Stiri 15 iulie 2020, a doua parte

Călin Muscă, PorkProd: Integrarea generează un profit mult mai mic și costă mult mai mult Viorela Pitulice iul. 14, 2020

Integrarea producției este un obiectiv pe care mulți antreprenori români îl urmăresc, dar puțini sunt cei care reușesc până la urmă să-l pună în practică.  La Curtici, în județul Arad, o afacere românească a reușit să devină un model de integrare de success pentru întreg agribusiness-ul autohton.

Vorbim de întreg lanțul, de la producție vegetală (7.500 de hectare de teren agricol), zootehnie – ferme de porci și de vaci, abator, procesare și o rețea proprie de 37 de magazine. Investiții de milioane de euro realizate deja și altele în curs, obiectivul fiind maximizarea activității!

Un proces care necesită timp, bani și multă dedicare! Pentru că în agricultură, profiturile nu vin așa de repede, cum se așteaptă bancherii, iar dacă nu dispui de resurse propii, chiar n-ai cum să te apuci de investiții, povestește Călin Muscă, managerul PorkProd, cel care duce mai departe  munca de o viață a tatălui său, cunoscutul fermier Dimitrie Muscă.

Dacă la vegetal, un ciclu de producție durează 200-300 de zile, în zootehnie vorbim de mult mai mult, până la 3,5 ani, cum este la bovine. Neinteresant pentru bancheri, nu-i așa?  Acesta este și motivul pentru care mulți agricultori se feresc de integrare, pentru că nu-și permit din punct de vedere financiar să susțină investițiile.

 “Cred că pe termen mediu și lung câștigul este acolo unde integrezi mai multe verigi într-o singură mână, integrarea generează un profit mult mai mic și costă mult mai mult, dar ai marele avantaj că ai controlul pe toate verigile de producție. Poți să controlezi mult mai ușor calitatea”, a declarat Călin Muscă în cadrul evenimentului “Tehnologia sprijină agribusiness-ul românesc în pandemie”, desfășurat la ASAS. Manifestarea a avut loc sub cupola FoodIntelForum.ro, Ediția a 3-a 25 iunie – 14 iulie.

Mai simplu spus, atunci când iei o bucată de carne din magazin, știi totul despre întreg procesul de producție, de la momentul punerii sămânței în

1

pământ, până la produsul care ajunge în farfuria omului. Ori tot acest sistem de control generează costuri suplimentare. Și o spune un om care a absolvit studii de automatică și care a ales să folosească tehnologia de ultimă oră pe întreg lanțul de producție.

“În tot ceea ce facem încercăm să avem controlul calității. Aceasta înseamnă urmărirea proceselor în timp real, începând de la porcul în viu, până la salam sau carne. Identificăm din ce ferma provine animalul, din ce comportiment, etc. Avem cu adevărat trasabilitate. În momentul când iau o bucată de salam din magazin, verificând numărul de lot văd tot istoricul, care mă ajută să fiu sigur că tot ceea ce iese de acolo este corect”, a mai spus Muscă.

Este crezul unui tânăr care crede în integrare și, mai ales, în automatizare!O problemă, o rezolvare. Mai multe probleme, tot probleme Opinii Cătălin Lenţa Cătălin Lenţa scris ieri, 07:04

Cu puțin peste 15 miliarde de euro, agricultura României va face cu adevărat performanță, a calculat ministrul Adrian Oros. Adică vânzările peste hotare vor fi mult mai mari decât importurile, productivitatea îi va lăsa visători pe fermierii din alte părți, sistemul de irigații va acoperi tot ce înseamnă suprafață agricolă în nevoie și tot așa. Iar asta înseamnă că fermierul român, mic, mijlociu sau mare, nici măcar nu se va mai uita la subvențiile ce îi vin an de an pentru că…nu va mai avea nevoie. Ba chiar ar putea să mai fie nevoie de câteva bănci în care agricultura să își țină banii. Doar că nu ne sunt clare și căile prin care se va ajunge în această idilică situație pentru că în România nu prea sunt banii necesari.

Sau poate nu știu eu să identific sumele. Să calculăm. Bugetul MADR este de aproximativ 18,3 miliarde de lei, adică vreo 3,8 miliarde de euro. Nu ajunge, mai ales că nu poți să dai toți banii ăștia doar pentru modernizarea agriculturii. Chiar dacă ai renunța la foarte multe cheltuieli, mai ales dacă ținem cont de o altă declarație a ministrului, care îi ceartă pe așa numiții ”vânători de subvenții”, adică cei care folosesc agricultura doar pentru a face profit și nu în scopul de a crește bunăstarea generală a țării. Așadar, din bugetul MADR nu se poate. Datoria publică crește prea repede Atunci, din bugetul național, estimat cândva la 1.130 de miliarde de lei, adică circa 235 de miliarde de euro (cifrele urmând a fi ”ajustate” de epidemia de coronavirus). De aici ar fi loc, nu-i așa, dar asta dacă ne-am ocupa doar de nevoile agriculturii, ba chiar ar mai rămâne destui bani și pentru altele. Și aici intervin cei care se pricep cu adevărat la economie și finanțe și care o să spună că alocarea unei sume de acest ordin doar agriculturii este o utopie, că nu respectă niciun principiu în domeniu, că este dovada unei gândiri simpliste și departe de realitate. Așa o fi, nu mă pricep

2

prea bine, în afară de câteva întâlniri cu cei din domeniu nu am învățat altceva. Dar vreau ca cineva bine pregătit să îmi explice, pe înțelesul oricărui contribuabil, de ce în atâta amar de vreme nu am rezolvat nici măcar o problemă din cele multe pe care le avem. Una singură, de exemplu agricultura. Sau infrastructura, sau educația, sau sănătatea… Modul meu de gândire în acest domeniu e poate unul simplist, dar cred că nu întotdeauna trebuie să fie complicat și greu, aproape imposibil. Și, păstrând proporțiile, mă folosesc de exemplul oricui are de rezolvat mai multe probleme în gospodărie. Trebuie acoperiș nou la casă, dar trebuie și garduri reparateși eventual o alee nouă de acces. Evident, nefiind bogat (așa cum este și bugetul național), nu o să pot să le rezolv pe toate anul acesta, așa că evaluez ordinea. Cea mai mare nevoie este cea a unui nou acoperiș, astfel încât să nu agravez situația actuală.

Așa că anul acesta îmi folosesc toate resursele pentru înlocuirea acoperișului, chiar dacă poate fi nevoie și de un mic împrumut, să fie capital de lucru sau de rezervă. Și știu acum că timp de câteva decenii nu mai am de ce să intervin la acoperiș. Așadar, o problemă rezolvată. Anul următor mă ocup de garduri, să nu mă lase cineva fără bunurile din curte sau să ”atenteze” la acoperișul cel nou. Studiez piața, caut oferte și, cu banii puși deoparte timp de un an (cheltuielile sunt separat), ridicăm și o nouă împrejmuire.

Care, bine făcută, ține și ea mulți ani. Și apoi încep să strâng bani și pentru aleea care să îmi facă mai comod drumul de la poartă până la ușă – încă un an. Și cam așa facem toți, indiferent că este vorba de cheltuieli casnice sau de investiții în fermă sau pământ. E simplu și nu știu de ce trebuie să fie complicat. Da, sunt destui care pot explica de ce nu am eu dreptate, că economia în ansamblu este altă mâncare de pește și că nu văd proporțiile corecte. Că altele sunt regulile la nivel macro, că nu țin cont de un milion de factori, aleatorii sau nu, că ar fi un dezastru dacă ne-am apuca toți să facem propuneri și să aducem soluții. Poate că au toți dreptate; dar, repet, de ce să fie complicat când se poate și mai simplu? Cătălin Lența este jurnalist, realizator de emisiuni la AgroTV. Născut și crescut ”pe asfalt”, trecut pe la BBC, RFI, Radio România Actualități, a devenit, de câțiva ani, fan al agriculturii și fermierilor. Cumpărător și consumator de produse românești

Grupul Syngenta: Reziliența Agriculturii a fost testată de COVID, făcând ca lupta împotriva schimbărilor climatice să fie mai importantă ca niciodată Revista Fermierului , Miercuri, 15 Iulie 2020

3

Sondaj Ipsos MORI: 72% dintre fermieri sunt îngrijorați în legătură cu impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra capacității lor de a cultiva produse agro-alimentare în următorii cinci ani.

În Europa, 46% dintre fermieri precizează că presiunea suplimentară a pandemiei cu noul coronavirus le-a afectat substanțial activitatea.

Erik Fyrwald, CEO Grup Syngenta, lansează noul Good Growth Plan și precizează că agricultura post-Covid are nevoie de inovație accelerată pentru a se reface mai ușor și pentru a combate schimbările climatice.

Conform unui sondaj global realizat de Grupul Syngenta, la care au participat fermieri cheie sau cu suprafețe însemnate din SUA, Franța, China, Brazilia, India și de pe tot teritoriul Africii, s-a constatat că 72% dintre aceștia sunt îngrijorați de impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra producției agricole, asupra sănătății animalelor și capacității acestora de a face afaceri în următorii cinci ani.

Fermierii de pretutindeni au fost nevoiți să facă față unei situații de neegalat din cauza pandemiei generată de COVID-19.

Un sondaj separat la care au participat fermierii europeni a constatat că 46% dintre aceștia au declarat că afacerile lor au fost afectate în mod semnificativ de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, 53% au declarat că schimbările climatice rămân prioritatea imediată, iar 63% au fost de acord că schimbările climatice vor avea un impact mai mare asupra activității lor decât COVID-19 în următorii cinci ani.

Două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și două descoperiri tehnologice în fiecare an

Grupul Syngenta a lansat recent noul său Good Growth Plan, plasând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centrul redresării agriculturii în urma efectelor economice și sociale ale restricțiilor COVID-19. Noul Good Growth Plan include angajamente curajoase pentru

4

a reduce amprenta de carbon a agriculturii și pentru a ajuta fermierii să facă față condițiilor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul Grupului Syngenta, a declarat: „De la lansarea sa, principiile și prioritățile Good Growth Plan au devenit profund integrate în modul în care ne desfășurăm businessul în Syngenta. Planul era, desigur, doar începutul. Pandemia de coronavirus a evidențiat fragilitatea ecosistemului agricol. Ca și pandemia, schimbările climatice reprezintă o amenințare inevitabilă ce trebuie adresată înainte de a fi prea târziu. Așa cum economia și agricultura încep să se reclădească odată cu reducerea treptată a restricțiilor COVID-19, trebuie să sprijinim fermierii în vederea redresării acestora, punând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centru”.

Sondajul realizat de Ipsos MORI pentru Grupul Syngenta a constatat că mai mult de patru din cinci fermieri cred că schimbările climatice au avut cel puțin un impact asupra capacității lor de a produce hrană și majoritatea (59%) au crezut că prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fermele lor ar fi mai stabile sau mai competitive din punct de vedere financiar.

Grupul Syngenta dezvăluie că a atins sau și-a depășit toate obiectivele stabilite din Good Growth Plan, lansat inițial în 2013, inclusiv readucerea într-o stare bună a peste 14 milioane de hectare de teren agricol aflate într-o stare avansată de degradare și îmbunătățirea biodiversității pe mai mult de opt milioane de hectare de teren agricol.

În cadrul noului Good Growth Plan, Grupul Syngenta se angajează să investească două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și să aducă pe piață două descoperiri tehnologice în fiecare an.

Angajamentele specifice din noul plan sunt împărțite în patru domenii:

Accelerarea inovației pentru fermieri și natură;

Depunerea eforturilor pentru o agricultură neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon;

Ajutorarea oamenilor pentru a rămâne în siguranță și sănătoși;

Parteneriatul pentru impact.

