FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII...

8
Anul XII Numărul 16 (188) 6 septembrie 2011 Naşterea Maicii Domnului - Sfânta Maria Mică Naşterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a în- ceput la 1 septembrie. Ea este prăznuită pe data de 8 septembrie. Sfânta Scriptura nu ne relatează acest eveniment. Însă, scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilă- ria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deşi nu este considerată o scriere canonică, informaţiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare. Tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim şi era dinseminţialuiIuda.SoţialuiIoachimsenumea Ana şi era fiica preotului Matthan. Astfel, tatăl Fecioarei Maria era un urmaş al regelui David, iarmama,odescendentădinfamiliapreoteascăa lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: îm- părătească şi preoţească. - continuare în pagina 2 - Festivalul de Interpretare Vocală şi Instrumentală “Iosif Sivu şi Cosmin Golban”, ediţia a V-a, Chişoda 2011 Şi în acest an festivalul a fost prezentat de Daniela Băcilă, iar juriul şi-a păs- trat componenţa din ediţiile ante- rioare. Astfel, prof. Gelu Stan – preşedinte, Gelu Furdui, dirijorşi rea- lizator la Radio Cluj-Napoca, prof. Dorin Cuibariu, Gheorghe Ţunea, di- rectorul Centrului Cultural Caraş- Severin, şi prof. Petrică Moise au avut o misiune cât se poate de grea, tre- buind să stabilească ierarhia finală la cele două categorii. După concurs am stat de de vorbă cu preşedintele juriu- lui din acest an al festivalului, profe- sorul Gelu Stan. -Cumvis-apărutediţiadinacestana festivalului? - Ediţia din acest an a fost peste toate celelalte desfăşurate până acum, nu doar prin numărul mare de participanţi, ci mai ales prin calitatea acestora. Toţi con- curenţii au avut un repertoriu îngrijit ales şi pe care l-au interpretat cu mult talent şi înţelegere a ceea ce cântă. Spun acest lucru pentru că de multe ori ne întâlnim în concursuri cu interpreţi care cântă fără să înţeleagă mesajul cântecului, devenind nesinceri nu doar cu ei, ci şi cu ascultă- torii. Vreau să vă spun că printre inter- preţii care nu au intrat în concurs la Chişoda s-au numărat solişti care au luat premii la alte competiţii de gen. Deci, încă o dovadă a calităţii Festivalului de la Chişoda. - Ce ne puteţi spune despre soliştii bănăţeni? - Un gust amar a lăsat juriului şi cred că şi spectatorilor prezenţa soliştilor vocali din Banat. Mă întreb: Oare în Banat nu se mai cântă? Nu pot să cred acest lucru, fiindcă dintotdeauna Banatul a fost cel care a dat tonul. Acum traversăm o pe- rioadă mai grea, care sper eu să nu dureze mult. Este acest lucru şi un sem- nal de alarmă pentru cei care îndrumă aceşti copii şi îi pregătesc. Şcolile de Arte din Timişoara, Lugoj, Reşiţa sau Arad au profesori cu multă experienţă şi care, cred eu, vor putea să readucă la ceea ce a fost cântecul vocal popular din Banat, Ca dovadă stă şi lista premiilor la solişti vocali, pe care nu se regăseşte nici un concurent din Banat. Am avut câştigători din Gorj, Mehedinţi, Argeş, Bihor, Mara- mureş şi Hunedoara. - Cum s-au prezentat instrumentiştii? - La categoria instrumentişti, bănăţenii au fost prezenţi şi în număr mare, şi bine pregătiţi. Şi aici ar mai fi multe de spus, dar comparativ cu secţiunea vocală am fost destul de mulţumiţi. O notă maximă aş acorda organizării acestui festival, care datorită familiei Garaş, Primăriei Giroc – prin aportul domnului primar Iosif Ionel Toma – şi a Consiliului Local Giroc, a fost la înălţime, lucru remarcat de absolut toţi concurenţii. O notă aparte a făcut-o şi or- chestra, care începând din acest an, se pare, va cânta la fiecare ediţie. Instru- mentiştii conduşi de Radu şi Ilie Vincu au sprijinit cu profesionalism con- curenţii, ajutându-i să-şi pună în valoare calităţile. A fost, una peste alta, un festi- val care a făcut şi face cinste Banatului! VasileTOMOIAGĂ “A fost, una peste alta, un festival care a făcut şi face cinste Banatului!” A declarat, în exclusivitate pentru ziarul nostru, preşedintele din acest an al festivalului, profesorul Gelu Stan Timp de două zile, în localitatea Chişoda a fost o sărbătoare a cântecului popular românesc.Tineridinmaimultejudeţeale ţării şi din Republica Moldova s-au în- trecut în artă şi măiestrie interpretativă. Faptul că acest festival a ajuns deja la ediţia cu numărul V demonstrează o dată în plus că, încet-încet, el devine tot mai cunoscut şi intră în tradiţie, de- venind un etalon constant al artei popu- lare în această parte a ţării. Ediţia din acest an, cea mai numeroasă şi cu certe valori interpretative, a fost considerată de specialiştii prezenţi la fes- tivalcafiindunadintrecelemaireuşite. În deschiderea Festivalului de Inter- pretare Vocală şi Instrumentală «Iosif SivuşiCosminGolban»,ediţiaaV-a,pe scena festivalului a urcat primarul co- munei Giroc, domnul Iosif Ionel Toma care, alături de Consiliul Local Giroc, a avut un aport important în organizarea şi desfăşurarea concursului. În cuvân- tul său edilul a mulţumit numeroasei asistenţe care, în acest an, a întrecut toate aşteptările, precum şi celor care au pus umărul onest şi devotaţi la reuşita acestei ediţii a festivalului. Totodată, primarul comunei Giroc a urat mult succes tuturor concurenţilor partici- panţi la festival.

Transcript of FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII...

Page 1: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

Anul XII Numărul 16 (188) 6 septembrie 2011

Naşterea Maicii Domnului - Sfânta Maria MicăNaşterea Maicii Domnului este prima maresărbătoare din cursul anului bisericesc care a în-ceput la 1 septembrie. Ea este prăznuită pe datade 8 septembrie. Sfânta Scriptura nu ne relateazăacest eveniment. Însă, scrierile apocrife oferăfoarte multe amănunte despre originea şi copilă-ria Fecioarei Maria. Ceamai importantă sursă înacest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov,o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea.Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fostscris în jurul anului 140. Deşi nu este consideratăo scriere canonică, informaţiile oferite pot fi

considerate veridice, cu rezervele de rigoare.Tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim şi eradin seminţia lui Iuda. Soţia lui Ioachim se numeaAna şi era fiica preotului Matthan. Astfel, tatălFecioarei Maria era un urmaş al regelui David,iarmama, o descendentă din familia preotească alui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorociacă Mesia va avea o dublă descendenţă: îm-părătească şi preoţească.

- continuare în pagina 2 -

Festivalul de Interpretare Vocalăşi Instrumentală “Iosif Sivu şi

Cosmin Golban”, ediţia a V-a, Chişoda 2011

Şi în acest an festivalul a fost prezentatde Daniela Băcilă, iar juriul şi-a păs-trat componenţa din ediţiile ante-rioare. Astfel, prof. Gelu Stan –preşedinte, Gelu Furdui, dirijor şi rea-lizator la Radio Cluj-Napoca, prof.Dorin Cuibariu, Gheorghe Ţunea, di-rectorul Centrului Cultural Caraş-Severin, şi prof. Petrică Moise au avuto misiune cât se poate de grea, tre-buind să stabilească ierarhia finală lacele două categorii. După concurs amstat de de vorbă cu preşedintele juriu-lui din acest an al festivalului, profe-sorul Gelu Stan.- Cum vi s-a părut ediţia din acest an afestivalului?- Ediţia din acest an a fost peste toatecelelalte desfăşurate până acum, nu doarprin numărul mare de participanţi, ci maiales prin calitatea acestora. Toţi con-curenţii au avut un repertoriu îngrijit alesşi pe care l-au interpretat cu mult talent şiînţelegere a ceea ce cântă. Spun acestlucru pentru că de multe ori ne întâlnimîn concursuri cu interpreţi care cântă fărăsă înţeleagă mesajul cântecului, devenindnesinceri nu doar cu ei, ci şi cu ascultă-

torii. Vreau să vă spun că printre inter-preţii care nu au intrat în concurs laChişoda s-au numărat solişti care au luatpremii la alte competiţii de gen. Deci,

