Apelul Final
55
Cuprins : Capitolul 1. Noțiuni introductive în materia apelului. 1.1 Aspecte istorice ale căii de atac apelul. 1.2 Importanța apelului în procesul civil din Republica Moldova. 1.3Noțiunea de "apel". Capitolul 2. Elementele căii de atac apelul. 2.1 Obiectul apelului. 2.2 Subiecții apelului. 2.3 Termenul de exercitare a apelului.
-
Upload
doinita-ursu -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
Transcript of Apelul Final
Cuprins: Capitolul 1. Noțiuni introductive în materia apelului.
1.1 Aspecte istorice ale căii de atac apelul.
1.2 Importanța apelului în procesul civil din Republica
Moldova.
1.3Noțiunea de "apel".
Capitolul 2. Elementele căii de atac apelul.
2.1 Obiectul apelului.
2.2 Subiecții apelului.
2.3 Termenul de exercitare a apelului.
2.4 Temeiurile de declarare a apelului. Instanțele competente
sa judece cererile de apel.
Capitolul 3. Cererea de apel
3.1 Noțiunea și forma cererii de apel.
3.2 Condițiile cererii de apel.
3.3 Efectele declararii apelului.
Concluzii finale.
Capitolul 1. Notiuni introductive in materia apelului.
1.1 Aspecte istorice ale caii de atac apelul.
Activitatea de infaptuire a justitiei intr-un stat de drept ramine a fi cea mai
importanta activitate. Aceasta trebuie sa se realizeze independent de celelalte
activitati statale, si sa beneficieze de autoritate, care in literatura de
specialitate este cunoscuta sub denumirea de autoritate a lucrului judecat.
Totodata legea trebuie sa reglementeze o posibilitate de revenire si revizuire
a hotaririlor emise de instantele judecatoresti, care din diferite motive si in
circumstante diferite lasa loc de ase considera ca la emiterea acestora au
fost incalcate careva drepturi si libertati ale persoanei.
Inca din cele mai vechi timpuri legiuitorii au consacrat reguli privind
modalitatile si procedurile concrete de solutionare a unui litigiu. De multe
ori s-a ajuns la concluzia ca nu toate hotaririle pronuntate corespund cu
adevarul sa-u legea, astfel ca romanii au fost unii dintre primii care au gasit
mijloace prin care sa lipseasca de efecte juridice hotarirea pronuntata de
magistrati in solutionarea litigiului.1
Din punct de vedere cronologic, primul mijloc prin care se efectua lipsirea
de forta juridica au unei hotariri a fost "veto" dat de un alt magistrat "cel
putin egal in grad cu cel care ce pronuntase hotarirea" . "Veto" paraliza
efectul hotaririi, determina ineficienta ei, dar nu nu era o cale de atac
propriu-zisa , pentru ca intervenea doar in procedura executarii, fara sa
intervina asupra executarii insasi.2
Ulterior prin legea "Julia Judiciara" a fost prevazuta posibilitatea verificarii
unei hotariri judecatoresti prin care se solutioneaza un litigiu, de catre un
magistrat de un grad superior celui care a emis hotarirea.
1 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 20042 V.G. Cadere "curs de Pr. civila comparata"
In dreptul autohton , o prima prevedere normativa prin care se consacra caile
de atac, si care prevedea trei garade de jurisdictie, si in toate se putea
discuta fondul litigiului3, au fost Regulamentele Organice.
Reglementarile din vechiul drept rominesc nu consfinteau un astfel de
principiu fundamental al procesului civil precum "puterea lucrului judecat",
iar apelul ca cale de atac nu era inzestrata cu semnificatia pe care o
comporta in legislatia actuala. Astfel ca, de fiecare data cind la tronul tarii
se succedea alt domnitor, partile beneficiau de dreptul de se judeca din nou
cu privire la acelasi litigiu. Pentru prima data in istoria statelor rominesti ,
cind au fost legiferate motivele pentru care puteau fi atacate hotaririle
pronuntete la solutionarea primara a litigiului, iar in dependenta de aceste
motive sau instituit si diferite cai de atac a fost Codul din 1865. Acesta
stabilea patru cai de atac:opozitia, revizuirea, apelul si casatia.4
De-a lungul timpului aceste cai de atac au evoluat si sau modifiact atit
sub aspectul denumirii, cit si sub aspectul continutului, al procedurii, al
motivelor si temeiurilor la interventia carora se poate dispune exercitarea
unei cai de atac. Exercitarea cailor de atac s-a modificat, de asemenea, sub
aspectul numarului de trepte judiciare prin care poate trece un litigiu dupa
ce afost solutionat in prima instanta. Aceasta modificare a intervenit ca o
necesitate strigenta de ase respecta termenul rezonabil al procesului. Astfel ca
prin exercitarea tuturor celor patru cai de atac deseori se utiliza ca un
mijloc de taraganare a procesului, si de ase evita pe cit e posibil
executorialitatea hotaririi judecatoresti.
Aspectul istoric, evolutiv al caii de atac -apelul vorbeste despre importanta si
necesitatea existentei unei posibilitati de exercitare a controlului asupra
hotaririi emise pentru prima data intr-un litigiu, in special sub aspectul
generalizarii practicii judecatoresti, care prevede ca solutiile date de catre
3 Gh. Plastra "Curs de Pr. civila", Universitatea din Bucuresti4 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 2004
instantele judecatorecsti sub imperiul unor reglementari identice trebuie sa fie
similare, cu diferentele specifice pentru fiecare caz concret.
1.2 Importanta apelului in procesul civil din Republica
Moldova.
Art.119 din Constitutia RM stabileste ca "impotriva hotaririlor judecatoresti
partile interesate si organele de stat competente pot exercita caile de atac in
conditiile legii".
Necesitatea existentei unor cai de atac deriva dintr-o trasatura specifica
tuturor oamenilor, fie ei parti in proces sau chiar judecatori, si anume
posibilitatea de a comite greseli in procesul de solutionarii unui litigiu.
Astfel scopul primordial al cailor de atac se reduce la inlaturarea greselilor
de judecata, in sensul obtinerii unor hotariri care sa reflecte adevarul
obiectiv si aplicarea corecta a legislatiei. In mod concret , caile de atac
vizeaza inlaturarea erorilor de stabilire a faptelor si de aplicare a dreptului
dar si desfiintarea hotaririlor date ca urmare a conduitei ilegale si lipsite de
buna-credinta a partilor sau chiar a magistratilor. 5 Aceste erori pot fi
motivate prin faptul insuficientei probelor, pentru ca partile nu au indicat
toate probele, ori deoarece s-a acordat o interpretare eronata unor probe , sau
omisiunea de ase pronunta asupra unor probe. De asemenea pot interveni
factori obiectivi de ordin uman care sa impiedce analiza obiectiva si
emiterea unei hotariri complete, impartiale si echidistante, precum ar fi:
starea de oboseala , volumul mare de lucru ori chiar unele probleme strict
personale. Toti acesti factori individual sau in ansamblu tot determina
aplicarea eronata a legii. Nu in ultimul rind este de mentionat posibilitatea
denaturarii cu rea-credimta, a faptelor sau modului de aplicare a dreptului da
catre judecator din motive materiale sau de alta natura.6
5 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 20046 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 2004
Toate acestea fiind spuse putem conchide ca verificarea hotaririlor
judecatoresti sub toate aspectele se impune ca o conditie obligatorie intr-o
societate democratica, bazata pe principiile statului de drept.
Prin faptul ca legiuitorul a prevazut si a reglementat calea de atac-apelul, se
realizeaza in mod efectiv dreptul la aparare a celiu ce se cpnsidera
nedreptatit printr-o hotarire pronuntata in cursul primei judecati.
