din Timișoara. Încă din perioada studenției și-a început ucenicia, formându-se la școala lui Areținu Avakian, prieten apropiat al istori-cului de artă bizantină I.D. Ștefănescu, cu care se întâlnea des la Agapia, unde a ridicat o capelă, în amintirea unui fi u al său dece-dat. Avakian cunoștea foarte bine tehnicile de frescă și stilurile, era un pedagog bun și ”i-a încălzit sufl etul” viitorului pictor de bi-serici. Atestatul de pictor muralist l-a primit în anul 1970 din partea Patriarhiei Române. Între anii 1974-1988 obține o serie de atesta-te: restaurator de pictură murală, pictor ico-nar, restaurator de pictură pe lemn.

După șapte ani de ucenicie, prima biserică pe care a pictat-o de unul singur a fost cea din Dobra, județul Satu Mare. De-a lungul timpului, artistul a executat lucrări de con-servare și restaurare la diverse monumente istorice precum: Biserica „Sfântul Atanasie” de la Niculițel, județul Tulcea, monument istoric din secolul al XIII-lea, unde a execu-tat lucrări de conservare și restaurare, pictu-ra murală în frescă, precum și completarea întregului ansamblu; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzești, județul Bacău, ctitorie din anul 1494 a Sfântului domnitor Ștefan cel Mare și a fi ului său Ale-xandru (aici au fost conservate și restaurate și fragmentele de pictură ștefaniană); Biserica „Sfânta Treime” a Mănăstirii Cozia, ctitorie din anii 1387-1388 a domnitorului Mircea cel Mare (Mircea cel Bătrân), unde a execu-tat o nouă pictură, la care au fost adăugate 71 de icoane ale tâmplei de zid cu fonduri aurite și s-a realizat policromia suprafețelor

stucate, conservarea și restaurarea a trei icoa-ne împărătești și realizarea a șase icoane pe ușile de lemn sculptat de la intrare; paracli-sul regal al Mănăstirii Curtea de Argeș cu fresce din secolul al XIX-lea și multe altele.

Maestrul şi soția sa sunt membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din București

Grigore Popescu-Muscel este autorul pic-turilor monumentale din bisericile noi „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Râmeț, din județul Alba; „Sfânta Treime” din comuna Baciu, județul Cluj; „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” și „Sfi nții Martiri Brâncoveni” de la Nürenberg a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Euro-pa Centrală și de Nord; a Bisericii „Izvorul Tămăduirii” de la Mănăstirea Lainici din județul Gorj; a Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din București; a Mănăstirii „Adormi-rea Maicii Domnului” (Militari) și al multor altora.

În realizarea tuturor acestor creații monu-mentale e ajutat de soția sa, Maria Popescu-Dragomir, născută la 18 ianuarie 1954 în sa-tul Pițigaia, comuna Stâlpeni, județul Argeș. Grigore Popescu-Muscel și Maria Popescu-Dragomir sunt membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din București. Tehnica pe care Gri-gore Popescu-Muscel și Maria Popescu-Dra-gomir o stăpânesc, precum maeștrii de odi-nioară, este o artă a maximei concentrări, a lucrului alert și sigur executat pe tencuială udă, pe care retușul nu este permis: ”Pictăm ca și cum am naște. Fresca noastră e ca un copil la naștere. Dacă e sănătoasă de la în-ceput, biserica nu va avea probleme zeci și sute de ani. Dacă fresca e din start greșită, la scurt timp va trebui refăcută, restaurată,

renovată, va înghiți mulți bani, așa cum un copil handicapat din naștere trebuie îngrijit toată viața. Noi căutăm să fi m bizantini, dar nu copiem expresivitatea icoanelor ruse, sâr-be, bulgare, ci ne străduim să dăm sfi nților noștri imaginea sacralității românești, a școlii noastre de pictură. Majoritatea fresce-lor, icoanelor, albumelor, calendarelor pre-zintă o expresivitate tipic slavonă. Ambiția noastră e să impunem amprenta specifi cității picturii religioase românești, școala româ-nească de frescă bizantină”.

A împodobit de-a lungul unei cariere de 40 de ani peste 50 de biserici

Pictori și restauratori, cei doi artiști au îm-podobit de-a lungul unei cariere de 40 de ani peste 50 de biserici. Ei sunt și dintre cei mai prețuiți iconari contemporani, autori ai pic-turii unor catapetesme de mare frumusețe, care redau strălucire și culoare diafană unor monumente de vârf ale vechii noastre arte. În tot acest timp, Grigore Popescu-Muscel s-a implicat și în activitatea didactică în ca-drul Patriarhiei Române pentru specializarea viitorilor pictori din cadrul Bisericii Ortodo-xe Române, predând cursuri de Conservare-restaurare pictură murală, Tehnicile picturii, Teoria artei și evoluția artei bizantine, Școli și maniere în arta bizantină. Întreaga acti-vitate iconografi că și operele sale, ce arată cu prisosință faptul că în ortodoxie tradiția este mereu vie, l-au făcut pe academicianul Răzvan Th eodorescu, eminent istoric și cri-tic de artă, să declare fără rezerve: ”Noi îl avem pe cel mai important pictor al Ortodo-xiei europene, pe Grigore Popescu-Muscel”. Prof. Ecaterina Cincheza-Buculei descrie, la rândul ei, opera marelui maestru: ”Scru-pulos și cu o înțelegere totală a mesajului picturii bisericești, fi ecare detaliu este dus la perfecțiune, fi ecare suprafață, accesibilă sau nu privirii, este tratată cu aceeași responsabi-litate. Adept al soluțiilor variate și novatoare, Grigore Popescu creează compoziții pline de originalitate, fi e la nivelul unei scene, fi e la nivelul unui întreg perete, pe care îl struc-turează într-o manieră proprie, adaptându-și pictura celor mai variate spații arhitecturale, înnobilându-le. Deși se recunoaște în fi ecare ansamblu pictat, el nu se repetă. [...] Pictu-ra lui Grigore Popescu este strălucitoare și prețioasă până în cel mai mic detaliu, este modelată din culori vii, transparente, deli-cate și alburi colorate în care accentele pu-ternice joacă un rol bine stabilit, purtând în pensulația spontană și sigură amprenta unui mare artist”.

Fără îndoială, o astfel de operă, atât de prețioasă, nu ar fi putut fi zămislită decât de un om cu o credință și smerenie profunde. Iar aceaste virtuți sunt evidențiate mai ales în cuvintele prin care maestrul Grigore Po-pescu obișnuiește să răspundă persoanelor care evocă personalitatea și opera sa: ”Mă simt nevrednic de toate lucrurile acestea, dar, dacă am fost pus în situația asta, nu pot comenta lucrurile. Am lucrat mulți ani și am făcut orice lucru cu sentimentul de bucurie ca să fi e darul nostru către Dumnezeu”.

Sursa: www.crestinortodox.ro

Page 9: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință no-utăţile editoriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări știinţifi ce.

Din domeniul dreptului vă recomandăm: Daniel-Mihail Șandru, „Dreptul societăților în România: manual elementar” (București, Editura Universita-ră, 2017); „Codul penal și Codul de procedură civilă” (București, Editura Universul juridic, 2017); Tăbârcă, Mihaela, „Drept proce-sual civil. Vol. 1. Teoria genera-

lă” (București, Editura Solomon, 2017). În cadrul secţiei „Colecţii

Speciale” veți regăsi carte rară, carte veche românească și străină, cărţi cu autografe și însemnări particulare manuscrise. Dintre acestea vă enumerăm câteva ti-tluri: Neofi t Vamva, „Elementuri de fi losofi e morală” (București, 1827); Macarie Ieromonahul, „Tom al II-lea al Antologhiei” (București, 1827); „Adunarea ca-zaniilor” (Viena, 1793).

Celor care iubesc arta le sem-nalăm o serie de albume apă-rute la edituri franceze: „L’Art African” (S.l., Editura Place des Victoires, 2011); „Au temps de la Renaissance: Les maîtres du maniérisme” (Paris, Editura Pla-ce des Victoires, 2011); Philippe Plagnieux, „L’Art du Moyen Âge en France” (Paris, Editura Cita-delles & Mazenod, 2010). Iubitorilor de literatură le su-

gerăm următoarele titluri: Ann Cleeves, „Secretele din Strada

Portului” (București, Editu-ra Crime Scene Press, 2015); Lindsay Jayne Ashford, „Femeia din Orient Express” (București, Editura Nemira, 2018); Tracy Chevalier, „Făpturi uluitoare” (Iași, Editura Polirom, 2017).

Cei care vor să citească cărţile menţionate mai sus sunt invitați la sediul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeș.

Daniela Tudose, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Cursuri de informatică pentru vârsta a III-a

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș sărbătorește, pe 1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Cu acest prilej, în perioada 1-5 octombrie va organiza cursul de inițiere în teh-nologia informației, denumit „Dialoguri IT”, care se afl ă la a IV-a ediție.

Sesiunile de instruire se vor desfășura sub îndru-marea unui formator acreditat. Participanții vor învăța cum să utilizeze corect, efi cient și în condiții de siguranță un calculator, cum să realizeze o adresă de e-mail, cum să scrie și să trimită scrisori „electro-nice” și multe alte lucruri interesante din „tainele” calculatorului.

Numărul participanților este limitat, deoarece grupul-țintă căruia i se adresează acest curs are ne-voie de o atenție mai mare și un exercițiu individual, asistat activ de traineri.

Înscrierile se fac la Biblioteca Județeană Argeș - Secția Referințe electronice și internet sau la numă-rul de telefon 0248-223030, int. 138, până la data de 24 septembrie 2018. Eduard Fîşcă

Tarabe cu produse româneşti la Mioveni

Săptămâna viitoare, în perioada 28 - 30 septem-brie, va avea loc o nouă ediție a manifestării „Săr-bătoarea Recoltei pe Valea Argeșului – Târgul meșterilor populari.” Evenimentul este organizat de Primăria orașului, Consiliul Local și Centrul Cultu-ral Mioveni.

La manifestarea care va avea loc în Centrul Civic al orașului vor participa producători agricoli, apicul-tori și meșteri populari din județ și nu numai, pen-tru a comercializa fructe, legume, produse din carne și lapte, produse apicole, băuturi tradiționale, pre-cum și obiecte din creația proprie. Vor fi organizate și spectacole de muzică ușoară și etno-folclorică, la care vor participa artiști români. M.T.

Salvatorii ISU se vor întrece la Mioveni

În această săptămână, de marți până vineri, se va desfășura etapa fi nală a Competiției Naționale de Descarcerare și Acordare de Prim Ajutor Califi cat. Competiția este dedicată excusiv personalului mili-tar și salvatorilor din cadrul I.S.U. Evenimentul va avea loc în Centrul Civic al orașului Mioveni, într-un spațiu special amenajat și este organizat de In-spectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Argeș, cu sprijinul Primăriei orașului Mioveni.