încă o dovadă a calităţii Festivalului dela Chişoda.- Ce ne puteţi spune despre soliştiibănăţeni?- Un gust amar a lăsat juriului şi cred căşi spectatorilor prezenţa soliştilor vocali

din Banat. Mă întreb: Oare în Banat nuse mai cântă? Nu pot să cred acest lucru,fiindcă dintotdeauna Banatul a fost celcare a dat tonul. Acum traversăm o pe-

rioadă mai grea, care sper eu să nudureze mult. Este acest lucru şi un sem-nal de alarmă pentru cei care îndrumăaceşti copii şi îi pregătesc. Şcolile deArtedin Timişoara, Lugoj, Reşiţa sauArad auprofesori cu multă experienţă şi care,cred eu, vor putea să readucă la ceea ce a

fost cântecul vocal popular din Banat,Ca dovadă stă şi lista premiilor la soliştivocali, pe care nu se regăseşte nici unconcurent din Banat.Am avut câştigătoridin Gorj, Mehedinţi, Argeş, Bihor, Mara-mureş şi Hunedoara.- Cum s-au prezentat instrumentiştii?- La categoria instrumentişti, bănăţeniiau fost prezenţi şi în număr mare, şi binepregătiţi. Şi aici ar mai fi multe de spus,dar comparativ cu secţiunea vocală amfost destul de mulţumiţi.O notă maximă aş acorda organizăriiacestui festival, care datorită familieiGaraş, Primăriei Giroc – prin aportuldomnului primar Iosif Ionel Toma – şi aConsiliului Local Giroc, a fost laînălţime, lucru remarcat de absolut toţiconcurenţii. O notă aparte a făcut-o şi or-chestra, care începând din acest an, separe, va cânta la fiecare ediţie. Instru-mentiştii conduşi de Radu şi Ilie Vincuau sprijinit cu profesionalism con-curenţii, ajutându-i să-şi pună în valoarecalităţile. A fost, una peste alta, un festi-val care a făcut şi face cinste Banatului!

Vasile TOMOIAGĂ

“A fost, una peste alta, un festival care a făcut şi face cinste Banatului!”A declarat, în exclusivitate pentru ziarul nostru, preşedintele din acest an al festivalului, profesorul Gelu Stan

Timp de două zile, în localitatea Chişodaa fost o sărbătoare a cântecului popularromânesc. Tineri dinmaimulte judeţe aleţării şi din Republica Moldova s-au în-trecut în artă şi măiestrie interpretativă.Faptul că acest festival a ajuns deja laediţia cu numărul V demonstrează odată în plus că, încet-încet, el devine totmai cunoscut şi intră în tradiţie, de-venind un etalon constant al artei popu-lare în această parte a ţării.Ediţia din acest an, cea mai numeroasăşi cu certe valori interpretative, a fostconsiderată de specialiştii prezenţi la fes-tival ca fiind una dintre cele mai reuşite.În deschiderea Festivalului de Inter-

pretare Vocală şi Instrumentală «IosifSivu şi Cosmin Golban», ediţia a V-a, pescena festivalului a urcat primarul co-munei Giroc, domnul Iosif Ionel Tomacare, alături de Consiliul Local Giroc, aavut un aport important în organizareaşi desfăşurarea concursului. În cuvân-tul său edilul a mulţumit numeroaseiasistenţe care, în acest an, a întrecuttoate aşteptările, precum şi celor care aupus umărul onest şi devotaţi la reuşitaacestei ediţii a festivalului. Totodată,primarul comunei Giroc a urat multsucces tuturor concurenţilor partici-panţi la festival.

Page 2: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Sărbătoarea NaşteriiMaicii Domnului mar-chează hotarul astronomicdintre vară şi toamnă. Bătrâ-nii spun că în această zi rân-dunelele pleacă spre zonelecalde, insectele încep să seascundă în pământ, iar frigulîşi face simţită prezenţa. Deaici şi spusa: “O trecut Sânt-ămarie, leapădă şi pălărie!”.Este vremea în care se des-făşoară diferite târguri şi iar-maroace. Din această zi seîncep unele activităţi prac-tice specifice: culegereaunor fructe şi plante medici-nale, bătutul nucilor, recol-tarea ogoarelor, culesulviilor, semănatul cerealelorde toamnă.

Fecioara Maria este ceamai îndrăgită divinitate fe-

minină a Panteonului româ-nesc, invocată şi astăzi defete pentru grăbirea căsăto-riei, de femei pentru uşura-rea naşterii, de păgubiţipentru prinderea hoţilor, dedescântătoare pentru vinde-

carea bolilor etc.Ea are trăsăturile

Născătoarei, a Marii Zeiţeneolitice, invocată în mo-mentele de grea cumpănăale omului. În basme, ajutăeroinele să iasă din impas,dar le pedepseşte cu asprimecând îi încalcă ordinele, vin-decă boli grele, redă vedereafiicei orbite de mama vi-tregă, înzestrează fecioaravrednică şi ascultătoare şi ocăsătoreşte cu fiul de îm-părat etc. În unele tradiţii,Maica Domnului, adeseaidentificată cu astrul nopţii,Luna, sau cu Pământul, seroagă de Dumnezeu să nuprăpădească lumea, să nuizgonească vânturile cuavantajele pe care le aducacestea oamenilor. (V.T.)

CALENDAR CREŞTIN ORTODOXNaşterea Maicii

Domnului -Sfânta Maria

Mică- continuare din pagina 1 -Pentru că nu aveau copii,

Ioachim şi Ana au început să fieironizaţi şi batjocoriţi de oameni.Lipsa copiilor era considerată unblestem din partea lui Dumnezeu.Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-aurăzvrătit împotriva lui Dumnezeu,nici nu au renunţat la viaţa lor vir-tuoasă, rugându-se în continuare culacrimi şi nădăjduind în bunătatealui Dumnezeu. Tradiţia spune că înal cincizecilea an al căsătoriei lorMarele Preot de la Templu a refu-zat în public jertfa lor, numindu-iblestemaţi.

Întristaţi, cei doi părinţi s-au în-dreptat spre casa lor din Seforis şiau hotărât să se retragă fiecare pen-tru post şi rugăciune. Ioachim a ziscătre soţia saAna: “Pe mine nu măîndeamnă inima să mai intru încasa mea, căci noi suntem urgisiţide Dumnezeu. Iată, eu mă duc lamunte şi acolo voi posti şi mă voiruga lui Dumnezeu, doar se va mi-lostivi şi ne va da nouă un copil”.Iar Ana a început să se roage luiDumnezeu cu durere şi cu multe la-crimi, zicând: “Doamne, Atotţiito-rule, Cela ce numai cu cuvântul aifăcut cerul şi pământul şi toate câtese văd; Cela ce ai zis făpturilor Talesă trăiască şi să se înmulţească;

Cela ce ai binecuvântat pe Sarra,femeia lui Avraam şi a născut peIsaac la bătrâneţe şi ai dăruit Aneifiu, de a născut pe Samuel prooro-cul, dă-mi şi mie roada pânteceluimeu şi nu lăsa să fiu de ocară întreoameni, că de voi naşte fiu, saufiică, îl voi închina Ţie cu toatăinima şi-l voi da să slujească în bi-serica slavei Tale” (I Regi 1, 11).

Îngerul Gavriil se va arăta fie-căruia, spunându-le că rugăciunealor nu a fost trecută cu vederea şica Dumnezeu le va trimite binecu-vântarea Sa. Tot el le-a vestit căacest prunc se va umple de DuhSfânt din pântecele mamei sale şică va fi un vas ales lui Dumnezeu.(Luca 1, 4-23).

