Anul XV Numărul 8 (200) 19 iunie 2012

FFeessttiivvaalluull IInntteerrnnaaţţiioonnaallddee FFoollcclloorr aall PPrreeşşccoollaarriilloorr

““FFllooaarree GGiirroocceeaannăă””,, eeddiiţţiiaa II

SUPLIMENT SPECIAL “DIALOG CU CETĂŢENII” NR. 200paginile I-IV

ppaaggiinniillee 44--55 ppaaggiinniillee 88--99

Copiii din Chişoda şi Giroc, dar nunumai ei, au primit un cadou de exce-pţie cu prilejul Zilei Internaţionale aCopilului – un parc de joacă pentru ceimici, dar şi un loc de recreere pentru ceitineri sau mai puţin tineri.

Deschiderea Parcului situat lângă sta-dionul de fotbal din Chişoda s-a făcutîn prezenţa primarului Iosif Ionel Toma,cel care a tăiat panglica inaugurală, a vi-ceprimarului Ionel Popazie, a unei părţia consilierilor locali şi a numeroşi copii

şi părinţi din Giroc şi Chişoda.Noul loc de joacă beneficiază de toatejocurile copilăriei – topogane, huţuluşe,gropi cu nisip, teren de sport – şi a de-venit, în scurt timp, locul preferat de re-

laxare al girocenilor.Mai mult, în acest parc, aşa cum se în-tâmplă şi în celelalte de pe raza co-munei Giroc, de curând, accesul laInternet este gratuit. (A.B.)

Cadou de 1 Iunie – un nou parc de joacă la Chişoda

La alegerile locale desfăşurate în 10 iunie, pentru Consiliul Local al co-munei Giroc s-au înscris în cursă şase partide ori alianţe politice. Dupănumărarea voturilor, USL (PSD, PNL, PC) a obţinut 2.461 voturi,63,20%, având 10 consilieri locali, Partidul Verde, 521, 13,38% - 2 con-silieri, Partidul Poporului –DD, 472, 12,12% - 2 consilieri, PDL, 318,8,17% - 1. UNPR a obţinut 84 de voturi, 2,15%, iar PRM, 38, 0,97%.Componenţa Consiliului Local Giroc pentru mandatul 2012-2016 esteurmătoarea: Gruiţa Octavian Petru – Uniunea Social Liberală (PNL),Şipoş Nicoleta Daniela – Uniunea Social Liberală (PSD), Urşica AdrianDănuţ – Uniunea Social Liberală (PC), Golban Gheorghe – UniuneaSocial Liberală (PSD), Terteci Lenuţa – Uniunea Social Liberală (PSD),Gâlcă Ilie – Uniunea Social Liberală (PNL), Pascotă Ionel Petru – Uniu -

nea Social Liberală (PSD), Vârtosu Dan – Uniunea Social Liberală(PSD), Alexa Ionel – Uniunea Social Liberală (PSD), Golban Florin –Uniunea Social Liberală (PNL), Mocanu Florin – Partidul Verde,Stanca Ioan Antoniu – Partidul Verde, Bota Mircea – Partidul Poporu-lui-D.D., Contescu Miluţă – Partidul Poporului-D.D., Cojeia Ciprian –Partidul Democrat Liberal.În cursa pentru funcţia de primar al comunei Giroc s-au înscris patrucandidaţi. Toma Iosif Ionel – USL, a obţinut 2.962 de voturi, adică75,42%, fiind urmat de Bota Mircea - Partidul Poporului-D.D., 479 -12,20%, Mocanu Florin – Partidul Verde, 318 - 8,10% şi CojeiaCiprian - Partidul Democrat Liberal, 168 - 4,28%.

V.T.

Rezultatele alegerilor locale 2012 în comuna Giroc

2 DIALOG CU CETĂŢENII

„Poziţia Bisericii în Istorie trebuie condiţionatăde aşezarea Ei în Adevăr”(17), alminteri„pluteşte” fără „busolă” în „Nulosferă” (18),„Hăt Departe” de Rânduiala Înaltă a Provi-denţei (19).O „mutaţie rampantă” (20) faţă de BisericaPrimuluiMileniu o constituie eclesiologia etno-filetistă (s.n.) care a început să înflorească însecolul XIX, odată cu apariţia Naţiunilor –State (21), şi „pasul” spre Autocefalie (22).Conform eclesiologiei Pauline, autocefalia (gr.„avtos” = însuşi şi chéfali = cap) este acordatăunui LocAnume iar nu unei Naţiuni (23).„Supărarea cea Mare” a Românilor Ortodocşi(?) era „neatârnarea” Bisericii Lor de PatriarhiaEcumenică de Constantinopol (24) şi ca atareau „demarat” prin Domnul Ţării, Cler şi Or-ganele Legiuitoare procedurile pentru „MareaIeşeală” de sub „tirania” Instituţiei Eclesiasticede pe malurile Bosforului, fără să se du-mirească că prin acest „Mare Act Istoric” (25)au intrat între strivitoarele „maxilare” ale Statu-lui, „construcţie” pironită în Imanenţa Pură.„Independenţa” faţă de Scaunul Patriarhal a„împieptoşat” Biserica Ortodoxă Română să se„preschimbe” din Biserică – Fiică în Biserică –Soră (26) (din păcate, Ea a „mers mai departe”şi s-a „pietrificat” în „Biserică – Soacră” – cu„Nurori” care de care mai Nesăbuite) Care în-continuu „muştruluieşte” uitând să mai Slu-jească „mult – depărtata” de DumnezeuPopulaţie „vrăjită” de omiprezentul „NeantSclipicios” (27) al Postmodernităţii.Eclesiologia statutară a Bisericilor NaţionaleOrtodoxe este „profund problematică” (28),pentru căAcestea nu mai stabilesc întotdeaunaun „raport tainic şi de bună cuviinţă” (29) cuCetatea, Persoana, Poporul, Politicul, Econo-micul, Alteritatea ş.a.m.d. obstrucţionând„ocârmuirea continuă a Duhului Sfânt” (30).Intervenţiile Puterii - „stato” înseamnă condiţiaexercitării concentrate a autorităţii publice într-unteritoriu, indiferent de către cine sau în numelecui fără suportul transcendenţei, avându-şi raţiu-nea în ea însăşi (31) – s-au făcut remarcate încădin vremea Creştinismului Timpuriu (32).

„Philetismos”(33) , condamnat de un sinod dela Constantinopol din 1872 ca „erezie”, para-doxal, a „capotat” la întretăierea cu eclatanţaAutohtoniei delabrate şi s-a „stogoşit” înCredin-ţa Strămoşească. Raportul Etnie – Confesiunese înfăţişează ca o „înjghebare” teoretică şipragmatică imuabilă, un „cadru receptacular”(34) în care se pot desfăşura procese istorice cuo finalitate previzibil – pozitivantă.Biblia descoperă Neamurile ca „rânduielicreaţionale”, deci, existente transistorice – fireîntinse gata să se rupă la „adierile” vântului Pre-carităţii. Antropolgia „întăreşte” postulateleidentităţii originare, monogeniste, prin exem-plele de sociabilitate inascentă a Omului, caredefinesc convingător faptul social al rudenieigeneralizate şi restrânse. Orice om din Lume seîncadrează într-o „spiţă de neam”, având o des-cendenţă matriliniară şi patriliniară sau agnatică(35). Existenţa istorică a Neamurilor a fostsancţionată în ziua Cinzecimii, când LimbaApostolilor unică şi diferită „cheamă” toateaceste „părţi” ale Întregului Omenesc să intreîn componenţa Bisericii ca „Poporul cel Nou”.La scriitorii ecleziastici, adjectivul „ethnicus”desemna păgânul, adică „indiferentul” sau„imunul” la credinţa în Hristos. Această„prejudecată” lingvistică a impregnate mentalulcolectiv inconştient atât de adânc, încât atuncicând se întocmeşte un catalog al esenţelor subs-tanţiale ale unei etnii, el este diagrama unorcomparaţii divergente sau convergente, înfuncţie de Referent. Etnicul, chiar dacă este „in-vestit” cu calitatea participativă la Ospăţul Îm-părăţiei, nu are însă absolutitate substanţială(36). Termenul de etnie, din perspectivă teo-logică, nu se suprapune peste „laos ton Theon”sau „am sel Iahve”, ci „referează” o anume gru-pare din „aria” Totului care a existat înainte deBabel (37). Tocmai pentru a-şi reocupa LoculPierdut în urmamâniei lui Dumnezeu manifes-tată faţă de „răzvrătiţii” din Câmpia Sinear, Pro-nia a „înzestrat” fiecare neam de sub Soare cucâte un Înger Păzitor (38).

Viorel Dorel CHERCIU- va urma -

NOTE17. OvidiuHurduzeu,MirceaPlaton,Atreia forţă:România profundă, Postfaţă de Gheorghe Fe-dorovici, Bucureşti, Editura Logos, 2008, p. 293.18. Idem, p. 300.19. Antonio Rosmini, Cele cinci plăgi ale Sfin-tei Biserici, Traducere de Raluca Popescu, Iaşi,Institutul European, 2007, p. 249.20. Michel Freitag, L’oubli de la société. Pourune théorie critique de la postmodernité,Presses universitaires de Rennes, 2002, p. 87,apud Jean-Claude Guilleband, Gustul Viitoru-lui, Traducere şi Prefaţă de Dinu Flămând,Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.21. Grigorios Papathomas, În vremea post-eclesialităţii. Naşterea modernităţii post-ecle-siologice, Traducere de Florin-Cătălin Ghiţ, în„Tabor”, Anul III, nr. 5, 2009, p. 16.22. Liviu Stan, Obârşia autocefaliei şi au-tonomiei. Teze noi, în „Mitropolia Olteniei”,Anul XIII, nr. 1-4, 1961; Idem, Autocefalia şiautonomia în Ortodoxie, în „Mitropolia Olte-niei”, Anul XIII, nr. 5-6, 1961; Idem, Autoce-falia şi autonomia în Biserica Ortodoxă, în„Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, AnulXXXVIII, nr. 7-8, 1962; Constantin Pârvu,Au-tocefalia Bisericii Ortodoxe Române, în „StudiiTeologice”,AnulVI, nr. 9-10, 1954; Liviu Stan,DespreAutocefalie, în „Ortodoxia”,Anul VIII,nr. 3, 1956; Mircea Păcurariu, Câteva conside-raţii privind vechimea autocefaliei BisericiiOrtodoxe Române, în „Autocefalie, Patriarhie,Slujire Sfântă”, Bucureşti, 1995; EmilianPopescu, Începuturile îndepărtate ale autoce-faliei Bisericii Ortodoxe Române: Tomis-ul.Arhiepiscopie autocefală, în „Centenarul auto-cefaliei Bisericii Ortodoxe Române 1885-1985”, Bucureşti, 1987; Nicolae V. Dură,Forme şi stări de manifestare a autocefaliei Bise-ricii Ortodoxe Române de-a lungul secolelor.Mărturii istorice şi canonice, în „Centenarul au-tocefaliei Bisericii Ortodoxe Române 1885-1985, Bucureşti, 1987; Niculae Şerbănescu,Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române cuprilejul centenarului 1885 – 25 aprilie 1985, în„Centenarul autocefaliei Bisericii OrtodoxeRomâne 1885-1985, Bucureşti, 1987; Idem,Optzeci de ani de la dobândirea autocefaliei

Bisericii Ortodoxe Române – 25 aprilie 1885 –25 aprilie 1965, în „Biserica OrtodoxăRomână”, Anul LXXXIII, nr. 3-4, 1965; LiviuStan, Sprijinirea luptei de independenţă apoporului român prin lupta Bisericii pentru au-tocefalie, în „Ortodoxia”,AnulXX,nr. 4, 1968 ş.a.23. Grigorios Papathomas, St. cit., p. 10.24.AlexandruMoraru,Autocefalie şi patriarhatîn Biserica Ortodoxă Română, în „Biserica înmisiune. Patriarhia Română la ceas aniversar”,Bucureşti, 2005, p. 667.25. Idem, p. 674.26. Ibidem.27. Ovidiu Hurduzeu, Lumea văzută din Sili-conValley. Sclavii fericiţi, Iaşi, Editura Timpul,2005, p. 58.28. Grigorios Papathomas, St. cit., p. 12.29. Dan Puric, Cine suntem, Bucureşti, EdituraPlatytera, 2008, p. 108.30. Ştefan Morariu, Autoritatea bisericească înprimele veacuri creştine, Bucureşti, EdituraBren, 2007, p. 79.31. Hagen Schulze, Stat şi naţiune în istoria eu-ropeană, Traducere coordonată de Háns Neu-mann, Iaşi, Editura Polirom, 2003, p. 38.32. Adrian Gabor, Biserică şi stat în timpul luiTeodosie cel Mare, Bucureşti, Editura Bizan-tină, f.a., p. 74.33. Ioan I. Ică jr., Perspective comparate asuprareformei Bisericii în Europa secolului al XX-lea,în „Pentru un creştinism al noii Europe”, Vol.III, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007, p. 68.34. Ilie Bădescu, Sociologia eminesciană,Galaţi, Editura Porto-Franco, 1994, p. 47.35. N. Constantinescu, Relaţiile de rudenie însocietăţile tradiţionale. Reflexe în folclorulromânesc, Bucureşti, Editura AcademieiRomâne, 1987, p. 35.36.HoriaR. Patapievici, Este etnicul o substanţă?,în „Dilema”,Anul IV, nr. 160, 1996, p. 6.37. Ion Chirilă, Etnie şi confesiune în Transil-vania – abordarea teologică a terminologiei is-torice, în „Renaşterea”, Anul VII, serie nouă,nr. 1 (73), 1996, p. 7.38. Alexandru Baumgarten, Angeologie şinaţionalism, în „Dilema”, Anul V, nr. 249,1995, p. 11.

Autocefalia – constricţia eclesialităţii la ideologizarea Etnicului (2)

Sfânta TreimeConform tradiţiei după care, în ziua urmă-toare marilor praznice, sărbătorim persoanelecare au slujit ca instrumente ale evenimentu-

lui prăz-nuit saucare au avutun oare-care rol însăvârşirealui, a douazi dupăDuminicaPogorâriiSfântuluiDuh, adică

in Lunea Rusaliilor, Biserica ortodoxăprăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoanăa Sfintei Treimi. În calendarele româneştiaceastă zi e trecută ca sărbătoarea SfinteiTreimi. Denumirea aceasta, de dată mainouă, reprezintă probabil o influenţă catolică(la catolici Sfânta Treime e sărbătorită înprima Duminică după Rusalii). În secolulXII, nici în Apus nu era încă generalizată oasemenea sărbătoare, ci era privită în unelemănăstiri ca o inovaţie; ea a fost stabilită de-finitiv în Apus abia la 1334. În calendarelecelorlalte Biserici Ortodoxe însă, Lunea dedupă Rusalii este numită încă Lunea Sfântu-lui Duh, ca în Penticostar.

RusaliileRusaliile, cunoscute şi drept Pogorârea Sfântu-lui Duh, reprezintă o sărbătoare creştină impor-tantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 dezile după Paşti. De Rusalii este comemoratăcoborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor luiIisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Tes-tament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acesteveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti(Şavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisusdin Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină maipoartă denumirea de Cinzecime (în latină Pen-tecostes, în franceză Pentecôte, în germanăPfingsten, în maghiară Pünkösd etc.).

În VechiulT e s t a -ment, Ru-s a l i i l esunt, la în-ceput, osărbătoareag r i co l ăde bucu-rie, în carese oferăpârgă dinr o a d e l e

pământului, numită şi „Sărbătoarea săp-tămânilor”. Mai târziu, ajunge o aniversare aLegământului, care fusese încheiat la 50 de zilede la ieşirea din Egipt.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se bu-cură de o cinstire deosebită din parteaBisericii, fiindcă au fost “căpeteniiapostolilor” şi “lumii învăţători”,contribuind, prin râvna lor, larăspândirea cuvântului evanghelic înmulte părţi ale lumii. E greu a tălmăciîn grai omenesc vrednicia lor deo-sebită. Faptele lor minunate covâr-şesc mintea, iar învăţăturile lor,precum şi inspiratele interpretări aleslovei revelate, întrec la numărnisipul mării şi stelele cerului. Li sepotrivesc cuvintele psalmistului: “Întot pământul a ieşit vestirea lor şi lamarginile lumii cuvintele lor”. (Psalm18, 8). Când Biserica a luat hotărâreade a-i pomeni în aceeaşi zi, a fostcălăuzită de cursul istoric al eveni-mentelor.Amândoi au fost încununaţicu cununamartiriului în aceeaşi zi, 29iunie, anul 67. Dar în afară de coinci-denţa zilei martiriului, Biserica a maiavut în vedere faptul că pe cât demare este Petru, tot pe atât de mareeste şi “Apostolul neamurilor”, cel ces-a convertit pe drumul Damascului.Pe drept li s-au atribuit amânduroracalificativele: “raze ale Soarelui celuiînţelegător”, “prietenii lui Hristos”,“luminătorii celor din întuneric”,

“temelii neclintite ale Dum-nezeieştilor învăţături”, “căpetenii în-văţăceilor” ş.a. Dintre acesteaprecieri, cea mai cuprinzătoare esteaceea de “prieteni ai lui Hristos”, fi-indcă îi înfăţişează într-o unitate desă-

vârşită, ca “slujitori ai lui Hristos şiiconomi ai tainelor lui Dumnezeu” (ICorinteni 4, 1).Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fostla aceeaşi înălţime religioasă şimorală, neavând alt scop al vieţii şiactivităţii lor, decât a mărturisi peHristos, a vesti cuvântul Lui, a fi defolos oamenilor şi a-şi împăca cugetullor (FapteleApostolilor 24, 16).