Desi nu acesta este scopul primordial al cailor de atac, totusi existenta
acestora au responsabilizat atit partile in proces, care stiind de pericolul ca
hotarirea emisa sa fie atacata vor da dovada de diligenta pentru a prezenta
toate probele, stiut fiind faptul cda daca hotarirea este legala exercitarea
cailor de atac prelungeste durata de timp pina la bbtinerea hotaririii
irevocabile mult mai putin, decit in cazul cind hotarirea pronuntata este
nelegala si netemeinica. Acelasi efect de resonsabilizare il au caile de atac
si asupra judecatorului care va tinde in permanenta sa-si reinnoiasca
cunostintele, sa respecte conduita etica deontologica. Deoarece daca sa-r
constata prin exercitarea caii de atac ca judecatorul a actionat cu rea
credinta, acest lucru poate avea repercusiuni dintre cele mai severe asupra
magistratului.7
1.3 Notiunea de "apel".
Protocolul nr.7 al Cnventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si
Libertatilor Fundamentale ,consacra cu titlu de recomandare dreptul fiecarei
persoane la doua grade de jurisdictie. Aceasta recomandare isi gaseste
implementarea prin reglementare in CPC al RM a institutiei cailor de atac
impotriva hotaririlor judecatorest, care face obiectul Titlului 3 al respectivului
cod. Desi acesta nu da o definitie a notiunii de "apel" doctrina ofera
definitii ample. Astfel, intr-o opinie apelul este calea de atac comun ,
ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare prin care parte
7 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 2004
nemultumita de hotarire primei instantei sauu, dupa caz, procurorul solicita
instantei ierarhic superioare desfiintarea sau modificarea hotaririi atacate.8
Intr-o alta opinie apelul este o cale de atac ordinara, comuna , de reformare,
devolutiva si suspensiva de executare prin care parte care justifica un
interes considerind ca hotarirea pronuntata este nelegala si/sau neintemeiata
investeste si obliga instanta de control judiciar ierarhic superioara celeia care
a pronuntat hotarirea, sa se pronunte asupra motivelor de nelegalitate si/sau
netemeinice, urmind ca in conditiile legii, sa procedere la judecarea pricinii.9
"Apelul este mijlocul procesual prin care persoana nemultumita de hotarirea
primei instante solicita curtii de apel , in conditiile prevazute de lege,
modificarea sau casarea totala sau partiala a hotaririi. Apelul este o cale
ordinara de atac , dereformare, suspensiva de executare , devolutiva ce provoaca
o noua judecare a pricinii in fond.10 In toate aceste definitii se incearca
intrunirea cit mai completa si obiectiva a tuturor caracterelor si elementelor
apelului, dar care, totusi, lasa loc pentru interpretari proprii a notiunii apelului.
Astfel, consideram ca apelul reprezinta posibilitatea prevazuta de lege
partilor si altor participanti la proces de a contesta hotarirea primei instante
solicitind modificarea sau casarea ei totala sau partiala, posibilitate ce
genereaza un efect devolutiv, suspensiv de executare si implica o noua
judecare a pricinii in fond.
Caracterul devolutiv al apelului prevede posibilitatea oferita partilor de a
solicita unei instante superioare sa judece integral litibiul dintre ele, precum
si posibilitatea date acestei instante de a verifica hotarirea supusa apelului
sub toate aspentele, inclusiv acela privin modul in care s-a desfasurat intreaga
judecata ce s-a finalizat prin hotarirea apelata. Prin efectul suspensiv de
executare, precum prevede art.363 CPC al RM este suspendata executarea
8 V.M. Ciobanu, G. Boroi, M.Nicolae"Modificarile aduse CPC romin prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 38/20009 I. Deleanu10 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 2004
hotaririi pronuntata in prima instanta in termenul de apel, cu exeptia cazurilor
cind hotarirea se executa imediat.
Apelul nu poate fi exercitat de aceiasi persoana impotriva aceleiasi hotariri
decit o singura data, chiar daca sau invocat alte temeiuri decit cele
rezolvate printr-o hotarire anterioara. Hot. Plen. CSJ din 2005 prevede
posibilitatea partilor de a depune mai multe cereri de apel inauntrul
termenului de apel care se completeaza reciproc, se examineaza intr-o
singura procedura, cu adoptarea unei singure decizii. Art.373 alin (6)CPC al
RM stabileste ca apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o
situatie mai dificila decit acea din hotarirea atacata cu apel, cu exceptia
cazurilor cind consimte si cind hot este atacata si de alti participanti la
proces. De asemenea se va putea crea o situatie mai dificila partii in propria
cale de atac in situatia in care instanta de apel va constata incalcarea cu
aplicarea eronata a normelor de drept procesual, deoarece indiferent de
invocarea sau neinvocarea de catre partea a acestei incalcari , instanta de apel
este obligata de aplica aceste temeiuri din oficiu.11
Capitolul 2. Elementele caii de atac apelul.
2.1 Obiectul apelului.
Obiectul apelului il reprezinta categoriile de hotariri ale instantelor
judecatoresti care pot fi contestate in instanta superioara. Potrivit art.357CPC
al RM hotaririle susceptibile de apel pot fi atacate pina a ramine definitive
in instanta de apel , care in baza materialelor din dosar si a celor prezentate
suplimentar verifica corectitudinea constatarii circumstantelor de fapt ale
pricinii, a aplicarii si interpretarii normelor de drept material precum si
respectarea normelor de drept procedural la judecare pricinii in prima instanta.
11 Ina Dorfman "Drept Procesual Civil" Chisinau 2010
Din punct de vedere teoretic obiectul apelului impune aamliza sa din doua
aspecte, si anume: 1. identificarea tipurilor de hotariri judecatoresti care pot fi
atacate cu apel si identificarea partilor din hotaririle care sunt posibile de a
fi atacate cu apel care ar justifica declararea apelului.12 In ceea ce priveste
categoriile de hotariri judecatoresti care pot fi atacate cu apel CPC la
art.358 alin (1) instituie regula generala potrivit careia hotaririle pronuntate in
prima instana de judecatorii pot fi atacate cu apel la curtile de apel de drept
comun, iar hotaririle pronuntate de Judecatoria Comerciala de circumscriptie
vor fi atacate la cureta de apel Chisinau. Legislatia , de asemenea, stabileste
categoriile de hotariri judecatoresti care nu pot fi atacat cu apel, astfel
potrivit art.258 alin (4) nu pot fi atacate cu apel hotaririle pronuntate in prima
instanta de catre curtile de apel si potrivit Legii cu privire la Consiliui
Superior al Magistraturii art. 25 ,, hotaririle pronuntete de catre CSJ nu pot fi
atacate cu apel.
Potrivit Hot. Plen CSJ din 2005, incheierile emise in prima instanata nu pot
fi atacate cu apel decit odata cu hotarirea, cu exceptia acelor hotariri date in
prima instanata care pot fi atacate cu recurs, de catre parti si de catre ceilalti
participanti la proces in cazurile expres prevazute de CPC si alte legi, precum
si in cazurile in care incheierea face imposibila desfasurarea mai departe a
procesului (art.423CPC).
Apelul declarat impotriva hotaririi njudecatoresti in prima instanta isi extinde
efectele si asupra tuturor incheierilor date in pricina respectiva, chiar daca nu
au fost mentionate expres in crererea de apel. In acest caz instanta competenta
sa solutioneze apelul isi rezerva dreptul de a examina si de ase pronunta din
oficiu asupra legalitatii incheirii. Aceasta situatie , consideram a fi o limitare
a principiului disponibilitatii in drepturi ale participantilor la procesul civil ori
declarantii apelului pot sa fie de acord cu incheierea emisa de instanta care a
judecat in fond pricina supusa apelului , aceasta totusi nu impiedica instanta
12 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 2004
competenta sa examineze apelul, sa verifice din oficiu legalitatea incheierii
respective. Inclusiv, in categoria incheierilor care pot fi supuse apelului intra
si acele incheieri care au fost emise dupa pronuntarea hotaririi. Astfel daca
dupa declararea apelului instanta de fon emiote o incheiere impotriva careia
se declara separat un recurs instanta de apel va examina impreuna ambele
cereri, si anume apel impotriva hotaririi si recurs impotriva incheierii, in
ordine de apel, pronuntind o decizie in acest sens.