ÎnălţareaSfintei Cruci(Ziua Crucii) –14 septembrie

Este una dintre marile sărbătoricreştine. O zi închinată cinstirii Cru-cii Domnului – altarul Jertfei mân-tuirii noastre. Începutul acesteivechi sărbători creştine se leagă denumele marilor Împăraţi creştini:Constantin cel Mare şi mama saElena, cei care au dat libertatea decredinţă tuturor creştinilor din Im-periul Roman (Edictul de la Milano

din 313). Tradiţia creştină spune căÎmpăratul Constantin a avut o vi-ziune deosebită în ajunul bătăliei dela porţile Romei, împotriva rivalu-lui său Maxenţiu. Atunci i s-a arătatpe cer o cruce sub care scria „In hocsigno vinces” („în acest semn veiînvinge”). Constantin ar fi dat ordinca soldaţii să deseneze semnulCrucii pe scuturile lor. Bătălia s-aîncheiat cu victoria lui Constantin,care a ajuns astfel Împărat al între-gului imperiu. Nu a uitat ajutoruldivin pe care l-a primit în acel mo-ment crucial al vieţii sale. De aceea,una dintre primele măsuri pe carele-a luat, a fost acel extraordinarEdict de la Milano (313), prin care adăruit libertate creştinilor, punândastfel capăt unui lung şir de perse-cuţii nedrepte, cărora le-au căzutvictime enorm de mulţi martiri aicreştinătăţii, pe care Biserica îipomeneşte până astăzi.

Acesta a fost doar începutulconvertirii unuia dintre cei mai deseamă împăraţi romani, care a făcutatât de mult bine creştinilor. A cău-tat să repare nedreptăţile făcute deîmpăraţii persecutori de până la dân-sul. Mama sa Elena, pe care istoria oconsemnează ca pe o femeie foartecredincioasă, a avut dorinţa expresăde a vedea locurile sfinte, pe undeşi-a purtat paşii Mântuitorul. Maimult, a dorit să găsească şi loculmormântului Domnului şi CruceaSa, pe care S-a jertfit spre mântui-rea lumii. Trecuseră câteva veacuride la acele evenimente. Istoria şter-sese multe dintre urmele acelor mo-mente cutremurătoare. Dinmărturiile localnicilor, printr-ostăruinţă extraordinară, împărăteasaElena avea să găsească locul Mor-mântului Domnului, precum şi Cru-cea Sa. În ziua de 14 septembrie aanului 335, patriarhul Macarie al Ie-rusalimului a înălţat în biserică Cru-cea Domnului, înaintea tuturorcredincioşilor, ca să fie spre închi-nare şi cinstire celor ce mărturiseaucredinţa creştină. De atunci a înce-put să fie sărbătorită în această zi de14 septembrie Înălţarea SfinteiCruci.

Maica Domnului în Calendarul popular

C r u c e aînseamnă în-c e r c ă r i l evieţii noastre,suferinţele,d u r e r i l e ,greutăţile şieşecurile princare toţi tre-cem. Ele suntpietre dehotar care ne

călăuzesc spre mântuire. Aşa cum Mântui-torul a îndurat din Iubire atâtea suferinţepentru noi, oamenii, şi noi suntem chemaţisă acceptăm cu tărie, cu credinţă, cu încre-dere, toate încercările vieţii noastre. Elesunt crucea noastră. Fiecare om are crucealui, care nu seamănă cu a celorlalţi. Este ocruce unică! Şi trebuie să o purtăm.

A-ţi lua crucea mai înseamnă şi altceva:a înţelege şi a accepta că destinul fiecăruiom este, în acelaşi timp, pământesc şiceresc. Avem de împlinit o misiune aici, pepământ, dar în acelaşi timp trăim pentruviaţa cerească, pentru Împărăţia lui Dum-nezeu! De aceea Crucea este interpretată cao intersectare a axei orizontale a vieţii

pământeşti, cu axa verticală a vieţii dumne-zeieşti.

Pentru creştini, Crucea este şi un mijlocde mărturisire a credinţei creştine. Obiceiulstrăvechi de a ne însemna cu semnul SfinteiCruci este un mod văzut de a mărturisi căsuntem creştini, că Îl mărturisim pe Iisus caDomn şi Mântuitor. Spunând „În numeleTatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” –formula care se rosteşte de către preot laBotez, este ca şi cum am recunoaşte de fie-care dată credinţa noastră în Sfânta Treime,reactualizând spiritual Botezul. Este şi o ce-rere prin care Îi cerem lui Dumnezeu iubi-rea Sa, ocrotirea, ajutorul.

Crucea mai este înţeleasă şi ca armă spi-rituală împotriva răului, a puterilor demo-nice. Însemnându-ne cu simbolul Crucii, neîncredinţăm lui Dumnezeu şi ocrotirii Lui.Nu putem să nu cinstim Crucea Domnului!Însuşi Sfântul Apostol Pavel amintea des-pre cei care batjocoreau acest simbol sfântal tuturor creştinilor: „cuvântul Crucii estenebunie pentru cei ce sunt pe calea pierză-rii, dar pentru noi, cei ce ne mântuim, esteputerea lui Dumnezeu”(I Cor.1,18).

A.B.

Crucea la creştini

Potrivit calendarului răsăritean şi a tra-diţiei ortodoxe, la 1 septembrie începe unnou an bisericesc. Pentru romani, era o zicare marca un nou început în viaţa oame-nilor, precum şi în societatea în caretrăiau. Acest obicei a fost preluat şide către Biserica primară, această zirămânând înscrisă în caledar ca înce-put al anului nou bisericesc. Astachiar dacă tradiţia laică s-a îndepărtatcu timpul de acest obicei, adoptând oaltă dată pentru anul nou.Tot Tradiţiacreştină consemnează că, în aceastăzi, Domnul nostru Iisus Hristos a in-trat în Sinagoga iudeilor din Nazaret,citind din cartea Profetului Isaia, pecare o deschisese în locul unde erascris: „Duhul Domnului este pesteMine, că Domnul M-a uns să bine-vestesc săracilor, M-a trimis să vindec pecei cu inima zdrobită, să propovăduiesccelor robiţi slobozire şi celor prinşi înrăzboi libertate; Să dau de ştire un an demilostivire al Domnuluişi o zi de răzbu-

nare a Dumnezeului nostru” (Luca 4, 16-22 după Isaia 61, 1-2). Apoi dând carteaslugii şi şezând, a zis: „Astăzi s-a împlinitScriptura aceasta în urechile voastre”.În Hristos Domnul, fiecare nou an pe care îl

începem este un an binecuvântat, pentru căîn El aflăm toată binecuvântarea şi harulcare le sfinţeşte pe toate. În El s-au împlinittoate profeţiile şi mai ales cea despre mântui-rea oamenilor şi a lumii întregi. (M.S.)

1 septembrie – începutul Anului Bisericesc

Page 3: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

3DIALOG CU CETĂŢENII

Pe agenda de lucru a Consiliului Judeţean Timiş seregăseşte, în această perioadă, întocmirea proiectului

tehnic pentru realizarea drumului ce leagă Girocul deTimişoara. În principal se vorbeşte despre creştereacapacităţii de circulaţie pe Drumul Judeţean 595,ceea ce înseamnă mărirea la patru a numărului de

benzi. Preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc, pro-mite că drumul va arăta cu adevărat european şi că elva uni şi mai mult Girocul de Timişoara. „În prezent,suntem în faza în care se întocmeşte Proiectul Tehnic.După finalizarea acestuia, probabil pe parcursul anu-lui viitor, vom organiza licitaţia pentru desemnareasocietăţii care va realiza execuţia propriu-zisă a lu-crărilor, din fonduri aparţinând bugetului ConsiliuluiJudeţean Timiş. Lucrările executate de CJ Timiş ladrumul dintre Timişoara şi Giroc presupun lărgireatraseului de la două la patru benzi de circulaţie, petronsonul cuprins între Primăria Giroc şi intrarea înTimişoara. Aici lucrările vor continua cu porţiunilede la intrarea în oraş, care ţin de Primăria Timişoara.Infrastructura de drumuri reprezintă o prioritate îndomeniul investiţiilor. De aceea, la nivelul Consiliu-lui Judeţean Timiş am iniţiat proiectul privind spori-rea capacităţii de circulaţie pe Drumul Judeţean 595între Giroc şi Timişoara, pe o lungime de 2,3 km”, aafirmat Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliu-lui Judeţean Timiş. (V.T.)

