Modul Apicultura

8/10/2019 Modul Apicultura

1/37

SUPORT CURS APICULTURA

MODULUL: TEHNOLOGIA CRESTERII SI AMELIORARIIALBINELOR

-Importanta cresterii alinelor Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important in

evolutia vietii pe pamant. Inca din indepartatele ere geologice aparitiaalbinelor-in cadrul unor conplexe si complicate procese evolutive-ainsemnat, fara indoiala, dobandirea acelui rol pe care-l au si astazi sianume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemelorzonale si continentale. Marea raspandire pe care o cunusc in present

rasele de albine denota o accentuate capacitate de adaptare a acestorinsecte la cele mai variate forme de relief, clima si vegetatie. Intre albinesi plante s-a creat o legatura indisolubila pe care savantul francez GAS!"#!""I$% a sistemanizat-o astfel&,,Albinele au nevoie de 'ori ca sa traiascasi 'orile au nevoie de albine ca sa rodeasca,,

! privire retrospectiva asupra istoriei omenirii evidentiaza ca omuls-a legat de albina din cele mai vechi timpuri cand el era un culegator demiere si inca nu crestea albine langa adapostul lui. $ste de observat ca incadrul istoriei cresterilor animalelor, albinele se constituie ca una dintreprimele vietuitoare pe care omul si le-a apropiat pentru a obtinepretioasele produse, mierea si ceara. De aceia nu este deloc gresit cand sea(rma ca istoria omenirii se intrepatrunde organic cu istoria apiculturii.

De regula la animalele domestice principalele trei elemente cede(nesc ,,arti(cializarea totala,, in scopuri productive a cresterii acestorspecii sunt& adapostul, hrana si inmultirea. )a albine s-a reusit numaiarti(cializarea partiala a adapostului prin stupul cu rame mobile, curemarca evidenta ca fagurele in care albina desfasoara activitati speci(ceeste construit in mod natural. In privinta hranei, albina manifesta unputernic conservatorism, prefacand nectarul si polenul 'orilor ca hranaglucidica respective ca hrana proteica. Astfel, hranirea arti(ciaala

diri*ata nu cuprinde decat foarte putine preparate bazate in principal

pe zaharul industrial ca atare sau invertit. +at despre nutritia arti(cialaproteica, utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare desisa dovedit ca faina de soia, dro*dia de bere inactivate si laptele prafdegresat, pot suplini in parte de(citul de pollen din natura.

-Importanta alinelor in ecolo!ie Asigurarea unui mediu incon*urator sanatos impune obligatia de a

conserva resursele naturale tinand seama de raportul ce exista intreconservarea nealterata a acestor resurse si insasi existenta oamenilor.Albinele pot ( considerate resurse biologice de importanta vitala. rinpolenizarea plantelor spontane si cultivate albinele au un rol essential in

perpetuarea si deci supravetuirea a sute de mii de specii care formeazavegetatia erei. Din surse anorganice si energie solara in plante se creaza,


2/37

prin fotosinteza, materie organica, iar din aceasta s-a format si seformeaza stratul de sol fertil si se produce hrana pentru insecte, pasari,mamifere si alte vietuitoare

Aceste relatii ecologico-tro(ce sunt esentiale pentru existentanoastra si pentru mediul incon*urator. Daca vrem sa pastram nealterate in

continuare aceste relatii in inlantuirea si dependenta lor logica si necesara,trebuie sa mentinem apicultura ca ramura importanta a activitatii umane.Mai mult, cu inteligenta si prevedere trebuie sa creiem toate conditiilepentru apicultura in vederea conservarii si dezvoltarii nerstrictive apotentialului national apicol. !rganisme specializate ale !" au asezatalbinele pe locul al I-lea intr-o clasi(care a senzorilor poluarii mediului,stiut (ind faptul ca activitatea albinei se desfasoara pe o raza de / 0m.unde intercepteaza elementele poluante din aer, apa si plante.

Daca acceptam ca albinele constituie un element important deechilibru ecologic, atunci ocrotirea, prote*area si cresterea lor conformunor tehnologii moderne si e(ciente, constituie un postulat ce nu maitrebuie demonstrat.

-Importanta economica a cresterii alinelor Manifestarea accentuate a instinctului de acumulare a hranei la

albine face ca familiile sa-si adune , prelucreze sidepoziteze, in sezonulactive, reserve de hrana 1mier si pollen2 in cantitati care depasescnecesarul de consum in sezonul rece. Mierea si polenul excedentare suntrecoltate si utilizate de crescatorii de albine in limite rationale, asfel ca infamilii se lasa su(ciente cantitati de hrana pentru perioada de iarna.)egatde rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adevarul ca nectarul si

polenul acumulat in 'orile plantelor constituie o resursa naturala care faraprezenta albinelor s-ar irosi, neexistand pana in present o metoda e(cientade preluare. ot astfel nici exudatele dulci ale unor a(de si cele care aparla unele specii vegetale, nu ar putea ( valori(cate in absenta albinelor.%omania este o tara cu o productie medie multianuala de 34-35 mii tonece o situiaza pe unul din primele locuri din $uropa.

Mai importanta insa decat productia directa de miere, ceara si alteproduse este cresterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizariiculturilor, crestere care este insotita de importante sporuri calitative deseminte, legume si fructe. S-a dovedit ca prin polenizarea cu albinesporurile cantitative de recolta depasesc valoric de circa /4 de ori valoarea

produselor directe1miere si ceara2 De aceia interesele agricultorilor,pomicultorilor, legumicultorilor, converg cu cele ale apicultorilor sicooperarea lor trebuie sa se desfasoare in conformitate cu a(rmatiaconform careia ,, albina este aliatul cel mai loial si statornic al agriculturii.

-Importanta sociala a apic"lt"rii Datorita particularitatilor pe care le prezinta, cresterea albinelor

are un important rol social (ind o indeletnicire care, pe langa realizareaunor venituri materiale, asigura posibilitatea ca cei ce indragesc albinelesa petreaca timpul liber in natura intr-un mod placut si reconfortant,conditii pe care alte foarte putine preocupari le pot oferi.

+ei care practica apicultura in tara noastra, si sunt peste o suta demii de personae, apartin tuturor categoriilor sociale constituind o masa de


3/37

oameni extreme de eterogena care detine un numar foarte diferit defamilii de albine. +ei care au un numar mic de familii de albine, sunt foartenumerosi, indragesc albinele si asteapta de la apicultura o placuta ocuparea timpului liber, pe cand cei cu un numar mai mare de familii practicaapicultura ca semi-profesionisti completandusi astfel mi*loacale de

existenta. entru cei care isi propun sa traiasca insa numai din apicultura,

aceasta indeletnicire devine realmente o profesie agricola cu toateavanta*ele, obligatiile, riscurile si nea*unsurile pe care le comporta.

Intr-o privire globala integratoare nu trebuie negli*at nici rolulsocial important privind ocuparea fortei de munca pe care o asiguraproducerea stupilor, uneltelor, utila*elor, fagurilor arti(ciali,medicamentelor de uz apicol si altor bunuri necesare practicarii apiculturii.

-Alinele si #amilia $e aline Albina este o insecta, animal nevertebrat caracterizat de

alcatuirea corpului din trei parti principale 6 cap, torace si abdomen, larandul lor compuse din mai multe segmente acoperite cu un invelis tare-chitinos, de prezenta a sase picioare articulate si cu aripi membranoase.

Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe deinsecte 6 !rdinul 78menoptera, familia Apidae, genul Apis, specia Meliferape care o ingri*im si in tara noastra. )a acest ordin apare viata sociala siorganizarea indivizilor in familie, echivaland prin functionalitate cu unorganism, ceia ce atrage cu sine diviziunea muncii, ingri*irea in comun aurmasilor, adunarea si prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puteriireproducaroare a organismului la una singura din female-matca si la cativa

masculi-trantorii si reglarea in comun a caldurii organismului social.+onsecinta a acestei vieti sociale-aparitia populatiei mari de indivizi cufunctii de intretinere-lucratoarele, acumularea de reserve de hrana, totulcu remarcabile adaptari si dezvoltari in murfulugie ale sistemului digestive,respirator, muscular, nervos reproducator, excretor, exceptionaleperformante ale organelor de simt, ale sistemului enz8matic si hormonal,din toate rezultand spectaculoase aspecte de comportament.

entru a intelege comportamentul si viata albinei in stup, pentru ainvata correct posibilitatile de a ingri*i si exploata albinele, in concordantacu modul natural de desfasurare a vietiilor este necesara cunoastereaalvatuirii corpului lor si a dezvoltarii.

Incepand cu luna martie, cand stupul poate ( deschis fara riscuri,se observa in cellule ouale. Albe, stralocitoare, ouale de albina sunt caniste bastonase lungi de 3,9 6 3,: mm, curbate catre partea dorsala,rotun*ite la capete. In ou se formeaza, la cateva ore de la depunere,embrionul; sunt vizibile cu o lupa inceputuri de segmentare a corpului,mugurii pieselor bucale si ai picioarelor. In a treia zi de la depunere, incelula, rupand foitele embrionare, eclozioneaza tanara larva. +ea maisigura diferentiere a puietului este aceea care se refera la aspectul sau instup 6 puiet necapacit si puiet capacit8; denumirile se refera la capacelulde ceara pe care albinele il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a


4/37

Adultul sau insecta complet dezvoltata este albina alcatuita dincap, torace si abdomen, cu toate organelle si apendele bine formate, deculoare generala bruna cu pete si variante cuprinzand cenusiu, portocaliu,galben si negru. +orpul albinei este prote*at de un invelis tare 6 cuticulachitinoasa, pe suprafata careia sunt inserati numerosi peri, de forme si cu

functii din cele mai variate, de la mecanice pana la senzoriale. +apul, vazut din fata, la albina lucratoare are aspect triunghiular,

cele doua unghiuri laterale (ind cuprinse de cei doi ochi compusi, mari. epartea dorsala a capului se a'a trei ochi simpli-ocelii, iar pe parteaanterioara se a'a inserate cele doua antene.

oracele se compune din trei segmente care sustin cele douaperechi de aripi si cele trei perechi de picioare, iar in interior adapostescputernica masa musculara care asigura zborul. Aripile, ambele perechisunt membranoase, cu nervuri rigide, tubulare, prin care circulahemolimfa. icioarele albinei lucratoare sun tuna din cele mai interesantedintre adaptarile insectei la modul de viata social.

Abdomenul este alcatuit din sase inele la matca si lucratoare sidin sapte inele la trantor. +a si segmentele toracice, cele abdominale sunt(ecare alcatuite dintr-un tergit, un sternit si doua pleure. +ele sase ineleabdominale sunt telescopate si unite intre ele de o membranaintersegmentara.

Anatomia interna a albinei este structurata pe sisteme de organe,pe care le descriem pe scurt&

Sistemul digestiv, situarea lui in organismul albinei si alcatuireaeste urmatoarea&

-intestinul anterior, in care se disting, faringele-o adevarata pomoa

de nectar si esofagul-un canal a carui dilatare este fusa si proventriculul.-intestinul mediu, portiunea de tub digestive care gazduiestedigestia diferitelor alimante ale albinei-polen si nectar.