Cel de-al doilea aspect al obiectului apelului care solicita a fi examinat il
reprezinta partile din hotaririle care sunt posibile de a fi atacate cu apel, si
care ar justifica declararea apelului. Potrivit regulii generale obiect al
apelului il constituie dispozitivul hotaririi care cuprinde pe linga solutia data
de instanta privind admiterea sau respingerea integrala sau partiala a actiunii,
repartizarea cheltuielilor de judecata si calea si termenul de atac al hotaririi.
Nu este exclus insa situatia ca apelantul sa nu aiba pretentii cu privire la
solutia date de instanta de fond in pricina pusa pe rol dar sa fie nemultumit
de partea motivatorie a acesteia. Logica existentei posibilitatii de atac doar a
partii motivatorii din hotarirea instantei de fond rezida in faptul ca alaturi
de dispozitivul hataririi judecatoresti parte motivatorie , de asemenea, produce
efecte juridice. Acest fapt presupune ca principiul autoritatii lucrului judecat
se extinde si asupra motivatiei din hotarirea judecatoreasca. Explicatia legala
al acestui fenomen se gaseste in art. 123 alin. (2) CPC al RM care prevede ca
faptele stabilite printr-o hotarire judecatoreasca irevocabila intr-o pricina civila
sunt obligatorii pentru instanta care judeca pricina si nu se cer a fi dovedite
din nou sau contestate la judecarea unei alte pricine civile la care participa
aceleasi persoane. Astfel ca, odata ce partile nu contesta dispozitivul hotaririi
se poate considera in mod tacit ca acesta este de acord si cu partea
motivatoria al acesteia, dar care poate produce careva efecte negetive asupra
partilor, de aceea se impune necesitatea argumentata de apela in instanta
ierarhic superioara doar partea motivatorie a hotaririi emise de instanta de
judecata ierarhic inferioara, care a solutionat litigiul in fond.
O condiție esențială cu privire la obiectul apelului, pentru a fi in situatia
unui apel inaintat in conditii legale, este ca hotaririle instantei de fond care a
judecat pricina sa fie nedefinitiva. Caracterul nedefinitiv se refera la faptul
ca sa nu fi expirat termenul de prescriptie de declarare a apelului impotriva
hotaririlor judecatoresti. Astfel ca potrivitart.254 alin.(2) lit. a)CPC al RM
ramin irevocabile hotaririle judecatoresti emise in prima instanta dupa
expirarea termenului de apel, daca participantii interesati nu au exercitat
calea de atac corespunzatoare. Efectul raminerii irevocabile a hotaririi
judecatoresti decade partile si ceilalti participanti la proces de dreptul,
precum si succesorii lui in drepturi , de posibilitatea de a inainta o noua
cerere de chemare in judecata cu aceleasi parti si in acelasi temei sau de a
contesta in alt proces faptele si raporturile juridice stabilite in hotarirea
judecatoreasca irevocabila.
2.2 Subiectii apelului.
Calitatea de subiect al apelului vizeaza persoanele care au capacitate
procesuala pentru a declara apelul. Art.360 din CPC al RM enumara
exhaustiv lista persoanelor in drept sa depuna o cerere de apel impotriva
hotaririi judecatoresti emise de instanta de fond:
a) părţile şi alţi participanţi la proces;
b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit
de lege;
c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecata ce li se cuvine.
Existenta unui interes juridic in pricina expusa judecarii, fie el material-
juridic sau procesual-juridic, reprezinta conditia esentiala pentru exercitarea
dreptului de a exercita apelul. Astfel existenta calitatii procesuale se impune
ca cerinta esentiala fata de persoanele solicitante a aplelului , respectiv pot
exercita apelul participantii in nume propriu si in apararea intereselor proprii:
reclamantul(coreclamantul), piritul (copiritul), intervenientii (principali si
accesorii), petitionarii si persoanele interesate in procedura speciala.
Pe linga existenta calitatii procesuale , se mai impune si o alta conditie
pentru a fi recunoscuta persoana in drept sa declare apelul, si anume
capacitatea procesuala de exercitiu. Potrivit art.58(1) CPC al RM. capacitatea
de a-şi exercita în volum deplin, personal sau printr-un reprezentant drepturile si
obligatiile procedurale in judecata o au persoanele fizice de la virsta de 18
ani, precum si persoanele juridice, iar in cazurile prevazute de lege, entitatile
care nu u personalitate juridica, dar dispun de organe de conducere proprii.
In temeiul aceluiasi art. apelul declarat de minorii in virsta cuprinsa intre 14
si 18 ani sau de adultii cu capacitate juridica de exercitiu limitata este lovit
de nulitate relativa si produce efecte doar in cazul in care este confirmat de
reprezentantul legal al minorului sau curatorul adultului cu capacitate de
exercitiu limitata. Instanta va acorda un termen rezonabil pentru confirmarea
unor asemenea apeluri.13
O situatie mai specifica sa impune in conditiile declararii apelului de catre
participantii la proces care actioneaza din numele si in interesul altei
persoane. In privinta acestora se impun unele conditii speciale. Procurorul,
autoritatile publice, organizatiile si cetatenii care apara in proces interesele
altor persoane sunt in drept sa exercite apelul doar in pricinile intentate de
ele. In temeiul art.71 CPC al RM , la cererea scrisa a persoanei interesate,
procurorul poate intenta actiunea daca prima nu se poate adresa in judecata
personal din cauza de sanatate, virsta inaintata, incapabilitate sau din alt
motive temeinice. Temeiuri similare se atesta si in caul intentarii actiunii
pentru persoanele interesate de catre autoritatile publice, organizatiile,
persoanele fizice. In aceasta situatie nu este necesara adresarea unei cereri
suplimentare de catre reclamant.
13 Manualul judecatorului pe cauze civile, Titlul 4 Caile de atac ale hotaririi judecatoresti, 2013.
In virtutea art.81 CPC reprezentantul partii in proces, al intervenientului,
petitionarului sau al persoanei interesate poate declara apel numai daca acest
drept este expres formulat in procura eliberata reprezentantului persoanei
juridice sau in mandatul avocatului. Reprezentantii legalii dispun de dreptul de
a exercita calea de atac apelulin virtutea legii. Acelasi drept este recunoscut si
persoanelor care sunt implicate in proces pentru a ajuta la infaptuirea justitiei.
Insa in privinta acestora este spabilita o limita referitoare la partea din
hotarirea judecatireasca care poate fi atacata. Astfel martorul, expertul,
specialistil, interpretul si reprezentantul in nume propriu pot decla apel doar
in ceea ce tine de compensarea cheltuielilor judecatoresti care le revine.
Legea ofera posibilitatea si pentru persoanele care nu sint participante la
proces, dar carora prin hotarirea judecatoreasac le sint lezate drepturile, sa
obtina o revedere a acesteia, insa nu prin dreptil de a declara apelul ci prin
solicitarea revizuirii hotaririi judecatoresti, in temeiul art.449 lit.c).
Coparticipantii si intervenientii care participa in proces din partea apelantului
se pot alatura la apel daca pretentiile lor coincid cu pretentiile primului,
prezentind o cerere scrisa. Daca insa pretentiile acestora nu coincid, fiecare
este in drept sa depuna apel dupa regulile generale, platind taxa de stat.