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Este binecunoscut faptul că fenomenul multiculturalităţii sebucură de o tot mai mare atenţie în zilele noastre. Dacă fron-tierele ţărilor nu se suprapun cu cele ale culturii, cea de adoua, cultura, ne deosebeşte de alţii, dar ne şi apropie,dobândindu-şi, astfel, o dublă însemnătate, însă şi literaturaare un rol deosebit în păstrarea identităţii naţionale, darreprezintă, totodată, un important mijloc de cunoaştere re-ciprocă între comunităţi.În acest spirit s-a desfăşurat la Zrenianin (Serbia), în zilele de6-7 aprilie, a doua ediţie a Simpozionului Internaţional or-ganizat de Institutul de Cultură al Românilor din Voievodinaşi Institutul deStudiiBanatice “TituMaiorescu” din Timişoara,

Filiala Academiei Române.În prima zi a lucrărilor Simpozionului au avut loc lansări decarte din Biblioteca Banatica, Timişoara, precum şi prezen-tarea Bibliografiei Românilor din Voievodina.În deschiderea lucrărilor celei de a doua zile au participat ofi-cialităţi: ministrul culturii în guvernul Voievodinei, MiloradGiurici, reprezentantul municipalităţii Zrenianin, precum şiataşatul cultural al României la Belgrad.S-au desfăşurat apoi lucrările, împărţite pe două secţiuni: Li-teratura în Banat (moderatori Nicu Ciobanu, Crişu Dascălu)şi Funcţiile presei româneşti în Banat şi figuri de jurnalişti(moderatori Florin Ursulescu, Ioan Traia).

Printre cele 27 de comunicări s-a numărat şi cea prezentatăde prof. IonMurariu, intitulată “Revista Lumina satului, me-sager al culturii în Giroc”.Totodată au fost oferite reprezentanţilor instituţiei volumedin cărţile noastre: antologia Condeierii noștri, micromo-nografia revistei Lumina satului, albumul cu reproduceri dincreaţia plastică a lui Ioan Aga.Evenimentul a constituit un bun prilej de afirmare a uneipărţi din valorile culturale girocene şi de cunoaştere reci-procă dintre noi şi comunitatea românească din Serbia.

I.M. GIROCEANUL

Girocul, într-un programmulticultural

3DIALOG CU CETĂŢENII

În această lună, la poligonul automatizat din Chişoda se vor executa trageri în zilele de 20, 21, 27 şi 28 iunie.

Ordinea de zi a şedinţei din 20aprilie a Consiliului Local Giroca avut 12 puncte, toate proiectelesupuse dezbaterii fiind aprobate.Astfel, au fost votate: proiectulde hotărâre privind aprobareaPlanului Urbanistic Zonal „Dez-voltare zonă rezidenţială şi func-ţiuni complementare, dotări şiservicii publice” - extravilanGiroc CF 403679, nr. cad.A547/6/11; în suprafaţă de33.400 mp (măsurată 33.403mp); proiectul de hotărâre pri-vind aprobarea Planului Urba-nistic Zonal „Dezvoltare zonărezidenţială şi funcţiuni comple-mentare, dotări şi servicii pu-blice” - extravilan Giroc CF404634, nr. cad. A75/1/5; în su-prafaţă de 10.600 mp (măsurată10.599 mp); proiectul de hotă-râre privind aprobarea PlanuluiUrbanistic Zonal „Dezvoltarezonă rezidenţială şi funcţiunicomplementare” - extravilanChişoda CF 408254, CF408257,nr.cad. A688/1/1/3/2,A688/1/1/3/1 în suprafaţă de23.200 mp; proiectul de hotărâreprivind constatarea dreptului deproprietate asupra unor imobile /drumuri de acces; proiectul dehotărâre privind aprobarea orga-nizării Festivalului de folclor alpreşcolarilor „Floare Giro-ceană”; proiectul de hotărâre pri-vind actualizarea listelorconţinând bursele de merit şiburselor sociale ce acordă elevi-lor; proiectul de hotărâre privindaprobarea aderării comunei

Giroc laAsociaţia comunelor dinRomânia; proiectul de hotărâreprivind aprobarea achiziţionăriide energie electrică prin inter-mediul Bursei de Mărfuri Termi-nalul Timişoara; proiectul dehotărâre privind stabilirea taxe-lor de păşunat; proiectul de ho-tărâre privind acordarea unuiajutor de urgenţă pentru familia

domnului Alin-Ştefan-MarianNovacovici; proiectul de hotă-râre privind alocarea sumei de3.000 de lei pentru reeditarea vo-lumului „Vorbe d-ale noastre.Glosar girocean”, avându-l caautor pe dl. Ionel Murariu şi pro-iectul de hotărâre privind atri-buirea în folosinţă gratuită înbaza Legii nr. 15/2003, pe durataexistenţei construcţiei, a parceleiînscrise în CF 405480 Giroc însuprafaţă de 361 mp, în favoaread-lui Dan Vîrtosu.În şedinţa din luna mai, consilie-rii locali au aprobat proiectul de

hotărâre privind acordarea sumeide 5.000 de lei în vederea achi-ziţionării de cărţi pentru eleviidin unităţile de învăţământ giro-cene, care au obţinut rezultatebune la învăţătură şi activităţi ex-tracurriculare în anul şcolar 2011– 2012, proiectul de hotărâre pri-vind rectificarea bugetului localpentru trimestrul II, 2012,

proiectul de hotărâre privind mo-dificarea organigramei şi Statu-lui de funcţii al aparatului despecialitate al primarului comu-nei Giroc, prin transformareaunui post de natură contractualăîn funcţie public, proiectul dehotărâre privind aprobarea pro-movării proiectului organizareafestivalului Internaţional deFolclor„Floare Giroceană” – promova-rea montajului artistic Vatra Stră-bună şi a cofinanţării locale de2.000 lei – 2,5 % necesare pentruimplementarea prin programulAFCN.

Din agenda Consiliului Local al comunei Giroc

Crescătorii de animale de pe raza co-munei Giroc trebuie să se prezinte lacentrul local al APIAde care aparţin învederea depunerii cererii pentru PlăţileNaţionale Directe Complementare –specia bovine – pentru anul 2012. Înacest an, APIA nu vamai transmite invitaţiiacestor beneficiari, dincauza costurilor ridi-cate ale serviciilor poş-tale. Condiţiile deacordare a sprijinuluisunt: fermierul să fieînregistrat în Registrulfermelor al APIA; sădeţină o exploataţie cuminimum trei capetebovine, în vârstă de mi-nimum 6 luni şi înregis-trate în RNE laurmătoarele date de referinţă: 31 ia-nuarie 2008; 31 ianuarie 2009, pentruexploataţiile înfiinţate în perioada 1 fe-bruarie 2008 - 31 ianuarie 2009; 31 ia-nuarie 2010, pentru exploataţiileînfiinţate în perioada 1 februarie 2009 -31 ianuarie 2010; 14 iulie 2011, pentru

exploataţiile înfiinţate în perioada 1 fe-bruarie 2010 - 14 iulie 2011; 30 aprilie2012, pentru exploataţiile înfiinţate înperioada 15 iulie 2011 - 30 aprilie 2012.Exploataţia trebuie să fie înregistrată înRNE la data depunerii cererii. Fermie-

rul trebuie să prezinte la APIA o copiede pe BI/CI/CUI, contul bancar şi car-dul de exploataţie şi documentele de in-trare a animalelor şi/sau pasapoarteleacestora. Perioada de depunere a cere-rilor este 15 mai – 30 iunie 2012.

Insp. Maria HANEŞ

În atenţia crescătorilor de bovineÎn ultima perioadă, poliţia locală,în cooperare cu Postul de PoliţieComunal Giroc, a desfăşurat ac-tivităţi specifice privind mani-festările culturale, sportive sauşcolare care au avut loc pe raza co-munei, luându-se mă-surile de ordinenecesare desfăşurăriiacestora în condiţii desiguranţă. Ca urmare,nu s-au înregistratevenimente negative.Ne-am axat activi-tatea pe prevenireafaptelor antisocialereferitoare la mediulînconjurător, având înatenţie zonele limi-trofe comunei. Am patrulat în-deosebi la sfârşit de săptămână, înscopul depistării şi sancţionăriipersoanelor care nu respectăprevederile OUG 195/2005, iar înperioada imediat următoare vomavea în vedere efectuarea de con-troale în ceea ce priveşte disci-plina în construcţii, existenţacontractelor de lucru, identificarealucrătorilor sezonieri şi monitori-

zarea acestora, precum şi dacăantreprenorii respectă legislaţia învigoare.De asemenea, vom acţiona în pa-trule mixte, cu lucrători de poliţiedin cadrul Secţiei de Poliţie 1 Ru-

rală, pentru respectarearegimului legal deviteză în localităţi, prinamplasarea aparatelorde tip “Radar” înzonele unde avem dateşi sesizări că se producastfel de fapte.O misiune la carepoliţiştii au participatrecent a fost cea deprindere a doi hoţi care

sustrăgeau bare de aluminiu dingospodăria unui girocean. Un timi-şorean şi un cetăţean domiciliat înMoşniţa Veche au plecat cu ocăruţă, au pătruns în curtea unuiimobil din Giroc şi au încărcat înatelaj mai multe bare. Au fost,însă, opriţi la timp de poliţişti.

Şef Serviciu Poliţie Locală,Jr. Daniel SGURĂ

Din agenda Poliţiei Locale

Campania „Loculdeşeurilor nu este în casă.Trimite-le la plimbare!”

în comuna GirocSâmbătă, 23 iunie2012, girocenii auocazia să scape res-ponsabil de echipa-mentele electrice şielectronice deterio-rate, în cadrul acţiuniiorganizate de Asocia-ţia Română pentruReciclare RoRec, înparteneriat cu Pri-măria Comunei Giroc.Astfel, în intervalulorar 10 – 16, cetăţeniidin comuna Giroc aula dispoziţie patrupuncte de colectare,unde pot depuneaparatură electrică şi electronică veche sau defectă:Str. Semenic, S.C. GIROCEANAS.R.L., Giroc; Str.Trandafirilor, Şcoala Generală cu cls. I-VIII, Giroc;Căminul Cultural Chişoda; Parc Chişoda, intersecţiastr. N. Firu cu str. Izlaz.În cazul în care deponenţii au obiecte mari sau vo-luminoase pe care doresc să le încredinţeze centrelorde colectare, acestea pot fi preluate gratuit şi de ladomiciliu. Pentru preluarea acestora, cetăţenii potapela unul din următoarele numere de telefon:0751.302.114 sau 0726.114.180, în acelaşi intervalorar.Toţi deponenţii vor fi înscrişi la o tombolă, la care auposibilitatea de a intra în posesia unuia dintre cele16 premii: 8 mixere, 5 maşini de găurit, 3 maşini detuns iarba. Tragerea la sorţi se va efectua sâmbătă,23 iunie, de la ora 18, la Căminul Cultural din lo-calitatea Giroc. Câştigătorii îşi vor putea ridica pre-miile începând cu data de 25 iunie 2012, în intervalulorar 8-16, de la Primăria Giroc.

4 DIALOG CU CETĂŢENII

FFeessttiivvaa lluull IInntteerrnnaaţţiioonnaallddee FFoollcclloorr aall PPrreeşşccoollaarrii lloorr““FFllooaarree GGiirroocceeaannăă””,,

eeddiiţţiiaa II

Aşadar, Girocul şi Chişoda au găzduitvineri, 18 mai, prima ediţie a FestivaluluiInternaţional de folclor al preşcolarilor, in-titulat sugestiv “Floare Giroceană”. “Trăimîntr-o epocă în care adevăratele valorile cul-turale, tradiţiile şi obiceiurile populare sepierd treptat, iar noi, dascălii, avem datoriade a transmite generaţiilor viitoare portul şifolclorul, tradiţia valorilor autentice ale is-toriei româneşti. Tradiţiile sunt tezaurul su-fletului românesc şi avem obligaţia să lepăstrăm şi să le ducem mai departe, fiindcădoar aşa vom fi demni să vieţuim peplaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcă-tuire de cuvinte româneşti... pe-un picior deplai, pe-o gură de rai. Doar promovând şimenţinând tradiţia, specificul şi identitatea,putem să-i ajutăm pe copii să înţeleagăimensitatea tezaurului nostru folcloric încare arta populară românească este o minu -nată oglindă în care se reflectă cu cea maimare intensitate frumuseţea României, isto-ria şi mai ales sufletul neamului. Din do rinţade a-i apropia pe copiii din grădiniţele noas-tre de tradiţiile populare din Banat, am ini -ţiat acest proiect de parteneriat educaţionalcu denumirea de “FLOARE GIROCEA NĂ”,argumentează Lenuţa Terteci, coordona-toarea Grădiniţei din Giroc, realizarea aces-tui festival. De altfel, Grădiniţa din comuna noastră nueste la prima reuşită de acest fel, în activi-tatea ei de până acum participând la o seriede prestigioase proiecte şi concursurinaţionale şi internaţionale, dintre care amintim:proiectul internaţional “Vreau să cresc sănă-tos”, cu Grădiniţa Mako din Ungaria,proiectele naţionale “Prietenii naturii” şi“Magia culorilor”, concursul internaţional“Cu Europa la joacă” – ediţiile 2010, 2011,2012, concursurile naţionale “Şcoli pentruun viitor verde” – ediţiile 2010, 2011,“Colo răm şi învăţăm”, “Micul creştin”,“Sunt copil european”, concursurile locale“Copilăria, o lume minunată”, “Moş Cră-ciun cu plete dalbe”, Festivalul de folclor alpreşcolarilor Timişoara – ediţiile 2011 şi2012, parteneriatele interjudeţene “Aşa pe-trec bănăţenii”, cu Grădiniţa din Ştei,judeţul Bihor şi cele cu grădiniţele dinObreja, judeţul Caraş-Severin, şi GrădiniţaPP nr. 15 din Arad.Un portofoliu bogat, aşadar, pentru Gră-diniţa din Giroc, care a făcut acum pasulînainte, spre organizarea acestei prime ediţiia Festivalului “Floare Giroceană”.Scopul primordial al festivalului este pro-movarea tradiţiilor şi portului specificfiecărei zone implicate în proiect, unul pe

care şi l-a îndeplinit putem spune chiar dela această primă ediţie. Două sunt ţelurile festivalului, şi anume edu-carea copiilor în spiritul respectării valorilormorale, în spiritul responsabilităţii pentrutradiţiile şi obiceiurile româneşti, sârbeşti,nemţeşti, maghiare şi rome, în spiritul res -ponsabilităţii faţă de grupul din care facparte - faţă de familie, grădiniţă, comunitateşi cultivarea relaţiilor de prietenie şi colabo-rare între educatoarele din judeţ si regiunidiferite, dar şi între copii, prin participareala festival.Echipa de iniţiere şi coordonare a acestuiproiect a fost compusă din Inspector şcolarde specialitate – prof. Lavinia Supuran,Primăria Comunei Giroc – Primar dr. IosifIonel Toma, Grădiniţa P.P. Giroc – coordo-nator Lenuţa Terteci şi Şcoala cu clasele I-VIII Giroc – director prof. Melentina Costa.Au contribuit, ca realizatori, la materia -lizarea proiectului şi devenirea sa ca festivalMelentina Costa – director Şcoala cu claseleI-VIII Giroc, Lenuţa Terteci – coordonatorGrădiniţa P.P. Giroc, Janina Terteci - educa-toare Grădiniţa P.P. Giroc, Laura Gherban –educatoare Grădiniţa P.P. Giroc, ClaudiaBlidăran – educatoare Grădiniţa P.P. Giroc,Florina Berindeiu – educatoare GrădiniţaP.P. Giroc, Simona Leontescu – educatoareGrădiniţa P.P. Giroc, Ioana Ivanovici – edu -catoare Grădiniţa P.P. Giroc, AndreeaManolea – educatoare Grădiniţa P.P. Giroc,Rodica Pienaru – educatoare Grădiniţa P.P.Giroc, Sofia Uţica – educatoare GrădiniţaP.P. Giroc, Mihaela Manzur – educatoareGrădiniţa P.P. Giroc, Simona Blaj – educa-toare Grădiniţa P.P. Giroc şi Gabriela Mimiş- educatoare Grădiniţa P.P. Giroc.Festivalul “Floare Giroceană”, de la Giroc şiChişoda, a însemnat, la această primă ediţie,multe emoţii. Emoţii pentru participanţi, adicăpentru copii, dar şi pentru cei mari – educa-tori, părinţi sau bunici, care i-au însoţit pemicuţi în comuna noastră. Mai întâi, aşa cumşade bine unui festival respectabil, după primi -rea invitaţilor, străzile celor două localităţi –Giroc şi Chişoda – au fost inundate degrupurile de preşcolari îmbrăcaţi în straietradiţionale, care au participat la parada por-tului popular. Apoi, timp de două ore, fiecaregrădiniţă participantă şi-a prezentat programulartistic – dans popular, solist vocal şi grupvocal. Fiecare echipă a avut la dispoziţie întrecinci şi şase minute pentru a impresiona juriulşi asistenţa. Putem spune, fără teama de agreşi, că fiecare dintre cele 20 de grădiniţeprezente a câştigat!