Planul include angajamentul de a reduce intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale operațiunilor sale cu 50% până în 2030 pentru a veni în sprijinul obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

5

Angajamentul Syngenta a fost validat și aprobat de Inițiativa privind obiectivele bazate pe știință (SBTi). De asemenea, Grupul Syngenta s-a raliat recent la Angajamentul SBTi de a preveni creșterea globală a temperaturii de peste 1,5 grade.

Alexandra Brand, Chief Sustainability Officer în cadrul Grupului Syngenta a spus: „Când vorbim cu fermierii, observăm că aceștia sunt primii care sunt afectați de schimbările climatice și de pierderea biodiversității. Acum, restricțiile COVID ar putea avea, de asemenea, efecte de lungă durată asupra sectorului alimentar și agricol. De aceea, investițiile semnificative în inovare pe care le vedeți în noul Good Growth Plan sunt necesare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru a asigura un sistem alimentar care să funcționeze în armonie cu natura”.

Parteneriat pentru sprijinirea fermierilor din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai

Un exemplu care demonstrează profunzimea angajamentului pe care Grupul Syngenta îl realizează, este anunțul unui parteneriat cu rețeaua Solidaridad. Obiectivul său este implementarea soluțiilor sustenabile la scară care conferă abilitatea comunităților agricole să obțină securitatea alimentară într-un număr de regiuni în curs de dezvoltare. Un astfel de proiect este axat pe cafeaua din Columbia, care își propune să ajute micii producători să-și crească veniturile cu 25% prin combarea gândacului negru de cafea.

Heske Verburg, directorul executiv al rețelei Solidaridad, precizează: „Noi credem că standardul ar trebui să fie producția agricolă sustenabilă. Parteneriatul nostru cu Syngenta își propune să sprijine fermierii din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, producând în același timp în echilibru cu natura. Produsele Syngenta sunt o realitate zilnică pentru mulți fermieri din întreaga lume. parteneriatul nostru va oferi perspective importante privind realizarea unei producții sustenabile la scară”.

Aceasta este în plus la un parteneriat deja consacrat cu The Nature Conservancy anunțat în octombrie 2019 privind proiectul Reverte din Brazilia, care are ca scop regenerarea în următorii cinci ani a un milion de hectare de terenuri agricole degradate.

Jennifer Morris, directorul executiv al The Nature Conservancy, a declarat: „Schimbările climatice și pierderea biodiversității, împreună cu cererea din ce în ce mai mare pentru produse alimentare, determină presiuni din ce în ce mai mari asupra planetei și erodează productivitatea și rezilența fermelor, islazurilor și a locurilor de pescuit din întreaga lume. Impactul COVID-19

6

face ca adresarea acestor provocări să fie și mai urgentă. Inversarea acestor realități îngrijorătoare vor necesita colaborarea pe diferitele sectoare pentru găsirea soluțiilor inteligente, scalabile, care să asigure un viitor în care oamenii și natura să prospere. TNC recunoaște rolul producătorilor agricoli din întreaga lume în construirea de soluții și este încântat să colaboreze cu Grupul Syngenta în scopul ambițios de identificare a unui sistem alimentar care să funcționeze în parteneriat cu natura”.

Cu hambarele goale, fermierii mai cer, inca o data, ajutor Video In iul. 15, 2020

În zona de sud a țării, problema despăgubirilor pare să îi neliniștească pe fermieri. Mulți dintre ei vor să scrie petiții sau să trimită delegații la minister ca păsurile lor să fie auzite. De exemplu, la Săceni, în județul Teleorman, edilul din localitate crede că fără un ajutor prompt din partea statului, multe ferme din zonă se vor închide.

https://youtu.be/IjonJaBe6pE

Pretul cartofului, batjocoritor pentru fermieri. ”Nu avem de unde sa mai platim oameni” Video iul. 15, 2020

Necazurile se țin scai de agricultorii noștri. Producția de cartofi de anul acesta este foarte bună, dar prețul la care se vinde recolta este unul dintre cele mai mici înregistrate vreodată. În prezent, potrivit fermierilor, pentru un kilogram de cartofi se oferă 15 bani la poarta fermei. Un preț batjocoritor, spun oamenii, care nu își mai permit nici să plătească muncitori cu ziua. De profit nu mai poate fi vorba în condițiile date.

7

https://youtu.be/uGlp9ZNSfOI

Reteta succesului pentru o afacere profitabila cu fructe de padure In iul. 15, 2020 26 0

A început să cultive zmeură în urmă cu 15 ani, după ce, mai întâi, a muncit pentru producătorii de fructe de pădure din Germania. Întors acasă, în comuna Poșta Câlnău, buzoianul și-a amenajat propria plantație și a încercat 40 de soiuri până să ajungă la cel mai bun raport preț-calitate. Aflați în exclusivitate, o rețetă de succes într-un an agricol greu încercat, atât de vremea capricioasă cât și de contextul epidemiologic.

https://youtu.be/317i5Hxb5KE

Linia de grâu "5x" în platforma de la Lovrin Gheorghe Ghise : 15 iulie 2020 -

O zi a câmpului fără fermieri, dar cu o mulţime de noutăţi pentru aceştia. După ce anul trecut a omologat soiul de grâu Dacic, acum SCDA Lovrin pregăteşte soiul Getic.

La a 5-a ediţie a "Zilelor Câmpului de Cercetare-Dezvoltare" la SCDA Lovrin, în câmpul demonstrativ au fost doar cercetătorii staţiunii, reprezentanţi ai celor 13 firme partenere şi presa.

Soiuri şi tehnologii pentru cerealele păioase

Platforma de la Lovrin a reunit o colecţie de soiuri de cereale păioase şi diverse variante experimentale. "Este o expoziţie de soiuri de cereale

8

păioase de toamnă şi de primăvară, iar în cealaltă parte avem un singur soi, dar cu diferite tehnologii de fertilizare şi scheme de tratament recomandate de către firmele partenere, tehnologii specifice pentru cultura grâului din zona noastră şi nu numai", a declarat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin. Staţiunea de la Lovrin este şi un important producător de sămânţă de grâu, ovăz, porumb şi plante furajere.

Noutăţi absolute

La acest capitol notăm soiul de grâu Dacic, omologat anul trecut, şi soiul de ovăz Sorin, alături de linia de grâu "5x", aflată în curs de omologare la ISTIS. Această genetică nouă continuă tradiţia soiurilor Alex şi Ciprian.

Foarte bine cunoscute, Crişana, Alex şi Ciprian au fost prezente şi anul acesta în platforma de la Lovrin. Ciprian este un soi mai timpuriu, recunoscut pentru calitatea deosebită, iar Alex este "deja" un soi vechi, dar care pe baza unei plasticităţi ecologice foarte bune s-a extins foarte mult ca areal şi a rezistat o perioadă lungă în cultură, astfel că fermierii şi astăzi îl solicită intens.

Grâul Dacic a învins cu succes fuzarioza

Condiţiile climatice din ultimii ani au pus numeroase probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea şi sănătatea culturilor de cereale păioase. "Anul trecut am avut un atac nemaiîntâlnit de fuzarioză şi soiul Dacic s-a comportat foarte bine, deşi majoritatea soiurilor au fost afectate puternic de această boală. Tot anul trecut, am avut 35-40 de zile cu ploi şi o umiditate atmosferică foarte ridicată tocmai în perioada înfloririi, ştiut fiind că fuzarioza realizază o infecţie florală. Unele soiuri care cândva erau

9

considerate rezistente sau tolerante, de fapt au fost sensibile la boli. E important dacă atacul fuzariozei se suprapune cu perioada înfloritului. Soiul Dacic are o rezistenţă genetică", a remarcat Gheorghe Bunta, şef laborator ameliorare grâu la SCDA Lovrin.

Getic ar putea fi numele viitorului soi de grâu de la SCDA Lovrin

Actuala linie de grâu, care poartă numele de cod "5x" şi care se află încă în testare, are o foarte bună rezistenţă la secetă şi a primit recomandare de cultivare şi în partea de sud a României, în regiunile mai secetoase şi mai aride. "Getic are capacitatea de a vegeta şi la temperaturi mai scăzute, respectiv în iernile blânde, cum a fost şi iarna trecută. Porneşte foarte rapid în vegetaţie primăvara. Pe baza acestei caracteristici, soiul Dacic s-a situat pe locul doi într-un experiment la nivel de ţară, în 18 puncte de testare, pe primul loc situându-se linia Lovrin 5X, care se află în ultimul an de testare la ISTIS şi care sperăm că va fi omologat", a declarat Gheorghe Bunta.

Unde poate fi cultivat?

Acest nou soi are o rezistenţă bună la făinare, foarte bună la helmintosporioză şi la rugina galbenă şi o rezistenţă mijlocie la rugina brună şi la septorioze. Indicii de calitate îl plasează în grupa valorică B1, anul trecut realizând o proteină totală între 12 şi 13,7%, respectiv gluten umed până la 33-34%. "Este un soi de perspectivă, are în plus o rezistenţă foarte bună la secetă şi este mai precoce cu 2-3 zile decât Dacic. Recomandăm să fie cultivat în Câmpia de Vest, în Transilvania şi în nordul Moldovei, acolo unde condiţiile climatice sunt mai apropiate de optimul pentru grâu. În funcţie de necesităţile de sămânţă, se va putea extinde şi în partea de sud a României", adaugă Gheorghe Bunta.

10

  "Noutăţile prezentate de SCDA Lovrin sunt legate nu numai de genetică, ci şi de tehnologiile aplicate, astfel ca, în ciuda condiţiilor climatice dificile, secetă sau precipitaţii excesive, fermierii să obţină profit" MARINEL HORABLAGA, directorul SCDA Lovrin

"A trebuit să depăşim perioada în care aveam soiuri foarte productive, vezi Fundulea 4 sau Lovrin 41, dar care erau deficitare în ceea ce priveşte calitatea", GHEORGHE BUNTA, şef laborator ameliorare grâu, SCDA Lovrin

  DE CE ESTE SOIUL DACIC MAI DEOSEBIT?

"Dacic are o caracteristică de bază: toleranţa la soluri acide şi implicit la toxicitatea ionilor de aluminiu mobil prezenţi în astfel de terenuri. A fost creat pentru a fi cultivat în mod expres pe solurile colinare şi de deal, soluri mai sărace şi cu pH scăzut", a evidenţiat Gheorghe Bunta. Aceste soluri au o mare extindere în partea de vest a României, dar şi în Transilvania, şi ocupă peste 1,6 milioane hectare de teren agricol.

un articol de GHEORGHE GHIŞE

INDUSTRIE ALIMENTARA

11

Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Vlad Ciuburciu, director general, Vascar: Finalizăm o investiţie de 1 mil. euro pentru extinderea capacităţii de producţie şi vrem să mai deschidem încă cinci magazine proprii 15.07.2020, Alex Ciutacu Vascar operează un lanţ de 21 de magazine proprii în regiunea Moldovei şi vizează extinderea în aceeaşi zonă.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-romania-proiect-zf-cec-bank-vlad-ciuburciu-director-19424260

Producătorul Vascar din Vaslui finalizează în această perioadă un proiect de investiţii de 1 mil. euro, prin care vizează extinderea capacităţii de producţie, în timp ce vrea să extindă reţeaua de magazine proprii cu încă cinci locaţii până la finalul anului, a explicat Vlad Ciuburciu,Care sunt principalele probleme identificate de Vascar.

„Suntem o companie care investeşte permanent, în fiecare an ne-am propus un buget, în funcţie de contextul de piaţă şi de cum vedem noi lucrurile pe termen mediu şi lung. Am început în 2019 un proiect de dezvoltare, mai facem o nouă secţie de producţie în cadrul fabricii. Am primit finanţarea în 2019 şi luna aceasta finalizăm implementarea. Vorbim de o linie de semi-preparate, carne tocată, mici şi alte produse care urmează să fie lansate şi care vor fi unice pentru piaţa din România. Investiţia se ridică la circa 1 mil. euro, iar aici intră echipamentele şi partea de infrastructurăî, a declarat Vlad Ciuburciu, directorul general care conduce compania din Vaslui.