Daca apelantul principal isi retrage apelul sau cererii de aple nu i de da
curs, sau cererea a fost restituita sau exista alte motive care exclud
solutionarea fondului, alaturarea la apel in conditiile enumerate mai sus
produce efecte juridice in cazul in care a avut loc in interiorul termenului de
apel si persoana alaturata a platit taxa de stat. Se cere a fii precizat ca
persoana care a renuntat expres la apel in privinta unei hotariri nu mai are
dreptul sa declare apel. Insa cei care au renuntat implicit la declararea
apelului , de exemplu prin executarea de buna voie a hotaririi, vor putea
putea declara apelul asupra acesteia , desi aceasta consideratie este mai mult
de ordin teoretic, ea se cere totusi a fi mentionata. Legea permite depunerea
cererii de renuntare la apel in prima instanta pina la expirarea termenului de
depunere a apelului. Este interzisa renuntarea la dreptul de a exercita apelul
inainte de emiterea hotaririi judecatoresti, ori altfel vom fi in prezenta unei
limitari a capacitatii de exercitiu procesual a persoanei. Efectele renuntarii la
apel constau in faptul ca hotarirea pronuntata devine irevocabila, obigatorie
si executorie, adica poate fi supusa executarii imediate.
2.3 Termenul de exercitare a apelului.
Necesitatea stabilirii unui termen limita in care persoana nemultumita de
hotarirea judecatoreasca data de prima instanta se impune pentru a asigura o
stabilitate raporturilor juridice. In acest sens legislatia stabileste cu titlu de
norma imperativa, anumite termene concrete, in care partile cointeresate pot
solicita verificarea hotaririlor judecatoresti. Potrivit art.110CPC termenul de
procedura este intervalul stabilit de lege sau de judecata(judecator) in
interiorul caruia instanta, participantii la proces si alte persoane legate de
activitatea insatntei trebuie sa indeplineasca anumite acte de procedura ori sa
incheie un ansamblu de acte. Potrivit ultimelor modificari ale CPC al RM.
la capitolul termenul de declarare a apelului, acesta este de 30 de zile de la
data pronuntarii dispozitivului hotaririi, daca legea speciala nu prevede altfel,
indiferent de faptul daca partea a fost sau nu prezenta la pronuntarea
dispozitivului hotaririi. Anterior, pina la data de 30.11.2012, termenul de
declarare a apelului era de 20 de zile de la dat comunicarii hotaririi
motivate. Acest termen de, 20 de zile, s-a mai pastrat ca termen de declarare
a apelului pentru hotaririle judecatoresti pronuntate pina la data le care au
intervenit modificarile. Modificarile au intervenit pentru a veni in intimpinare
judecatorilor , care se confruntau cu un volum imens de lucru. Astfel ca
actual nu este necesara comunicarea hotaririi motivate pentru declarate
apelului, ci este indeajuns pronuntarea dispozitivului hotaririi. Legiuitorul a
stabilit expres cazurile in care instanta este obligata sa intocmeasca hotarirea
integrala (art.236CPC):
a)participantii la proces in termen de 30 zile de la pronuntarea dispozitivului
hotaririi, solicita in mod expres acesr lucru. Termenul de 30 zile este un
termen de decadere, care odata expirat lipseste persoana de dreptul de a se
adresa cu apel instantei ierarhic superioare;
b)participantii la proces, in termen de 30 zile de la pronuntarea dispozitivului
hotaririi, depun cerere de apel;
c)hotarirea judecatoreasca urmeaza a fiu recunoscuta si executata pe teritoriul
altui stat.
Dat fiind caracterul fix al si continutul termenelor procesuale acestea nu pot
fi marite sau micsorate, respectiv nu pot fi intrerupte sau suspendate decit
daca legea prevede expres aceasta.14 Potrivit art.362 alin.(2) termenul de apel
se intrerupe prin decesul participantului la proces care aveau interes sa faca
apel sau prin decesul mandatarului caruia i se comunicase hotarirea. Efectul
intreruperii termenului de apel este ca acesta incepe sa curga din nou de la
data efectuarii noii comunicari a hotaririi la locul deschiderii succesiunii. O
conditie speciala pentru inceperea curgerii termenului de declarare a apelului
este ca in cazul mostenitorilor incapabili sau limitati in capacitate sau a
celor disparuti fara veste termenul curge din ziua in care se numeste
tutorele sau curatorul. In practica se intimpla situatii cind parte interesata
omite termenul de depunere a apelului din motive care nu-i sunt imputabile.
In acest caz legislatia prevede posibilitatea pentru persoanele care din motive
intemeiate au omis termenul de apel, sa fie repuse in termen de catre instanta
de apel,, in baza unei cereri depuse de declarantul care a omis termenul, care
se examineaza in sedinta de judecata. In conditiile art.116CPC la cererea de
repunere in termen se anexeaza probele ce dovedesc imposibilitatea
indeplinirii actului in termen. Totusi depunerea cererii nu exonereaza partea de
obligatia de a efectua actul de procedura care nu a fost indeplinit in termen.
14 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 2004
Este de mentionat ca in cazul in care motivele intemeiate care impiedica
depunerea apelului au incetat inainte de expirarea termenului de declarare a
acestuia, partea nu va putea face trimitere la art.116CPC pentru a beneficia de
repunerea in termenul de apel.Aceasta deoarece in situatia respectiva se are in
vedere expirarea termenului fara ca partea sa poata declara apelul, iar nu o
scurtare a termenului prin scadere din durata sa a intervalului de timp cit
partea a fost impiedicata sa-si exercite apelul.15
Acceptarea cererii trebuie sa fie motivate de catre instant de apel, ori Republica
Moldova in nenumarate rinduri a fost condamnata de catre Curtea Europeana
pentru drepturile omului, pentru neprezentarea sau prezentarea insuficianta a
motivelor fie motivate de catre instant de apel, ori Republica Moldova in
nenumarate rinduri a fost condamnata de catre Curtea Europeana pentru
drepturile omului, pentru neprezentarea sau prezentarea insuficianta a motivelor
pentru repunerea apelului, aceasta constituind in opinia Curtii ,o incalcare a
art.6 al Conventiei Europene pentru apararea drepturilor omului si
libertatilor .fundamantale (4 noiembrie 1950, Roma), dreptul la un process
echitabil.
Incheierea judecatoreasca de respingere a cererii de repunere in termen poatr fi
atacata cu recurs iar incheierea prin care s-a facut repunerea in termen nu se
supune recursului. In cazul respingerii cererii privind repunerea apelului in
termen, cererea de apel va fi restituita apelantului.16 Termenul de declarare a
apelului suspenda executarea hotaririi pronuntate in prima instanta. Exceptie
constituie doar hotaririle care se executa imediat. Apelul declarat peste termen nu
este susceptibil sa suspende executarea hotaririi insa la cerea apelantului instant de
apel, din motive justificate, poate sa suspende executare hotaririi prin emitere unei
incheieri care nu se supune recursului.17
15 Dr.Pirvu Liviu-Narcis "apelul in procesul civil",Bucuresti 200416 Plenul Curtii Supreme de Justitie Hotarirea privind procedura de judecare a cauzelor civile in ordine de apel.17 Manualul judecatorului,2013.
2.4 Temeiurile de declarare a apelului. Instantele competente sa
judece cererile de apel.
Legislatia procesual civila nu stabileste o lista exhaustive a temeiurilor in baza
carora ar pute fi declarat apelul impotriva hotaririi judecatoresti din prima instanta.