Sub o zodie fericită şi-a “deschis aripile” întâia ediţie a Festivalului Internaţional defolclor al preşcolarilor, “Floare Giroceană”. Sala de sport din Giroc, arhiplină, ademonstrat o dată în plus că folclorul bănăţean, departe de a se stinge, cunoaşte unînsemnat reviriment. Protagoniştii, micii grădiniţaşi însoţiţi de educatoare, părinţişi bunici în “grad de susţinători absoluţi”, înveşmântaţi în tradiţionale porturi popu -lare din Banat şi Bihor, maghiare, germane, sârbeşti sau rome au cântat, au dansatşi au recitat poezii. Întreaga Sală de sport a fost o adevărată scenă pe care s-a aplau-dat, s-a filmat şi s-a fotografiat, dar, în acelaşi timp, s-a cântat şi s-a dansat fără înce- tare. În aşteptarea intrării pe scenă, micii artişti au repetat ad-hoc unde s-a putut, iaratunci când au ajuns în faţa publicului s-au prezentat cu mult curaj, dezinvoltură şi,mai ales, talent. Festivalul a fost cu adevărat o reuşită, atât prin prezenţa numeroasăşi diversificată a formaţiilor, cât şi prin calitatea de excepţie a spectacolelor oferite deviitorii dansatori, artişti ori rapsozi, mesageri ai folclorului autentic spre ziua demâine. Beneficiind de o prezentare călduroasă şi plină de inspiraţie făcută de moderatoareade televiziune Andreea Niculescu Medinschi, spectacolul a fost un preambul de suc-ces pentru Festivalul “Lada cu zestre”, ediţia a VI-a, a cărei fază zonală s-a desfăşu-rat pe scenele căminelor culturale din Giroc şi Chişoda, sâmbătă, 19 mai.

5DIALOG CU CETĂŢENII

FFeessttiivvaalluull IInntteerrnnaaţţiioonnaallddee FFoollcclloorr aall PPrreeşşccoollaarriilloorr““FFllooaarree GGiirroocceeaannăă””,,

eeddiiţţiiaa IIGrădiniţa-gazdă, cea din Giroc, a fostreprezentată de Karina Ştefan, care a interpre-tat “Brâul muierilor”. A urmat dansul, o horăbănăţeană, iar apoi Karina Caragea a cântat “Idogi lolo”, o melodie în limba sârbă. Educa-toarele care s-au ocupat de preşcolarii dinGiroc sunt Lidia Blidăran şi Laura Gherban.Coregrafia a fost semnată de Lăcrămioara Şer-ban.Grădiniţa cu Program Normal din Obreja(judeţul Caraş-Severin) a prezentat trei mo-ment: poeziile în grai bănăţean “A început vre-mea de şcoală”, de Dorina Şovre, şi“Întâmplare dântr-un sat”, de Sorin Olariu,recitate de Patricia Ţeghiu, respectiv LauraLomonar. Preşcolarii din Obreja au prezentat,la secţiunea dans, o horă mare. Educatoareleacestor copii sunt Maria Drăghici, AdrianaMacovei şi Ana Dumitrescu.A urmat Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 23din Timişoara, care sub îndrumarea directoareiSilvia Dan şi a educatoarelor Nicoleta Secoşanşi Radmila Luchici au prezentat o suită dedansuri populare.Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 15 din Arada venit în faţa publicului cu un obicei cu dans– “Praznicul de pită nouă de la Beliu” şi cugrupul vocal care a interpretat melodiile“Bade, pălărie nouă” şi “Bate-o focul penana!”. Director al instituţiei arădene esteMarinela Alecu, iar educatoarele care aupregătit aceste momente sunt Nicoleta Peşteanşi Iuliana Gall Tamaş.Dansuri populare, o horă şi o ardeleană auprezentat şi preşcolarii de la Grădiniţa cu Pro-gram Prelungit nr. 27 din Timişoara, pregătiţide directoarea Otilia Rilă şi educatoareleSteluţa Tămaş şi Eugenia Pteancu. Un moment inedit a fost cel prezentat demicuţii de la Grădiniţa cu Program Prelungitdin Biled, localitate cunoscută pentru faptul căaici a convieţuit de-a lungul anilor o impor-tantă comunitate germană. Aşadar, copiii deaici au prezentat o polkă, la care a participat şidirectorul instituţiei, Cristian Bădele. Mo-mentul artistic a fost pregătit împreună cu edu-catoarele Violeta Supuran, Georgeta Popa,Georgiana Negriu, Daniela Dan şi Larisa Gia -nina Veszele.A urmat în concurs Grădiniţa cu Program Nor-mal din comuna Belinţ, cu un dans bănăţean.Floriţa Baba, directoarea instituţiei, AnaPopovici şi Maria Coţolan, educatoare, AdrianZâmbran şi Ioan Popovici, coregrafi, au fostcei responsabili cu pregătirea copiilor.Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 14 din Arada avut două momente în spectacol: grupulvocal, care a interpretat melodiile “Bade,pălărie nouă”, “Mândruţă cu ochii verzi” şi“Rapsodia română”, şi Ansamblul “Bujore-lul”, care a prezentat un dans popular dinArad. Coordonatori au fost directoarea Rodi caŢoldan şi educatoarele Orieta Crişan, PaulaCherteş, Asineta Nol şi Rodica Schibel-Anghel.A urmat în festival Grădiniţa cu Program Pre-lungit din oraşul bihorean Ştei. Firesc, progra-mul a început cu melodia “Io-s fecior de laBihor”, a continuat cu “Hai, veniţi cu toţi lajoc” şi poezia “Bună ziua tuturor”, copiii deaici fiind îndrumaţi de directoarea LucreţiaCeranău şi educatoarele Alexandra Damoc,Lenuţa Mândruţ şi Larisa Mihoc.O altă grădiniţă din judeţul Arad prezentă laprima ediţie a Festivalului “Floare Giroceană”este cea din localitatea Şiria. Copiii de aici au

prezentat “Hora fetelor”, fiind pregătiţi de edu-catoarele Manuela Baltă, Anca Olaru şi An-gelica Bencheu.Grădiniţa cu Program Prelungit din comunatimişeană Liebling a avut trei momente în fes-tival. Mai întâi, copiii au prezentat un dansbănăţean. A urmat duetul Bianca Sabadîş –Aida Idoraşi, cu melodia “Ană, chică gal-bănă”, şi solista Aida Idoraşi, care a interpre-tat melodia “Iorgovan, frumoasă floare”. Aucontribuit la realizarea acestui moment direc-torul Marius Schneider, învăţătoarea CorneliaŢica şi educatoarea Florentina Bodea.Cu un dans ţigănesc ce a stârnit admiraţia pub-licului s-au prezentat preşcolarii de la Gră-diniţa cu Program Normal nr. 14 dinTimişoara, coordonaţi de directoarea AngelaCiorbă şi educatoarele Doina Laţcu şi AlinaGherasim.Grupul vocal al Grădiniţei cu Program Pre-lungit nr. 19 din judeţul Arad a interpretatmelodiile “Zi de sărbătoare”, “”Lioară, lioar㔺i “Mândre-s ardelencele”. Programul a fostpregătit de directoarea Ioana Şebo şi educa-toarele Elena Tania Colar, Florica Ţiba şiAdelina Haica.Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 26 dinTimişoara, directoare prof. Felicia Barbu, aavut şi ea pregătite trei momente artistice pen-tru acest festival: solista vocală Denisa Belean– îndrumători prof. Mirela Haţegan şi prof.Gabriela Lepoiev, grupul vocal – îndrumătoriprof. Aurelia Mihuţ şi prof. Claudia Sala şi undans maghiar – îndrumători prof. AnamariaViorica Kovacs şi educatoare Judit Szabo.Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 18 din Aradşi-a început prezentarea cu un dans populararădean. Solistul vocal Robert Oul a interpre-tat cântecul “Din Arad la mândrul loc”. Direc-toarea instituţiei arădene este MărioaraDehelean, iar educatoare Sida Şerban, FloareMarinca, Alina Măduţa şi Liliana Ianuli.Cu o horă s-au prezentat pe scena festivaluluigirocean şi copiii de la Grădiniţa cu ProgramPrelungit nr. 27 din Timişoara, coordonaţi dedirectoarea Otilia Rilă şi educatoarele IrinaLungu şi Carmen Deaconu.Un moment de folclor sârbesc ne-a fostprezentat de copiii de la Grădiniţa cu ProgramPrelungit nr. 9 din Timişoara. Copiii au dansat“Banaciansko kolo” şi au cântat “U livadi podiasenom”, fiind pregătiţi de directoarea NeliPîrva şi educatoarele Slaviţa Draghici şiVoislova Roicov.Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 22 dinTimişoara, condusă de directoarea Lidia Ivă-nescu, a venit la Giroc cu un dans din pustaBanatului, pregătit de educatoarele LilianaIanulik şi Nadia Truţi, şi cu solista vocalăKarla Cojocari, pregătită de educatoarea AlinaSuciu.Dansul popular “Ciocăniţa” şi soliştii vocaliMarcus Pirtea – cu melodia “Frumoasă-ivecina noastră” – şi Vanesa Ciuchici – cumelodia “Trandafir crescut în iarbă” au fostmomentele pregătite de copiii de la Grădiniţacu Program Prelungit nr. 53 din Timişoara, di-rectoare Adriana Căprariu şi educatoare AnielaPaia şi Cristina Handreu Anastasie.În fine, Grădiniţa cu Program Prelungit dinChişoda a prezentat un dans din Banat, coor-donatoare fiind educatoarele Cosmina Mărguşşi Oana Simion, iar coregraf – Neluţu Şipoş.Solista vocală Bianca Opariuc a intepretat cân-tecul “Lume, uită-ce la mine”, fiind pregătităde educatoarea Simona Cheie.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

6 DIALOG CU CETĂŢENII

Dialog între generaţiiVineri, 27 aprilie, în holul şcolii din Giroc a avut loc ma-nifestarea intitulată “Dialog între generaţii”. Elevi şi pro-fesori, ne-am bucurat deopotrivă să avem din nou în

mijlocul nostrudouă personalităţimarcante ale cultu-rii girocene. Estevorba de domniiprofesori OctavianGruiţa şi Ion Mura-riu.Emoţia dar şi bucu-ria cu care invitaţii

noştri au scos la iveală din tainiţele minţii şi ale inimiiamintiri dragi, n-au trecut neobservate. Ne-au vorbit cumultă caldură despre oameni şi întâmplări, despre viaţade odinioară a girocenilor.Nota dominantă a manifestării a fost curiozitatea. Eleviierau nerăbdători să afle cât mai multe lucruri cu privire laviaţa şcolarilor giro-ceni din trecut, larecompensele, darşi la pedepsele ce leerau aplicate celormai puţin ascul-tători.Au fost miraţisă afle că boabelede porumb, cojilede nuci şi nuieluşelede mesteacăn eraula loc de cinste.Ne-am despărţit cu greu de invitaţii noştri pentru că ploaiade întrebări nu mai contenea, însă cei doi foşti elevi darşi dascăli ai şcolii noastre ne-au promis ca vor reveni înmijlocul nostru ori de câte ori vor fi invitaţi.Le mulţumim din suflet pentru prezenţă şi îi asigurăm detoată dragostea şi preţuirea noastră.

Prof. Mihaela CRĂCIUN

Uniunea Europeană sărbătoreşte în fiecare an, îndata de 29 aprilie, „Ziua solidarităţii între genera-ţii”. În acest an, ziua aceasta are o semnificaţie deo-sebită, dat fiind faptul că 2012 este „Anul europeanal îmbătrânirii active şi al solidarităţii între genera-ţii”. În acest context, şcolilor le revine misiunea dea organiza activităţi educative, invitând personali-tăţi în vârstă din comunitatea locală, pentru a îm-părtăşi elevilor din experienţa de viaţă socială, dinactivitatea profesională sau din viaţa de familie.Oaspetele de seamă al şcolii din Chişoda a fostmaestrul Dorin Cuibariu. Încă de la intrarea în salamultifuncţională a şcolii, domnia-sa a fost întâmpi-nat cu ropotele de aplauze ale elevilor şi ale cadre-lor didactice. Doamna director-adjunct, prof.Marieta Deneş, împreună cu domnul profesor LiviuRâmneanţu l-au întâmpinat pe oaspete, vizibil emo-ţionat de primirea făcută.Domnul profesor Râmneanţu l-a rugat pe maestrulCuibariu să depene amintiri, întâmplări, momentede referinţă din bogata şi consistenta activitate ar-tistică a acestuia. Maestrul a rememorat întâmplăridin copilărie, din viaţa de şcolar, din peregrinărilesale îndelungate pe mapamond. Au fost, ca în viaţaoricui, momente triste, întâmplări vesele, întâlnirimemorabile cu mari artişti români şi străini, cu per-sonalităţi ale vieţii sociale şi politice.Aşa cum se obişnuieşte în asemenea momente desuflet, cei prezenţi au avut posibilitatea de a-i adresaîntrebări invitatului.Acesta a răspuns cu plăcere fie-cărei întrebări, bucurându-se să-i vadă în sală, prin-tre spectatori, pe câţiva dintre mulţii săi învăţăcei,ştiut fiind faptul că maestrul a creat, din pasiuneapentru artă şi din respect pentru folclorul românesc,un valoros grup de fluieraşi. Cu acest grup a partici-pat la multiple concursuri şi întreceri pe teme folc-lorice, câştigând invariabil locul întâi.Întâlnirea generaţiilor a luat sfârşit după ce maes-trul a promis că va reveni cât de curând, „înarmat”cu documente scrise, cu casete audio şi video, care

stau mărturie unei vieţi trăite intens, sub semnul ha-rului dat de Dumnezeu.Asemenea întâlniri sunt benefice pentru generaţiatânără, obiectivul lor fiind ca tinerii şi vârstnicii deo-potrivă să împărtăşească idei şi experienţe, care săfie punctul de pornire al unor dezbateri cu privire lavalorile societăţii actuale. Oamenii vârstnici potaduce o contribuţie importantă prin sprijinirea tine-rilor în efortul lor de a-şi găsi locul într-o lume încare valorile fundamentale rămân vitale, în ciudanumeroaselor schimbări sociale şi culturale.

Prof. Gabriela VLASIE

Onor maestrului Dorin Cuibariu

Grupa pregătitoare a grădiniţei cu programprelungit din Chişoda, coordonată de educa-toarele Simona Cheie şi Oana Simion, şi-aplanificat diverse activităţi interesante pentrusăptămâna în care s-a derulat proiectul“Şcoala altfel”.Ziua de luni, 2 aprilie, a debutat cu o activi-tate de voluntariat şi binefacere desfăşurată la”Centrul de primire de urgenţă a copiilor” dinTimişoara, activitate prin intermediul căreias-a urmărit sensibilizarea copiilor cu privire lavalorile şi importanţa voluntariatului, a activi-tăţilor de binefacere. Preşcolarii au fost în-tâmpinaţi într-un mediu plăcut, călduros, decătre copiii şi personalul Centrului. S-au or-ganizat jocuri, activităţi, s-au legat noi prie-tenii şi au fost împărţite darurile aduse.“Mulţumim tuturor persoanelor care s-au im-plicat în organizarea acestei acţiuni şi nu în ul-timul rând d-nei directoare Maria, cu care ampus bazele unei colaborări viitoare” (ed. Si-mona Cheie).Începând cu ora 11, în Parcul Botanic din Ti-mişoara s-a desfăşurat activitatea intitulată“Sport şi sănătate”. S-au organizat jocuri demişcare, ştafete şi s-au lansat zmee.Ziua de marţi, 3 aprilie, având ca temă ”ZiuaMondială a Păsărilor Migratoare”, a debutatcu vizionarea unor scurte filme documentaredespre păsările migratoare. Copiii au avutposibilitatea să cunoască aspecte din viaţaacestora, să-şi formeze atitudini pozitive, deocrotire faţă de speciile pe cale de dispariţie.Aurmat vizitarea Grădinii Zoologice din Timi-şoara.După-amiaza zilei de marţi a fost dedicatăvizionării spectacolului de teatru “Pinochio”,la Opera Română din Timişoara. După ter-minarea spectacolului, copiii însoţiţi de edu-catoare şi părinţi au vizitat centrul oraşuluiTimişoara.“Spectacolul a fost deosebit, impresionant,reuşit din toate punctele de vedere. Toţi copiiiau fost încânta şi mai ales că se aflau pentruprima dată în sala operei şi aveau posibilitateasă urmărească un spectacol interpretat de ac-torii Teatrului Naţional” (ed. Oana Simion).Ziua de miercuri, 4 aprilie, a fost dedicată

tradiţiilor şi obiceiurilor din satul românesc.Preşcolarilor au fost prezentate planşe, fil-muleţe şi alte materiale informative despreportul românesc, gospodăriile ţărăneşti,tradiţiile, obiceiurile.După-amiază s-a vizitat Muzeul SatuluiBănăţean din Timişoara. Conduşi de ghidulmuzeului, prin pădurea de stejari, de la ogospodărie ţărănească la alta, copiii au partici-pat la o incursiune în lumea satului bănăţean.Ziua de joi, 5 aprilie, având ca temă “ZiuaPământului” a debutat cu vizionarea unorPPS-uri documentare despre păduri şi planeta

noastră. S-a urmărit formarea unei atitudiniecologice responsabile, de protejare a mediu-lui înconjurător. Copiii au desenat şi au lipitlucrări cu tema ”Planeta Albastră”.Începând cu ora 10,45 s-a desfăşurat activi-tatea “Micul ecologist”. Preşcolarii au plantatpomi şi flori în curtea grădiniţei.Ziua de vineri, 6 aprilie, a fost cea mai aştep-tată. Ea a debutat cu o scurtă incursiune înlumea pescuitului, urmărindu-se stimulareapasiunilor, familiarizarea copiilor cu echipa-mentele pescarului, cultivarea practicilor depescuit de tipul “no kill”, sau “catch and re-lease”.Activitatea cu tema “Micul pescar” s-a des-făşurat pe malul bălţii din Chişoda, preşcolariiavând posibilitatea să folosească echipamentespecifice şi să exerseze tehnicile şi metodelede pescuit.