Pe lângă producţia de mezeluri, semi-preparate, carne fresh şi conserve din carne, Vascar operează un lanţ de 21 de magazine proprii în regiunea Moldovei, pe care vrea să îl extindă cu încă cinci locaţii până la finalul anului fiecare dintre acestea reprezentând o investiţie ce poate ajunge şi până la 100.000 de euro. 

„Nu am închis niciun magazin, intenţionăm să creştem numărul acestora şi să mai deschidem încă cinci în 2020, tot în jurul casei, în zona Moldovei,

12

deoarece este mult mai uşor de controlat şi de administrat. Cu cât te duci mai departe de casă, cu atât este mai greu şi ca logistică şi ca mentenanţă ma-gazine, dar şi din punct de vedere al controlului. În plus, avem o notorietate foarte mare la nivelul regiunii şi aici lumea ne cunoaşte cel mai bine“, a spus el. 

Cu afaceri de 20,5 mil. euro pentru anul 2019, un procent de 33-35% a fost reprezentat de retailul propriu, în lanţul de magazine din zona Moldovei. În acelaşi timp, compania a intrat în acest an şi pe platforma eMAG, întrucât şi consumatorii s-au mutat spre acest mediu. 

„Canalele principale rămân aceleaşi, standard pentru industrie: retailul modern cu hypermarket-uri, retailul propriu cum avem noi, comerţ direct prin forţa proprie de vânzări. Partea de indirect este mai mult specifică categoriei de conserve, lucrăm cu distribuitori la nivel naţional, acoperim toată România şi mai avem partea de export, dar este o cifră mică din total cifră de afaceri. De curând avem un parteneriat cu eMAG şi ne-am listat produsele din conservă pe această platformă.“ 

„Comportamentul de consum s-a schimbat foarte, foarte mult. Cel puţin pe perioada stării de urgenţă foarte multă lume, în special tinerii, au apelat la online, au folosit aplicaţiile de curierat şi livrări, şi pe partea de catering, dar observăm o scădere a traficului în partea de hypermarketuri, clienţii se orientează către proximitate, către magazinele din jurul caseiî, a explicat directorul general. 

Cu un total de 400 de angajaţi în prezent, faţă de 350 la finalul anului trecut, Vascar produce şi comercializează atât sub brandul Vascar, cât şi sub brandul Moldova în Bucate, care are acoperire naţională. Pentru anul 2020, compania vrea să îşi menţină creşterea obţinută în primele luni ale anului. 

„La cinci luni înregistram o crşetere de 23%, comparativ cu 2019. Sperăm să creştem în continuare până la finalul anului, dar trebuie să vedem contextul de piaţă, să vedem ce se va întâmpla pe viitor“, a adăugat Vlad Ciuburciu. 

În ceea ce priveşte exporturile, conservele Vascar ajung în mai multe ţări din Europa, în special acolo unde există comunităţi de români, oferind o piaţă de desfacere semnificativă. 

„Cel mai simplu de exportat este conserva. Vorbim de un produs cu termen de valabilitate foarte mare, un produs care nu are nevoie de condiţii de depozitare, de frig, foarte stricte. Noi ne axăm pe comunităţile de români din Europa, exportăm în Spania, Anglia, Italia, Franţa, Belgia, Germania, suntem listaţi şi în hypermarket-uri din Germania şi Anglia, deoarece sunt

13

comunităţi în jurul hypermarketurilor şi au făcut raioane dedicate etnicilor“, a menţionat el. 

Compania Vascar din Vaslui cumpăra o mare parte din carnea procesată din România, însă pesta porcină a făcut ravagii în ultimii ani, ceea ce a determinat compania să cumpere carne de porc din alte ţări europene „ unde îşi poate păstra standardul cerut mai departe la export în piaţa unică.

„Luăm preponderent carnea din UE, cumpărăm şi din România dar ţinând cont că în România există pestă porcină, majoritatea fermierilor şi abatoarelor sunt cu ştampilă hexagonală, ţinând cont că noi exportăm în ţările UE, avem nevoie de carne cu ştampilă ovală. Este destul de dificil de făcut rost din România de carne cu ştampilă ovală. Din acest motiv suntem obligaţi să cumpărăm carne de la abatoare cu standarde foarte înalte din Germania, Spania, Belgia, ţări care îşi ţin pesta porcină sub control şi care ne oferă carne de calitate şi la un preţ corect. De când a început pesta porcină la mijlocul anului 2018 lucrurile s-au schimbat. Multe judeţe sunt în roşu cum spun autorităţile şi asta înseamnă că pot da doar pentru procesatori care vând doar în Româniaî, a explicat Vlad Ciuburciu.

 Care sunt principalele probleme identificate de Vascar - Infrastructura educaţională. Mi se pare foarte importantă educaţia şi pregătirea generaţiilor viitoare în funcţie de direcţia în care merge economia ţării şi de cea în care merg antreprenorii sau businessurile din România. Aici avem o mică problemă. Înainte de í89 toată lumea făcea facultăţi pe producţie, toată lumea era inginer. După ‚90 toată luma s-a mutat pe economie, voia să fie manager, contabil sau alte profesii bazate mai mult pe servicii. 

Contextul s-a schimbat şi partea de producţie s-a dezvoltat. Cel puţin în industria alimentară multe companii s-au ridicat şi s-au ridicat foarte frumos, doar că s-au eliminat acele şcoli profesionale, găseşti foarte greu oameni specializaţi, de la mecanici pentru utilaje, la electricieni sau instalatori. Mulţi oameni buni şi pricepuţi au plecat în afară, o parte s-au întors. Noi am avut noroc de o stabilitate la acest capitol, dar dorim să pregătim cât mai mulţi tineri pe aceste segmente. Avem parteneriate cu licee în Vaslui, oferim burse către copii, astfel încât la finalizarea ciclului de studiu să vină să lucreze la noi în companii.

- Infrastructură rutieră cu siguranţă este o problemă care afectează foarte multe businessuri, trebuie să ne mişcăm, să avem mobilitate, să ajungem din punctul A în punctul B cât mai rapid şi în siguranţă. O infrastructură rutieră bogată înseamnă o creşetere a economiei pentru că vor apărea foarte multe businessuri în România şi ne va ajuta la dezvoltare foarte, foarte mult. Este un lucru de bun simţ, elementar, să ai o infrastructură la standarde europene.

14

A fost lansat un nou sistem de închidere pentru băuturile lactate meatmilk 15 iulie 2020

Compania americană Closure Systems International a lansat sistemul de închidere 38D-KL, pentru băuturi lactate, după cum informează DairyReporter.

Compania a declarat că noul produs oferă performanțe îmbunătățite ale aplicației și dovezi de manipulare facilă de către consumatori.

Închiderea tip HDPE, dintr-o singură bucată, este concepută pentru a oferi performanțe fiabile în aplicații de umplere la rece, ambientale și HPP.

Noul sistem 38D-KL permite o întrerupere minimă a schimbării în instalațiile de fabricație și este compatibil cu un finisaj HDPE și 3-pb PET, valabile pentru toate tipurile de ambalaje.

În efortul de a furniza un produs mai durabil, cu performanțe fiabile, CSI a declarat că oferă acum noul 38D-KL cu până la 40% conținut post-consumator reciclat (PCR), realizat din rășina sa proprie PCCycle PCR.

PolyCycle PCR provine din recipientele reciclate de lapte și alte ambalaje pentru băuturi HDPE, oferind o oportunitate pentru ambalarea cu buclă închisă. Atât HDPE cât și versiunea PCC PolyCycle a noii închideri 38D-KL CSI, sunt 100% reciclabile.

La Meat.Milk 202 vor expune cele mai prestigioase companii din sectoarele de carne și lapte meatmilk 15 iulie 2020

15

Expo-Conferința Internațională Meat.Milk, care va avea loc în acest an în zilele de 5 și 6 octombrie 2020, la Hotel Alpin din Poiana Brașov, va păstra în program două dintre punctele de maxim interes pentru participanți: Secțiunea Business to Business-Expo și Liber la cuvânt.

Companiile de procesare din domeniile cărnii și laptelui își vor expune cele mai noi produse din categoria premium.

Alături de acestea, vor fi expuse soluții de laborator din domeniul sănătății animale și al siguranței alimentare,  tehnologii de procesare și ambalare, tehnologii de tratare a apelor uzate și de prezervare a mediului, tehnologii pentru fermele zootehnice, soluții de igienă și sănătate pentru personalul din ferme și unități de procesare, instrumente de finanțare etc.

Ca în fiecare an, la standurile firmelor expozante, reprezentanții companiilor vor oferi toate detaliile participanților la eveniment.

Sesiunea Liber la cuvânt va da ocazia unui dialog liber, pe teme de strict interes, între participanți și reprezentanți ai Ministerului de Interne și ai ANPC, care, la această ediție, vor fi domnii Marian Cîrcei-Comisar Șef în Ministerul de Interne și Paul Anghel-Director General ANPC.

Detalii, informații și înscrieri, la office@infogroup.ro și pe www.meat-milk.ro/conferinta

INS: Laptele colectat și producția de lactate în luna mai 2020 meatmilk 15 iulie 2020

Conform ultimului raport emis de INS, în luna mai 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 13,4% faţă de luna aprilie 2020 și a scăzut cu 3,8% faţă de luna mai 2019.

16

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 1,9% în perioada 1.I–31.V.2020 faţă de perioada 1.I–31.V.2019.

Mai 2020 comparativ cu aprilie 2020

În luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 12733 tone (+13,4%).

Creșteri ale producției s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 4181 tone (+25,5%), brânzeturi cu 1270 tone (+15,2%), smântână de consum cu 285 tone (+5,1%). Producţia a scăzut la unt cu 129 tone (-12,0%) și lapte de consum cu 1237 tone (-4,0%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna mai 2020 faţă de luna precedentă cu 530 tone (-4,7%).

Mai 2020 comparativ cu mai 2019

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna mai 2020 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4198 tone (-3,8%).

Producţia a scăzut la brânzeturi cu 278 tone (-2,8%), smântână de consum cu 97 tone (-1,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 259 tone (-1,2%). Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 158 tone (+20,1%) și lapte de consum cu 2079 tone (+7,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna mai 2020 cu 3913 tone (+58,2%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 31.V.2020 comparativ cu perioada 1.I – 31.V.2019

În perioada 1.I – 31.V.2020 comparativ cu perioada 1.I – 31.V.2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 9147 tone (-1,9%). Producţia de brânzeturi a scăzut cu 497 tone (-1,2%).

Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt cu 791 tone (+17,5%), lapte de consum cu 16677 tone (+12,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3205 tone (+3,4%) și smântână de consum cu 235 tone (+0,8%).

17

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 18206 tone (+40,9%) în perioada 1.I – 31.V.2020 faţă de perioada 1.I – 31.V.2019.

Companiile se așteaptă la o scădere semnificativă a afacerilor meatmilk 15 iulie 2020

Scăderi semnificative ale cifrei de afaceri și o redresare economică cel mai devreme în 2021. Acestea sunt rezultatele celui mai recent sondaj special realizat de AHK România în rândul companiilor germane din România.

Majoritatea companiilor se așteaptă la o scădere a cifrei de afaceri între 10% și 25%. De asemenea, peste 24% sunt de părere că afacerile lor vor scădea cu mai mult de 25% ca urmare a pandemiei de Coronavirus. Revenirea la normalitate în business nu va avea loc înainte de anul viitor, mai târziu deci decât ne așteptam.

Chiar dacă multe restricții au fost ridicate și au fost anunțate măsuri de sprijin importante pentru stimularea economiei, companiile sunt îngrijorate.