Două sute de salvatori s-au califi cat în faza fi na-lă. Aceștia vor avea de parcurs următoarele probe: ”Descarcerarea din Vehicule” și ”Acordarea Primu-lui Ajutor Califi cat” și vor fi arbitrați de o echipă de experți străini, precum și de specialiști din cadrul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.Cu prilejul competiției, circulația auto pe străzile din vecinătatea Centrului Civic, respectiv Tudor Mușatescu și Radu cel Frumos, va fi blocată.

M.T.

Așa cum v-ați obișnuit, în fi ecare lună Secţia Știinţă și Tehnică aduce în prim-plan persona-lităţi politice, istorice și culturale care au dat viaţă și strălucire judeţu-lui Argeș.

În septembrie venim în întâmpinarea dumneavoas-tră cu o expoziţie de carte, intitulată sugestiv „Epoca și personalitatea lui Mircea cel Bătrân”.

Mircea cel Bătrân (1386-1418), fi ul lui Radu I și fra-tele lui Dan I, reprezintă o personalitate de seamă a istoriei noastre. În timpul domniei sale Ţara Româ-nească are cea mai mare în-tindere. „Domnia lui Mircea cel Bătrân a fost una dintre cele mai rodnice pe tărâmul vieţii de stat propriu-zise; structurile statului se întă-resc atunci, graţie măsurilor luate de voievodul român, inclusiv pe plan instituţio-nal (și corespunzător unor cerinţe obiective), în viaţa economică, socială, în ad-ministraţie și în organizarea militară. Mircea cel Bătrân, mai mult decât înaintașii săi, a consolidat alianţa cu ţara frăţească vecină Moldova, contribuind în mare măsu-ră la sudarea unităţii întregii sufl ări românești de la înce-putul veacului al XV-lea. În sfârșit, alt merit istoric: Mir-cea cel Bătrân este acela care a desăvârșit unitatea însăși a Ţării Românești, prin alipi-

rea Dobrogei la trupul ţării” (Nicolae Constantinescu).

Expoziţia reunește lucrări istorice din fondul Secţiei Știinţă și Tehnică și încearcă să contureze cât mai clar per-sonalitatea marcantă a celui care ocupă un loc de seamă în galeria voievozilor, care au consfi nţit pe câmpul de luptă libertatea pământului româ-nesc.

Zina Ionescu

Joi, 20 septembrie, de la ora 15, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții va avea loc lansarea cărții de memorialistică intitulată „Așa am devenit legende”, de Nicolae Cosmescu, redactorul-șef al revistei de literatură “Cuvântul Argeșean” și coordonatorul Cenaclului “Armonii Argeșene”. M.S.

Nicolae Cosmescu lansează o carte de memorialistică

Primăria Munici-piului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, organizează o nouă ediție a Coloc-viilor Municipiului Pitești, avându-l in-vitat pe academicia-nul Gheorghe Păun, care va susține pre-legerea cu titlul „În anul Centenarului, din România de la Argeș, despre ten-siunea globalizare-identitate națională”. Născut în comuna Cicănești, județul

Argeș, Gheorghe Păun este matemati-cian, informatician, om de cultură, mem-bru al Uniunii Scri-itorilor din România și membru titular al Academiei Române și al Academiei Euro-pei. Este redactorul-șef al revistei lunare de cultură Curtea de la Argeș și autor pro-lifi c, publicând sute de articole științifi ce, cărți de matematică, informatică și de lite-ratură.

Evenimentul, mo-derat de redactorul-șef al revistei de cultură Argeș, scri-itorul Dumitru Augustin Doman, se va desfășura sub semnul Centenaru-lui Marii Uniri și va avea loc vineri, 21 septembrie, de la ora 18,00, în sala de concerte a Filarmo-nicii Pitești. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. M.S.

Academicianul Gheorghe Păun, invitat la Colocviile Municipiului Piteşti

Epoca şi personalitatea lui Mircea cel Bătrân, expoziţie la Biblioteca Judeţeană Argeş

Page 10: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Potrivit unei adrese a DNA - Ser-viciul Teritorial Pitești, sub sem-nătura procurorului-șef Daniela Lupu, dosarul de corupție deschis în 2014 pe numele directorului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, a ajuns la București. Potrivit informațiilor noastre, procurorii DNA, Structura Cen-trală - Secția de Combatere a Corupției, au în vizor fapte legate de activitatea șefului Direcției Sil-vice Argeș, respectiv întreținerea drumurilor forestiere, exploatări-le de masă lemnoasă, reparațiile la ocoalele silvice și la cabanele aparținând direcției, achizițiile de costume pentru salariați și înca-drările de personal. Pe surse, am afl at chiar că nu este exclus ca și dosarul punerilor în posesie de pe Transfăgărășan să fi e redeschis, în acest context. Oricum, cauza afl a-tă în lucru este una complexă.

Pagină realizată de Alina Crângeanu

Dosar de corupţie la DNA Bucureşti pe numele lui Armand Chiriloiu

i i

„Deci, Direcția Silvică ne-a dat în ju-decată din anumite motive, că altfel nu ne găsea tocmai pe noi din noianul de retrocedări făcute pe Transfăgărășan. Este vorba despre faptul că avem printre vecini pe domnul Radu Vasilică, prieten foarte bun cu domnul de la Direcția Sil-vică, domnul Chiriloiu. M-a interesat foarte tare declarația de avere a domnu-lui Radu Vasilică, mai ales că e deputat,

pentru faptul că și pe legea funcționarilor publici până la 10.000 de euro ei sunt obligați să declare. Acolo, pe locul acela, el are o cabană. De asta este el supărat, că noi i-am înconjurat cabana cu terenul nostru, iar el nu are decât porțiunea asta. Și el vrea tot terenul. Și s-a gândit cum de am ajuns noi să luăm acest teren… Noi am căutat documente și am depus pro-be în instanță, probe care, incontestabil, ne erau favorabile”, își începe povestirea doamna Ioniță.

„Atunci, ei au stopat procesul civil, fă-cându-ne plângere la Poliție. Era atunci Ionițescu comandantul Poliției (n.red. - comisarul-șef Petre Ionițescu, vecin de vilă la marginea Pădurii Trivale cu șeful Direcției Silvice Argeș, Armand Chirilo-iu). Am primit acasă citație, ca făptuitor. Eram acuzat de fals în declarații. Dosarul a plecat către Parchet. Am primit, în iu-nie anul acesta, după doi ani de tăcere, ordonanța de clasare a dosarului”, adaugă și soțul, Oliver Ioniţă.

După Șeful Direcției Silvice Argeș, Ar-mand Chiriloiu, și după deputatul Radu Vasilică (pe care primul l-a dat în vileag), iată că tripleta valeților de trefl ă cu tere-nuri trase pe Transfăgărășan devine com-pletă. Așadar, lui Chriloiu și lui Vasilică li se alătură și fostul șef al IPJ Argeș, Petre Ionițescu, toți trei având proprietăți la Arefu. Deși ieșit la pensie, fostului coman-dant al IPJ Argeș i-au rămas urmele prin spațiul virtual, așa am găsit două dintre declarațiile sale de avere. În care, surpri-ză, polițistul apare și el ca proprietar de terenuri la Arefu. Astfel, în declarațiile pe care, de voie, de nevoie, a trebuit să le scrie cu mânuța din dotare, respectiv în 2016 și 2017, se vede, completat negru-pe alb, chiar dacă înghesuit, aproape ilizibil și trecut, ca din greșeală, în altă căsuță a formularului,

comunele Moșoaia+Băiculești+Aref, ca-tegoria teren forestier. Iar la anul dobân-dirii e trecut un interval larg, 2003-2013, nu anul exact al dobândirii, așa cum spu-ne legea. Iar suprafața totală e de 46.500 mp, nu e trecut cât are Ionițescu în fi eca-re zonă, pe fi ecare teren, ca și cum ar vrea să ascundă cât are și exact unde, precum și anul dobândirii terenului. Dar asta e o altă chestiune, pe care organele statului o pot elucida, dacă manifestă vreo aplecare în acest sens. Culmea e că tocmai cei trei, Chiriloiu, Ionițescu și Vasilică, toți trei proprietari de terenuri pe Transfăgărășan, s-au pus să-i facă dosar lui Oliver Ioniță (conform dezvăluirilor acestuia), care a dobândit teren pe Transfăgărășan și a co-mis ”crima de les majestate” de a fi vecin cu domnul deputat.... Radu Vasilică.

Muritorii n-au voie la proprietăţi la Vidraru, gulerele albe - da! Iată proba! Ioniţescu are şi el teren pe Transfăgărăşan, la fel ca deputatul Vasilică şi Chiriloiu Tripleta Armand Chiriloiu - Petre Ionițescu - Radu Vasilică i-a făcut do-sar revoluționarului Oliver Ioniță că ar fi primit teren pe Transfăgărășan în contextul în care, culmea, și ei au terenuri în aceeași zonă, în condiții necercetate încă

Declaraţie 2016

Declaraţie 2017

Page 11: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Șeful de la Silvic a declarat la proces că nu știa că soața lui face parte din comisia

care aproba terenul pe care el îl revendicase în numele mătușii

În luna august 2006 începea urmărirea penală împotriva fostului primar al co-munei Arefu, Vasile Avram, a secretarei Ana Stanciu și a soților Alina și Armand Chiriloiu, de la Direcția Silvică Argeș. Un an mai târziu, dosarul penal era trimis spre judecare, prin rechizitoriul din 2 martie 2007, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, semnat de procurorul Theodor Duțu. Au fost atunci trimiși în judecată doar primii trei, respectiv edilul pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și uz de fals, secretara sub învinuirea de abuz în serviciu și uz de fals, iar angajata, pe atunci, a Ocolului Silvic Vidraru, Alina Chiriloiu, recte soția directorului Direcției Silvice Argeș, pentru fals material în înscri-suri ofi ciale și complicitate la abuz în serviciu. Armand Chiriloiu, soțul Elenei Alina Chiriloiu, angajat al Ocolului Silvic Vidraru, apoi al unei direcții din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, a fost scos de sub urmarire penală. A urmat, însă, pentru consoarta sa un drum sinuos prin instanțele argeșene, pentru că Alina Chiriloiu s-a luptat la baionetă să scape de învinuiri, mai ales că Judecătoria Curtea de Argeș o con-damnase la 3 ani de închisoare! Într-un fi nal, la Tribunalul Argeș s-a găsit un complet dispus să șteargă cu buretele faptele califi cate anterior de colegii lor magistrați ca fi ind infracțiuni, iar condamnarea a fost înlăturată, împre-ună cu toate consecințele derivate din aceasta. Curtea de Apel casează, la rândul ei, sentința penală din 11 martie a Judecătoriei Curtea de Argeș. Vă prezentăm în continuare declarațiile de comă, date sub jurământ de soții Chiriloiu în procesul de la Judecătoria Curtea de Argeș. Bonus, vă prezentăm și declarația dată de ”Mătușa Rodica” de la Rădăuți, alias Rodica Trelea, cea de la care șeful Direcției Silvice și soția lui s-au ales cu nu mai puțin de 7 hecta-re de pădure pe Transfăgărășan.