Prof. înv. preşc. Simona CHEIE

“Şcoala altfel” la grupa pregătitoarede la Grădiniţa PP Chişoda

Prietenii pompierilorPentru al doilea an consecutiv, Şcoala cu clasele I-VIII Giroc a participat laconcursul „Prietenii pompierilor”, organizat de către Inspectoratul ŞcolarTimiş şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT”.

În competiţie s-au înscrisnouă echipaje reprezentândunităţi şcolare din judeţ:Liceul Recaş, Liceul Făget,Grup Şcolar Orţişoara,Şcoala cu clasele I-VIII nr.30 Timişoara, Liceul PeciuNou şi Şcoala Giroc, uneleşcoli participând cu douăechipaje.Competiţia s-a desfăşuratîn incinta Grupului Şcolar

Silvic Timişoara, a început cu o probă teoretică, urmată de două probe prac-tice: „Pista de îndemânare peste obstacole” şi „Ştafeta de 400 metri cu obs-tacole”. Chiar dacă timpii realizaţi în concurs au fost foarte buni, eleviigiroceni s-au clasat pe locul II, fiind depăşiţi la fiecare probă practică deechipajul comunei Orţişoara,cu o diferenţă de 1 secundă.Componenţa echipei câştigă-toare a locului secund este ur-mătoarea: Rămneanţu Petronela– clasa a V-a, Marincu An-dreea – clasa a VII-a, Mano-liu Marian – clasa a VI-a B,Manoliu Dacian – clasa a VI-a B, Filimon Dacian – clasa aVII-a, Bosancu Delian – clasaa VII-a, Sasz Tibi – clasa aVII-a, Conţescu Raul – clasaa VII-a, Mihai Sebastian –clasa a VII-a, Rămneanţu Răzvan – clasa a VII-aPentru participarea la competiţie, micii pompieri au fost pregătiţi de prof.Boris Babici, Ilie Marincu, Adrian Marincu şi Dumitru Crăiniceanu dinpartea S.V.S.U. Giroc, un important sprijin moral şi material primind dinpartea d-lui primar Iosif Ionel Toma.Chiar dacă locul II este unul fruntaş, elevii şcolii noastre îşi propun să con-tinue pregătirea pentru a participa şi la competiţiile viitoare.

Prof. Melentina COSTA

Un vis devenit realitateClipă cu clipă, timpul se scurge şi nuîntreabă de nimeni. Diferenţa o facemnoi, prin felul în care valorificămfiecare secundă.Pentru “Dialog cu cetăţenii”, timpul afost valorificat la maximum de cel carel-a transformat din vis în realitate, şianume, primarul Iosif Ionel Toma.Ajunsă la număr aniversar, publicaţiagirocenilor a luat o formă la care noi,cei care i-am dat fiinţă şi i-am multipli-cat primele numere folosind xerox-ul,doar visam.Dar visul s-a materializat prin muncaneobosită a unor oameni vizionari, am-biţioşi, entuziaşti şi perseverenţi.Aceşti oameni au dat viaţă cuvântuluiscris şi, slovă cu slovă, au construit ocale deschisă de comunicare cu dum-neavoastră, locuitori ai frumoasei com-mune Giroc.La mulţi ani!, “Dialog cu cetăţenii”, şisă rămâi ceea ce ai fost conceput să fii:un lanţ de legătură între oameni şi gene-raţiile de oameni ai comunei Giroc,pentru că… “a fi corect informatînseamnă a fi puternic”.

Carolina RADUANDREI

Înainte de prima sa apariţie materială, pu-blicaţia „Dialog cu cetăţenii” a „încolţit” înmintea şi inima primarului Iosif IonelToma, care a gândit-o ca pe o „punte de le-gătură” între Primărie, Consiliul LocalGiroc şi cetăţenii comunei. Desigur, vor-bind despre cultura de la Giroc şi Chişoda,nu putem face abstracţie de faptul că, tot lainiţiativa actualului primar, domnul IosifIonel Toma a fost reînfiinţată şi AsociaţiaCulturală „Ghiocelul”, astăzi un veritabilansamblu artistic, cunoscut atât la noi înţară, cât şi peste hotare. În timp, atât An-samblul „Ghiocelul”, cât şi publicaţia „Dia-log cu cetăţenii” au crescut, au prins aripi,s-au făcut cunoscute şi au devenit repereculturale girocene.Sărbătorim, cu ocazia acestei noi ediţii a pu-blicaţiei „Dialog cu cetăţenii”, 200 de apa-riţii ale unui ziar local într-un mediu rural,fapt ce constituie o victorie de necontestat.Considerând că un ziar local poate fi unbun mijloc de comunicare, de informaţierapidă şi corectă dinspre administraţia co-munei Giroc spre cetăţenii ei, primarul IosifIonel Toma, împreună cu câţiva angajaţi aiPrimăriei, au editat primul număr al ziaru-lui „Dialog cu cetăţenii”, în luna ianuarie aanului 1998. Timp de 15 ani, prin interme-diul acestui ziar, chişozenii şi girocenii auputut „dialoga” cu administraţia locală. Pu-blicaţia a văzut lumina tiparului ca ziar deinformaţie editat de Consiliul Local şi Pri-măria Giroc. Ca orice început, nu a fostuşor. Ziarul era tipărit alb-negru, în patrupagini, format A4 şi avea în persoana pri-marului Iosif Ionel Toma un „factotum”.În primele apariţii au semnat Iosif IonelToma şi Carolina Radu, urmând ca în lunileurmătoare să li se alăture, printre alţii, Radu

Marin, Ileana Szabo şi Emilia Şneiman.În anul al doilea al apariţiei sale, ziarul do-bândeşte un nou format, trecând la tipări-rea pe coală A3, iar titlul este scris cu roşu.La începutul anului 1999 avem ca directoronorific al ziarului pe domnul primar IosifIonel Toma, iar ca director coordonator peMircea Albai. Tot în acest an apar printreredactori nume noi ca: Adrian Rus, SorinPrecup, Daniela Anghelescu sau CristianNedelciu. La sfârşitul anului,apare şi primul calendar al zia-rului, cel pentru anul 2000.În acelaşi an 2000, cu MirceaAlbai în postura de redactor-şef, „Dialog cu cetăţenii” de-vine mai dinamic, articolelesunt ilustrate cu mai multe fo-tografii, iar printre redactoriapar Viana Toma, PătruChira, Nicolae Pârvu oriAlis Bogăţean. Calendarulde la finalul anului apare înculorile albastru şi roşu,fiind ilustrat cu fotografiiale bisericilor din Giroc şiChişoda.În anul 2001, paleta de in-formaţii oferită de ziarul „Dialog cu cetă-ţenii” se diversifică. Sunt publicate ştiri dinmai multe domenii de activitate.La începutul anului 2002, în paginile zia-rului din Giroc semnează Elena Bondoc,viitor redactor-şef al publicaţiei. Continuă,ca la fiecare final de an, editarea de calen-dar pentru anul care urma să vină.În anii următori, în paginile publicaţiei aparsemnăturilor unor redactori ca PetronelaDragomir, Lavinia David, Marius Matei,Claudia Cândea.

În cel de-al optulea an al apariţiei sale, zia-rul este condus din postura de redactor-şefde Marius Matei, care a avut la dispoziţieun colectiv redacţional din care făceauparte Valentina Mocanu, Adela Matei,Pătru Chira, Valentin Dilă, Ioan Pădeanu.În luna mai a anului 2006, funcţia de re-dactor-şef este preluată de profesoara Me-lentina Costa, actualul director al Şcolii cuclasele I-VIII din Giroc. Printre semnatariiarticolelor se numără acum Mircea Sturza,Andra Costa, Codruţa Olariu.

În anul 2007 „Dialog cu ce-tăţenii” îşi măreşte numă-rul apariţiilor, devenind opublicaţie bilunară. Redac-tor-şef adjunct a devenitClaudia Cândea, iar redac-tori sunt Maria Haneş,Adriana Popescu, GabrielaVlasie, Ionela Zamfir, Mir-cea Sturza, Daniel Ilie şiGheorghe Fâlfa, în timp cegrafica era semnată de artistulplastic Traian Abruda. Ziarulare o nouă grafică şi primeşteo nouă înfăţişare, iar în funcţiade redactor-şef a fost numit poe-tul şi jurnalistul George Lână.„Dialog cu cetăţenii” revine,

pentru o scurtă perioadă de timp, la forma-tul iniţial, A4, însă condiţiile grafice sunt cutotul deosebite: apare full-color, pe o hârtiede mai bună calitate. În anul 2008, profe-soara Melentina Costa revine şi ea, pentruo vreme, în funcţia de redactor-şef, până înluna august, când George Lână preia dinnou funcţia. Se revine la formatul A3, însăse păstrează condiţiile grafice şi de tipar,adică hârtie de o calitate superioară şi apa-riţie full-color.

Din luna august a anului 2010, pe cânderam redactor-şef adjunct al ziarului „Ti-mişoara”, am preluat şi funcţia de redactor-şef al ziarului girocean. De atunci şi pânăîn anul 2011, „Dialog cu cetăţenii” a fost ti-părit în aceleaşi condiţii, reuşind să-şi di-versifice paleta informaţională. Apar, lamijlocul anului 2010, paginile structuratepe temele de interes major pentru comuni-tatea giroceană: informaţie, administraţie,cultură, învăţământ, religie, reportaj, sportşi divertisment. De asemenea, în aceastăperioadă, au apărut o serie de suplimenteale ziarului „Dialog cu cetăţenii”, axate peevenimente deoasebite la nivelul celor douălocalităţi ale comunei cum ar fi: Rugile,Sărbătorile de Paşte, Festivalul de folclor„Iosif şi Sivu Golban”, Lada cu zestre, pre-zenţa la Giroc a Ansamblului Folcloric„Les Compagonons du Bareuzai” din Dijonşi altele.Un capitol aparte din viaţa ziarului „Dialogcu cetăţenii” îl constituie editarea, începândcu anul 2006, a almanahurilor publicaţiei.Acestea cuprind principalele evenimentereflectate, peste an, în paginile ziarului, darşi alte rubrici specifice unui astfel de genpublicistic.Începând cu anul 2011, publicaţia devinecu adevărat un ziar, atât prin aspectul gra-fic, cât şi prin faptul că este tipărit, într-untiraj consistent, la o tipografie performantădin Timişoara.Desigur, întotdeauna este loc de mai bine şiziarul va merge înainte din toate punctelede vedere. Pentru mine personal, încă de laînceput şi până în prezent acest ziar a fost şicontinuă să fie o adevărată provocare.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Cincisprezece ani de „Dialog cu cetăţenii” în 200 de apariţii

Anul XIII Numărul 6 (198) 12 aprilie 2012

Cu prilejulSfintelor Paşti,vă aduc tuturorpărinteşti urăride sănătate şimântuire, paceşi bucurie,dimpreună cusalutarea pascală:Hristos a înviat!PreotAdrian CHERMELEU

Învierea Domnului săreverse asupra noastrăsănătate, pace,belşug de bucuriişi fericireAceastă maresărbătoarecreştinească să nereamintească să fimmai buni, mai plini dedragoste, cu inima maicaldă şi sufletul maideschisHRISTOSA ÎNVIAT!Viceprimar,Ionel POPAZIE

Cu ocazia sărbătorilor dePaşti, vă dorim tuturor ca lu-mina Învierii Domnului să fieprecum un izvor de speranţă şiiubire în casele voastre şi să văaducă aminte cu multă compa-siune în sufletele voastre depatimile Lui Iisus Aşa cumdumneavoastră, cititorii, spe-raţi ca fiecare picătură din pro-pria viaţă să fie curată, fărănici un fel de păcat în ea; totaşa de mult noi vă dorim caaceste Sărbători Pascale să văgăsească sufleteşte şi trupeştealături de cei dragiHRISTOSA ÎNVIAT !Preot Traian DEBUCEAN

Sărbătoarea Paş-tilor să vă aducăsănătate tru-pească, pace însuflete şi armonieîn familieŞi împreunăcu Apostolii sămărturisim fărăosteneală căîntr-adevăr, pen-tru noi şi a noas-tră mântuire,HRISTOSA ÎNVIAT !PreotDragoş Debucean

În aceste zile spe-ciale, lumina sfântăne pătrunde în su-flete, pregătindu-nepentru apropiata săr-bătoare ce ne va în-călzi tuturor inimile:Învierea DomnuluiFie ca nespusa bu-curie să se sălăş-luiască între noi, iarIisus Mântuitorul cea biruit moartea, săreverse asupra noas-tră pace, sănătate şimulte bucuriiHristos a înviat!Prof. Melentina CostaDirector, Şcoala cuclasele I-VIII Giroc

Fie ca sărbătoareaÎnvierii Domnuluinostru Iisus Hristossă vă aducă în sufletlinişte, pace şifericirea de apetrece aceste clipemagice cu cei dragiSă aveţi partede multăbinecuvântarecerească şi desărbători fericite!Hristos a înviat!prof. Marieta DENEŞDirector-adjunct Şcoalacu cls. I-VIII Giroc

Sărbătoarea Învierii neaduce aminte de preţulnespus de mare pecare Dumnezeu l-aplătit pentru păcatelenoastre Să primim cubucurie darul lui Dum-nezeu şi să credem căpentru noi a venit sămoarăDumnezeu va revărsabelşug de bucurie,pace şi speranţă pentrucei care îl primesc camântuitor personalHRISTOS A ÎNVIAT!Iosif CODIŢĂ,Pastor BisericaPenticostală“Speranţa” Chişoda

În aceste zile de săr-bătoare, când ne amin-tim de biruinţaMântuitorului IsusHristos asupra morţii,credinţa să ne fie în-tărită în El Să ne ar-monizăm viaţa şifaptele cu voia şi cu-vântul Lui, să ne eli-berăm de oriceafectează relaţiilenoastre cu semenii,pentru ca dragosteaLui Hristos să semanifeste în noiDin partea comu-nităţii de credincioşibaptişti, vă adresezsalutul “Hristos a în-viat” şi dorim să aveţisărbători cu bucurie şisănătatePastor Viorel ŢUŢ

Fiecare dintre voi sătrăiască Învierea Mân-tuitorului Iisus Hristosla timpul prezent, cupace, bucurie, iertare şiînţelegere, împărtă-şindu-ne cu Trupul şiSângele Mielului luiDumnezeu, care ridicăpăcatele lumiiÎnvierea lui Hristos să

fie şi învierea noastră,iar în Duminica Dumi-nicilor să fim împreună,chemaţi la bucurie şi ve-selie duhovnicească,cinstind Învierea luiHristosPreot Daniel MATEIA

Fie ca Luminasfântă şi tainică aÎnvierii Domnuluisă ne deschidă sufle-tul spre armonie,speranţă şi toleranţăSărbătorile de Paştesă fie momentulcând speranţeletainice să iasă lalumină şi să devinăîmpliniri Să facemlumea un picmai bună!Paşti fericit!Şef ServiciuPoliţie Locală,jr. Daniel SGURĂ

Peste câteva zile vomprimi Lumina Sfântă aÎnvierii şi o vom puteaduce în casele noastre,mai curaţi sufleteşte şimai încrezători înDumnezeuNe vom bucura de În-

vierea Mântuitorului nos-tru Iisus Hristos, care S-aridicat la ceruri, răstignitfiind pe cruce pentruiertarea păcatelor noastre

Au trecut veacuri peste veacuri şi, de fiecare

dată, suntem mai nerăbdători şi mai dornici de

a parcurge traseul Învierii, în speranţa vieţii şi

a mântuiriiAcum avem ocazia să ne remodelăm inima,

sufletul, modul de a gândi şi de a trăiSuntem chemaţi, astfel, să-L căutăm şi să-L

mărturisim pe Cel veşnic viu în speranţa că

zilelele premergătoare Învierii au risipit incer-

titudinile noastre şi au umplut golurile su-

fleteştiVă doresc să aveţi un Paşte fericit!HRISTOSA ÎNVIAT!Dr. Iosif Ionel TOMA, primar

amănunte în pagina 7

Cu ocazia S�ntelor Sărbători Pascale,redacţia ziarului“Dialog cu cetăţenii”vă ureazăPaşte fericit!