-intestinul posterior este subdivizat in intestinal subtire si pungarectala, aceasta din urma deschusa la exterior prin anus.

Sistemul digestive cuprinde cateva glande& doua glande salivarecefalice si doua glande salivare toracice, care isi elimina produsele intr-uncalal collector unic, cu deschidere la nivelul mentumului.

7rana albinei adulte consta din alimente energetice 1nectar simana, uneori zahar2 care ii furnizeaza apa, saruri minerale, zaharurisimple si complexe si acizi organici si alimente plastice 1polenul2 care ii

furnizeaza in plus aminoacizi liberi, proteine, grasimi, vitamine celuloza,amidon. In total, consumul annual al familiei este de circa 344 0g. denectar si de circa /4-54 0g. de polen.

Dupa cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri,cele proprii individului sunt accumulate in corpul gras intins in principal cao captuseala, imiediat sub invelisul chitinos dorsal, deasupra diafragmei.+orpul gras contine rezervele de gl8cogen, grasime si proteine ale albinei&ele pot ( foarte mari in timpul iernii pana spre primavera cand seepuizeaza. Inmare masura ele sunt epuizate si in sezonul active, in urmaperioadelor lipsite de cules, sau pe vreme rea care retine albinele de lacules.

Daca hrana glucidica serveste la producerea caldurii, lafunctionarea muschilor si la alcatuirea rezervelor grase, hrana proteica


5/37

1polenul2 este indispensabila tinerelor albine doici pentru alimentarealarvelor si a matcii.

Sistemul respiratoreste alcatuit din tuburi teaheene sau traheisi saci aerieni. !ri(ciile care asigura patrunderea aerului oxigenat siexpulzarea aerului incarcat cu bioxid de carbon se numesc stigma.

raheele sunt foarte rami(cate, permitind alimentarea directa cu ox8gen acelulelor si evacuarea gazului carbonic.

Sistemul musculareste foarte dezvoltat. Aproape toti muschiisunt striate, cu exceptia muschilor directi ai zborului. Ma*oritateamuschilor sunt legati de producerea unor miscari ale corpului si sunt legatide chitina scheletului (e direct, (e prin intermediul unor tendoane.!rganele interne au propria lor musculature.

Sistemul circulareste foarte simpli(cat la albina. $l se compunedin inima, aorta si lacune de hemolimfa.=unctia sa este de a transportasubstantele nutritive catre organelle efectoare si de a evacua deseurile dinorganism.

Sistemul neuro-endocrin este alcatuit din celluleneurosecretoare isolate, localizate in creier, care elibereaza hormone ceactiveaza glandele endocrine

Sistemul nervos este, ca la toate insectele, ganglionar siscalariform. +reierul alcatuit din patru portiuni principale are rol de acoordona impresiile vizuale provenind de la oceli si ochii compusi.

Aparatul vurnelant sau acul, la albinele lucratoarecuprinde&ansamblul glandular, ansamblul motor si ansamblul vulnerant.Ansamblul glandular consta din doua glande 6 glanda acida si glandaalcalina sau lubre(anta. Ansamblul motor cuprinde cateva placute de

chitina, ale caror miscari fac sa avanseze acul sis a se descarce rezervorulde venin.ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este atasat ansambluluimotor printr-o pereche de brate curbate chitinoase.

Aparatul reproducator, la albine se prezinta astfel&-aparatul genital al matcii consta din patru parti principale& organe

generatoare-doua ovare; organe conductoare-doua oviducte laterale; unoviduct median si cavitatea vaginala; organe anexe- spermateca, cuglanda in > si organe de acuplare- camera acului sau bursa copulartix.Dupa imperechere, ovarele se dezvolta foarte mult. uburile ovariane sauovariolele, sunt capabile sa elaboreze cellule germinative, din care sedezvolta ovulele, care evoluiaza pana la ou.

-aparatul genital al trantorului cuprinde& doua testicule, doua canaledeferente, doua vezicule seminale, doua glande mucoase; canalule*aculator si bulbul cu lob penat.

)a ecloziune, masculii au testiculele nefunctionale si dedimansiuni mici. Spermatozoizii ating maturitatea si odata cu ei si trantoriiin *urul varstei de 3? zile.

Diviziunea muncii in amilia de al!ine

Dupa ce paraseste celula in care sa dezvoltat, tanara albina esteusor de recunoscut& inca umeda, si cu perisorii de pe suprafata corpuluiargintii, care ii dau un aspect characteristic, ea se misca timid pe (gure.Dup ace se usuca si isi curata trupul cu a*utorul picioarelor, intra in viata


6/37

stupului& are contacte de hrana, comunicari prin antene cu alte albine,curate si lustruieste cu propolis cellule din care au eclozionat surori de-aleei. Dupa doua zile intra in activitatea propriu-zisa, ingri*este larve invarsta, iar atunci cand atinge varsta de circa 5-: zile, cand glandelehipofaringiene s-au dezvoltat, incepe sa hraneasca larve tinere si@sau sa

intre temporar in suita matcii. Dupa un timp petrecut astfel ca doica,albina este angrenata in alte activitati, tot ,,de stup,,. =agurii suntconstruiti parallel intre ei, iar distantele care ii despart sunt totdeaunaastfel, incat crescuti si plini cu miere sau cu puiet in curs de dezvoltare auloc strict cele doua sraturi de a*bine acoperitoare de pe cele doua fete defaguri vecini.In restul stupului, spatial necesar circulatiei albinelor intr-undublu strat, adica circa mm, este respectat cu strictete, oriunde apare ungol mai mare decat acesta, albinele il blocheaza cu constructie de ceara.

oate activitatile albina le desfasoara in stip, fara a parasi fagurii, fara aveni in contact cu lumea din afara. $ste o interesanta forma de pastrare aasepsiei cuibului, impreuna cu prezenta in stup a substantelorbacteriostatice originare din propolis. Aceasta oranduiala, precum si altetrasaturi de comportament individual si social, permit existenta unui spatiuizolat pentru cresterea puietului si pentru acumularea rezervelor de hranacurate.

Albina devine culegatoare cand incepe activitatea din afarastupului. e o raza de /-5 0m ea culege nectar sau pollen, apa, mana, cleide pe pomi si diverse alte materiale, uneori din cele mai neasteptate. Darin general, culesul, (e el de intretinere sau de recolta, se extinde la camun 0m. Intr-un zbor, culegatoarea isi umple gusa cu pana la 94 mg denectar, iar daca culege pollen ea acumuleaza pe picioarele dinapoi doua

ghemotoace simetrice cu diametru de /-9 mm, uneori chiar mai mari, carecantaresc circa 9- mg. Daca se intampla ca ea sa (e printer primele care descopera

sursa de hrana, daca deci este cercetasa, albina isi comunica descoperireacelorlante albine surori apte pentru cules. Acest comportament decomunicare este cunoscut sub numele de ,,dansuri,, +ercetasa intoarsa lastup descrie pe (gure, urmarita de un cerc de recrute, (gure geometricecirculare, dans circular-pentru a indica surse a'ate la maximum 344 m destup si semicirculare, dans balansat, in forma de 6 pentru a indica sursea'ate la mai mult de 344 m. +ompletat de o componenta odorifera si altaauditiva, dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluata

modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. In viata albinei mai exista si posibilitatea altor atrinutii 6 acelea de

paznic, de curatitoare, de ventilatoare de sanitar8. Diferitele activitati nuse succed intr-o ordine ireversibila, albina le indeplineste mai degraba pemasura nevoilor ce apar in familie decat pe masura avansarii ei in varsta.neori apicultorul fara experienta intretine pe vatra mai multe familii deputeri modeste decat mai putine dar foarte puternice. rebuie retinut canumarul culegatoarelor in familie sporeste nu direct proportional cumarimea populatiei totale, ci mult mai rapid.

"iata amiliei de al!ine


7/37

=amilia de albine petrece un sezon active in tara noastra dinmartie pana in octombrie, si o perioada de relativa inactivitate 6 dinnoiembrie pana in februarie. In aceste conditii, vara calendaristica estepentru albine o permanenta toamna& toate activitatile familiei seconcentreaza asupra procurarii de reserve de hrana si acumularea lor in

faguri. entru intretinere si dezvoltare, pentru supravetuirea organismului

familiei, albina are nevoie de&aer& ca orice insecta, albina ara nevoie de oxigen pentru asigurarea

arderilor metabolice, iar din procesele de arderi rezulta bioxid de carbon,eliberat prin respiratie in atmosfera din stup. +irculatia aerului in stup,printer miile de corpuri ce se misca pe faguri, astfel incat sa a*unga la(ecare din acestea, percum si la suprafata celulelor cu puit, se realizeazaprin ventilatie. In sezon, indiBerent de temperature mediului ambient, instup aea trebuie sa (e de /5 grade +& circulatia aerului serveste si pentrumentinerea temperaturii constante;

apa& aceiasi curenti de aer asigura si circularea in stup a umiditatiiexistente, previn stagnarea umiditatii si implicit dezvoltarea unormucegaiuri daunatoare.Indiferent de conditiile exterioare, in sezonul decrestere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relative de C5-4.

glicide& ma*oritatea hranei albinei consta din substante dulci, (indpreferate cele cu continut ridicat de glucoza, froctoza, zaharuri simple,zaharuri mai complexe, de tipul zaharozei, care sunt si ele consummate dealbine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple, usorasimilabile in organism. 7rana dulce primara a albinelor este nectarul'orilor si mana, in rest albinele cerceteaza orice fel de surse de glocide.

proteine& hrana albinei cuprinde si pollen; continutul graunciorului depollen furnizeaza albinei hrana proteica, aminoacizii necesari dezvoltarii,precum si vitamine si uleiuri esentiale ce se transmit hranei (nale afamiliei-mierea.

lipide& furnizate tot de pollen;microelemente& furnizate de nectar, mana si pollen.

Roirea

Candritmul pontei si al ecloziunilor depaseste rata mortalitatiilucratoarelor, populatia creste constant, pana se atinge stadiul in care fe

datorita unor actori sociali fe limitarii spatiului in stup, amilia se divide.In mod normal, diviziunea are loc spre sarsitul primaverii, intr-un momentde abundenta de hrana.

Roirea ca enomen sesizabil de catre om, incepe prin miscari sizumzete particulare-dansuri de desprindere- ale lucratoarelor, astel incatla un moment dat, o buna parte din populatia amiliei aata la unison,paraseste stupul ca roi, impreuna cu matca batrana, dupa eclozionareaprimelur matci tinere.

Contrar aparentelor, roiul este o masa de albine bine organizata.Sunt in el albine de toate varstele, chiar daca proportional sunt mai multetinere decat in amilia mama. In interior, lanturi de albine atarnand,degaate unele de altele, lasa intre ele su!cient spatiu pentru circulatiacelorlalte. Cercetasele cauta in zona eventuale adaposturi, descriind pe


8/37

supraata roiului dansuri asemanatoare celor de desprindere si uneleasemanatoare celor care, in alte conditii, indica surse de cules. "laturi decateva componente cunoscute ale comunicarii in roire, unele important#,raman nedescirate.