De aceea simpla nemultumire a persoanei de Solutia cera a fost pronuntata de
instant de fond in pricina sa, este un temei de declarare a apelului. Pina la operarea
modificarilor in CPC al RM (la 30.11.2012) era posibil depunerea unui apel
nemotivat actualmente orice cerere depusa dupa intrarea in vigoare aa
modificarilor la CPC, trebuie motivate inclusive prim reiterarea argumentelor
invocate in prima instant. In cazul in care cererea de apel nu contine motive de
fapt si de drept , acesteia nu i se da curs, iar apelantului I se acorda un termen
pentru inlaturarea neajunsurilor. Totusi in practica se intimpla ca majoritatea
cererilor de apel, la depunere, sunt nemotivate. Acest fenomen se intimpla
deoarece nici hotarirea judecato reasca emisa de instanta de fond nu contine
motivarea, ori declararea apelului in termenul prevazut de lege contituie un caz in
care instant de judecata este obligata sa intocmeasca hotarirea integrala. In aceste
conditii de cele mai multe ori instanta de apel va primi cererea depusa de partea
interesata fie chiar si nemotivata, iar ulterior cind dosarul este deja la curtea de
apel, se va efectu completarea cererii de apel cu motivele de fapt si de
drept.Temeiurile de declarare a apelului nu trebuie sa fie confundate cu temeiurile
de modificare sau casare a hotaririi. Confom art.358CPC al RM competente sa
examineze cererile de apel impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de
catre judecatorii, sunt curtile de apel. Hotaririle pronuntate in prima instanta de
Judecatoria Comerciala de Circumscriptie, precum si cele emise de instantele
judecatoresti militare se ataca cu apel la Curtea de Apel Chisinau. Actualmente in
RM exista si functioneaza cinci curti de apel, care sunt amplasate in Cahul,Comrat,
Balti, Tiraspol si respectiv Chisinau. Potrivit rt.46CPC alRM in instant de apel,
pricinile se judeca de un complet compus dintr-un judecator-presedinte al sedintei
si alti doi judecatori. Judecatorul care a participat la judecarea pricinii in prima
instanta nu mai poate participa la judecarea acesteia in instanta de apel, de recurs ,
si nici la rejudecarea ei in prima instanta, dupa casare.
Capitolul 3.Cerere de apel.
3.1 Notiunea si forma cererii de apel.
Cererea de apel reprezinta actul de procedura prin care partile sau alti participanti
la proces isi manifesta vointa in vederea realizarii dreptului lor la contestarea
hotaririi judecatoresti emise in prima instanta de judecata.
Cererea de apel se depune la instant judecatoreasca a careia hotarire se
ataca.Art.365CPC reglementeaza forma cererii de apel si impune conditiile pe care
trebuie sa le intruneasca. Astfel cererea de apel va contine:a)instant careia ii este
adresat apelul; b)numele sau denumirea,domiciliul sau sediul apelantului, calitatea
lui procesuala; c)hotarirea atacata, instant care a emis-o, completul de judecata,
data emiterii; d) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul; e)probele
invocate in sustinerea apelului; f)solicitarea apelantului; g)numele si domiciliul
martorilor, daca se cere a fi citati in apel;h) documentele ce se anexeaza.
Cererea de apel se semneaza de apelant sau de reprezentantul sau. In ultimul caz la
cerere se anexeaza documentul legalizat in modul stability, care certifica
imputernicirile reprezentantului daca in dosar lipseste o asemenea imputernicire.
La cererea de apel se anexeaza dovada de plata a taxei stat daca apelul se impune
cu taxa. Cuantumul taxei de stat pentru depunerea apelului constuie 75% din taxa
ce se achita la depunerea cererii de chemare in judecata in instant de fond,iar in
cazul litigiilor cu caracter patrimonial, taxa pentru declararea apelului se calculeaza
raportindu-se la cuantumul pe care la-r fi declarant reclamantul in prima instanta.
Astfel daca reclamantul este persoana fizica iar piritul este persoana juridical
pierde procesul atunci apelantul-pirit va achita, la depunera apelului, 75% din 150-
25000 lei, dar nu din 270-50000 lei.18
18 Manualul judecatorului, 2013.
3.2 Conditiile cererii de apel. Desi cererea de apel se depune in instanta a carei hotarire se ataca, legiuitorul
stabilesta ca o conditie de forma, indicarea instantei careia ii este adresat apelul. In
acest sens se are in vedere instanta competenta sa solutioneze cererea de apel,
adica fie cutile de apel de drept comun, fie Curtea de apel Chisinau in cazul
hotaririlor pronuntate de Judecatoria Comerciala de Circumscriptie, si de
judecatoriile militare. Avind in vedere ca conditiile inaintate catre cererea de
chemare in judecata se aplica si fata de cererea de apel, atunci nerespectarea
obligatiilor de indicare a instantei careia ii este adresata cererea de apel, in temeiul
art.171CPC al RM , este o situatie in care nu se va da curs cererii pe motivul ca a
fost depusa in judecata fara a se respecta conditiile art.166 al CPC al RM. Totusi
trebuie sa mentionam ca anume omisiunea de a indica instanta careia ii este
adresata cererea de apel este temei pentru a nu da curs iar cazul in care apelantul
indica gresit instant careia ii este adresata apelul nu este acoperita de prevederea
normative respective. In aceasta situatie ne raliem opiniei potrivit careia daca
apelantul indica gresit instant careia ii este adresat apelul, dar o depune la instant
competenta, aceasta bnu va constitui un temei de anu da curs cerererii de apel.
O alta cerinta pentru cererea de apel este indicarea numelui sau denumirii,
domiciliului sau sediului apelantului, calitatea lui procedurala. In aspect
comparative CPC al Rominie prevede in art.287 alin.(1) p.1 ca cererea de apel va
cuprinde numele, domiciliu sau resedinta partii, si pentru persoanele
judidice:denumirea si sediul, precum si, dupa caz, nr. de inmatriculare in registrul
comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si codul
bancar.19 Observam ca spre deosebire de legislatia romina ce reglementeaza forma
cererii de apel, cea a Republicii Moldova stabileste obligatia de indicare in cererea
de apel doar a datelor de identificare a apelantului si nu spune nimic despre
necesitatea identificarii intimatului. De asemenea art.365 alin.(1) lit. b) CPC al RM
vorbeste despre calitatea procesuala a apelantului,in acest context se are in vedere
calitatea pe care a avut-o persoana ce declara apelul, la judecarea pricinii in fond: 19 Codul de procedura civila al Rominiei, art.287.
reclamant sau pirit, conditie despre care nu pomeneste CPC Romin. Necesitatea
indicarii numelui partilor decurge din necesitatea de a stabili cine a declarat apel si
cine este intimat.20 In cazul in care instanta constata omisiunea partii de a indica
numele sau denumirea apelantului aceasta nu va da curs cererii de apel printr-o
incheiere motivate, comunicind persoanei care a emis cererea acest fapt.