Pornind la alcătuirea acestui cuvânt rostit la ceas aniver-sar, nu putem decât să ne amintim de dorinţa îndreptăţită decunoaştere.Deşi în momentul de faţă există multiple forme de infor-mare, parcă, dintotdeauna, cuvântul scris nua putut fi dat la o parte, rămânând un ade-vărat mod de comunicare între oameni.În trecerea noastră prin timp, ceea ce ră-mâne după noi sunt faptele şi informaţiilelegate de acestea. Printr-o minunată pur-tare de grijă a lui Dumnezeu, publicaţianoastră a putut atinge 200 de apariţii, înal cinsprezecelea an de existenţă.Conştienţi fiind de faptul că acest ziarde informare este necesar şi util, amcăutat, de-a lungul anilor, să aducem laredacţia lui oameni pregătiţi, cu dra-goste de slovă şi de profesia de jurna-list.Cu priceperea lor, s-au făcut salturi ne-bănuite, străbătând, an de an, orizonturi oferite de rea-litatea cotidiană, fiind mereu setoşi de cunoaştere şi decreaţie. Au adus în faţa dumneavoastră realităţile comunei,cu împliniri şi proiecte.Încet-încet, ziarul a devenit un adevărat dialog cu cei careîl citesc, prin forţa şi dinamismul caracteristic. Când spunaceasta, mă refer la faptul că s-a reuşit o interactivitate cu

aceia care aşteaptă ceva de la noi, nu doar prin răspunsurila probleme, ci prin sutele de articole din diverse domeniitrimise la redacţie, atent selectate şi prezentate în paginileziarului.Astfel, şcolile şi grădiniţele, celelalte instituţii, sunt pre-zente în mai toate apariţiile, alături de articolele despre

sport, cultură şi chiar ştiinţă, religie, diver-tisment.Aproape jumătate din articoleleunei apariţii constituie un dialog pecare ni l-am dorit de la bun început.Pentru a da o greutate mult mai mareinformaţiei, ideea strălucită a apariţieiAlmanahului cu acelaşi nume ne dătimpul necesar reculegerii şi regăsiriinoastre în societatea pe care o trăim.“Dialog cu cetăţenii” a fost şi va ră-mâne, pentru toate timpurile, o reflexiea activităţilor desfăşurate în comunitateanoastră.Cu această ocazie, aduc calde mulţumirituturor acelora care au colaborat sau au

scris în paginile publicaţiei noastre, Consiliului Local pen-tru sprijinul acordat în apariţia lui şi, nu în ultimul rând,cititorilor care au găsit utile informaţiile noastre.De aceea, adresez urarea unei cât mai îndelungate apariţii.

Primar, Dr. Iosif-Ionel TOMA

“Dialog cu cetăţenii”, reflexie a comunităţii noastre

Anul XII Numărul 18 (190) 7 noiembrie 2011

Comuna noastră şi-a respectat statutul de fa-

vorită la câştigarea marelui premiu al festi-

valului-concurs Lada cu zestre, reuşind să se

încununeze şi de această dată cu trofeul

suprem. Artiştii din Giroc au arătat că ştiu să

preţuiască valorile tradiţionale lăsate

moştenire de către înaintaşi. Astfel, la festivi-

tatea de decernare a premiilor, Girocul a

cucerit laurii supremi, în aplauzele unui public

numeros şi entuziast. Alături de mai mulţi pri-

mari din judeţ, nominalizaţi pentru diferite

premii, primarul comunei Giroc, domnul Iosif

Ionel Toma, a fost prezent la ceremonial pen-

tru a i se înmâna “Marele Premiu”, câştigat

pentru a patra oară de harnicul şi ambiţiosul

colectiv de artişti giroceni. După ce a primit

prestigiosul trofeu înmânat de Ciprian Cipu,

directorul Centrului pentru Cultură şi Artă al

Judeţului Timiş, şi Răzvan Hrenoschi, şeful

Serviciului Relaţii Publice al Consiliului

Judeţean Timiş, domnul primar Iosif Ionel

Toma l-a transmis mai departe tinerilor Roxana

Rotariu şi Ionel Şipoş, pereche de dans de la

Ansamblul “Ghiocelul”, ansamblu care şi-a

transformat numele în renume.Girocul a câştigat şi primele trei ediţii ale fes-

tivalului-concurs, însă potrivit regulamentu-

lui nu a putut participa şi anul trecut. În 2011,

însă, comuna noastră s-a întors parcă mai

puternică şi a reuşit din nou să intre în pose-

sia Marelui Premiu.Trebuie precizat că aceste rezultate ex-

cepţionale sunt rodul muncii de mai mulţi ani

a unui mănunchi închegat de artişti, sprijiniţi

îndeaproape de Consiliul Local Giroc, pre-

cum şi de edilul-şef al comunei, domnul Iosif

Ionel Toma, care s-a implicat personal în ac-

tivităţile culturale, ajutând întotdeauna tinerii.

Ca fost membru al Ansamblului Ghiocelul,

primarul comunei Giroc şi-a propus ca tinerii

artişti ai comunei să aibă întotdeauna ceea ce

la trebuie, să poată ieşi cu fală în lume şi să

reprezinte Girocul aşa cum se cuvine, atât pe

scenele din ţară, cât şi pe cele din străinătate.- continuare în pagina 4 -

Girocul – campion absolutal folclorului timişean,pentru a patra oară!Lada cu zestre înseamnă celpuţin două lucruri impor-tante: valorificarea tezauru-lui folcloric bănăţean şi acelui timişean în special, pre-cum şi angajarea în actul decultură tradiţională a peste5.000 de artişti, în marea lormajoritate tineri.Dacă abordămaceastă temă pesegmente, spuncă mişcarea co-rală are o evo-luţie ascendentă.Au apărut corurinoi, despre careputem spune căau arătat o cali-tate superioarăfaţă de ediţiaprecedentă. Da-că ne raportămla comuna Giroc, putem nomi-

naliza Corala Giroceana, unadintre cele mai reprezentativeformaţii bărbăteşti. O confir-mare a ceea ce spun este faptulcă a fost considerată una dintrecele mai bune formaţii ale Festi-valului de colinde religioase dela Orăştie şi nu doar.Tot la Giroc avem şi Corul mixt

al Parohiei Ortodoxe, condus deprofesoara Codruţa Tomescu, dela Liceul “Ion Vidu”, care semenţine în topul formaţiilorreprezentative ale judeţului nos-tru. De asemenea, cred că, deanul viitor, şi formaţia ParohieiOrtodoxe din Chişoda poate săintre în competiţiela a VI-a ediţie aFestivalului Ladacu Zestre.Din punct de ve-dere muzical, Gi-rocul, la această aV-a ediţie a festi-valului-concurs,putem afirma cucertitudine că s-aautodepăşit.Orchestra popularădin Giroc, condusăde profesorul Adrian

Scorobete, care prin grija Con-siliului Local a fost întărită cuinstrumentişti de certă valoare,a impresionat în mod plăcut.

Ciprian CIPU,directorul Centrului pentruCultură şi Artă al Judeţului Timiş- continuare în pagina 4 -

Girocul s-a autodepăşit

paginile I-IV

II

““DDiiaalloogg ccuu cceettăăţţeenniiii””,, 11999988--22001122

O publicaţie ajunsă la numărul200 este o performanţă demnăde invidiat de către oricine ştiece înseamnă comunicare, re-laţionare, presă în general. Fap-tul că la Giroc acest lucru s-aîntâmplat nu mai miră pe ni-meni; continuitatea, pasiunea şiperseverenţa au fost atu-uri per-manente ale celor care s-au im-plicat ca să rămână ceva înurma lor.La vremea studenţiei mele, “Di-alog cu cetăţenii” a însemnat unînceput, o experienţă şi, maiales, o pasiune mare, iar acum,la aproape opt ani de când ampredat ştafeta, simt o bucurie şiîmplinire, pentru că ceea ce amconstruit atunci a dăinuit pesteani. Sper şi doresc din toatăinima ca această publicaţie deun interes major în rândul co-munităţii girocene şi chişozenesă celebreze cât mai multe nu-mere.La mulţi ani, “Dialog cucetăţenii”!

Mircea ALBAI

“Dialog cu cetăţenii”, cândva un „pui”de gazetă, a crescut cu adevărat mare. De la un lunar de numai patru pagini şio singură culoare, astăzi se poate mân-dri cu maturitatea unui complex bilunarfull color.Noi toţi, cei care ne-am perindat prinredacţia acestei publicaţii, gândim şisimţim la fel, la unison, cu sufleteledragi din Giroc şi Chişoda.Proiectele la care am participat, împreu-nă cu echipa Primăriei Giroc şi nunumai, reprezintă un capitol deosebit înportofoliul meu.Dar, mai mult decât atât, toată aceastăperioadă a fost un moment marcant alvieţii mele şi ocupă un loc special îninima mea, un loc în care mereu voireveni cu plăcere.Cu prilejul aniversării a 200 de apariţii,ţin să salut cu prietenie şi nostalgie citi-torii “Dialog cu cetăţenii”!De asemenea, felicitări celor ce facposibil ca Dialogul să continue, săevolueze şi să aibă în continuare im-pact.La mulţi ani şi la cât mai multe numere!

Elena BALINT-BONDOC

Bilunarul “Dialog cucetățenii” înseamnă cer-titudine, informaţie co -rectă şi complexă deinteres pentru toţi lo -cuitorii zonei, precum şiechidistanţă manifestatăîn prezentarea informaţiei.Politica ma nagerială pro-movată, in teracţiuneaper manentă cu interesulcetăţenilor şi profesiona -lismul echipei sunt doarcâteva dintre lucrurilecare au condus la oevoluţie spectaculoasă aacestei publicaţii. Nu potdecât să le doresc o con-tinuare prolifică a munciilor, concretizate prin câtmai multe numere. Lamulţi ani!

Marius MATEI

Redactorii-şefi ai ziarului ”Dialog cu cetăţenii”în perioada 1998 - 2012

III

““DDiiaalloogg ccuu cceettăăţţeenniiii””,, 11999988--22001122Meseria de profesor mi-a oferit posibilitatea transmiterii deinformaţii, de cunoştinţe, formarea de priceperi şi deprinderielevilor din comuna noastră.Astfel, şi funcţia de redactor al publicaţiei “Dialog cucetăţenii”, pe o perioadă de doi ani, mi-a acordat şansa con-tinuării profesiei mele, într-un alt domeniu.Prin materialele publicate am încercat să informez locuitoriidespre evenimentele din comunitatea noastră, desfăşuratepe plan administrativ, cultural-educativ, religios sau sportiv.Tot în calitate de jurnalist, m-am implicat în organizarea di-verselor activităţi, în special cultural, desfăşurate în aceastăperioadă: Festivalul de folclor “Sivu şi Cosmin Golban” –ediţia 2007, inaugurarea salilor de sport din Giroc şi Chişodaîn 2008 ş.a.m.d.Nu în ultimul rând, am adus în atenţia cititorilor activităţiledesfăşurate în unităţile noastre de învăţământ, prezentând ele-vii merituoşi şi talentaţi în diferite domenii. Am colaborat larealizarea a două almanahuri “Dialog cu cetăţenii”, în caream prezentat dacălii reprezentativi din Chişoda şi Giroc.Deşi activitatea mea ca redactor s-a încheiat, am rămas uncolaborator fidel al acestei publicaţii, fapt ce subliniază im-portanţa sa pentru instituţiile de învăţământ din comună.La ceas aniversar, urez colectivului de redacţie şi colabora-torilor multă putere de muncă pentru a asigura publicaţieicât mai multe numere interesante.La mulţi ani, “Dialog cu cetăţenii”!

Prof. Melentina COSTA

Redactorii-şefi ai ziarului ”Dialog cu cetăţenii” în perioada 1998 - 2012“Dialog cu cetăţenii” a împlinit, iată, 200 deapariţii şi, în mintea şi inima mea, acest eveni-ment reprezintă mai mult decât o statistică. Esteo statistică ce stârneşte amintiri, destulă emoţieşi o nostalghie despre care nu îmi imaginam căpoate deveni dominantă. Însă, totuşi, lucrurilestau fix aşa. Am girat “Dialog cu cetăţenii”, ca redactor şef,în două rânduri, nici nu mai contează când. Certeste că, prin materialele scrise, prezenţa mea înpaginile bilunarului de Giroc şi Chişoda repre zintăo filă de biografie gazetărească şi poetică, decare nu îmi este şi nu îmi va fi ruşine niciodată. “Dialog cu cetăţenii” mi-a oferit şansa să măapropii de cele două comunităţi, să le cunoscpsihologia, aspiraţiile şi problemele, dar şi să leprezint performanţele. Am făcut-o cu dăruire,profesionalism şi respect maxim faţă de cititori,conştient că acel ce îşi respectă cititorul îşi res -pectă, implicit, numele, pentru că pe acel ce îşirespectă numele îl respectă şi Măria Sa, cititorul.În demersul meu, mi-au stat alături câţiva prie -teni extrem de valoroşi – Daniel Ilie – poet,gazetar de primă mână, acum absolvent defilosofie – Traian Abruda – pictor, grafician şicaricaturist de talie naţională, prozator, poet şi

gazetar de mare talent – Daniel Ciurel – univer-sitar la Tibiscus, gazetar şi eseist de forţă –David Ţuţ şi George Ţugurlan – gazetari foartetineri şi de mare viitor – maestrul Petru Chira –poet în grai şi epigramist genial. Lor li s-au alăturat, în răstimpuri, filosoful DanSgârţă şi universitarii Adrian Jinaru, dascăl depsihologie, şi Gheorghe Secheşan, specialist înantropologie şi folclor. Am fost şi sunt mândrude prestaţia fiecăruia dintre domniile lor şi amsentimentul că, împreună, am scris o paginănepieritoare din existenţa modernă a Girocului şiChişodei.Nu voi încheia fără să-l pomenesc pe Iosif IonelToma, primarul comunei, iniţiatorul şi sufletul“Dialogului”. Redactor la primele numere şiapoi director fondator, domnia sa a manifestat opreocupare constantă pentru apariţia şisusţinerea DCC. Pri-Marele Toma a fost, este şiva fi firul discret şi roşu al acestei publicaţii. Şi,tocmai de aceea, se cuvine să dăm Cezarului ceeste al Cezarului.La mulţi ani!, “Dialog cu cetăţenii”.

George LÂNĂ

2 0 1 2GEMENITAUR

BERBEC

PEŞTI

VĂRSĂTOR

CAPRICORN

SĂGETĂTORSCORPION

BALANŢĂ

FECIOARĂ

LEU

RAC

În binecunoscutu-i stil, maestrulPătru Chira a ţinut să ne “felicite”în modul său original. Cum altfelar fi putut să o facă decât printr-oepigramă:

“Este o treabă dovedităCum spun şi consătenii mei,

Nu foaia este gratuită...Ci numai conţinutul ei”.

Din păcate, conţinutul scrisorii pecare poetul Pătru Chira ne-atrimis-o cu acest prilej nu poate fireprodusă, cel puţin în acest mo-ment, la ceas de sărbătoare, pentrucă aşa cum pentru unii “totul estegratuit”, pentru alţii, “totul este devânzare”...

Colaboratorii ziarului ”Dialog cu cetăţenii” în perioada 1998 - 2012

Ajuns la numărul 200, z

iarul “Dialog cu cetăţenii”a dovedit c

ă acolo unde este

hotărâre şi perseverenţă se poate crea istorie într-o comunitate. A

cest lucrul-a

dovedit publicaţia de faţă, care a reuşit de-a

lungul timpului să propage un dia-

log între cetăţenii comunei, între

autorităţilelocale şi g

iroceni şi chişozeni ş

i, nu

în ultimul rând, a reuşit să in

formeze întreaga comunitate asu

pra evenimentelor

majore desfăşurate în comuna noastră. O

biectiv şi critic, de cele mai multe ori

bine informat, “Dialog cu cetăţenii”a adus de multe ori în prim plan vieţile

unor oameni harnici şi victori

oşi, dar şichipurile inocente ale multor copi

i. A

avut de grijă să ne am

intească de sărbători

le creştinedin parcursul

întreguluian

bisericesc, nu ne-a lăsat

să uităm tradiţiile locului, a re

memorat vieţileunor oa-

meni, care sunt istorii vii, veter

ani ai vechilor războa

ie, şi nu în ultimul rând a

lăudat întotdeauna rezultatele

deosebiteale elevilor di

n Chişoda şi Giroc. Pe

această cale felicităm redacţia ziarului pentru munca şi strădani

a deosebităde

care a datdovadă pe

ntru a asigura continuitate

a acestuia.Îi felicităm

încă o dată

şi le dorim ca să ajungă, după mulţi ani de

acum înainte, săpredea ştafeta şi

generaţieicare urmează, ca as

tfel numele acestui ziar să se

propage înviitor.

