Apicultura modernaagricultura

Apicultura modern Apicultura este o tiin n posesia unei bogate experiene, potrivit creia apicultorul este obligat s intervin numai atunci cnd tie cu precizie ce lucrri are de fcut, cerndu-i-se a avea i a cultiva un ascuit i penetrant spirit de observaie, fr de care nu poate practica cu succes creterea albinelor. Apicultura modern, prin toate mijloacele i metodele, prin selecia de mas i individual, caut s pun n producie numai albine productive, fixarea definitiv a unei linii putnd fi considerat atins abia dup muli ani de munc, cci lucrarea trebuie fcut n toate stupinele dintr-o regiune, numai as 23523m1223x tfel putndu-se ajunge la producii constante i mari. 1 1 Apicultura modern Management apicol 2 1. Deinerea unei stupine bine organizate 2 A. Intervenii de rutin 2 n perioad de var.. 2 n perioada de toamn.. 2 Revizia de toamn.. 3 Asigurarea cldurii n cuib.. 3 Provizii de calitate.. 3 Spaiul de ouat 3 Asigurarea condiiilor optime.. 4 Definitivarea pregtirilor de iernare.. 4 Variante de iernare.. 4 n perioada de iarn.. 4 Agenda apicultorului n perioad de iarn.. 4 n perioad de primvar.. 4 Revizia suar.. 5 Revizia general.. 5 ndreptarea situaiilor critice.. 5 Strmtorarea i lrgirea cuibului 6 Revitalizarea familiilor slabe.. 6 B. Intervenii de urgen 6 Pe timpul iernii 6 ndreptarea strilor anormale.. 6 Pe timpul sezonului activ. 7 Observaii la urdini.. 7 Observaii la ascultare.. 9 Observaii la mirosire.. 9 2. Existena unei baze melifere 9 Condiiile unei bune baze melifere 9 Raza economic de zbor. 9 Stabilirea numrului optim de stupi 9 Alegerea vetrelor de stupin.. 9 Aezarea stupilor. 10 3. Condiii pedoclimatice favorabile 10

Capacitatea nectarifer 10 Compoziia solului 10 Clima 10 Management apicol Creterea albinelor poate fi productiv, constituind n acelai timp, o destindere activ ce sensibilizeaz sufletul uman i determin o solidaritate cu toi cei care sunt ndrgostii de albine i de natur. Cei 3 factori eseniali pentru obinerea unor bune rezultate n practica i producia apicol sunt: 1. Deinerea unei stupine bine organizate 2. Existena unei bune baze melifere i 3. Condiii meteo optime. Lipsa unuia dintre aceti 3 factori duce inevitabil la compromiterea recoltei i la pierderi nsemnate pentru apicultor. 1. Deinerea unei stupine bine organizate A. Intervenii de rutin n perioad de var Se iau msurile de rigoare pentru prentmpinarea roirii, se asigur apa (n adptoare aezate la umbr i splate ct mai des), se practic pastoralul la plantele melifere, se urmrete extragerea mierii la timp, se ofer toate condiiile optime pentru cules i pentru meninerea albinelor n stare activ. Culesurile naturale sunt mult mai eficiente dect hrnirile stimulente, datorit aportului de nectar i polen proaspt. Pentru aceasta se practic apicultura de tip pastoral. n perioada de toamn Perioada premergtoare iernrii lunile iulie-septembrie trebuie intens folosit pentru creterea unui numr ct mai mare de albine, lucru care se realizeaz prin: asigurarea proviziilor de calitate, asigurarea spaiului necesar creterii puietului, meninerea familiilor n stare activ prin hrniri stimulente, asigurarea cldurii n stup, nlocuirea mtcilor epuizate, folosirea familiilor ajuttoare temporare sau permanente etc. Modul de amplasare a rezervelor de hran poate fi bilateral, central sau unilateral, ultimele dou fiind mai puin indicate, excepie fcnd cazul familiilor mai slabe i cu rezerve insuficiente. Indiferent de varianta de iernare se va urmri s nu se lase n cuib faguri cu mai puin de 1,5-2 kg miere. Fagurii cu provizii mai puine se trec dup diafragm i dac timpul permite, se descpcesc pentru ca albinele s transporte mierea n cuib. Nu trebuie neglijat prevenirea furtiagului, tiut fiind c atunci cnd culesul nceteaz brusc i ncepem extracia mierii sau hrniri neglijente albinele devin nervoase i se atac ntre ele putnd provoca decimarea stupinei. n cazul declanrii furtiagului, singura soluie e deplasarea stupinei la 8-10 km. Revizia de toamn Dup terminarea culesului se efectueaz o revizie preliminar, n timpul creia se ridic magazinele, se stabilete prezena i calitatea mtcii, se pstreaz doar fagurii de culoare nchis n care se gsete puietul i proviziile. Se face analiza mierii pentru a se depista eventuala miere de man. La urdiniuri se monteaz gratiile de protecie contra oarecilor (dup 15 septembrie), iar urdiniurile sunt reduse corespunztor (cte 2 cm pentru fiecare interval bine ocupat cu albine), reducerea exagerat favoriznd dezvoltarea umiditii i mucegaiurilor. Revizia de toamn propriu-zis se face la sfritul lunii septembrie sau n prima parte a lunii octombrie, cnd cea mai mare parte a puietului a eclozionat, cuibul restrngndu-se la numrul de faguri bine acoperii, mrginii de diafragme i de materiale termoizolante.