Drumul între Giroc şi Timişoara vadeveni unul la standarde europene

Distribuirea produseloralimentare primite dela Uniunea Europeană

În conformitate cu regu-lamentele europene, Ro-mâniei i s-a alocat pentruimplementarea Planuluianual 2011 privind furni-zarea de produse alimen-tare provenite dinstocurile de intervenţiecomunitară către persoa-nele cele mai defavori-zate, pachetul financiardin Fondul European deGarantareAgricolă, con-cretizat în făină, pastefăinoase, lapte praf, biscuiţi, orez, mălai. Actulnormativ care reglementează aplicarea Planului înRomânia este H.G. nr. 600/2009. Persoanele care seîncadrează în categoria şomerilor, a pensionarilor cupensia sub 400 lei/lună ori a persoanelor cu handi-cap grav sau accentuat, adică beneficiarii Legii nr.416/2001, modificată şi completată de Legea276/2010 sunt rugate ca până la data de 23 septem-brie să se prezinte la sediul Primăriei ComuneiGiroc pentru a depune dosarele cu documentelenecesare, pentru o bună desfăşurare a acţiunilorde distribuire a produselor alimentare. Se vor de-pune documentele în funcţie de situaţiile specifice,după cum urmează: pentru şomeri: buletin sau cartede identitate, carnet de şomer vizat la zi; pentru pen-sionari: buletin sau carte de identitate, ultimul cuponde pensie; pentru persoanele cu handicap: buletinsau carte de identitate, certificat de încadrare în gradde handicap; pentru beneficiarii de ajutor social,conform Legii nr. 416/2001: carte de identitate. Ac-tele vor fi preluate şi prelucrate la biroul de asistenţăsocială, camera 13, la parterul primăriei. Nedepune-rea actelor în vederea întocmirii dosarului atragedupă sine imposibilitatea distribuirii produselor ali-mentare către beneficiari. Lavinia DAVID

Conform dispoziţiei nr.43/2011 a Inspectoratu-lui General al PoliţieiRomâne, începând cu 1august s-a aprobat noulconcept de organizare şifuncţionare a poliţiei înmediul rural. S-au înfi-inţat, astfel, secţii depoliţie rurală care coor-donează activitatea maimultor posturi, înfuncţie de situaţia operativă, întin-derea şi configuraţia teritoriului.

Poliţia ComunalăGiroc a intrat în subor-dinea Secţiei 1 Ru-rală Timişoara, lanivelul comunei ră-mânând un singurpoliţist cu funcţie deexecuţie. Programulde lucru este zilnic,între orele 8-16, po-liţistul care a rămasla post urmând să

desfăşoare activităţi specifice alepoliţiei de proximitate şi activităţi

de cercetare penală.Ceilalţi poliţişti care au lucrat pânăacum la Giroc fac parte din Secţia1 Rurală Timişoara şi vor ave casarcină patrularea în comunelearondate secţiei. Aceste patrulesunt organizate pe trei schimburi şivor interveni în situaţiile sesizateprin apelul de urgenţă 112. Locui-torii comunei Giroc pot apela în si-tuaţii de urgenţă numărul unic 112,iar cei care au probleme curente derezolvat, sunt aşteptaţi la sediulPoliţiei Giroc.

Agent-şef Aurelian GÎRD

Noua organizare a Poliţiei Rurale

Obligaţiilepersoanelorcare observăun incendiuPersoana care observă un in-cendiu are obligaţia săanunţe prin orice mijloc ser-viciile de urgenţă, primarulsau poliţia şi să ia măsuri,după posibilităţile sale, pen-tru limitarea şi stingerea in-cendiului.În caz de incendiu, orice per-soană trebuie să acorde aju-tor, când şi cât este raţionalposibil, semenilor aflaţi înpericol sau în dificultate, dinproprie iniţiativă sau la so-licitarea victimei, a re-prezentanţilor autorităţiloradministraţiei publice, pre-cum şi a personalului ser-viciilor de urgenţă.

D. CRĂINICEANU

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentruAgricultură (APIA) informează că, în pe-rioada 1 septembrie - 17 octombrie2011, inclusiv, se pot depune cererile desolicitare a ajutorului specific acordatpentru îmbunătăţirea calităţii pro-duselor agricole în sectorul de agricul-tură ecologică. Ajutorul specific seacordă pentru exploataţiile din pro-ducţia vegetală şi animalieră care suntînregistrate în sistemul de agriculturăecologică şi care se află în perioada detrecere de la agricultura convenţionalăla agricultura ecologică, nu-mită conversie.Beneficiarii ajutorului specificsunt persoane fizice, persoanefizice autorizate, întreprinderiindividuale sau familiale con-stituite conform O.U.G. nr.44/2008 sau persoane juridicecare îndeplinesc cumulativ ur-mătoarele condiţii: sunt înregis-traţi în fiecare an pentru caresolicită ajutorul specific, în sis-temul deagricultură ecologică, la Minis-terul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR), prin DirecţiileAgricole de Dez-voltare Rurală judeţene; deţin un contractîncheiat cu un organism de inspecţie şicertificare acreditat pe teritoriul UniuniiEuropene /aprobat de către MADR; deţinun document justificativ / certificat deconformitate / master certificat / certifi-catde confirmare a conversiei (în care semenţionează statutul exploataţiei în con-versie - anul 1, anul 2, anul 3, cultura,suprafaţa, numărul de animale, numărul

de familii de albine) emis de organismulde inspecţie şi certificare cu care aîncheiat contractul; se menţin în sistemulde agricultură ecologică pe o perioadă de5 ani; nu au datorii restante la bugetul destat sau bugetul local; în cazul beneficia-rilor din producţia vegetală, suprafaţaagricolă în folosinţă trebuie să fie de celpuţin 0,30 ha, ocupată cu culturi anuale,culturi perene sau păşuni şi fâneţe perma-nente.Beneficiarii ajutorului specific potdepune o singură cerere de solicitare a

ajutorului specific, fie pentru o ex-ploataţie din producţia vegetală, fienumai pentru una din speciile din pro-ducţia animalieră sau numai pentru oexploataţie din apicultură.În cazul în care beneficiarul exploateazămai multe terenuri aflate pe raza mai mul-tor judeţe, cererea va fi depusă la centruljudeţean APIA pe raza căruia se aflăsuprafaţa mai mare pentru exploataţiiledin domeniul vegetal.Pentru exploataţiile din domeniul creşteriianimalelor, beneficiarul va depune cere-

rea la centrul judeţean APIA pe razacăruia se află înregistrat sediul social pen-tru persoane juridice /PFA/ÎÎ/ÎF, respectivdomiciliul pentru persoane fizice.Nerespectarea condiţiilor de eligibilitateprevăzute pentru acordarea ajutoruluispecific poate atrage, după caz, reduce-rea/excluderea de la plată, respectiv pe-nalităţi/sancţiuni multianuale.Pentru acest tip de ajutor specific, Ro-mânia beneficiază de fonduri europenede 3.098.000 euro din Fondul Europeande Garantare Agricolă (FEGA).

Informaţii suplimentare:Hotărârea Guvernului nr. 759din 21 iulie 2010 privind acor-darea de ajutoare specific pen-tru îmbunătăţirea calităţiiproduselor agricole în sectorulde agricultură ecologică, cumodificările şi completărileulterioare; Ordinul nr. 17 din20 ianuarie 2011 privind apro-

barea reducerilor şi excluderilor aplicabilecererilor de plată a ajutorului specific pen-tru îmbunătăţirea calităţii produselor agri-cole în sectorul de agricultură ecologică,cu modificările şi completările ulterioare.Pentru mai multe detalii poate fi consultatsite-ul APIA, la adresahttp://www.apia.org.ro/buget_FEGA.htm,unde se află modelul de cerere şi instruc-ţiunile de completare, ghidul solicitantu-lui şi toate formularele necesare.