Cel mai mult sunt afectate de cererea redusă de produse și servicii (64%) și de restricțiile de călătorie (peste 61%), dar și amânarea sau anularea investițiilor reprezintă provocări majore pentru multe companii.

Cei mai importanți factori de risc îi reprezintă în momentul de față condițiile-cadrupolitice (peste 68%) și lipsa măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (peste 58 %).

Toate acestea ne arată că majoritatea companiilor sunt nesigure și că este nevoie urgentă de o revenire la normalitate. De aceea, sperăm că Planul de investiții și relansare economică prezentat de Guvern va fi pus în aplicare rapid.

Printre măsurile anunțateeste prevăzut și sprijinul pentru programul flexibil de muncă. „Noi, comunitatea de afaceri româno-germană, am solicitat acest lucru încă de la începutul crizei. Ne menținem dorința de implementare urgentă a acestei măsuri pentru evitarea șomajului și pentru ca impactul actualei pandemii asupra pieței forței de muncă să fie redus la minimum”, a declarat Sebastian Metz, Director general AHK România.

Puține companii se mai gândesc în prezent la investiții, mai reiese din sondaj. Cheltuielile pentru investiții vor fi mai mici decât cele planificate

18

înainte de criză, spun 67% dintre respondenți și doar 4,5% se așteaptă la creșterea investițiilor.

În ce privește numărul de angajați, jumătate dintre participanții la sondaj cred că acesta nu se va modifica, 46% spun că numărul de angajați va scădea.

Despre sondaj

Sondajul a fost realizat în perioada 15-26 iunie 2020. Au participat 89 de companii, cele mai multe din industrie (48,3%), sectorul serviciilor (19%), construcții (11%) și comerț (8%). Rezultatele sondajului le găsiți aici.

Întâlnirea pentru salvarea laptelui local s-a încheiat cu promisiuni politice! Fabricile LaDorna tot se închid în Suceava! Lefter Angelica 15 iulie 2020

Situație delicată în sectorul laptelui, la Vatra Dornei, după ce Grupul Lactalis a anunțat închiderea a două importante capacități de producție! O delegație din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), condusă de secretarul de stat George Scarlat, s-a deplasat, vineri, 10 iulie, la Vatra Dornei, județul Suceava. La întâlnire au mai fost prezenți, secretarul de stat Aurel Simion și președintele APRIL (Asociația Patronală Română din Industria Lapelui), Dorin Cojocaru.

Evenimentul local a avut loc la inițiativa președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, iar invitația de a participa la o întâlnire în zona Dornelor a survenit ca urmare a deciziei Grupului Lactalis de a închide cele două capacitați de producție din zonă, după cum Agrointeligența FOOD&RETAIL a scris AICI.

”În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Ministerului Agriculturii s-a discutat despre necesitatea alocărilor financiare, prin AFIR și prin Agenția Zonei Montane, pentru investiții în fabrici de procesare a laptelui și au fost

19

prezentate totodată și modele de bune practici în accesarea fondurilor europene pentru acest sector”, a arătat deputatul Angelica Fădor, prezentă la dezbateri.

Totodată, au mai participat la discuții: subprefectul Daniel Prorociuc, vicepreședintele Consiliului Județean, Viorel Seredenciuc, primarul Ilie Boncheș,directorul adjunct APIA -Delia Moldoveanu și directorul executiv al Direcției Agricole Duță Haralampie.

Ședința a fost completată de intervenții ale primarilor din comunele Poiana Stampei, Panaci, Ciocănești, Șaru Dornei, reprezentantului Cooperativei Munții Dornelor și a cooperativei Valea Dornei, Cristian Țăranu, procesator din zonă, precum și ale investitorului prin finanțare AFIR din Poiana Stampei domnul Iulian Gemănar. ”Odată implementate, aceste proiecte pot rezolva situația de criză generată de plecarea Lactalis, din zona Dornelor. Acesta a fost o primă întâlnire a delegației din Ministerul Agriculturii cu reprezentații autorităților locale și a fermierilor, urmând ca în scurt timp să revină la Vatra-Dornei cu soluții concrete de soluționare a problemelor identificate”, a concluzionat deputatul Angelica Fădor.

La rândul său, deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu, are o opinie diferită de cea a colegilor săi aflați la guvernare. Acesta consideră că principalul vinovat de închiderea fabricilor de lapte Dorna Lactate, de la Vatra Dornei și Floreni, este Guvernul pentru că nu a luat măsurile necesare astfel încât companiile să poată funcționa, implicit oamenii să aibă locuri de muncă și micii producători să aibă existența asigurată, potrivit monitorulsv.ro.

”În timp ce România importă mai mult lapte brut, o companie franceză închide două fabrici de procesare a laptelui în județul Suceava și concediază mai mult de 150 de oameni. Promite că nu va stopa colectarea de la mici producători locali, dar o reduce. Este o dramă și ea este cauzată de lipsa implicării guvernului în a găsi mecanisme și instrumente care să ajute economia românească, muncitorii români, producătorii români”, a afirmat Bejinariu.

În opinia deputatului PSD de Suceava, închiderea fabricilor înseamnă nu doar șomaj pentru angajații celor două fabrici, ci afectarea familiilor acestora și a micilor afaceri locale, prin scăderea puterii de cumpărare a familiilor în care unul sau ambii membri ai familiei și-au pierdut locul de muncă.

De asemenea, susține că exemplul închiderii fabricilor din Dorna poate fi urmat și de fabrici din alte industrii.

20

”Crește haotic importul de produse alimentare, lipsesc soluțiile guvernului de a ajuta producția locală, întârzie implementarea pachetului economic fantomatic pe care premierul Orban îl promite de trei luni și angajații români pleacă în șomaj. Încurajarea importurilor și lipsa preocupării pentru producătorii locali, pentru angajații români constituie un act iresponsabil al unui guvern de diletanți. Cum să ajungă sute de șomeri și producători locali să trăiască în agonie, în timp ce economia merge invers decât trebuie? Cum să ajungă să se închidă fabrici de lactate în Floreni și Vatra Dornei, locul de naștere al unui brand care se va produce în altă parte, în timp ce România importă semnificativ mai mult lapte brut? Cum să treacă luni de zile în care promiți, ca guvern, că oferi compensații și pachete de măsuri care să redreseze economia, iar în acest timp să nu faci absolut nimic pentru soarta oamenilor și companiilor? E neștiință, e rea-credință sau pur și simplu nerozia conduce România”, a opinat deputatului Eugen Bejinariu.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Lanţul de cafenele 5 to go în top 25 cele mai mari reţele din Europa şi Orientul Mijlociu De Food Biz iul. 14, 2020 Sursă: Ziarul Financiar Viorela Pitulice Compania avea la finalul anului trecut circa 150 de unităţi, cu 50% mai multe ca în 2018. Lanţul românesc, fondat în urmă cu circa cinci ani de doi antreprenori locali, este al 23-lea cel mai extins jucător de pe piaţa de profil din Europa şi Orientul Mijlociu.

Compania a urcat trei poziţii faţă de 2018 după o creştere de 50% a numărului de localuri, una dintre cele mai rapide expansiuni dintre jucătorii analizaţi de revista FoodService care a realizat topul celor mai importante 80 de lanţuri de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu, potrivit Zf.ro.

DIVERSE

România pierde anual 3 miliarde de lei din cauza contrabandei cu ţigări A.B Comunicate de presă / 15 iulie

21

Piaţa neagră a ţigaretelor din România a scăzut anul trecut pentru prima oară în 6 ani sub nivelul de 14%, ceea ce a însemnat venituri bugetare mai mari din taxarea ţigaretelor. Cu toate acestea, în continuare, traficul ilicit de ţigări prejudiciază anual statul român cu aproximativ 3 miliarde de lei (peste 650 milioane de euro), sumă care ar putea contribui decisiv la dezvoltarea unor sectoare deficitare la nivel naţional, conform unui comunicat de presă.

Anul trecut, eforturile autorităţilor în lupta cu traficul ilicit de ţigarete s-au concretizat în capturi totale care se ridică la peste 78 de milioane de lei, conform datelor publice, primul centralizator care oferă în timp real situaţia capturilor de ţigarete din România dezvoltat la iniţiativa British American Tobacco.

În 2019, România a pierdut aproximativ 3 miliarde de lei din cauza contrabandei cu ţigări, bani pe care ar putea fi investiţi în consolidarea capacităţii de control a forţelor de ordine, prin achiziţionarea a 250 de scannere care să ajute la depistarea bunurilor contrafăcute.

Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice în cadru British American Tobacco, a declarat: "Anul trecut, autorităţile au depus eforturi susţinute împotriva contrabandiştilor şi astfel România a reuşit să aducă piaţa neagră sub nivelul de 14%, pentru prima oară după mulţi ani. Totuşi, statul continuă să piardă anual aproximativ 3 miliarde de lei doar din traficul ilicit cu ţigarete. Dacă aceşti bani ar fi încasaţi sub formă de taxe şi impozite la buget, ei ar putea fi de un real ajutor în domenii cheie precum securizarea frontierelor sau construcţia de autostrăzi. De asemenea, ar putea fi un ajutor real pentru zonele cele mai afectate de contrabandă, acolo unde banii ar putea fi transferaţi în dezvoltarea locală astfel încât cetăţenii să nu mai fie tentaţi să se implice în acţiuni de acest gen"

Traficul cu ţigări de contrabandă creează probleme deosebite mai ales la frontierele de ţară, cea mai afectată fiind frontiera de Nord (judeţele Maramureş, Suceava, Satu Mare), acolo unde actele de infracţionalitate sunt la un nivel ridicat din cauza sărăciei. Suma pierdută din contrabandă ar putea fi investită în revitalizarea turismului din zonă, astfel încât să se creeze locuri noi de muncă, iar populaţia să nu mai fie tentată să se implice în acţiuni de contrabandă, aminteşte comunicatul de presă.

Pe de altă parte, cu banii pierduţi din cauza contrabandei, România ar putea realiza modernizarea infrastructurii de drumuri şi căi ferate sau chiar construcţia de autostrăzi. Spre exemplu, cele 3 miliarde de lei sunt suficiente pentru a moderniza 1.000 km de drum naţional sau pentru a construi 111 km de autostradă. De altfel, o călătorie de la Cluj-Napoca la Oradea ar dura o

22

oră, în loc de 3 ore şi jumătate cât durează acum, dacă cele 3 miliarde de lei pierdute în 2019 de stat din contrabanda cu ţigări ar fi redirecţionate către modernizarea căilor ferate pentru a creşte viteza de deplasare a trenurilor la 160 km/h pe cei 152 km de cale ferată dintre cele două oraşe.

Cum a fost prejudiciat statul cu 80 de milioane de lei dintr-o afacere cu fructe și legume din spațiul intracomunitar (anchetă DIICOT) 15.07.2020

Societățile au creat artificial TVA deductibil, ceea ce a dus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat. Societățile interpuse activau pentru perioade scurte de timp, iar administratorii erau cetățeni străini greu de găsit. O parte din marfa achiziționată din spațiul intracomunitar a fost vândută “la negru”

Procurorii DIICOT au trimis în judecată 33 de persoane acuzate că au achiziționat fructe și legume din spațiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacționare fictive, ceea ce a cauzat statului un prejudiciu de aproape 80 de milioane de lei.

Cele 33 de persoane sunt acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este în valoare de 79.592.632 lei, conform DIICOT.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2009-2012, reprezentanții legali ai două societăți comerciale, cele mai importante în distribuirea de produse alimentare (legume - fructe), au achiziționat marfă din spațiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacționare fictive.

Astfel, angajații societăților A. negociau prețul, comandau marfa și asigurau transportul din Uniunea Europeană până la depozitele A. folosind pentru aceste operațiuni societățile comerciale puse la dispoziție de 6 complici, cu scopul de a eluda plata TVA datorată bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitatea societăților A., în mod nereal, a unor achiziții interne.