$endinta de roire, insotita neaparat de prezenta indivizilor se%uali,

este un character ereditar. &ar e%iste si amilii care nu roiesc' ele sementin prin simpla crestere si inlocuire naturala periodica a matcilor."picultorul care nu doreste inmultirea albinelor roitoare trebuie saavorizeze si sa inmulteasca artifcial asemenea amilii. &impotriva,apicultorul care prinde si pastreaza toti roii naturali, asigura perpetuareatendintei de roire in stupina sa. &ar, atentie, primul roi, roi primar, poate furmat de desprinderea din amilia mama a altuia, secundar, si a altuia,tertiar, uneori mergand pana la desfintarea amiliei.

In stupul parasit de roi, din una din botcile cladite de albine inperioada premergatoare de ,,riguri,, eclozioneaza o matca. &upa catevazile, de regula in varsta de (-) zile, ea ace un zbor de imperechere. &upacateva zile matca incepe sa oua.

Roiul si evolutia vietii sale ca tanar organism este o e%presie claraa coeziunii populatiei albinelor meliere, reglata prin actiunea unormecanisme si substante specifce.

Individ si amilie

Din cunostinte elementare de ordin general se stie ca nicihranirea, adica actul de inghitire a hranei, nici digestia propiu-zisa, nici

excretia nu sunt legate de viata de grup. $le se desfasoara ca actemecanice si ca procese de (ziologie celulara ale individului. Dar in ciudaacestui adevar incontestabil, viata albinei melifere se scurteaza multatunci cand, in mod accidental sau experimental, este obligata sa traiascaizolat.

7emolimfa constituie principalul mi*loc de transport almetabolismului, care se bazeaza pe o circulatie sociala. $a transporta obuna parte din substantele cu rol de reglare a ceia ce in mod empiric, darfoarte apropiat ca semni(catie, se desemneaza cu numele de ,,constiintastupului,,. rintre aceste substante sunt secretii ale glandelor salivare,precum sin euro-secretii. nul din cele mai interesante comportamente ale

familiei de albine si anume, inlocuirea matcii in cazul pierderii sauinvalidarii ei, se explica in buna masura prin interventia acestor secretii.De asemenea, si modul in care ,,stiu,, albinele sa creasca matci din larvea'ate in celule de lucratoare. Dupa /4 de minute de la disparitia matcii dinstuo, lucratoarele devin nelinistite, iar dupa maximum ?9 de ore ele de*atransforma cateva cellule hexagonale, de lucratoare, in care se a'a oua delarve tinere, in cellule cilindroide, verticale-botci de salvare. Asistam astfella unul din cele mai extraordinarefenomene din familie& diferentiereacastelor female, avand ca pornire organismul- genetic bipotential altinereilarve.

)a realizarea aceleiasi ,,constiinte,, mai sus mentionata a stupului,mai concura si simtul mirosului 6 anume in recunoasterea albinelor dintr-un stup si a matcii stupului. e post de paznic la urdinis, albinele fac o


9/37

discriminare sigura a strainelor de stup, iar dupa un scurt contact antennalcu paznicul, colocatarele lor au accesul liber. Albinele nu fac deosebirinumai intre albinele din stup si straine, ci chiar surorile lor si alte albine dinstup. Mai mult, isi deosebesc surorile bune de semi-surori (ce aleaceleiasi matci ca si ele, dar cu tati diferiti.

Structura genetica insesi a familiei este un factor ce intervine inmecanismul de recunoastere. Matcile imperechindu-se multiplu siamestecul de sperma implicit duc la coexistenta mai multor patrilinii. +aurmare, compozitia genetica a populatiei de lucratoare se modi(ca incursul vietii familiei, in timp ce identitatea matcii se modi(ca numai candintervine roirea sau schimbarea linistita.

Sistematica al!inei meliere

Albinele melifere fac parte din&%egnul& AnimaliaSubregnul& "evertebrataIncrengatura& ArtropodaSubincrengatura& Mandibulata+lasa& InsectaSubclasa& terigota!rdinul& 78menopteraSubordinul& ApocritaGrupul& AculeataSuprafamilia& Apinae

ribul& Apini

Genul& ApisSpecia& - dorsata - 'orae - cerana - melifera %asa de albine din tara noastra si care face parte din grupul de

albine irano-mediteranian, este melliera carpaticaformata in regiuneacarpato-dunareana sob in'uienta climatului continental temperatcaracterizat prin precipitatii relative reduse, variatii mari de temperature sivanturi puternice. $ste o rasa de albine foarte blanda, cu comportamentlinistit pe (gure si cu reactie slaba la fum, cu matci proli(ce. Manifesta un

slab instinct de roire, este productive, cu predispozitie la a bloca cuibul cunectar si miere in conditiile unui cules de mare intensitate.

In cadrul rasei se disting mai multe populatii corespunzatorzonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat si la care s-a adaptat perfect. Intara noastra se deosebesc populatiile& stepa, deal, munte, +ampia de vest,odisul Moldovei si odisul ransilvaniei.

Inmultirea amiliilor de al!ine

In decursul evolutiei lor, de la insecte solitare la insecte sociale,albinele si-au creat sisteme proprii de mentinere a coeziunii familiei ca


10/37

supraorganism colectiv si de reproducere a acestuia cu scopul perpetuariispeciei.

Roirea naturala

Sistemul de inmultire a familiilor de albine stabilit8 in cursullungiilor evolutii este roirea care este asa de bine pus la punct in vedereaasigurarii scopului (nal, incat poate ( luat ca exemplu de apicultor atuncicand face roi arti(cial. rin roirea naturala se asigura familii noi sanatoase.In familiile bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roiriisi ca atare acestea sunt excluse de la inmultire.

%oiul iesit are in componenta sa albine de toate varstele ceea ce iida posibilitatea ca imediat dupa instalare sa inceapa o activitate foartevariata & culegerea polenilui si nectarului, cladirea fagurilor in noualocuinta, cresterea puietului cu o energie remarcabila.

%oirea naturala (ind deci singura cale de inmultire a familiilor dealbine este normal ca aceasta sa se amnifeste instinctive la toate familiilede albine mai mult sau mai putin accentuat. )ipsa instinctului de roirenaturala ar duce familiile de albine la pieire si specia la disparitie.

Deci, in mod normal, nu pot sa roiasca decat familiile sanatoase,puternice si cu provizii bogate in hrana, asigurand astfel o descendentaviguroasa. rocesul de roire se produce in conditiile tarii noastre in lunaiunie cu toate ca sunt si roi mult mai timpurii chiar la inceputul lunii mai,sau mai tarziu in cursul lunii august.

entru apicultor roirea naturala presupune luarea in consideratie aunor aspecte ce tine de&

regatirea de roireIntroducerea roiului in stupIngri*irea roilorentru apicultor, in general, roirea naturala prezinta avanta*e si

dezavanta*e. In grupa avanta*elor& se obtine o familie noua sau chiar maimulte, fara nici o interventie din partea apicultorului; familiile noi obtinuteinstalate pe faguri arti(cialiin stupi noi sau dezinfectati sunt sanatoase sise vor mentine asa si in anul viitor. +a dezavanta*e citam& imposibilitateaplani(carii numarului si calitatii roilor; necesitatea de a supravegheapermanent stupina in perioada de roire; roirea in familiile din care, pentrumoment, nu dorim sa realizam o inmultire.

Roirea arti#ciala

entru realizarea cresterii efectivului de familii de albine inmomentul potrivit si de calitatea dorita, exista tehnologii bine puse lapunct si cu reusita sigura daca sunt aplicate intocmai.

Din multitudinea de metode de roire arti(ciala se pot enumeracele mai importante&

- roi la pachet - roi pe /-9-:- faguri - roi prin diri*area frigurilor roirii - roi timpuriu


11/37

+a si in cazul roilor naturali, roii arti(ciali reusesc cu atat mai binecu cat sunt formati mai timpuriu si mai puternici. entru realizarea lor latimpul dorit, este necesar sa ne asiguram matcile si materialele necesareca& hrana, faguri, rame si stopi.

Ameliorarea albinelor si crestera reproducatorilor

Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii, pe baza observatiilor cainsusirea de a produce mai multa miere se transmite la roii familieirespective, au cautat sa inmulteasca numai acele familii care seevidentiaza prin productii foarte ridicate."meliorarea este tocmai actiuneacontinua de imbunatatire a insusirilor productive ale unei familii de albine.Ma*oritatea apicultorilor desfasoara o munca de ameliorare pe liniematernal, care treptat duce la imbunatatirea calitativa a materialului din

stupuna lor. oliandria matcilor, -imperecherea cu mai multi trantori 6constituie, de asemenea, o particularitate biologica de adaptare a familieide albine la conditiile de mediu, de supravetuire, care ingreuneaza muncade ameliorare la albine dar favorizeaza vitalitatea.

Ameliorarea la albine se desfasoara pe trei cai principale& selectiain interiorul rasei sau populatiei, consangvinizarea si incricisarea intrerase, populatii sau linii consangvine 1hibridare2.

Selectia arti(ciala este cea mai folosita metoda de ameliorare inapicultura.$a consta in alegerea si inmultirea acelor familii care corespundcel mai bine anumitor cerinte ale apicultorului.

Ameliorarea al!inelor si crestera reproducatorilor

Selectia individuala Selectia individuala este o metoda mai avansata, care se

practica in stupine specializate, constand in cresterea de linii de inaltaproductivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea si difuzareamatcilor selectionate.

Metoda consta in depistarea in populatiile de albine din zona aunor familii cu insusiri valoroase, gruparea acestora, cresterea dedescendenti siveri(carea gradului detransmitere la descendenti arespectivelor insusiri.

Cresterea reproducatorilor Matca buna este de regula asociata cu pro(turi mari. Sarcina

apicultorului este de a-si procura matci de calitate, prin cumparare sauprin producere in stupina proprie. +alitatea unei matci depinde nu numaide materialul din care a fost produsa ci si de modul in care a fost crescuta.

+resterea matcilor este unul din capitolele cele mai frumoase siin acelasi timp stimulative din apicultura. +resterea matcilor nu este o

arta, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sa (e practicata cu multagri*a si cunostinte de specialitate.


12/37

Cresterea trantorilor !btinerea trantorilor de calitate in perioada optima, pentru a

se imperechea cu matci obtinute din material valoros, are o deosebitaimportanta in munca de selectie.

In familiile de prasila, alese pentru producerea de trantori, seintroduce la inceputul lunii aprilie, 3-? faguri cu cellule de trantori.