Observaiile care se fac cu acest prilej se refer la: numrul: o intervalelor, o fagurilor (strict raportai la puterea familiei), o kg de provizii lsate n cuibul de iernare, o fagurilor cu puiet (dac mai exist); calitatea: o fagurilor cu provizii, o mtcii; starea de sntate, interveniile de necesitate ce se impun etc. Asigurarea cldurii n cuib Cuibul trebuie bine delimitat la spaiul bine ocupat de albine. Nu se recomand lsarea fagurilor dup diafragm pe timpul iernii ntruct exist pericolul formrii greite a ghemului de iernare. Urdiniurile se reduc i se asigur izolarea termic prin amplasarea de materiale termoizolante deasupra podiorului i dup diafragm (polistiren expandat protejat cu ziare). Provizii de calitate Polenul i mierea n cantiti insuficiente antreneaz fenomene de caren (lipsa de vitalitate, sensibilitate mai mare la boli i reducerea longevitii). Consumul de hran este mai sczut n primele luni ale iernii, pn la apariia puietului (700-800 g), crescnd apoi la 1,5-2 kg lunar. Este greit ideea c lipsa hranei se poate suplini n primvar cu sirop de zahr. n aceast perioad majoritatea albinei este uzat, albina tnr e n formare i nc n cantitate mic, prelucrarea zaharului scurtnd viaa albinelor. n cazul nlocuirii mierii de man cu sirop de zahr (administrat n lunile iulie-august) mierea de zahr nu trebuie s depeasc 50% din totalul proviziilor. Iernarea familiilor exclusiv pe miere din sirop de zahr declaneaz diareea i nosemoza. Spaiul de ouat n timpul sezonului activ e necesar ca ponta mtcilor s nu fie stingherit din lipsa celulelor goale pentru puiet. O matc are nevoie de 7 faguri goi ntr-un ciclu de 21 de zile. De regul ramele Dadant au suficient spaiu pentru creterea puietului. Toamna, n cazul blocrii lor cu miere sau pstur este indicat aducerea n centrul cuibului a fagurilor bine alei de la rezerv (mai nchii la culoare, cu celule regulate, fr defecte sau celule de trntori, cu miere n coroane (1,5 kg cel puin pentru a nu crea un gol n mijlocul cuibului). n situaia n care apar blocri masive se pot folosi chiar faguri complet goi, fr coroane de miere. Asigurarea condiiilor optime Pentru apicultorii care au asigurate condiiile optime de iernare pentru fiecare colonie (albin mult, tnr i neuzat, provizii de calitate, lipsa umiditii etc.), iernarea decurge n linite i fr probleme. Definitivarea pregtirilor de iernare nlocuirea mtcilor defecte sau epuizate se realizeaz mult mai uor toamna dect vara. Mtcile necesare schimbului se vor crete din vreme (evitnd botcile de salvare i de roire) urmrindu-se c materialul nou introdus s fie crescut din sue valoroase. Variante de iernare familiile normale (1,5 kg albin) = 5 rame (3 cu miere, 2 cu pstur i miere) >> 15 kg provizii; familiile puternice (2-2,5 kg) = 6 rame >> 18 kg provizii; familiile foarte puternice (2,5-3,5 kg) provenite din unificrile trzii = 7 rame => 18-20 kg provizii; acestea pot fi iernate i pe 10 rame (25 kg provizii); familii slabe (1-1,5 kg) = 4 rame >> 12 kg provizii; nucleele de rezerv (700-900 g albin) = 3 rame => 9 kg provizii (iernnd mai multe ntr-o cutie de stup, fiind mpachetate corespunztor). Sub acest numr iernarea devine riscant i chiar dac recuperm o parte din albine acestea nu prezint nici o garanie pentru cules.