23

Societățile au creat artificial TVA deductibil, ceea ce a dus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat

Societățile utilizate nu au avut un scop economic real, respectiv nu au urmărit obținerea unui profit, ci au servit la întocmirea unor documente justificative, înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarilor A., astfel încât să creeze impresia efectuării de către aceștia a unor achiziții interne.

În fapt, dacă societățile A. ar fi înregistrat în contabilitate achizițiile intracomunitare ar fi trebuit să plătească TVA încasat în urma vânzării mărfurilor în România, însă prin interpunerea circuitelor de tranzacționare fictivă au creat artificial TVA deductibil, care a condus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat,se arată în rechizitoriul întocmit de DIICOT..

În schimbul unor comisioane, inculpații puneau aceste societăți la dispoziția clienților care doreau să facă achiziții intracomunitare sau importuri, fiind interpuse între furnizorul intracomunitar și beneficiarul real al mărfii.

Societățile interpuse activau pentru perioade scurte de timp, iar administratorii erau cetățeni străini greu de găsit

Societățile interpuse aveau, în general, asociați și administratori cetățeni străini, care aveau reşedinţa în România doar pentru perioada necesară înființării societății după care părăseau teritoriul țării, nu înainte de a lăsa documente semnate în alb, ce urmau să fie folosite de persoanele menționate mai sus, în vederea efectuării de operațiuni comerciale.

Aceste societăți erau utilizate pentru o perioadă scurtă, timp în care acumulau datorii la bugetul de stat și nu depuneau declarațiile fiscale, după care erau cesionate, de regulă unor cetățeni străini, care figurau ca asociați sau administratori la zeci și chiar sute de firme și care nu se mai aflau pe teritoriul României, scopul cesiunii fiind acela de a îngreuna urmărirea activității societății, au stabilit procurorii DICOT.

Pentru o parte dintre societățile comerciale utilizate, în special cele care facturau marfa direct către beneficiarul real, era necesară prezența administratorului pe teritoriul României, pentru a fi contactat în cazul în care erau efectuate controale.

Societățile cu comportament de tip „fantomă”, interpuse în lanțurile comerciale între furnizorii din spațiul comunitar şi societățile beneficiare ori nu au funcționat la sediile sociale declarate, ori contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru și nici salariați.

24

Societăţile erau înfiinţate de regulă, pe numele unor persoane greu de identificat, având cetăţenie străină sau pe numele unor persoane apropiate liderilor grupului infracțional, care acceptau să figureze în calitate de asociat/administrator, în schimbul unor sume de bani.

Majoritatea persoanelor care figurau ca asociați sau administratori ai societăților comerciale interpuse nu au putut fi găsite, întrucât fie s-au aflat în România doar pe perioada necesară înfiinţării societăţilor comerciale, după care au părăsit teritoriul ţării, fie au avut o situație financiară modestă și nu au locuit la adresele de domiciliu/reședință, au stabilit procurorii DICOT.

În situaţiile în care asociaţii/administratorii au fost identificaţi, aceştia au declarat că nu cunosc nimic cu privire la activitatea societăților comerciale respective, întrucât nu au făcut decât să semneze anumite documente, la cererea membrilor grupului infracţional.

O parte din marfa achiziționată din spațiul intracomunitar a fost vândută “la negru”

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că sumele aferente TVA dedusă în mod nelegal au fost retrase în numerar din conturile firmelor fantomă, controlate de membrii grupului infracţional, cu titlul (justificarea) unor plăţi diverse sau de restituire a unor împrumuturi fictive provenite de la asociaţi. De asemenea o parte din marfa achiziționată din spațiul intracomunitar a fost vândută “la negru” (fără a fi întocmite documente de vânzare), iar pentru a regla scriptic stocurile de marfă beneficiarii au întocmit facturi de stornare, ori au facturat mărfurile către societățile intermediare, în scopul efectuării de compensări.

Practic, societăţile comerciale de tip fantomă au drept scop colectarea TVA, pe care societatea beneficiară ar trebui să o plătească statului. Aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru perioade scurte de timp, de câteva luni, astfel încât, la termenul de plată a TVA să fie înlocuite cu altele, controlate tot de către gruparea infracţională, se arată în rechizitoriul întocmit de DIICOT.

În fapt, mărfurile achiziționate de pe piața comunitară nu au ajuns niciodată în custodia firmelor fantomă, fiind transportate direct de la furnizorii externi la beneficiarii finali, reprezentanții acestora din urmă ocupându-se de comandarea mărfurilor, precum şi de organizarea și achitarea transportului acestora.

25

La rândul lor, persoanele care controlau societăţile cu comportament de tip fantomă se ocupau doar de întocmirea documentelor justificative, din care rezulta că mărfurile au fost cumpărate și vândute succesiv de către mai multe societăți din România, înainte de a ajunge la beneficiarul real, au stabilit procurorii DICOT. Redactare Georgiana Marina

GLOBAL

Facebook lansează Raportul Global Privind Starea Întreprinderilor Mici, pentru a ilustra impactul Covid-19 asupra IMM-urilor din întreaga lume Update articol: 15.07.2020, 17:58

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă motorul economiei, contribuind la reducerea sărăciei și a inegalității veniturilor, în special în țările în curs de dezvoltare; cu toate acestea, pandemia provocată de Covid-19 a avut un impact major asupra performanței acestora. Pentru a ilustra modul de răspuns și reacțiile în fața unei provocări nemaiîntâlnite până acum, Facebook, în parteneriat cu Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), realizează un sondaj la nivel global, desfășurat pe parcursul a șase luni, în 50 de țări. Prima fază a cercetării a avut loc între 29 mai și 1 iunie și a implicat peste 30.000 de lideri de afaceri din întreaga lume, care sunt prezenți pe Facebook, potrivit unui comunicat de presă.

O privire de ansamblu:

Peste un sfert dintre IMM-urile participante la sondaj au raportat faptul că în primele 5 luni ale anului 2020 și-au suspendat activitatea;

O treime dintre IMM-uri au ales să reducă numărul de angajați, pentru a face față provocărilor legate de pandemie;

Sectoarele cele mai afectate au fost HoReCa; Transport și Logistică; Producție și Servicii;

Suspendarea temporară a activității a pus o presiune suplimentară asupra companiilor conduse de femei, care au fost nevoite, mai mult decât oricând, să găsească un echilibru între responsabilitățile personale și cele profesionale.

Majoritatea țărilor au intrat în carantină în luna martie a anului 2020, iar impactul economic al acestei decizii a fost major – o treime (33%) dintre IMM-urile care funcționau au raportat că și-au redus numărul de angajați ca urmare a pandemiei provocate de Covid-19, în timp ce 26% dintre IMM-uri au raportat faptul că și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie – mai 2020, procentul fiind de peste 50% în unele țări.

26

În România, IMM-urile au reușit să depășească provocările aduse de pandemie, chiar dacă fac parte din industriile puternic afectate și nu primesc sprijin financiar adecvat. Cu toate acestea, respondenții s-au declarat optimiști, mai ales pe termen mediu, majoritatea companiilor așteptându-se să își reia activitatea odată ce restricțiile generate de Covid-19 vor fi ridicate.

În România, IMM-urile deținute de femei au raportat mai puține sistări ale activității

Aproape un sfert din IMM-urile chestionate au raportat faptul că activitatea a fost suspendată în perioada ianuarie – mai, anul curent. În Europa, IMM-urile deținute de femei erau cu 6 puncte procentuale mai probabil să fie închise decât IMM-urile deținute de bărbați (23% dintre IMM-urile deținute de femei au fost închise, comparativ cu 17%, cele deținute de bărbați). În România, însă, situația este diferită – o rată mai mare de suspendări a fost raportată în cazul companiilor deținute de bărbați, față de companiile deținute de femei. Acest lucru a fost remarcat și în Indonezia, Italia și Ungaria. Cu toate acestea, deși au reușit să își continue activitatea, companiile din România deținute de femei au raportat o scădere a vânzărilor cu o marjă de peste cinci puncte procentuale – aspect întâlnit și în Japonia, Canada și Statele Unite ale Americii.

Cele mai afectate sectoare au fost HoReCa (76%), Transport și Logistică (69%), Producție (64%) și Servicii (63%).

Un lucru important de remarcat este legătura dintre măsurile restrictive adoptate de guverne și impactul acestor măsuri asupra IMM-urilor: cu cât măsurile au fost mai restrictive, cu atât disparitatea de gen în ceea ce privește ratele de închidere a IMM-urilor deținute de femei, respectiv cele deținute de bărbați a fost mai pronunțată.

 Sprijinul financiar este esențial pentru continuarea activității

30% dintre IMM-urile chestionate în Europa au raportat faptul că au primit o formă de asistență financiară ca răspuns la pandemia Covid-19, până la momentul în care a fost realizat sondajul. În România, mai puțin de 15% dintre IMM-uri au raportat că au primit asistență financiară. Un procent similar a fost observat și în Turcia, Ungaria și Vietnam. În schimb, Austria, Belgia și Irlanda se situează cu mult peste media europeană, aproape 50% dintre IMM-urile chestionate din aceste țări raportând faptul că au beneficiat de sprijin financiar.

Femeile aflate la conducerea companiilor rămân în căutarea echilibrului muncă – viață privată

27

Nevoia de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele personale a avut un impact disproporționat asupra liderilor de afaceri de sex feminin. În toate țările participante la sondaj s-a putut observa o probabilitate mai mare ca femeile aflate la conducerea companiilor să aibă grijă de copii sau de alte persoane în nevoie, fiind mult mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul de viață. Așadar, în țări precum Australia, Belgia, Ungaria, Olanda, România și Rusia există o mare inegalitate. Liderii de afaceri femei sunt cu 30% până la 50% mai predispuși să aibă grijă de persoanele dependente, fiind cu 20% până la 30% mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul de viață. Această diferență importantă scoate în evidență faptul că multe femei de afaceri resimt mult mai accentuat schimbările și provocările generate de pandemia de Covid-19.

 Cum va arăta viitorul?

Rezultatele sondajului au arătat faptul că antreprenorii sunt optimiști și perseverenți, dar pentru a putea depăși acest moment dificil au nevoie urgentă de încasări și de clienți. Întreprinderile mici și mijlocii au avantajul major al agilității și al capacității de adaptare la situații noi, dar, cu toate acestea, accesul la fonduri este încă o provocare. Și mai promițător este faptul că 74% dintre IMM-urile care au fost închise la momentul sondajului se așteaptă să își reia activitatea pe măsură ce măsurile de prevenire a Covid-19 vor fi ridicate.

Putem spune, astfel, că depășirea efectelor pandemiei presupune o muncă permanentă. Drumul spre relansare nu este clar și pot fi necesare măsuri suplimentare de sprijin – mulți fac referire la importanța unor subvenții salariale, amânări de obligații fiscale și a accesului la împrumuturi și credite pentru a compensa problemele de încasări și de cerere, cu care companiile se confruntă la ora actuală. Sondajul va continua să monitorizeze evoluția acestor nevoi și provocări, pe parcursul următoarelor luni.

UNIUNEA EUROPEANA

Fiscalitate simplă și echitabilă: Comisia propune un nou pachet de măsuri care să contribuie la redresarea și la creșterea economică a Europei

28

Comisia Europeană a adoptat astăzi un pachet fiscal nou și ambițios pentru a se asigura că politica fiscală a UE sprijină redresarea și creșterea economică pe termen lung a Europei. Pachetul se bazează pe cei doi piloni, ai echității și simplității. Echitatea fiscală, ca mijloc de protejare a veniturilor publice, rămâne o prioritate esențială pentru Comisia Europeană și va juca un rol important în procesul de redresare economică a UE pe termen scurt și de realizare a prosperității pe termen lung.