In prezenta unui cules de nectar si pollen in natura sau prinhraniri arti(ciale cu turte de pollen si miere, matca depune in cellule ouade trantori care vor asigura in luna mai trantori mature necesari pentruimperecherea matcilor.

entru ingri*irea optima a larvelor de trantori, se recomanda cafagurii cu puiet sa (e trecuti in familii doici puternice, cu populatie masivade albine tinere, capabile sa asigure hranirea corespunzatoare a acestora.In familia producatoare de trantori, eliberata, se pot introduce faguri noi,care la randul lor vor ( insamantate siapoi incredintate familiilor doici.

Cresterea matcilor ! prima faza in procesul de crestere a matcilor este pbtinerea

botcilor. rei sunt cazurile cand albinele isi cladesc spontan botci, sianume& atunci cand au pierdut matca, cand matca nu mai estecorespunzatoare sic and familia se pregateste de roire. Apicultorul poatecrea arti(cial cele trei situatii, insa nu totdeauna matcile obtinute sunt celemai valoroase. In cazul celei dintai situatii se constata ca familia de albineia in crestere nu o anumita larva de o anumita calitate, ci pe aceea pecare o are la indemana, adica larve de varsta mai mare, fapt care duce la

obtinerea unor matci de cele mai multe ori necorespunzatoare in ceia cepriveste calitatea. In cel de-al doilea caz, roirea, se obtin cele mai bunematci, insa exista doua incoveniente, si anume se obtin matci numai intr-operioada anumita, iar matcile obtinute mostenesc si transmit insusirea deroire la descendenta.

In ultimul timp apicultorii elimina in permanenta familiile careprezinta aceasta insusire, cautand sa obtina matci de la familiile careprezinta fenomenul de schimbare linistita a matcilor.

Metodele gospodaresti pentru cresterea matcilor, pot ( folositede catre apicultor cu un numar mic de stupi

cu albine in scopul obtinerii unui numar de matci, care vor ( folosite

in scopul sporirii productivitatii stupinei. -In cazul in care apicultorul poseda o familie cu o matca de buna

calitate, dar varstnica si doreste sa o schimbe, el dispune de posibilitateasa obtina din ea o matca (ica. In acest scop indeparteaza matca si albineletrag botci. Dupa doua zile, el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cuexceptia a doua dintr ele, care sunt cel mai bine dezvoltate.

-Se porneste de la o familie care prezinta insusirea de schimbarelinistita a matcii sau instinct de roire fara (nalizare.

Metodele descries sunt foarte simple si la indemana (ecaruiapicultoe.

ot in randul metodelor de crestere a matcilor pentru nevoicurente dintr-o stupina intra si cele prin care se poate produce un numar


13/37

mai mare de matci pentru formarea de roi, formarea de familii a*utatoare,schimbari de matci necorespunzatoare, etc.

Unelte si materiale pentru cresterea matcilor -*otcile- se confectioneaza din ceara de calitate superioara.

-&opurile de cresteresunt confectionate din lemn sau plastic sisunt folosite ca support pentru botca arti(ciala.

-Sipca de crestere are o grosime de circa 4.5cm, confectionata dinlemn in care la distante egale se gasesc 3/-35 ori(cii in care se introducedopurile de crestere cu botci.

-Ramele de cresteresunt folosite in procesul de crestere amatcilor in s8stem intensive, pentru sustinerea leanturilor cu botci inpozitie normala. Dupa felul intrebuintarii si perioada folosita se deosebesctrei modele de rame& de crestere propriu-zise izolatoare si pentru custi deeclozionare.

-+ucleele SC"S-( sunt nuclee- pe doua *umatati de rama M$ dincare una este rama hranitor- in numar de patru si sunt asezate intr-unadapost de nuclee compartimentat.

Introducerea matcilor ! metoda universal valabila pentru introducerea matcilor in orice

conditii nu exista, desi se cunosc si se folosesc numeroase metode maisimple sau mai complicate.

Metode de introducere a matcilor&sub forma de botcasub forma de matca libera

introducerea matcii in colivii de diferite tipuri& -colivie tip Miller -colivie tip itov -colivie tip capac -colivie tp #enthon -bigudiul din plastic

Inventarul apicol

Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare invederea efectuarii unor anumite lucrari apicole sau pentru asigurareaprocesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar (& adaposturipentru familiile de albine, echipament pentru protectia apicultorului,unelte pentru lucrari in stupina, insarmarea ramelor si (xarea fagurilorarti(ciali, extractia si conditionarea produselor apicole, cresterea sitransportul matcilor si constructii apicole.

Adaposturi pentru amiliila de al!ine$stupii% +um in adaposturile naturale si in stupii primitive fagurii construiti

de albine erau (csi sin u permiteau interventia omului, ingeniozitatea

apicultorilor a condos ulterior la realizarea stupilor cu rame mobile.


14/37

Solutiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuride stupi de stupi sunt multiple, putandu-se insa desprinde doua orientaridistincte&

stupi in care dezvoltarea fmiliei de albine si a cuibului se face peplan vertical, purtand astfel denumirea de stupi verticali;

stupi in care dezvoltarea familiei si a cuibului se face pe planorizontal, incadrandu-se astfel in categoria stupilor orizontali.

Indiferent de tipul stupului 6 vertical sau orizontal 6 acesta trebuie saasigure urmatoarele conditii&

sa fereasca albinele si cuibul familiilor de ploaie, umezeala, vant siarsita;

sa (e incapator, asigurand atat spatial necesar pentru dezvoltareafamiliei, cat si pentru depozitarea rezervelor de hrana;

sa permita marirea sau micsorarea volumului stupului in raport cudezvoltarea familiei si evolutia culesului;

sa (e usor de manipulat fara sa se stan*eneasca activitatea familieide albine;

partile componente sa aiba aceleasi dimensiuni spre a putea (folosite de la un stup la altul;

sa (e adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferiteculesuri;

sa permita aplicarea metodelor avansate de crestere si intretinere aalbinelor;

sa (e rezistent.

Tipuri de stupi olositi in Romania

ipulde stup Denumirea stupului "umarul de corpuri sirameerti

calStup multieta*at SAS

"%. 3?@CCrei corpuri cu cate 34

rame (ecare de 9/5x?/4 mmpentru cuib si recolta, la cereresi un magazine cu 34 rame de9/5x3:? mm

ertical

Stup vertical cu uncorp si magazin SAS"%.33//@C:

n corp cu 34 rame de9/5x/44 mm pentru cuib si unmagazine cu 34 rame de9/5x3:? mm

orizontal

Stup orizontal SAS"%.93C4@C:

n corp cu ?4 rame de9/5x/44 mm

Uneltele apicole

In afara stupilor care fac parte din grupul de utila*e apicolenecesare adapostirii albinelor, exista o gama variate de alte uneltenecesare efectuarii diferitelor lucrari in stupine, care se impart in diferitegrupe, in raport de activitatea ce o desfasoara cu a*utorul lor.

&c'ipament pentru protectia apicultorului


15/37

masca apicola& a2 masca metalica; b2 masca cu palarie; c2 mascaplianta.

Salopeta si halatul apicol;Sortul apicol;Manusile apicole.

Unelte pentru lucrari in stupinadalta apicola SAS nr. 93


16/37

tava si masa de descapacitextractorul

Unelte pentru e(tragerea si comditionarea ceriitopitorul sau ceri(catorul solar

topitorul de ceara cu aburipresa de ceara

Unelte pentru recoltarea si conditionarea polenuluicolectorul de pollen de urdiniscolectoare de pollenuscator de pollen

Unelte pentru recoltarea laptisorului de matca siapilarnilului

Unelte pentru recoltarea veninului de al!ine

Unelte pentru recoltarea propolisului

Unelte pentru cresterea si imperec'erea matcilorspatulaizolatorul pentru matcacolivia de tip Eandersablonul pentru confectionarea botcilordopurile de crestere

sipcile de cresterenucleul Eandernucleul tip A.+.A.

Constructii apicolelaboratorul stupinei si camera de lucru pentru apicultorihala pentru extractia si conditionarea mieriideposit pentru pastrarea fagurilorcabane apicole.

ehnologia obtinerii produselor apicole

Invederea cresterii productiei apicole si rentabilizarea activitatiistupinelor este de dorit ca apicultorii sa se preocupe sis a actioneze pentrudiversi(carea produselor apicole pron realizarea pe langa miere si a unorcantitati cat mai mari de pollen, laptisor de matca, propolis, pastura, veninde albine si apilarnil.

)ierea


17/37

entru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate1zaharoase2, albinele culeg nectar si mana, iar pentru satisfacerea nevoilorde substante proteice, minerale, grasimi si vitamine, albinele culeg polenul'orilor.

In afara nectarului, produs de glandele nectarifere 'orale, pe carealbinele il culeg si il transforma in miere 'orala, se intalnesc si glandenectarifere extra'orale, localizate in afara 'orii, care secreta o substsntadulce, limpede si vascoasa ce se a'a in anumite perioade ale anului pefrunze, ramurile sau tulpinile plantelor si care poarta denumirea de manasau roua de miere, substanta pe care albinele o culeg si o transforma inmiere de mana.

+ompozitia mierii de albine este complexa. $a reuneste o serie desubstante anorganice si organice din care putem aminti glucidele,enzimele, acizii organici, vitaminele, proteinele si altele, toate solubilizatesau dispersate in apa continuta in miere.

Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante,cele mai bine reprezentate (ind fructoza,glucoza si zaharoza. In miereanaturala, corespunzator scaderii continutului in apa, creste concentratia insubstante glucidice, precum si a celorlalte substante a'ate in miere, care,impreuna, formeaza substanta uscata care la mierea naturala depaseste4, procentul de apa (ind in *urul a 3.

+ristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturilede miere 'orala romaneasca cu exceptia mierii mono'ore de salcam,precum si a mierii de mana.

In miere exista mai multe enz8me, din care amintim invertaza,

diastaza, inhibina ca (ind mai importante, ultima avand rolul de asigurarea solubilitatii mierii. Activitatea enzimelor este conditionata de valoareap7-ului mierii, de temperature si de durata stocarii.

Acizii din miere sunt acizi organici, care in'uenteaza pozitiv gustulsi aroma, contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic almierii.

=agurii cu miere se scot din stup in momentul cand aceasta estesuFcient maturate, luandu-se drept criteriu practice prezenta coroanei demiere capacita in treimea superioara a ramie.

$xtractia mierii se face inainte de incetarea totala a culesului. In

timpul culesurilor principale, de lunga durata, este indicat a se efectuaextractii repetate pe intreg parcursul perioadei de cules.

$ste recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii, faguriisa (e grupati dupa culoare pantru a obtine diferite sorturi de miere si dupaacest criteriu. =agurii sau corpurile cu faguri cu miere se transporta intr-ocamera ce are temperature pana la /5 grade spre a usura extractia. Setrece apoi la descapacirea fagurilor, urmata de xtractia propriu-zisa amierii. entru descapacirea fagurilor se foloseste cutitul de descapacit, iarpentru faguri cu suprafata neuniform capacita, furculita de descapacit careinainte de folosire se incalzesc in apa la 4 grade. Dupa aceasta operatie,

fagurii sunt introdusi in extractor, cara prin centrifugare scoate mierea dinfaguri.