Insp. Maria HANEŞ

Agricultura ecologică

Page 4: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Cu toate că nu a avut muzicieni în fa-milie, Luminiţa şi-a găsit, de mică, vo-caţia de artist. La 10 ani se afla deja subîndrumarea maestrului Gheorghe Gale-tin, la Palatul Copiilor din Timişoara.De la această vârstă fragedă, LuminiţaJucu a început şi seria spectacolelor,mai întâi pe scena Clubului CFR. La 11ani a participat la concursul «Pe fir debaladă», de la Târgu-Jiu, unde a obţi-nut premiul I pe ţară.Au urmat alte pre-zenţe la concursuri de gen, cum ar fi«Scoica de aur» sau «Cântarea Româ-niei».«Când am început liceul, am lăsat-omai moale cu muzica populară, pentrucă studiam viola ca instrument princi-pal şi pianul, ca instrument secundar.Acum îmi prinde bine pianul, pentru căla Şcoala Populară de Artă, unde pre-dau de trei ani, îl folosesc destul de des.Din generaţia noastră sunt impresionatăde artiştii populari Nicoleta Voica şiVasile Conea. Referitor la repertoriulmeu, pot spune că interpretez muzică şidin Banatul de pustă şi din cel demunte. Pentru mine, folclorul este cevasfânt, care trebuie respectat şi dus maideparte. Nu de mult, am fost la o searăbănăţeană şi am cântat, ca niciodată,într-un club. M-a mirat faptul că eraufoarte mulţi tineri sub 25 de ani şi toţis-au ridicat, au fredonat melodiile, audansat un brâu sau o ardeleană. Existăo mare deschidere şi un interes crescutpentru muzica noastră populară», po-vesteşte Luminiţa Jucu.Despre tinerii interpreţi de muzică po-pulară, cântăreaţa din Giroc are păreri

împărţite: «Sunt foarte mulţi tineri careinterpretează muzică populară. Dintreei, doar o parte sunt talentaţi, dar cu si-guranţă dintre aceştia din urmă câţivavor duce mai departe tradiţiile şi cânte-cele noastre. Totul depinde de noroculfiecăruia. Poţi să fii foarte bun inter-pret, dar să nu ai şansa să te afirmi».Luminiţa Jucu consideră că, pe lângălinia melodică, în muzica populară estefoarte important şi textul. «Versurile auo importanţă deosebită, pentru că oa-menii ascultă mesajul pe care îl trans-miţi prin cântec. Trebuie să faci faţăcerinţelor, pentru că se cer şi se ascultămelodii care vorbesc despre părinţi oridespre copii. Cu cât este mai direct, cuatât mesajul este mai simplu de recep-

ţionat. Folclorul a mai evoluat, dar, cutoate acestea, tot melodia simplă şi fru-moasă, cu un text adevărat, este ceacare rămâne. Dintre cântecele care mi-au rămas aproape de suflet aş aminti«Viaţa trece ca un nor», «Doamne,mâine de-aş muri», «Omule, nu mălăsa», «Mulţumescu-ţi, dragă lume»,«Păcimaş îi badea meu».Revenind la episodul carierei de la Fi-larmonica Banatul, Luminiţa Jucuspune că s-a angajat acolo imediatdupă ce a terminat liceul. Instituţia eracondusă atunci de maestrul RemusGeorgescu. A cântat alături de Mioara

Românu, fiica lui Ion Românu, fost di-rector al Filarmonicii. Timp de doi ani,Luminiţa Jucu a cântat la violă, dar asimţit că poate ajunge chiar vioara-ntâi.«După Filarmonică am revenit la primadragoste, adică muzica populară. Amcolaborat cu Ansamblul Banatul, apoicu Timişul, cu care mai colaborez şiastăzi».Despre faptul că a devenit giroceancă,artista vorbeşte cu drag. «Am locuit înTimişoara multă vreme, oraş pe care-liubesc, dar la fel de mult îndrăgesc şiGirocul. În urmă cu doi ani am cum-părat o casă aici. Îmi place şi faptul căla Giroc am foarte mulţi colegi debreaslă, dar şi la fel de mulţi prieteni».Pe urmele mamei sale calcă fiul Lumi-

niţei, Sergiu, care are acum 18 ani şi vi-sează să devină un solist desăvârşit,facând deja primi paşi spre acest dezi-derat.Luminiţa Jucu a înregistrat până acumşapte albume cu muzică populară dinBanat, şase dintre ele la Timişoara, iarunul la Cluj-Napoca, cu Orchestra Fi-larmonicii. Cel de-al optulea albumeste acum în lucru, artista din Girocpromovând deja patru dintre compo-ziţii pe posturile de televiziune Favoritşi Etno. Textele şi le compune, în maremajoritate, singură, dar colaborează peaceastă linie şi cu Laurenţiu Laci.

Luminiţa Jucu şi diasporaCântăreaţa de muzică populară Lumi-niţa Jucu este un nume cunoscut nudoar în ţară, ci şi printre românii careau ales să trăiască în alte ţări. Mereu,dorul de casă îi face să-şi aminteascăcu drag de locurile natale şi de cânte-cele şi melodiile din tinereţe. «Am cân-tat mult în Banatul sârbesc. Oamenii deaici ştiu să petreacă şi să aprecieze mu-zica. Am fost, de vreo 12 ori, în StateleUnite ale Americii. Am vizitat şi amcântat pentru comunităţile româneştidin New York, Chicago, Los Angeles,Arizona ori Las Vegas. Îmi amintesc căla primul turneu American trebuia săcânt într-un restaurant. Când am ajunsacolo am văzut o sală simplă, cu doarşase mese. Nici nu-mi venea să cred.Dar am constatat apoi că nu conteazăsimplitatea sălii, ci oamenii care vinacolo. Majoritatea erau români din Ba-natul sârbesc, pe care îi cunoscusemdeja. Voiau să asculte doar muzică po-pulară, melodii vechi despre careaproape că nu se mai ştia nimic. Îmiamintesc că am apelat la Nicoleta Voica– şi ea era atunci acolo - şi m-a ajutatfoarte mult».Fie că a cântat pentru românii de acasăori pentru cei de dincolo de graniţe, Lu-miniţa Jucu a făcut-o cu profesiona-lism, cu dragoste pentru folclorulnostru bănăţean şi cu dorinţa de a trans-mite mai departe fiorul tradiţiilor şicântului românesc.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

LUMINIŢA JUCU: “FOLCLORUL E SFÂNT!EL TREBUIE RESPECTAT ŞI DUS MAI DEPARTE”

LLuummiinniiţţaa JJuuccuu ss--aa nnăăssccuutt llaa TTiimmiişşooaarraa,,îînn 2277 aauugguusstt 11996655.. AA uurrmmaatt şşccooaallaa ggeenneerraallăă îînn

ccaarrttiieerruull FFaabbrriicc,, aappooii aa ssttuuddiiaatt,, îînn ppeerriiooaaddaa lliicceeuu--lluuii,, llaa ««IIoonn VViidduu»»,, dduuppăă ccaarree aa uurrmmaatt ffaaccuullttaatteeaa

ddee ddrreepptt.. EEssttee ccăăssăăttoorriittăă şşii aarree uunn ccooppiill..

Page 5: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

5DIALOG CU CETĂŢENII

Chişoda – gazdă a cântecului popular românesc

AAssoocciiaaţţiiaa CCuullttuurraallăă ““IIoossiiff SSiivvuu şşiiCCoossmmiinn GGoollbbaann””,, AAssoocciiaaţţiiaa CCuullttuurraallăă““GGhhiioocceelluull””,, CCoonnssiilliiuull LLooccaall şşii PPrriimmăărriiaa

CCoommuunneeii GGiirroocc aauu oorrggaanniizzaatt ffeessttiivvaalluullccoonnccuurrss ddee iinntteerrpprreettaarree vvooccaallăă şşii iinnss--ttrruummeennttaallăă ““IIoossiiff SSiivvuu şşii CCoossmmiinn GGoollbbaann””

ccaarree aa aajjuunnss llaa cceeaa ddee--aa VV--aa eeddiiţţiiee şşii ss--aaddeessffăăşşuurraatt îînn ppeerriiooaaddaa 2244 -- 2266 aauugguusstt

22001111 llaa CChhiişşooddaa

FFeessttiivvaalluull aa ffoosstt ddeesscchhiiss îînn aacceessttaann,, jjooii 2255 aauugguusstt 22001111,, llaa oorraa1100,, ccâânndd llaa CCaassaa NNaaţţiioonnaallăă ddiinnllooccaalliittaatteeaa CChhiişşooddaa aa aavvuutt llooccsslluujjbbaa mmeemmoorriiaallăă îînn aammiinnttiirreeaacceelloorr ccaarree aauu ffoosstt IIoossiiff SSiivvuu şşiiCCoossmmiinn GGoollbbaann,, sslluujjbbăă uurr--mmaattăă ddee ddeeppuunneerrii ddee ccoorrooaannee..SSeeaarraa,, ppee sscceennaa FFeessttiivvaalluulluuii aauurrccaatt AAnnssaammbblluull ““GGhhiioocceelluull””,,ccaarree aa pprreezzeennttaatt uunn ppoottppuurriiuuddee ddaannssuurrii ppooppuullaarree bbăănnăăţţeennee..