Pachetul de astăzi vizează stimularea echității fiscale prin intensificarea luptei împotriva abuzurilor fiscale, reducerea concurenței fiscale neloiale și sporirea transparenței fiscale. În paralel, pachetul se concentrează pe simplificarea normelor și a procedurilor fiscale, în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri pentru întreprinderile din întreaga UE. Aceasta include eliminarea obstacolelor fiscale și a sarcinilor administrative pentru contribuabilii din numeroase sectoare, astfel încât întreprinderile să prospere și să se dezvolte mai ușor pe piața unică.

Pachetul fiscal de astăzi este alcătuit din trei inițiative separate, dar interconectate:

Planul de acțiune fiscală prezintă 25 de măsuri distincte pentru a face impozitarea mai simplă, mai echitabilă și mai bine adaptată la economia modernă în următorii ani. Aceste măsuri le vor ușura viața contribuabililor de bună-credință, prin eliminarea obstacolelor din toate etapele, de la înregistrare până la raportare, plată, verificare și soluționarea litigiilor. Planul de acțiune va ajuta statele membre să valorifice potențialul datelor și al noilor tehnologii, să combată mai eficient frauda fiscală, să îmbunătățească respectarea normelor și să reducă sarcinile administrative. Propunerea privind cooperarea administrativă (DAC 7) extinde normele UE în materie de transparență fiscală la platformele digitale, pentru ca și persoanele care câștigă bani din vânzarea de mărfuri sau servicii pe aceste platforme să plătească impozite în mod echitabil. Această nouă propunere va asigura schimbul automat de informații între statele membre cu privire la veniturile generate de vânzătorii de pe platformele online. De asemenea, propunerea consolidează și clarifică normele din alte domenii în care statele membre colaborează pentru a combate abuzurile fiscale, de exemplu prin audituri fiscale comune. Comunicarea privind buna guvernanță fiscală se axează pe promovarea echității fiscale și pe combaterea concurenței fiscale neloiale, atât în UE, cât și la nivel internațional. În acest scop, Comisia propune o reformă a Codului de conduită care să abordeze concurența fiscală și practicile fiscale dăunătoare din UE. O altă propunere se referă la îmbunătățirea listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, care

29

include țările din afara UE ce refuză să respecte standardele convenite la nivel internațional. Aceasta a încurajat până în prezent țările terțe să adopte standarde de bună guvernanță fiscală, dar rămân încă multe de făcut în acest sens. Comunicarea evidențiază, de asemenea, abordarea UE privind colaborarea în domeniul fiscal cu țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Pachetul de astăzi constituie prima parte a unei agende fiscale cuprinzătoare și ambițioase a UE pentru anii următori. De asemenea, Comisia va elabora o nouă abordare, adaptată secolului 21, cu privire la impozitarea întreprinderilor pentru a răspunde provocărilor economiei digitale și pentru a se asigura că toate întreprinderile multinaționale își plătesc impozitele în mod echitabil. În contextul Pactului verde, Comisia va prezenta propuneri pentru a garanta că fiscalitatea sprijină obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Această abordare pluridimensională a reformei fiscalității din UE urmărește să asigure o impozitare mai echitabilă, mai ecologică și mai adaptată la economia modernă, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Acum, mai mult decât oricând, statele membre au nevoie de venituri fiscale sigure pentru a investi în oamenii și întreprinderile care au cea mai mare nevoie de astfel de investiții. În același timp, trebuie să eliminăm obstacolele fiscale și să ajutăm întreprinderile din UE să inoveze, să investească și să se dezvolte. Pachetul fiscal de astăzi ne conduce în direcția cea bună, contribuind la crearea unui sistem de impozitare mai echitabil, mai ușor de utilizat și mai adaptat la lumea noastră digitală.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Echitatea fiscală reprezintă rampa de lansare care va contribui la ieșirea economiei noastre din criză. Trebuie să facilităm plata impozitelor pentru cetățenii și întreprinderile de bună-credință și să înăsprim condițiile pentru autorii de fraude fiscale. Aceste propuneri vor ajuta statele membre să își asigure veniturile de care au nevoie pentru a investi în oameni și în infrastructură, îmbunătățind totodată mediul fiscal pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă.”

Mai multe informații, aici.

Comisia Europeană îşi face planuri pentru atacarea statelor cu taxe mici. Planurile vor stârni probabil controverse intense între statele membre, care îşi protejează cu înverşunare puterea de a impozita Bogdan Cojocaru 15.07.2020,

30

Comisia Europeană intenţionează să atace în justiţie statele membre ale UE cu cote mici de impozit pe frontul regimurilor fiscale favorabile companiilor care distorsionează piaţa unică. Manevra vine în contextul creşterii presiunilor pe factorii de decizie din UE de a lichida acordurile fiscale „romantice“ în urma crizei provocate de pandemia de Covid-19, scrie Financial Times.

În ceea ce ar constitui o agresiune legală fără precedent, Comisia Europeană studiază modalităţi de declanşare a unui instrument convenţional neutilizat pentru a reduce capacitatea multinaţionalelor de a exploata regimuri fiscale corporative foarte avantajoase.

Mai presus de orice, spre deosebire de legislaţia fiscală obişnuită a UE, iniţiativa ar necesita doar sprijinul unei majorităţi calificate a celor 27 de state membre ale UE, ceea ce ar limita capacitatea guvernelor de a-şi exercita dreptul de veto. Această măsură va trebui, de asemenea, să fie aprobată de Parlamentul European.

Evaziunea fiscală a multinaţionalelor a aruncat în aer agenda politică în plină pandemie, deoarece guvernele din întreaga lume cheltuiesc enorm de la buget şi pe datorie pentru a-şi reînvia economiile. De asemenea, Comisia a promis că va relansa impozitul pe serviciile digitale propus pentru companiile mari de tehnologie după ce Statele Unite au ieşit din negocierile internaţionale luna trecută.

Oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că planurile, în conformitate cu articolul 116 din Tratatul UE, se află într-un stadiu foarte incipient, însă ar avea ca scop identificarea anumitor regimuri fiscale naţionale competitive care distorsionează piaţa unică.

Planurile vor stârni probabil controverse intense între statele membre, care îşi protejează cu înverşunare puterea de a impozita.

În trecut, Bruxelles-ul a făcut numeroase încercări de a suprima mecanismele agresive de planificare fiscală, dar astfel de măsuri au fost respinse de ţări cu reguli fiscale mai favorabile companiilor. Articolul 116 din Tratatul UE oferă Bruxelles-ului puterea de a corecta „distorsiunile“ de

31

pe piaţa unică, dar nu a fost niciodată folosit. Instrumentul permite Comisiei să propună o directivă care să corecteze sistemele de impozitare care distorsionează şi să atace guvernele la Curtea Europeană de Justiţie dacă acestea nu se conformează.

  Next AGRI meetings 15-07-2020 -

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The Conference of Presidents has updated the EP's calendar of activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 15 July (16.45-18.45) and 2 September (9.00-11.00 and 16.45-18.45).

Revised European Parliament's calendar 2020 (PDF - 105 KB) Provisional updated AGRI calendar 2020 (PDF - 25 KB)

UE permite în premieră producția de vaccinuri care conțin organisme modificate genetic pentru a lupta împotriva Covid-19 Analize • 15 Iulie 2020 • Mihai Roman •

Consiliul UE a adoptat marți o propunere a Comisiei Europene prin care e permisă dezvoltarea și producția de vaccinuri anti-Covid 19 care conțin organisme modificate genetic (OMG), potrivit unui comunicat al executivului european.

Propunerea Comisiei facilitează dezvoltarea de vaccinuri cu ajutorul OMG-urilor, în condițiile în care legislația europeană în vigoare ar face extrem de dificilă o asemenea inițiativă, din cauza barierelor administrative în utilizarea acestor organisme.

32

Multe dintre vaccinurile-candidat împotriva Covid 19 se bazează pe utilizarea organismelor modificate genetic, iar decizia UE acordă o derogare de la interdicțiile în vigoare.

Derogările vor expira în momentul în care Organizația Mondială a Sănătății va declara oficial că pandemia de Covid-19 s-a încheiat.

.............................................................

UK

Zeci de muncitori romani infectati cu COVID-19 la o ferma din Anglia In iul. 15, 2020

Focar de COVID-19 la o fermă din Marea Britanie! Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), 28 de muncitori români au fost infectați cu noul coronavirus într-un focar apărut la o fermă din regiunea Herefordshire. Reprezentanții ministerului susțin că românii sunt monitorizați de autoritățile sanitare. Ambasada României la Londra s-a autosesizat și demarat demersuri de urgență pentru a afla starea persoanelor infectate.

Potrivit informaţiilor preliminare obţinute de MAE în cursul serii de luni, din partea reprezentanţilor agenţiei de plasare a forţei de muncă, aproximativ 100 de cetăţeni români muncesc în cadrul fermei respective, iar 28 dintre aceştia au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus. Potrivit MAE, cetăţenii români sunt asimptomatici, starea de sănătate este bună, beneficiind de monitorizare zilnică de către Serviciul de Sănătate Publică.

Mai mult, autoritățile informează că cetățenii români au fost plasați în izolare și li se asigură alimente și toate bunurile necesare. Muncitorii români izolați în această perioadă sunt scutiți și de la plata chiriei.

Totodată, activitatea din ferma în cauză a fost suspendată și niciun muncitor nu mai desfășoară activități în cadrul ei.

33

Ambasada României la Londra continuă dialogul cu autorităţile locale şi este pregătită să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autorităţile britanice în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328, +44 20 7602 9833, +44 20 7603 6694, +44 20 76025193, +44 20 7603 0572, +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice: +44 7738716335. 

SUA

Burger King a pus vacile la regim, pentru a le reduce flatulenţa 15 iulie 2020, 07:57 de Afrodita Cicovschi

Burger King a pus vacile la regim, pentru a le reduce flatulenţa Foto Shutterstock Burger King a decis să îmbunătăţească dieta vacilor adăugând în ea 100 de grame de lemongrass, pentru a reduce flatulenţa acestora, responsabilă pentru emisiile de metan.

34

Noua schemă de dietă va reduce emisiile de metan ale vacilor cu 33% pe zi, potrivit Burger King. Emisiile respective au una dintre contribuţiile majore la schimbările climatice întrucât gazul captează căldura soarelui.

Potrivit companiei deţinute de Restaurant Brands International, carnea provenită de la vitele hrănite cu lemongrass va fi folosită începând de marţi în sandwichurile cunoscute sub numele de Whopper vândute în unele restaurante din Austin, Los Angeles, Miami, New York şi Portland, scrie CNN. Burger King a precizat că nouă formulă de hrană este ”open source şi destul de simplu de folosit” şi că a lucrat la ea împreună cu profesori de la Autonomous University din Mexic şi University of California, Davis.

Lemongrassul are rolul să ajute vacile să emită mai puţin metan în timpul digestiei. Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA, 50%-65% din totalul emisiilor de metan provin din activităţi umane, inclusiv din zootehnie.

”Dacă întreaga industrie, de la fermieri, furnizori de carne şi alte branduri ni se vor alătura, putem să ne extindem şi să contribuim împreună la reducerea emisiilor de metan care influenţează schimbările climatice”, a afirmat Fernando Machado, director de marketing la nivel global al Restaurant Brands International, într-un comunicat. Burger King a mai folosit anterior sandwichurile Whopper pentru a promova iniţiativele de sustenabilitate şi sănătate. În luna februarie, Burger King a difuzat o reclamă cu un Whopper mucegăit, pentru a scoate în evidenţă eforturile sale de a elimina conservanţii artificiali şi alţi aditivi din meniul companiei. Burger King intenţionează ca până la sfârşitul acestui an toate alimentele sale să nu mai includă ingrediente artificiale. NOUA ZEELANDA

Noua Zeelanda: RECORD MONDIAL la productia de grau. Recolta per hectar este UIMITOARE In iul. 15, 2020

Un agricultor din Noua Zeelandă a înregistrat un nou record mondial pentru cel mai mare randament de grâu, cu o recoltă uimitoare de 17.398 tone per hectar, scrie publicația destinată industriei agricole britanice fwi.co.uk.