18/37

Inainte si dupa extractia mierii, intreg utila*ul apicol se spala cuapa (erbinte si solutie de soda 5 dupa care se limpezesc bine in apacurate si se usuca prin expunere la soare.

Actiunea de extractie a mierii cuprinde si preconditionareaacesteia in care scop in timpul extractiei se asigura strecurarea cu a*utorul

sitelor duble de strecurare, iar dupa limpezirea in vasele de stocare se vorindeparta impuritatile de la suprafata mierii cu a*utorul unei linguri. =aguriidin care s-a extras mierea se introduce, pe cat este posibil, in familiile dela care provin spre a ( curatati de albine.

reluarea si livrarea mierii de albine se face conform conditiilortehnice de calitate prevazute in SAS nr. C9@3


19/37

aerului de circa :4. "u se admite depozitarea mierii in vase de zinc,cupru, plumb sau alia*e ale acestora.

Ceara de al!ine

Ceara de al!ine Albinele, cand cladesc faguri intr-un stup s8stematic cu rame

goale, stau in forma de perdele conice cu baza in sus, se prind de picioaresi formeaza lantulalbinelor sub spetezele goale a unui numar de /-9 ramece au fost luate in lucru. e cele /-9 perdrle cu ochiuri largi albinele nustau inghesuite unele in altele, ele (ind incon*urate de un ivelis format dincorpul ma*oritatii albinelor asezate ca intr-un ciorchine. Invelisulciorchinelui este format din ?-/ straturi de albine stranse intre ele, pentrua pastra o temperature uniforma de //-/9 grade +elsius, necesareelaborarii solzisorilor de ceara. +irculatia albinelor in ciorchine se faceprintr-o deschidere a'ata in partea superioara a acesteia.

In cazul cladirii fagurilor arti(ciali, albinele se aseaza pe foaia de(gure spre a-l incalzi la peste /4 grade +elsius astfel incat ceara sa devinamaleabila. !data ceara devenita maleabila albinele incep modelareafundului cellular, iar surplusul de ceara este folosit la inaltarea peretilorpana la /-: mm, inaltime ce va ( continuata cu ceara produsa de albineletinere producatoare de ceara. =agurii arti(ciali sunt construiti, de obicei,simultan pe ambele parti.

+ompozitia chimica a cerii este complexa, (ind formata in liniigenerale din diverse tipuri de alcooli, esteri si hidrocarburi.

+eara de albine prezinta o intreaga gama de culori, de la alb panala brun, trecand prin diferite nuante de galben, cenusiu-verzui, portocaliu,galben-inchis spre brun, culoarea (ind in functie de 'ora, de varstafagurilor, precum si de modul de conditionare.

+eara naturala de albine este insolubila in apa sau alcool rece,solubila la cald in alcool, eter, benzina, sulfura de carbon, tetraclorura decarbon, acetone si uleiuri eterice.

Metodele folosote in mod current pentru extractia cerii se potclasi(ca in metode ce folosesc& numai caldura; apa si caldura; pe langaapa si caldura sipresarea;caldura si presarea; forta cenrtifuga; solventichimici.

+antitatea si calitatea cerii obtinuta intr-o stupina depinde de maimulti factori si anume& sortarea, spalarea si inmuierea corespunzatoare afagurilor inainte de extractie, metoda de extractie folosita, extractiamateriei prime pe calitati, modul si durata topirii, calitatea apei si avaselor folosite, precum si conditionarea ulterioara a cerii extrase.

Polenul

Staminele 'orilor care formeaza androceul au ca functie principalaproducerea si raspandirea polenului. olenul 'oral este format dingraunciorii de pollen, a caror culoare, marime si format difera de la o 'oarela alta, (ind totodata characteristic pentru (ecare specie 'orala in parte.


20/37

olenul este colectat de albinele culegatoare de la plantelepolenifere sau nectaropolenifere si depozitat de catre acestea in celulelefagurilor din stup constituind pastura, care reprezinta hrana proteicanecesara hranirii familiei de albine si a puietului.

)a culesul de pollen participa intreg corpul albinei si anume&

perisorii de pe corp, torace, abdomen, piesele bucale si cele trei perechide member. rocesul recoltarii cuprinde doua etape si anume& in primaetapa, albinele scutura si culeg polenul de pe stamina acoperindu-si intregcorpul cu graunciori de pollen, iar in a doua etapa urmeaza periereapolenului de pe perisori cu a*utorul pieptenilor tarsieni si formareaincarcaturilor1ghemotoacelor2 de pollen.

In general se considera ca o albina culegatoare de pollenrecolteaza, in medie, la (ecare zbor, circa 35 mg pollen in ambelecosulete, astfel incat pentru a transporta in stup 3 0g pollen, albina trebuiesa efectuieze circa :C444 zboruri. entru a putea evalua cantitatea depollen necesara dezvoltarii unei femilii de albine pet imp de un an, trebuieretinut faptul ca pentru cresterea unei singure larve este nevoie de circa344-395 mg de pollen, respectiv, pentru cresterea a 34444 albine 13 0galbine2 este necesar 3-3.5 0g pollen, rezultand ca pentru o familie dealbine de putere mi*locie consumul annual de pollen se ridica laaproximativ ?5-/4 0g.

Dupa proprietatile organoleptice si (zico-chimice plenul seimparte in doua calitati& pollen recoltat de albine 6 poli(t si pollen recoltatde albine superior 6 mono(t.

+ompozitia biochimica a polenului difera de la o 'oare la alta, iarprincipalele grupe de compusi au concentratii ce variaza astfel& apa

/.94, zaharuri 3


21/37

astura este un produs apicol natural, care provine din polenulrecoltat de albine si depozitat de acestea in celulele fagurilor, formandrezerva de hrana proteica a familiei de albine.

ransformarea polenului in pastura incepe dupa depunereaacestuia in celulele fagurelui, dup ace prin tasarea ghe motoacelor, initial

distincte, au devenito masa omogena si compact ace adera perfect laperetii celulei.

In celulele fagurilor, polenul este supus unor procese biochimicede tip fermentative sub actiunea unor microorganisme ca bacteriile de tipseudomonas, )actobacilus si ciuperca Sacharom8ces. +orespunzatordezvoltarii acestor trei elemente microbiene, transformarea polenului inpastura cuprinde trei etape.

rima etapa consta din dezvoltarea bacteriei seudomonas care,(ind aeroba, consuma intreaga cantitate de ox8gen disponibila, ducand in(nal la autoas(xia bacteriei. In a doua etapa lipsind oxigenul se dezvolta)actobacillus ce foloseste glucidele drept surse de ox8gen, producand acidlactic. In a treia faza, activitatea este preluata de levuri din genulSacharom8ces ce preia in circuitul metabplic resturile de glucide ramase.In aceasta faza se desavarseste procesul de fermentare a pasturii.

%ecoltarea pasturii se face incepand cu 35 iunie, dupa maturareaei in cellule si numai din faguri proaspeti scosi din stup. Granulele depastura se ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inched ermetic sise pastreaza la o temperature care san u depaseasca 35 grade.

Propolisul

ropolisul este o substanta de culoare brun-deschisa cu nuantepana la brun-inchis si uneori cu re'exe verzui, putin solubil in apa darperfect solubil in eter si alcool. )a temperature din interiorul stupului estemaleabil, iar la temperature mediului ambient devine casant.

Datorita proprietatilor sale tamaduitoare, propolisul a fost utilizatdin cele mai vechi timpuri la vindecarea ranilor. Sursele naturale depropolis sunt impartite in doua grupe diferite essential.

rima grupa o constituie substantele rasinoase, provenite inma*oritate de pe mugurii de plante.

A doua grupa de propolis o formeaza balsamul din pollen eliberatdin invelisul acestuia si care impins de valvulele proventricolului, se

acumuleaza in gusa. endinta de propolizare a albinelor este un character de rasa sau

ecotip si depinde chiar de insusirile individuale ale unor familii de albine. %ecoltarea propolisului de catre albine are si un character zonal.

In zonele mai reci si paduroase inclinatia de propolizare este maipronuntata fata de zona de campie. De asemenea , toamna si primaveraalbinele propolizeaza mai mult decat in cursul verii.

ropolisul ce se achizitioneaza este de doua feluri 6 propolispbisnuit provenit de la diferite plante sau propolis poligam si propolisuniplant sau mono(t, recoltat de la o singura planta.

ropolisul contine ceara, rasini, uleiuri eterice etc. Se recolteaza intoata perioada sezonului active prin curatirea spetezelor superioare aleramelor, a distantatoarelor ramelor, scandurelelor de podisor etc.


22/37

Laptisorul de matca

)aptisorul de matca este un produs de secretie al glandelorhipofaringiene ale albinelor lucratoare, destinat hranirii larvelor in primele

/ zile, a larvelor de matca pe toata perioada pana la capacirea botcilor, catsi a matcilor. Are o consistenta cremoasa, este de culoare alb-galbuie, cugust acrisor. Datorita compozitiei sale chimice, laptisorul de matca estefolosit in medicina, precum si in cosmetica medicala.

)aptisorul de matca proaspat, contine urmatoarele vitamine&tiamina, ribo'avina, biotina, acid folic, acid pantotenic si cantitati mici devitamina +. otodata laptisorul de matca contine acizii < si34 hidroxi-decenoici, produsi de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum si douafractiuni cu proprietati similare ale acetilcolinei. Deasemeni , au fostidenti(cati 3 diferiti aminoacizi, combinati si liberi, din care amintim&acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamine, glicina, lizina,metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc.

S-a constatat de asemenea, ca laptisorul de matca are incompozitiea sa unele substante de tip hormonal, precum si substantaantibiotica bactericida.

roducerea laptisorului de matca se poate realize in familiiorfanizate sau in familii cu matca, in functie de cali(carea apicultorului,pargurgand o serie de actiuni premergatoare.

Apilarnilul

Apilarnilul este un produs apicol obtinut din larvele de trantor catsi din continutul nutritive a'at in celulele respectivs din faguri. Apilarnilul in stare proaspata se valori(ca ca atare , ambalat in

recipiente speciale, cu etichetarea continutului si speci(carea datei derecoltare. roaspat se pastreaza la congelator la minimum -5 grade+elsius, iar transportul se face in containere frigori(ce la aceiasitemperatura.

erioada optima de producere a apilarnilului incepe odata cuin'orirea pomilor fructiferi in aprilie-mai, cand este suFcient de cald, iar infamilie exista un numar mare de albine tinere si dureaza pana la incsputullunii august.

Intocmai ca si laptisorul de matca, datorita continutului sau,apilarnilul se foloseste, in present, pentru realizarea de preparateapiterapice, (e in stare pura, (e in amestec cu alte produse apicole sausubstante medicamentoase.

"eninul de al!ine

eninul de albine este o substanta complexa care concura laformarea aparatului vulnerant al albinei. $l este un produs de secretie alalbinei lucratoare, (ind stocat in punga de vanin si eliminate la exterior inmomentul inteparii.