MMaarreellee ccââşşttiiggăăttoorr ddiinn aacceesstt aann aallFFeessttiivvaalluull ccoonnccuurrss IIoossiiff SSiivvuu şşiiCCoossmmiinn GGoollbbaann ddee llaa CChhiişşooddaaaa ffoosstt LLuucciiaannaa MMaarriiaa EEnnee,, oottâânnăărrăă ddiinn TTâârrgguu JJiiuu ccaarree llaannuummaaii 1166 aannii aa uuiimmiitt jjuurriiuull şşiippuubblliiccuull pprreezzeenntt llaa aacceeaassttăăeeddiiţţiiee aa ffeessttiivvaalluulluuii,, vvoocceeaa eeiiffiiiinndd ccoommppaarraattăă ccuu cceeaa aa MMaarriieeiiTTăănnaassee.. DDrreepptt ppeennttrruu ccaarreeppuutteemm ssppuunnee ccăă,, llaa CChhiişşooddaa,, aauuffoosstt pprroommoovvaaţţii ssoolliişşttii ddee oo cceerrttăăvvaallooaarree,, vvooccii ccaarree ccuu ssiigguurraannţţăă sseevvoorr aauuzzii ddiissttiinncctt îînn rreeppeerrttoorriiuullccâânntteeccuulluuii ppooppuullaarr rroommâânneesscc..

InstrumentiştiPremiul I – George Popovici – 2.000 lei,Premiul II – Ion Răducan – 1.500 lei, Premiul III – Florin Gruia – 1.000 lei, Menţiune I – Florea Ion Sandu – 400 lei, Menţiune II – Romario Raul Betea – 400 lei, Premiul special al asociaţiei – MirelChialda – 500 lei.

Solişti vocaliMarele premiu: Luciana Maria Ene – 2.500 lei, Premiul I: Livia Neag – 2.000 lei, Premiul II: Lorena Pascu – 1.500 lei,Premiul III: Gabriel Dumitru – 1.000 lei,Menţiune I: Ioana Urs- 400 lei, Menţiune II: Narcisa Bălean – 400 lei, Premiul special Radio Timişoara:Andreea Ciupe – 400 lei.

Premii şi premianţi Marele Premiu

Zilele trecute, Casa Naţională din Chişodaa fost gazda Festivalul concurs Iosif-Sivuşi Cosmin Golban, festival concurs de in-terpretare vocală şi instrumentală. Eveni-mentul a avut ca parteneri media StudioulTeritorial de Radio Timişoara şi Televi-ziunea Favorit – Bucuresti, care a şi trans-mis în direct acest festival.Festivalul concurs Iosif-Sivu şi CosminGolban a luat naştere în urmă cu cinci anişi este dedicat memoriei celor doi artişti –tată şi fiu, doi instrumentişti valoroşi ai Ba-natului – trecuţi prea devreme în lumeadrepţilor. Competiţia s-a adresat tinerilorsolişti vocali şi instrumentişti din ţară, cuvârsta între 16-30 ani. „Anul acesta s-auînscris 64 de concurenţi din Timiş, dinzona Maramureşului şi Argeş. În ultima zide înscrieri, numărul candidaţilor s-a dub -lat. Tot atunci a venit în concurs şi uniculinterpret din afara graniţelor ţării, o tânără

din Chişinău. Am asistat anul acesta la ceamai mare competiţie de până acum, vocinumeroase şi foarte bune”, ne-a spus IleanaSzabo, director Ansamblul Folcloric Ghio-celul, unul dintre principalii organizatori aievenimentului. Evenimentul s-a desfăşurattimp de două zile, în prima având loc o pre-selecţie, care a lăsat în concurs, din cei 64de înscrişi, numai 33 de tineri interpreţi careau urcat pe scenă a doua zi. Probele au fostasemănă toare concursurilor de acest gen şiau constat în prezentarea unei piese fărăacompaniament muzical (doină sau baladă)şi a uneia cu acompaniament. Casa Naţio-nală din localitatea Chişoda a găzduit, ast-fel, cea mai mare competiţie de acest gen,cu premii pe măsură. „Marele premiu” alfestivalului i-a adus celui mai talentat ar-tist, Luciana Maria Ene, 2.500 de lei.

Vasile TOMOIAGĂFoto: Constantin DUMA

Festivalul tinerilor interpreţi de la Chişoda

Page 6: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

6 DIALOG CU CETĂŢENII

IINN MMEEMMOORRIIAAMM

ŢAP GHEORGHENăscut în iunie 1947, în comuna Cerişa

din judeţul Sălaj, Gheorghe Ţap,Ghiţă, aşa cum îl ştiau toţi prietenii, afost cel mai mic dintre cei patru copii

ai familiei.Era curios din fire şi foarte interesat de

tot ce se întâmpla în jurul său. Ca sădesluşească tainele naturii, a

fenomenelor care înconjoară un copilde la ţară, făcea un drum de câţiva kilo-

metri, în fiecare zi, la şcoala din satulvecin, Nuşfalău, de multe ori singur.

S-a înscris la liceu în Oradea, dar pen-tru că făcea parte dintr-o familie în-stărită, de chiaburi, a fost dat afarădin şcoală. Nu a renunţat la ceea ce-iplăcea cel mai mult în acea vreme,

şcoala, şi, fără să spună cuiva, a plecatîn Banat, la 14 ani, şi s-a înscris la

Şcoala profesională de la SânnicolauMare, unde a deprins tainele meseriei

de mecanizator agricol şi a urmat cursul de tractorist.

S-a căsătorit la 18 ani, în 1965, cuMaria Petcu, din Giroc, care şi ea arerădăcini în Ardeal, mai precis în Valea

de Sus, judeţul Bihor, de unde eramama ei, Viorica.

A studiat în anii următori la Oradea,la Şcoala tehnică de maiştri mecaniciagricoli, unde a absolvit ca şef de pro-

moţie. Din căsătoria cu Mărioara,Dumnezeu le-a dăruit două fete:

Lucica şi Daniela, (Geli, cum o ştiugirocenii).

A muncit de-a lungul vieţii în Staţiu -nea de Mecanizare a Agriculturii

(SMA) Timişoara, fiind şef la secţiiledin Dumbrăviţa, Ciarda Roşie şi, în ul-

timul timp, la Giroc.După 1989, s-a adaptat la timpurile noişi şi-a întemeiat, împreună cu soţia, oafacere de succes în comuna noastră.A fost unul dintre cei mai vechi consi -

lieri locali şi preşedinte al FilialeiGiroc a PSD.

FFuuggiitt iirrrreeppaarraabbiillee tteemmppuuss!!Cu un an în urmă, a plecat dintre noi cel care a fost

ŢAP GHEORGHE, om de aleasă omenie, soţ de nădejde, tată bunşi bunic iubitor. Om de acţiune, i-a plăcut să muncească şi să aibătot ceea ce i-a trebuit lui şi familiei, dar în acelaşi timp a fost bun

gospodar pentru interesele obştii din care a făcut parte şi în destinele căreia s-a implicat fără şovăire.

ŢAP GHEORGHE a fost unul dintre girocenii care a făcut multeîn interesul comunei. Ghiţă, cum îi spuneau prietenii, a fost un om

bun, prieten de nădejde care nu te-a lăsat la greu şi cetăţean defrunte al comunei.

A plecat prea repede şi nedrept dintre noi, dar destinul se ghideazădupă legile lui inexorabile.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Page 7: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

7DIALOG CU CETĂŢENII

Anul acesta, vom fi 7 miliarde. 7 mi-liarde de făpturi umane vor locui planeta,folosindu-i resursele, cu sau fără recunoş-tinţă, cu mai mult ori mai puţin discernă-mânt, conştienţi sau nu de impactul lorasupra a tot ceea ce e în jur. De la îndemnulbiblic „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţipământul şi-l supuneţi” s-a ajuns azi la în-demnuri la responsabilitate privind numărulde copii pe care-i facem şi la avertizăriaproape isterice privind necesitatea scăderiivitezei cu care ne înmulţim. Trecând de lacantitate la calitate, trebuie să reflectăm nudoar câţi vom fi, ci şi cum vom fi. Cum vortrăi oamenii, ce probleme vor avea, ceschimbări se vor petrece cu ei? Sunt aspectepe care încercăm să le prevedem în încer-carea de a îmbunătăţi ce se poate îmbunătăţişi de a ne pregăti pentru restul provocări-lor.De curând, un amplu raport privind sta-rea viitoare a lumii a fost dat publicităţii decătre Departamentul de Politici Econo-mice şi Sociale al Naţiunilor Unite- DiviziaPopulaţiilor. 2010 Revision ofWorld Popu-lation Prospects este un ansamblu de previ-ziuni privind creşterea populaţională aomenirii şi anumite aspecte ale calităţii vie-ţii oamenilor elaborat pe baza unor indica-tori statistici comunicaţi de ţările lumii înanul 2010. Pentru prima dată OrganizaţiaNaţiunilor Unite îşi aruncă privirea până în

anul 2100 pentru a prevesti viitorul umani-tăţii. Deci, ce se va întâmpla cu noi până lasfârşitul acestui veac? Să vedem ... 7 miliardeîn 2011 - 9 miliarde în 2050 - 10 miliarde în2085.

