apl1

9
Alecu Gabriela Carmen ITM III N= 1 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU BULDOZERUL Buldozerul este un tractor puternic, pe senile sau pneuri, prevazut cu echipament de lucru de tipul lama orientabila, care poate lua diferite pozitii. Acest utilaj poate sapa pe o adâncime de 10 ... 20 cm in functie de natura pamântului. Fig.1. Schema buldozerului Buldozerele pot fi folosite la executarea urmatoarelor lucrari: deschiderea traseelor noi de drumuri; deplasarea pamântului sapat pe distante relativ mici (cu distanta pâna la circa 30m); nivelarea pamântului rezultat din sapatura, in straturi uniforme; nivelarea terenurilor accidentale, ondulate, cu gropi etc.;

Transcript of apl1

Alecu Gabriela CarmenITM IIIN= 1

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU BULDOZERUL

Buldozerul este un tractor puternic, pe senile sau pneuri, prevazut cu echipament de lucru de tipul lama orientabila, care poate lua diferite pozitii. Acest utilaj poate sapa pe o adncime de 10 ... 20 cm in functie de natura pamntului.

Fig.1. Schema buldozerului

Buldozerele pot fi folosite la executarea urmatoarelor lucrari:

deschiderea traseelor noi de drumuri; deplasarea pamntului sapat pe distante relativ mici (cu distanta pna la circa 30m); nivelarea pamntului rezultat din sapatura, in straturi uniforme; nivelarea terenurilor accidentale, ondulate, cu gropi etc.; curatirea terenului de tufisuri si cioturi si decaparea stratului vegetal; pregatirea si executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere .

Buldozerul da rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor in profil mixt, cnd deplasarea transversala a pamntului din debleu in rambleu se face pe distante scurte (fig.2)

Fig.2. Schema de lucru a buldozerului in profil mixt

Pentru a spori productivitatea, este indicat ca taierea straturilor de pamnt sa se faca sub forma dintilor de ferastrau (fig.3), care contribuie la diminuarea frecarii dintre lama si pamnt, asigurnd astfel o deplasare mai usoara a buldozerului.

Fig.3. Taierea straturilor in dinti de ferastrau

TEMA 1.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU BULDOZERUL

1) Date de temaa) Tip buldozer: 1 h- inaltimea lamei, h=0.50m; b- latimea lamei, b=1.00m.b) Caracteristicile de executie a lucrarilor de terasamente cu buldozerul sunt: hs- adancimea de sapat a lamei, hs= 0.21+N/1000= 0.21+0.001= 0.211m; hu- grosimea stratului de umplutura, hu= 0.20+N/1000= 0.20+0.001= 0.201m.( N-numarul de ordine)c) Elementele geometrice ale caii de comunicatie rutiera in sectiune transversal: B- latimea partii carosabile, B=7.00m; T- latimea trotuarelor, T= 1.50m; R- latimea rigolei, R= 1.70m.

2) Profilul longitudinal

Hs- diferenta maxima in ax pentru lucrarea de sapatura, Hs= 5.50m; Hu- diferenta maxima in ax pentru lucrarea de umplutura, Hu= 4.25m; Ls- lungimea sectorului de sapatura, Ls=42.00m; Lu- lungimea sectorului de umplutura, Lu=34.50m.

3) Profil trsansversala) Sapatura

Ps- platforma de sapatura; Ps= B + 2xT + 2xR= 7.00 + 2x1.50 + 2x1.70= 13.40m; As- ampriza de sapatura; As= Ps + 2xHs= 13.40 + 2x5.50 = 24.40m.

b) Umplutura

Pu- platform de umplutura;Pu= B + 2xT = 7.00 + 2x1.50= 10.00m; Au- ampriza de umplutura;Au= Pu+ 2x3/2xHu= 10.00 + 3x4.25= 22.75m.

4) Plan de situatie

Ss- suprafata de sapatura; Ss= LsxAs= 42x24.40= 1024.80m2; Su- suprafata de umplutura;Su= LuxAu= 34.50x22.75= 784.875m2.