Potrivit lit c) alin.(1) art.365CPC al RM in cuprinsul cererii de apel trebuie sa fie
indicata hotarirea atacata, instant care a emis-o, completul de judecata, data
emiterii. Aceasta presupune precizarea datelor de identificare a acesteia, respectiv
denumirea actului adoptat de instanta. Legislatia procesual civila nationala nu
prevede careva sanctiuni pentru omisiunea de a indica hotarirea atacata. In cazul
neindicarii completului de judecata care a emis hotarirea, aceasta poate fi
identificata din datele hotaririi care a fost indicate. Considerama ca in acest caz
nici nu ar fi oportuna aplicarea carorva sanctiuni procesuale, ori din datele de
identificare a hotaririi poate fi stabilit judecatorul sau completul de judecata care a
emis hotarirea. Cit priveste necesitatea indicarii datei la care a fost emisa hotarirea,
aceasta se cere, in vederea concretizarii faptului daca nu a expirat termenul de
declarare a apelului, care este de 30 zile de la data pronuntarii dispozitivului
hotaririi. In cazul in care se constata ca cererea de apel a fost depusa inafara
termenului legal, iar apelantul nu solicita repunerea in termen sau instant de apel a
refuzat sa efectueza repunerea in termen, cererea de apel urmeaza a fi restituita.21
Lit.d) alin.(1) art.365CPC al RM prevede necesitatea indicarii in cerere de apel a
motivelor de fapt si de drept pe care se in temeiaza apelul. Potrivit ultimelor
modificari ala CPC al RM, prin Legea nr.155 din 05.07.2012 in vigoare de la
30.11.2012, motivarea cererii de apel alaturi de alte doua conditii este posibil de
efectuat printr-o cerere de apel suplimentara depusa dupa data intocmirii hotaririi
integrale. Potrivit unei opinii doctrinare motivarea apelului are un rol dublu: 1.de a
indica instantei de control judiciar nemultumirea apelantului ,si 2. De a oferi
intimatului posibilitatea formularii apararii.22Avind un caracter devolutiv, apelul 20 Dr.Pirvu Liviu-Narcis “Apelul in procesul civil”,Bucuresti 200421 Hot. Plen.CSJ, 2005, cu modificarile din 30.11.201222 Dr.Pirvu Liviu-Narcis „Apelul in procesul civil” Bucuresti 2004.
presupune o noua judecata in fond, de aceea apelantul poate sa invoce celeasi
motive pe care le-a invocate la prima instant si carora nu li s-a dat curs. Motivele
de fapt si de drept reprezinta elemente inportante ale cererii de apel, pentru ca
numai in acest fel se realizeaza echilibrul dintre părți, intimatul fiind in masura sa
cunoasca criticile aduse apelant hotaririi atacate.23 In doctrina se mentioneaza
necesitatea formularii motivelor apelului intr-o forma clara si precisa, sau intr-o
astfel de maniera ca instanta de apel sa poata retine cu exactitate adev aratele
temeiuri ori nemultumiri ale apelantului. In cazul motivelor de drept nu este
absolut necesara precizarea textelor de lege la care se face apel, dar este bine-
venita indicarea principiilor sau normelor de drept la care se face referire.
Legislatia nu exclude posibilitatea formularii unor motive noi, la care nu s-a facut
referire la judecarea in prima instanta a pricinii. De exemplu dupa primirea
hotaririi integrale, apelantul depune o cerere de apel suplimentara in care indica
motive noi de declarare a apelului. Se impune, totusi, necesitatea precizarii ca
motivele noi nu constituie pretentii noi, altfel am fi in prezenta unui temei de
restituire a cererii de apel prevazuta la lit.e) alin.(1) art.369 CPC al RM.
Lit.e) alin.(1) art.365CPC al RM impune obligativitatea anexarii la de chemare in
judecata a probelor invocate in sustinerea apelului. Aratarea dovezilor de care
apelantul intelege sa se serveasca in sustinerea apelului are o justificare temeinica
si vizeaza apararea intereselor legitime ale intimatului, caci daca acestuia nu I se
aduce la cunostinta dovezile invocate de appellant el ar fi in imposibilitate de asi
pregati o aparare temeinica. Aratarea dovezilor de catre apelant evita surprinderea
intimatului, ceea ce face ca lupta judiciara sa se poata desfasura de pe aceleasi
pozitii de egalitate, caracteristice procesului civil.24 Enuntarea cerintei respective
pentru cerere de apel reprezinta, de fapt, si o consacrare a principiului egalitatii de
arme, prevazut de Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si
libertatilor fundamentale(1950, 4 noiembrie), poitrivit caruia fiecare parte in proces
trebuie sa beneficieze de mijloace si posibilitati egale de a se apara, ori
23 „Drept procesual civil” Ina Dorfman, Chisinau 201024 F.L.Magureanu “Drept procesual civil” Ed. All BECK, Bucuresti 2001.
neprezentarea dovezilor de catre apelant la cererea de apel, ar constitui un
impediment in procesul apararii intimatului si deci o incalcare a principiului
egalitatii de arme.
Aditional la cererea de apel se anexeaza dovada de plata a taxei de stat daca
apelul se impune cu taxa de stat, in caz contrar instant nu va da curs cererii de apel
in temeiul art.368 alin.(1) CPC al RM si se acorda apelantului un termen pentru
lichidarea neajunsurilor.
La lit.f alin (1) art.365CPC al RM este prevazuta obligatia de a indica in cererea
de apel solicitarea apelantului. Din interpretarea prevederilor normative apelantul
poate inainta doua categorii de solicitari: 1.fie casarea hotaririi date de prima
instanta si emiterea unei noi decizii, 2.fie modificarea hotaririi de catre instant de
apel. Prima situatie intervine in cazul in care apelantul nu este de acord sau este
nemultumit de hotarirea emisa de prima instant integral, si solicita casarea acesteia
in vederea pronuntarii unei decizii noi in urma examinarii fondului pricinii in apel.
Dupa cum am mentionat cea de-a doua situatie, apelantul poate, de asemenea
solicita modificarea partial a hotaririi emise in prima instanta in cazul in care el nu
este deacord, doar cu o parte a hotaririi, ci nu cu hotarirea integral. De exemplu
persoana care a perticipat in calitate de intervenient la judecarea pricinii in fond
este nemultumit de efectele pe care le genereaza asupra sa partea motivatorie
hotaririi emise, ori aceasta, daca faptele stabilite de catre instant de apel sunt
susceptibile sa-i afecteze drepturile sau interesele legitime la examinarea ulterioara
a actiunii de regres. In cererea de apel este necesara indicare numelui si
domiciliului martorilor, daca e cere a fi citati in apel. Aceasta solicitare se impune
ca o necesitate de identificare rapida a persoanei de catre instant de apel, pentru a-i
fi comunicata citatia de prezentare in judecata, la locul si data prevazuta.
Lit. h) alin.1 art.369CPC al RM prevede ca cererea de chemare in judecata trebuie
sa contina si documentele care se anexeaza. Potrivit Hotaririi explicative a Plenului
Curtii Supreme de Justitie privind procedura de judecare a cauzelor civile in ordine
de apel, cererea de apel si inscrisurile noi care nu au fost prezentate in prima
instanta se depun in atitea copii, in dependent de citi participant la process sunt,
plus cite o copie pentru instanta de apel. Copiile de pe inscrisuri se legalizeaza in
modul prevazut de lege. Inscrisurile alaturate redactate intr-o limba straina se
depun in traducere certificata in modul stabilit de lege.
Potrivit art.166 alin.(6) cererea de chemare in judecata sau cererea de executare a
unei cai de atac este valabil facut chiar daca poarta o denumire incorecta.
Asemenea situatii nu ar trebui sa se intimple in practica, cind persoana care
declara apelul este reprezentata de catre un avocat, in baza unui mandat,
competent sa intocmeasca in mod coerent si corect o cerere de chemare in
judecata. Totusi se intimpla, de cele mai dese ori in cazul reprezentarii legale, cind
o persoana care nu detine cunostinte juridice formuleaza cererea de apel in numele
reprezentatului,si poate comite erori in ceea ce tine de denumirea cererii.
Consideram a fi corect ca in acest caz valabilitatea cererii de declarare a apelului sa
nu fie afectata de greseala comisa in denumirea acesteia.Cererea de apel se
semneaza de catre apelant sau de reprezentantul sau . In ultimul caz, la cerere se
anexeaza documentul legalizat in modul stabili, care certifica imputernicirile
reprezentantului, daca in dosar lipseste o astfel de imputernicire. Potrivit
art.80CPC alin.(1) imputernicirile reprezentantului persoana juridical trebuie sa fie
formulate intr-o procura eliberata si legalizata in modul stabilit de lege.
Imputernicirile reprezentatului legal se constata prin depunerea in judeacata a
actelor ce atesta statutul si imputernicirile sale. Imputernicirile date avocatului sau
avocatului stagiar se atesta printr-un mandat, eliberat de reprezentat si certificate
de avocat.