Armand Chiriloiu: „Nu-mi amintesc dacă soția mi-a comunicat, eram plecat la București în acea perioadă”

Declarații martor în ședința publică din 26.04.2007

„Chiriloiu Armand, inginer silvic Direcția Silvică Pitești, soț al inculpatei Alina Chiri-loiu, mențin declarațiile date anterior și în continuare arăt următoarele: În anul 1998, la solicitarea mătușii mele Trelea Rodica, am

depus, prin intermediul soției, o cerere de re-trocedare a unei suprafețe de teren forestier în suprafață de 10 hectare la Comisia de Fond Funciar Arefu. Mătușa mea s-a prezentat ul-terior la Primăria Arefu, împreună cu mine, și le-a comunicat celor care se afl au la pri-mărie, printre care inculpatul Avram Vasile, care era primar atunci, și secretara. Eu nu știam că pentru aceste cereri este nevoie de o procură autentifi cată și specială din partea mătușii mele, pe care o puteam întocmi ori-când. În anul 2002 știam că soția mea era angajată a Ocolul Silvic Vidraru, dar nu știam că participă în calitate de observator la comisia locală Arefu și nu discutam despre aceste aspecte. Eu în acea perioadă lucram la București și veneam la sfârșitul săptămânii acasă. Nu-mi amintesc dacă soția mea mi-a comunicat că urmează să fi e pusă pe rolul comisiei locale cererea mătușii mele Trelea Rodica. Ulterior am afl at de la soția mea că hotărârea comisiei locale a fost validată de comisia județeană. În preajma punerii în po-sesie, am fost anunțat de către comisia locală că urmează să se petreacă acest fapt. Am fost atunci când s-a procedat la punerea în pose-sie și, în calitate de reprezentant al mătușii mele, am semnat procesul-verbal. Eu nu am prezentat nicio procură autentică deoare-ce toți de acolo știau că sunt reprezentantul legal al mătușii mele, aspect recunoscut de

mătușa mea. De când am fost cu mătușa mea în primărie și până la punerea în posesie nu am mai luat legătura cu mătușa mea”.

Și soția, Alina, face pe niznaiul: „Eu nu am știut că pe data de 22 mai va fi luată în discuție chiar cererea numitei Trelea Rodica”

Declarația de inculpat în ședința publică din 26.04.2007

Chiriloiu Alina Elena, inginer silvic Direcția Silvică Pitești

“Mențin declarațiile date anterior în cursul urmăririi penale și în continuare arăt urmă-toarele: mă consider nevinovată în raport de acuzațiile ce mi se aduc prin rechizitoriu. În ședința Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, din mai 2002, am participat în ca-litate de observator din partea Ocolului Sil-vic Vidraru, în baza delegației primite de la ocol. Am semnat la rubrica membri, deoarece nu era o rubrică specială rezervată observato-rilor care participau din partea ocolului silvic și deoarece, în lipsa semnăturii mele, hotă-rârea nu era validată de comisia județeană. Eu nu am votat la nicio ședință și nu am avut nicio infl uență asupra votului. În anul 1998, pe când lucram la Grupul Forestier Curtea de Argeș, am fost împuternicită ver-

bal de numita Trelea Rodica să depun o ce-rere din partea acesteia pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 10 hectare cât era posibil, ca moștenitoare a defunctului Dumitrescu Nicolae, cu condiția ca ulterior benefi ciara să confi rme acest as-pect și să depună actele în dovedire. Eu nu am știut că pe data de 22 mai va fi luată în discuție chiar cererea numitei Trelea Rodica. Am semnat atât procesul-verbal de ședință, cât și toate hotărârile adoptate în calitatea mea de observator și nu am avut cunoștință de existența vreunui caz de incompatibilita-te. În calitate de observator eu verifi cam acte-le doveditoare care se depuneau la cererile de reconstituire. Dosarele de reconstituire erau puse la dispoziția mea de către comisia loca-lă. Nu sunt de acord cu restabilirea situației anterioare și nici cu anularea înscrisurilor, pe care nu le consider false”.

Dosarul albirii nevestei lui Chiriloiu, în serial (2)

Istoria unei averi făcute pe Transfăgărăşan

Declarație martor în ședința publică din 17.05.2007

Trelea Rodica, domiciliată în Rădăuți, loc de naștere Brașov, pensionară, după depunerea jurământului, declară urmă-toarele: „Sunt moștenitoarea numitului Dumitrescu Nicolae, împreună cu fratele meu Dumitrescu Nicolae, noi venind pe li-nia ascendentului Dumitrescu Ilie, care, la rândul lui, a fost fi ul lui Dumitrescu Ni-colae. Mai există și alți moștenitori ai nu-mitului Dumitrescu Nicolae ... Când m-am adresat Comisiei Locale de Fond Funciar nu m-am consultat cu ceilalți moștenitori, întrucât eu locuiesc departe de ei. Cererea mea către comisia locală a fost depusă prin intermediul inculpatei Chiriloiu Alina Ele-na. Precizez că nu încheiasem mandat sau procură autentică cu Chiriloiu Alina Elena, însă, după ce s-a depus această cerere, eu am venit la Primăria Arefu cu numitul Chiri-

loiu Armand și am depus acte de stare civilă și i-am anunțat pe cei din primărie că îl îm-puternicesc pe Chiriloiu Armand să îmi re-prezinte interesele, întrucât eu urma să plec din țară. Aceste evenimente se întâmplau în anul 2000. Martorul Chiriloiu Armand a acceptat, în prezența mai multor membri ai comisiei, respectiv a primarului în persoa-na inculpatului Avram Vasile și a secretarei în persoana inculpatei Stanciu Ana, să mă reprezinte. În intervalul 2000-2003 eu nu am mai venit în comuna Arefu și toate actele în numele meu au fost îndeplinite de numi-tul Chiriloiu Armand, în calitatea acestuia de nepot după văr (tatăl acestuia fi ind văr primar cu mine). Martorul Chiriloiu Ar-mand mi-a adus la cunoștință despre faptul că s-a propus spre validare comisiei județene retrocedarea a 10 hectare de teren forestier pe numele meu, că s-a validat retrocedarea de către comisia județeană și că am fost pusă

în posesie cu 10 hectare teren forestier. Mi s-a adus la cunoștință că s-a schimbat am-plasamentul terenului retrocedat și am afl at că am primit 10 hectare de teren în zona Piscu Negru-Capra, lucru cu care am fost de acord și pe care l-am adus la cunoștința or-ganelor competente prin intermediul repre-zentantului meu Chiriloiu Armand. După ce am fost pusă în posesie, am vândut jumă-tate de teren numitului Chiriloiu Armand, cu suma de 100.000.000 lei. Am mai vân-dut teren prin intermediul lui Chiriloiu Armand. Am vândut aproximativ 7 ha din teren și mai dețin actualmente 3 ha. Mai precizez că, înainte de a vinde din teren, am prezentat o ofertă de vânzare, prin interme-diul lui Chiriloiu Armand, Direcției Silvice Pitești, dar am fost refuzată”.

Material realizat de Alina Crângeanu

Spovedania mătuşii de la Rădăuţi: „Toate actele în numele meu au fost îndeplinite de numitul Chiriloiu Armand, în calitatea acestuia de nepot după văr”

Page 12: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Noul Duster va avea şi motorizare în versiunea GPL

La aproape un an de la lansarea ofi -cială, nouă generație a Daciei Duster primește o nouă motorizare. Astfel, SUV-ul construit la Mioveni va fi dis-ponibil, după o perioadă de absență, și în versiunea cu GPL. Motorul echipat cu o instalație GPL va fi cel de 1,6 li-tri SCe și 115 cai-putere, scrie Motor.es. După luni de teste, versiunea a fost aprobată, în conformitate cu noile re-glementări WLTP. Dusterul va putea funcționa atât cu gaz petrolier lichefi at, cât și cu benzină, fi ind conectat la o cu-tie de viteze manuală cu cinci trepte și un sistem de tracțiune față 4x2. Pentru început, Dacia Duster GPL va fi oferit doar cu echiparea Essential, ceea ce în-seamnă că opțiunile vor fi destul de li-mitate. Prețul pentru versiunea Duster GPL ar urma să fi e de 13.500 de euro.

F. Silvestru

În Argeş se taie ilegal copacii puţin şi des

În 2017, potrivit raportului Greenpea-ce România, autoritățile au identifi cat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la ni-vel național, în medie 34 pe zi, cu 32% mai multe decât în anul anterior. O contribuție importantă la identifi carea acestor cazuri a avut-o societatea civi-lă, în unele județe - Dolj, Gorj, Vâlcea - jumătate din cazurile investigate de autorități fi ind identifi cate de cetățeni. Conform Raportului tăierilor ilegale din pădurile României în 2017, cele mai multe cazuri au fost identifi cate, ca și în 2016, în județele Mureș - 1.511 ca-zuri (12%), Brașov - 762 de cazuri (6%) și Olt - 730 de cazuri (6%). Valoarea prejudiciului înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale de arbori se ridică la 41,5 milioane de lei la nivel național, în creștere cu 5,25% față de anul anterior. Comparativ cu 2016, gravitatea fapte-lor a crescut, înregistrându-se 8.461 de infracțiuni, cu 62,02% mai multe față de anul anterior.

„Este important să menționăm diferențele dintre cazuri, în unele situații fi ind vorba despre 1-2 metri cubi tăiați ilegal/caz, iar în alte cazuri fi ind sute sau chiar mii de metri cubi. De exemplu, în județele Argeș și Olt, deși s-a înregistrat un număr mare de cazuri, volumul mediu de lemn tăiat ilegal/caz este de 3-4 metri cubi. La polul opus se situează județele Cluj, Maramureș și Sibiu, care totalizează 53,97% din volumul de lemn tăiat ile-gal în 2017, la nivel național”, declară Crisanta Lungu, coordonator regional al campaniei de păduri și biodiversita-te. Un rol important în identifi carea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cea mai im-portantă contribuție înregistrându-se în județul Dolj, unde 57,22% din to-talul cazurilor investigate de autorități au fost semnalate de către cetățeni, acesta fi ind urmat de județele Gorj, cu 49,40%, și Vâlcea, cu 47,15%. F.S.

„Negocierile sunt în impas deocamdată, în condițiile în care noi am redus solicitările la minimum posibil și tot suntem refuzați. Mai exact, am solici-tat o creștere salarială de 600 de lei brut, din care 450 de lei acordați efectiv la salariu, iar 150 de lei sub formă de bonus de calitate. Pe lângă acestea am mai solicitat 855 de lei brut primă de vacanță și implicarea administrației societății în re-zolvarea problemei transportu-lui angajaților din cartierele în care locuiesc către fabrică și re-tur, dat fi ind că nu există nicio linie de transport public care să lege această zonă de cartierele Piteștiului. Mai puțin de atât nu

putem accepta, mai ales că am renunțat la destul de multe alte solicitări cu care membrii noștri de sindicat ne-au mandatat să ne prezentăm la negocieri”, ne-a spus sindicalistul.