Varianta I iernare Fagurii cu provizii pe margine i cei cu celule goale i coroan n mijloc (coroana avnd cel puin 2 kg). Este varianta cea mai recomandat, condiia fiind existena proviziilor corespunztoare i existena unor familii puternice. Varianta a II-a iernare Fagurii cu provizii n centru i cei cu celule goale (1/2 ram) pe margini. Aceast variant se folosete n cazul coloniilor puternice cnd proviziile nu sunt n cantitate suficient, fiind un fel de variant de salvare. Varianta a III-a iernare Fagurii cu miere sunt aranjai n ordine descresctoare de la un capt la cellalt. Aceast variant este recomandat atunci cnd iernm cte 2 familii slabe n aceeai cutie de stup. n perioada de iarn Albinele de iernare pot tri 180 de zile. Agenda apicultorului n perioad de iarn instalarea gratiilor la urdini; controlul periodic al urdiniurilor i nlturarea albinelor moarte; controlul ghemului de iernare care trebuie s aib ntre 15 i 25 cm (ghemul ideal fiind cel ce se ntinde pe 7 faguri, adic 25 cm); nlturarea zpezii de pe urdiniuri i de pe vatra stupinei, stimularea zborului general de primvar i nceperea hrnirilor stimulative cu turte de miere. n perioad de primvar Aceast perioad ine de la ieirea din iarn i pn la jumtatea lunii aprilie. Este perioada n care puterea familiei este aproape aceeai cu cea din toamn, ritmul de nlocuire al albinei btrne depinznd de o serie de factori cum ar fi: cantitatea i calitatea hranei din cuib, calitatea mtcii i ritmul de ouat, pstrarea cldurii cuibului, existena unui cules de ntreinere sau a unei hrniri stimulente. Revizia sumar Se efectueaz la o temperatur de 14-16C, imediat dup zborul general de curire, cu scopul de a se stabili starea familiilor i a se lua masuri imediate de ndreptare a strilor anormale. Este o lucrare mai puin important, putndu-se sri direct la revizia general. La stupii cu funduri mobile se cur fundurile. Stupii gsii bezmetici sau orfani se unific cu alte familii. Revizia general Este o lucrare care se face dup aproximativ o sptmn de zbor intens, la o temperatur ridicat (peste 18-20C), cere mult exigen i de felul n care se face depinde dezvoltarea viitoare a coloniilor de albine. La efectuarea acestei revizii putem ntlni urmtoarea situaie: familii foarte slabe = sub 2 intervale; familii slabe = 3-4 intervale; familii mijlocii = 4-5 intervale; familii puternice = 6-7 intervale; familii foarte puternice = 7-8 intervale. Familiile care la sfritul lui martie, nceputul lui aprilie, nu au cel puin 4 intervale bine populate sunt considerate slabe i necesit luarea unor msuri de ajutorare. n cazul n care starea lor nu se datoreaz unor condiii subiective (familii nou formate, foste nuclee de rezerv etc.) este de preferat s le unificm, tiut fiind c pstrarea acestora se va manifesta ca un adevrat parazitism pe seama familiilor de baz, ncrcnd nejustificat preul de cost al produciei realizate pe stupin i contribuind la degenerarea fondului genetic. n cazul n care ne ocupm cu