Acestea sunt cifrele estimative furni-zate de ONU, care a folosit diferite modelede predicţie pentru a prevedea “încărcătura”umană pe care o va purta planetaîn următoarele câteva decenii.Pare enorm, mai ales că timpulpare să treacă atât de repede - aiimpresia că acuşi o să se facă anul2050 şi o să fim cu o treime maimulţi decât suntem acum.

Dar există şi o veste bună.Rata creşterii populaţiei a scăzutmult în ultimii 50 de ani şi, dupătoate probabilităţile, va continuasă scadă. Cu alte cuvinte, creşte-rea va fi mai lentă. Vor fi, evi-dent, diferenţe mari întrecontinente: Africa, de pildă, vaajunge de la 1 miliard de locuitori,cât are în prezent, la cca. 3,6 miliarde, în2100.Clasamentul ţărilor, în funcţie demărimea populaţiei, va suferi schimbări,unele previzibile, altele surprinzătoare.Cele mai populate ţări erau în 2010: China(1.341 milioane locuritori), India (1.225

milioane), SUA (310 milioane). Cum vaarăta clasamentul în 2100, după estimărileoficiale? Locul I: India (populaţie estimată:1.551 milioane locuitori).Locul II: China(941 milioane - remarcabilă scăderea, darcât de bine sau de rău va fi că scade popu-laţia Chinei, asta numai viitorul ne-o vaarăta). Iar pe locul III - surpriză! - ar putea

ajunge Nigeria, ţară care azi ocupă locul 7,dar care, având o rată mare a fertilităţii, vaajunge, se prognozează, la o populaţie de730 milioane - cât toată populaţia actuală aEuropei! Mai bătrâni, tot mai bătrâni...(vaurma).

Gabriel TOMESCU

ECONOMIA MORŢII-SECOLUL XXI (I)

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15sunete a 4 secunde Aecare, cu pauză de 4 se-cunde întreele.Pentrusirenelecuaer compri-mat, semnalul se compune din 15 sunete a 2secunde Aecare, cu pauză de 2 secunde între

ele. Semnalul de “ALARMĂ LA DEZASTRE”constă în 5 sunete a 16 secunde Aecare, cupauzăde10secunde întreele.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalul secompunedin5sunete a 8 secunde Aecare, cu pauză de 5 se-

cunde între ele.“PREALARMAAERIANĂ”are3sunetea32desecundeAecare,cupauzăde12secunde între ele. Pentru sirenele cu aer com-primat,semnalulsecompunedin3sunetea16secunde Aecare, cu pauză de 6 secunde între

ele.“ÎNCETAREA ALARMEI”aresunetcontinuu,de aceeaşi intensitate, cu durata de 2minute.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalulsecompune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cuduratade1minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467, Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256

929; Deranjamente APĂ-CANAL - 0752 192848; Stare civilă - 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetruVasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU -cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798,

0732 600455e-mail: [email protected]

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Nu pierdeţi niciun număr al ziaruluinostru. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!

A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Anunţăm cu omare tristeţe însuflet că s-a

scurs un an de când atrecut la cele veşnice

ŢAPGHEORGHEcel care ne-a fostcumnat, şef, unchipentru nepoţi şistrănepoţi.

A fost întotdeaunaalături de noi, ne-asprijinit şi ne-a ajutat,iar noi nu îl vom uita

niciodată.Dumnezeu să-l

odihnească în pace!

Leontina Petcu şi familia

Campionat local detenis demasă

Organizaţia locală a Tineretului NaţionalLiberal organizează prima ediţie a Campi-onatului Local de Tenis de Masă. Com-petiţia, la care sunt aşteptaţi să participelocuitorii din Giroc care ştiu să mânuiascăpaleta de tenis de masă, va avea loc sâm-bătă, 10 septembrie, la Sala de Sport din lo-calitate, începând cu ora 10.

În perioada 24-26 august 2011, Com-plexul Flonta din Giroc a găzduitprima ediţie a concursului de pescuitla crap - Cupa Girocului. Premiilecare s-au acordat au fost 1.800 leilocul I, 1.300 lei locul II şi 800 de leilocul III. De asemenea, s-au acordatdiplome de participare tuturor con-curenţilor. Clasamentul final a fostcalculat pe cantitate, punctându-secrapul românesc, crapul oglindă şiamurul, începând de la 1 kilogram.Inaugurarea competiţiei precum şiceremonia de înmânare a premiilorau fost făcute de domnul primar IosifIonel Toma, Primăria Giroc fiindcoorganizator al acestui eveniment.La competiţie au fost prezenţireprezentanţi ai renumitelor firmeAnaconda şi Mega Baits, iar printreparticipanţi s-au numărat şi membriai clubului CARPWEST.După două zile de aprigă competiţie,clasamentul, realizat şi în funcţie decantitate, a fost următorul: Locul I -Standul 5 (Cătălin Andriţoiu +Alexandru Andriţoiu) - 48,61 kg +

cea mai mare captură dinprima zi de concurs(6,75 kg, crap româ-nesc); Locul II - Standul4 (Dan Boştiocă + ŞtefanArdelean - ANA-CONDATEAM) - 19,26kg; Locul III - Standul 6(Alexandru Chermeleu +Dragos Boştiocă + SilviuPetricică - MEGABAITS TEAM) 15,07 kg+ cea mai mare capturădin ultima zi de concurs(amur 6,72 kg).Alexandru Chermeleu, principalul or-ganizator, ne-a declarat: “Concursuls-a desfăşurat pe parcursul a două ziletoride (24-25 august 2011), cu 6echipe de pescari experimentaţi înpescuitul sportiv la crap. Competiţiaa fost una mai mult psihologică, unconcurs dificil, pe o baltă undepeştele a răspuns foarte greu, nu amâncat, mai mult adăpostindu-se decăldura nimicitoare atât pentru el, câtşi pentru participanţi. În final s-a dus

o luptă strânsă pentru locurile 2 şi 3,urmând ca cei mai buni, mai munci-tori şi poate oleacă mai norocoşi, săcâştige.Aşteptăm cu nerăbdare ediţiaa doua, care se vrea a fi organizată lasfârşitul lunii octombrie, în acelaşiloc”.Organizatorii mulţumesc magazinu-lui CAPTURA din Timişoara pentrusprijinul acordat în organizarea con-cursului.

Anton BORBELY

Prima ediţie a Cupei Giroculuila pescuit, un real succes

Page 8: FestivaluldeInterpretareVocală şiInstrumentală“IosifSivuşi ......2 DIALOG CU CETĂŢENII Srbtoarea Naterii Maicii Domnului mar-cheazhotarulastronomic dintrevarşitoamn.Btrâ-niispuncînaceastzirân-dunelelepleacsprezonele

8 DIALOG CU CETĂŢENII

CUPA“1 IUNIE” la şah pentru copii 5-12 ani –DUMBRĂVIŢA – 4 Iunie 2011

Concursul a avut participare din zona metropolitanăTimişoara, fiind dedicat numai copiilor până în 12 ani.Micii şahişti din Comuna Giroc şi-au luat din nou tribu-tul de medalii: Denis-DeanAlboni, locul II în clasamen-tul general şi locul I la categoria B10; Daria Georgiu,locul I la categoria F8; Alexandra Paraschiv, locul III lacategoria F10; Paul Paraschiv, locul III la categoria B10;Alina Grozoni, locul II la categoria F8.Dacă ne-am obişnuit deja cu supremaţia Dariei Geor-

giu la F8 (fete 5-8 ani) în competiţiile locale şi regionale,în schimb trebuie remarcată prestaţia de excepţie a luiDenis Alboni, care a obţinut victorii la jucători reduta-bili, precum Andrei Hîncu şi Mihai Ciorîcă, ambii de laC.S.S. nr. 1 Timişoara, şi ambii mai mari decât Denis.