3.3 Efectele declararii apelului.
Potivit Hot. Plen. CSJ din 2005, privind procedura de judecare a cauzelor civile
in ordine de apel, apelul este una din caile de atac, satbilite si reglementate prin
lege, deopotriva ordinara, devolutiva si suspensiva de executare declansata de catre
ierarhic superioare investite cu solutionarea apelului, pe linga verificarii legalitatii
si temeiniciei hotaririi atacate, si unele atributii de judecata de prima instanata.
Notiunea apelului face referire si la efectele pe care le produce declararea apelului.
Prin efecte ale declararii apelului se intelege consecintele juridice si procesuale pe
care le atrage procedura de demarare a apelului.
Din analiza notiunii caii de atac ‘apelul’ se contureaza urmatoarele efecte
caracteristice ale apelului:
1. Prelungirea duratei de suspendare a executarii hotaririi;
2. Efectul devolutiv al apelului;
3. Investirei instantei de control judiciar;
In doctrina se impune delimitarea efectelor pe care le produce apelul si efectele
cerererii de apel. Astfel ca cererea de apel este inscrisul in care se concretizeaza
actul procesual al manifestarii de vointa in sensul verificarii hotaririi de catre o
instanta de control. Apelul, in calitatea sa de cale ordinara de atac, reprezinta o
manifestare a dreptului la actiune, fiind actiunea civila intr-un anumit stadiu.
Menirea apelului este de a corecta greselile de judecata, care au fost admise de
instanta care a judecat in fond, deoarece instanta de apel nu va putea schimba
hotarirea doar pentru a indrepta o eroare referitoare la numele partii sau o eroare de
calcul. Pentru asemenea situatii legislatia prevede o posibilitate mai simpla de a
revedea erorile comise, si anume art.249CPC al RM reglementeaza modalitatea de
corectare a greselilor din hotarire.Desi conform regulii generale dupa pronuntarea
hotaririi, instanta care a adoptat-o nu este in drept sa o anuleze nici sa o modifice,
totusi instanta judecatoreasca poate, din oficiu sau cererea participantilor la procer,
sa corecteze greselile sau omisiunile din hotarire privitor la nume, calitatea
procesuala ori alte alte erori de calcul sau material evidente. Prin aceasta
modalitate se solutioneaza, de fapt, erorile sau omisiunile neesentiale, care nu
modifica in vre-un fel pretentiile admise. Aceasta reglementare este bunevenita
deoarece ar fi inoportun, ineficient si irational din punct de vedere al economiei,
demararea unei procedure atit de complexe precum este apelul, pentru corectarea
unor greseli elementare comise mai mult din neatentie.
Cu acelasi scop de a evita purcederea la o procedura indelungata si complexa, de
atacare a hotaririi judiciare emise in prima instanta, este prevazuta si posibilitatea
adoptarii unei hotariri suplimentare de catre instanta care a pronuntat hotarirea, din
oficiu sau la cererea partilor la proces. Cazurile in care instanta poate adopta o
hotarire suplimentara sunt expres reglementate de lege in (art.250CPC), astfel
daca:
1. Nu s-a pronuntat asupra unei pretentii in privinta careia participantii la
proces au prezentat probe si au dat explicatii;
2. Rezolvind problema dreptului in litigiu, nu a indicat suma adjudecata,
bunurile ce urmeaza a fi remise, sau actiunile pe care piritul trebuia sa le
indeplineasca;
3. Nu a rezolvat problema repartizarii intre parti a cheltuielilor de judecta ori a
omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, specialistilor,
interpretilor sau reprezentantii lor cu privire la cheltuielile de judecta a
caror compensate li se cuvine.
In situatia in care erorile comise sau nemultimirile partilor referitoare la hotarîrea
emisă de instanța de fond nu pot fi înlăturate prin corectarea greșelilor de judecata
(art.249CPC al RM) sau prin adoptarea unei hotărîri suplimentare, părțile purced
la declararea apelului prin cererea de apel în care formulează toate pretențiile
reținute la hotarîrea instanței de fond emisă in cauza cu participarea lor.
1. Efectul suspensiv de executare al apelului. Potrivit art.363CPC al RM
termenul de apel suspendă executarea hotărîrii pronunțate în prima
instanță, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Alin.(2) al aceluiași art.
Prevede că apelul exercitat în termen este, de asemenea , suspensiv de
executare.
O prevedere cu un conținut similar o regasim și în Codul de procedură civilă
român, în art.284 alin.(5)- apelul declarat în termen suspendă exeutarea hotărîrii
de primă instanță, cu excepția cazurilor prevazute de lege. Totuși legiuitorul
roman a omis să se refere și la celălalt aspect, și anume că apelul exercitat în
termen este suspensiv de executare.
Prevederea cu referire la efectul suspensiv al apelului pe care o regasim în CPC
al RM este, de fapt, o reproducere a reglementării din art. 539 Cod de procedură
civilă francez-termenul de apel suspend executarea hotărîrii de primă instanță.
Apelul executat în termen este, de asemenea, suspensiv de executare. Ce-a di
urmă prevedere se impune cu necessitate deoarece din momentul declarării
apelului începe a curge un alt termen care suspend executarea hotărîrii
instanței de fond, iar acest termen se va încheia odată cu emiterea deciziei
de către instanța de apel, care ca și în cazul apelului va devein executorie doar
după expirarea celor 20 zile în care poate fi declarat recursul.
Una din chestiunile referitoare la efectul suspensiv al apelului care necesită a fi
clarificat este că: dacă apelul a fost depun înafara termenului legal, beneficiază el
de caracterul suspensiv sau nu? În acest sens în art.369CPC al RM este
reglementat, pe lîngă alte temeiuri de restituire a cererii de apel, și faptul
depunerii apelului în afara termenului legal, iar apelantul nu solicit repunerea în
termen sau instanța de apel a refuzt să efectueze repunerea în termen.
Considerăm că în acest caz apelul declarat în condițiile enunțate mai sus, nu va
beneficia de efectul suspensiv de executare. Totuși dacă instanța de judecată
admite repunerea în termen în baza probelor ce dovedesc imposibilitatea
depunerii apelului în termenul legal, ea poate să dispună , totodată, suspendarea
executării hotărîrii primei instanțe dacă aceasta nu a fost executată deja. În caz
contrar efectul suspensiv al apelului este lipsit de sens. Norma interpretativă cu
character de recomandare emisa de Plenul CSJ prin Hotărîrea privind procedura
de judecare a cauzelor civile în ordine de apel prevede, de asemenea, că apelul
declarat peste termen nu suspend executarea hotărîrii, însă la cererea apelantului,
instanța de apel, din motive justificate, poate să suspende executarea hotărîrii,
prin emiterea unei încheieri, care nu se supune recursului.
2. După cum am menționat mai sus un alt efect pe care-l generează
demararea procedurii de apel îl constituie: efectul devolutiv al apelului.
Acest efect este considerat în literature de specialitate ca fiind cel mai
semnificativ și cel mai caracteristic efect al apelului. 25
Verbul “a devolua” își are rădăcinile în limba latină, (devoluo, devolvare,
devolui) și semnifică ‘a rostogoli’, ‘a prăvăli’, ‘atrece de la o persoană la alta’.
În dreptul procesual ‘a devolua’ nu poate însemna decît a trece de la un judecator
la altul competența de soluționare a litigiului, isr în material căilor de atac
această trecere se va face de la un judecator de la instanța inferioară, la unul de la
o instanță superioară. 26
Efectul devolutiv are în vedere posibilitatea pe care o au părțile de a asupune
judecății în apel a litigiului dintre ele în totalitatea sa, cu toate problemele de
faptși de rdept ce au fost ridicate în prima instanță.