creterile de mtci ele pot fi totui pstrate ca material biologic pentru formarea roilor ce vor primi mtci selecionate, provenite din familii recordiste i crescute n condiii cu totul deosebite. La aceast revizie fagurii cu puiet nu trebuie scoi afar pentru observare, nici nu se caut matca, cci puietul scos din stup poate s rceasc. Fagurii pot fi privii de sus n golul rmas n stup prin deprtarea ramelor. Calitatea puietului va fi apreciat dup modul compact sau n mozaic al puietului, existena celulelor goale printre cele cu puiet indicnd o matc cu deficiene, lipsa psturii sau existena unei boli. Pentru ca stupul s nu piard prea mult cldur este indicat ca pe deasupra ramelor s punem o pturic protejat de o folie de plastic, sau un linoleum. Fagurii cu celule de trntori, gsii n mijlocul cuibului, dac nu au nc puiet de lucrtoare, vor fi scoi, excepie fcnd coloniile din lotul de prsil. Fagurii cu prea mult miere se descpcesc pe poriuni mici i numai de la mijloc n jos, mierea fiind mutat de albine n coroanele altor faguri din cuib, lsnd celulele goale, numai bune pentru ouat. mputernicirea familiilor slabe pe seama celor puternice se va face ncepndu-se cu cele de putere mijlocie. Ele vor reaciona foarte spectaculos i vor ajunge la scurt timp de nivelul celor puternice, cele slabe fiind ajutate ultimele. Petele de diaree gsite pe rame se rzuiesc i se spal cu o crp muiat ntr-un dezinfectant (hipermanganat 1 sau amoniac 10%, ori soluie de formol 20%). Dac numrul fagurilor este prea mare fa de puterea de acoperire a coloniei, se las n stup numai fagurii bine acoperii plus ali 2 de acoperire cu miere, spaiul gol de dup diafragm completndu-se cu materiale termoizolante. ndreptarea situaiilor critice Coloniile gsite: 1. fr puiet vor fi unificate, avnd grij s sacrificm matca la coloniile care nu dau semne de orfanizare; 2. bezmetice vor fi desfiinate dup regulile tiute; 3. bolnave, cu vdite semne de nosemoz sau cele reduse ca populaie se unesc cu altele de acelai fel formnd o colonie puternic creia i se d o matc [T1] nou. Izolm aceast colonie i o tratm pn la completa vindecare. 4. cu potenial slab datorit mtcilor btrne sau nscute toamna sunt unite cu cele vecine, sacrificnd matca necorespunztoare; coloniile mici cu mtci tinere merit s fie pstrate ca uniti independente sub form de nucleu, avnd grij s primeasc, la timpul potrivit, sprijin de la coloniile mai puternice din stupin (puietul larvar fiind nlocuit cu puiet cpcit ridicat din coloniile puternice care, la rndul lor vor crete puietul larvar); operaia aceasta ajut ambelor colonii (oferind de lucru doicilor coloniilor puternice); 5. fr hran vor primi miere n faguri sau n pungi (cte 2 kg odat); Fagurii mucegii se elimin din stup i sunt nlocuii cu faguri cu provizii de la depozit. Strmtorarea i lrgirea cuibului Odat cu Revizia principal cuibul se strmtoreaz la numrul de faguri bine ocupai cu albine. Pn la sfritul lunii martie cuiburile nu se lrgesc, ci se in strnse pentru ca familiile s aib suprafee mari cu puiet n faguri. Dup trecerea momentului critic al schimbrii albinei i apariia albinei tinere n cantitate tot mai mare, se trece treptat la lrgirea cuibului, la nceput numai cu faguri nchii la culoare, cu celule de albin, fr celule de trntori sau deformate. Operaia de lrgire se execut atunci cnd albinele ocup bine toi fagurii i au trecut pe feele exterioare ale fagurilor laterali. Fagurii folosii pentru lrgirea cuibului se stropesc cu ap ndulcit cu miere sau se umplu cu sirop aezndu-se cte unul n cuib, alturi de ultimul fagure cu puiet. Spargerea cuibului[T2] din 7 n 7 zile nu se practic dect atunci cnd vremea s-a stabilizat pe deplin i numai la familiile puternice ce ocup minim 3-4 faguri cu puiet i au cel puin 5-6 intervale albin, de obicei la nflorirea pomilor fructiferi. Dac vom folosi faguri artificiali la lrgirea cuibului, pe timpul nfloririi pomilor, acetia vor fi aezai mai spre margine i dup nceputul clditului pot fi ridicai, asigurnd un numr ct mai mare de faguri ce vor fi folosii pe timpul culesului de salcm.