Intepaturile albinelor, reprezinta un act re'ex de autoaparare si sematerializeaza prin folosirea organului specializat pentru functia de


23/37

aparare, format din partea vulneranta cu punga de venin, partea motoaresi glandele secretoare de venin.

eninul de albine se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati(zice& este un lichid incolor, cu gust amar-acid, dens, cu miros particular sicu insusiri de a cristaliza intr-un interval scurt de timp.

$ste compus din proteine, saruri minerale, enz8me, hormoni,uleiuri eterice si alte substante volatile. Avand o compozitie complexa,principalul sau component este format din substante proteice in procentde pana la C5 din veninul uscat. Mai contine lipide si substsnte minerale.

%ecoltarea se face cu a*utorul unui aparat de recoltat venin ce seaplica la urdinis sau in interiorul stupului, albinele (ind obligate a intepa opelicula (na de plutex urmare a unor socuri electrice.

eninul de albine se foloseste in apiterapie, in diferite afectiunireumatismale, in*ectabil sau la prepararea unor crHme si unguienteantireumatice.

M!D))& E!!IGI$"A SI M$DI+I"A $$%I"A%A AI+!)A

#olile si daunatorii albinelor


24/37

+lasi(carea infectiilor se face in functie de raspandirea lor&sporadice, eusootice, epizootice si pansootice; in functie de modul detransmitere& necontagioase sau contagioase; in functie de perioada deevolutie& supraacute, acute, cornice; in functie de complexul causal&primare, secundare, conditionate; in functie de extinderea la nivelul

individului sau familiei& locala, generala; in functie de agentul causal&viroze, bacterioze, micoze, protozooze, parazitoze, dismetabolii, predatori,intoxicatii si iradieri.

*oli virotice

In ultimii ani, virozele albinelor au luat o extindere tot mai mareaparand noi maladii viroticein scara planetara. Aceste maladii suntvehiculate la distante mari, continental si intercontinental, datoritatransportului de material biologic apicol reproducator, efectuat in generalclandestine de catre apicultori.

Sistemul stuparitului pastoral face ca maladiile virotice si altele sase raspandeasca in scara nationala intr-un singur an. Aglomerarile defamilii de albine favorizeaza o intense contaminare. uterea de contagiunea virozelor este foarte mar si se face prin contact intre albine si ingestie1hranirea larvelor sau transferal mierii de la o albina la alta2

irozele pot evolua singure sau associate intre ele, atat la albineleadulte cat si la larve, unele predominand in sezonul cald, altele in sezonulrece.

Diagnusticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice siexamenelor de laborator. Aceste examene de laborator sunt de inalta

tehnicitate si specialitate. +ele mai importante viroze intalnite la albine sunt&aralizia acuta 6 boala infecto-contagioasa a albinelor adulte,

produsa de un virus sferic cu dimensiuni de /4 nonometri, cu tropismpentru sistemul nervos si glandele salivare.

aralizia cronica 6 boala infecto-contagioasa a albinelor adulte,produsa de un virus A%", cu localizare in sistemul nervos si intestinalsubtire.

iroza aripilor opace 6 boala infecto-contagioasa a albinelor adulte sia matcilor. +linic boala se recunoaste prin evolutie mai ales in timpul ierniicand produce mortalitate accentuate pana la pierderea multor familii de

albine.iroza botcilor negre 6 boala infecto-contagioasa speci(ca nimfelor

matcilor si albinelor lucratoare. irusul se transmite pe cale digestive prinalbinele doici si se poate multiplica si in albinele adulte de regula afectatede nosemoza.

iroza albinelor de $gipt 6 boala infecto-contagioasa a albineloradulte si a nimfelor. Se transmite prin ingestie si prin inoculare de parazitilim(fagi.

iroza 6 boala infecto-contagioasa a albinelor adulte, transmisa pecale digestive. Infectia evoluiaza de obicei iarna si primavera si esteagravata cand se asociaza cu protozoarul "osema apis.

iroza (lamentoasa 6 boala infecto-contagioasa produsa de un viruscare se localizeaza in celulele nervoase, intestinal subtire, corpul gras,


25/37

glandele cerifere, faringiene, de venin si in hemolimfa, aceasta capatandun aspect laptos.

uietul in sac 6 boala infecto-contagioasa speci(ca larvelor dealbine, carora le determina moartea in stadiul de puiet capacit8. )arveleiau aspectul characteristic a unui sac plin cu lichid.

*oli !acteriene

Loca europeana + este o boala infecto-contagioasa care afecteazapuietul de albina, determinandu-i moartea, de regula in stadiul de puietnecapacit

)oca europeana apare mai rar decat loca Americana si este maiputin grava, afectand in general larvele tinere in varsta de /-9 zile si inproportie mult mai redusa, larvele capacite. #oala apare in generalprimavera inaintea culesului de salcam, precum si in golurile de cules dinsezonul apicol. ransmiterea bolii se face odata cu hrana administratapuietului de catre albinele doici, cand microbii patrund in intestinallarvelor, unde se inmultesc, se hranesc si elimina toxine.

)arvele bolnave devin initial mai transparente, apoi suferamodi(cari de culoare, pozitie si de miros, rasucindu-se in cellule sidevenind mai intai galbene cu nuante din ce in ce mai inchise pana lamaroniu. Mirosul este vsriabil, putand ( acru de putrefactie, in unele cazuriaromat sau lipseste cu totul.

+linic, boala se recunoaste dupa& aspectul de puiet imprastiat pefagurii afectati; larvele afectate isi schimba pozitia in celula, evidentiaza

prin tegument traheele, prezinta pete de culoare galbuie care in cele dinurma devin cenusii-negre, isi pierd turgescenta si se transforma intr-omasa pastoasa avand un miros acru sau aromat; dupa 34-?4 zile, larvelemoarte se deshidrateaza, au culoarea maronie, muleaza fundul celulei sicapata aspectul unor solzisori de consistenta cauciucului ce pot ( usorextrasi din cellule.

+ombaterea loci europene se realizeaza prin&indepartarea din stup a fagurilor cu puiet afectattratament medicamentos cu !xitetraciclina sau )ocamicin )a aparitia bolii se recomanda sa (e tratate toate familiile de

albine din stupina, ele (ind considerate contaminate.

)oca europeana este declarabila de la aparitia primelor semen deboala si carantinabila inca /4 de zile de la insanatosirea clinica.

Se atrage atentia ca mierea provenita de la asemenea familii seinterzice a ( valori(cata la export.

Loca americana + este o boala infecto-contagioasa care afecteazapuietul de albina determinandu-i moartea de regula in stadiul de puietcapacit.

)oca americana este considerata cea mai grava boala bacterianaa puietului caruia ii produce moartea in stadiul de puiet capacit.

#oala evoluiaza in tot sezonul active cu varf in lunile iulie-august.Difuzarea bolii de la o familie bonlava la una sanatoasa, precum si de la ostupina la alta, se face prin intermediul albinelor hoate, trantori, prin


26/37

adapatori, prin uneltele de lucru, schimbarea fagurilor de la un stup laaltul, prin hraniri cu miere infectata, prin diferiti paraziti si daunatori aistupului, prin cumpararea sau schimbul de material biologic. rebuieprecizat ca loca Americana nu se vundeca de la sine.

+linic boala se recunoaste dupa&

aspectul de puiet imprastiat pe faguri;cellule cu capacele umede, escavate, perforate, de culoare maron-

inchis spre negru;sub capacele se gaseste un detritus larvar de culoare ciocolatie,

(lant, adarent la peretii celulei;fagurii afectati de boala exhala un miros characteristic de putrefactie

sesizabil la deschiderea stupului si chiar de la intrarea in stupina;in stadiul avansat la bolii, in celulele afectate , larvele moarte se

deshidrateaza complet avand aspectul unui detritus maron-inchis sprenegru.

Asa cum s-a precizat, combaterea loci americane se face printratament medicamentos si o serie de masuri deosebit de importante siutile dupa cum urmeaza&

depistarea familiilor afectate de boala prin examen clinic al tuturorfamiliior din stupina;

fagurii si familiile puternic afectate, sau semen clinice evidente, sevor distruge in totalitate prin ardere;

fagurii cu numar redus de cellule afectate se elimina din stupi, setopesc si se inlocuiesc cu faguri noi.

ratamentul medicamentos se efectuiaza la toate familiile dinstupina, acestea (ind considerate contaminate. entru tratament se vor

folosi numai !xitetraciclina sau )ocamicin. Se efectuiaza dezinfectia de necessitate a inventarului apicol carecuprinde obligatoriu urmatoarele etape&

curatire mecanica;'ambare;dezinfectie propriu-zisa cu una din substantele& 7idroxid de codiu

1 soda caustica2 9, carbonat de sodium 1soda calcinata2 5-: sau formol/.

Mierea provenita de la stupina in care a evoluat loca americana nuse comercializeaza.

Septicemia 6 este o boala infectioasa speci(ca albinelor adulte.Agentul etiologic este seudomonas apiseptica si poate avea forma acutasi cronica.

+linic boala se recunoaste dupa& incapacitatea de zbor a albinelor;parasirea stupului cu manifestari nervoase; albine moarte in fata stupului;fragilitatea cadravelor.

Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinareaprobei de albine suspecte prin recoltarea hemolimfei care , in caz desepticemie, devine alba laptoasa.

entru combaterea bolii se aduna si se ard albinele moarte de pefundul si din fata stupului; se aplica dezinfectia de necessitate sitratamentul cu oxitetraciclina ca la loca americana.


27/37

Salmoneloza sau paratioza + este o boala infectioasa speci(caalbinelor adulte care poate evolua in sezonul active dar cazurilediagnosticate sunt deosebit de rare.

Diagnosticul se stabileste numai pe baza examenului delaborator, prin examinarea unei probe de aproximativ /4-54 de albine

muribunde suspecte.entru combatere se indeparteaza de pe fundul si din fata

stupului toate albinele moarte, se ard si se aplica dezinfectia denecessitate.

Spiroplasmoza +este o boala a albinelor adulte provocata deSpiroplasma apis si evoluiaza

+linic, boala se suspicioneaza dupa urmatoarele semen alealbinelor& incapacitatea de zbor; abdomen balonat; tremuraturi musculare;mers prin fate si in *urul stupului, urmat de moarte.

Diagnosticul se pune in laborator prin examen bacterioscopic alhemolimfei si prin examen imunoserologic.

entru combatere se indeparteaza si se ard albinele moarte de pefundul si din fata stupului; se face dezinfectia de necessitate si se aplicatratamentul cu oxitetraciclina 4.5 g la litru de sirop, cate ?54-544 ml pefamilia de albine la 5-C zile interval, pana la disparitia semnelor clinice.