Este vorba despre fermierul Eric Watson de la Ashburton, un oraș mare din Regiunea Canterbury, pe coasta de est a insulei de sud a Noii Zeelande, care a obținut pentru a doua oară consecutiv recordul mondial Guinness pentru cel mai mare randament de grâu. Și-a bătut recolta anterioară record, crescută în 2017, de 16,791 tone/ha.

35

HARTA: Noua Zeelanda, orașul Ashburton

În medie, culturile de grâu irigate din Noua Zeelandă produc aproximativ 12 tone/ha, iar agricultorul Watson a spus că s-a străduit întotdeauna să-și îmbunătățească creșterea.

Succesul său cel mai recent a fost rezultatul încercării de noi soiuri, trecerea la azot lichid și monitorizarea mai regulată a sănătății plantelor.

„Suntem foarte mândri că am obținut un astfel de rezultat. Recordul mondial Guinness este o recunoaștere plăcută a muncii noastre grele și a noilor inovații pe care le-am pus la punct”, a afirmat fermierul Eric Watson.

Acesta a povestit că în timp ce erau încântați de rezultatul record din 2017, au văzut modalități prin care ar putea îmbunătăți și obține un randament și mai mare.

„Daatorită randamentelor mari de grâu pe care le putem obține la ferma noastră, suntem încântați dacă vedem că randamentele cresc de la an la an cu 100-200 kg / ha. Deci, să depășesc producția din ultima recoltă cu aproape 600 kg / ha mi-a depășit chiar propriile speranțele ”, a spus domnul Watson.

Plantat în aprilie 2019 și recoltat la 17 februarie 2020, soiul de grâu este numit Kerrin, crescut de KWS și furnizat de Carrfields Grain & Seed.

36

Potrivit publciației britanice citate, domnul Watson a lucrat cu agronomi la Bayer Crop Science pentru ambele sale recorduri.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ana Consulea a lansat gelateria Zelato în Parcul Regele Mihai I din București On iul. 15, 2020

Ana Consulea, cofetar și fondatoare a brandului Zexe Braserie, a lansat, săptămâna trecută, gelateria Zelato în Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrau), din București. Noul brand are în centru înghețata artizanală și un concept unic care a presupus adaptarea tehnicilor de gelaterie franceze și italiene pentru a crea o înghețată potrivită gustului românesc. Investiția a fost de aproximativ 15.000 de euro.

„Zelato s-a născut din dorința de a merge mai departe cu partea de gelaterie pe care o dezvoltam de ceva timp la Zexe Braserie. Înghețata este un produs pe care îl îndrăgesc încă de la începutul carierei și care mă inspiră enorm. Am considerat că este momentul să dăm înghețatei noastre un spațiu dedicat, un nume, o față care să corespundă 100% cu viziunea mea asupra acestui produs.  Păstrăm calitatea cu care ne-am obișnuit oaspeții și ducem înghețata exact acolo unde ne bucură cel mai mult – în parc, în aer liber, în mijlocul naturii și mai aproape de cei mai dragi clienți – copiii.

Întotdeauna mi s-a părut că brandurilor românești de înghețată le lipsește o parte foarte importantă – ludicul. Tocmai de aceea am ales și o imagine jucăușă, o voce zglobie și plină de zvâc care să ne reprezinte – Păsăroiul, expertul nostru în lucruri bune. Zelato răspunde perfect nevoii de produse sănătoase într-o zonă suprasaturată de băuturi carbogazoase, chipsuri și acadele. Pe lângă înghețata artizanală, la Zelato, părinții și copiii găsesc fresh-uri din fructe stoarse pe loc, limonadă, milkshake-uri din înghețată la alegere și alte deserturi create cu grijă față de sănătate, perfecte pentru oamenii activi și copii.

Construit într-un timp record (doar 6 săptămâni!), Zelato este un business care răspunde provocărilor pe care le traversează industria din care facem parte: produsele se consumă  în regim to-go, pot fi livrate ușor, nu depindem de închiderea/deschiderea spațiilor de servire, iar consumatorul este încurajat să petreacă timp în aer liber”, a declarat Ana Consulea, cofetar și fondator Zelato.

37

Panet, un desert unic pe piață, pe bază de înghețată

Pe lângă înghețată artizanală, Ana Consulea propune un produs unic pe piața din România – Panet, un desert cald la exterior și rece la interior, tot cu înghețată. În dicționarul urban, „Panet” înseamnă „absurd” în engleză, dar și „pâinică” în catalană. Se poate prepara cu orice sortiment de înghețată Zelato și este potrivit oricărui anotimp, nu doar vara.

Meniul Zelato este completat de alte deserturi ușor de transportat și de consumat în parc, printre care: brownie cu cafea, brownie cu arahide, prăjituri cu fructe – acestea din urmă se pot combina cu înghețata. Pe meniul de băuturi se regăsesc fresh-uri, limonadă, sucuri naturale, milkshake, cafea și frappe.

 Un chioșc parizian în Herăstrău

38

Durata construcției a fost de 6 săptămâni și a presupus reamenajarea și recondiționarea chioșcului de 4 metri pătrați deja existent la intrarea în parc (Piața Charles de Gaulle), astfel încât să devină un reper în spațiul urban și un loc de întâlnire. Designul Zelato a fost realizat de Laura Paraschiv, arhitect și designer de interior la CIRCA 1703 – 3071.

„Știam de ceva timp că înghețata creata de Ana Consulea este divină și că așteptările sunt foarte mari pentru această primă prezență publică a brandului. Mi-a plăcut foate mult provocarea de a produce o transformare majoră a chioșcului oarecum ostenit de vreme și  minuscul, cu un minim de gesturi de design, mijloace și timp.  

Obiectul de mobilier urban – un fel de producție româneasca care citează în diverse culori și materiale detalii de la mai multe tipuri de chioșcuri pariziene – deja existent la intrarea în parc – a fost acoperit într-o singura culoare delicioasă și a devenit un unit compact ce stârnește curiozitate și simpatie aproape instantaneu. Elementele contructive nou adăugate au fost gândite astfel încât să completeze discret structura existentă, respectiv obloanele și copertina metalice, precum și vitrina de servire. Cu o personalitate bine conturată și cu ajutorul branding-ului memorabil, pentru mine a fost important ca acest chioșc să recapete și sensul lui de reper în

39

spațiul public urban, de punct de întâlnire”, a adăugat Laura Paraschiv, arhitectul și designerul din spatele Zelato.

Brandingul Zelato a fost realizat de ilustratoarea Ioana Pârvan.

DOSAR

Cum se verifica laptele si nutretul In iul. 15, 2020

Compozitia si proprietatile laptelui normal variaza sub influenta multor factori diferiti. In practica, acest lucru permite falsificarea laptelui in diferite moduri, uneori fara ca indicatorii individuali (densitate, grasime, materie uscata si grasime uscata) sa depaseasca limitele unui lapte normal. 

 In lapte se pot adauga diverse substante sau o parte din grasimea acestuia poate fi eliminata.

 Laptele se considera falsificat daca se adauga substante neobisnuite. Cei de la USAMV Iași fac teste și pentru lapte și pentru nutrețul care este dat bovinelor.

https://youtu.be/gzbpIRRyRo4

  * * *

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare sărbătoare în aer liber din Transilvania, anulat din cauza pandemiei 15 iulie 2020, 12:33 de Dorin Ţimonea

40

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare sărbătoare în aer liber din Transilvania, anulat din cauza pandemiei Evenimentul trebuia să aibă loc la sfârşitul lunii iulie Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai cunoscută sărbătoare populară din Transilvania, nu va fi organizat în acest an.

Autorităţile din Alba au transmis că evenimentul nu va avea loc, din cauza restricţiilor impuse în pandemie. ”Consiliul Judeţean Alba şi Primăria comunei Avram Iancu face cunoscut faptul că Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai iubită sărbătoare populară a moţilor, nu va putea fi organizată în acest an, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus. Din păcate, această străveche tradiţie se va întrerupe vremelnic, pentru că sănătatea şi siguranţa oamenilor primează.

Tradiţiile rămân însă partea cea mai importantă a spiritualităţii noastre, iar anul viitor ne vom întâlni din nou pe platoul de pe Muntele Găina pentru a celebra cum se cuvine această sărbătoare etno-culturală unică în România, ale cărei ecouri au trecut deja dincolo de graniţele ţării”, transmit reprezentanţii CJ Alba. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este una dintre cele mai vechi sărbători tradiţionale cu o vechime de sute de ani, care este organizat anual, de regulă în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).

* * *

41

On iul. 10, 2020

Se vorbește mult de turismul oenologic, cu precădere în apropierea toamnei când acordăm mai multă atenție unor vacanțe scurte, eventual în apropierea localităților de domiciliu. În engleză le spunem wine trips și în română corect ar fi escapade la cramele românești. Nu este un concept nou și cu siguranță multe țări europene au intuit potențialul imens al turismului viti-vinicol, totuși la noi în țară abia acum se fac încercări timide de promovare a regiunilor și cramelor cu tradiție.

Valentina Vasilescu a intuit însă acest potențial atunci când a pus bazele Wine Trips Romania  (https://winetrips.ro/) în cadrul agenției Buzz Events. Și-a început cariera în urmă cu mai bine de 15 ani, iar proaspăta absolventă a Facultății de Management din cadrul ASE și-a găsit atunci locul în industria ospitalității, respectiv ca asistent la recent inauguratul JW Marriott. Deși parcursul profesional a purtat-o în domenii diferite precum World Class sau Fly Level (școală de pilotaj și însoțitori de zbor), treptat Valentina s-a orientat către industria Horeca, inițial în poziția de Marketing Manager la Pescariu Sports&Spa și apoi ca Events Manager în cadrul Berăriei H. Cum industria ospitalității a fost grav afectată de recenta perioadă de izolare cauzată de pandemie, era firesc pentru orice manager cu spirit antreprenorial și creativ să se orienteze către altceva. Astfel, a apărut Wine Trips Romania – proiectul care se axează exclusiv pe descoperirea celor mai primitoare crame din țara noastră și din Republica Moldova.

42

Spuneam că turismul oenologic nu este neapărat o noutate, dar momentul apariției unui proiect dedicat unor servicii complete, este cu siguranță oportun. Prin organizarea de tururi sau excursii la crame în grupuri mici se poate gestiona mult mai bine distanțarea socială, asigurând totodată o binemeritată pauză educativă în regiuni puțin cunoscute din țara noastră. Este ocazia ideală de a descoperi frumusețile ascunse ale României prin intermediul unor tururi ghidate alături de profesioniști care și-au dedicat timpul explorării și aprofundării acestei culturi oenologice.

Wine Trips Romania adresează o gamă largă de public, dovada că descoperirea vinului nu necesită neapărat o anumită vârstă sau pregătire profesională. Astfel, se pot organiza excursii pentru prieteni sau ca parte din evenimente corporate extinse, excursii cu familia, tururi pentru cunoscători sau novici, dar și pentru cei care aleg să fie turiști în țara lor, să aprofundeze cunoștințele despre vin în cadrul unor degustări private sub îndrumarea unui somelier sau orice alt concept care se pretează, mai ales în această perioadă, la petrecerea timpului în aer liber.

Pentru că precauția și responsabilitatea față de ceilalți primează acum mai mult decât oricând, recomandarea este ca planurile pentru o astfel de excursie să fie făcute cu minimum 15 zile înainte, eventual consultându-vă cu organizatorii la hello@winetrips.ro . Deplasarea din București către cramă este asigurată de microbuze dotate corespunzător și în funcție de pachetul ales puteți fi însoțiți pe drum de un ghid sau un somelier. Reamintim că pe lângă formarea profesională extinsă în deslușirea tainelor vinului și preparării acestuia, un somelier este un reprezentant de seamă al ospitalității care va aduce un plus de savoare unei deplasări recreative. La capătul drumului vă așteaptă pe lângă peisajul spectaculos oferit de natură, degustarea a trei până la zece vinuri acompaniate de gustările potrivite și evident, specialități locale. Gazdele de la fiecare cramă în parte vă vor purta cu delicatețe într-o călătorie de descoperire a acestei licori, de la cules, fermentare și îmbuteliere, timp de minimum două ore.