Stănculescu: „Fostul director Bădescu este cel mai înverșunat oponent al angajaților”

Liderul de sindicat a mai de-clarat pentru Jurnalul de Argeș că principalul factor de tensiu-ne între conducerea fabricii și angajați este chiar fostul direc-tor general Gheorghe Bădescu, în prezent angajat ca și consul-tant manager. „Suntem mirați și șocați de atitudinea fostului di-rector Bădescu, care nu numai că s-a aliat cu străinii și luptă împotriva angajaților pe care i-a condus și din a căror muncă și-a încasat salariul de director atâta timp, dar îi și infl uențează pe actualii conducători ai societății în a se poziționa împotriva pro-priilor angajați. Vreau să spun că domnul Bădescu este cel mai înverșunat oponent al nos-tru; când am discutat doar cu cei din conducere lucrurile au decurs omenește și ajunsesem aproape la o înțelegere, cum s-a implicat și domnul Bădescu în negocieri situația a devenit ten-sionată și lucrurile s-au blocat. În a doua parte a zilei de azi

(n.r. luni, 17 septembrie) avem o nouă întâlnire cu președintele Consiliului de Administrație, Valter Taranzano, în urma că-reia fi e vom obține aceste soli-citări minime la care am rămas, fi e vom demara procedurile pentru declanșarea confl ictului colectiv de muncă. Vreau să mai precizez și că aceste solicitări ale noastre sunt pe deplin justifi ca-te, deoarece nivelul salarizării de la noi este sensibil mai mic decât salariul minim pe ramura industrială din care facem par-te”, ne-a declarat Florian Stăn-culescu.

Nota redacției: După o ultimă rundă de negocieri dure în care reprezentanții patronatului au amenințat cu retragerea liniilor de producție și a investițiilor de la Pitești, iar sindicaliștii cu declanșarea confl ictului colec-tiv de muncă, cei din urmă au avut câștig de cauză, obținând atât benefi ciile salariale solici-tate, cât și implicarea compa-niei în asigurarea transportului angajaților din localitățile înve-cinate și din cartierele Piteștiului până la fabrică și retur.

Florin Silvestru

Negocieri tensionate la Micromotoare, sindicaliştii au obţinut o majorare salarială de 600 de lei brut

În această perioadă, la Nidec Corporation România (IMEP Pitești) au loc negocierile pentru noul contract colectiv de muncă, negocieri care sunt destul de tensionate, după cum ne-a informat Florian Stănculescu, liderul Sindicatului Liber Inde-pendent „Solidaritatea”.

Aceste solicitări ale noastre sunt pe deplin justifi cate, deoarece nivelul salarizării de la noi este sensibil mai mic decât salariul minim pe ramura industrială din care facem parte.

FLORIAN STĂNCULESCU, LIDER DE SINDICAT:

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a făcut zilele trecute apel la Minis-terul Transporturilor să depună proiecte mature pentru fi nanţare europeană, cum ar Sibiu-Pitești, atenționând, în acest context, că România riscă să piardă fi nanțarea pentru acest proiect. Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu ce-tăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Pro-gramul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord-Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă și canalizare.

„Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocra-ţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord-Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţi-onal Infrastructură Mare, și nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă și canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi, pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fi e alocat pe proiecte noi din perioa-da 2014-2020. Fac un apel la Minis-terul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu-Pitești, Pitești-

Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilita-te pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord-Otopeni”, a spus Creţu. Potrivit acesteia, deși se spune că reprezentanţii CE îngreu-nează lucrurile privind absorbţia fon-durilor europene, s-a constatat un fe-nomen, și anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionări în plus faţă de regula-mentele europene.

F. Silvestru

Comisarul european Corina Creţu atenţionează că România ar putea pierde fi nanţarea pentru autostrada Piteşti-Sibiu

O câmpulungeancă dă lovitura cu ia românească

Flori de ie, fi rmă patronată de o câmpulungeancă, a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de 110.000 de euro, din care 40% a fost generată de exporturi. Com-pania livrează articolele de îmbrăcăminte în Europa și a intrat recent și pe pieţele din SUA, Canada și Emira-tele Arabe Unite. Antreprenoarea Cristina Chiriac (45 de ani) a mizat pe reinventarea iei românești și a inves-tit 15.000 de euro pentru a porni afacerea com paniei Flori de ie, care are ca obiect de activitate fabricarea și retailul de articole de îmbrăcăminte.

„Flori de ie a fost mai întâi o provocare antrepreno-rială, o poveste ce demonstrează că, pornind de la o simplă idee și exploatând o necesitate, se poate crea un business sustenabil“, a spus pentru ZF Cristina Chiri-ac, fondatoare a businessului Flori de ie.

Cristina Chiriac s-a născut la Câmpulung și este o femeie de afaceri de profesie economist, specializată în fi nanțe, bănci, burse de valori și asigurări, evalu-ator, consultant și auditor fi nanciar, practician în insolvență, mediator și arbitru internațional în medie-re. Din anul 2009 până în anul 2012, a deținut funcția de vicepreședinte al Autorității pentru Valorifi carea Activelor Statului (AVAS), coordonând activitățile de monitorizare postprivatizare și insolvență. Din 2013 este președinte al Asociației Naționale a Antreprenori-lor din România. Tot din 2013 este director general al World Trade Center București, înlocuindu-l în aceas-tă funcție pe Mircea Ursache, unde coordonează în-treaga activitate a companiei, asumându-și ca obiectiv creșterea rentabilității (insolvența, creșterea profi tului operațional). F. Silvestru

Page 13: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

DETAȘARE! CS Mioveni a reușit weekend-ul trecut ceea ce nu a reușit FC Argeș, și anume să trea-că de Energeticianul pe teren propriu. Galben-verzii s-au impus cu 2-1 și au dat dovadă de o detașare evidentă față de importanța partidei. Poate aceas-tă performanță a putut fi realizată și prin liniștea și lipsa obiectivelor îndrăznețe din acest sezon competițional!

Singura echipă cu care nu ține Cornel Sorescu e cea a Curții de Conturi.

Domnilor inspectori, la noi, la AJF, nu sunt probleme. Nu vedeți ce gard curat avem? Înăuntru

oricum nu cred că vreți să intrați. Sau vreți?

După o perioadă foarte îndelungată în care Horia Ili-escu a condus Bazinul Olimpic din Pitești ”cu bune și rele”, din câte se pare, acesta ”a fost transferat” într-o altă instituție subordonată autorităților locale. Așa se face că la conducerea Bazinului Olimpic a venit o altă persoană. Să fi e vorba oare de un nou început?!

Zvonul săptămânii!

Cartea ”Așa am devenit legende” a ieșit de curând de sub lumina tiparului și va fi lansată ofi cial în cadrul evenimentului ce va avea loc joi, 20 sep-tembrie, ora 15.00, la sala Ars Nova a Centru-lui Cultural Pitești.

”Așa am devenit legen-de” este o poveste fasci-nantă despre lumea se-ducătoare a raliurilor și oamenii săi încântători! Plină de întâmplări ce nu se văd de pe margi-ne, cu atât mai mult cele din culise. Acestea nu se publică în cronicile între-cerilor, fi indcă nu oricine are acces în intimitatea... echipelor. ”O carte de memorii, un foto-roman despre o echipă deveni-tă legendară, care și-a dominat categoria la confl uența anilor ’80 cu ’90. Cum ar putea afl a cei născuți după perioa-da menționată de ispră-

vile sportivilor, sau ma-niera entuziasmantă în care s-au cucerit titluri, ori frustrările înfrânge-rii? Nici una, nici alta, dacă n-ar exista astfel de cărți. Așa că am făcut-o! Am scris povestea echi-pei IATSA Pitești, pe care am și condus-o”, a postat pe pagina de FB Nicolae Cosmescu, auto-rul acestei cărți. M.I.

„Aşa am devenit legende”, o carte fascinantă despre lumea seducătoare a raliurilor

Încă din vară, de dinain-tea începerii campionatului, Florin Păun, președintele de la Viitorul Ștefănești 2007, a plecat din țară și a lăsat clubul pe care l-a fondat pe mâna unui om de afaceri din localitate, pe numele său Daniel Dedițoiu. De re-marcat faptul că, din păcate, acesta a hotărât de curând să renunțe la sprijinul fi nanciar acordat clubului, anunțând în cercul de prieteni că din vară va părăsi echipa.

Iată ce spune pe FB Florin Păun despre situația clubu-lui din Ștefănești: ”M-am uitat pe clasament și sunt pe ultimul loc. Trei înfrân-geri din trei meciuri. Clubul își continuă activitatea. Eu am cedat clubul unui om de afaceri din Ștefănești. Cine conduce clubul acum, în acest moment, trebuie să își asume toată responsabilita-tea tuturor rezultatelor. Cert este că nu au niciun sprijin din partea autorităților loca-le. Pentru mine întotdeauna va rămâne în inima mea și voi iubi acest club toată viața mea. Poziția mea în acest

club la ora actuală este de președinte de onoare, doar atât. Eu am organizat clu-bul pentru începerea nou-lui campionat 2018-2019 și l-am predat la cheie acestui om de afaceri, adică 0 datorii și tot patrimoniul acumulat în cei 11 ani de activitate, și toate astea gratis”.

M.I.

Activitatea AJF Argeş, sub lupa Curţii de Conturi şi a Direcţiei de Finanţe

Asociația Județeană de Fotbal Argeș se afl ă în atenția Curții de Conturi a României și a Direcției Județene de Finanțe, după o sesizare privind plata unor chitanțe di-rect de primăriile din județ către instituția condusă de Cornel Sorescu. Adică mai multe primării au plătit di-rect către AJF diverse servicii în numele cluburilor, ceea ce este ilegal, serviciile trebuind plătite de cluburile re-spective de Liga a IV-a și Liga a V-a. Iată, așadar, cum a răspuns, printre altele, acestei sesizări Camera de Con-turi Argeș: ”Aspectele sesizate care intră în competența noastră de control au fost reținute și urmează a se veri-fi ca odată cu auditul fi nanciar al contului de execuție al bugetului UAT de pe raza județului Argeș, acțiuni care vor fi efectuate potrivit programului de control aprobat de Plenul Curții de Conturi a României. Privind regle-mentarea activității de soluționare a petițiilor a fost se-sizată Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș”. M.I.

„Vor reface referatele pentru prime... Jucători de Liga a IV-a de la porumb să te bată...”

Cristian Gentea, președinte CA: ”Nu se vor da prime decât pentru jocurile în urma cărora sun-tem în primele trei echipe din campionat. Atât! În ceea ce privește referatele pentru jocurile de până acum, vă pot spune că o să fi e refăcute. Aceste prime se dau pe bază de referat, pe care îl întocmește antrenorul Emil Săndoi, le avizează managerul Vasile Popa și le aprobăm noi, Consi-liul de Administrație. În ceea ce privește meciul din Cupa României de la Slatina, vă pot spu-ne că este o mare dezamăgire. Jucători de Liga a IV-a de la porumb să te bată... Tot vorbeau că nu au jucat 7 jucători de bază... I-am arătat d-lui Săndoi că nici pe departe așa ceva... Până la urmă nu contează. Dacă suntem echipă cu pretenții, nu ne putem folosi de explicații de ge-nul acesta. Justifi cări din astea... Toți sunt plătiți la fel... Sub orice critică... Eu nici nu aș mai fi vorbit de prime în ședință după înfrângerea de la Slatina, după ce te-ai făcut de râs la Slatina. Vreau să mai spun că toți aveau un anumit bo-nus pentru Cupa României... Aveam și mari obiective noi... Nici nu știm cum o să se încheie anul... Deci, evident că această competiție era un obiectiv, adică să ajungem într-o fază cât mai avansată... Reproșuri au fost multe, dar nu am ajuns la sancțiuni”.