*oli micotice

Ascoseroza 1puietul varos2 6 este o boala infecto-contagioasaspeci(ca larvelor de albine carora le determina moartea in primele doua

zile ale stadiului de puiet capacit. #oala evoluiaza in tot cursul sezonului active, iar transmiterea seface prin ingestie si transcutanat

Ascosferoza se recunoaste dupa& aspectul characteristic pe care ildau fagurelui larvele mumi(cate razlete de culoare alba; sunetulcharacteristic ce il produce un astfel de (gure cand este scuturat;neaderenta larvelor la peretii celulelor; larvele mumi(cate raspandite infata sip e fundul stupului.

+linic, boala se recunoaste dupa urmatoarele semen& aspect inmosaic al fagurelui cu puiet datorat alternantei de cellule capacite normalecu cellule care contin mumii albe, cretacee; larvele infectate se

ingalbenesc, isi pierd segmentatia, se deshidrateaza si capata consistentacretei; celulele care contin larve afectate sunt descapacite de albineiputandu-se observa continutul invadat de miceliul alb al ciupercii; mumiilesunt neaderente la peretii celulei (ind indepartate de albine si se gasescpe fundul stupului, pe scandura de zbor si in fata stupului.

entru combatere se indeparteaza si se distrug mumiile de pefundul si din fata stupului; se indeparteaza din stup si se topesc faguriiputernic afectati si se executa igiene si dezinfectia de necesitatate.

ratamentul se face cu Micocidin administrat in doza de 4-344 g preparatprin imprastiere printer rame peste larve si albine.


28/37

Aspergiloza1puiet pietri(cat2 6 este o boala infecto-contagioasacomuna larvelor si albinelor adulte. #oala fece parte din categoriazoonozelor 1se transmite la om2

+linic se recunoaste dupa urmatoarele semen& larvele morimiediat inainte sau dupa momentul capacirii; in celulele necapacite se

poate observa o panza de mucegai galben-verzui sau negru; zonele de(gure afectat se largesc progresiv formand insule sau pla*e de mucegai;larvele sunt invadate de un miceliu galben- verzui, se deshidrateaza, suntaderente la peretii celulei si au consistenta dura. Albinele prezinta stari deagitatie, incapacitate de zbor, cad in fata stupului, fac miscari dezordonateale membrelor, pieselor bucale sau segmentelor corporale si mor in catevaore prin toxiemie; cadavrele prezinta abdomenul usor marit care in scurttimp devine dur ca si toracele; miceliul invadeaza corpul albinelor cuincepere de la intestine, strabate tegumentul si iese prin ori(ciile naturaleacoperind intreg corpul cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuie.

)elanoza + este o boalaspeci(ca matcilor carora le determinasterilitatea si este produsa de Melanosella mors apis.

Clinic aceasta se recunoaste dupa& diminuarea pontei pana laincetare; dop de excremente in zona anusului; prin disectia matciisuspecte sub lupa binocular, in cavitatea abdominala se observa prezentaunor cruste de culoare maron inchis sau negru, pe ovare, oviducte, vaginsi peretii rectului.

*oli parazitare + Protozooze

osemoza +este o protozooza speci(ca albinelor adulte, iaragentul pathogen este "osema apis. "osemoza este conditionata de factori favorizanti reprezentati de&

familii slabe, iernare prelungita fara zboruri de curatire, miere de mana,adaosuri in hrana a tot felul de fainuri si umiditate mare in stup. "umaiexamenul de laborator certi(ca prezenta bolii.

rotozoarul se localizeaza si se inmulteste in intestinal mi*lociu alalbinei. +and conditiile de viata nu-I sunt favorabile, cand este eliminate inmediul extern odata cu excrementele albinei sau cand aceasta moare,parazitul sporuleaza, forma sub care dobandeste o mare putere derezistenta. In momentul cand, din diferite cause, sporul a*unge in intestinal

albinei, germineaza si da nastere parazitului active, care intra in celuleleperetelui intestinal, unde se hraneste, se inmulteste si produce toxine.

Aceasta boala apare in general in cursul iernii si inceputulprimaverii insotita de diaree si imbraca doua forme de evolutie& acuta sicronica.

"osemoza clinica acuta se recunoaste dupa urmatoarele semen&uzura prematura a albinelor si depopularea stupului; scurtarea vietii inperioada de iarna; pete de diaree pe speteze, faguri, peretii si fundulstupului; fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate subforma de *et in timpul zborurilor; albinele bolnave prezinta abdomenuldestines, 'as0, se deplaseaza cu di(cultate, sunt incapabile de zbor, auaripile intinse si picioarele adunate sub torace, paralizeaza si mor.


29/37

"osemoza cronica evoluiaza inaparent putand ( diagnosticatanumai prin examen de laborator.

ratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in modobligatoriu cu masuri de igiena& stupinele in care evoluiaza nosemoza subforma clinica, se pun sub restrictii sanitar8-veterinare conform legii.

Amoe!ioza6 este o protozooza speci(ca albinelor adulte, careevoluiaza in timpul iernii si primaverii (ind favorizata de carentelealimentare, temperature scazute si exces de umiditate.

#oala se recunoaste clinic prin urmatoarele semen& abdomenmarit; diaree sub forme de *et; tulburari nervoase; tremuraturi ale aripilor.

Diagnosticul se pune numai prin examen de laborator iar masurilede combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemoza.

*oli parazitare + Parazitoze

*rauloza +este o ectoparazitoza speci(ca albinelor, maccilor sitrantorilor, produsa de insecta #raula coeca. arazitii concentrate inspecial pe toracele acestora sunt observabili in familia de albine in totcursul anului.

Senotainioza6 este o parazitoza speci(ca albinelor adulte,produsa de larvele insectei Senotainia tricuspis si evoluiaza clinic numai insezonul cald.

+ombaterea parazitului se face cu a*utorul unor farfurii albeumplute cu apa amestecata cu petrol ce se aseaza pe capacele stupulor in

care insectele se vor ineca.

Triangulinoza6 este o boala parazitara speci(ca albinelor adulteprodusa de larvele insectelor Meloe variengatus si Meloe proscarabeus,prezente, de obicei, pe 'ora melifera din paduri, livazi si fanete.

+ombaterea se realizeaza prin fumigatie cu arachet forte.

*oli parazitare + Acarioze

"arrooza + este o ectoparazitoza care afecteaza intreagapopulatie a familiei de albine, se manifesta in tot cursul anului si se

dezvolta in celulele cu puiet de trantori si lucratoare. Agentul etiologic este acarianul arroa destructor cu un ciclu

evolutiv scurt de C- zile. Acarianul se inmulteste in progresie geometrica ,in celula cu puiet si se hraneste cu hemolimfa gazdei.

Diagnosticul se stabileste prin examen clinic si de laborator peintreaga populatie a stupului.

entru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar siobligatoriu ca tratamentele sa se faca in mod organizat, la toate familiiledin stupina proprie, precum si sincronizat la toate stupinele din zonaaferenta acesteia pe o raza de cel putin 5-34 0m.

In present in tara noastra Autoritatea "ationala Sanitar eterinaraa autorizat producerea si folosirea in actiunile de combatere a varroozeiurmatoarele medicamente& arachet =orte si Mavrirol.


30/37

entru a se putea executa tratamentele, temperature aeruluitrebuie sa (e de peste 3? grade +elsius si albinele san u se a'e in ghem.

arachetul =orte se administreaza sub forma de fumigatii, iarsubstantele active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular,inhalatie si ingestie blocand functiile enzimatice si nervoase ale

parazitului. ratamentele se executa cand ma*oritatea albinelor se a'a in

stup. Medicamentul Mavrirol actioneaza prin contact, substanta

patrunde in organismul acarienilor si le blocheaza functiile enzimatice sinervoase provocandu-le moartea in timp variabil, de la /-9 zile pana la 95zile

Tropilelapsoza6 este una dintre bolile exotice parazitare alealbinelor produsa de acarieni de genul ropilaelaps.

Mentionam ca boala este speci(ca apiculturii din zoneleecuatoriale si tropicale unde exista permanent puiet in familii.

.regarinoza6 este o boala parazitara cauzata de )eid8ana apiscare se localizeaza si isi desfasoara actiunea patogena in tubul digestive alalbinelor. +a urmare a leziunilor produse, intestinal prezinta modi(carimacro si microscopice. #oala este o raritate sin u a fost identi(cata in taranoastra.

*oli necontagioase

uiet racit#oala de maiDiarea albinelorDismetaboliile

Predatorii cerii si al!inelor

Molia cerii sau gaselnita mareiespea mare=urnicilerigoria sau altinarul

+iocanitoarea sau ghionoaiaSoareciirsii bruni

)asuri de zooigiena in stupina

In afara de pastrarea sanatatii albinelor prin aplicarea masurilorbiologice, care reprezinta in principal respectarea regulilor de crestere si

intretinere a familiilor de albine; o alta cale ce permite prevenirea si


31/37

raspandirea bolilor la albine, prin contaminare, o constituie masurile deigiena, din care mentionam urmatoarele&

cabana stupinei, precum si instalatiile aferente activitatii apicole&centrifuga, topitor ceara, instalatia de imbuteliat miere vor ( pastrate incea mai perfecta ordine si curarenie, iar inventarul apicol va ( dezinfectat

cu o solutie de cloramina 34-35 comprimate la un litru de apa;vatra stupinei si oglinda stupilorvor ( curatate de cadavrele albinelor

moarte scoase de pe fundul stupilor si dezinfectate prin administrarea devar nestins;

inventarul de protectie se dezinfecteaza prin (erbere intr-o solutiede soda de rufe 5 timp de /4 de minute;

evitarea aglomerarii stupilor pe vatra si luarea de masuri castupinele mari sa (e dispersate pe vetre de /4-94 familii de albine.

Igienizarea anuala a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilormai vechi de trei ani, cu faguri arti(ciali;

$vitarea introducerii in stupina a obiectelor de inventar, a stupilor simaterialelor ce provin de la alte stupine, fara ca acestea sa (e binecuratate si dezinfectate;

Interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine, roiurilor simatcilor de provenienta necunoscuta si fara a avea siguranta ca provin dinstupine indemne de boli;

Dezinfectarea anuala la sfarsitul sezonului apicol a stupilor,obiectelor de inventar si materialelor din stupina cu & o solutie de formol1392 394 ml formol commercial la 3 litru de apa; solutie (erbinte de sodacaustica1 92 94 g@litru; solutie de soda de rufe calcinata152. entru unstup se consuma /-9 litri solutie.

Dezinfectarea anuala a fagurilor de rezerva se va face cu bioxid desulf si in cazul diagnosticarii nosemozei, cu acid acetic glacial commercialde


32/37

*aponez,!tetarulgalben,Gladita,Mo*dreanul,Arinul,Salcia,Alunul,+ornul,aducelul,Amorfa,+alinul,Socul negru,orumbarul,Gardurarita,+rusinul,)emnulcainesc,#arcoacea,+armazul,Eamosita,Dracila,Emeurul,Murul.

2Plante meliere cultivate& a2-plante tehnice

b2 -plante fura*ere c2 -plante leguminoase d2 -plante medicinal 6aromatice e2 -plante speci(c meliferea% Culturi de plante te'nice 3Rapita de toamna, in'oreste in luna aprilie si acopera golul de

cules de la pomii fructiferi sic el de la salcam.In'orirea culturii dureaza oluna ,iar productiile de miere ce se pot obtine sunt de /5-344 0g la hectar.