Revitalizarea familiilor slabe Se face n dou etape: Etapa A [T3] Are o durata de 55-60 de zile i se ncadreaz n general ntre 20 ianuarie - 20 martie, timp n care vom ncerca s determinm albinele s consume cantiti sporite de hran energeticoproteic (nu sirop). Etapa B [T4] Are o durat de 30-35 de zile i se ncadreaz ntre 20 martie i 20-25 aprilie, cnd vom aplica hrniri pe baz de sirop, cu miere descpcit n faguri sau cu turte cu miere n pungi de plastic, tiate pe anumite poriuni, n vederea uurrii accesului albinelor[T5] . B. Intervenii de urgen Pe timpul iernii ndreptarea strilor anormale n cazul n care albinele au ieit n numr mare deasupra ramelor, se intervine urgent cu turte cu miere. Chiar i introducerea unei rame cu miere la marginea ghemului se poate face pe loc, avndu-se mare grij ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s nu cad pe fundul stupului. Introducerea mtcii n cazul familiilor orfane se poate face de asemenea pe loc, matca putnd fi dat direct, fr a mai fi introdus n cuc. Dac depistm oareci, se deschid stupii, se scot fagurii neocupai de albine, se presar gruor otrvit, se nltur fagurii stricai i se astup toate orificiile fcute. n cazul n care vatra stupinei este nc acoperit de un strat de zpad, se recomand curirea acesteia sau mprtierea pe deasupra de cenu, nisip, paie, coceni, rumegu, frunze uscate etc., spre a feri de nghe albinele obosite ntoarse de la zborul de curire, atunci cnd se odihnesc nainte de a se ntoarce n stup. Pe timpul sezonului activ O intervenie n cuibul albinelor echivaleaz cu una ntr-un organism al oricrei fiine vii, dezmembrarea cuibului genernd tulburri ce se reflect n nervozitatea albinelor, furtiag, producie slab, i predispoziie la boli. n apicultur se recomand simplificarea metodelor de lucru, folosirea unei tehnici naintate, pricepere i organizare astfel nct cu un numr redus de ore i de persoane s ngrijim un numr ct mai mare de stupi. n vederea punerii n practic a acestui deziderat trebuie s ne obinuim a diagnostica situaiile nedorite fr a deschide stupii, prin ascultare, miros i observare, cercetnd i notiele pe care le avem de la ultimul control. Observaii la urdini 1. Activitatea normal n stupin: a. albinele intr i pleac grbite; dac am introdus suficieni faguri cldii nu este necesar s mai deranjam albinele; b. prezena numeroas a albinelor la adptor indic prezena masiv a puietului; c. numrul mare de culegtoare de polen = prezena unei mtci prolifice i a unui cuib extins; d. albine multe ce zboar la amiaz sau cnd soarele bate direct pe urdini = ieirea la zbor a albinei tinere; e. trntori scoi la urdini fr a mai fi lsai s intre (stnd ngrmdii pe scndura de zbor sau pe peretele frontal) = criz de nectar n natur; f. dac dup introducerea unei botci activitatea de la urdini este bun n comparaie cu a altor stupi i dac sltnd podiorul albinele sunt linitite, nseamn c ori au botc, ori matc nemperecheat, ori matc care a nceput s ou; g. albine care-i balanseaz abdomenul stnd pe scndura de zbor la urdini ntoarse cu capul spre largul cmpului, este dovada unui cules intens; orientarea cu capul spre urdini este indiciul unui cules pe sfrite; h. albine ce cad greoaie pe scndura de zbor indic culesul bogat; albinele care mai ntrzie fcnd cteva rotocoale n zbor indic un cules slab;