Preoţii Traian şi Dragoş DEBUCEAN

Deşi a trecut mai bine de jumătate de mileniu de

când Guttenberg revoluţiona arta tipografică,

cuvântul scris îşi păstrează menirea şi azi la fel

de vie ca şi în trecut. Cuvântul aduce schimbare.

Orice idee se manifestă în mai multe stadii, dar

când ideea ajunge tipărită, capătă o formă sau

alta, în funcţie de “stilul” în care este turnată.

Dumnezeirea ni s-a relevat prin Cuvânt, chiar

dacă metafora este mult mai complexă îndrăz-

nesc să subliniez puterea şi valoarea cu

vântului.

Suntem recunoscători pentru realizarea celor

200 de numere ale “Dialogului cu cetăţenii” şi

vă dorim, ca şi comunitate, continuitateşi pros-

peritate în demersul scriiturii locale.

Ne bucurăm de atenţia şi de locul care ni l-aţi

oferit şi ne rugăm ca Dumnezeu să vă binecu-

vânteze strădania şi să vă dea propăşire în

această lucrare.Primiţi felicitările şi aprecierile noastre pentru

numărul aniversar. Pastor, Victor Viorel ŢUŢ

Cu ocazia apariţiei numărului 200 al publicaţiei “Dialog cu cetăţenii”, pri-miţi din partea Bisericii Penticostale “Speranţa” din Chişoda consideraţianoastră. Vă urăm mult succes în această activitate şi Dumnezeu să văbinecuvânteze.Însăşi denumirea ziarului, “Dialog cu cetăţenii”, este binevenită şi nece-sară, pentru că doar printr-un dialog efectiv cu cetăţenii se pot obţine rezul-tate foarte bune în toate domeniile vieţii unei comunităţi.Noi credem că rezultatele acestui dialog se remarcă în comuna noastră întoate aspectele, inclusiv în ceea ce priveşte comunităţile religioase, care aucunoscut o dezvoltare fără precedent.Am apreciat modul în care în paginile ziarului au fost prezentate toate con-fesiunile religioase, dar şi modul în care au fost reflectate evenimentele im-portante din Giroc şi Chişoda. Prin intermediul acestui ziar putem fiinformaţi corect despre activităţile şi scopul bisericii în societatea noastră,recunoscând biserica drept un factor esenţial pentru educarea şi formareaadevăratului om. Remarcăm cu satisfacţie că toate bisericile pot să-şi des-făşoare activităţile într-o bună colaborare şi armonie, aspect prezentat înmod echitabil în paginile ziarului “Dialog cu cetăţenii”.Tot prin dialog s-a format o bună colaborare între autorităţile comunei şi bise-rici, care au găsit înţelegere la conducerea localităţii şi, împreună cu aceasta,am găsit întotdeauna soluţiile cele mai bune la problemele noastre.Dorim să rămânem în continuare colaboratori, să susţinem împreună cauzenobile, ca toţi oamenii să-L cunoască pe Dumnezeu şi astfel să devenimmai buni, mai darnici, mai iertători.Dorim colectivului redacţional şi tuturor colaboratorilor ziarului “Dialogcu cetăţenii” mult succes, multă sănătate şi toate cele bune.

Iosif CODIŢĂ, pastor Biserica “Speranţa” Chişoda

Salut apariţia celui de-al 200-leanumăr al

ziarului local “Dialog cu cetăţenii”, care a

evoluat de-a lungulanilor atât ca formă, cât şi

ca şi conţinut. Pornind de la formatulA4, alb-

negru, cu o apariţie lunară, sub forma unui

buletin informativ, în care locuitorii din Giroc

şi Chişoda erau înştiinţaţi asupra unor

hotărâri, rapoarte sau informări purtând sem-

nătura unor specialişti, publicaţia a evoluat

de-a lungul anilor atât ca format, cât mai ales

prin varietatea tematicii, care abordează in-

formări cu caracter juridic, prezintă reali-

zările edilitar-gospodăreşti, aspecte sociale,

din activitatea consiliului local, realităţile î

n-

văţământului din cele două localităţi,dar şi o

bogată tematică culturală şi istorică. Toate

acestea au beneficiat, pe parcursul anilor, de

aportul unor cunoscuti ziarişti, oameni de

cultură sau specialişti din cadrul Primăriei

Giroc, în diversele domenii abordate. Cu

ocazia acestei aniversări,doresc publicaţiei

locale “Dialog cu cetăţenii” un număr cât mai

mare de apariţii, o diversificare a tematicii

abordate şi împlinirea rostului pe care şi-l

propune chiar din titlu, acela de a realiza un

dialog real cu cetăţenii Girocului.Prof. Octavian GRUIŢA

În acest moment aniversar, urez un călduros “La multiani!” ziarului local “Dialog cu cetăţenii”. Îi felicit pe toţicei care au trudit şi trudesc în continuare la realizarea lui,aducând, număr de număr, aspecte din realitatea cotidia-nă a comunei Giroc.Descoperim în această publicaţie modele de oameni careau reuşit şi care-şi împărtăşesc gândurile şi secretele carei-au dus la succes. Este o modalitate de a învăţa de la ceicare şi-au realizat visele şi de a vedea că, în societateanoastră, totuşi, valorile sunt promovate. De aceea este uncâştig pentru noi toţi să cunoaştem astfel de persoane in-teresante, al căror destin l-am putea lua ca exemplu înreuşita fiecăruia dintre noi.Prin calitatea articolelor publicate, ziarul “Dialog cucetăţenii” a scos întotdeauna la lumină valoarea oame-nilor, excelenţa şi dorinţa acestora de a nu renunţa nicio-

dată la idealuri şi proiecte care pot aduce un impact pozi-tiv asupra comunităţii din Chişoda şi Giroc.Noi, cadrele didactice şi elevii, adresăm calde mulţumiricelor care au condus şi conduc destinele acestei publicaţiipentru interesul manifestat faţă de viaţa şcolii, alocând cusolicitudine spaţii importante activităţilor realizate de noi,performanţelor înregistrate de elevii şcolii, constituind,ani de-a rândul, mijlocul prin care membrii comunităţiilocale au fost informaţi în legătura cu activitatea noastrăzilnică.Vă mulţumim pentru că ne-aţi acordat şansa să ne ex-punem ideile şi să le împărtăşim la nivel de comunitate cuceilalţi! Mult succes în continuare şi cât mai multe numererealizate cu aceeaşi dăruire şi acelaşi profesionalism.Prof. Marieta DENEŞ, director adjunctŞcoala cu clasele I-VIII Giroc

Încă din adolescenţă am observat căam o înclinaţie spre scris. Totuşi, nucredeam că voi avea vreodată sufi-cient curaj pentru a împărtăşi aceastăpasiune cu cei din jur.În momentul în care mi s-a propus sădevin colaborator al ziarului “Dialogcu cetăţenii” am fost emoţionată, darmai ales entuziasmată. Am avutocazia aici să-mi explorezpotenţialul jurnalistic, să scriu arti-cole pe teme variate şi să învăţ lu-cruri noi. Datorită experienţeiacumulate aici am hotărât să urmezmasteratul în domeniul jurnalismu-lui.“Dialog cu cetăţenii” a avut diverşiredactori-şefi de-a lungul timpului,însă este îmbucurător faptul că şi-acontinuat apariţiile cu regularitate.Mai mult, este o onoare pentru minesă fiu în continuare un colaborator şisă pot, la acest moment aniversar, săurez publicaţiei pe care o iubim cutoţii “La cât mai multe apariţii!”.Andra COSTA

După 1990 au apărut numeroasepublicaţii locale, urbane sau rurale,menite să coaguleze sentimentul decomuniune şi de apartenenţă al co-munităţilor, contribuind, în felulacesta, la reconstrucţia şi consoli-darea identităţilor. În acest contextse înscrie şi ziarul Consiliului Localal Primăriei Giroc, “Dialog cucetăţenii”, care, iată, a ajuns, prinpreocuparea şi grija permanentă aunui colectiv de redacţie inimos, lafrumosul număr 200.În numele bisericii ortodoxe Sf.Dimitrie din Giroc şi al comunităţiide credincioşi, doresc în continuareviaţă lungă şi activitate rodnicăacestei publicaţii, spre binele şifolosul întregii comunităţi!

Preot Adrian CHERMELEU

Văd în comunicare principalul motor alevoluţiei şi de aceea media, atât cea scrisă,cât şi cea online sunt adevărate artere care facca informaţia să ajungă în cel mai scurt timpla public. În cei 13 ani de existenţă, publicaţia“Dialog cu cetăţenii”, ne-a ajutat să necunoaştem mai bine comunitatea în care îm-preună convieţuim, evenimentele, bucuriileşi problemele cu care ne confrutăm, fiindprincipalul mediu de informare local. Fiindclădit pe baza unor idei solide şi fiind evi-dentă utilitatea sa, sper ca cele 200 de numerede la prima apariţie să fie doar începutul.

Ovidiu Ignea, administratorwww.girocchisoda.com

7DIALOG CU CETĂŢENII

În conştiinţa generaţiilor care s-au succedat pe acestemeleaguri cu o existenţă seculară s-au păstrat multăvreme obiceiuri străvechi, moştenite de la străbuni.Acestea constituiau un prilej de exprimare a dragosteide viaţă, a bucuriei de a trăi şi de a munci şi se mani-festau, mai ales, cu prilejul sărbătorilor religioase deprimăvară şi de vară, dar şi la date calendaristicefixe.Comunitatea, a cărei ocupaţie de bază era agri-cultura, era interesată ca cerealele cultivate să nufie afectate de secetă. În acest scop era îndătinatobiceiul ca, în a doua zi de Paşti şi de Rusalii,care se sărbătoreau de obicei în luna iunie, la în-ceputul verii, când plantele cultivate aveau ne-voie de umiditate, după săvârşirea Liturghiei înBiserică, credincioşii să scoată Crucea şi să pleceîn alai spre una dintre crucile de la marginea sa-tului, unde, împreună cu preotul, ca să vină ploişi să fie recoltă bogată.Un alt obicei prin care era invocată ploaia bine-făcătoare era „păpăruga”. Vara, când era secetă,tinere fete, mai ales ţigănci, învelite în boz şi alteburuieni, veneau pe la casele oamenilor, cântând:„Păpărugă, rugă / Ia ieşi de ne udă / Cu olcuţanouă / S-o umplem de rouă”... Gospodarii le udaucu apă şi le dăruiau alimente şi bani.Viaţa socială a comunităţii a statornicit câteva obiceiurilegate de anumite evenimente ale existenţei de zi cu zi.Astfel, când fetele împlineau vârsta de 16 ani, „luauopreg”, adică la îmbrăcămintea de costum ţărănesc seîncingeau pe la spate cu o cotrânţă ţesută anume pen-tru acest eveniment. Aceasta însemna că au trecut dela copilărie la adolescenţă şi, prin urmare, deveneaucandidate la măritiş. Evenimentul se întâmpla în joiadin săptămâna dinaintea Paştelui. În acea zi, ele du-ceau în căni la vecini, rude sau prieteni grâu fiert cu

bomboane deasupra. Seara mergeau la biserică, fru-mos îmbrăcate, devenind cunoscute în tot satul. Fataîşi făcea ieşirea la joc cu un băiat din sat, uneori orudă, alteori în virtutea unor sentimente care puteauduce la încheierea unei căsătorii. Băiatul care a scosfata la joc avea obligaţia ca în fiecare duminică să

joace cu ea primul dans, în celelalte putând dansa fie-care cu altcineva.Un alt eveniment din viaţa oamenilor îl constituiaclaca. Clăcile se organizau (azi mai puţin) la lucrăricare cereau un mare volum de muncă în gospodărie,cum ar fi construcţia unei case sau lucrări agricole(mai ales la recoltare) sau pregătirea unui evenimentimportant din familie. La clacă participau rude, vecini,prieteni, iar la încheierea lucrării gazda oferea o masămare pentru toţi.

O mulţime de obiceiuri se ţineau lanţ încă din prima zia anului, Anul Nou şi până la Crăciun, unele dintreacestea având caracter religios, altele având caracterlaic.Anul Nou era prăznuit în familie, cu un anumit fast.

La masa se prânz se începea colacul numit„Crăciun”, pregătit încă dinainte de sărbătoa-rea Naşterii Domnului. Se mânca zeamă(ciorbă) de carne de porc, iar ca prăjitură – „pă-turată” (o plăcintă fără umplutură) în care sepuneau monede. Cel care găsea mai multe mo-nede în bucata lui era mai bogat în acel an. Demenţionat că în ajunulAnului Nou, ca şi în aju-nul Crăciunului şi al Bobotezei, toată noaptealampa era aprinsă în casă.Anul Nou aduce şi el colindători, care vin di-mineaţa cu „capra”, un obicei tradiţional. Unins (în majoritatea cazurilor un ţigan) cântă lavioară, iar un altul, acoperit cu o pătură,mânuieşteun cap de capră din lemn, bătând ritmic dinfălci şi executând mişcări comice.În ajunul Bobotezei (5 ianuarie), preotul umblăcu crucea din casă în casă şi sfinţeşte cu apă dincăldăruşă, cântând: „În Iordan botezându-Te

Tu, Doamne, Închinarea Treimii s-a arătat / Că glasulpărintelui amărturisit Ţie / Fiu iubit peTine numindu-Te”.În Ziua de Botez, 6 ianuarie, oamenii mergeau la Bi-serică şi aduceau într-o sticlă apă sfinţită, „molidvă”,din care bea fiecare membru al familiei, iar restul eraţinută tot anul pentru a se apăra de boli.

Material preluat din monografia“Giroc - arc peste timp”

- va urma -

File de istorie giroceanA

Datini şi obiceiuri de peste an (1)

Se spune că adevăraţii artişti, cei care senasc cu har, vin cu acest dar de la Dum-nezeu. Ei sunt artişti născuţi şi nu făcuţi.Şcoala vine doar să completeze şi sădesăvârşească instrucţia artistului, să-iîntregească puterea de a se apleca asu-pra artei spre care îl îndeamnă harul.Printre artiştii „născuţi” şi nu „făcuţi”se numără şi sculptorul Livius Oltean.El a văzut lumina zilei în 17 iunie 1951,la Valcani. A urmat clasele primare laşcoala din localitatea natală, iar apoi aplecat la liceu. I-a plăcut chimia, dreptpentru care a studiat la Şcoala de Chi-mie din Timişoara. În armată a fost re-partizat, în anul 1970, la Bucureşti, laRegimentul de Gardă. S-a întors din că-tănie şi s-a angajat în domeniul pe carel-a studiat în liceu şi şcoala profesio-nală, chimia, pe care a pus-o în practicăla întreprinderea Detergenţi din Timi-şoara, de unde s-a şi pensionat, în anul2004. În anul 1974 s-a căsătorit, relaţiedin care are doi copii. Din 1996 s-a re-căsătorit, cu doamna Adriana Gottardi.La maturitate, mai precis prin anii ’98,Livius Oltean şi-a descoperit o nouă pa-siune – aceea de a modela lemnul, dea-i da viaţă. „Am început să sculptez înanul 1998. Dintotdeauna mi-a plăcutlemnul. Am avut o chemare spre el. Nuam învăţat de la nimeni această mese-rie. Nu m-a învăţat nimeni să sculptez.Pot să spun că totul a venit de la sine”,ne mărturiseşte artistul. Uneltele, conti-nuă sculptorul, şi le-a cumpărat din Ger-

mania – dălţi şi aparat pentru cioplit, unstrung pentru lemn, cu care îşi mai con-fecţiona şi clanţe pentru uşi. Hobby-uldomnului Oltean s-a concretizat pânăacum prin câteva zeci de lucrări. Sculp-tează în tei şi nuc, iar temele alese suntpreoponderent religioase şi istorice.„Abordez orice tematică, dar mai cuseamă cea religioasă ori cea legată deistoria românilor”, ne povesteşte, întimp ce ne arată reprezentări în lemn alelui Vlad Ţepeş, Avram Iancu sau Dece-bal. Dintre sculptori îi admiră pe Brân-cuşi (în primul rând), dar şi pe Rodin.„Aş sculpta încontinuu, pentru că-miplace foarte mult să fac acest lucru, însă,din păcate, nu am timp liber suficientpentru a face doar acest lucru”, conclu-zionează sculptorul amator din Giroc.Deocamdată, tenace şi cu multă răb-dare, de cum prinde un moment priel-nic, Livius Oltean se apleacă cu multădragoste asupra unei bucăţi de lemn, în-cercând, după puterile pe care le are, săpună măcar un strop de viaţă în ea. Şi,astfel, se nasc, de sub mâna pricepută ameşterului, noi sculpturi, completândcele două domenii predilecte ale artis-tului: religia şi istoria.Tocmai în aceste zile, sunt duse la bunsfârşit ultimele detalii pentru ca operalui Livius Oltean să iasă în lume, iaracesta să aibă o primă expoziţie perso-nală, la Timişoara.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

„Am avut o chemare spre sculptura în lemn...”

8 DIALOG CU CETĂŢENII

Cum nu se putea mai bine, unadin fazele zonale ale celei de aşasea ediţii a Festivalului Con-curs „Lada cu Zestre”din acest ana demarat cu mult succes în co-muna noastră, pe scenele Cămi-nului Cultural din Giroc şi aCasei Naţionale din Chişoda.După ce concurenţii giroceni şi-au adjudecat patru„Mari premii”din tot atâtea participări la festi-val, şi în anul 2012 reprezentanţiinoştri, prin prestaţia avută cuacest prilej, se înscriu de departeca favoriţi pentru o nouă victorie.

La această fază a Festivalului au parti-cipat comuna gazdă, Giroc, precum şicomunele Şag, Sînmihaiu Român,Uivar, Ghilad, Pădureni, Otelec, Foeni,Giulvăz, Jebel, Voiteni, Peciu Nou,Parţa, Livezile şi oraşul Ciacova.Girocul, care şi-a adjudecat de patru oripână acum Marele Premiu, din tot atâ-tea participări, a avut o prezenţă nume-roasă şi valoroasă la toate secţiunilefestivalului.La secţiunea coregrafie s-a participat cudansuri populare – Grădiniţa PP dinGiroc - debutanţi; dans modern – Gră-diniţa PP din Giroc - debutanţi; An-samblul Folcloric „Ghiocelul” cumontajul „Vetre străbune”; suită dedansuri mixtă – ansamblul de Tineret„Ghiocelul” – debutanţi; formaţia desoroc din comuna Giroc – dans bărbă-tesc; solişti dansatori - copii - ŞcoalaGenerală „Iosif Ciorogariu” din Chi-şoda; grup de dansatori – Ansamblul„Ghiocelul” Giroc; dans de fete – Cri-halmă; suită de dansuri mixtă – An-samblul „Ghiocelul” – Giroc; soliştidansatori – Ansamblul „Ghiocelul”;grup de dansuri bătrâneşti şi suită dedansuri pe generaţii.Un capitol la care comuna noastră a ex-celat mereu, ca de altfel şi la celelaltesecţiuni, l-a constituit „expoziţiile, gas-tronomia, recitări, teatru”. Ne-au repre-zentat la etapa zonală a Festivalului„Lada cu zestre” Cercul de pictură pesticlă şi modelaj al Biserici Ortodoxe„Sf. Dimitrie” din Giroc, coordonat deprof. Ecaterina Neagu; Biserica Orto-doxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, cuexpoziţie de obiecte vechi; Vasilica Po-pescu, din Giroc, cu aranjamente flo-

rale; Cristina Şchiop, din Chişoda, cusculptură în lemn, Claudia Vasilescu,din Giroc, cu iconografie; MariusMatei, din Giroc, cu o expoziţie de cos-tume populare, una de fotografie şi unade cărţi; Alina şi Attila Bajko, dinGiroc, expoziţie de iconografie; PetruAvrămuţ, din Giroc, expoziţie macra-meuri; Pătru Chira, din Chişoda, creaţiede poezie în grai; George Lână, dinChişoda, creaţie şi recitare de poeme;Paula Popescu, din Giroc, creaţie depoezie; Cercul de teatru al Şcoli Gene-rale din Giroc, coordonat de doamnaMariana Luca.La această secţiune unul dintre punctelede atracţie a fost expoziţia culinară. Gi-rocenii au umplut mesele cu produsecare mai de care mai apetisante. Ne-aureprezentat: Ionela Damian, BiancaSecoşan, Raluca Gherban, Fraţii Cără-baş, fraţii Crişan, Loredana Sur, suro-rile Roxana şi Bianca Rotariu, MarioPopescu,Andreea Lazea, Nuţi Chelaru,Larisa Bogdan, Adina Goian, LucianDumitrescu, Marinela Pop, AndreeaSanislav, Alexandru Găluşkă, PaulSzalay, Alexandra Costăchel, RominaIlinca, Bogdan Oneţiu, Raul Toma, De-nisa Sterpu, surorile Roxana şi Lore-dana Jebelean, Silvia Rus, OanaVădăşan, Andreea Nicula, Raul Con-ţescu, Adrian Cabău, fraţii Ionel şiMihai Şipoş, Cristian Marincu, Ale-xandru Marincu şi Viorica Codrea, Ro-xana Flonta, Ofelia Marincu,AlexandraDandu, Răzvan Ibraşi, Cristina Popa,fraţii Tiberiu şi Roland Szasz, DarianaDrăguş, Petronela Rămneanţu, CristinaBodo şi Nicoleta Şipoş.

9DIALOG CU CETĂŢENII

Şi pe scena Grădinii de Vară din Chi-şoda comuna noastră a avut o repre-zentare numeroasă şi valoroasă. Lasecţiunea muzicală a fazei zonale afestivalului, am fost reprezentaţi deCorul Biserici Baptiste din Giroc; Or-chestra Biserici Baptiste din Giroc;Corul Biserici Penticostale din Chi-şoda; Grupul instrumental al Biseri-cii Penticostale din Chişoda;Orchestra Ansamblului FolcloricGhiocelul Giroc, dirijor domnul prof.Adrian Scorobete; Grupul vocal algrădiniţei PP din Giroc; soliştii vocaliZorica Savu, din Giroc, LoredanaSur, din Giroc, Florin Pistrilă, dinChişoda, Carina Caragea, din Giroc -debutant, Carina Ştefan din Giroc;Cristi Ghiţoaica –Asociaţia culturală„Ghiocelul”, Doriana Talpeş, Des-anca Lalici; Sfeia Petrovici, LarisaZăgan – debutant – Chişoda, muzicăuşoară, Corala Giroceana, dirijorMircea Sturza; Corul Biserici Orto-doxe Sf. Dimitrie din Giroc, dirijat deprof. Codruţa Tomescu; Grupul depercuţie condus de prof. Alina Cui-bariu-Jumugă; Grupul de fluieraşicondus de prof. Aurel Cuibariu; Fan-fara Căminului Cultural din Giroc,dirijor Ionel Pascotă senior. La capi-tolul solişti instrumentişti, comuna afost reprezentată de Marius Sperneac,din Chişoda – clarinet; Bogdan Du-mitrean, din Chişoda – saxofon; Ale-xandru Baniaş, din Giroc - saxofon;Fabriţio Marincu, din Giroc – pian

clasic; Daniel Cuibariu-Jumugă, dinChişoda – percuţie; Sfeia Petrovici,din Giroc – acordeon şi Angela Cui-bariu-Jumugă, din Chişoda – vioarăclasică.Prestaţia artiştilor şi a celorlalţi par-ticipanţi la faza zonală a Festivalului“Lada cu zestre” din comuna Giroc afost analizată de un juriu prestigios,din care au făcut parte Răzvan Hre-noschi, şef Serviciu Relaţii Publice încadrul Consiliului Judeţean Timiş, şiCiprian Cipu, directorul Centrului deCultură şiArtă al Judeţului Timiş, co-regraful Lăiţă Stănescu şi profesoriiRemus Vălungan şi Marius Cârnu.Cu o astfel de participare numerică,înmănunchind toate secţiunile festi-valului, şi valorică, însumând tineri şinu doar, cu un real potenţial artistic,comuna Giroc s-a calificat cu brio lafaza judeţeană a Festivalului concurs„Lada cu zestre” care se va desfăşurala Timişoara după cum urmează: ICoregrafie – 22, 23 septembrie 2012;II – Expoziţii, gastronomie, recitări,teatru – 29 septembrie 2012; III –Muzical – 30 septembrie 2012.Spectacolul reprezentativ va avea locla 14 octombrie 2012 la Timişoara.Sperăm ca şi de această datăreprezentanţii din Giroc şi Chişoda săarate că aceste localităţi străbune sunto adevărată vatră de etnografie şi folc-lor a Banatului.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

10 DIALOG CU CETĂŢENII

Ziua eroilor la ChişodaZiua de joi, 24 mai, a fost una specială pentru elevii Şcolii cu clasele I-VIII dinChişoda. Îndrumaţi de cadrele didactice, prof. Gabriela Vlasie, prof. MilorancaGolban şi înv. LilianaAntal, copiii au rememorat evenimentele ce au avut loc în celedouă războaie mondiale, cu ocazia Zilei Eroilor.Evenimentul a început cu ora 11, când a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor,pe care a oficiat-o preotul paroh Traian Debucean. Elevilor şi cadrelor didactice lis-au alăturat mai mulţi localnici.

Pe acordurile cântecelor patriotice, intonate de elevi, s-au depus flori la monumentuldin centrul localităţii Chişoda.Şi la Giroc au avut loc manifestări legate de Ziua Eroilor, urmate de depuneri de co-roane de flori la cele două monumente ridicate în centrul de comună.

V. TOMOIAGĂ

Încălzirea vremii face ca din ce în ce mai mulţicetăţeni să-şi petreacă timpul liber la iarbăverde, la un grătar, una dintre celemai frecvente distracţii aleromânilor în această perioadă.Atunci când cetăţenii nu respectămăsurile de prevenire a incendi-ilor, distracţia se transformă înevenimente nedorite. ServiciulVoluntar pentru Situaţii de Ur-genţă Giroc recomandă cetăţenilorcare doresc să se relaxeze la ungrătar în aer liber să ia urmă-toarele măsuri preventive:pregătiţi focul pentru preparareamâncării doar în locuri specialamenajate, respectând regulile de prevenire aincendiilor; faceţi focul în locuri cât mai înde-părtate de vegetaţie şi în nici un caz pe timp desecetă excesivă ori în condiţii de vânt; nu lăsaţicopiii să se joace cu focul; nu lăsaţi niciodatăfocul nesupravegheat, deoarece chiar şi o rafalăslabă de vânt ar putea modifica direcţia focului,

îndreptând flăcările spre vegetaţie; menţineţicurăţenia în locul de picnic: aruncaţi în locurile

special amenajate hârtiile, resturile de mâncareori sticlele, pentru că ele ar putea contribui lapropagarea incendiilor; stingeţi cu apă saupământ focul/cărbunii încinşi înainte de a plecadin pădure.Prevenind incendiile, protejaţi viaţa, mediul şibunurile. Dumitru CRĂINICEANU

Atenţie la incendii când ieşiţi la iarbă verde!Prezentare produseBCR Banca pentru LocuinţeBCR Banca pentru Locuinţe este o subsidiară integrată a Grupului BCRErste care oferă produse de economisire şi creditare pentru domeniul lo-cativ (şi nu numai!).La baza funcţionării acestei bănci stă Legea 99/06.12.2006, capitolul V,art. 311-317, completată cu OUG 215/2008, art. 312. În această lege seprecizează că fiecare persoană fizică cu cetăţenia română şi domiciliul înRomânia beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efec-tuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancăde economisire şi creditare în domeniul locativ.Pentru persoanele interesate de economisire:- pentru sumele depuse în cursul unui an calendaristic (până la 31 de-cembrie) se primeşte prima de la stat de 25% - neimpozabilă din va-loarea depunerilor (dar nu mai mult de echivalentul a 250 euro/an/CNP)şi o dobândă de 3% de la bancă;- banii economisiţi şi dobânda băncii stau la dispoziţia clientului oricând;pentru a beneficia de prima de la stat, perioada minimă de economisireeste de 18 luni;- între 18 luni şi 5 ani clientul are acces la banii economisiţi, la prima dela stat şi la dobânda băncii, daca utilizează sumele în domeniul locativ;- după 5 ani de economisire (economiile + prima de la stat + dobânda băn-cii), banii pot fi utilizaţi în orice scop.Pentru persoanele care sunt interesate şi de opţiunea de creditare:- dobânzile la credite în RON sunt de 5% sau 6%, fixe pe întreaga pe-rioadă a creditului şi garantate prin contractul de economisire-creditare.

În fiecare an, la 24 mai, prăznuimÎnălţarea Domnului şi-i pomenimpe eroii patriei.

Aşa s-a întâmplat şi în acest an,când un grup de elevi ai şcolii dinChişoda, însoţit de doamnele pro-fesoare Gabriela Vlasie şi LilianaAntal, a participat la slujba ofi-ciată de preotul paroh Traian De-buceanu. Apoi, împreună cuenoriaşii prezenţi în număr marela biserica din localitate, copiii au

participat la slujba de pomenire aeroilor, oficiată în faţa monumen-tului ridicat în centrul localităţii.

Acolo, elevii au intonat frumoasecântece închinate eroilor, impre-sionând asistenţa.S-au depus florile recunoştinţeipentru jertfa adusă de eroi pentrulibertatea şi neatârnarea ţării. Veş-nică pomenire eroilor patriei!

Prof. Marieta DENEŞ

Să ne cinstim eroii

1 Iunie –Ziua inter-naţională a copiilor -zâmbete, bună dis-poziţie şi emoţii pen-tru preşcolarii dingrupa mare A de laGrădiniţa cu programprelungit din Giroc,care a organizat unconcurs de biciclete.Echipaţi cu căşti mul-ticolore, genunchiereşi cotiere, biciclete cudouă sau patru roţi,copiii s-au aliniat lastart, încă de dimi-neaţă. Concursul s-adesfăşurat în curteaşcolii din Giroc, iarsusţinătorii, părinţiicopiilor, au fostprezenţi în numărmare. Activitatea aadus multă bucurie îninima copiilor, dar a

avut ca scop şi stimula-rea dorinţei de a prac-tica sportul şi mişcarea,necesare sănătăţiinoastre. La sfârşitulconcursului, partici-panţii au fost felicitaţi,au primit dulciuri, iarcei mai merituoşisportivi, cu rezultateexcepţionale, au fostpremiaţi cu jocuri, cărţişi jucării. Ziua copiilora continuat cu altejocuri în aer liber, des-făşurate în spaţiul deagrement al Comple-xului Flonta. Educa-toarele le doresccopiilor să reuşeascăsă-şi păstreze copilăria,până la maturitate!La mulţi ani tuturorcopiilor!

Janina TERTECI

La braţ cu copilăriaZiua de 1 iunie a adus bucurie pe feţele şcolarilor mici şi mari de laşcoala din Chişoda. Cuvântul de ordine a fost mişcare. Când ai şispaţiul necesar pentru acest lucru, e cu atât mai bine. Elevi şi

dascăli, ne-am deplasatîn parcul care s-a datrecent în folosinţă laintrarea în localitate.Parcul este minunat,iar posibilităţile dejoacă pentru copii suntmultiple. A fost o ex-plozie de veselie. Cutoţii ne-am eliberat destresul acumulat într-osăptămână de şcoală.Copiii şi-au ales rapid

locul de joacă. Unii s-au întrecut pe role, cei mici au ocupatleagănele, topoganele, băieţii au încins o partidă de fotbal, alţiişi-au încercat îndemânarea la aruncatul mingii în coşul de baschet,câţiva au străbătut parcul pe biciclete, alţii au preferat tenisul demasă. Am râs, ne-am distrat, ne-am fotografiat.A fost o zi frumoasă, copiii au fost vedetele, iar noi, adulţii, ne-amsimţit din nou copii. Le mulţumim celor care, prin grija pentru co-munitate, prin respectul acordat cetăţenilor, contribuabililor, aufăcut posibilă sărbătorirea lor, a copiilor, în acest mod.