„A existat o discuție constructivă, nu a fost niciun reproș”

Emil Săndoi, antrenor principal: „Avem destul timp să le punem la punct pe toate. Sunt probleme mai importan-te la echipă, nu aceasta este o problemă la echipă... Nu este vorba de așa ceva... Aceasta este cea mai măruntă proble-mă. Asta este declarația mea vizavi de prime. Referitor la meciul din Cupa României, vă pot spune că a existat o discuție constructivă, nu a fost niciun reproș. Și noi veneam după o depla-sare la Timișoara, am vrut să folosim și alți jucători, pentru că 6-7 jucători care au jucat la Timișoara nu au jucat în Cupă... Este adevărat că doream să mergem mai departe, dar acesta nu era un target al nostru, Cupa României. Nu cred că avem noi forța să câștigăm Cupa României. Pe noi în primul rând ne interesează meciurile din campionat. Să nu uităm că am făcut o fi gură fru-moasă până acum în campionat, chiar dacă am avut și avem în continuare un program destul de greu. Avem proble-me și cu accidentările... Stan și Năstăsie au fost accidentați o groază de timp, a mai apărut luxația lui Nilă... Astea sunt problemele de la echipă”.

Florin Păun a lăsat Viitorul Ştefăneşti pe mâna unui om de afaceri care acum vrea să se retragă

Primele de victorie şi meciul de la Slatina au provocat tensiuni la FC Argeş Ședința de după meciul din Cupă a fost una plină de reproșuri: lipsa primelor și ”înfrângerea pro-vocată de jucători veniți de la cules de porumb”Înfrângerea rușinoasă din Cupa României de la Slatina și faptul că jucătorii alb-violeți încă nu au primit nicio primă de victorie au provocat tensiuni între conduce-rea clubului și condu-cerea tehnică de la FC Argeș. Așa se face că în ședința de după meciul din Cupă s-au reproșat multe, însă principalele subiecte fi erbinți au fost cele legate de părăsirea Cupei României și de ne-acordarea primelor de victorie din campionat. Dacă meciul de la Slati-na este deja istorie, nu la fel putem vorbi despre prime. Din informațiile noastre, putem spune că pentru acordarea primelor de victorie conducerea tehnică trebuia să facă niște referate către condu-cerea clubului. Ei bine, hârtiile trimise au fost, de fapt, ”niște fi țuici”, motiv pentru care nu s-au luat în considera-re. Trebuie subliniat că primele de victorie se acordă la FC Argeș doar în momentul în care echipa se afl ă pe primele trei locuri și acestea, din câte se pare, sunt de 200 de lei de punct obținut. Mai spunem că primele sunt acordate la sfârșitul fi ecărei luni și doar celor trecuți în referate de către con-ducerea tehnică. Iată ce spun despre aceste aspecte Cristian Gentea, președintele Consiliului de Administrație, și Emil Săndoi, antrenorul prin-cipal de la FC Argeș.

Marius Ionel

Page 14: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Am fost întrebat cine este Dumnezeu și... cum îl cheamă și când s-a născut și unde a trăit, ce fel de cerneală are în stilou, dacă se duce la meciuri, dacă joacă polo și poartă bocanci. Apoi, după ce mi-am dat seama că nu mi-am luat pastilele și că doamna de la un centru de copiere de pe Brătianu, după ce a citit articolul acela în care iau apărarea jandarmeriei ro-mâne (și o voi face mereu fără să clipesc), m-a făcut măgar și pesedist, chestiune care m-a înfuriat teribil și asta pentru că președintele meu, pe viață, singurul politician de 51 de karate e tătuca Băse. Adică să faci un băsist... pesedist mi se pare că te-ai urcat fără bi-let pe cisternă! Așa mi-am dat seama că pe rămurica mea e cineva dus cu pluta! 

Repede i-am răspuns că Dumnezeu nu este trecut, nu înseamnă... cândva, Dumnezeu nu este viitor, nu înseamnă... mâine, ci El, Dumnezeu, înseamnă PREZENT. All the time, PREZENT. Ca atare, nu facem altceva decât să trăim consecințe. Prin 1972… eram încă elev al Școlii Generale nr. 9. Țin minte învățătoarea. Semăna un pic, ba chiar foarte mult, cu doamna Tamara Buciuceanu! Devenisem deja vedetă după fuga spre București cu trenul la prima clasă! Parcă am scris despre asta! Mă îndrăgostisem teribil de o fată. Ba... de două. Pe prima o chema Viorica. Acum e, cred, în Canada! Țin minte că a lucrat o vreme pentru dl. Florin Goran, fost direc-tor la mai multe instituții, un personaj interesant, un om de bun-simț, la un moment dat șef al Gărzii Financiare. Mai frumoasă era însă Pușa Bărbules-cu... frumoasăăăăă rău, fi ică de polițistă. Pe vremea aceea numărai pe degete femeile... milițian! Vreau să vă spun despre cum l-am văzut eu pe președintele de atunci, Nicolae Ceaușescu. Bre, eram în clasa a patra! Știu asta fi indcă atunci s-a produs o ruptură

în metrica vieții mele! Atunci am scris prima mea compunere. Cam toți copiii veneau cu ele ticluite de mămici. Numai eu cu tema nescrisă! Nu îmi plăcea să mă ajute nimeni. Dar atunci, în clasa a patra, am dat lovitura. Tovarășa învățătoare Boboc mi-a citit compunerea. Era, țin bine minte... emoționată. Ime-diat mi-am făcut primul meu dușman literar... i-am uitat numele! Buuun! Am pierdut repede șirul.... atât de repede! Mda! Iar scriu un pogon și nu duc ide-ea la capăt.... Ceaușescu.... așa, Nicolae Ceaușescu. Ne-au scos încă de la ora 8 în fața porții, pe trotuar, un șir luuung-lung. Boss a trecut cam pe la 12. La un moment dat, oamenii mari au început să frea-măte... Vine… vine, vine tovarășul, uite-l acolo... Și tovarășul… venea într-o mașină decapotabilă. Mer-gea destul de încet... chiar mi s-a părut că timpul se oprise în loc. Și deodată am văzut cu încetinitorul... imagine după imagine. Ceaușescu avea șapca aceea, stil sovietic, pe care cu toții o știm. Am avut vre-me să-i văd ochii... mici, cumva blânzi și... în același timp atât de vioi, erau ca două scântei. În momentul în care a ajuns în dreptul meu... am avut impresia că mi-a făcut cu mâna. Dădea din mâna dreaptă... salu-tând. Și totuși... nu mi s-a părut. Nicolae Ceaușescu și-a ținut ochii pe mine! De parcă ar fi vrut să mă ocrotească, să mă apere de ceva ce vine cu viteză din oameni, de demult, dintr-un rău uriaș. 

Apoi... l-au împușcat în ziua de Crăciun! Eram un băiat în cămașă albă cu un tricolor înfășurat pe mâna stângă! Am plâns… am plâns... am plâns și m-am te-mut ca nu cumva în ochii lui, în ochii președintelui, un alt copil să fl uture batista!

Florian Silişteanu13 septembrie 2018,

noaptea printre zarzări în Siliştea

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

De ce bat câmpii, Mitică?!* PARODIE DUPĂ FILMUL LUI LUCIAN PINTILIE,

INTERZIS ÎNAINTE DE A FI TERMINAT

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Sâmbătă, de Ziua Națională a Curățeniei, campanii de curățenie au avut loc peste tot în țară. O am-plă campanie de curățenie a fost organizată în cadrul proiectului „Let’s Do It România” și pe stră-zile din Mioveni. Au participat,

într-un număr mare, angajații Primăriei Mioveni, ai SC Servi-cii Edilitare pentru Comunita-te, elevi, profesori și voluntari.Acțiunea de ecologizare la nive-lul orașului Mioveni a început la ora 09.00 și s-a încheiat după mai

bine de trei ore. Toți participanții s-au strâns în fața primăriei și au primit saci de gunoi, mănuși de protecție. Cantitățile de deșeuri strânse de voluntari au fost colec-tate și trasnsporate la rampa de gu-noi de angajații S.Ed.C. Mioveni.Primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu s-a arătat mulțumit de implicarea cetățenilor și a trans-mis mulțumiri pe contul său de Facebook cu această ocazie:

„Mii de mulțumiri transmit tuturor celor implicați în aceas-tă campanie, la nivelul orașului Mioveni, celor care au înțeles că faptul că implicarea noastră, a cetățenilor orașului, în acţiuni de voluntariat în domeniul ecologiei conduce către un mod responsa-bil de a asigura un mediu sănătos și curat.” M.T.

„Let’s Do It România”, şi la Mioveni

Page 15: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

Alexandru Averescu - omul politic

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Generalul Averescu, viitorul mareșal, ieșise din război cu un capital de simpatie imens. Și asta pe bună dreptate. Victoria obținută de Armata a II-a Română la Mărăști a aureolat imaginea generalu-lui care plecase de la gradul de soldat voluntar în Războiul pentru Independență și care se părea că întruchipează șansa oricărui soldat de care vorbea Napoleon. Chiar și țăranii îl iertaseră pentru re-presiunea ordonată ca ministru de Război în 1907. Totuși, Averescu se simțea neîmplinit. Poate frus-tările au apărut ca urmare a neînțelegerilor cu ge-neralul Prezan (și el viitor mareșal al României). Așa se face că nici nu se terminase războiul când Averescu pășește pentru prima dată pe nisipuri-le mișcătoare ale politicii. Devine prim-ministru în ianuarie 1918, cu misiunea de a încheia o pace onorabilă cu Puterile Centrale. Nu reușește însă și, două luni mai târziu, îl lasă pe Marghiloman să încheie pacea. Dar iubirea dintâi nu se uită ușor. În același an înfi ințează Liga Poporului, care în 1920 se transformă în Partidul Poporului. Cu toa-te acestea, Averescu nu mai e generalul de altădată. Nimeni nu-l caracterizează mai bine decât cel mai apropiat colaborator al său, Constantin Argentoia-nu: ”Până la chemarea noastră la guvern, în martie 1920, Averescu făcea pe Dalai Lama, citea autori perimați de economie politică. Își pierdea vremea cu fl eacuri și cu fuste, primea pe toți intriganții și asculta toate lichelele. Rezultatul era câte un bilețel prin care îmi cerea măsuri ce încurcau toate lucru-rile. N-am cunoscut un spirit mai apolitic decât al lui și în primele timpuri ale noii sale cariere călca în toate străchinile, dar absolut în toate” („Memo-rii”, vol. V, Ed. Machiavelli, București, 1995).

Revine în fruntea guvernului în două rânduri, între anii 1920-1921 și 1926-1927, mai mult ca o marionetă a jocurilor politice de culise pe care le făcea Ionel Brătianu, săpându-și singur groapa.

Dar să-l lăsăm tot pe excepționalul memoria-list Constantin Argentoianu să „pună batista pe țambal”: „…Milcoveanu, pe lângă că era escroc, era și jumătate nebun. A adus pe Averescu la Cra-iova, cu câteva zile înainte de alegeri, și l-a plimbat de la gară la prefectură și de la gară la sala Belle-Vue (unde îi pregătise o întrunire) într-un camion automobil, așezându-l în dosul șoferului, pe un scăunel, între două ţaţe cu marame. În spatele lor, o ceată de derbedei, împănată cu cruci de verdea-ţă, cânta cântece patriotice. În coada camionului asuda și scârţâia un taraf de lăutari. Nemișcat ca o momâie, Averescu a defi lat astfel în faţa mulţimii, ca un fel de Tutankamon naţional, spre nedumeri-rea oamenilor care îl priveau. Unii își făceau cruce, alţii râdeau”.

Prof. dr. Cornel Carp

Cota de recoltă la mistreţi a fost suplimentată în Argeş

Luni, 17 septembrie, la Garda Forestieră Ploiești a avut loc o întrunire de urgență pe tema pestei porci-ne africane. Având în vedere că boala a ajuns până la hotarele județului nostru, șeful Gărzii Forestiere Argeș, Alin Mihai, spune că inspectorii din subor-dinea sa sunt în priză pe acest subiect și distribuie pliante de informare care avertizează proprietarii de păduri, dar și personalul silvic să anunțe de urgență cea mai apropiată circumscripție sanitar-veterinară în cazul în care găsesc exemplare moarte în pădu-re. Cota de recoltă la mistreți din acest an, de 1204 exemplare, a fost suplimentată, în acest context al alertei naționale, cu o cotă de intervenție de 478 de exemplare. A.C.

Page 16: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., nego-ciabil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4

cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz metan.

Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vând prune de toamnă pentru ţuică în comuna Corbi, jud.

Argeş, culese de cumpărător. Acces cu auto până în livadă.

Preţ: 50 bani/kg. Relaţii la tel: 0735882123

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: [email protected], [email protected]

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

[email protected]: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

De vânzare apartament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Închiriez apartament 3 camere, parter, cartier Găvana III,

mobilat şi utilat, preţ negociabil. Telefon: 0745578949 sau

0741067266.

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

SUBANSAMBLE AUTO S.A., PRODUCATOARE DE REPERE AUTO DIN PLASTIC SI SPUME POLIURETANICE, CU SEDIUL IN PITESTI, STR. G. COSBUC, NR. 59 (LANGA FOSTA TEXTILA):

ANGAJEAZĂ REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE

MECANICI DE INTRETINERE ELECTRICIENI STIVUITORISTI

OFERTA (BONUSURI, BENEFICII):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa [email protected]. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care corespund cerintelor postului!

A trecut în nefi ință Gheorghe OGRE-ZEANU, cel care ne-a fost coleg și prieten, iar vestea ne-a îndurerat pro-fund. A fost un om deosebit, de care ne vom aminti mereu cu drag. Sun-tem alături cu tot sufl etul de familia îndurerată în pierderea imensă și ire-parabilă suferită. Sincere condoleanțe. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Colegii şi conducereaPrimăriei Mioveni

Deplângem dispariția prematură a domnului Ionel Fica, managerul SC Activ Fica Prosper SRL, distins colaborator și prieten. Transmitem sincere regrete și gânduri de susţine-re familiei îndoliate și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. Dum-nezeu să-i dea odihnă veșnică.

Conducerea Primăriei Mioveni.

Familia anunţă come-morarea a 40 de zile de la dispariţia celei care a fost Silvia Radu. Ofi cie-rea slujbei de pomenire va avea loc la Biserica „Sfân-tul Dumitru” din cartierul Găvana III, sâmbătă, 22.09.2018. Dumnezeu să îi odihnească sufl etul ei nobil. Nu te vom uita niciodată!

Page 17: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Teofi l Vlad, cunoscutul alpinist argeșean, va urca pe vârful Pumori din munții Hi-malaya. Expediția începe pe 19 septembrie, iar Teo estimează că va dura o lună. De-numirea ascensiunii este „Expediția Româ-nească Viva Pumori”. „Merg într-o echipă de 3 alpiniști, împreună cu Zsolt Torok, din Arad, și Romeo Popa, din Prahova. Vârful Pumori este în zona Everestului și are 7160 metri. Vom încerca să deschidem un nou traseu. Este ideal să urcăm masivul Pumori pe o rută nouă. Pe acest munte nu au mai fost alți români, deși au mai existat două sau trei tentative. Pumori este difi cil pe orice traseu abordat. Are difi cultăți teh-nice, nu doar de altitudine, care sunt ine-rente la un munte de 7000 metri. Tehnice însemnând cu o componentă accentuată de cățărare. Durata estimată este de 5 săptă-mâni. Reușim să facem această expediție prin amabilitatea sponsorilor privați și printr-o fi nanțare din partea Consiliului Județean Argeș.” Cei trei alpiniști, Teo Vlad, Zsolt Torok și Romeo Popa, vor urca, înainte de a escalada Pumori, pe un alt vârf, pentru a adapta organismul la al-titudini ridicate. Acest vârf se numește Lobuches și are 6100 metri. Teofi l Vlad și

Romeo Popa vor urca mai devreme, înain-tea lui Zsolt Torok, pentru a parcurge un traseu care să îi ducă în trei pasuri montane de peste 5000 m, tot cu scopul unei mai bune aclimatizări.

Teo e primul român care urcă pe vârful Pumori!

Teo Vlad a mai fost de două ori în Hima-laya, însă niciodată pe acest vârf.

„În munții Himalaya am mai fost în Nanga Parbat (8126 metri), pe vârful Ama Dablam, 6812 metri, un vârf foarte ab-rupt, difi cil și spectaculos. Am mai urcat un alt vârf înainte de Ama Dablam, pentru aclimatizare, care se numește Island Peak, 6200 metri, și am încercat să urc pe Eve-rest, în 2015, dar a trebuit să renunț din ca-uza unui cutremur devastator. Cutremurul a afectat zona, iar autoritățile chineze au decis să îi evacueze pe alpiniști, indiferent de opțiunea acestora. Cât despre Pumori, acesta nu a mai fost urcat de nimeni din România”, a menționat Teofi l Vlad în ex-clusivitate pentru Jurnal de Argeș.

Mari Tudor

Alpinistul Teo Vlad pleacă din nou în Himalaya

Doi militari argeşeni pleacă în Australia, la Jocurile Invictus

România va participa la Jocurile In-victus ce se vor desfășura, între 20 și 27 octombrie, în Australia, la Sydney, cu o echipă formată din 15 militari răniţi ca urmare a participării la acţiuni militare. Printre aceștia se afl ă și doi argeșeni.

Plutonierul major Ionuţ Claudiu Butoi, eroul muscelean rănit în 2008 în Afga-nistan, va participa la tir cu arcul. El se va afl a la a doua prezenţă la jocurile dedicate militarilor răniţi, iar anul tre-cut, la Toronto, a fost cel mai medaliat român, obţinând aur cu echipa și argint la individual.

Caporalul Valentin Ciolan-Uţă, din Pitești, a fost rănit tot în Afganistan, dar în anul 2015. Acesta va concura la Syd-ney la mai multe discipline, printre care și aruncarea greutăţii.

Echipa României a fost prezentată în mod ofi cial săptămâna trecută, în pre-zenţa vedetei TV Andreea Marin.

C.I.B.

Iniţiatoare a unei mișcări de păstrare și promovare a portului și tradiţiilor, con-silier la Senatul României și Parlamentul European, administrator la o pensiu-ne din Rucăr și președinte a două asociaţii, fi ica pri-marului de la Rucăr, Simi-na, și-a făcut tatăl socru-mic în weekend-ul trecut. Fiica lui Ionel Dulamă s-a

căsătorit cu Ștefan Chiperi, nași fi indu-le Elena și Dan Chirvase, iar fericitul eve-niment a fost unul de ex-cepţie, în stil tradiţional, dar și plin de fast.

Căsătoria a fost ofi ciată chiar de către socrul-mic, apoi a urmat o manifesta-re care a impresionat, cei doi tineri fi ind purtaţi cu carul cu boi spre locul de

petrecere, îmbrăcaţi fi ind în costume populare, ca și toată audienţa. Nun-ta în sine - cununia civilă desfășurată sâmbătă și cea religioasă duminică - a fost un spectacol, atmosfera fi -ind întreţinută de Matilda Pascal Cojocăriţa, la o pen-siune din Dealul Sasului.

C.I.B.

Primarul din Rucăr şi-a măritat fata

Page 18: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

Societatea Apă Canal 2000 SA Pitești continuă să orga-nizeze programul Ziua In-ternaţională de Monitoriza-re a Apei (ZIMA) - eveniment global de educaţie menit să stimuleze organizarea și implicarea publică în acţiu-nea de protejare a resurse-lor de apă ale planetei.

World Water Monitoring Day (WWMD / ZIMA) a apărut în anul 2003, la iniţiativa Ameri-can Clean Water Foundation, cu susţinerea International Wa-ter Association, în anul 2012 schimbându-și denumirea în World Water Monitoring Chal-lenge. Din anul 2016 ZIMA este un program al EarthEcho International și se realizează

sub numele EarthEcho Water Challenge.

Ziua Internaţională de Mo-nitorizare a Apei se aniversea-ză ofi cial în 18 septembrie, iar programul se desfășoară anual din 22 martie (când se sărbă-torește Ziua Mondială a Apei)

până în 31 decembrie, acţiu-nea de monitorizare constând în efectuarea, cu ajutorul unor truse speciale, a analizelor apei la 4 indicatori, respectiv: oxi-gen dizolvat, pH, temperatură și turbiditate.

Societatea Apă Canal 2000

SA s-a implicat din anul 2004 în desfășurarea acestui pro-gram la nivel local, în acest sens colaborând cu mai multe școli din judeţul Argeș ai căror elevi participă la acţiunea de monito-rizare a apelor sub supraveghe-rea cadrelor didactice, utilizând truse puse la dispoziţia școlilor de către societate.

Scopul acestei acţiuni, care face parte din Programul Edu-caţional Piky, este formarea unei atitudini de respect pentru natură și dezvoltarea unor com-portamente responsabile faţă de mediul înconjurător.

Mai multe informaţii legate de acest program se pot afl a ac-cesând site-ul: www.worldwa-termonitoringday.org M.S.

Societatea Apă Canal 2000 continuă să organizeze programul Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei

Pe 10 septembrie 2018, Freedom House România a anunțat lansarea unui nou proiect sub egida Press-Hub.ro, rețea inovatoare de presă: PressHub.ro/Ba-niEuropeni. Este vorba despre un demers susținut de jurnaliști din presa locală și centrală și de un total de 24 de publicații din România, printre care și Jurnalul de Argeș. Unul dintre primele cinci subiecte publicate încă de la lansare dezbate eșecul pârtiei de schi de la Molivișu, un proiect care a pierdut fi nanțarea, a înregistrat defrișări ilegale și a intrat în atenția procu-rorilor.