43

Wine Trips Romania oferă o gamă largă de activități care pot să completeze turul la cramă, motiv pentru care deplasările de acest fel se pretează foarte bine pentru teambuilding-uri. Printre aceste activități amintim:

Posibilitatea preparării propriului cupaj sub îndrumarea unui specialist;

Activități sportive pe echipe, picnic sau brunch în vie, concerte și petreceri în aer liber, petreceri tematice;

degustări, workshop-uri sau concursuri de gătit și pairing, live cooking shows;

personalizarea sticlelor de vin, cadouri DIY pentru cei dragi și evident amintiri de neprețuit.

Țara noastră dispune de zone viti-vinicole deosebite, identitatea fiecăreia fiind reflectată de complexitatea vinului produs: Maramureș, Crișana, Banat, Transilvania, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Oltenia și Muntenia. De asemenea, Wine Trips și-a propus ca prin intermediul acestor tururi să exploreze și potențialul unei industrii cu tradiție în țara vecină prin organizarea de deplasări în Republica Moldova.

Așadar, descoperirea țării noastre poate coincide cu timp de calitate petrecut cu familia sau colegii într-un cadru ce poate rivaliza cu regiuni viticole de renume din alte țări europene. Dacă acesta este perioada care descurajează turismul de masă, excursiile la cramă se pot constitui în perioade de respiro inedite, atât de necesare pentru deconectarea de la stresul cotidian.

Wine Trips Romania este un proiect marca Buzz Events, agenție de organizare evenimente corporate, private, lansări de produse, teambuilding-uri și conferințe.

* * *

O echipă timișoreană luptă pentru marele premiu The Circular Agriculture Challenge de Titus Bălan15 iulie 2020

Ambasada Olandei ȋn România premiază cel mai bun proiect de economie circulară din cadrul concursului The Circular Agriculture Challenge.

Șase echipe de studenți români, dintre care una din Timișoara, se luptă să câștige concursul The Circular Agriculture Challenge, organizat pe 22 iulie de Ambasada Olandei la București. Tinerii au răspuns provocării și au venit cu idei creative de proiecte pentru economia circulară, în domeniul agro-alimentar. Acestea au teme precum transformarea deșeurilor ȋn resurse,

44

colectarea și refolosirea reziduurilor alimentare ȋn agricultură, colectarea și refolosirea apei pluviale, conservarea ecosistemelor și tehnologizarea proceselor agricole.

Juriul, format din profesionişti de top din cadrul unor organizaţii din România şi Olanda, activi în sectorul de agricultură/economie circulară, a analizat proiectele finaliste și l-a selectat pe cel câștigător. Premiul cel mare, ȋn valoare de 20.000 de lei, este asigurat de Ambasada Olandei la București și de partenerul concursului, retailer-ul Mega Image.

Pe 22 iulie, în parcarea Mega Image Concept Store Băneasa, cele șase echipe finaliste ȋși vor susține proiectele inedite într-un format interactiv și convingător, astfel încât la final vom afla care dintre acestea este ,,cel mai tare din parcare”.

De la ora 10 începe manifestarea cu discursul introductiv al E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos și Președintele de onoare al Juriului10:05-10:20 Mesaje din partea autorităților române și olandeze:⋅ Guido Landheer – Director pentru Politica Agro-Economică Europeană și Internațională, Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, Olanda⋅ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România⋅ Dl. László BORBÉLY, Consilier de Stat, Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României

Va urma prezentarea proiectelor celor 6 echipe finaliste (ȋn ordine alfabetică):⋅ Agricultura Circulară ȋn Universitatea Mea – A.C.U.M., ASE București⋅ Biotehnologie circulară și versatilă – SWEET BIOREFINERY, USAMVB Timișoara⋅ FoodStars, USAMV București⋅ Horticultură Circulară pentru Copii, USAMV București⋅ Sere circulare, USAMV București⋅ Throw to Grow, USAMV București⋅ Scurtă descriere a componenței juriului și a criteriilor de evaluare –

45

Florentina Nanu, Business Development Group⋅ Flori pentru cele 6 echipe finaliste. Premiul special al juriului⋅ Premierea marelui câștigător de către Ambasada Olandei și Mega Image

*Evenimentul va fi transmis integral pe pagina de Facebook ,,Agricultură Performantă” (https://www.facebook.com/agriculturaperformantaRO/).Mai multe informații, ȋn link – https://drive.google.com/drive/u/0/folders/1vpxw5BML2CdiNPJjmfVNAMHGt0_DbQSn.

* * *

Vinul de azi: 12 e Mezzo Primitivo del Salento – 94 puncte Luca Maroni Povești cu Profit Vinul de azi: 12 e Mezzo Primitivo del Salento – 94 puncte Luca Maroni Profit.ro scris astăzi,

Chiar lângă Salento, în centrul regiunii Puglia se află crama Varvaglione 1921, un producător cu tradiție în domeniul viticol.

Cosimo și Maria Teresa Varvaglione se află astăzi la cârma unei afaceri care a ajuns deja la cea de-a treia generație și care oferă unele dintre cele mai calitative vinuri din zonă, dar nu numai. Calitățile solului, selecția riguroasă a strugurilor, supervizarea procesului viticol, documentarea constantă privind tehnicile de producție a vinului sunt doar câteva dintre secretele cramei Varvaglione. Recomandarea de astăzi,12 e Mezzo – Primitivo del Salento 2017, are o frumoasă culoare rubinie, fiind un vin catifelat și elegant. Olfactiv, surprinde prin parfumul intens de prune coapte și gem de cireșe. Gustul este catifelat, aromatic, cu note de vanilie și cacao. Pentru a-i descoperi mai bine toate aceste proprietăți, savurați-l alături de preparate cu carne, brânzeturi fine sau deserturi ceva mai sofisticate. Vinul are 94 puncte Luca Maroni.

* * *

46

Joburi la Ursus. Angajații care câștigă de la 3.500 de lei net / lună în sus Andreea Dogar iul. 15, 2020 Compania Ursus face angajări în această perioadă în 5 orașe din țară, pe poziții foarte diverse, de la reprezentanți de vânzări la stivuitoriști.

Sunt libere următoarele posturi:

– reprezentant de vânzări– stivuitorist– motostivuitorist– șef de echipă fabricare bere– operator la fabricarea berii– electrician întreținere– mecanic întreținere– economist– tehnician laborant microbiologie

Compania face angajări în orașele:

– Brașov– București– Cluj-Napoca– Timișoara– Zalău

Mai multe informații despre aceste locuri de muncă puteți găsi aici.

Ce salarii sunt la Ursus

Potrivit undelucram.ro, un șef de echipă din producție, angajat full time în mai 2020 în Timișoara, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga un salariu lunar net de 3.700 de lei.

47

Un reprezentant de vânzări angajat full time în Constanța, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga în octombrie 2018 un salariu lunar net de 2.000 de lei, un bonus de 1.500 de lei pe lună, tichete de masă de 300 de lei lunar și alte bonusuri de 2.000 de lei pe an.

Un manager de brand angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 15 ani, câștiga în mai 2020 un salariu lunar net de 5.000 de lei.

Un tehnician în laborator angajat full time în Timișoara, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în ianuarie 2020 un salariu lunar net de 4.000 de lei și tichete de masă de 315 lei lunar.

Un manager de brand senior, cu o experiență în domeniu de 2 ani, angajat full time în București, câștiga în decembrie 2019 un salariu lunar net de 8.200 de lei, un bonus de 8.000 de lei pe an și tichete de masă de 240 de lei lunar.

Un operator angajat full time în Buzău, cu o experiență în domeniu de 12 ani, câștiga în mai 2020 un salariu lunar net de 2.500 de lei și tichete de masă.

Un operator principal angajat full time în Buzău, cu o experiență în domeniu de 29 de ani, câștiga în aprilie 2019 un salariu lunar net de 1.700 de lei și tichete de masă de 20 de lei bonul.

Un tehnician laborant angajat full time în Timișoara, cu o experiență în domeniu de 11 ani, câștiga în ianuarie 2019 un salariu lunar net de 2.000 de lei.

* * *

Cum ar fi arătat prezența MEWI la AgriPlanta? Ferma 15 iulie 2020

Ce ar fi putut vedea vizitatorii standului MEWI la AgriPlanta RomAgroTec 2020, dacă această ediție ar fi avut loc? Răspunde la această întrebare Leontin Coca, director de vânzări MEWI.

La standul MEWI de la AgriPlanta s-ar fi găsit și în acest an toate noutățile pe care le avem în portofoliu. Cu siguranță am fi avut un stand frumos, mai ales că pentru noi este și un an aniversar, unde s-ar fi regăsit toate mărcile reprezentative, cu ultimele modele și soluții tehnice propuse de producători. În ceea ce privește noutățile, sunt tot mai greu de definit în momentul de față. Modificările aduse produselor sunt mai puțin spectaculoase, fiind legate mai degrabă de tehnologie și adaptarea la regulile impuse de normele

48

europene în vigoare. Acest lucru, să proiecteze mașini și utilaje diferite, cred că e o problemă majoră inclusiv pentru proiectanții angajați la fabricile producătorilor.

„Vedetele” standului Mewi

Vârful nostru de lance continuă să fie seria Fendt 1000 Vario, una foarte atractivă pentru fermieri. Într-adevăr, prin comparație cu concurența, e un tractor diferit. Se diferențiază inclusiv de seriile mai mici din portofoliul Fendt, cu atât mai mult față de ceilalți producători, care oferă și ei soluții similare la nivelul respectiv de putere. Astfel, cu siguranță că tot Fendt 1000 ar fi rămas „vedeta” standului, pe lângă prezența mai consistentă, comparativ cu anul trecut, a combinelor Fendt Ideal. Acestea din urmă ar fi fost parte a expoziției, în standul de prezentare, și ar fi luat parte la diverse acțiuni, în standul demonstrativ. E o combină apreciată, căutată deja, care își va găsi locul pe piață. Totodată, nu ar fi fost de neglijat prezența unui tractor din noua serie Fendt 900 Vario, ajunsă la a șasea generație. Este efectiv un alt tractor, se apropie mai mult de seria 1000 decât de vechea serie 900. Are o altă motorizare, alt tip de transmisie, caracteristici constructive care îi aduc multe plusuri față de seria anterioară.

Tehnica germană Horsch

În zona dedicată producătorului german Horsch, urma să prezentăm câteva modele de utilaje ușor diferite. Poate și cu probe practice privind noua tehnologie a sistemului de dozare, cu suprapresiune, la semănătorile de prășitoare, precum Horsch Maestro CX.

49

Să vorbim de noutăți absolute și spectaculoase e tot mai greu în ultima vreme. Noutățile sunt mai degrabă la nivel de detaliu, dar fac diferența între un model și altul. De exemplu, dacă ne gândim la semănătoarea Horsch Maestro - primele modele aveau sistem mecanic de dozare, s-a trecut la sistemul pneumatic de dozare, apoi, de la modelele RC, SV, la modelele mai noi, printre care și modelul de top, CX. Cu siguranță am fi realizat demonstrații reușite și cu aparatele de erbicidat Horsch Leeb AX, care și-au găsit un loc între primele opțiuni ale fermierilor.În linii mari, așa ar fi arătat prezența MEWI la AgriPlanta. Și multe alte ”surprize” dedicate aniversării celor 25 de ani de existență a companiei.

* * *

* * *

50