Prof. Gabriela VLASIE

Copiii, pe biciclete de 1 Iunie

11DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; Octa-vian GRUIŢA, Ileana SZABO, Gabriel TOMESCU,Codruţa TOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU - cul-

tură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Vineri, 6 aprilie, dimineaţa la ora 7, elevii claselor I şia III-a de la Şcoala cu clasele I-VIII “Iosif Ciorogariu”din Chişoda au pornit în excursie spre Valea luiLiman. În autocar, elevii au aflat că excursia repre-zintă, de fapt, şi un concurs în care li se solicită atenţiaasupra obiectivelor vizitate, urmând ca la întoarecereaspre casă să răspundă la întrebările adresate de cadreledidactice. Prima oprire a fost la Mănăstirea de călu-gări “Izvorul lui Miron” din satul Româneşti, comunaTomeşti, judeţul Timiş, Aici am aflat că aceasta estectitoria episcopului Miron Cristea, viitorul patriarh.Făcând o vizită canonică în zonă, a rămas vrăjit defrumuseţea locurilor, drept pentru care a hotărât zidi-rea unei mănăstiri. Temelia lăcaşului a fost pusă în1912, prin dania familiei Glava din Româneşti; a fostterminată în 1929 şi inaugurată în 1931. În 1980 auînceput lucrările de restaurare. Biserica a fost repic-tată, astfel că, la 20 iulie 1991, când se prăznuieşte şihramul, a fost resfinţită.Ample lucrări de construcţie s-au efectuat după 1995,respectiv: un paraclis, trapeza, un corp de chilii, bib-liotecă, spaţii de cazare, etc. Noul paraclis de iarnă cuhramul “Izvorul tămăduirii” a fost sfinţit la 8 iunie2003, iar cel de vară, din curtea mănăstirii, la 20 iulie,în acelaşi an.Următoarea oprire a fost Mănăstirea de la Luncani.Aici, am aflat, mulţumită unei măicuţe, istoria aces-teia.Arhitectura acestui lăcaş de rugăciune încearcă să îm-bine armonios tradiţia locală, şi în general românească,cu cea eclesială ortodoxă, fiind expresia experienţeişi râvnei comunităţii monahale de înălţare şi comu-niune spirituală cu celestul.Ne-au fost prezentate câteva obiecte deosebite, printrecare Sfânta Cruce care a apărut în mijlocul unui copactăiat în apropierea mănăstirii şi chipul unui haiduc cu

cuşmă apărut pe una din laturile aceleiaşi buturugi.O extraordinară reprezentare a obiectelor ce simboli-zează patima Domnului nostru Iisus Hristos, montateîntr-o sticlă din secolul al XIX-lea, fabricată la Ti-mişoara, a fost un alt reper pe care l-am admirat aici.După vizitarea acestor obiective pline de interes is-toric, ne-am oprit la Complexul turistic “Valea luiLiman”, situat între localităţile Tomeşti şi Luncani.Complexul turistic oferă clipe de neuitat iubitorilor de

natură. Poziţionată la poalele munţilor Poiana Ruscă,Valea lui Liman este un loc unde modernul se îmbinăperfect cu rusticul, se armonizează cu natura, creândun ambient intim şi relaxant.Ne-am întors spre casă obosiţi, dar plini de informa-ţii, pe care doream cu nerăbdare să le împărtăşim şicelor dragi.Şi aşa cum am aflat la plecare, întoarcerea a repre-zentat punctual culminant, unde elevii, atenţi la ex-plicaţiile doamnelor învăţătoare, au putut câştigapremiile puse la dispoziţie, şi anume cărţi, reviste,precum şi premiul cel mare, participarea gratuită laurmătoarea excursie, cu susţinerea cadrelor didactice.

Prof. Liliana ANTAL

La propunerea nepoţilor noştri, Andreeaşi Andrei, în 6 aprilie plecăm în excursiela San Francisco cu BART-ul (Bay AreaRapid Transport), care este un fel demetrou ce leagă aşezările din zona golfu-lui de marea metropolă californiană.Plecăm de la Castro Valley, acolo undenoi locuim, la vreo 30 kilometri distanţă,având de călătorit până la a şaptea staţie,care este San Francisco. Trenul circulă cupeste 100 de kilometric pe oră, oferindu-neprivelişti deosebite, pe care din goanamaşinii, de pe autostradă, nu le puteamvedea. În dreapta se întind dealurile dinestul golfului, foarte populate. Practic,toate aşezările sunt legate între ele, iar învest, spre Golful San Francisco, în drep-tul oraşului Oakland, se observă aeropor-tul şi portul maritim. Trecerea pe celălaltţărm al golfului se face printr-un tunelconstruit pe sub apă, pe parcursul a vreocinci minute, ceea ce se simte şi în pre-siunea pe care o simţim în urechi, dar şiprin zgomotul specific trecerii prin tunel.Sosim după mai bine de 30 de minute înprima staţie din oraşul San Francisco.Trenul nu iese la suprafaţă, ci opreşte laetajul al doilea subteran. Aici coborâm,urcăm la etajul I, unde este staţia pentru

metroul propriu-zis al oraşului. Maiurcăm un etaj şi ajungem la suprafaţă.Este ora prânzului. Zona centrală, speci-fică oraşelor americane este ocupată dezgârie-nori, sedii defirme, bănci, hotelurietc. Străzile sunt foarteaglomerate, ocupate înmare parte şi de tara-bele unor negustoriambulanţi, care oferădiverse suveniruri, iarprintre ele câte unhomeless cerşind banipentru o bere sau o ţi-gară.Oraşul, aşezat pe pe-ninsula cuprinsă întreOceanul Pacific şi Gol-ful San Francisco,numără în jur de800.000 de locuitori,printre care o numeroasă comunitatechineză (care formează cartierul ChinaTown), dar şi japoneză, fiind cele mai nu-meroase comunităţi din afara Asiei. Aceş-tia sunt urmaşii emigranţilor veniţi din adoua jumătate a secolului al XIX-lea,când în zonă a început goana după aur, iar

apoi construcţia căilor ferate din Califor-nia. Aglomeraţia urbană din jurul oraşu-lui San Francisco depăşeşte patrumilioane locuitori şi este aşezată în zona

seismică traversată de falia San Andreas,unde în anul 1906 s-a produs cutremurulcatastrofal care a dus la distrugerea apeste 26.000 de clădiri. Dezastrul a frânatdezvoltarea regiunii, aceasta s-a reluatmai ales după Al Doilea Război Mondial,când în zonă se dezvoltă industria de ar-

mament şi cercetările nucleare. Oraşulobţine importante venituri din turism.Cheiul Pescarilor, aflat de-a lungul golfu-lui, unde se înşiruie zeci de cheiuri şidane, la care acostează vapoarele comer-ciale sau turistice, este zona de prome-nadă a turiştilor, culminând cu cheiul 39.Aici se află acvariul sau pot fi admiratefocile, întinse pe niste pontoane de scân-dură, numărând în perioada de vară pânăla 900 de exemplare. Tot de aici, sprenord-vest, poate fi admirat, în depărtare,Golden Gate şi staţiunea Sausalito, pre-cum şi Insula Alcatraz, considerată ceamai sigură închisoare între anii 1934-1963, după care a fost transformată înmuzeu. În zona turistica a Cheiului 39,strada este pavată cu scândură, iar de oparte şi de alta se înşiruie numeroasemagazine de suveniruri şi restaurante,toate construite din lemn, cu o arhitecturăspecifică secolului al XlX-lea.Mulţimea din această zonă turistică neaminteşte de aglomeraţia din timpul seriişi a nopţii de la Las Vegas şi aceeaşi mul-titudine rasială: albi, negri, asiatici şi maiales mexicani şi sud-americani.

Castro Valley, 6 aprilie 2012Prof Octavian GRUIŢA

JJuurrnnaall ddee ccăăllăăttoorriiee Excursie la San Francisco

În cadrul parteneriatului cu Junior Achievement Romania, clasa I de laşcoala din Chişoda a participat la proiectul “JA Job Shadow” la locul demuncă al părinţilor. Programul a fost realizat prin parteneriat (faci litat deJA) între mediul educaţional şi comunitatea de afaceri locală, pentru fami -liarizarea tinerei generaţii cu piaţa forţei de muncă. Experienţa le permite

elevilor, chiar de la vârstefoarte fragede, să explorezeşi să înţeleagă diverse opţiu -ni de carieră şi să găseascămai uşor un răspuns la între-bările: "Ce vreau sa devindupă ce termin şcoala?”,“Unde vreau să luc rez?”,“Care este cel mai potrivitloc de muncă pentru mine?”.În săptămâna “Şcoala alt-fel”, învăţătorii şi profesorii

diriginţi au coordonat local acest proiect, prin care elevii cu vârste între 7 şi16 ani au mers în vizită la locul de muncă al părinţilor, cu acordul şi la dataşi ora stabilite împreună cu aceştia, pentru a înţelege mai bine meseria lor,atribuţiile, abilităţile şi competenţele necesare postului respectiv şi şi-au asi-stat părintele la îndeplinirea unor activităţi specifice postului pe care îlocupă. Evenimentul a presupus vizitarea locului de muncă al părinţilor a treidin cei 36 de elevi implicaţi în proiect (clasa I şi clasa a III-a). Elevii au fostsă viziteze pensiunea administrată de unul dintre părinţii elevilor şi douăferme de animale. În prima zi, elevii au vizitat pensiunea “Vila Sara”, undeau aflat ce presupune managementul unei pensiuni. Elevii au fost fost puşiîn situaţia de a primi ei clienţi la pensiune. Au aflat care sunt documentelede care au nevoie la cazare, precum şi toate serviciile care le sunt oferiteclienţilor. Li s-a adus la cunoştinţă faptul că administrarea unei pensiuni pre-supune un efort imens din partea celor care se ocupă de acest tip de afacere,dar şi că satisfacţiile sunt pe măsura eforturilor depuse. Astfel, mulţumirileafişate de către clienţi şi faptul că aceştia îşi doresc an de an să se întoarcăaici sunt îmbucurătoare pentru ei. Elevii au vizitat camerele unde sunt primi -ţi cei care se cazează, bucătăria unde se pregătesc meniurile, spălătoria şidepozitul de alimente. Au fost entuziasmaţi, interesul lor a fost mare, între-bările au curs una după alta, iar elevii s-au îndreptat spre şcoala cu bagajulde cunoştinţe mai bogat. Gazdele au fost primitoare, răspunzând la toatenelămuririle avute. Prof. Liliana ANTAL

Vizită la Pensiunea “Vila Sara” Excursie la Valea lui Liman

12 DIALOG CU CETĂŢENII

DDaarriiaa BBeerriinnddeeiiuu33 aannii,, GGiirroocc

MMaatteeii BBoollddaann33 aannii,, GGiirroocc

RRaalluuccaa AAddaa MMiihhăăiillăă33 aannii,, GGiirroocc

TTaarraa BBaabbiiccii44 aannii,, GGiirroocc

În atenţia părinţilor din Giroc şi ChişodaAdresăm rugămintea ca părinţii care trimit fotogra i ale copiior pentru rubrica “Ba, al meu e mai frumos!” a ziarului nostrusă ne furnizeze şi următoarele date: ziua, luna şi anul naşterii, numele şi prenumele copiilor, precum şi un număr de telefonde contact. Redacţia

Fenomenul educaţional transcedeastăzi, cu mult, graniţele formelor deînvăţământ tradiţional, datoritădezvoltării societăţii din punctde vedere social şi informaţio-nal, provocând în permanenţăcadrele didactice spre a găsi celemai bune şi eficiente modalităţide a educa tânăra generaţie. Pe lângă activităţile instructiv-educative din grădiniţă, avem învedere, pentru copii, şi pregăti-rea lor pentru integrarea ulterioa-ră în viaţa socială. În acest sens,am găsit oportună familiarizarealor cu obiective social-culturaledin zonă cum ar fi teatrul, filar-monica, muzeul.Pentru a le percepe şi înţelegevaloarea fundamentală, de cadre şi re-pere de artă autentică şi cultă, gustulindividului trebuie format. La copiiipreşcolari, calea optimă de desfăşurare

a unor activităţi accesibile focalizatepe educarea sensibilităţii artistice am

considerat că o putem găsi prin iniţie-rea unui proiect, “O punte între trecut,prezent şi viitor”, prin care să îi apro-piem de valorile cultural-artistice lo-

cale şi naţionale.Una din activităţile planificateîn cadrul acestui proiect a fostexcursia la Castelul Huniazilor.În ziua de 26 aprilie, preşcolariidin grupa mare-pregătitoare aupornit în excursie cu mult entu-ziasm. Castelul a fost o ade-vărată încântare pentru copii.Curiozitatea lor s-a reflectat înmultitudinea de întrebări pecare le adresau ghidului, careavea câte o poveste la fiecarerăspuns. Nu am plecat cu mânagoală de la castel, fiecare copils-a bucurat de câte un suvenir.Excursia a fost cu adevărat o reu-şită, soarele ne-a însoţit întreaga

zi, iar opririle de pe traseu s-au trans -format în minunate momente de joacă.

Educatoare Lidia BLIDĂRAN şi Laura GHERBAN

Preşcolarii Grădiniţei din Giroc, în excursie la Castelul Huniazilor

Chişoda, vicecampioana judeţuluiFC Chişoda şi-a acontat şi în acest sezon titlul de vicecampioană a Ligii a IV-a Timiş,după ce a învins, în penultima etapă, pe teren propriu, pe Progresul Gătaia. A fost 6-1pentru Chişoda, care a profitat de pasul greşit al CFR-ului din Timişoara (învinsă sur-prinzător cu 5-2 la Cernăteaz) şi a revenit pe poziţia secundă a clasamentului. În ultimaetapă, chişozenii s-au impus în deplasare, la Bobda, scor 3-1, rezultat cu care au devenitvicecampioni.

Reci şi calde cu... FC Giroc

Obişnuiţi, în ultima perioadă, să nu cu-noască înfrângerea pe propriul teren, fot-baliştii de la FC Giroc au fost aduşi cupicioarele pe pământ în partida cu Chiză-tăul, formaţie aflată pe locul patru, la doarun punct de ultimul loc al podiumului. Afost un meci spectaculos între echipa luiOrlando Trandu şi vizitatori. S-a marcat decinci ori, însă, din nefericire, de trei ori înpoarta noastră. A fost, aşadar, 3-2 pentruoaspeţi. FC Giroc şi-a mai trecut în conttrei puncte în etapa cu numărul 26, îndauna celor din Petrovaselo.În etapa cu numărul 28, FC Giroc a fostdin nou învinsă, de data aceasta în depla-sare, la Cutina, scor 2-1, dar a câştigat par-tida următoare, 3-0, în dauna celor de laBacova. FC Giroc ocupă poziţia a şasea înclasamentul Seriei a III-a a CampionatuluiJudeţean, cu 49 de puncte. (A.B.)

În perioada 1-3 iunie, in Bulgaria, la Plevna,a avut loc prima etapă din CampionatulNaţional al României. Sportivul din Giroc,Ionel Pascotă a participat la două categorii– 600cmc Supersport şi 1000cmc Super-bike. Calificările cursei au avut loc sâmbătădupă-amiză unde Pascotă a obţinut primulloc la ambele clase. Plecat din pole positionla ambele cate gorii, Pascotă a ieşit invingă-tor fără probleme, câştigând astfel primaetapă din acest sezon. Din campionatulnaţional mai urmează încă patru etape. “Afost o cursă fără probleme şi am reuşit săcâştigăm. Vreau să mulţumesc ConsiliuluiLocal Giroc şi Primarului Iosif Ionel Tomacare sunt alături de echipa noastră indiferentde condiţii. Mulţumesc şi mecanicului meuDoncean Mircea care pot spune că îşidedică viaţa pentru a aduce aceste rezultatefrumoase cu mine la Giroc. Şi nu în ultimul

rând familieimele, soţiei Il-ioara şi băiatu-lui meu celmic Joshuacare sunt ală-turi de mine lafiecare cursă”.U r m ă t o a r e acursă pentruechipa PascotăRacing TeamGiroc a fost în data de 17 iunie la Hungaro -ring şi a contat pentru competiţia Dunlop Ro-manian Superbike. În următoarea săptămână,echipa noastră merge în Turcia pe circuitulIstanbul Park în Campio natul European deEst care se va ţine împreună cu cea de-a douaetapă din Campionatul Naţional.

A.B.

Două victorii pentru Ionel Pascotă laCampionatul Naţional de Motociclism

Faza judeţeană a concursurilor profe-sionale ale serviciilor voluntare şi pri-vate pentru situaţii de urgenţă s-adesfăşurat în ziua de 16 iunie, pe sta-dionul din Giroc. Au participat douăformaţii la categoria serviciilor private,

respectiv SC Conpet şi SC CET, şi cinciservicii voluntare: Biled, Orţişoara,Giroc, Jimbolia şi Dudeştii Vechi.Ierarhia în clasamentul serviciilor pri-vate a fost următoarea: CET – locul I,

Conpet – locul II.Clasamentul serviciilor voluntare aarătat astfel: Giroc – locul I, Orţişoara– locul II, Biled – locul III, Jimbolia –IV, Dudeştii Vechi – V. Serviciul Vo-luntar pentru Situaţii de UrgenţăGiroc a participat la această etapă înformula: Dumitru Crăiniceanu – şefde lot, Alexandru Marincu, CristianBordea, Dumitru Ciprian, Caius Pe-trică Scutca, Răzvan Bordianu, IustinŞimon, Alin Ardeleanu, Graţian Bu-ciureanu, Iosif Cristian Marincu,Adrian Ioan Gotos - concurenţi.Urmează pentru pompierii voluntaridin Giroc faza interjudeţeană, care seva desfăşura în judeţul Sălaj, data ur-mând a fi stabilită în perioada 1-15iulie. Vor concura câştigătoarele de lafaza judeţeană din Sălaj, Cluj, SatuMare, Bihor, Maramureş, Arad şiTimiş.Să menţionăm că la etapa judeţeanăde la Giroc, la final, echipele clasatepe primele două locuri la fiecare cate-gorie au fost răsplătite cu premii înbani, din partea Consiliului JudeţeanTimiş. De asemenea, concurenţilor le-au fost înmânate cupe şi diplome.

A.B.

Pompierii voluntari, calificaţila faza interjudeţeană