Rapita de primavera, in'oreste in mai -iunie ,cu ?4-?5 zile maitarziu ca rapita de toamna prelungind perioada de cules de la aceastaspecie.

)ustarul Al!, semanatul se face primavera cat mai timpuriu ,iarin'orirea are loc dupa aproximativ 94 de zile de la semanat .roductiile demiere ce se obtin de la mustar in anii normalii sunt de 94 0g@ ha.

)ustarul negru, in'orirea in luniile iunie-iulie,furnizand albinelorculesuri de intretinere.

Coriandrul , in'orirea in lunile iunie-iulie si are o durata de /4 zile,iar productiile de miere ce se obtin variaza intre 344 si 544 0g @ha.

4loarea +soarelui , in'oreste in a doua *umatate a lunii iunie sauinceputul lunii iulie cu o dorata de in'orire de 34-?4 zile . Are un potentialridicat melifer, asigurand productii ce variaza intre 34 si 94 0g miere @

familia de albine.roductia de miere la ha este de /4-3?4 0g.Porum!ul cultivat pentru !oa!e, in'oreste in luna iunie iar celcultivat pentru siloz,din iunie pana in octombrie in raport cu datasemanatului.roductia de polen la hectar este de ?? 0g.

Sorgul ,in'oreste din iulie pana in septembrie ,furnizand familiilorde albine culesuri bogate de polen.

Iar!a de sudan, produce o mare cantitate de polen.Secla de za'ar, in'oreste in iulie 6august, iar durata de in'orire

poate depasi /4 zile .roductia de miere evaluandu-se la 5-350g@ha.*um!acul, in'oreste in iulie 6august,avand productii de miere la

hectar evaluate la /4-54 0g,dar in general slab cercetate de albine.

Tutunul,in'orirea in iulie-august.roductia de miere e de ?4-94 0gmiere la ha.

Soranasul ,in'orirea in iulie-septembrie si furnizeaza familiilor dealbine atat nectar cat si polen.

Cicoarea de gradina ,in'oreste in iulie 6octombrie furnizandfamiliilor de albine un cules de intretinere.

+antitatea de miere la ha J344 0g.!% Culturi de plante ura5ere &Lucerna ,in'oresre in a doua *umatate a lunii mai la coasa I si in

august septembrie la coasa a doua.roductia de miere la ha se evalueaza la ?5-/4 0g la cultura

neirigata si ?44 0g la cultura irigata.


33/37

Lucerna gal!ena,in'oreste in luna iunie-septembrie ,oferindfamiliilor de albine culesuri de intretinere.roductia de miere la hectar estede /4 0g.

.'izdeiul,in'oreste din luna mai pana in septembrie.roductia demiere la ha este de 35-/4 0g.

)azaric'ea de primavera ,in'orirea are loc in mai-iunie.roductiade miere la hectar este evaluate la 34-/4 0g.

)azaric'ea de toamna ,in'orirea are loc in mai-iunie dand oproductie de miere de /4-344 0g@ha.

Trioiul rosu,in'oreste din mai pana in septembrie iar productia demiere la hectar este de ?5-54 0g.

Trioiul al!,in'oreste in al doilea an de la semanare dand ocantitate de miere de 344-?54 0g@ha.

Sparceta,in'oreste in mai-iunie ,evaluandu-se o productie demiere la ha intre 3?4 si /44 0g.

Sul#na al!a,in'oreste in lunile iunie-iulie dand o productie demiere intre ?44-544 0g la ha in functie de conditiile pedoclimaterice.

Topinam!urul ,in'oreste din septembrie pana in noiembrie ,cu oproductie de miere de /4-:4 0g@ha.

c% Culturi de plante legumicole 0Ceapa, in'oreste in lunile iunie-iulie,asigurand un cules de ne ctar

de lunga durata.roductia de mierevariaza intre C4-354 [email protected],patrun5elul,leusteanul,morcovul,pastarnacul ,aare

un interes pentru apicultura ca urmare a secretiei de nectar si a productieide polen.

Dovleacul,are o productie de miere de 94-95 0g@ha la dovleaculfura*er,


34/37


35/37

Momentul optim al deplasarii familiilor de albine pentru polenizareeste inceputul in'oririi. Modul de amplasare a stupinelor se face tinandseama de necesitatea polenizarii complete si uniforme. In general serecomanda ca stupii sa (e amplasati aproape de cultura si unde esteposibil, dispersati in grupe mici. )a culesul din timpul verii, stupii se

umbresc sau se instaleaza chiar la umbra, spre a-I feri de arsite puernice.Albinele trebuie sa aiba asigurate rezervele de apa.

entru asigurarea conditiilor optime de polenizari e(ciente, seactioneaza pentru stabilirea unor mi*loace moderne pentru combatereabolilor si daunatorilor plantelor agricola care san u auca pre*udicii sanatatiisi activitatii familiilor de albine anga*ate in polenizarea culturilor.

rincipalele grupe de plante cultivate polenizate cu a*utorul albinelorsunt& pomi si arbusti fructiferi, plante tehnice, bostanoase, hrisca,coriandrul, semincerii de leguminoase, semincerii de legume.

)ODULUL0 &COLO.IA SI PROT&CTIA )&DIULUI APICOL

astrarea sanatatii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu pesticide Astazi, pagubele determinate de intoxicatiile la albine cu substantepesticide provoaca, intr-un interval de timp scurt, pierderi inseminate depeste ?5-/4 din efective. Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura sisilvicultura in functie de felul in care actioneaza, sunt de mai multefeluri&a2 substante toxice de ingestie, ce actioneaza la nivelul tubului dugestiv

unde patrunde impreuna cu hrana;b2 substante tuxice de contact, ce patrund in organism prin contactulinsectei cu substanta respectiva;

c2 Substante toxice volatile, ce patrund prin caile respiratorii in circulatiagenerala si produc moartea prin sufocare.

In ma*oritatea cazurilor, asemenea pierderi sunt determinate de nepasareacelor ce folosesc substantele chimice, fara sa respecte regulile legale invigoare si in unele cazuri de negli*enta apicultorilor respective. revenirea intoxicatiilor la albine se bazeaza, in principal, pe o serie demasuri cuprinse in ,,!rdinul privind unele masuri penru protectia familiilorde albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide,, din care mentionam

urmatoarele&- tratamentele cu pesticide a culturilor agricola, plantatiilor pomicole

si a padurilor se desfasoara in perioade de timp cat mai scurte carenu vor depasi C zile consecutive si vor ( amumtate apicultorilor;

- tratamente (to-sanitare cu pesticide la culturile agricola, plantatiilepomicole, silvice si paduri se vor executa numai in baza avertizarilorscrise si luare scrisa la cunostinta, emise de statiile de prognoza side avertizare si de unitatile silvice cu cel putin 5 zile inainte deefectuarea tratamentului.

- In cazul efectuarii aviotratamentelor cu pesticide, unitatile deprotectia plantelor vor comunica in scris unitatilor bene(ciare, cu celputin C zile inainte, zilele si suprafetele pe care se vor efectua acestetratamente;


36/37

- $ste interzisa aplicarea pesticidelor asupra culturilor agricolaentomo(le, pomilor fructiferi sau principalelor specii forestieremelifere a'ate in faza de in'orire, precum si asupra arborilorforestieri de aliniament a'ati in perioada de exudare a manei;

- ratamentele (to-sanitare cu aeronave, se executa numai daca

viteza vantului nu depaseste 5m@s si temperature nu depaseste ?5grade +elsius;

- +onsiliile locale, comunale, orasenesti sau municipale si primariiledupa caz, vor anunta in scris cu cel putin 5 zile inainte, subsemnatura de luare la cunostinta, pe toti detinatorii de stupinesituate in raza teritoriala a localitatii, precum si circumscriptiasanitar8-veterinara, despre locul, datam inceperii si mi*loacele cucare se executa tratamentele cu pesticide;

- nitatile cu sector apicol si apicultorii cu stupine personale urmeazasa anunte, cu cel mult ?9 ore dupa amplasare, consiliul local alcomunei, orasului sau municipiului si primarul, dupa caz, pe teritoriulcaruia se a'a stupina, locul de amplasare, perioada utilizarii,numarul de familii si adresa datinatorului de albine;

- Sa sesizeze imiediat, in scris, circumscriptia sanitar8-veterinara peraza careia este situate stupina in cazul intoxicatiilor la familiile dealbine;

- Medicii veterinari de circumscriptii sunt obligate sa controloze dacase respecta indeplinirea masurilor de prevenire a intoxicatiilor,precum si obligatia de a intervene in spri*inul apicultorilor in caz deintoxicare a albinelor.

astrarea sanatatii albinelor prin aplicarea de masuri biologice revenirea bolilor la albine se bazeaza , in linii generale, pe o serie deproncipii si masuri biologice de crestere si intretinere a familiilor de albinedin care mentionam urmatoarele&

- mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o marecapacitate de aparare impotriva imbolnavirilor si dispun de o energieproductive, care le da posibilitatea sa acumuleze in stupi cantitatiinseminate de nectar si pollen de la principalele resurse melifere dintara noastra sis a realizeze si alte productii apicole.

- astrarea in familii a matcilor tinere si proli(ce asigura crestereaunor populatii numeroase de albine tinere si sanatoase, constituie,

de asemenea, o masura e(cienta de dezvoltare si imputernicire afamiliilor de albine;

- Mentinerea familiilor de albine in stare normal (ziologica siprevenirea roirii naturale in perioada valori(carii principalelorculesuri de nectar si prin deplasarea acestora la masivele melifere incurs de in'orire;

- Acumularea rezervelor de hrana pentru iernarea familiilor de albinein cantitati su(ciente si de buna calitate are o importanta deosebitapentru mentinerea sanatatii si buna iernare a familiilor de albine;

- Aplicare corecta a masurilor de selectie si folosirea pentru productie

a familiilor de albine neroitoare si rezistente la inbolnaviri conduce la


37/37

reducerea numarului de imbolnaviri si la cresterea productieiacestira.

Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse,neangri*ite corespunzator, cu matci varstnice si neproductive, cu reservede hrana insu(ciente sau de calitate necorespunzatoare, nepregatite

pentru cules sau pentru iernare, reprezinta unitati apicole cu de(cientesi neeconomice, care necesita interventii imiediate si energice invederea redresarii stupinei prin inlaturarea cauzelor care genereazastarea necorespunzatoare a familiilor. Asigurarea unui mediu incon*urator sanatos impune obligatia de aconserva resursele naturale tinand seama de raportul ce exista intreconservarea nealterata a acestor resurse si insasi existenta oamenilor.Albinele pot ( considerate resurse biologice de importanta vitala. rin polenizarea plantelor spontane si cultivate, albinele au un rolessential in perpetuarea si deci supravietuirea a s

Modul Apicultura

Documents

Transcript of Modul Apicultura