Trofeul„MEDIATOR”GiarmataVii,Ediţia a XI-a, 11 iunie 2011

Devenit deja tradiţional, festivalul de şah de la Giar-mata Vii a reunit jucători din Timiş,Arad, Hunedoara,dar şi Alba Iulia, Craiova, Reşiţa, precum şi jucătoridin Serbia şi Ungaria.Şahiştii din Giroc şi-au făcut simţită prezenţa, prin

premiile obţinute de: Daria Georgiu, locul I la cate-goria F8; Robert Matiş, locul I la categoria B14; PaulParaschiv, locul I la categoria B10; Alexandra

Paraschiv, locul II la categoria F10. Revelaţia turneu-lui a fost totuşi Paul Paraschiv care, în afară de loculI la categoria sa de vârstă (băieţi 9-10), a ocupat loculII în clasamentul general al Turneului Junior, în carejucau amestecaţi toţi concurenţii de la categoriilecuprinse între 9 şi 14 ani, băieţi şi fete!!

F.I.S.C.A. – Festivalul Internaţionalde Şah“Cap Aurora”– iunie 2011Beneficiind de atracţia mării, dar nu şi de o vreme

pe măsură, turneul de pe litoral s-a apropiat, numeric

şi valoric, de magnitudinea unui campionat naţional.Şahiştii giroceni prezenţi s-au descurcat onorabil: PaulParaschiv şi DenisAlboni cu câte 5,5 puncte s-au cla-sat pe locurile 19 şi 22 din 74 de concurenţi la cate-goria 10 ani B+F.Singura medaliată din Giroc a fost de data aceasta

Alexandra Paraschiv, care cu 5,5 puncte a ocupat locul25 din 74 de concurenţi, clasându-se pe locul 3 la F10(fete, maxim 10 ani).

Zamfir MOLDOVAN

RETROSPECTIVA ŞAHISTICĂ A VERII

După primele patru runde ale actualei ediţii acampionatului Diviziei D Timiş, FC Chişoda a acu-mulat maximum de puncte, adică 12, la fel ca şiCSM Lugoj, echipă clasată pe locul întâi graţie go-laverajului. Elevii lui Cristi Safta, cu Riviş la ti-monă, s-au impus mai întâi pe teren propriu, înetapa a doua, în faţa celor de la Deta, cu scorul de

7-0 (patru goluri aparţinând lui Riviş), iar apoi laTimişoara, în faţa celor de laAuto, la limită, cu doar1-0, autorul golului de trei puncte fiind acelaşiRiviş. Pentru conformitate, punctăm cele mai im-portante evenimente care s-au petrecut în sânulechipei în ultima săptămână. Mai întâi, la meciul cuFC Deta, echipă condusă de pe banca tehnică defostul jucător al UMT, FC Braşov şi Rapid, Imi Vas-cko, Răzvan Riviş a fost omul orchestră, marcând în

fiecare repriză de câte două ori. Oprescu, Sas şi Do-chiţa şi-au trecut şi ei numele pe lista marcatorilor,cu precizarea că cel din urmă putea realiza o dublă,dacă «scăriţa» lui din penalty nu ar fi întâlnit baratransversală a porţii detenilor. Înainte de acest meci,FC Chişoda s-a întărit şi cu mijlocaşul la acoperireGlava, introdus de antrenorul Cristi Safta în ultima

jumătate de oră a jocului cu detenii.

Meci mai greu în FreidorfFC Chişoda s-a deplasat, la mijlocul

săptămânii trecute, la Timişoara, pentru joculcu Auto. A fost un meci în care chişozenii şi-au dovedit superioritatea, însă nu şi pe tabelade scor, care a suferit o singură modificare, înminutul 25, când mingea şutată de Riviş s-aoprit în vinclul porţii gazdelor. Cu acest re-zultat, Chişoda s-a alăturat CSM-ului lugo-jean în lupta pentru prima poziţie, echipapregătită de Cosmin Stan având avantajul cănu a primit încă vreun gol în campionat, aşa-dar stă mult mai bine la golaveraj decât for-

maţia noastră.În partida din runda a patra, elevii lui Cristi

Safta au reuşit din nou să marcheze de 7 ori, ca şi înpartida cu Deta, însă au şi primit un gol de la Arse-nal Bucovăţ.În etapa viitoare FC Chişoda se deplasează la

Timişoara, pentru un prim meci mai greu, contrauneia dintre candidatele la titlu în acest an, “leo-parzii” de la CFR Timişoara.

A. BORBELY

După nefericitul accident suferitla Arad, Ionel Pascotă, multiplulnostru campion, a început recupera-rea şi speră să-şi atingă unul dintreobiectivele propuse pentru acestsezon competiţional, şi anume cuce-rirea titlului de campion în cadrulCampionatului European de Est.Vă reamintim că motociclistul

din Giroc a suferit un accident gravpe circuitul improvizat pe aeropor-tul arădean în cursa clasei 600 cmc.La puţine minute după ce câştigasela 1.000 cmc, a căzut de pe motor la200 kilometri pe oră după ce a fostlovit în cap de un cauciuc.„Ţin minte că aveam cam 200

de kilometri pe oră când cel din faţăa acroşat un cauciuc şi mi l-a proiec-tat în cap. Am căzut pe spate, directîn cap. S-a spart şi casca! Noroculmeu a fost că în momentul impactu-lui eram inconştient, ca o legumă, şiam alunecat pe asfalt, că altfel îmirupeam câteva oase. Mi s-a «rupt

filmul» vreo 5 minute şi asta nu edeloc bine. Mai am şi o arsură pespate, dar şi un muşchi distrus“, apovestit Pascotă.Acum însă, din fericire, „totul e

sub control acum. Mai am dureri decap şi ameţeli, dar starea mea desănătate evoluează spre bine. Suntsub supraveghere medicală şi dacătotul merge bine vreau ca foarte cu-rând să urc pe motor şi să fac nişteture. Nu e primul meu accident încursă, nu mă sperii aşa de uşor. Mărefac pentru cursa de la Belgrad,Campionatul Europei de Est, undevreau să cuceresc titlul“, spune pi-lotul în vârstă de 32 de ani.În acest sezon Ionel Pascotă

poate câştigat titlul de campion alEuropei de Est şi poate reedita dubladin 2010, campion naţional la cla-sele 600 cmc şi 1.000 cmc, cu o evo-luţie bună în ultima etapă asezonului intern, cea de la Serres(Grecia), 7-9 octombrie. (A.B.)

Punctaj maxim după patru etapeFC Chişoda şi CSM Lugoj se înscriu în lupta pentru titlul de campioană

Ionel Pascotă vrea două titluri pentru Giroc

Girocul are echipă în Campionatul JudeţeanDupă ce Arsenal Bucovăţ a primit o invitaţie pentru Divizia D

în ultimul moment, după neînscrierea în campionat a formaţiei Poli2002, a rămas un loc liber în seria a III-a a Campionatului Judeţean.AJF a hotărât ca pe poziţia rămasă astfel neocupată să fie primită CSGiroc - formaţie care în ultimul sezon a evoluat în Campionatul Mu-nicipal. În etapa a treia, FC Giroc a pierdut, 1-2, în deplasare, laNădrag. (A.B.)

Clara Florina PASCUdin Chişoda, 6 ani

Raluca JUREBIE-CREŢUdin Chişoda, 6 ani

Roberta TIPOLdin Chişoda, 6 ani

Andrei PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Mario Eugen PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Ba, al meu emai frumos!

IIoonneell PPaattrriicckk PPAASSCCOOTTĂĂ44 aannii,, ddiinn GGiirroocc

LLAA MMUULLŢŢII AANNII,, BBiiaannccaa AAmmiirraa BBÂÂRRLLOOGG22 aannii,, ddiinn GGiirroocc

LLuuccaa IIuulliiaann MMAAXXIIMMuunn aann şşii zzeeccee lluunnii,, ddiinn GGiirroocc

LLAA MMUULLŢŢII AANNII,, RRaauull AAnnddrreeii SSUUBBAA22 aannii,, ddiinn GGiirroocc