Ca rezultat, prin caracterul devolutiv al apelului se înțelege, de-o potrivă,
posibilitatea dată părților de a cere instanței de control să judece integral litigiul
dintre ele, cît și posibilitatea dată acestei instanțe de a verifica hotărîrea apelată
sub toate aspectele, inclusive acelea privind modul în care a desfășurat întreaga
judecată ce s-a finalizat prin hotărîrea apelată.27
În CPC alRM caracterul devolutiv al apelului poate fi intrevăzut în prevederea de
la art.357, cu referire la obiectul apelului, care prevede că hotărîrile susceptibile
de apel pot fi atacate, pînă la rămînerea lor definitivă, în instanța de apel care, în
baza materialelor din dosar și acelor prezentate suplimentar, verifică
corectitudidea constatării circumstanțelor de fapt ale pricinii , a aplicării și
25 I. Leș „ Tratat de drept procesual civil roman”26 Dr.Pirvu Liviu-Narcis „Apelul in procesul civil” Bucuresti 2004.27 Dr.Pirvu Liviu-Narcis „Apelul in procesul civil” Bucuresti 2004
interpretării normelor de drept material, precum și respectarea normelor de drept
procedural, la judecarea în pricinii în primă instanță.
Reieșind din prevederile prezentului art. , putem cu certitudine afirma că efectul
devolutiv al apelului prevede , de fapt, o rejudecare a cauzei de către o instanță
ierarhic superioară, care va verifica: atît materialele din dosar, cît și materialele
prezentate suplimentar, va verifica corectitudinea constatării circumstanțelor de
fapt și de drept, ale aplicării și interpretării normelor de drept material, precum și
respectarea normelor de drept procedural. Rațiunea caracterului devolutiv al
apelului se impune din aceleași considerente pentru care a fost instituită însăși
calea de atac apelul: instanța de fond sa-r fi putut să fie părtinitoare ; speranța că
jurisdicția superioară este mai calificată și va oferi o soluție bine întemeiată;
judecarea în calea de atac a cauzei, de regulă, de către un complet alcătuit din
mai mulți judecători decît la prima instanță.28
Cel din urma efect pe care-l generează demararea apelului îl constituie
învestirea instanței de control judiciar, acest efect presupune că din
momentul depunerii cererii de apel se naște obligațiunea instanței de a
efectua procedurile necesare pentru soluționare. Efectul învestirii operează
de la data cînd cererea a fost trimisă la instanța de apel, dar depunerea
cererii determină nașterea obligației instanței la care a fost depusă să o
trimită, împreună cu dosarul, la instanța de control judiciar.29
Concluzii: Din analiza efectuată mai sus asupra noțiunii de "apel" ,
precum și asupra elementelor sale constitutive, am stabilit că apelul
reprezintă posibilitatea prevazută de lege parților și altor participanți la
proces de a contestă hotărîrea primei instanțe solicitînd modificarea sau
casarea ei totală sau parțială, posibilitate ce genereaza un efect devolutiv,
suspensiv de executare și implică o nouă judecare a pricinii în fond.
Importanța primordială a căii de atac-apelul vizează înlăturarea erorilor de
28 Dr.Pirvu Liviu-Narcis „Apelul in procesul civil” Bucuresti 200429 Dr.Pirvu Liviu-Narcis „Apelul in procesul civil” Bucuresti 2004
stabilire a faptelor și de aplicare a dreptului dar și desființarea hotărîrilor
date ca urmare a conduitei ilegale și lipsite de bună-credință a părților sau
chiar a magistraților. Aceste erori pot fi motivate prin faptul insuficienței
probelor, pentru că parțile nu au indicat toate probele, ori deoarece s-a
acordat o interpretare eronată unor probe , sau omisiunea de a se pronunța
asupra unor probe. De asemenea pot interveni factori obiectivi de ordin
uman care să împiedice analiza obiectivă și emiterea unei hotărîri complete,
imparțiale și echidistante, precum ar fi: starea de oboseală , volumul mare de
lucru ori chiar unele probleme strict personale. Fiecare factor individual, ori
chiar toți în ansamblu pot genera erori judiciare serioase, care pot fi
înlaturate doar printr-o rejudecare a fondului litigiului, cu participarea
părților și a persoanelor interesate și cu emiterea unei noi hotărîri de către
instanța de judecată ierarhic superioară.
Consider că prin reglementarea căii de atac apelui s-a limitat în sens
pozitiv principiul dreptului procesual civil- autoritatea lucrului judecat,
deoarece este acordată posibilitatea persoanei care se considera vatamată într-
un drept al său prin hotărîrea emisă de instanța de fond, să fie repusă în
drepturi, în cazul admiterii apelului și modificării totale sau parțiale a
hotărîri primare. Consider oportună reglementarea care permite de a fi
atacate cu apel atit hotărîrea integrală cît și doar o parte din aceasta (de
ex: partea motivatorie), în situația în care apelantul nu are pretenții cu
privire la soluția dată de instanța de fond iîn pricina pusa pe rol dar este
nemulțumit de partea motivatorie a acesteia. Logica existenței posibilitații de
atac doar a parții motivatorii din hotărîrea instanței de fond rezidă în faptul
că alături de dispozitivul hotărîrii judecătorești parte motivatorie , de
asemenea, produce efecte juridice care poate crea o situație defavorabilă
pentru una dintre parți sau față de alți participanți la proces. De aceea se
justifică posibilitatea atacării cu apel doar a unei parți din hotărîrea
judecătorească emisă de instanța de fond.
Una din problemele abordate a fost cea referitoare la cazurile în care este
aceeptată de către instanță cererea de repunere în termenul de apel, și am
ajuns la concluzia că aceste temeiuri trebuie sa fie bine motivate,ori
nemotivarea suficientă a fost văzută de către Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului ca o încalcare a art.6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertaților Fundamentale- dreptul la un proces echitabil.
Un alt aspect al procedurii de apel elucidat a fost cel referitor la subiecții în drept să declare apelul. Am stabilit că aceștia sunt, exhaustiv, enumerați de lege și am ajuns la concluzia că limitarea martorilor, exeperților,interpreților, specialiștilor și reprezentanților de a ataca hotărîrea doar în ceea ce ține de cheltuielile judiciare este justificată prin faptul că aceste persoane nu au un interes procesual în litigiul supus judecării în apel.
În cele din urma putem menționa că calea de atac-apelul se impune cu necesitate argumentata într-o societate bazată pe valorile democrației, echitatii și adevărului.
Bibliografie:
1. Constituția Republicii Moldova, 1994;
2. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr.947,
19.07.1996;
3. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, nr.225 din 30.05.2003;
4. Codul de procedura de civila al României publicat în Monitorul Oficial
nr.545 din 03.08.2012 ;
5. Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertaților Fundamentale, 04.11.1950, Roma;
6. Hotarirea Plenului Curții Supreme de Justiție privind procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de apel, cu modificările operate prin Legea nr.155 din 05.07.2012 în vigoare din 30.11.2012;
7. Dr.Pirvu Liviu-Narcis „Apelul în procesul civil” Bucuresti 2004;8. I. Leș „ Tratat de drept procesual civil român”;
9. F.L.Magureanu “Drept procesual civil” Ed. All BECK, Bucuresti 2001;
10.„Drept procesual civil” Ina Dorfman, Chisinau 2010;11.Gh. Plastra "Curs de Pr. civila", Universitatea din București;12.Manualul judecatorului pe cauze civile, Titlul 4 Căile de atac ale
hotărîrii judecătorești, 2013;13. V.M. Ciobanu, G. Boroi, M.Nicolae"Modificarile aduse CPC român
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr 38/2000;14. I. Deleanu;
15.V.G. Cadere "Curs de Pr. civila comparată".