5) Schema tehnologica de lucru a buldozerului

Vs1= Vs2 Vs1= hsxlsxb=> ls= h2/( 2xhs) Vsx= h2/2 x bSi Vu= 0.8xVs2 => lu= 0.8xVs2/( huxb) Vu= huxluxb

Vs1= hsxlsxb= 0.211xlsx1.00= 0.211xls => ls= 0.125/0.211= 0.592m; Vs2= h2/2 x b= 0.502/2 x 1.00= 0.125m3

Vu= 0.8xVs2= 0.8x0.125= 0.1m3 => lu= 0.1/0.201= 0.498m. Vu= huxlu= 0.201xlu

6) Numarul de cicluri de sapatura ( Ncs) si numarul de cicluri de umplutura ( Ncu) Ncs= Ss/ss= 1024.80/(0.592x1.00)=1731.08=> 1732 cicluri; Ncu= Su/su= 784.875/(0.498x1.00)=1576.05=> 1577 cicluri.

MEMORIU TEHNIC

Utilajul folosit pentru executia lucrarilor de terasamente (atat sapatura cat si umplutura) este buldozerul de tip 1 dat prin tema, avand urmatoarele caracteristici: inaltimea lamei, h=0.50m; latimea lamei, b=1.00m.In functie de numarul de ordine, N, se stabilesc inaltimea stratului de sapatura (hs) si cea a stratului de umplutura (hu), astfel: hs= 0.21+N/1000=0.211m ( pt. N=1); hu= 0.20+N/1000=0.201m ( pt. N=1).Suprafata totala de sapatura (Ss) si suprafata totala de umplutura (Su) rezulta atat din profilul longitudinal, cat si din profilele transversale corespunzatoare fiecarui tip de lucrare.In profilul longitudinal se masoara diferenta maxima in ax pentru lucrarea de sapatura (Hs=5.50m) si diferenta maxima in ax pentru lucrarea de umplutura (Hu=4.25m) si se transforma la scara. Analog se determina si lungimea sectorului de sapatura (Ls=42.00m) si lungimea sectorului de umplutura (Lu=34.50m). Scara corespunzatoare axei H (axa ordonatelor) este 1:100, in timp ce scara corespunzatoare axei L (axa absciselor) este 1:1000.Cu ajutorul profilelor transversale se determina latimea platformei sapaturii (Ps=13.40m), respectiv umpluturii (Pu=10.00m) si cea a amprizei (As=24.40m, Au=22.75m).Cu valorile de mai sus cunoscute putem calcula suprafata de sapatura (Ss) si suprafata de umplutura (Su), astfel: Ss= LsxAs= 1024.80m2; Su= LuxAu= 784.875m2.Din schema tehnologica de lucru a buldozerului se determina volumul de sapatura (Vs), respectiv volumul de umplutura (Vu). Volumul de pamant sapat (Vs1) trebuie sa fie egal cu volumul prismei rezultat in urma saparii (Vs2=0.125m3), din aceasta conditie rezultand lungimea stratului de pamant sapat (ls=0.592m). Putem stabili suprafata de sapatura corespunzatoare unui ciclu (ss=0.592m2) ca fiind produsul intre lungimea stratului de pamant sapat (ls) si latimea lamei buldozerului (b). Din raportul intre suprafata totala ce trebuie sapata (Ss) si suprafata sapata intr-un singur ciclu de sapatura (ss) putem determina numarul de cicluri necesar executiei sapaturii (Ncs) => 1732 cicluri.Tinand cont de pierderile de pamant care au loc in urma transportului putem determina volumul de umplutura (Vu), astfel: Vu= 0.8xVs2=0.10m3. Din aceasta egalitate se poate determina lungimea stratului de umplutura (lu=0.498m), rezultand apoi suprafata de umplutura corespunzatoare unui singur cilclu de umplutura (su=0.498m2). Numarul de cicluri necesar executiei umpluturii (Ncu) va rezulta analog cu numarul de cicluri necesar executiei sapaturii => 1577 cicluri.