i. urdiniuri brumate n zilele reci de primvar, dovedesc c n interior se afl o colonie puternic cu mult puiet n cuib; j. cnd albinele ies rar dar cte dou odat, populaia stupului e slab; k. cantitatea de miere adunat ne-o indic cntarul de control. 2. Prezena unei boli sau intoxicaii n stupin: a. albine ce tremur din aripi i abia merg legnndu-se pe scndura de zbor iar pe oglinda stupului se afl multe albine moarte i unele trag s moar; b. albinele care se trie n faa stupului neputnd zbura indic o boal (acarioz, boala de pdure, paratifoz sau nosemoz); c. puietul eliminat n stare de nimf este o dovad a lipsei psturii (coloniile trebuie hrnite cu substane proteice) sau a unei boli a puietului; d. eliminarea din stup a psturii ntrite i pietrificat este dovada excesului de umiditate (mpietrirea puietului); e. cadavrele de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arat c n cuib se afl larvele fluturelui de gselni care atac i puietul n celule; f. prezena larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boal sau puiet rcit i de asemenea trebuie intervenit la toi stupii pentru a vedea despre ce este vorba; g. dac albinele ieind la zbor las materiile fecale pe scndura de zbor sau pe peretele frontal, colonia este bolnav de diaree sau chiar de nosemoz; 3. Alte stri anormale: a. resturi de albine [T6] pe scndura de zbor i pe oglinda stupului; b. zborul la o temperatur mai cobort (9-100C) indic lipsa apei pentru creterea puietului; pentru a verifica nevoia de ap a albinelor ntindem la urdini un deget nmuiat n ap (dac albinele ncep s ling apa trebuie s intervenim dnd ap n hrnitor, sau introducem pe urdini un tifon umezit, care se alimenteaz cu ap dintr-o sticlu aezat afar); c. dac albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom oferi ap cu sare i substane proteice; d. numrul mic de culegtoare de polen indic situaia critic a unei colonii slabe; e. cnd culegtoarele de polen lipsesc cu totul este un indiciu clar al lipsei mtcii; f. albine care nu activeaz, paz sporit, activitate timid la urdini = lipsa mtcii sau o alt anomalie (matca plecat la mperechere etc.) = trebuie gsit cauza; g. zbor intens i dezordonat de albine, multe ies i se ntorc imediat la urdini, altele alearg pe peretele stupului sau n lungul scndurii de zbor, parc ar cuta ceva; ridicnd podiorul, fr s folosim fum, albinele parc plng = matc disprut de curnd; h. albine care ntrzie sau nu ies deloc din stup este semnul unei stri critice care trebuie imediat lmurit i pe ct posibil ndreptat: colonie moart sau muribund (albinele vor fi stropite cu sirop cldu), albinele nu pot iei din cauza urdiniului nfundat cu albine moarte; i. albine puine care intr i ies agale pe urdini iar la ascultare se aude un zumzet domol i plngtor = familie bezmetic[T7] ; j. lupta dintre albine pe scndura de zbor indic nceputul unui furtiag; dac n acelai timp este i un zbor activ i ovielnic, nseamn c furtiagul este n toi i trebuie s intervenim; k. dac la zborul de curire ies i trntori nseamn c matca este btrn sau s-a mperecheat toamna trziu, existnd i riscul ca matca s fie nemperecheat (observaia se va nota la partid i chiar dac matca ncepe s ou normal, va fi schimbat n cursul verii, cci n mod obinuit o astfel de matc nu este prolific; l. larvele de trntor eliminate n aprilie-mai, sunt semne c albinele nu au rezerve suficiente de hran i trebuie intervenit cu hran; m. activitatea intens a trntorilor n luna mai este un semn al pregtirii de roit;

n. prezena la urdini a unui numr mare de albine, nseamn fie paz sporit (caracteristic stupilor fr matc sau cu matc nemperecheat), fie aerisire deficitar; o. aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdini (aa numita "barb") avertizeaz apicultorul c roitul e aproape, sau c trebuie s lrgeasc cuibul; p. zborul intens, foarte abundent i aparent dezordonat, n faa unui stup arata c familia respectiva e n curs de roire i trebuie ncepute lucrrile de prindere a roiului; q. urme de cristale de miere scoase afar pe urdini, dovedesc cristalizarea mierii n faguri ceea ce duce la nfometarea albinelor dac nu sunt ajutate; r. grup de albine n numr de 10-12 stnd pe pmnt n faa stupului, este dovada c matca acelui stup a murit i este eliminat din stup. Observaii la ascultare 1. matc care cnt = n stup sunt mai multe botci care au rmas nedistruse dup roire; 2. zgomotul i ventilaia abundent produse pe timpul serii i al nopii = cules intens; 3. activitate slab la toi stupii i linite desvrita pe timpul nopii = criz de nectar; 4. zumzet ascuit, prelung i plngtor urmat de linite total = colonie orfan; 5. zumzet scurt i grav ce apare atunci cnd ciocnim puin stupul = colonie normal. Observaii la mirosire Miros neplcut care iese pe urdini = loc sau alt boal. 2. Existena unei baze melifere Condiiile unei bune baze melifere a. s aib ct mai multe, ct mai variate plante nectarifere i s fie ct mai apropiate de vatra stupinei; b. s ofere cules de primvar, cules bogat de var i un cules de toamn n vederea creterii unui contingent ct mai mare de albine tinere pentru iarn. Raza economic de zbor Se nregistreaz suprafeele de teren ce intr n perimetru stupinei, dup modul lor de folosin, ca de exemplu: plantaii pomicole, fnee naturale, pduri etc. Raza economica de zbor n jurul stupinei este de 1,5-2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafaa de 938 sau 1250 ha. Din producia total de nectar se ia n calcul convenional numai o treime, tiut fiind c n cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorit timpului nefavorabil i concurenei altor insecte (albine slbatice, viespii, furnici). Stabilirea numrului optim de stupi F = M/m n care: F reprezint numrul familiilor de albine, M reprezint 1/3 din producia total de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an, aproximativ 130 kg[T8] . Pomii rzlei din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaz numeric, apoi raportat la media ce revine la unitatea de suprafa se determin suprafaa ocupat de aceti pomi dac s-ar afla n masiv. Flora erbacee spontan ce se afl pe diferite suprafee fiind divers, inventarierea se va face dup modul de folosin (puni sau fnee naturale). Alegerea vetrelor de stupin Se va face n funcie de existena resurselor nectaro-polenifere. La stabilirea vetrei permanente este contraindicat: 1. depirea numrului de 100 de stupi, 2. aezarea stupilor pe locuri denivelate (unde exist pericolul bltirii apelor), n apropierea cailor ferate, a drumurilor intens circulate, a grajdurilor de animale i a lacurilor mari. Vetrele stupinelor personale de la orae i sate trebuie alese la o distan de cel puin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu traciune animal, iar n cazul n care acest lucru nu este posibil, se iau msuri ca ntre stupi i drum s se ridice un gard nalt prin care albinele nu pot zbura, fiind obligate s zboare la nlime mai mare, fr a mai mpiedica circulaia oamenilor i animalelor. La stabilirea vetrei temporare se va ine cont de:

distana fa de alte stupine, situarea drumurilor de acces[T9] i accesibilitatea stupinei pe orice vreme (autobuze, trenuri, mijloace auto), adpostirea de vnturi i de aria soarelui etc. Aezarea stupilor Se recomand ca: stupina s fie ferit de vnturile dominante; poziionarea stupilor s fie ctre sud-est, pentru a determina albinele s nceap zborul ct mai timpuriu prin ptrunderea soarelui pe urdini; stupii s aib o poziie orizontal cu o uoara nclinare spre fa, la o nlime de cel puin 15-20 cm de sol, distana ideal dintre ei fiind de 3 m pe rnd i de 4 m ntre rnduri (cnd sunt aezai n form de ah), de 5 metri pe rnd (cnd sunt aezai perechi), sau de 6 metri pe rnd (cnd sunt aezai cte 2-3 n semicerc i cu urdiniurile n direcii diferite[T10] ). 3. Condiii pedoclimatice favorabile Acestea se refer la compoziia solului i la tipul de clim ce pot influena n bine sau n ru producerea nectarului. Capacitatea nectarifer Capacitatea nectarifer precum i concentraia nectarului n zahr variaz n general n funcie de: specie, vrst[T11] , varietatea plantei, poziia florilor pe plant sau n inflorescen[T12] , stadiul nfloririi, condiiile pedoclimatice[T13] . Compoziia solului Aerisirea i umiditatea solului de 45-75 % ofer condiiile optime pentru secreia nectarului. Tipul de sol i ngrmintele minerale[T14] influeneaz de asemenea secreia de nectar. Clima Toate razele solare directe i intense provoac ofilirea plantelor i diminuarea activitii nectarifere. Plantele ce au nectariile adpostite n profunzime (trifoiul rou) produc, n zilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar n timp ce plantele cu nectariile la suprafa (hrica, mutarul) secret mai mult mutar n zilele cu o nebulozitate mai mare. Ploile moderate i vntul cald favorizeaz producia de nectar, n timp ce precipitaiile abundente influeneaz negativ n timpul nfloririi. Umiditatea optim este de 60-80%. Vnturile i seceta au o influen negativ, producia de nectar putnd nceta uneori cu desvrire. Ultima actualizare a paginii: joi, 06 mai 2004 Apas aici Plan site -------------------------------------------------------------------------------[T1]mtcile presupuse a fi bolnave sunt sacrificate [T2]introducerea fagurilor pentru ouat direct n centrul cuibului [T3]dei este recomandat de unii autori, nu o recomand ntruct uzeaz prematur albina i poate duce la apariia diareei, n cazul n care zborul de curire ntrzie [T4]este foarte eficient, mai ales n cazul practicrii pastoralului [T5]decuparea pungilor necesit o oarecare experien, avndu-se n vedere existena riscului nclirii albinelor, n situaia n care mierea nu este cristalizat suficient de puternic; n cazul n care pungile nu sunt tiate suficient, albinele nu au acces la miere! [T6]posibil: boal, oareci, psri etc.; [T7]atenie! matca poate s piar i datorit scuturrii ramelor