Cristina Stancu

Ce se întâmplă cu banii europeni care ajung în România? Cum le creștem impactul și cum ajunge să fi e fi nanțat un proiect cu bani de la Uniunea Europeană? Cum scoatem la lumină bunele practici și cum putem reduce birocrația? Din 10 septembrie, răspunsurile la aceste întrebări le găsiți pe PressHub.ro/BaniEuropeni, un proiect Freedom House România, în parteneriat cu Radio France Interna-tionale România, Transilvania Reporter, Gazeta de Sud, Viața Liberă Galați și Ziarul de Iași, care are ca publicații partenere: Jurnalul de Argeș, Arad24.net, Banatul Azi, Biz Brașov, Cluj Today, Crișana, Express de Banat, Gaze-ta de Dimineață, Hargita Nepe, Info Sud-Est, Inroman.ro, Jurnalul Văii Jiului, Liber în Teleorman, Obiectiv de Suceava, Obiectiv - Vocea Brăilei, Revista 22, Transilva-nia Business, Vrancea 24, Zi de Zi - Târgu Mureș.

Secțiunea „Bani Europeni” din cadrul PressHub.ro este parte din proiectul “Cohesion Policy: Better Understan-ding, Reporting, Dissemination”, cofi nanțat de Comisia Europeană prin DG Regio. Proiectul mai cuprinde semi-nare și dezbateri locale și va genera, în total, peste 300 de articole despre ce se întâmplă în România cu banii primiți în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Molivișu, proiectul intrat în atenția procurorilor

Primele articolele au apărut deja pe platforma PressHub.ro și în publicațiile partenere, printre ele și subiectul refe-ritor la "Eșecul pârtiei de schi de la Molivișu, Argeș"

Lansat în urmă cu șase ani și fi nanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, controversatul pro-iect pentru construirea unei pârtii de schi în comuna argeșeană Molivișu a ratat complet termenul de fi nali-zare din decembrie 2015 și a pierdut integral fi nanțarea europeană. Proiectul a intrat și în atenția procurorilor, pe fondul unor defrișări considerate ilegale și al unor împro-prietăriri dubioase.

„Eşecul Molivişu” - inclus într-un proiect jurnalistic naţional în care Jurnalul de Argeş este publicaţie parteneră

Cu toate că reprezentanții ADI Molivișu spun că proiectul nu a avansat din lipsa banilor, din fonduri europene au fost trase în total doar circa 1,2 mi-lioane lei, întreaga sumă fi ind returnată la începutul anului 2016, iar instalația pentru pârtia de schi - în valoare de circa 21 milioane lei - a fost cumpăra-tă din fonduri de la bugetul local, bani împrumutați.

„Instalația de schi a fost achiziționată din împrumuturile făcute de primării-le din Asociația ADI Molivișu - Arefu, Cicănești și Brăduleț, plus Consiliul Județean, care, intrând în asociere, au luat aceleași procente, ajungând la 25% fi ecare. Ideea este că aportul la patri-moniu a fost în mod egal, dar primă-riile s-au împrumutat, iar Consiliul Județean a avut bani. Cu totul, au fă-cut o sumă fabuloasă, de circa 30 de milioane, într-un fi nal”, ne spune Ga-briel Dică, actualul președinte al ADI Molivișu.

Tot el declară că, „din 30 de milioane, peste 21 de milioane au fost instalațiile (circa 16,6 milioane și TVA 24%). Ba-nii de la UE (n.red.: 1.238.785,90 lei) s-au investit toți în terasamente și alte lucrări care s-au efectuat acolo. Dar, rambursându-i la UE, intră tot în chel-tuiala pe care asociații au făcut-o din împrumuturi. Ei au rambursat banii,

practic, tot din împrumuturi. Dar n-au cheltuit toate împrumuturile. Până acum, nu s-a schimbat nimic din investiție. Rămânem la aceeași valoare, 28-29 de milioane de lei, 30 de mili-oane estimativ, reprezentând instalația, terasamentele, lucrările care au fost ne-cesare pentru proiect, la care se adaugă asistență tehnică, cheltuieli de proiecta-re, studii făcute separat)”.

Potrivit reprezentanților CJ Argeș, după rezilierea contractului de fi nanțare, la începutul lui 2016, a avut loc o majorare de capital din fondurile Consiliului Județean Argeș, de 600.000 lei, bani din care s-au plătit contractul de audit, expertiza tehnică, studiul de fezabilitate, toate în vederea continuării proiectului fără fi nanțare europeană. În același scop, cei patru asociați - trei comune + Consiliul Județean - au mai contribuit în 2017 cu 20.000 de lei și în 2018 cu 50.000 de lei.

Acest articol a fost publicat integral pe PressHub.ro și Jurnal de Argeș, în ca-

drul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemina-

tion”, cofi nanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă

poziția ofi cială a UE. Întreaga răspun-dere asupra corectitudinii și coerenței

informațiilor prezentate revine autorului.

Zeci de tineri de la ALDE Argeş au strâns 80 de saci de gunoaie din Pădurea Trivale

Tineretul ALDE Argeș s-a ală-turat în data de 15 septembrie celor 5000 de membri TLDE din întreaga țară, participând la o acțiune de ecologizare de am-ploare. Cei 35 de tineri argeșeni au strâns nu mai puțin de 80 de saci de gunoi dintr-un loc care ar fi trebuit să fi e o carte de vizită a Piteștiului - Pădurea Trivale.

„Protecția mediului încon-jurător constituie o prioritate pentru noi, dar nu e niciodată sufi cientă implicarea în acțiuni de ecologizare, atât timp cât comportamentul populației în privința deșeurilor genera-te nu se schimbă în mod real.Cei 35 de membri participanți au adunat azi și gunoaie depo-zitate în saci menajeri în pădu-re, la o distanță considerabilă de marginea acesteia și de orice drum de acces. Ne-a uimit aceas-tă situație, pentru că, practic, ar fi fost mult mai ușor să arun-ci acei saci într-un tomberon.Noi ne-am făcut datoria. Sperăm ca pe viitor acțiunile de ecologi-zare să devină o parte din isto-rie”, a declarat Codruț Matei, președintele interimar al TLDE Argeș.

„Acum câteva săptămâni parti-cipam, alături de TLDE Argeș, la o acțiune de ecologizare pe Transfăgărășan. Astăzi, tinerii noștri au ecologizat Pădurea Tri-viale și sunt extrem de mândră de fi ecare în parte pentru modul activ în care se implică în pro-blemele comunității. Nu ne vom opri aici! La sfârșitul acestei luni vom desfășura o acțiune de eco-logizare și replantare în zonele defrișate de pe suprafața comu-nei Arefu. Așteptăm alături de noi pe oricine are posibilitatea și consideră că stă în puterea noas-tră să trăim într-un mediu mai curat și mai sănătos”, a declarat Simona Brătulescu, președinte ALDE Argeș. D.G.

INFORMAŢIA PE SCURT:Actuala conducere a Consiliului Județean Argeș a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș și Garda Forestieră Ploiești, în baza unor suspiciuni privind derularea cu încălcarea legii a proiectului stațiunii de schi. Garda Forestieră Ploiești a confi rmat că tăierile de arbori în zonă s-au făcut ilegal. Instalația de schi adusă din Austria, pentru care s-au cheltuit peste 21 de milioane de lei, ruginește sub cerul liber. Consiliul Județean Argeș promite continuarea proiectului pe cont propriu, odată ce se vor clarifi ca aspectele legale.

Pavel Bârlă, fost președinte al Asociației ADI

Molivișu

Instalaţia de schi

Se sistează furnizarea apei potabile în centrul Piteştiului pe 20 septembrie

Societatea Apă Canal 2000 SA Pitești va sista furnizarea apei potabile în mu-nicipiul Pitești în ziua de joi 20.09.2018, între orele 8.30 - 15.30, fi ind afectaţi următorii utilizatori din zona Centru:

- blocurile: B1, B2, B3, B4, B5, B6, C1, C2, C3, D1, D2, D4;

- str. Constantin Brâncoveanu, str. Sfânta Vineri, str. Ţepeș Vodă, str. Mi-hai Viteazul, str. Mihail Kogălniceanu;

- PT 517.Oprirea furnizării apei este necesa-

ră pentru execuţia lucrării „Înlocuire conductă de apă bl. B1 - B6, C2a-C3, inclusiv branșamente și hidranţi, Zona Centru, municipiul Pitești, judeţul Argeș“. M.S.

Page 19: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Mari Tudor

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

O fi râs Liviu Ţâroiu de fostul primar Călin Andrei atunci când acestuia i-a fost blocat proiectul amplu de reabilitare a centrului istoric și complexului Kretzules-cu, dar acum i-a ieșit râsul pe altă parte. Așa cum a picat Andrei la mijloc, din cauza neseriozităţii celor de la Grup Corint, care au provocat dezastru în parcurile publice și la băi, iar Câmpulun-gul a fost nevoit să returneze fon-duri europene de peste opt mili-oane de lei, și Ţâroiu a intrat fără vină în mijlocul neînţelegerilor dintre constructorul care a câș-tigat licitaţia pentru amenajarea centrului și subcontractorii aces-tuia. În ambele cazuri, poveștile coincid, deocamdată. Dacă vor fi identice până la fi nal, atunci și Ţâroiu își va pierde diamantul de pe coroană, la fel ca și Andrei.

Lucrările pentru amenajarea Pieţei Primăriei, un proiect care în fotografi i arată excelent, au în-ceput pe 23 iulie 2018. Câștigător al licitaţiei a fost desemnat gru-pul format din Ratelen Construct SRL Cetăţeni (George Răuţoiu) și Group Concif SRL Stoenești (Sorinel Răuţoiu), iar termenul de fi nalizare a lucrărilor a fost stabi-

lit la 17 ianuarie 2019. O perioa-dă destul de scurtă pentru ame-najări inclusiv de fi neţe, ţinând cont de faptul că zona șantierului este una inclusă în situl istoric al municipiului, iar acesta include imobile monumentale precum clădirea Primăriei, fosta Prefec-tură a judeţului Muscel și cea a Judecătoriei Câmpulung, fost Tribunal Muscel. Oricum, dema-rajul a fost bun, s-a intrat rapid în activitatea pentru care construc-torul a apelat la meseriași de prin Bistriţa. Numai că săptămâna trecută a început scandalul. Acu-zând faptul că nu au fost plătiţi, muncitorii au sistat lucrările și au încercat să-și recupereze lucrurile de pe șantier, nu înainte de a i se plânge inclusiv primarului Liviu Ţâroiu. Vineri seară a fost scan-dal în spatele Primăriei, lângă Ju-decătorie și Poliţie, sâmbătă seară au urmat alte urlete în noapte. În-tre timp, la locul faptelor s-a lăsat liniștea...

Primarul Ţâroiu: „Sper să se rezolve problema”

Vinovat fără vină, căci pe el îl vor înjura câmpulungenii, pri-

marul Ţâroiu încearcă să rezolve problema. „Au apărut neînţele-geri între antreprenor și cei care lucrează cu piatra și au părăsit lucrarea. Noi, Primăria, am plătit până acum tot ceea ce ni s-a ce-rut, pe baza devizelor, iar cei de la Group Concif mi-au spus că le-a dat ceva bani celor de la Bistriţa. Mi s-a spus că muncitorii au vrut și bani în avans... Cert este fap-tul că nu au mai continuat. Aș-teptăm altă echipă de meseriași, trebuia să vină de astăzi (n.red.: luni). Antreprenorul mi-a spus că va rezolva problema!”, ne-a decla-rat Liviu Ţâroiu. El speră că nu se va ajunge la situaţia în care s-a afl at proiectul lui Călin Andrei, dar, dacă lucrurile nu se vor în-drepta, nu va aștepta la infi nit, ca fostul primar, ci va rezilia con-tractul pentru a găsi repede un alt executant. Costul lucrărilor este de peste șase milioane de lei, iar pentru alocarea bugetară s-au făcut modifi cări în acest an, după ce fondurile destinate amenajării Pieţei Primăriei pentru 2018 au fost doar de circa trei milioane.

Praf şi pulbere la Primărie, Poliţie şi Judecătorie

Dacă lucrurile nu se vor rezolva rapid, primarul Liviu Ţâroiu va avea parte de porţia lui din bles-temul Câmpulungului. Dincolo de esenţa constând în eșecul im-plementării unui proiect – „no-roc” că nu sunt fonduri europe-ne, cu alte consecinţe! – cel mai mult contează deranjul produs cetăţenilor. Zona afectată de lu-crări este împânzită de instituţii și magazine. În Primăriei, nu se mai poate intra decât prin ușa din faţă, iar clădirea este înconjurată de praf și moloz, care de-abia aș-teaptă ploile de toamnă. La Jude-cătorie accesul a devenit aproape imposibil pentru cei mai în vâr-stă sau cu probleme de sănătate. Ca să ajungi pe scara de acces în instituţie trebuie să fi i vârtos: sunt 50 de centimetri diferenţă de nivel între sol și prima treap-tă. La Poliţie se ajunge tot prin amenajarea de șantier, iar una dintre căile de acces este ferită de betoane și fi er doar de o copertină pe care un om al străzii a folosit-o ca hamac, pentru odihna proprie și netulburată. Apoi, ofi ciul poș-tal din centru s-a mutat tot din cauza afectării locului de lucrări, a dispărut biroul unui furnizor de cablu TV, iar proprietarii ma-gazinelor se plâng că nu mai au clienţi. O durată prea lungă de menţinere a acestor impedimente nu va face decât să apară repro-șuri la adresa primarului, care până săptămâna trecută nu visase niciodată atât de urât.

Cătălin Ion Butoiu

Blestemul loveşte din nou Câmpulungul

Lucrările din Piaţa Primăriei, abandonate de executanţi

După multiple dezastre precum abandonarea în ruine a Casei de Cultură sau distrugerea parcurilor și a Băilor Kretzulescu, ambele în baza unor proiecte cu fonduri guvernamentale și europene, acum a venit rândul alocărilor bugetare locale să fi e folosite în van. Începute imediat după Zilele Municipiului, lucrările la amenajarea Pieţei Primăriei au fost abandonate cu scandal, iar acum prima-rul Liviu Ţâroiu trebuie să rezolve o problemă în care a intrat fără preaviz.

Este cunoscut faptul că în ultimii ani aprovizionarea populației cu combustibil so-lid pentru perioada de iarnă s-a realizat tot mai anevoios și la costuri din ce în ce mai ridicate. În consecință, a crescut considerabil numărul solicitărilor de racordare la rețelele de distribuție a ga-zelor naturale în localitățile care au privilegiul de a bene-fi cia de accesul la sistemele respective. Într-o astfel de situație se găsesc și comu-nele Lerești, Schitu Golești, Mihăești, Stâlpeni și Țitești din județul Argeș, pentru care operator al sistemului de distribuție este Distrigaz Sud Rețele. În acest sens, deputa-tul PNL de Argeș Dănuț Bica s-a adresat președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

„În fi ecare dintre aceste localități din Argeș s-au realizat în 2016 și 2017 peste 120 branșamente noi anual. Din păcate, după intrarea în vigoare a Legii nr. 167/2018 pentru modifi carea și comple-tarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, în aceste localități tarifele afe-rente procesului de racordare la sistemele de distribuție a gazelor naturale au crescut de 2-3 ori, ajungând, de la 1500-1700 lei/branșament, la 5000-5300 lei/branșament. Această majorare a produs serioase nemulțumiri în

rândul consumatorilor potențiali și va avea drept efect scăderea numărului solicitărilor de racor-dare, fapt care va afecta negativ atât nivelul de trai al populației, cât și profi tabilitatea operato-rului rețelelor de distribuție. În consecință, primarii celor cinci comune argeșene menționate, considerând că o astfel de creștere a tarifelor este exagerată și nu poa-te avea o justifi care fundamentată economic, au elaborat și transmis prin poștă Autorității de Regle-mentare în domeniul Energiei (ANRE) un memoriu, rugându-vă să-l analizați și «să interveniți în scopul redimensionării taxei de branșare sau instituirii unui prag maximal, spre benefi ciul tu-turor, populație, operatori rețele de gaze, autorități locale». Toto-dată, o parte dintre primarii re-spectivi și mai mulți cetățeni au apelat și la mine, solicitându-mi ca, în calitate de parlamentar de Argeș, să le acord sprijinul în de-mersul pe care l-au inițiat. Drept urmare, vă rog să analizați de urgență situația prezentată și, având în vedere că peste puțin timp se va instala anotimpul rece, să comunicați atât primarilor petiționari, cât și mie personal deciziile pe care le veți adopta cu privire la acest subiect, pentru a putea fi aduse la cunoștință în timp util cetățenilor interesați”, a menționat deputatul Dănuț Bica.

M.I.

Deputatul Bica intervine la şeful ANRE în chestiunea creşterii preţului la branşamentul la gaze

Sâmbătă, 15 septembrie, mai multe cam-panii de ecologizare au avut loc în Argeș. Ziua Internațională a Curățeniei a fost sărbătorită și în comuna Bradu. Elevii de la Școala „Ion Creangă”, în frunte cu pri-marul Danuț Stroe, au strâns 50 de saci de gunoi. În total, 90 de copii și 15 adulți au participat la această acțiune. Aceștia au pri-mit mănuși, saci menajeri, apă și o napolita-nă, dar și înghețată din partea primarului. Nu doar atât. „Am început de la marginea localității, la intrarea spre Suseni, și am re-venit în curtea școlii, unde am plantat câ-teva fl ori și niște arbori”, a spus primarul localității Bradu. M.T.

Primarul Dănuţ Stroe a pus umărul la treabă! Curăţenie la Bradu

Liniște, pace și deranj între primărie, judecătorie

și magazinul central

Liviu Ţâroiu se duce la birou prin moloz

Page 20: Jurnal de Arges - Victoria doctorului Irimia împotriva …...ferma de porci şi li se asigură inclusiv lenjeria intimă” „Eşecul Molivişu” - o investigaţie inclusă într-un

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1262 (19 - 25 septembrie 2018)

„Master chef” Cristi Mihalcea, comandantul poliției Mioveni. A vrut PSD Argeș să-l execute cu mâna lui Gabriel Gherghe și a sfârșit prin a fi umilit el, ca partid,

prin venirea lui Tudorel Pieleanu de la Teleorman la comanda IPJ Argeș.

Capu’ la tocă-tor, Găbiță, că trebuie să te pregătesc

sarmale pentru parastasul pe care îl organi-zează Valeca și Manu în me-

moria ta...

LA MULŢI ANI!Șapte personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 19-25 septembrie

2018. Primul sărbătorit, pe 20 septembrie, este maestrul coregraf Dorin Oancea. Pe 21 septembrie va închina o cupă de șampanie Nicolae Pavelescu, președintele Sindicatului Automobile Dacia, iar pe 23 septembrie va da de băut omul de afaceri Emil Breazu. Pe 24 septembrie vor primi felicitările cuvenite directorul Constantin Istrătescu de la AJVPS Argeș și directorul Cristi Funie de la SJOP Argeș. Nu în ultimul rând, pe 25 septembrie, se vor afl a în centrul atenției directorul Gabriel Chiriţă de la Serviciul Județean de Poștă Argeș și Camelia Juganu de la biroul de presă al CJ Argeș. Tuturor sărbătoriților, Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Șeful de la ISU, Bogdan Olar, și prefectul Emilian Dragnea, la un casting pe teme de mediu scăpat de sub control.

Să trăiți, domn’ prefect, pesta n-a ajuns încă pe Transfăgărășan! Asta în caz că vă caută Chiriloiu sau

deputatul Radu Vasilică să ceară despăgubiri pentru daunele provocate de porcii din partid...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Nicolae Pavelescu Constantin Istrătescu Cristi Funie

Ultimele noutăţi despre nunta princiară

ÎPS Calinic va ofi cia cununia religioasă de la Sinaia a Principelui Nicolae Principele a venit la Robaia să îl îmbuneze pe arhiepiscopul Argeșului și Muscelului

Cu sau fără participarea rudelor sale regale, fostul Principe Nicolae își unește destinul, pe 30 septembrie, cu aleasa inimii sale, Alina Binder. Cunu-nia religioasă din data de 30 septem-brie va avea loc la Biserica „Sfântul Ilie”, locaș de cult ctitorit de regii Carol al II-lea și Mihai I. Petrecerea va fi la celebrul Cazino din Sinaia, în fastuoasa Sală a oglinzilor.

Cu toate că mai-marii bisericii de la Argeș și-ar fi dorit ca o nuntă de amploarea celei care se apropie la fi nele lunii să aibă loc în Catedrala de la Curtea de Argeș, ÎPS Cali-nic se va deplasa pentru ofi cierea slujbei re-ligioase a celor doi la Sinaia, localitate unde a fost și stareț.

Nicolae a venit la biserica de la Robaia vi-neri, 14 septembrie, de ziua Înălțării Sfi ntei Cruci. După slujba ofi ciată de arhiepisco-pul Argeșului și al Muscelului, la invitația ÎPS, cei doi au mâncat la mănăstire, acolo unde măicuțele le-au pregătit bucatele atât de apreciate de arhiereu. Nicolae nu a fost însoțit de viitoarea sa mireasă, însă, cel mai probabil, acesta a venit să ceară binecuvân-tarea și să îl îmbuneze pe Calinic.

Întrebat de Jurnalul de Argeș în legătură cu evenimentul anului, ÎPS ne-a declarat: „Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dat înalta aprobare și binecuvântare ca pe 30 septembrie 2018 să particip la cununia re-

ligioasă a Principelui Nicolae cu soția sa, Alina Maria Binder, la biserica parohială «Sfântul Ilie», din orașul Sinaia. Hotărârea este a lor și se respectă, deși aș fi dorit să aibă loc această slujbă religioasă la Curtea de Argeș. A doua zi, însă, doresc să vină la Curtea de Argeș pentru rugăciunile îndati-nate, după cununie”.

Alina Crângeanu