[T8]inclusiv hran pentru roi (9 kg) i mierea marf planificat de 30 kg pe familia de albine [T9]se va evita aezarea stupinelor n imediata apropiere a drumurilor circulate de oameni i animale, n caz contrar apicultorul suportnd pagubele produse sau rigorile legii n cazuri de accidente mortale [T10]n practic aceste indicaii nu sunt respectate, datorit spaiului limitat, dar, ceea ce este esenial, fiecare stup trebuie s fie ct mai bine individualizat [T11]secreia maxim de nectar la unii arbori este ntre 20-40 ani [T12]florile de la baza faceliei sau teiului secret mai mult nectar dect cele de pe vrf [T13]Momentul optim al secreiei de nectar variaz n cursul zilei de la o specie melifer la alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia nregistreaz un maxim de secreie dimineaa, n timp ce teiul alb, dup amiaza. n acest sens intensitatea zborului albinelor este determinata de intensitatea secreiei de nectar. Secreia de nectar nu ncepe sub 10 C, devine optim ntre 2032 C i apoi scade treptat pn la + 35 C. La majoritatea plantelor melifere temperatura optim secreiei nectarului este cuprins ntre 16-25 C [T14]azotul n cantiti excesive are efect defavorabil asupra secreiei n timp ce fosforul, magneziul i calciul au efect favorabil

FAMILIA DE ALBINEPoate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .

Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil, osciland de la 10000 in perioada de iarna, pana la 40000-80000 in vara. Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.

Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multe matci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici in perioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin

miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare.Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa Total zile

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.Matca 3 5 1/2 7 1/2 16 Lucratoare 3 6 12 21 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 24

Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Activitatea, cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.

Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul , depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18 si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

APICULTURA , PASIUNE SI AFACEREApicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine, natura, aer liber. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.

Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa, familii de albine

puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. Trebuie doar sa avem rabdare, sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. Raza de zbor a albinei este de 3 km. Aceasta suprafata (2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse poluante, in locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est, la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. Intre doua stupine vecine, trebuie sa fie o distanta de 23 km, asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi, toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori. Deci mare atentie la ce cumparati!Prin alegerea stupilor, trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. Productia de miere, pastura, polen, ceara, propolis, depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit, cat si de calitatea acestuia. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Un adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar, iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in zonele de deal, montane si nordice, stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri, din care 5-6 cu puiet), intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti, pentru ca asa vom putea evita bolile. Aceste cerinte sunt minime, urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: - Prolificitatea matcii -Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua ,aprox. 150-180000, in decursul unui sezon. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Felul

depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Exemplu : prin schimbarea unei matci, intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise la descendenti. - Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor, consumul de hrana. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. - Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. - Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie, se intampla ca la oameni. O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. - Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii, au un numar mare de zboruri pe zi, iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. De obicei, un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. - Productia de miere - Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune, care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat. Apicultura - o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere. Raspunsul este din start unul pozitiv, cu precizarea ca volumul de munca, investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile. Ca in orice afacere, se aplica politica pasilor marunti, intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, hamal, etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus. Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 3035 buc./vatra), cu o distanta de 5-6 km. intre ele. La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii, legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic. Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.

Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America. Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane, tractoare, tren, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima, devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii, dat fiind cheltuielile mari cu transportul. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea, unde sunt granitele dintre amatori, semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. Potrivit normelor, se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza. Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc, volumul de munca 12001300 ore/an, materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate, se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor, se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi, un numar optim fiind undeva spre 600 de buc. Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar. Numarul de ore munca/an creste dramatic, fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. Aderare Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. Penetrarea pietei U.E se face mult mai usor, subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.Ingradirile privind calitatea produselor, cerintele in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential, nu trebuie sa sperie pe nimeni. Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic, dar se schimba si generatiile de apicultori, care vor deprinde altfel de comportamente economice. Un singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura, pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !