iunie 2007

Varã prea… fierbinte!

ªi la propriu ºi la figurat, continuãmsã trãim aceleaºi „coºmaruri“ pe care nuni le-am fi dorit niciodatã, darmite sã leperpetuãm, se pare, la nesfârºit. Calvarulla care ne referim este evidenþiat nunumai de cãtre aceste neînsufleþiteaparate tehnice, numite termometre,care se încãpãþâneazã sã înregistrezetemperaturi caniculare, cãrora le facemfaþã cu dificultate noi ºi restul a tot ceeace ne înconjoarã.

Calvarul acesta torid nu este însãsingular, lui adãugându-i-se cel de peplan socio-economic, provocat de dis-putele „constructive“ purtate la nivelnaþional, pentru menþinerea la puteresau accesul la ea a celor care nu augustat încã din plin din „mierea“ buge-tarã sau europeanã.

Sigur, la prima vedere nu ar fi vorbadespre aºa ceva, atât timp cât „hâr-joneala“ pare a se derula pe plan politicpentru principii ºi, mai ales, pentru acestpopor român invocat de tot mai mulþiexperþi în strategii ºi tactici menite sã-ifacã pe oamenii acestei þãri „sã trãiascãbine“.

Câtã ipocrizie, câtã înºelãtorie întoate discursurile ºi demersurile între-prinse de aceiaºi plafonaþi propovãdu-itori ai înaintãrii spre „Edenul“ pãmântean!

Dovada cea mai concretã o repre-zintã mersul treburilor în cel mai dinamicsector al oricãrei economii – construcþiile.

La prima vedere, afirmaþia ar putea ficontrazisã de mulþi, fie ºi numaiinvocând un lucru, de altfel vizibil, cã maipeste tot se construieºte. Da, aºa este.Însã, din curiozitate pentru cei ce nu ºtiu,întrebaþi-i pe arhitecþi, proiectanþi ºi con-structori cu ce se confruntã, pentru oriceinvestiþie, pe întreg traseul proiectare-execuþie-exploatare.

Totul pleacã de la brambureala, biro-craþia ºi ineficienþa legislativã, organiza-toricã ºi, mai ales, a atitudinii celor plãtiþi

sã rezolve, într-un timp onorabil, soli-citãrile investitorilor. Timpul pierdut estedeterminat în esenþã de perioada încare unul sau altul care se încumetã sãfacã o investiþie reuºeºte sã „ungã“complexul angrenaj… angrenat într-oasemenea operã. Trebuie sã treacãsãptãmâni, luni ºi chiar ani pentru cainvestitorii sã intre în posesia tuturordocumentelor necesare demarãriilucrãrilor dorite.

Este suficient sã redeschidem dis-cuþia despre lucrãrile la tronsonul deautostradã Bucureºti-Ploieºti, în cazulcãrora, dupã ce au demarat în prezenþademnitarilor din domeniu, s-a constatatcã, nici pânã în momentul de faþã, con-structorul nu ºi-a adunat în „mapã“ toatedocumentele necesare execuþiei cãiirutiere. Mai mult, el este luat la întrebãridupã începerea lucrãrilor ºi nu înainte.

Noroc cu faptul cã, asemenea altormultor cazuri unde lucrãrile erau pe ter-minate, în final s-a acceptat ceea ce s-aexecutat, chiar dacã, iniþial, n-a existatun dosar „beton“.

Problema cea mai spinoasã însã –dacã vreþi – în momentul de faþã oreprezintã modalitãþile de platã, dedecontare de cãtre beneficiar alucrãrilor realizate de cãtre firmele deconstrucþii. Discutând cu un marenumãr de manageri ai unor prestigioasefirme (unele dintre ele sunt permanentprezente ºi în paginile revistei noastre),la unison aceºtia ºi-au exprimat „dispe-rarea“ faþã de situaþia existentã când,din cauza neachitãrii lucrãrilor execu-tate, firmele s-au decapitalizat acceleratºi au ajuns sã „împuºte leul“, cum sespune, mergând cu „sãrut mâna“ pe labeneficiari (în principal statul), ampli-ficând blocajul financiar.

În prezent, principala ocupaþie a celormenþionaþi este de a asigura plata sala-riilor, pentru cã altfel apar situaþii nedoritedin partea celor care au prestat muncaºi nu-ºi primesc la timp drepturile.

Din aceastã cauzã, o parte dintreangajaþi „migreazã“ pe alte ºantiere saulucreazã la negru, în multe cazuri,plecând din þarã.

Politicienii, mereu cu zâmbetul pebuze, o mare parte dintre ei fãcând parteºi din guvern ºi din administraþie în gene-ral, nu au timp pentru aºa ceva pentru cãmai mult stau pe la partide sau înde-plinesc sarcinile primite pe aceastã cale.Oricum, ei fac pe „dracul în patru“ ºi îºiasigurã primirea la timp ºi integral asumelor ce le revin spre deosebire de ceimulþi, care, neavând asemenea „susþineri“,nu fac altceva decât sã înnebuneascã.Sã mai conteste cineva dintre lideriipolitici cã nu se amestecã în folosuldirect, din punct de vedere financiar, alsusþinãtorilor proprii. Oare ar mai fi posi-bile atâtea cheltuieli (de altfel inutile) cutot felul de campanii electorale?

Un paradox ce fiinþeazã de curândeste faptul cã existã suficiente cazuri cuunele firme care deruleazã investiþiifinanþate de cãtre UE ºi ale cãror fonduriexistã, dar plãþile nu se fac la timp.Numai cã funcþionarii plãtiþi sã asigurederularea normalã a lucrãrilor fac totfelul de ºicane constructorilor, împin-gându-i spre faliment.

O situaþie de nedorit, mai ales pentrucã, la toate aceste inadvertenþe, seadaugã ºi una cãreia trebuie sã-i facemfaþã neputincioºi: „o varã prea… fierbinte“.

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA0722.813.018

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Marilena SZABO

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. univ. dr. ing. Cornelia Mãgureanuing. Fãnel Eduard Iorgadr. ing. Maria ªtefãnicãdr. ing. Elena Cãlãraºuing. Gabriela Giuºcã

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]@rdsmail.ro

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Revista Construcþiilor iunie 20074

Nou – practic – eficientMILLCELL® – un material revoluþionar pentru construcþii

inovativ

durabil

multifuncþional

ecologic

Se spune de obicei cã nu existã lucruri perfecte sau universal valabile.

ªi totuºi, în timp au fost confirmate destule situaþii în care acestea ºi-au

justificat catalogarea ca atare tocmai prin însuºirile dovedite în practicã.

Aºa se face cã, de nu prea multã vreme, inteligenþa tehnicã în domeniu a

scos pe piaþa materialelor de construcþii un produs cu multiple valenþe,

un produs, am spune, care revoluþioneazã oferta pentru destule

lucrãri de construcþii. Din pãcate, în þarã la noi este destul de puþin

cunoscut, deºi a fost utilizat cu rezultate remarcabile atât în Europa, cât

ºi în lume.

Este vorba despre MILLCELL®, un produs obþinut din deºeuri de

sticlã, deºeuri aflate din belºug la „lada de gunoi“ a industriei de

specialitate ºi, mai ales, în „ogrãzile“ oamenilor sau rãspândite pe

toate drumurile pe care le strãbatem. Ele urâþesc peisajul ºi pot

fi ºi nocive.

ªi pentru cã „reciclate“ deºeurile de care vorbim pot redeveni

utile omului ºi societãþii, meritã sã cunoaºteþi ce este

MILLCELL® ºi la ce lucrãri de construcþii poate fi folosit.

La prima vedere, MILLCELL® se prezintã ca niºte pietricele

de forme neregulate cu o compoziþie poroasã asemãnãtoare

pietrelor marine, culoarea lor diferind în funcþie de culoarea

deºeurilor de sticlã din care provin.

Calitãþile ºi performanþele acestora sunt pe cât de

inedite, pe atât de interesante pentru „lumea“ constructo-

rilor, deoarece acoperã o plajã diversã cu soluþii eficiente

pentru un mare numãr de lucrãri.

Revista Construcþiilor iunie 2007 5

Din acest numãr al revistei, începem un serial despre

domeniile de utilizare ale produsului MILLCELL®.

O primã folosinþã se referã la substructuri portante.

Unul dintre punctele forte ale MILLCELL® în acest caz îl

reprezintã compresibilitatea ridicatã unde valoarea λ nu

este luatã în considerare. Deci, raportul de compresibili-

tate este λ = 1,3:1

EXEMPLE DE APLICAÞII:

substructuri;

fundaþii pe soluri neconsistente;

înlocuirea solurilor slab rezistente;

lucrãri de construcþii drumuri ºi ºosele;

lucrãri de construcþii drumuri în zone mlãºtinoase ºi

pe soluri umede;

terenuri de sport;

terenuri de tenis;

piste de hipism;

lucrãri de construcþii cãi ferate etc.

AVANTAJE:

rezistent la îngheþ;

încãrcare dinamicã bunã;

rezistenþã la variaþii mari de sarcinã;

duratã mare de viaþã;

asigurã evacuarea/scurgerea apei/ drenaj;

asigurã un uºor grad de elasticitate necesar

terenurilor de sport etc.

D e m e n þ i o n a t c ã S o c i e t a t e a c o m e r c i a l ã

FOREVER PIPE a lua t l i cen þa MILLCELL® ºi va

produce aceste materiale în România.

Detaliu: construcþii drumuri – terasament compusdin MILLCELL® puternic comprimat

Realizarea planeitãþii la terenurile de sport

Test de rezistenþã

Izolaþie þevi – rezistenþã la presiune (ºanþul þevii izolat cu MILLCELL®;protecþie anti-îngheþ pânã la –20 0C, iar pe termen scurt pânã la –25 0C)

Lugoj, jud. Timiº, str. Herendeºti nr. 10Tel.: 0256/351.550, 0256/350.867; Fax: 0256/350.851

MILLCELL® – substructuri portante

La conferinþa de presã, care aavut loc în timpul târgului, a fostprezentatã gama de produseCARBOPLAK, subliniindu-se avan-tajele utilizãrii plãcilor de policarbo-nat celular în construcþii industriale ºicivile, pentru amenajãri interioare ºiexterioare de tipul:

cupole ºi luminatoare;pereþi cortinã pentru clãdiri

comerciale ºi de birouri, vitraje;construcþii de sere; cupole/copertine pentru stadi-

oane, piscine, sãli de sport;copertine staþii de gaz, parcãri,

verande ºi terase;pasaje pietonale;pereþi despãrþitori ºi comparti-

mentãri interioare;staþii de metrou, autobuze,

tramvaie;panouri fonoabsorbante pentru

ºosele ºi autostrãzi;tavane false.

Toate produsele d in gamaCARBOPLAK sunt garantate timpde 10 ani împotriva decolorãrii ºiîngãlbenirii, a pierderii coeficientuluide transmisie a luminii ºi a rezis-tenþelor mecanice, ca urmare aexpunerii la radiaþii ultraviolete ºiintemperii.

Garanþia este asiguratã atât deutilizarea materiilor prime de la ceimai importanþi producãtori mondiali,cât ºi de linia de producþie modernãcare înglobeazã cele mai noi echipa-mente de co-extrudare.

Plãcile din gama CARBOPLAKsunt fabricate pe o linie ultramo-dernã de co-extrudare fabricatã înItalia de cãtre OMIPA, lider mondial

în domeniul echipamentelor deextrudare a maselor plastice.

Linia de producþie, având ocapacitate de producþie de 450 kg/orã,are în componenþã echipamente deultimã generaþie care asigurãobþinerea unor produse diversificatepentru o piaþã în continuã dez-voltare, aºa cum este piaþa maselorplastice.

Lansare CARBOPLAK!La târgul specializat Construct Expo – Ambient, din 23 - 27 mai a.c., ANTICOROSIV a lansat în premierã

româneascã CARBOPLAK – primul ºi singurul produs de tip policarbonat celular fabricat în România.Un punct de atracþie pentru vizitatori l-a constituit standul de prezentare, confecþionat exclusiv din

CARBOPLAK, prilej pentru numeroºi arhitecþi ºi constructori sã cunoascã valenþele acestui nou produs.

Gama de produse CARBOPLAK este disponibilã la sediulANTICOROSIV SA din Bdul Theodor Pallady, nr. 57, sector 3,Bucureºti, unde veþi beneficia de:

calitate excelentã;livrare promptã;preþ de producãtor;consultanþã specializatã.


GalaPremiilor

2007Ca de fiecare datã, o parte dintre firmele participante la a XIV-a ediþie a Construct Expo – Ambient au fost premiate

pentru calitatea prezentãrii ºi design-ul standului, pentru consecvenþa ºi reprezentativitatea participãrii,

pentru debut ºi colaborarea în organizarea acþiunilor conexe. Produsele expozanþilor au fost evaluate de o

comisie de jurizare formatã din reprezentanþii ROMEXPO ºi specialiºti ai Institutului de Cercetãri pentru

Echipamente ºi Tehnologii în Construcþii (ICECON SA), pe baza unor criterii tehnice, funcþionale, de securitate

ºi asigurarea calitãþii potrivit normelor internaþionale, agrementelor tehnice ºi certificatelor de conformitate.

1. Secþiunea amenajãri interioare, pardoseli ºiadezivi: • ARABESQUE SRL • DAN SERV TRADING’96 SRL • DEN BRAVEN ROMÂNIA COMEX SRL •EURO MGA PRODUCT • FEDO SRL • MAER IMPORTEXPORT SRL • PIETRASRL • PRAKTIKER ROMÂNIASRL• RESIDO SA • SELENA ROMÂNIA SRL • ªEMINEEªTEFÃNESCU • TITAN MAR – MARMOSIM;

2. Secþiunea vopseluri, tencuieli ºi acoperiridecorative: • ASTEK SA • ATLAS CORPORATION • DAWBENÞA ROMÂNIA SRL • CHEMICALCOM ADYA •FABRYO CORPORATION SRL • KÖBER SRL • IOANNINAPRODUCT SRL • POLICOLOR SA • STORO SRL;

3. Secþiunea parchet, tavane suspendate, com-partimentãri interioare: • CASA BAMBUS SRL •MÃRÃªOIU CONSULTING SRL • PREMIUM FLOORS SRL;

4. Secþiunea mobilier de baie ºi obiecte sanitare: •BRAVO GROUP ’95 EXPORT IMPORT SRL • DELTADISTRIBUTION (DELTA DESIGN) • URBIS ARMÃTURISANITARE SA • SAVINI DUE;

5. Secþiunea placaje ºi pardoseli ceramice: •GIROM INTERNATIONAL • GRES DE GRES;

6. Secþiunea uºi, vitraje: • SPECTRUM INDUS-TRIES SRL • DELTA GLASS SRL • ABITARE CG SRL •SISECAM – Turcia;

7. Secþiunea uºi: • HORMANN ROMÂNIA SRL •EUROCASA SRL • PINUM PRODUCÞIE SA – GRUPNUSCO • PORTA KMI ROMÂNIA;

8. Secþiunea feronerie: • GEZE GmbH Germania •G-U FERROM COM SRL;

9. Secþiunea profile de tâmplãrie ºi ferestre: •DECEUNINCK ROMÂNIA SRL • GEALAN ROMÂNIA

• PROFILCO RO SRL • PROFINE ROMÂNIA SRL

• REHAU POLYMER SRL • VEKA ROMÂNIA SRL

• WEISS PROFIL SRL;

10. Secþiunea piscine ºi amenajãri de exterior:

• AVI SRL • KASTA METAL SRL;

11. Secþiunea corpuri de iluminat: • ELBA SA •

MOELLER ELECTRIC;

12. Secþiunea participãri: SENEXPO – Turcia.

Au fost acordate Distincþii ICECON SA ºi BICAU –

Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu“.

Pentru mediatizarea expoziþiilor de construcþii, au

fost acordate Trofeele Reporter Romexpo 2007

reprezentanþilor mass-media: • Revista Construcþiilor •

Constructiv • Agenda Construcþiilor • Maºini ºi utilaje •

Misiunea Casa • Energia • Constructor • Bursa

Construcþiilor • Jurnalul Naþional • Economistul •

România liberã • Adevãrul • Cronica Românã • Ultima

orã • ZF • Business Construct • Agenþia Rompres •

Mediafax • Amos News • NewsIn • Radio Bucureºti,

emisiunea În drum spre casã • Radio Bucureºti, emisiunea

Cafeaua de dimineaþã • RRI • Radio Iaºi • Radio

Timiºoara • TVR 1 • TVR Internaþional • Pro TV •

Antena 1 • Antena 3 • Realitatea TV • Prima TV •

Naþional TV • The Money Channel.

Premiile au fost înmânate de Preºedintele – Director

General al ROMEXPO SA, dl George Cojocaru, ºi de

Directorul expoziþiei, dl Cãtãlin Trifu.

Felicitãri laureaþilor ediþiei 2007 a Construct Expo

– Ambient!

50 de firme expozante ºi asociaþii profesionale au primit la Gala Premiilor Diploma de Excelenþã ºi PlachetaConstruct Expo – Ambient 2007, pe urmãtoarele secþiuni:


Rãsplata eficienþei promoþionale„REVISTA CONSTRUCÞIILOR“ – premiatã la CONSTRUCT EXPO

Pe mãsurã ce trec anii, mani-

festãrile promoþionale se „adapteazã“

din mers cerinþelor ºi exigenþelor

pieþei concurenþiale existente în

Europa ºi în lume.

Fenomenul publicitar pune

stãpânire din ce în ce mai evident

pe acþiunile, activitãþile ºi moda-

litãþile de recomandare a pro-

duselor, tehnologiilor ºi serviciilor

solicitate de piaþa construcþiilor.

Acest lucru ia amploare ºi în

România, cu deosebire dupã 1990

ºi, mai ales, dupã aderarea la UE,

atunci când formele ºi mijloacele de

promovare trebuie sã se moder-

nizeze, dacã vrem sã facem faþã

concurenþei deosebit de acerbe în

lumea materialelor de construcþii.

Una dintre cele mai eficiente cãi

în acest sens o reprezintã târgurile

de specialitate.

Construct Expo de exemplu, în doar

14 ani, a ajuns la trei componente

specializate ale manifestãrii expo-

ziþionale în 2007, fiecare structuratã

pe domenii distincte de tehnologii,

produse ºi servicii:

Construct Expo – Utilaje;

Construct Expo – Antreprenor;

Construct Expo – Ambient.

În 2008 se preconizeazã chiar o a

patra componentã a Construct Expo.

Un rol deloc de neglijat în ansam-

blul promovãrii ofertelor unor firme

prezente în standurile expoziþionale

l-a avut presa, o adevãratã promo-

toare a tot ceea ce este nou, mo-

dern ºi eficient pentru producãtori ºi

beneficiari.

Acest aspect nu a scãpat orga-

nizatorilor expoziþiilor din cadrul

Complexului ROMEXPO – care au

premiat cele mai eficiente repre-

zentante mass-media implicate în

activitãþile privind mai buna

cunoaºtere a firmelor, produselor ºi

serviciilor din sectorul construcþiilor.

Cu toatã modestia care ne

caracterizeazã, vã informãm cã

Revista Construcþiilor – „consecventã“

în acest rol – a primit ºi în acest an

douã distincþii:

Certificate of Appreciation;

Diplomã pentru profesionalism.

Aprecierile organizatorilor pot fi

un bun îndemn pentru tot mai multe

firme din arcul construcþiilor de a se

adresa Revistei Construcþiilor, în

vederea prezenþei cu reclamã în

paginile sale.

Este un lucru normal, am zice,

pentru toþi cei care, înþelegând

fenomenul promoþional, doresc

sã-ºi facã publicitate în vederea

creºterii eficienþei activitãþi i lor.

Revista Construcþiilor vã va fi

pe mai departe un sprijin real în tot

ceea ce vã intereseazã pentru

transmiterea ofertelor dumnea-

voastrã cãtre publicul de specialitate.

Vã aºteptãm!


Tot Banatu-i fruncea!De la Ana Lugojana la... cãrãmizi performante

Faptul cã, în majoritatea lucrã-rilor de construcþii, principalul mate-rial folosit de-a lungul timpuriloreste cãrãmida, aceasta rãmâne încontinuare de actualitate, deoarece,prin calitãþile ei, oferã o sumedenie deavantaje ºi certitudini. Nu degeabacãrãmida a convins atâtea ºi atâteageneraþii sã o foloseascã, singuraproblemã care a preocupat omenireafiind perfecþionarea producerii ei laparametri care sã rãspundã, pelângã raportul preþ–calitate optim, ºicerinþelor legate de asigurarea

rezistenþei, a performanþelor termice,a uºurãrii clãdirilor ºi a comportãriila fenomenele seismice.

Fiind un material solicitat pepiaþa construcþiilor, cãrãmida sefabricã în multe localitãþi din þarã,concurând cu produsele de importaduse de la firme de prestigiu.Contracararea acestei „dispute“ adeterminat unele fabrici de profilsã-ºi continue tradiþia profesionalãîn condiþiile modernizãrii capaci-tãþilor de care dispun, dar cu o pro-ductivitate ºi o calitate superioare,

pentru a putea sã reziste în econo-mia de piaþã.

Un exemplu semnificativ ni-loferã SC Forever Pipe SRL dinLugoj, care vã prezintã, mai jos, sor-timentele ºi preþurile de care puteþibeneficia dacã faceþi o asemeneaachiziþie de la fabrica lugojeanã.

La cerere, se poate efectua trans-portul oriunde în þarã.

Pentru constructorii de ansam-bluri imobiliare: plata se poate faceºi barter cu apartamente sau spaþiiindustriale/comerciale.

Tabelul 1


UN MATERIAL DE CONSTRUCÞIE CUTRADIÞIE ªI VIITOR

Construcþia propriei locuinþe repre-zintã nu numai unul dintre cele maimari visuri ale omului, ci ºi una dintrecele mai importante decizii din viaþaacestuia. Eternit contribuie funda-mental ca aceste visuri sã devinãrealitate ºi ca deciziile sã fie celecorecte.

Brevetat de mai mult de un secol,acest material constituie produsulperfect pentru construcþia modernãde locuinþe. Eternit convinge, înprimul rând, prin calitatea sigurã ºidurabilã ºi prin design-ul deosebit.

În al doilea rând, în acest materialsunt reunite componente alese cupricepere pentru a realiza combi-naþia idealã între greutatea redusã,impermeabilitate, rezistenþã la îngheþºi la foc, incasabilitate, totul la unpreþ convenabil.

În al treilea rând, învelitorile Eternitsunt perfecte pentru asigurareaeconomiei de energie, devenind ast-fel un partener fãrã egal în cazullocuinþelor cu consum energeticredus sau al celor pasive.

CULOARE ªI FORMÃFiecare formã exprimã o funcþie,

fiecare culoare rãspunde uneipreferinþe. Satisfacerea celor douã

aspecte este o caracteristicã deose-bitã a produselor Eternit: posibili-tãþile sunt multiple ºi toate realizãrilesunt perfecte. Indiferent dacã obiec-tul este un acoperiº sau o faþadã,soluþia ºi materialul se numesc Eternit.

PROTECÞIE ªI SIGURANÞÃConfortul a constituit dintotdeauna

unul dintre cele mai înalte deziderateale locuirii. De aceea, la construcþiaunei locuinþe sunt cãutate, pe de-oparte, materiale rezistente la vânt ºiintemperii, iar pe de altã parte,materiale care sã asigure cãldurã ºiprotecþie. Produsele Eternit reunescîntotdeauna ambele cerinþe.

GREUTATE REDUSÃGreutatea nu reprezintã numai o

problemã din punct de vedere static,ci ºi o problemã legatã de posibilitãþilede aplicare a materialului. Eternitdemonstreazã ºi în aceastã direcþiecalitãþile sale pozitive. Greutatearedusã a acestui material de con-strucþie, creativ ºi plurivalent, garan-teazã împlinirea oricãrei aºteptãri.

VARIETATE ATRACTIVÃCãminul propriu este, printre altele,

ºi o expresie a personalitãþii. Dinacest motiv, individualitatea devineun aspect important în construcþiaunei locuinþe. Este o certitudine cãEternit oferã soluþii optime pentrutoate cerinþele.

Arhitectura faþadelorCu plãci din fibrociment Eternit


DIVERSITATE NOBILÃPlaca pentru faþadã (ºindrilã)Format mic NATURA ºi TECTURAPlãcile de format mic (ºindrilã) pen-tru faþade, de la Eternit, îºidovedesc mãiestria în ceea cepriveºte economisirea de energie.Pe lângã avantajele economice,aceste plãci oferã ºi o largã vari-etate de configurare datoritã uneiample palete de culori. În plus, plã-cile format mic pentru faþade suntextrem de rezistente la intemperii ºinu necesitã întreþinere.

GÂNDIRE LIBERÃPlaca pentru faþadã NATURAAceste plãci pentru faþadã demon-streazã diversitatea posibilitãþilorcreative, prin intermediul stratului finde vopsea, transparent, de pesuprafaþã. Pe lângã aceasta, sis-temul pentru faþade prezentat seremarcã ºi prin valori foarte bunereferitoare la economia de energie.Rentabilitate ºi design – ce seaºteaptã mai mult?

COMPOZIÞIE ªI STILPlaca pentru faþadã TECTURADurabile, rezistente la intemperii,fotostabile, fãrã sã necesiteîntreþinere – aceste plãci pentrufaþade se dovedesc a fi un materialpreferat, servind imaginaþia înproiectele de arhitecturã. Corelateperfect, dar ºi cu o mare libertate decombinare, plãcile Eternit pentrufaþade oferã valenþe noi pentrurezolvãri surprinzãtoare.

FRUMUSEÞE DURABILÃPlaca pentru faþadã CLASSICAClassica este o placã pentru faþadãde format mare, coloratã în masã.Colorarea în profunzime, armo-nizatã cu caracterul natural al mate-rialului ºi textura fin modificatã,conferã vitalitate plãcilor de faþadãºi un aspect optic deosebit. Fasci-naþia acestui material este susþinutãprintr-un limbaj propriu ºi o paletãlargã în limbajul culorii.

TEHNICA DE EXECUÞIE A FAÞADELOR VENTILATEIdeile creative pot fi transpuse într-o formã armonioasã cu ajutorul faþadelorEternit. Marea varietate de culori ºi forme vã oferã o mare libertate de creaþie.

Eternit Distribuþie SRL BucureºtiTel: +4 021 203 47 47, Fax: +4 021 203 47 44, e-mail: [email protected]

1. Egalizarea temperaturilorDiferenþele mari de temperaturã dintre varã ºi iarnãnu influenþeazã o faþadã bine izolatã. Pereteleexterior nu se încãlzeºte în timpul verii, deoareceradiaþiile solare sunt reflectate de finisajul faþadei.În timpul iernii, peretele nu se poate rãci datoritãtermoizolaþiei. Climatul încãperilor rãmâne astfelconstant tot timpul anului.

2. Înmagazinarea cãlduriiTermoizolaþia exterioarã menþine cãldura în interi-orul peretelui ºi utilizeazã astfel capacitatea materi-alului de acumulare a cãldurii. Rezultatul este unclimat agreabil constant, costurile de încãlzire sereduc ºi punþile termice sunt evitate.

3. Protecþia împotriva averselorConform datelor fizice, nu pot apãrea fenomene deinfiltrare capilarã a apei sau umezirea directã prinploaie a straturilor termoizolante. Datoritã posibilitãþiipermanente de evacuare a umezelii prin spaþiul deventilare, straturile termoizolante umezite se potusca repede, fãrã ca protecþia termicã sã fie afectatã.

4. Punþi termiceLa clãdirile vechi energia termicã se pierde prinpereþii exteriori, din cauza izolãrii defectuoase arosturilor din zidãrie. Termoizolarea continuã a aces-tor rosturi eliminã pierderile de cãldurã.

5. Protecþia împotriva condensuluiProtecþia împotriva condensului este o condiþieesenþialã pentru protecþia împotriva umiditãþii ºi,prin aceasta, pentru funcþionarea izolaþiei termice.Apariþia condensului la interior, urmat de formareamucegaiului, este împiedicatã prin difuzia contro-latã a aburilor care dirijeazã umezeala construcþieiºi a spaþiului de locuire cãtre zona de ventilare.

6. Protecþia fonicãAcest tip de faþadã oferã protecþie ºi împotrivazgomotului. O mare parte din undele acustice estereflectatã de suprafaþa plãcilor de faþadã, restul fiindabsorbite de materialul termoizolant. Se obþine odiminuare a poluãrii sonore cu 7dB.


„Bucureºtiul respirã“28.000 METRI PÃTRAÞI DE PÃDURE ÎN PLUS PENTRU CAPITALÃ

Odatã cu primãvara ºi, mai precis,

cu luna florilor, potrivit unui bun obi-

cei al iubitorilor de naturã curatã,

Carpatcement Holding a relansat

programul de responsabilitate socialã

„Bucureºtiul respirã“. Dacã anul tre-

cut în cadrul aceluiaºi program s-au

sãdit copaci pe o suprafaþã de

20.000 de metri pãtraþi, în comuna

Cornetu, anul acesta Carpatcement

a plantat o pãdure de protecþie de

peste 28.000 de metri pãtraþi în

comuna Copãceni, judeþul Ilfov.

„Bucureºtiul respirã“ este un pro-

gram special gândit pentru recon-

strucþia ecologicã a pãdurii ce

înconjoarã capitala, tocmai pentru acontribui la o viaþã mai bunã alocuitorilor Bucureºtiului ºi judeþuluiIlfov. Protecþia mediului înconjurãtoreste o prioritate pentru companianoastrã ºi, de aceea, ne-am implicatfoarte mult în acest program, atâtemoþional, cât ºi financiar, ºiintenþionãm sã continuãm programulºi anul viitor, sperând cã ne vor urmaexemplul cât mai multe companii“, adeclarat Mihai Rohan, directorulgeneral al Carpatcement Holding.

În cadrul programului nu seplanteazã copaci la întâmplare, ci pebaza unui studiu complex privindarborii ºi arbuºtii rezistenþi la condiþiile

de microclimat din zonã. Pãdurea deprotecþie din comuna Copãceni va fiformatã din vegetaþia deja existentãîn zonã – cãtiniºuri, plopiºuri ºi sãl-cete – dar va fi consolidatã prin ele-mente floristice care asigurã unamestec mai bun ºi mai rezistent laintemperii, poluare sau ataculdãunãtorilor.

Proiectul a început prin curãþareaterenului pentru plantare – plin dedeºeuri de toate tipurile, în specialplastic ºi PET, deºeuri industriale ºiprovenind din construcþii ºi reamena-jarea locuinþelor.

C o n t r i b u þ i a f i n a n c i a r ã aCarpatcement Holding în acest anpentru programul „Bucureºtiul respirã“se ridicã la 55.000 de euro.

Strategia de responsabilitatesocialã a companiei pentru Româniase adreseazã nevoilor comunitã-þilor locale ºi, în acelaºi timp, priori-tãþilor naþionale.

Domeniul producþiei de betoaneeste relativ nou, fiind dezvoltatîncepând cu anul 2005, când a fostachiziþionatã prima staþie de betoanetip Betomix 2.25 A, produsã de Liebherr– Mischtechnick GmbH, iar în anul2006 a fost achiziþionatã ºi pusã înfuncþiune a doua instalaþie deacelaºi tip.

Capacitatea de producþie afiecãrei instalaþii este de 90 mc/orã,fiind dotate cu sistem de comandãcomputerizat, ceea ce garanteazãcalitatea betoanelor prin respectareariguroasã a reþetelor din memoriacalculatorului ºi comanda automatãa sistemelor de dozare pentru mate-rialele care intrã în compoziþiabetonului.

Staþiile de betoane sunt dotate,de asemenea, cu instalaþii necesareproducþiei de beton pe timp friguros.

Transportul betonului se face cuautomalaxoare Liebherr, de 9 mc,montate pe ºasiu Volvo, iar pentruservicii de pompare beton dispunemde trei pompe Putzmeister, cu braþde 24 m, 36 m ºi 46 m, montate peºasiu Mercedes.

O altã garanþie a calitãþii betoa-nelor produse de Corsarul Roºueste implementarea sis-temului calitãþiidupã normele

europene ºi obþinerea certificatuluide conformitate pentru toatã gamade betoane produsã.

Promptitudinea ºi siguranþa servi-ciilor oferite de societate în domeniulproducþiei ºi livrãrii betonului suntdeja recunoscute de clienþii tradiþio-nali, iar pe clienþii noi dorim sã-i asi-gurãm cã nu vor regreta alegereafãcutã.

Brandul Corsarul Roºu este unatu important în faþa investitorilor,atunci când firmele antreprenorgeneral îºi prezintã lista furnizorilorde materiale în cadrul licitaþiilorpentru lucrãri noi.

De remarcat cã SC Corsarul Roºuare pentru constructori o ofertã mailargã ºi mai diversificatã, cuprinzândproduse ºi servicii absolut necesarepe toate ºantierele. În acest fel,investitorii se pot aproviziona cu totceea ce le este necesar pentru a exe-cuta lucrãri la timp, de calitate ºi efi-ciente, deoarece se procurã dintr-osingurã sursã.

Printre ele menþionãm departa-mentele de sine stãtãtoare aflatenonstop la dispoziþia dumneavoastrã:

agregate ºi cariere;transporturi ºi logisticã;utilaje;service.

Ca noutate absolutã menþionãmcã directorul SC Corsarul Roºu,ION ROªU vã invitã sã deveniþi locu-itori ai complexului „LA RIVIERRE“,construit de firmã, unde puteþi sãbeneficiaþi de locaþii moderne lacosturi acceptabile pentru cât maimulþi solicitanþi. Un prim contact cuofertanþii SC Corsarul Roºu îl puteþiavea apelând la tel: 0246/270.557,fa x : 0 2 4 6 / 2 7 0 . 5 6 4 , e - m a i l :[email protected].

Firma Corsarul Roºu s-a impus de-a lungul timpului pe piaþa construcþiilor ca producãtor ºi furnizor demateriale de construcþii.

Pe acest segment a dezvoltat douã sectoare principale, care constituie, de fapt, „temelia“ în domeniulconstrucþiilor, ºi anume:

• producþia de agregate de balastierã;• producþia de betoane pentru construcþii civile ºi betoane rutiere.

Betonul – temelia construcþiilor


Cum termoizolaþiile sunt o cate-gorie importantã în activitatea com-paniei, iar polistirenul extrudat estecel mai eficient material termoizolant– începând din acest an, AtlasCorporation produce polistiren extru-dat în Bucureºti, într-o fabricã cefuncþioneazã dupã cele mai înaltetehnologii.

Datoritã tehnologiei de producereprin extrudere, plãcile din polistirenextrudat au o structurã uniformã dincelule închise, ceea ce le conferãanumite caracteristici tehnice speci-fice: valoare scãzutã a conductivitãþiitermice pe termen lung, rezistenþãmecanicã excelentã, lipsa capilari-tãþii, rezistenþã ridicatã la umezealã,

rezistenþã la cicluri îngheþ–dezgheþ,durabilitate, rezistenþã înaltã ladifuzia vaporilor, rezistenþã la deteri-orare sub acþiunea rãdãcinilor, curat,inodor ºi neiritant pentru piele. Polis-tirenul extrudat XPS este foartecunoscut pentru fiabilitatea ºi rezis-tenþa superioarã la efectele distruc-tive ale naturii. Principalul atu alpolistirenului extrudat este capaci-tatea acestuia de a împiedica celmai bine pierderile de cãldurã.Datoritã impermeabilitãþii polistire-nului extrudat net superioarã polisti-renului expandat, se foloseºte atât latermoizolaþii în medii umede (fundaþii,socluri ºi terase), cât ºi la termoizo-laþii la pereþi, la interior sau exterior.

Pentru mai multe detalii

despre polistirenul extrudat ºi

punerea lui în operã, consultaþi

site-ul www.apla.ro.

Atlas Corporation este unul dintre marii pro-ducãtori de materiale de construcþii din România, cuo experienþã de peste 12 ani, ºi este recunoscut pentruprodusele ºi soluþiile complete de înaltã calitate pe care leoferã pieþei româneºti.

Polistirenul extrudatXPS AplaXFoam

* RF - pentru terase ºi fundaþii** BT - pentru pereþi

Tabelul 1

Caracteristici:bun izolator termic (cu un coefi-

cient λ scãzut);

slabã retenþie a apei ºi a

umiditãþii;

rezistenþã mecanicã ridicatã;

rez is tenþã r id icatã la com-

presiune;

proprietãþi de autostingere;

stabilitate dimensionalã;

densitate omogenã în masã;

rezistenþã la atacul acizilor ºi al

bazelor;

iner þ ie la var ia þ i i le de

temperaturã;

compatibilitate cu materialele

folosite în construcþii (ciment, gips);

uºor de transportat, tãiat ºi

aplicat;

curat, inodor, neiritant pentru piele;

menþinerea constantã în timp a

acestor proprietãþi.


E = -92% & „0“ CO2 – o minirevoluþie

Primul proiect de restructurare în

Italia a fost fãcut pe o casã ce nece-

sita renovãri în conformitate cu stan-

dardele germane pentru construcþii,

cu performanþã energeticã mare,

ºi a fost inauguratã în Padova, în

prezenþa unei mulþimi de reprezen-

tanþi politici regionali ºi ai unor insti-

tuþii locale, precum ºi delegaþi din

Germania ºi România.

DAR CE ESTE EXACT O CASÃ PASIVÃ?Este o clãdire cu anumite particu-

laritãþi ce permit o reducere de 92%a consumului de energie ºi zeroemisii de CO2 în atmosferã.

Modificãrile vizeazã urmãtoareleaspecte:

izolarea termicã: plãci din polisti-ren extrudat (XPS) STYROFOAMTM IBde 18 cm, produs de DOW, ceacope rã î n t reaga sup ra fa þã

exterioarã, de la fundaþie pânã laacoperiº;

reducerea/eliminarea punþilortermice prin aplicarea de plãci dinXPS STYROFOAM în diferite formepe toate suprafeþele, pe lângãdeschideri ºi niºe (pervazuri de uºiºi ferestre, praguri, tocuri etc.):2,5 cm grosime pe pervazurile verti-cale, 2,5 + 2,5 = 5 cm pe pragurilede marmurã;

Necesitãþile de energie ale unei case pot fi reduse semnificativ prin izolarea pereþilor, etanºarea ferestrelor,eliminarea punþilor termice ºi prin instalarea de sisteme termice pe bazã de energie solarã, geotermalã,fotovoltaicã sau obþinutã din biomasã.

ªi asta nu e tot. Având în vedere restricþiile de circulaþie din cauza poluãrii ºi nu numai, o casã din Padova seva putea lãuda cu ZERO EMISII DE CO2 ÎN ATMOSFERÃ!

Dow – soluþii pentru construcþii„Casa pasivã“


acoper iºu l : p ro te ja t cuROOFMATETM VP-N, o membranãhidroizolatoare cu grad mare de per-meabilitate la vapori, ºi apoi izolat cuplãci albastre din polistiren extrudatROOFMATE, de 20 cm grosime(ambele produse de DOW), ventilateºi acoperite cu þigle;

ferestrele: repararea ºi restruc-turarea uºilor ºi a ferestrelor exis-tente cu tâmplãrie termoizolantã ºidublã etanºare;

încãlzirea ºi rãcirea: prin inter-mediul sistemelor de aer condiþionatmontate în pereþi sau tavane ºi aunui sistem de ventilaþie cu regene-rare de cãldurã;

sursa de energie: solarã, foto-voltaicã, geotermalã sau obþinutã dinbiomasã.

Casa este sediul central al ItalianSolar Infocenter (asociat cu SolarInfocenter din Freiburg, Germania)ºi s-a dorit a fi un standard de refe-rinþã pentru operatorii din acest sec-tor, de la contractanþi la constructoriindependenþi, precum ºi un loc dereferinþã pentru studenþi ºi alþi mem-bri interesaþi din domeniul public.

Lucrarea face parte din proiectul

sponsorizat de cãtre Venetian

Confartigianato, Artisani Union ºi

municipalitatea din Padova.

„Performanþa energeticã ºi

reducerea poluãrii nu mai sunt

preferinþe, ci necesitãþi cotidiene,

ºi acest proiect este un simbol con-cret al intenþiei noastre de a realiza opoliticã susþinutã în domeniul ener-getic ºi în aceastã þarã“, afirmãSergio Benetello, reprezentantullegal al Italian Solar Infocenter ºidirectorul Grupului Antreprenorilordin cadrul Venetian Confartigianato.

„Proiectul nostru“, declarã ing. MarioMotta, lector la Politehnica dinMilano ºi director al proiectului,„prezintã caracteristici ale clãdirilorde o valoare deosebitã ce reducnevoile de energie cu 92%, iaremisiile de CO2 ºi praf sunt redusela zero: clãdirea este în întregimeizolatã la exterior, cu panouri foto-voltaice pe acoperiº ce pot asiguraun sistem eficient de ventilaþie ºifolosirea sistemelor de aer condi-þionat cu instalaþii geotermale,alimentate cu biomasã.“

Pentru mai multe informaþiioferite de Dow – Building Solutions,vizitaþi www.styrofoameurope.com.

Distribuitor autorizat: SC ROMPOLYKEM SRLªos. Dudeºti–Pantelimon nr. 42, sector 3, Bucureºti, Tel: 021-255 38 92, Fax: 021-255 02 01

www.rompolykem.ro


Premierã industrialãO NOUÃ LINIE DE PRODUCÞIE A VATEI MINERALE DE STICLÃ LA PLOIEªTI

Saint-Gobain Isover România ainaugurat o nouã linie de producþie avatei minerale de sticlã, amplasatã peplatforma industrialã de la Ploieºti,investiþia ridicându-se la peste 35 demilioane de euro.

Linia de producþie are o capacitateanualã de aproximativ 20.000 de tone,iar pânã la finalul anului 2007 volumultotal al producþiei este estimat la peste16.000 tone. Din producþia totalã, 50%sunt distribuite pe piaþa internã, iarcealaltã jumãtate din producþie esteexportatã în special în þãrile din sud-estul Europei.

Cuptorul pentru linia de producþie avatei minerale de sticlã a fost aprinspentru prima oarã la 27 ianuarie 2007,iar dupã procesul de testare, primeleproduse au fost fabricate în 26 febru-arie 2007. Lucrãrile au durat 4 luni, iarpentru întreaga construcþie de pe plat-forma industrialã de la Ploieºti acesteas-au finalizat dupã aproximativ un ande zile.

Suprafaþa pe care a fost amplasatãnoua linie de producþie este de 10.000 m2,întregul complex industrial de laPloieºti întinzându-se pe 15 hectare.Totodatã, investiþia a generat peste100 de locuri de muncã, numãrul totalal angajaþilor fiind acum de 205.

Optimizarea producþiei va fi asigu-ratã prin folosirea unei tehnologiiavansate – tehnologia de tip TEL –care conferã performanþe în materiede fonoizolaþie ºi fonoabsorbþie, dar ºiobþinerea unor caracteristici termiceideale.

„Investiþia în noua linie înseamnãde fapt majorarea capacitãþilor deproducþie ºi rãspunde unei cereri dince în ce mai mari existente pe piaþaproduselor termoizolatoare ºi fono-absorbante. Prin aceastã investiþie,Saint-Gobain Isover România îºi con-solideazã poziþia de lider, furnizând lastandarde înalte produse ce benefici-azã de o tehnologie inovatoare“,a declarat la inaugurare Rãzvanªtefãnescu – directorul general alSaint-Gobain Isover România.

Saint-Gobain Isover Româniadevine astfel cel mai important furnizorîn domeniul materialelor izolante dinRomânia, deþinând o cotã de piaþã de48% pe segmentul vatei de sticlã, iarpentru vata bazalticã o cotã de piaþãde 55%.

Privind în viitor, pentru anul 2010,Saint-Gobain Isover România pre-conizeazã extinderea producþiei saleîn acest sector prin inaugurarea unei adoua linii tot în cadrul fabricii de laPloieºti, care sã asigure diversificareagamei de produse din vatã mineralãde sticlã.

„Rata de creºtere a economieiromâneºti, potenþialul de dezvoltare apieþei sunt atuuri care ne impulsio-neazã sã rãmânem fideli obiectivelornoastre pe termen lung ºi sã privimRomânia ca pe o bazã importantãpentru strategia noastrã de dez-voltare“, a precizat Claude Imauven,Senior Vice-President ºi President,Construction Products Sector încadrul Saint-Gobain.

Isover România are o gamã com-pletã de produse din vatã mineralã desticlã ºi bazalticã. Printre cel mai binevândute produse de vatã mineralã desticlã sunt saltelele rulate de 5 sau 10 cmgrosime, cu sau fãrã caºerare cu foliede aluminiu RIO sau AKUSTO, folositela izolarea podurilor, a mansardelor detip ºarpantã, a pereþilor despãrþitori destructurã uºoarã – placaþi cu gips-carton. În cazul vatei bazaltice,cele mai vândute produse sunt plãcileToplan – PLU (plãci uºoare), utilizateatât pentru închideri, cât ºi pentrucompartimentãri. O solicitare crescutãse înregistreazã ºi în cazul plãcilorFasoterm (placã rigidã), utilizate pen-tru izolarea termicã ºi fonicã a pereþilortencuiþi de faþadã, ca ºi pentru plãcileDachoterm (plãci rigide) pentru izo-larea termicã a teraselor.

În anul 2005, Saint-Gobain a achi-ziþionat liderul pieþei de gips-carton,Rigips România. Cifra de afaceri peanul 2006 realizatã de Rigips Româniaa fost de 143.504.621 RON (42 Meuro), iar profitul din exploatare a fostde 30.607.975 RON. În prezent,Rigips România are 272 de angajaþi.Compania activeazã prin intermediul atrei unitãþi de producþie, ºi anume:Fabrica de Ipsos – Turda, Fabrica dePlãci Gips-Carton – Turda ºi unitateade concasare ºi procesare a rocii deghips – Cheia.

Lucrãri de hidroizolaþieºi hidrotermoizolaþie

MEDIA CITY HP este o com-panie specializatã în execuþialucrãrilor de hidroizolaþie ºi hidroter-moizolaþie. Ceea ce o diferenþiazãde celelalte companii similare depe piaþa româneascã este calitateafoarte înaltã a lucrãrilor executate.Pentru a menþine acest standardînalt, compania dispune de per-sonal calificat ºi logisticã necesarãpentru acest gen de lucrãri.

Principalele materiale utilizatesunt importate direct din Belgia ºisunt produse ale concernului IKO,cel mai mare producãtor de materi-ale hidroizolatoare din lume, caredispune de linii de producþie înpeste 10 þãri.

Cele mai utilizate produse sunt:1. De la IKO SALES INTERNA-

TIONAL (Ham – Belgia):Gama ARMOUR – membrane

bituminoase aditivate cu APP cuflexibilitate la rece între -8 0C ºi-15 0C;

2. De la ATAB (Antwerp – Belgia):Gama POLYGUM – mem-

brane bituminoase aditivate cuSBS cu flexibilitate la rece pânãla -20 0C;

Gama POLYGUM HI-TECH –membrane bituminoase aditivatecu tripolimeri cu dublã armãturã(poliester ºi fibrã de sticlã) ºi flexi-bilitate la rece pânã la -20 0C;

Gama VINALAN – membranã PVC;Gama SPECTRAROOF –

membranã TPE – poliolefinãtermoplasticã elastomericã.

Din anul 2005, MEDIA CITY HPcomercializeazã cu succes înRomânia geotextile, geosintetice ºigeocompozite TENCATE – Austria.

MEDIA CITY HP executã ºapede pantã sau de protecþie cuutilaje proprii.

MEDIA CITY HP este aplicatorautorizat SIKA în domeniul etan-ºãrilor ºi impermeabilizãrilor.

NOU: hidroizolaþii la fundaþiicu produsul SIKA – IGOLFLEX

Avantaje:aderenþã totalã pe suprafaþa

de beton;elasticitate;se aplicã ºi pe suport umed;productivitate foarte mare

(produsul este pulverizat cu pompade mare presiune).

Garanþia tuturor lucrãrilor exe-cutate de MEDIA CITY HP estede 10 ani.

Lucrãri de referinþã executatede MEDIA CITY HP:

Pasajele ºi podurile de peAutostrada Bucureºti-Constanþa– Tronson I;

Comauto Meridian;Dorobanþi 239 Office Building;ProAuto;PanVi tan;Spi ta lu l Col þea;Rostock;ansambluri rezidenþiale ºi

altele.

Bd. Unirii nr. 27, Bl. 15, Sc. 2, Ap. 42, Sector 5, BucureºtiTel.: 021/335.72.42; Fax: 021/335.72.43

E-mail: [email protected]


Hidroizolaþia suprafeþelor minerale HIDROIZOLANÞI RIGIZI ªI FLEXIBILI ÎN STRAT SUBÞIRE

PLASPACTUNAEste un mortar uscat (glet) hidroizolant gata preparat,

monocomponent, în formã de pulbere, pentru hidroizo-larea suprafeþelor de beton ºi mortar de ciment. Iatãprincipalele caracteristici:

se aplicã în strat subþire (2–3 mm) cu pensula,bidineaua sau mecanizat;

rezistã la o presiune de apã de 1 atm. de pe laturapozitivã, respectiv 0,5 atm. de pe latura negativã;

capacitate bunã de îmbinare a crãpãturilor;rezistenþã mecanicã ridicatã;aderenþã excelentã la suport;poate fi utilizat la hidroizolarea fundaþiilor, pereþilor,

a bazinelor de apã potabilã, piscinelor, subsolurilor,podurilor ºi a altor construcþii de beton etc;

poate fi aplicat pe suprafeþe solide, curate ºiuscate, din beton, piatrã, cãrãmidã etc., în douã straturi;

la cerere, poate fi colorat ºi utilizat ca înveliº finalcolorat pentru piscine.

Instrucþiuni de utilizareSuprafaþa se va curãþa de ulei, praf ºi alte impuritãþi,

respectiv vor fi îndepãrtate pãrþile deteriorate, desprinsede beton, mortar etc.

Se va umezi în mod uniform suprafaþa uscatã pe careurmeazã a fi aplicat, fãrã a lãsa ca apa sã stea pesuprafaþã. Crãpãturile, rosturile ºi colþurile se reparãanterior cu mortar Plaspactuna de o consistenþã maidensã. Dupã încheierea lucrãrilor de pregãtire, dacãsuprafaþa se usucã, se va umezi din nou.

Pregãtirea primului strat: la un sac de Plaspactuna(20 kg) se adaugã 22–25% apã (4,5–5 litri) în aºa felîncât sã se obþinã consistenþa optimã (sã poatã fiîntinsã). Compoziþia se amestecã din nou, dupã 15 minute,dupã care se va aplica pe suprafaþã. Stratul urmãtor seaplicã abia dupã solidificarea primului strat.

Pregãtirea stratului al doilea: înainte de aplicare, dacãsuprafaþa este uscatã, se va umezi în mod uniform, fãrã apermite sã se acumuleze apa pe acesta. La un sac dePlaspactuna (20 kg) se adaugã 25–30% apã (5–6 litri) înaºa fel încât sã se obþinã consistenþa optimã. Se aplicãmortarul Plaspactuna pe primul strat umezit, astfel încâtsã se obþinã o suprafaþã lipsitã de pori.

Cu o experienþã de mai bine de 50 de ani în cercetare, dezvoltare ºi producþie, PTB Compaktuna vãoferã produse de înaltã calitate pentru hidroizolaþii, pardoseli, betoane ºi mortare etc.

Vã prezentãm douã materiale revoluþionare în industria de construcþii, care, datoritã compoziþieiacestora, respectiv caracteristicilor unice, au dat un nou înþeles procedurii de hidroizolare-impermeabi-lizare în strat subþire.

Datoritã vastei experienþe acumulate, se evidenþiazã în primul rând tehnologia simplã necesarã aplicãriiacestor materiale, consumul redus ºi raportul excelent calitate-preþ, care au fãcut ca aceste produsehidroizolatoare sã fie între cele mai solicitate din gama noastrã.

Fig. 1: Rezistenþa la compresiune a produsului Plaspactuna Foto 1: Aplicarea produsului Plaspactuna

Dupã 3 zile Dupã 28 zile

MEMBRAANEste o soluþie pe bazã de rãºinã, monocomponentã

lichidã, pentru hidroizolarea suprafeþelor de beton,tencuialã, ºapã lemn, gips-carton etc.

Principalele proprietãþi ale produsului Membraan sunt:este un material cu flexibilitate ridicatã;aplicabil prin pensulare, pulverizare în douã straturi;se utilizeazã la izolarea bãilor, bucãtãriilor,

teraselor etc;poate fi aplicat atât pe suprafeþe exterioare, cât ºi pe

suprafeþe interioare, atât pe orizontalã, cât ºi pe verticalã;dupã aplicare, se va proteja prin placare (gresie,

faianþã, tencuialã etc.);se foloseºte la hidroizolarea piscinelor împreunã cu

un grund special.

Instrucþiuni de utilizareMembraan se aplicã numai pe o suprafaþã curatã,

uscatã, fãrã impuritãþi, pete de ulei etc. Poate fi aplicatpe beton, tencuialã, gips-carton etc.

Colþurile, muchiile, crãpãturile trebuie eliminate (prin for-mare de holker, cu bandã autoadezivã elasticã sau de hârtie)pentru ca aplicarea sã se poatã efectua în mod continuu.

Se aplicã în douã straturi cu pensula, peria sau cu rola.Al doilea strat se va aplica numai dupã uscarea primului strat.

În cazuri speciale (pereþi crãpaþi, clãdiri lângã ºoseleexpuse vibraþiilor etc.), se aplicã încã un strat – cel de-altreilea. Produsele prezentate sunt comercializate înRomânia din anul 2001 ºi beneficiazã de recomandareamultor specialiºti ºi beneficiari. Ca dovadã a calitãþii pro-duselor sunt ºi sutele de lucrãri de referinþã executate cusucces de-a lungul timpului. Produsele sunt certificateCE, au Agrementul Tehnic ºi avizul MLPAT ºi pot fi achizi-þionate de la reþeaua de reprezentanþi ai Proaditiv SRLdin întreaga þarã.

Pentru detalii tehnice, sfaturi ºi recomandãri, vãrugãm sã ne contactaþi la nr. de tel: 0266–379050 saula adresa: www.proaditiv.ro.

Foto 2: Realizarea îmbinãrii colþurilor înainte de aplicarea produsului Membraan Foto 3: Aplicarea produsului Membraan


Sisteme de hidroizolaþiipentru terase ºi fundaþii

SISTEMUL ADESOLO GDESTINAT ACOPERIªURILOR-TERASÃ

Sistemul ADESOLO G este unsistem monostrat destinat hidro-izolãrii acoperiºurilor de tip terasãprevãzute cu termoizolaþie pe suportdin beton.

Sistemul se compune din: amorsã bituminoasã SIPLAST

Primer, în proporþie de 300 g/m2;barierã de vapori IREX PROFIL

termosudatã pe toatã suprafaþa;termoizolaþie din polistiren

expandat de densitate 25 Kg/m2.Polistirenul expandat se fixeazã

pe bariera de vapori cu ajutorulcleiului bituminos compatibil cu poli-stirenul COLLE PAR, în proporþie de500 g/m2.

Peste polistirenul expandat seaºazã membrana MonostratAdesolo G, aceasta fãcând instanta-neu prizã pe polistiren datoritã

benzilor de clei autoadeziv bituminoscu care este prevãzutã membranape faþa interioarã a acesteia. Pe parteasuperioarã, membrana este acope-ritã cu granule minerale ce constituieo protecþie eficientã la razele ultravi-olete ºi la apã. În vederea evitãriiarderii termoizolaþiei din polistirenexpandat, aflate sub membranãatunci când se termosudeazã supra-punerile membranei ADESOLO G,aceasta este prevãzutã cu un sistemautoadeziv cu prizã instantanee careîmpiedicã pãtrunderea flãcãrii arzã-torului la termoizolaþia din polistiren.

P r i n f o l os i rea s i s temu lu iADESOLO G, se evitã realizareaunei ºape de beton peste termoizo-laþie sau încãrcarea terasei cu oprotecþie grea de tipul pietriºului.Sistemul ADESOLO G aduce ºi oeconomie considerabilã de mano-perã, înlocuind practic trei straturide hidroizolaþie.

SISTEMUL THERMOSOLO GSDESTINAT PARCÃRILOR AUTOSUBTERANE ªI SUPRATERANE

Sistemul THERMOSOLO GSeste un sistem monostrat destinathidroizolãrii teraselor parcãrilor auto.

Sistemul se compune din:amorsã bituminoasã SIPLAST

Primer, în proporþie de 300 g/m²;

membranã THERMOSOLO GS– o membranã prevãzutã la faþa inte-rioarã cu benzi termoadezive dinbitum SBS care se monteazã prinsimpla activare termicã.

Între aceste benzi se aflã un stratde SYNTAN, o folie rezistentã latemperaturi ridicate care asigurãdifuzia vaporilor de apã datoritã fap-tului cã nu se termosudeazã pesuprafaþa de beton, asigurându-seastfel priza în semiaderenþã pestratul suport.

Membrana THERMOSOLO GSeste idealã pentru parcaje autodatoritã faptului cã se poate montapeste o ºapã de beton cu panta nulã,chiar dacã aceasta are mai puþin de28 de zile de la turnare, eventualiivapori de apã evacuându-se prin

De peste 50 de ani, SIPLAST este un lider mondial de necontestat în domeniul inovaþiei sistemelor dehidroizolaþii destinate teraselor ºi fundaþiilor. Fie cã este vorba de inventarea în 1968 a bitumului modificatcu SBS ce conferã membranelor bituminoase proprietãþi elastomerice, fãcându-le astfel sã reziste laamplitudini termice importante, sau de punerea la punct în 1997 a membranei monostrat cu lipire la receprin benzi autoadezive, SIPLAST s-a remarcat atât prin capacitatea sa novatoare, cât ºi prin fiabilitatea ºidurabilitatea sistemelor concepute.

Membrã a grupului danez ICOPAL, lider mondial în domeniul hidroizolaþiilor, SIPLAST concentreazã înprezent întreaga activitate de cercetare ºi dezvoltare a acestuia.

În România, SIPLAST este prezent încã din 1995, când a furnizat materiale pentru modernizarea HoteluluiAthene Palace Hilton. De atunci ºi pânã în prezent, au urmat numeroase realizãri în domeniul construcþiilorhalelor metalice, hotelurilor ºi mall-urilor. De remarcat este faptul cã principala aºteptare a clienþilor soci-etãþii este longevitatea ºi fiabilitatea sistemelor SIPLAST, acestea fiind garantate 10 ani de cãtre firma deasigurãri AXA ºi având o duratã de viaþã confirmatã cuprinsã între 30 ºi 40 de ani.

sistemul de difuzie de vapori cu careeste prevãzutã membrana.

Peste membrana THERMOSOLO GS,se poate turna un strat de minim 7 cmmixturã asfalticã sau, în cazul încare se doreºte turnarea unor daledin beton armat, se aºazã mem-brana DRAINA G10 – o membranãdin PEHD prevãzutã cu un geotextilcare asigurã filtrarea ºi drenareaapei ce se scurge prin dala de beton

(între 5 ºi 10% din apa care curge peo dalã din beton ajunge sã o tra-verseze ºi se regãseºte la bazaacesteia).

Membrana DRAINA G10 estespecial prevãzutã pentru turnareadirectã a betonului peste ea,îndeplinind funcþia de filtrare ºi dedrenare a apei.

O ultimã componentã a sistemu-lui este masticul pe bazã de bitumSBS, MASTIC P12, folosi t laumplerea rosturilor de dilatare dintredalele de beton armat. Acest mastic,fiind pe bazã de bitum elastomeric,permite miºcãrile de contracþie ºidilataþie ale dalelor din beton armatfãrã apariþia crãpãturilor.

SISTEMUL NEODYL –ROST DE DILATARE SEISMICÃ

PENTRU CLÃDIRI ªI PARCÃRI AUTOSistemul NEODYL are la bazã

membrana NEODYL, o membranãdin bitum modificat cu SBS filerizatfãrã armãturã, având suprafeþele fini-sate cu împâsliturã din fibre sintetice.

Membrana se prezintã sub formaunei benzi cu lãþimi diferite ce vari-azã între 250 ºi 1.000 mm ºi se mon-teazã prin termosudurã la ambelecapete, avându-se grijã ca mijloculacesteia sã rãmânã liber.

Pentru pãstrarea formei de lirã,peste partea liberã a rostului dedilatare se aºazã cordonul butilicNEODYL din bitum SBS nearmat, alcãrui rol principal este menþinereaformei de lirã a membranei.

Peste complexul membranã ºicordon NEODYL, se aºazã mem-brana DRAINA G10 peste care sepoate turna direct ºapa de betonarmat.


Controlul de stat în construcþiiCOMENTARII LA PROIECTUL ISC „CODUL CONSTRUCÞIILOR“

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Titlul IX din „Codul Construcþiilor“ propus de ISCpoartã denumirea „Executarea controlului de stat în dome-niul construcþiilor“ ºi cuprinde douã capitole: I: „Dispoziþiigenerale“ ºi II: „Organizarea controlului de stat în dome-niul construcþiilor“. La rândul sãu, capitolul II are ºasesecþiuni: 1. „Prevederi generale“; 2. „Urmãrirea aplicãriidocumentaþiilor de amenajare a teritoriului ºi de urba-nism aprobate“; 3. „Obiectivele controlului de stat alcalitãþii în construcþii“; 4. Organizarea ºi modul deexercitare a controlului de stat al calitãþii în construcþii“;5. „Obligaþii ºi rãspunderi“ ºi 6. „Dispoziþii speciale“.În total 31 de articole (426–456) pe ºapte pagini (16–82),scrise mãrunt.

Potrivit art. 426, „Controlul de stat al calitãþii în con-strucþii reprezintã sistemul de inspecþii… care au caobiect urmãrirea modului de respectare a prevede-rilor prezentului cod.

Inspecþiile se efectueazã la proprietari/investitori,precum ºi la factorii implicaþi, persoane fizice saujuridice, indiferent de statutul juridic al acestora, privindexistenþa ºi respectarea sistemului calitãþii înconstrucþii…“

Art. 427 precizeazã: „Controlul de stat al calitãþii înconstrucþii se exercitã de cãtre Inspectoratul de Stat înConstrucþii… care rãspunde de exercitarea controluluistatului cu privire la aplicarea unitarã a prevederilorlegale în domeniul calitãþii construcþiilor…“

Art. 428 adaugã „… respectarea disciplinei în urba-nism ºi a regimului de autorizare a construcþiilor…“

Art. 430 prevede cã „ ISC se finanþeazã integral dinvenituri extrabugetare“ ºi anume: „investitorii sauproprietarii vor vira lunar cãtre ISC o sumã echiva-lentã cu 0,70% din cheltuielile pentru executareaconstrucþiilor ºi lucrãrilor de construcþii“ cu miciexcepþii (art. 203), iar pentru „controlul statului înamenajarea teritoriului, urbanism ºi autorizarea exe-cutãrii lucrãrilor de construcþii“ se plãteºte 0,1% dincheltuielile investitorilor cu execuþia construcþiilor (art. 430).

Art. 439 stabileºte principalele obiective ale controluluide stat al calitãþii în construcþii, respectiv:

„a) îndeplinirea de cãtre structurile de specialitate aleadministraþiei publice centrale ºi locale, comisiile tehnicesau agenþii economici, a obligaþiilor prevãzute de lege…

b) respectarea de cãtre toþi factorii care contribuiesau sunt implicaþi în conceperea, realizarea, utilizarea ºipostutilizarea construcþiilor, a prevederilor legale…

c) respectarea prevederilor autorizaþiilor de constru-ire, avizelor obligatorii ºi a altor documente referitoare laconstrucþii…

d) respectarea reglementãrilor tehnice privind modulde tratare a accidentelor tehnice…

e) îmbunãtãþirea sistemului calitãþii în construcþii ºi aregulamentelor aferente…“

Art. 441 precizeazã formele pe care le pot luainspecþiile:

„a) control curent la factorii ºi agenþii economici… pebaza unor programe trimestriale…

b) inspecþie, în faze determinante ale execuþiei… c) control prin sondaj… ca urmare a programului de

activitate trimestrial…d) control tematic, dispus de conducerea… la factorii

ºi agenþii economici… având ca obiect analiza unorprobleme complexe…

e) inspecþii la autoritãþile administraþiilor publice, cen-trale ºi locale…“

Art. 442 extinde aria controalelor ºi la „staþiile debetoane, mixturi asfaltice, poligoane de prefabricate,ateliere de producþie, la laboratoarele de încercãri înconstrucþii, precum ºi la alþi furnizori de produse sau ele-mente de construcþie…“

Art. 443 prevede ca inspecþiile sã consemneze ºi sãse finalizeze printr-un „Proces-verbal al activitãþii deinspecþie sau control sau pe baza Procesului-verbal deconstatare a contravenþiei ºi sancþionare…“

Art. 445 stabileºte principalele obligaþii ºi rãspunderi,în numãr de 16 (literele a…p), dintre care remarc:

e) elaboreazã periodic informãri, rapoarte ºi sintezeîn domeniu, cu propuneri de îmbunãtãþire, care sunttransmise factorilor cu competenþe în domeniu (?!).

Art. 446 detaliazã principalele obligaþii ºi rãspunderiale inspectoratelor teritoriale/judeþene în numãr de 12,cam aceleaºi cu ale organului central.

Art. 448 prezintã singura rãspundere a inspectorilorISC, respectiv „rãspund de corectitudinea ºi exactitatea

continuare în pagina 36


datelor, informaþiilor, mãsurilor ºi sancþiunilor stipu-late de ei în documentele întocmite“.

Art. 449 prezintã obligaþiile ºi rãspunderile factorilor ºiagenþilor economici în sprijinul activitãþii ISC.

În sfârºit, art. 450 pune punctul pe i: „Rãspundereapentru realizarea ºi menþinerea, pe întreaga duratãde existenþã, a unor construcþii de calitate corespun-zãtoare, precum ºi pentru îndeplinirea obligaþiilorstabilite prin procedurile ºi regulamentele elaborate,potrivit prevederilor prezentului cod, revine facto-rilor care participã la conceperea, realizarea,exploatarea ºi postutilizarea acestora“, iar art. 453completeazã: „Controlul de stat în construcþii nuexclude ºi nu suplineºte controlul interior sau alteforme de control ºi nu absolvã factorii implicaþi înprocesul de construire de obligaþiile ºi rãspunderilece le revin prin dispoziþii legale cu privire larealizarea condiþiilor referitoare la calitatea con-strucþiilor pentru produsele ºi serviciile furnizate,sau pentru lucrãrile executate“.

Interesante mai sunt art. 440 ºi art. 459, ultimul dintitlul X „Sancþiuni“, ºi anume:

„Art. 440 (1) - Controlul de stat al calitãþii construc-þiilor ºi lucrãrilor publice se exercitã de Inspectoratul deStat în Construcþii, precum ºi de celelalte instituþii cuatribuþii specifice stabilite prin dispoziþiile legale“ ºi

„Art. 459 (1) - Contravenþiile se constatã ºi amenzilese aplicã de persoanele împuternicite de conducãtoriiinstituþiilor cu responsabilitãþi în domeniile reglementatede prezentul cod, precum ºi de organele de poliþie“.

Înainte de a trece la comentarii, sã vedem ceprevede actuala Lege nr. 10/1995 privind calitatea înconstrucþii:

„Art. 20 - Controlul de stat al calitãþii în construcþiicuprinde inspecþii la investitori, la unitãþile de proiectare,de execuþie, de exploatare ºi de postutilizare a con-strucþiilor privind existenþa ºi respectarea sistemuluicalitãþii în construcþii.

Controlul de stat al calitãþii în construcþii se exercitãde cãtre Inspecþia de stat în construcþii… care rãspundede executarea controlului statului cu privire la apli-carea unitarã a prevederilor legale în domeniul cali-tãþii construcþiilor“ ºi

„Art. 30 - Inspecþia de stat în construcþii… precum ºicelelalte organisme similare… rãspund de exercitareacontrolului statului cu privire la aplicarea unitarã aprevederilor legale în domeniul calitãþii construc-þiilor în toate etapele ºi componentele sistemuluicalitãþii în construcþii, precum ºi de constatareacontravenþiilor, aplicarea sancþiunilor prevãzute delege ºi, dupã caz, de oprirea lucrãrilor realizatenecorespunzãtor“.

COMENTARII1. La prima vedere, sare în ochi enorma diferenþã

între ceea ce prevede actuala Lege nr. 10/1995 cuprivire la activitatea organului central de control al statu-lui în domeniul construcþiilor ºi proiectul de cod propusde ISC; de la douã articole cu caracter general, ce facreferire la controlul respectãrii prevederilor din cele11 componente ale sistemului calitãþii, se propun31 de articole privind „urmãrirea modului de respec-tare a prevederilor prezentului cod“ (art. 426/1) careare 483 de articole, dintre care cel puþin alte 32 se referãla atribuþii ale ISC.

Detalierea obiectivelor controlului de stat în con-strucþii ºi ale atribuþiilor organului abilitat prin coddepãºeºte cu mult ceea ce era reglementat pânã înprezent, ISC preluând practic controlul asupra tuturoractivitãþilor din construcþii, urbanism ºi amenajareateritoriului. Astfel, în afara controlului respectãrii prevede-rilor privind componentele „sistemului calitãþii“ (care din11 au devenit 14), ISC ar mai controla structurile de spe-cialitate ale administraþiei publice centrale ºi locale,comisiile tehnice ºi agenþii economici, alte instituþii abili-tate prin lege, modul de tratare a accidentelor tehnice…

ISC propune, de asemenea, sã controleze cum seelibereazã certificatele de urbanism, autorizaþiile de con-struire-desfiinþare, elaborarea reglementãrilor tehnice,certificarea calitãþii produselor, atestarea specialiºtilor º.a.

Din punctul de vedere al ISC, elaboratorul acestuicod, o asemenea tratare a problemei pare de înþeles:ISC ar controla totul, de ISC ar depinde totul, ISC arfi „alfa sau omega“ în construcþii. ªi cel mai impor-tant este cã ISC îºi stabileºte singur programul, nurãspunde practic în faþa nimãnui, nu depinde debugetul þãrii, dar are veniturile asigurate prin lege ºi,în plus, îºi vinde serviciile de „inspecþie ºi amen-dare“, tot legal, tocmai celor ce-l finanþeazã ºi pecare îi amendeazã. În felul acesta ISC îºi asigurã opoziþie singularã, avantajoasã, de „miel care suge ladouã oi“; un fel de organizaþie public/privatã desucces financiar garantat.

Þinând seama de faptul cã „un cod“ ar trebui sãreprezinte „o culegere de legi în vigoare“, consecinþafireascã ar fi cã, pentru acceptarea noului cadru legal defuncþionare al ISC propus de aceasta, ar trebui, fie modi-ficatã Legea nr. 10/1995 cu includerea noilor prevederiprivind ISC, fie înlocuit „codul“ cu „o lege“ care sã fiesupusã dezbaterii parlamentare. Oare greºesc?

2. Oricum am considera problema, discuþia ar trebuifocalizatã pe gãsirea unui rãspuns la întrebarea: esteoare necesar ºi util un control al statului, ca expresie aautoritãþii publice, asupra activitãþilor din domeniul con-strucþiilor? ªi dacã da, de ce ºi în ce cadru legal?

urmare din pagina 34



Controlul de stat în construcþii s-a dezvoltat înperioada de dupã cutremurul din 4 martie 1977, încondiþiile unei societãþi administrate economic ºi politicpe principiul centralizãrii piramidale, pe trepte ierarhice,situaþie posibilã datoritã preponderenþei proprietãþiisocialiste – de stat ºi colectiviste – ce permitearealizarea planificãrii economice, în ignorarea intere-selor individuale, în care autoritatea Partidului Stat erapractic absolutã ºi îºi asuma fãþiº iresponsabilitatea unuimanagement falimentar.

În aceste condiþii, se dezvoltã unicul mijloc de „mana-gement de stat“, cultivarea fricii de pedeapsã, în caz deîncãlcare a regulilor stabilite de stat; dar tot în acestecondiþii se naºte ºi posibilitatea eludãrii acestor reguli,prin mituirea celor chemaþi a urmãri respectarea preve-derilor legale.

Sigur cã acest aspect al posibilitãþii coruperiireprezentanþilor controlului de stat nu este specificdomeniului construcþii, ci se dezvoltã peste tot undeapare o autoritate de control administrativ al statului.

Controlul de stat în construcþii era justificat în regimulante-1990 unde învãþãmântul era de stat, cercetarea sefãcea în institute de stat, proiectarea se fãcea în institutede stat, execuþia se realiza prin trusturi de stat,finanþarea se fãcea prin bãnci de stat, toþi „factorii“ ceparticipau la procesul de construire erau angajaþi ai sta-tului, plãtiþi de la bugetul de stat. Prin organele sale decontrol, statul îºi urmãrea angajaþii ºi-i obliga prinameninþarea cu sancþiuni sã se supunã regulilor impusede Stat ºi de Partid. Cointeresarea „factorilor“ înrealizarea unor construcþii de calitate era virtualã, în sen-sul recompenselor onorifice: titluri de fruntaº în între-cerea socialistã, de erou al muncii socialiste, decoraþii,panouri de onoare, avansãri ºi, uneori, chiar ºi premii.Motorul întregii societãþi era Partidul unic, care hotãra ºicum ºi cu ce sã se construiascã, cum sã se consolidezeconstrucþiile avariate de cutremur, ce materiale sã seeconomiseascã etc.

Responsabilitatea tuturor era în faþa Statului ºi aPartidului, ca girant, prin mãsurile sale, al existenþeinoastre, a poporului obedient.

Ei bine, dupã decembrie 1989, istoria acestui popors-a orientat pe o nouã cale: din obedient a devenitconºtient ºi s-a angajat pe calea tranziþiei spre o nouãeconomie, o nouã organizare socialã, o nouã conºtiinþãºi voinþã.

Proprietatea privatã ºi-a recâºtigat legalitatea ºisupremaþia, drepturile individului primeazã în faþa drep-turilor colective, piaþa liberã bazatã pe cerere ºi ofertã ºipe concurenþa loialã a luat locul celei planificate, autori-tatea publicã se apropie de cetãþean prin descen-tralizare, mentalitãþile se schimbã ºi, odatã cu aceasta,ºi responsabilitãþile ce devin tot mai conºtientizate;

în fine, Europa ne primeºte, dar cu condiþia sã fimasemenea celorlalte state din Uniune, profund democra-tice sub toate aspectele.

Europa este însã capitalistã, fapt de care trebuie sãþinem seama: aici nu statul este motorul societãþii, cibanul. Domnia sa banul!

În lumea capitalistã, reuºeºte ºi se bucurã de toatefacilitãþile ºi onorurile pe care le poate oferi societateacel ce ºtie sã facã bani, sã-i acumuleze ºi sã-ifoloseascã apoi nu numai în propriul interes egoist, ci ºiîn dezvoltarea generalã a societãþii.

În aceastã lume nu mai este nevoie de Statul carestã cu biciul ca sã mâne societatea spre progres.Progresul spre mai bine, spre o calitate superioarã avieþii este asigurat de concurenþa celor ce,urmãrindu-ºi propriul interes de înavuþire, trebuiesã-ºi atragã consumatorii plãtitori prin produse totmai bune ºi mai accesibile.

Aºa ºi în construcþii!Marea majoritate a „factorilor“ implicaþi sunt „privaþi“,

mânaþi de dorinþa de câºtig ºi, volens-nolens, obligaþi depiaþã sã-ºi îmbunãtãþeascã ºi calitatea produselor, altfelriscã sã-ºi piardã clienþii ºi, pânã la urmã, în mod fatal,sã dea faliment. Nu existenþa unui organ de stat, care sãvâneze încãlcãri de reguli pentru a strânge bani dinamenzi, îi face pe „factorii“ implicaþi sã respecte acestereguli, ci propriul interes. „Factorii“ implicaþi au învãþat ºiºtiu foarte bine cã în capitalism funcþioneazã o singurãregulã: „clientul tãu, stãpânul tãu“, iar cei aflaþi în pos-tura de clienþi ºtiu la fel de bine sã aplice regula:„plãtesc numai ce-mi respectã condiþiile contrac-tuale ºi, în primul rând, cele de calitate/utilitate“.

Cu alte cuvinte, în societatea capitalistã con-curenþialã, „factorii“ implicaþi practicã un sistem deautoreglare în ceea ce priveºte asigurarea calitãþii, carenu necesitã sub nicio formã controlul de stat.

3. Si totuºi…Statul, ca expresie genericã pentru a desemna

autoritatea publicã – centralã ºi localã – rãmâne ungarant al ordinii ºi liniºtii sociale, un garant al securitãþiicetãþenilor sãi, un susþinãtor al dezvoltãrii economico-sociale armonioase a tuturor componentelor societãþii,un paznic al drepturilor omului.

În domeniul construcþiilor, statul trebuie sã asi-gure, prin legi ºi reglementãri, realizarea de con-strucþii „apte pentru exploatare“, adicã deconstrucþii care sã asigure utilizatorilor condiþii desiguranþã, confort ºi economie în conformitate cudestinaþia funcþionalã a fiecãrei construcþii în parte.

Redactarea legilor ºi reglementãrilor care privescactivitãþile din construcþii trebuie astfel conceputã, încât



Sub emblema FORTE, DUCTILSTEEL îºi individualizeazã cali-tatea pentru fiecare lot de produselivrat pe poarta fabricii, iar punctelede vânzare ale distribuitorilor sãi,rãspândite în toatã þara, vã pun ladispoziþie asemenea plase sudatede înaltã performanþã.

În spiritul „legalizãrii“ calitãþii sin-gulare, DUCTIL STEEL îºi marcheazãprofilul prin amprentarea plaselorsudate cu iniþialele DS, deosebindaceste produse de altele similare,oferite de producãtorii concurenþi.

Astfel, partenerii ºi clienþii DUCTILSTEEL îºi vor putea da seama cuuºurinþã de provenienþa structurilorde armare pe care le achiziþioneazã,identificând amprenta „DS“ pe toatãlungimea barelor.

Este o practicã modernã ºi efi-cientã prin care producãtorul con-firmã viabilitatea produselor sale,asumându-ºi toate consecinþele.La rândul lor, beneficiarii au certitu-dinea cã folosesc pentru construc-þiile lor produse competitive.

AVANTAJELE PLASEI FORTEÎn condiþiile menþinerii aceluiaºi

preþ de vânzare cu al plasei sudatelisã, plasa amprentatã „DS“ arenumeroase avantaje tehnice:

o comportare mult mai bunã laprocesele de fisurare ºi deformare,rezistenþa ºi durabilitatea construc-þiilor fiind astfel garantate pe perioadefoarte mari de timp;

aderenþã la beton mai maredecât a celor netede (conform cerce-tãrilor efectuate de Universitatea

Tehnicã de Construcþii Bucureºti),ceea ce determinã performanþetehnice deosebite ºi avantaje privindoperaþiile de tratare ºi întreþinere abetonului;

plasa sudatã amprentatã DUCTILSTEEL poartã ca element de identifi-care iniþialele „DS“, care atestã pro-venienþa produsului ºi permitediferenþierea sa faþã de produseleconcurente.

Aºadar, concurenþa îºi spunecuvântul, iar deviza „clientul nos-tru, stãpânul nostru“ are ca punctde plecare calitatea produselor.Oferta Ductil Steel este certcompetitivã pe piaþa materialelorde construcþii.

Plasa sudatã – FORTECalitatea DUCTIL STEEL Buzãu este de acum marcã înregistratã, bucurându-se de aprecieri din partea

beneficiarilor. În anul 2004, pornind de la exigenþele calitative pentru întreaga producþie, în premierãpentru piaþa metalurgicã din România, DUCTIL STEEL SA a lansat sub numele FORTE o marcã de produspentru plasele sudate amprentate, mult solicitate în domeniul construcþiilor.


aplicarea prevederilor cuprinse sã ducã, implicit, larealizarea unor construcþii de calitate, apte pentruexploatare/utilizare. Astfel:

cercetarea trebuie sã asigure progresul în con-strucþii prin gãsirea de materiale, alcãtuiri structurale,tehnologii de execuþie/producþie/montaj, metode demonitorizare a comportãrii in situ, noi ºi prin verificareacelor existente, certificând, atestând, agrementând posi-bilitatea ºi modalitatea folosirii lor;

proiectarea trebuie sã creeze construcþiile ceurmeazã a deveni apte pentru exploatare, înzestrân-du-le cu toate calitãþile necesare spre a deveni utile pro-prietarilor/utilizatorilor lor;

execuþia trebuie sã materializeze prevederileproiectelor, transformând ideea în realitate, intervenindcreativ doar pentru îmbunãtãþirea performanþelor con-strucþiilor finite;

proprietarii/utilizatorii trebuie sã exploateze con-strucþiile conform ipotezelor de lucru avute în vedere laconceperea, proiectarea ºi execuþia lor, monitorizân-du-le comportarea in situ pentru a le menþine ºi refaceaptitudinea pentru exploatare, calitatea lor globalã;

învãþãmântul profesional, sub toate formele, tre-buie sã asigure cadrele de profesioniºti, calificaþi ºi com-petenþi, responsabili ºi întreprinzãtori, loiali profesiei ºideontologiei acesteia; care sã ºtie sã realizeze con-strucþii apte pentru exploatare;

asigurãrile trebuie sã promoveze o politicã de faci-litãþi în favoarea clienþilor care aplicã mãsuri de asigu-rare a calitãþii în construcþii în activitatea lor;

asociaþiile profesionale trebuie sã asigureatestarea profesionalã a profesioniºtilor pe baza unorcriterii ferme, acreditarea persoanelor fizice ºi juridice cao confirmare a capacitãþii lor de reprezentare, mediati-zarea problemelor profesiei.

Aplicarea prevederilor unei asemenea legi – Legeprivind activitãþile în construcþii [1] ar asigura ºi cerin-þele de calitate, reducând sau modificând obiectivele deactivitate ale unui eventual control de stat în domeniulconstrucþiilor. De fapt, ºi în prezent existã suficientemodalitãþi de asigurare a calitãþii în construcþii: regle-mentãrile, agrementãrile, certificãrile, atestãrile, acre-ditãrile, licitaþiile, contractãrile, concursurile, încercãrile,testele etc. ªi controlul de calitate este asigurat prin veri-ficatorii de proiecte, responsabilii cu execuþia, diriginþiide ºantier, serviciile de disciplinã în construcþii, în urba-nism ºi amenajarea teritoriului, experþi, Oficiul pentruprotecþia consumatorului etc. Toate aceste verigi aleunui sistem interactiv funcþioneazã pe baza unui interescomun: banul. De ce ar mai fi nevoie de un supracontrolal statului?

Existã unele probleme în domeniul construcþiilor cenu atrag interesul pecuniar al „factorilor“, dar care suntde interes public, naþional ºi se referã la siguranþa ºi cali-tatea vieþii populaþiei, a cetãþenilor þãrii. Aceste problemedecurg din comportarea in situ a construcþiilor, com-portare care poate primejdui în anumite situaþii viaþa ºisãnãtatea oamenilor, cum ar fi comportarea la catastro-fele naturale – cutremur, foc, inundaþii, alunecãri deteren, erupþii de naturã vulcanicã – sau cele induse deactivitatea umanã – explozii, rãspândirea de agenþitoxici, bombardamente, accidente tehnice însoþite decolaps º.a.

În aceste cazuri statul, ca autoritate publicã centralãºi localã, trebuie sã-ºi asume anumite responsabilitãþiprin monitorizarea comportãrii construcþiilor ºi tragereade învãþãminte în vederea valorificãrii lor superioare prinreglementãri, mediatizare, instruire; de asemenea, statultrebuie sã suporte cercetarea pentru aceste probleme,puþin atractive pentru „privaþi“.

În felul acesta, controlul de stat în construcþii arreveni autoritãþii publice locale, care ar asigura controlulmonitorizãrii comportãrii construcþiilor din spaþiul deexercitare a autoritãþii sale ºi pentru care este respon-sabil cu autorizarea, iar autoritatea publicã centralã arasigura prelucrarea datelor culese ºi centralizate de laautoritãþile locale, în vederea folosirii lor la îmbunãtãþireasistemului de reglementãri în construcþii ºi la elaborareapoliticilor statului în acest domeniu.

Restul problemelor din construcþii, mai ales ceaprivind calitatea în construcþii, se rezolvã prin sis-temul de contractare ºi, la nevoie, prin justiþie.

De altfel, este greu de înþeles cum ar putea rezolvaun organ de control central al statului, cu un personallimitat numeric, o asemenea multitudine de probleme;existã o vorbã în popor, care zice cam aºa: cu cât îþi ieimai multe pe cap, cu atât mai prost le rezolvi.

S-ar mai putea imagina un control de stat care s-arextinde doar la construcþiile aflate în proprietatea insti-tuþiilor de stat, acolo unde lipsa interesului privat stimu-lat economic ar trebui înlocuitã cu sancþiuni pentrugarantarea aplicãrii mãsurilor ce privesc asigurarea cali-tãþii în construcþii; în acest caz însã, chiar cã nu ar maiexista nici o motivaþie pentru susþinerea extrabugetarã,aºa cum se prevede în prezent.

În concluzie: controlul de stat în construcþii poatefi util, dacã îºi fixeazã obiective utile populaþiei ºi leurmãreºte realizarea la locul potrivit ºi la timpulpotrivit.

Se poate ºi aºa cum propune ISC în proiectul sãu de„Cod al Construcþiilor“, dar…

Dar ce nu se poate la noi în þarã?REFERINÞE

1. Hann F.E.I. – Pentru o nouã lege în construcþii,„Tribuna construcþiilor“, nr. 29 (279), vineri 23 iulie 2004.



Alternativa viitorului

Profil 58.160.825 mm Este profilul metalic de înaltã

rezistenþã imprimat cu aripi lateralepentru a mãri aderenþa betonuluipe el, fiind folosit la cofraje pentruplanºee intermediare. Cofrajulrãmâne definitiv încorporat înstructura planºeului conferindu-io rezistenþã mãritã, fiind consideratca o armãturã inferioarã în stratulde beton. Datoritã secþiunii favo-rabile a profilului, turnarea plan-ºeului intermediar nu necesitãsprijiniri suplimentare fãcute de ostructurã anexã de susþinere aplanºeului pe toatã perioada matu-ritãþii betonului. Stratul de zincaplicat profilului de tablã conferãacestuia protecþie suplimentarãanticorosivã.

Sinus profil 76.18.988 mmEste folosit ca profil de

acoperiº ºi faþadã, putând fi mon-tat atât pe vertical, cât ºi peorizontal, oferind o libertate arhi-tectura lã volumetr icã într-ogamã diversificatã de culori.Datoritã profilãrii ondulate a pro-dusului, gama de aplicabilitatecreºte, putând fi folosit atât lacorpuri de birouri, centre comer-ciale, faþade în reparaþii capi-tale, dar ºi pentru construcþiiindustriale. Etanºarea este per-fectã, iar trecerea de la o coalã laalta este invizibilã.

Printr-o creºtere puternicã a investiþiilor în tehnologia necesarã obþinerii unor produse de ceamai înaltã calitate, compania Megaprofil, membrã a grupului belgian Joris Ide, este la 6 ani de la înfi-inþare numãrul 1 în România, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât ºi al diversitãþiiproduselor. Doar în ultimul an de activitate, pe lângã gama de produse deja existentã, companianoastrã a investit în trei noi utilaje de profilare, diversificând astfel oferta necesarã satisfacerii pieþei.


PlancheUn produs destinat faþadelor

clãdirilor speciale a cãror ima-

gine arhitecturalã se încadreazã

perfect în ambientul urban al

complexelor moderne. Datoritã

volumetriei extra plate a profilu-

lui ºi fixãrii invizibile, expunerea

acestuia pe faþada clãdirilor con-

ferã o omogenitate arhitectonicã

spaþialã.

Produsele prezentate mai

sus, precum ºi întreaga gamã

de tab lã cu ta tã º i panour i

sandwich le puteþi achiziþiona de

la orice distribuitor Megaprofil

din România. Pentru mai multe

detalii, vã rugãm accesaþi site-ul

nostru www.megaprofil.ro.


Sisteme de garduri DirickxDIRICKX este o companie francezã înfiinþatã în 1921 de cãtre Armand Dirickx. Atelierul în care a produs

primul gard mãsura numai 30 m2. Pânã în 1928 se extinsese la 300 m2. Acum, Dirickx este lider pe piaþa degarduri ºi împrejmuiri în Franþa, având 6 unitãþi de producþie în întreaga lume, cu o suprafaþã totalã de 69.390 m2.În 2003 DIRICKX a avut o cifrã de afaceri de 111 milioane de euro ºi 930 de angajaþi în cele 4 colþuri ale lumii.

Gardurile firmei franceze DIRICKX, fabricate pe baza unei experienþe de 80 de ani, corespundcerinþelor arhitecturii moderne în privinþa esteticii ºi funcþionalitãþii.

În prezent, pe lângã cerinþele de bazã – durabilitate, rigiditate, montaj simplu, un rol important îl joacãºi estetica gardului sau acomodarea la specificul terenului.

SISTEMUL AXIS DESIGNAcest sistem este unic în domeniu.

Stâlpii ºi panoul de gard – din plasãsudatã în puncte, formeazã un sis-tem perfect care corespunde chiar ºicelor mai exigente aºteptãri. Esteoferit în 5 variante, de calitate supe-rioarã, cu o esteticã deosebitã.

Sistemul AXIS DESIGN este pre-miat internaþional.

AvantajeInstalare simplã: fãrã ºuruburi

ºi elemente de fixare; panoul de gardse fixeazã în locaºul stâlpului, petoatã înãlþimea. Astfel sistemuldevine sigur ºi foarte stabil.

Plastifiere: pe suprafaþa oþeluluizincat este aplicat materialul plastic cuaderenþã superioarã, asigurând

astfel rezistenþã mãritã la îmbãtrânireºi condiþii meteo nefavorabile.

Capacitate de adaptare laspecificul terenului: curbe, unghi-uri, diferenþe de nivel.

Gard DIRICKX cu poartã: sis-temul de gard AXIS DESIGN cupoartã OPPIDUM – real izat dinprofi l special, formeazã o struc-turã armonioasã.

Soclu din beton: opþional,pentru a uºura întreþinerea terenului.

Garanþia DIRICKX: Garanþiade specialitate 10 ani. SocietateaDiricks se angajeazã la asigurareacalitãþii în fabricarea gardurilorDIRICKX.

Tehnologie de instalareDatoritã lipsei accesoriilor, la

instalarea sistemului AXIS DESIGN

se economiseºte timp ºi se reduccosturile.

Foto a: Realizarea gropilor la dis-tanþe de 2,37 m sau 2,53 m în funcþiede lãþimea panourilor. Adâncimeagropilor variazã în funcþie de tipulsolului.

Foto b: Betonarea stâlpului nr. 1.Foto c: Fixarea primului panou

de stâlp.Foto d: Fixarea elementelor

de rigidizare din plastic, care susþintemporar panourile de stâlp, în tim-pul montãrii ºi întãririi betonului (apoise îndepãrteazã).

Foto e: Fixarea stâlpului 2 lapanoul de gard, puþin rotit pentrupoziþionare.

În cazul instalãrii gardurilor cupanouri la terenuri de joacã, capãtulþepos trebuie orientat spre sol.

a b c d e

Gama de garduri ºi împrejmuiri DIRICKX este vari-atã, oferind produse adecvate din punctul de vedereal funcþionalitãþii ºi esteticii, începând cu garduri pen-tru împrejmuirea caselor private, pânã la panouri uti-lizate în cazul celor mai stricte cerinþe de securitate.

Unitãþile de producþie DIRICKX sunt certificate con-form standardului ISO 9001/2000.

Gama de produse:sisteme de garduri cu panouri;sisteme de garduri în colac;sisteme de garduri pentru terenuri de sport;sisteme de garduri de securitate cu accesorii speciale;porþi industriale.


Tipuri de garduri:

AXIS DR – reco-mandat pentruî m p r e j m u i r e aterenurilor consi-derate periculoase.Sârmele orizontaleduble, de 8 mm,asigurã o stabili-tate excelentã.

AXIS D – reco-mandat pent ruî m p r e j m u i r e asigurã a terenurilorindustriale, admi-nistrative. Sârmelea u 5 – 6 m mgrosime.

AXIS SR – sta-bilitate ºi siguranþãsporitã prin rigidi-zarea panourilorde gard pr inîndoire; dimensi-unea ochiurilor:100 x 50 mm;sârmele au 6 mmgrosime.

AXIS C – sigu-ranþã ºi esteticãdeosebitã; dimen-siunea ochiurilor:200 x 50 mm;grosimea sârmeieste de 5 mm.

AXIS S – stabili-tate sporitã datoritãochiurilor; dimen-siunea ochiurilor:100 x 50 mm; semonteazã cu stâlpAXOR; este reco-mandat pent ruterenuri industrialeºi sociale.

Axor Surete

Axis DesignElegance: colecþienouã, unicã, avândo esteticã deose-bitã datoritã efec-tului de acoperirecu nisip, în zecenuanþe.

SISTEMUL AQUASUREPiscinele sunt,

cu siguranþã, omodalitate exce-lentã de relaxare,dar pot fi ºi osursã importantãde pericole. Încursul verii 2003,29 de copii s-au înecat în piscine pri-vate din Franþa. Singura modalitatede a preveni aceste accidente estelimitarea accesului copiilor lapiscine prin instalarea unui gard deprotecþie.

Avantaje:conform standardului European

NF P 90-306; înãlþime minimã 1,30;poarta Aquasure are închidereautomatã, magneticã; sistemul deînchidere la 1,50 m de pãmânt,închidere cu cheia; sistem cu liniidrepte sau curbe pentru a se integraperfect în decor; este realizat din alu-miniu ºi protejat anticorosiv cuvopsea poliestericã albã lucioasã;

instalare uºoarã ºi rapidã apanourilor preasamblate de 1 msau 2 m; pot forma unghiuri de 80grade sau mai mult.

KIT TENIS – GARDURI SPECIALEPENTRU TERENURI DE SPORTGardul este

special realizatpentru împrejmu-irea terenului detenis.

Se instaleazãuºor; este foarterezistent datoritãgrosimii sârmei.

Pachetul conþine toate ele-mentele necesare împrejmuirii tere-nului de tenis 18 x 36 m (inclusiv poarta).

Înãlþime: 3 – 3,5 – 4 metri;dimensiunea ochiurilor: 45 mm;grosimea sârmei: 2,4 mm sau 2,9 mm;culoare: verde.

The Grand Offices MarriottCalea 13 Septembrie nr. 90etaj 1, tronson 4, cam 1.15

sector 5, Bucureºtitelefon: 021/403.41.13

fax: 021/403.41.16 e-mail: [email protected]

web: www.bucurestitrading.ro

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Axis C

Axis SR

Axor Surete

Axis D

Axis DR

Axis Elegance

Axis S

REFERINÞE1. ªcoalã în Marea Britanie2. Unitate militarã în Belgia3. Aeroport Bratislava4. Salon Škoda în Cehia5. Zonã de înaltã securitate6. Firmã de arhitecturã în Budapesta7. Trecere frontierã8. Centura 3 ºi 4 în Peking, China9. Salon Renault

10. Depozit deºeuri nucleare


Am moºtenit oraºul.Ce facem cu el?

dr. arh. Gheorghe POLIZU

Acesta este unul dintre motiveleprincipale pentru care nu avem con-tinuitate în ceea ce întreprindem,mai ales în domenii cum sunt con-strucþiile în care finalizarea unuiproiect presupune un timp mai lung.Practica la care mã refer este gene-ralizatã în þara noastrã „democratã“,unde structura politicã a celor careau câºtigat scrutinul este schimbatãla patru ani. Schimbarea politicãaduce în prim-plan oameni noi, înmarea lor majoritate tineri, poate ºiambiþioºi, dar, din pãcate, nu foartepricepuþi pentru rezolvarea sarci-nilor ºi problemelor care le stau înfaþã. Este greu sã conduci un ministersau o agenþie guvernamentalã dacãpânã atunci nu ai condus nimic. ªipânã când respectivii învaþã, tocmaivine vremea de a fi schimbaþi!

Apoi puterea, credinþa cã pro-movarea pe o poziþie importantã

reprezintã un merit personal al can-didatului ºi nu rezultatul unui algo-ritm, dã halucinaþii. Mai ales dacãimaginaþia ºi IQ-ul respectivilor suntdeficitare. În Anglia, dacã nu mãînºel, se vorbeºte despre „prostulharnic“ ca despre o mare sursã denecazuri ºi încurcãturi. ªi la noi sespune: „Prostul dacã nu-i º-un picfudul, parcã nu-i prost destul“.

Tot ceea ce se întâmplã deoptsprezece ani în þarã ar fi trebuitsã determine mai multã grijã pentrupregãtirea celor susceptibili de a fipromovaþi, mai ales a celor tineri. Seimpune deci o preocupare mai marepentru a promova numai oamenipregãtiþi anterior numirii în funcþie.ªi nu este vorba de o pregãtire de2 ore, 2 zile sau 2 sãptãmâni, ci deun stagiu de pregãtire lung într-oºcoalã superioarã, de exemplu, deadministraþie. Astfel de ºcoli existã întoate þãrile cu o democraþie stabilã.

A existat ºi la noi chiar pe vremeacând construiam comunismul – sã nuuitãm Academia „ªtefan Gheorghiu”,pe nedrept blamatã în totalitatea ei.Acum nu ºtiu sã mai funcþioneze.Existã o ºcoalã superioarã – uncolegiu – în domeniul apãrãrii. E foartebine, dar nu este de ajuns. Trebuiesã ne gândim la o ºcoalã de admi-nistraþie care sã furnizeze cadrecalificate în economie. Nu ajungpregãtirile fãcute în strãinãtate, cucare se împãuneazã unii, fãcuteîn cine ºtie ce condiþii ºi cu cefoloase, de persoane interesate maimult de diploma ºi faima uneiatestãri occidentale decât de cunoº-tinþe manageriale.

Câte cadre ar urma sã frecven-teze aceastã ºcoalã? Multe. În 1992,un preºedinte vorbea de 15.000.ªi putem sã-l credem. Aceste cadrecalificate sunt necesare în toateprofesiile. Trebuie aleºi oameni cu

Aþi remarcat ºi dumneavoastrã? De cele mai multe ori, cei care au ajuns într-o funcþie de demnitatepublicã, mai ales cei care au fost numiþi ºi nu aleºi pentru competenþa lor, ignorã sau contestã tot ce aufãcut predecesorii lor. Totul a fost greºit (zic ei), toþi au fost incompetenþi, lumea începe de fapt cu ei, iartotul sau cea mai mare parte a lucrurilor trebuie refãcute.


Nou, modern, eficient!România înregistreazã o creºtere

din punct de vedere economic, faptce se evidenþiazã prin numãrul mareal construcþiilor din ultimii ani.

Reþeaua de distribuþie a com-paniei ACOM, extinsã la nivelnaþional, deþine în momentul de faþãun numãr de 145 de comercianþi ºi95 de producãtori de materiale deconstrucþii. Conceptul de afaceriACOM presupune asocierea defirme cu un volum important al vân-zãrilor de materiale de construcþii,

constituitã în scopul obþinerii unoravantaje importante la condiþiilede cumpãrare ºi livrare a mãrfii.Totodatã, ACOM implementeazãun concept care sã accentuezegradul de notorietate al acþionarilorprin publicitate activã ºi marketingcentralizat. De asemenea, atât con-sultanþa de specialitate privind pro-dusele ºi utilizarea acestora, cât ºistrategiile comune de vânzare ºipromovare a materialelor de con-strucþii sunt doar o parte dintreelementele care stau la baza con-ceptului companiei ACOM.

Târgurile de specialitate oferãcompaniei oportunitatea consolidãriipoziþiei dobândite pe segmentul spe-cific, dar ºi cooptarea unor noiparteneri. La Construct Expo –Ambient (Romexpo, mai 2007),ACOM Materiale de Construcþii aavut stand propriu în Pavilionul

Central, prilej cu care specialiºtii

firmei au purtat numeroase discuþii

cu vizitatorii interesaþi de o poten-

þialã colaborare. Acest lucru a evi-

denþiat încã o datã interesul multor

parteneri pentru a stabili legãturi de

afaceri privind producþia ºi

comercializarea materialelor de

construcþii. În acest sens, ACOM

rãmâne pe mai departe receptiv la

orice solicitare din partea firmelor

care doresc o colaborare eficientã.


studii universitare care au un IQ ridi-cat ºi dovedesc capacitate de sin-tezã ºi imaginaþie. Aceºtia trebuie sãînþeleagã despre ce este vorba ºi,pe baza unei analize logice, sãpoatã propune rezolvãri. Sã fieoameni care într-o dezbatere potsusþine, în mod civilizat, un punct devedere. Oameni care ºtiu sã asculte.

Asemenea oameni sunt necesariîn toate domeniile. Cu atât mai mult îndomeniul urbanismului ºi arhitecturii.Ambele profesii au implicaþii deose-bite în organizarea ºi calitatea vieþiinoastre, chiar dacã nu suntemconºtienþi de acest lucru.

În construcþii, dupã 1989, s-aîncercat sã se facã ordine, o ordinecare sã minimizeze influenþanefastã a efectelor „sistematizãrii“ceauºiste, care a distrus o bunãparte a oraºului. Mã refer laBucureºti – unde se cãuta creºtereacalitãþii locuirii prin „circurile foamei“care urmau sã asigure mâncarea lasufertaº, preparatã la cazan„dietetic“ pentru muritorii de rând,prin interzicerea circulaþiei pe CaleaVictoriei, prin cozile la benzinã, prininterdicþii ale circulaþiei autoduminica, în funcþie de numãrul deînmatriculare, ºi în totalitate iarna,sau cozile nesfârºite pentru „tacâ-muri“ de pui ce urmau a fi preparatedupã cumpãrare, noaptea, când se

mai puteau aprinde gazele labucãtãrie.

Astfel, încã din 1991 s-a promo-vat Legea nr. 50 privind autorizareaconstrucþiilor ºi unele mãsuri pentrurealizarea locuinþelor, care a începutsã instituie ordine în domeniu. Legeastatueazã certificatul de urbanism caact de informare al administraþieilocale adresat celor ce vor sãconstruiascã. Prin acest certificat seprecizeazã statutul juridic tehnic ºieconomic al unui teren ºi se instituieelaborarea planurilor de amenajarea teritoriului de diverse ranguri ºi aplanurilor urbanistice de diversenivele ºi cuprinderi.

În 1994 a fost aprobatã Legea nr. 33privind exproprierea pentru o cauzãde interes public, iar în 1996, s-aaprobat, prin HG 525, Regulamentulgeneral de urbanism. De altfel,deceniul `90 poate fi considerat dereferinþã, în domeniu. Este deceniulîn care au prins viaþã majoritateareglementãrilor în urbanism, amena-jarea teritoriului ºi realizarea con-strucþiilor în condiþii de calitate.

În 1998 s-a aprobat Legeanr. 213 privind proprietatea publicã ºiregimul juridic al acesteia, iar în2001, Legea nr. 350 privind amena-jarea teritoriului ºi urbanismul.

Tot deceniul ̀ 90 reprezintã perioadaîn care, practic, în toate sau aproapetoate localitãþile þãrii, au fost elabo-rate ºi aprobate conform legii planuriurbanistice generale, însoþite deregulamente locale de urbanism.ªi pentru municipiul Bucureºti, PUG-ula fost aprobat în anul 2000. La fel caîn toate celelalte localitãþi, acestPUG are caracter director ºi estedetaliat de Planuri UrbanisticeZonale (PUZ) ºi de Planuri Urbanis-tice de Detaliu (PUD), documentaþiicerute de administraþia localã ori decâte ori apar probleme care nu suntrezolvate de planurile cu caractermai general. În principiu, un planurbanistic general ar trebui revãzutla zece ani de la elaborare. Iatã,pentru Bucureºti, au trecut de acumºapte!

Dacã aºa stau lucrurile, atunci dece au apãrut aberaþii de tipul clãdiriidin sticlã (fostul BANCOREX) carecopleºeºte clãdirea CEC-ului, monu-ment de arhitecturã, poate cea maifrumoasã clãdire din þarã? De ce auapãrut zgârie-norii care agreseazãCatedrala Sfântul Iosif ºi BisericaArmeneascã, sau chiar ruina în careîºi are sediul Uniunea Arhitecþilor?ªi nu este vorba numai despreaceste exemple. Ele sunt mult maimulte. Aþi vãzut ce se întâmplã înzona Pieþei Victoriei în care douãclãdiri înalte copleºesc SpitalulFilantropia, Muzeul Antipa ºi MuzeulÞãranului Român, toate monumenteistorice? Sau, de ce nu, distonantulborcan de sticlã din Piaþa Ch. deGaulle, care pe deasupra are ºi oformã incertã? ªi aceasta, pentru amã opri numai la câteva exemple?

Explicaþiile sunt multe. O primãastfel de explicaþie poate fi, dupãpãrerea mea, lipsa a douã instituþiiale lumii libere, sau nefuncþionarealor la noi în þarã: critica specialiºtilorºi oprobriul public (al societãþiicivile), care sã înfrunte ºi sãmodereze agresivitatea promotorilor.O altã explicaþie o constituie faptulcã autoritatea publicã nu are, sau nua vrut sã aibã, instrumente certecare trebuie folosite pentru a protejatradiþia ºi valorile oraºului.




Aceasta pentru cã certificatul deurbanism nu este ºi, din pãcate, nupoate fi ferm. Acest act de infor-mare ºi autoritate preia din PUZsau PUD limite prea largi privindnumãrul de nivele, regimul de alin-iere ºi retragere ºi condiþiile de pro-tecþie faþã de vecini, chiar dacãaceºtia sunt foarte valoroºi.

O asemenea „elasticitate“ adocumentelor care ar trebui sãimpunã disciplina este încurajatãde argumente nu totdeauna tehnicesau arhitectural-estetice ale promo-torilor de investiþii, de prestigiulunor arhitecþi faimoºi ai momentuluiºi, de ce nu, de alte tipuri de „argu-mente“ mai puþin ortodoxe care aula bazã aroganþa oamenilor cu bani,care cred cã totul se poatecumpãra. Apoi, sancþiunile suntpalide, încurajând parcã indisciplina„descurcãreþilor“.

E adevãrat cã nici autoritatealocalã, care ar trebui sã vegheze lapãstrarea ºi îmbogãþirea pe plan cul-tural, estetic ºi al civilizaþiei delocuire a moºtenirii primite, nu seimplicã prea mult. Nu am vãzutdecât în rare cazuri implicarea soci-etãþii civile. O excepþie fiind mani-festarea împotriva colosului cescoate din scarã Catedrala SfântulIosif. Dar la ce i-a folosit? Zgârie-norul creºte. Dacã administraþia estetolerantã, iar instituþiile de care amvorbit nu funcþioneazã, ºmecheriiprofitã!

Apoi ºi concepþia despre dez-voltarea urbanã ºi modul de ocuparea solului la noi nu sunt clare. Poatear trebui impusã pãstrarea niveluluicorniºei, mai ales în cazul regimuluide construcþii „închis“, adicã a fron-tului continuu ºi precizarea unor re-guli stricte pentru depãºirea acestuia.Valorile POT ºi CUT ar trebui reali-zate la nivelul cerut de Certificatul deUrbanism, admiþând abateri mici.Poate ºi alternanþa politicã, ºiînþelegerea deficientã a dreptului deproprietate au o vinã în aceastãdezordine. Am vãzut ºi alte oraºe cu

o istorie mai veche decât capitalanoastrã. Parcã arhitecþii ºi edilii carele-au avut în grijã în decursul anilorau fost mai destoinici. La Paris, deexemplu, cu o singurã excepþie, noulnu atenteazã la integritatea oraºuluiistoric. De mai multe decenii, noul seconcentreazã în zona La Defance.Am impresia cã la fel se întâmplã ºiîn alte mari oraºe europene cumsunt St. Petersburg, Praga, Atena ºinu numai în acestea. Dar nu este lafel în Statele Unite unde nu a existat,din câte înþeleg, preocuparea de apune în valoare o tradiþie, o moºte-nire urbanã.

De mai multã vreme, am parcurso lucrare deosebitã: un proiectprezentat executivului regional Ile deFrance, sub deviza „O ambiþie la oradeschiderii Europei: „Charta Ile deFrance“, în care specialiºtii Institu-tului de Amenajare a Teritoriului ºiUrbanismului regiunii Ile de Franceîºi prezintã punctul de vedere.Lucrarea ce se poate procura de laorice librãrie de specialitate (dinFranþa) conþine ºapte obiective carerãspund aspiraþiilor „francilienilor“.Nu am vãzut ceva asemãnãtorprezentat în cadrul unei manifestãriadresate bucureºtenilor.

La noi a fost organizat în urmã cumai mulþi ani un concurs, „Bucureºti2000“, cu participare internaþionalã,

la care au fost acordate premiiimportante. Tema a constituit-o dez-voltarea ca centru de afaceri aperimetrului Casei Poporului ºiscãderea dominanþei acesteia prinmijloace arhitecturale. Nu discutdacã propunerile fãcute sunt corectesau nu. Remarc cã au trecut ºapteani de la validarea concursului. Nus-a întâmplat nimic. Cred cã s-arenunþat la idee. Cei de azi nu înþe-leg cã au o moºtenire care ar trebuivalorificatã într-un fel. Acum sevorbeºte despre dezvoltarea oraºuluispre nord, defriºând Pãdurea Bãneasa.Nici aceastã idee nu este rea, dacãne limitãm la direcþia de dezvoltare aoraºului, dar trebuie ca edilii sã sehotãrascã în ce ordine vor atacaproblemele, care sunt prioritãþile.Distrugerea pãdurii, ultimã rãmãºiþãa Codrului Vlãsiei, reprezintã o acþi-une incalificabilã, ce poate declanºaconsecinþe climatice majore.

S-au scurs ºapte ani de la apro-barea Planului Urbanistic General alCapitalei din 2000. Poate segândeºte cineva sã-l actualizeze, iarPrimãria Generalã, care acum parecã se ocupã cu devastarea strãzilorºi schimbarea anualã a bordurilor, vaavea forþa ºi înþelepciunea de adecide noile coordonate ale dez-voltãrii în urma unei analize serioaseîn care sã fie implicaþi specialiºticompetenþi ºi cu imaginaþie. Direcþiiledezvoltãrii, spre nord, spre sud sauîn alte puncte cardinale, trebuie sãrezulte dintr-un studiu. Poate oameniinoºtri se gândesc la „urbanismulparticipativ“ invitând ºi societateacivilã sã-ºi spunã pãrerea. Poate nedã Dumnezeu gândul cel bun ºi, însfârºit, vom ºti ce sã facem cumoºtenirea primitã. Schimbul deºtafetã sã readucã bunul-simþ ºi grijapentru valorificarea trecutului la unnivel pe care sã-l înþeleagã ºibucureºtenii, de care sã nu ne fieruºine… POATE!



Mixturi bituminoasestabilizate cu fibre

Creºterea continuã a volumu-

lui de trafic rutier – incluzând

traficul vehiculelor de mare tonaj

ºi, de asemenea, presiunile din

ce în ce mai ridicate ale roþilor –

adaugã încãrcãri sporite stra-

turilor de uzurã ale drumurilor,

toate acestea manifestându-se,

în primul rând, prin formarea

fãgaºelor.

Cercetãrile fãcute de-a lungul

timpului pentru a gãsi soluþia

realizãrii unui strat de uzurã

rezistent au condus la apariþia

mixturilor bituminoase stabilizate

cu fibre.

Îmbrãcãminþile bituminoase

cilindrate, executate la cald,

realizate din mixturi asfaltice sta-

bilizate cu fibre de celulozã sunt

denumite cu simbolul MASF

ºi sunt utilizate ca strat de uzurã

la drumuri.

Aceste tipuri de îmbrãcãminþi

bituminoase au fost dezvoltate la

jumãtatea anilor `60 în Germania

sub simbolul SMA (Stone Mastic

Asphalt sau Stone Matrix

Asphalt, cum sunt cunoscute în

SUA), scopul lor fiind acela de a

asigura un strat de uzurã rezis-

tent la traficul intens. Datoritã

caracteristicilor deosebite, mix-

turile MASF au fost folosite cu

succes în toatã lumea, indiferent

de condiþiile climaterice.

Mixturile asfaltice stabilizate

cu fibre de celulozã sunt reali-

zate prin procedeul la cald, fiind

caracterizate printr-un conþinut

ridicat de cribluri (minimum 72%

din masa amestecului total), un

conþinut de nisip de concasaj de

minimum 15% din masa ames-

tecului ºi 9-10% filer de calcar.

Fibrele de celulozã, având rol

de stabilizator, sunt adãugate în

mixturã, urmãrindu-se realizarea

unui amestec omogen de

agregate, filer ºi fibre prin

malaxare uscatã.

Dozajul de bitum se stabileºte

prin studii preliminare de labora-

tor, recomandându-se valori între

6 ºi 7% faþã de masa mixturii.


de tip MASF, adaptate la condiþi-

ile specifice þãrii noastre au ca

scop:

îmbunãtãþirea caracteristi-

cilor de suprafaþare prin sporirea

rezistenþei la lunecare, redu-

cerea zgomotului în timpul

rulãrii, îmbunãtãþirea vizibilitãþii

pe timp de ploaie datoritã redu-

cerii efectului de orbire prin

reflexie, evacuarea mai rapidã a

apelor ºi diminuarea efectului de

aquaplanare;

Innocell FG3000 – microgranule Innocell F3000 – fibre


sporirea durabilitãþii îmbrã-

cãminþilor bituminoase prin

creºterea rezistenþei la obosealã

ºi îmbãtrânire, precum ºi

îmbunãtãþirea caracteristicilor de

stabilitate;

sporirea stabilitãþii la defor-

maþii permanente prin asigurarea

unei rezistenþe sporite la produ-

cerea fãgaºelor.


de tipul MASF se aplicã în stra-

turi mai subþiri decât mixturile

convenþionale, astfel punerea

în operã fiind mai rapidã ºi mai

eficientã.

Datoritã folosirii unei can-

titãþi mai mari de bitum, a unor

agregate superioare, precum ºi

a fibrelor de celulozã, costurile

iniþiale sunt mai mari în cazul

folosirii MASF, însã, prin rezis-

tenþele sporite astfel obþinute,

se asigurã o duratã de viaþã

mai mare.

Reducerea costurilor de

întreþinere datoritã scãderii

duratei de întrerupere temporare

a circulaþiei pentru efectuarea

reparaþiilor, executarea unor stra-

turi de grosimi mai reduse, dez-

voltarea de rezistenþe sporite ºi

extinderea duratei de viaþã reco-

mandã, atât tehnic cât ºi

economic, folosirea mixturilor

asfaltice de tipul MASF.

Sc Iridex Group Plastic prin

intermediul Departamentului

FOSROC comercializeazã fibrele

celulozice INNOCELL, produse

de cãtre RUTHMANN GmbH.

Datoritã structurii tridimen-

sionale, fibrele de celulozã

INNOCELL menþin o vâscozitate

ridicatã a mortarului bituminos,

prevenind scurgerea acestuia ºi

segregarea în mixturile asfaltice

depozitate, transportate ºi puse

în operã la temperaturi ridicate.

De asemenea, fibrele de celu-

lozã asigurã formarea unei

acoperiri mai groase a agre-

gatelor, prevenind oxidarea,

penetrarea ºi ridicarea umezelii

sau fisurarea agregatelor.

Fibrele INNOCELL sunt pro-

duse cu noua tehnologie cu

turbinã, care pãstreazã structura

originarã a f ibrei mult mai

bine decât alte tehnologi i

convenþionale. Principalul avan-

taj al noului proces tehnologic

constã în reducerea conþinutului

de praf, precum ºi obþinerea unui

nivel ridicat de uniformitate a

fibrelor.

Fibrele INNOCELL se gãsesc

ºi sub formã de microgranule.

Forma microgranularã oferã

avantajul unei distribuiri mai

rapide în amestec, în timpul

malaxãrii uscate. Microgranulele

se desfac în fibre de celulozã

sigur ºi uºor, asigurând astfel o

eficienþã ridicatã, precum ºi o

calitate îmbunãtãþitã a producþiei.

Microgranulele INNOCELL sunt

perfect adaptate dozajului automat

în staþiile de mixturi asfaltice.

SC Iridex Group Plastic prin

intermediul Departamentului

FOSROC vã stã la dispozitie,

oferindu-vã consultanþã ºi o

gamã largã de materiale spe-

ciale de construcþii.


În funcþie de cerinþele beneficia-rului, acoperirile epoxidice pot fifolosite în urmãtoarele domenii:

SISTEME DE PROTECÞIEA SUPRAFEÞELOR

Firma PAGEL comercializeazã ogamã variatã de rãºini care au rolulde a proteja suprafeþele de beton,mortar sau metal ce necesitã o pro-tecþie suplimentarã.

EH1 PAGEL – Rãºinã epoxidicã –este un material bicomponent,nepigmentat ºi fãrã solvent. Se poatefolosi atât pe suprafeþe din betonsau mortar unde, datoritã capacitãþiimari de pãtrundere în porii ºi capi-larele cele mai fine, asigurã oaderenþã foarte puternicã la stratulsuport, cât ºi pe suprafeþe metalice.

Domenii de utilizare: Rãºina EH1– PAGEL poate fi folositã ca strat deaderenþã pentru acoperiri, în specialîn cazul unor straturi suport cudiferite capacitãþi de absorbþie. Eapoate fi destinatã ºi unor acoperirisuperficiale pentru suprafeþe uºor decurãþat.

EH114 PAGEL – Rãºinã epoxidicã– este un grund pentru sisteme deacoperire pentru beton, mortar saumetal, putând fi aplicat ºi la tempera-turi mai scãzute.

Domenii de utilizare: Rãºina EH114– PAGEL se foloseºte la imperme-abilizarea straturilor suport pe bazãde ciment ca de exemplu: în haleindustriale, ateliere, parkinguri etc.

În curs de omologare se aflã orãºinã utilizabilã ca acoperire pentrustraturi suport îmbibate cu ulei.

PARDOSELI EPOXIDICEProdusele PAGEL, de regulã

sisteme compuse din douã tipuri derãºini epoxidice, se preteazã atâtpentru aplicaþii în zone cu trafic uºor(spaþii comerciale, unitãþi sanitare,trafic pietonal), cât ºi în zone cutrafic mediu ºi greu cum ar fi: haleindustriale, ateliere de reparaþie ºide fabricaþie.

Pardoseli pentru trafic uºorÎn acest caz se va utiliza sis-

temul compus din:EH1 PAGEL – Rãºinã epoxidicã

ºiEH130 PAGEL – Strat de uzurã

epoxidic.Aceastã pardosealã poate fi

livratã în orice culoare, conformpaletarului RAL K7.

Pardoseli pentru trafic mediu ºigreu

Acest tip de pardoseli este destinatunor acoperiri cu grosimi de 0,5–3 mmpentru suprafeþe cu solicitare meca-nicã sau chimicã.

Din aceastã categorie de rãºinifac parte:

EH120 PAGEL – Strat de uzurãepoxidic ºi

EH122 PAGEL – Strat de uzurãepoxidic.

Pardoseala se foloseºte în haleindustriale, depozite, ateliere dereparaþie ºi de fabricaþie, centraleelectrice, uzine chimice etc.

Aceastã pardosealã poate filivratã în orice culoare, conformpaletarului RAL K7.

ACOPERIRI EPOXIDICEREZISTENTE LA ATACURI CHIMICE Un produs special conceput pentru

astfel de condiþii este EH117 PAGEL– Rãºinã epoxidicã rezistentã laatacuri chimice.

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

O categorie de produse apreciatã de clienþii noºtri este cea a rãºinilor epoxidice PAGEL. ProduselePAGEL reprezintã o soluþie modernã cu proprietãþi deosebite, care asigurã o protecþie superioarã soluþiiloruzuale ºi, în acelaºi timp, un aspect plãcut pardoselilor din beton. Ele sunt durabile, rezistente la deco-lorare ºi asigurã o întreþinere uºoarã oferind flexibilitate ºi claritate.

Sisteme ºi acoperiri epoxidice marca PAGEL


Materialul este fluid ºi prezintã oactivitate capilarã ridicatã. Esterezistent la: apã de mare, ape rezi-duale, acizi diluaþi, baze, uleiuriminerale, lubrifianþi ºi carburanþi,precum ºi mulþi solvenþi.

Rãºina epoxidicã EH117 PAGELare o rezistenþã mare la uzurã (abra-ziune), precum ºi o rezistenþã foartebunã la îngheþ-dezgheþ.

Materialul este utilizabil pesuprafeþe de beton sau oþel grun-duite în prealabil. Poate fi folositîn hale de producþie, staþii de ali-mentare cu carburanþi, suprafeþeverticale expuse la agenþi atmo-sferici etc.

ACOPERIRI EPOXIDICEANTISTATICE ªI ANTISCÂNTEIE Firma noastrã comercializeazã

un sistem epoxidic de cea mai bunã

calitate, care constituie o soluþieextrem de eficientã în locurile încare, din motive tehnice, nu suntpermise încãrcãri electrostatice. Ast-fel de medii sunt întreprinderile degaz, depozitele de muniþii, sãlile cuechipamente electronice etc.

Sistemul este compus din: EH125 PAGEL – Rãºinã epo-

xidicã – strat conductor cu randa-ment mãrit ºi

EH126 AS PAGEL – Acoperireantistaticã – strat de acoperireconductibil.

EH125 este conceputã în aºa felîncât, în combinaþie cu EH126 AS,sã fie folositã în siguranþã, în locuriîn care încãrcarea electrostaticã tre-buie îndepãrtatã. Rãºina garanteazã

durabil rezistenþele de descãrcare,în general solicitate de 104 – 106 Ω.

În urmãtorul numãr al revistei,firma PAGEL vã va prezenta celemai moderne materiale de protecþie(contra evaporãrii premature a apeiºi protecþie anticorosivã) a suprafe-þelor din beton.


1. Se cere… Epoxi ! Am mai scris despre „epoxi“ ca fiind

„soluþia idealã“ pentru pardoseli rezis-tente la solicitãri mecanice, chimice ºi…curate – uºor de întreþinut ºi cu posibi-litãþi multiple de exprimare esteticã.

În aceastã perioadã, ºi ca urmare aunor cerinþe impuse de normeleeuropene, se apeleazã din ce în ce maimult la soluþia epoxi – atât în cazul unorpardoseli noi, cât ºi în cazul reabilitãriiunor pardoseli vechi, pe suprafeþe maimult sau mai puþin întinse.

Existã multe firme pe piaþã carefurnizeazã astfel de sisteme – ceea ce estefoarte bine – ºi prea puþine firme specia-lizate în aplicarea acestor tipuri de fini-saje – ceea ce este mai puþin bine.

Din aceste motive, existã tendinþa caunele lucrãri sã se facã prin „forþe pro-prii“ – înþelegând aici, fie firme de con-strucþii care n-au mai executat astfel delucrãri, fie chiar proprietari de unitãþi pro-ductive sau comerciale, care vor sã facãaceste lucrãri cu personalul propriu.

2. Sistemele epoxidice Murexin –avantaje principale

Am prezentat mai în detaliu, într-unuldin numerele anterioare ale revistei, sis-temele ºi produsele epoxidice Murexinpentru diferite tipuri de pardoseli.

Menþionez din nou avantajele princi-pale – punctele tari, care ne fac sã cre-dem cã Baumit – Murexin este „tare“ºi în domeniul epoxi:

gama largã de sisteme ºi pro-duse care acoperã întreaga varietate desituaþii întâlnite în practicã: de la exi-genþe normale, curente (solicitãri uºoare,sã nu genereze praf, sã fie uºor deîntreþinut etc.) pânã la exigenþedeosebite – speciale, fie din punct devedere chimic, mecanic sau estetic: dela impregnãri ºi vopsitorii la acoperiri/finisaje în douã sau mai multe straturi;

calitatea: sistemele/produseleMurexin se situeazã în topul calitãþii –sunt realizate în Austria, de Murexin AG,într-un sistem de producþie foarte binecontrolat ºi certificat atât ISO 9001, cât ºiISO 14001. Controlul producþiei se faceprin laboratoarele proprii, în timp ce

caracteristicile speciale – rezistenþa lafoc, la abraziune ºi siguranþa la cãlcare –sunt determinate în laboratoarele despecialitate acreditate din Viena.

În România, produsele sunt agre-mentate de AT ROM 2000 – AT nr. 020-04/136-2004.

Sãnãtatea ºi securitatea oame-nilor ºi mediului. Sunt produse fãrã sol-venþi, prietenoase, nu afecteazã sãnãtateaoamenilor ºi nici a mediului înconjurãtor.

Conform avizului Ministerului SãnãtãþiiPublice, „din punctul de vedere al com-poziþiei ºi domeniului de aplicabilitate,produsele nu fac obiectul avizãrii sani-tare conform HG 965/2005“.

Consultanþa tehnicã: BaumitRomânia, atât prin Serviciul Tehnic –Product Manager Murexin , dar ºi prinreprezentanþii comerciali ºi instructoriitehnici din teritoriu asigurã consultanþapentru:

- stabilirea soluþiei optime în fiecarecaz în parte, pentru a fi siguri cã se uti-lizeazã „sistemul potrivit la locul potrivit“nu numai din punct de vedere tehnic, darºi economic;

- ofertarea sistemului cât maiapropiat de condiþiile concrete ale lucrãrii,cu evaluarea posibilitãþilor de optimizarea consumurilor;

- documentaþie tehnicã: prospecte,fiºe tehnice pe sisteme/produse, proce-durã tehnicã de execuþie, agrementtehnic.

Instruirea echipelor de lucru ºisupravegherea periodicã a lucrãrilor

Baumit România asigurã instruireateoreticã ºi practicã a echipelor de lucru,mai ales în cazul firmelor care doresc sãse specializeze pe acest domeniu delucrãri ºi vor sã lucreze cu produseMurexin – caz în care primesc un ATESTAT,dar ºi al echipelor „pe lucrare/obiect“ –care executã doar ocazional astfel delucrãri – lucrãri prin forþe proprii.

Instructorii Baumit, care reprezintã„forþa practicã“ a firmei, supravegheazãdesfãºurarea lucrãrilor, în scopulconºtientizãrii aplicatorilor de a respectacu stricteþe regulile de preparare ºipunere în operã. Cu Epoxi trebuie lucratcorect, curat ºi cu respect.

Raport preþ/calitate avantajosNu întâmplãtor am lãsat la urmã acest

avantaj, fiindcã el include de fapt nunumai avantajul preþului propriu-zis, ci ºigaranþia evitãrii unor costuri suplimentare,fie din alegerea unui sistem nepotrivitgradului de solicitare, stãrii suprafeþeisuport, sau modului de aplicare.

Beneficiarul nu este doar un Clientcãruia îi vindem niºte epoxi, el este unPartener cãruia îi spunem clar ºi cinstitde la început la ce poate sã se aºtepte înfiecare caz în parte.

Împreunã putem stabili soluþia ceamai bunã din punct de vedere tehnico-economic.

3. De la teorie la practicã, de la ofertãla ºantier!

Ca sã fim tari ºi-n epoxi, învãþãmcontinuu ºi în acest domeniu pentru cã,pe de o parte, apar produse noi, iar pede alta dorim sã valorificãm experienþaproprie teoreticã ºi, mai ales, practicã atuturor colegilor noºtri instructori careparticipã la supravegherea lucrãrilor

BAUMIT –„Tari ºi-n Epoxi“!

ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România

Echipa de instructori Baumit

Baumit România – Zone comerciale


pe parcursul execuþiei. În acelaºi timp neintereseazã „feed-backul“ de la firmelede specialitate care lucreazã cu pro-dusele noastre. Astfel cã, în fiecare an,se desfãºoarã „ºcolarizarea Murexin “pe Epoxi, cu participarea tuturor instruc-torilor ºi, dupã caz, ºi cu invitaþi din afarafirmei, interesaþi de domeniu.

Anul acesta, în perioada 16 – 19 aprilie,ºcolarizarea s-a desfãºurat la Alba Iulia– Teiuº, cu participarea colegului nostruMichael Maier – Product Manager laMurexin International. ªcolarizarea s-aconcentrat pe aspecte teoretice ºi prac-tice privind:

produsele noi: sisteme cu finisajepoxidic OBJECT ºi finisaj poliuretanicPU Elastic;

detalii privind aplicarea vopselelorEP 10, EPF ºi a sistemelor cu finisajeEP 30 ºi EP 3.

Aproape 50 de panouri de 1 x 1 m aufost acoperite cu diferite sisteme, fiecareparticipant lucrând efectiv la realizarealor. Aceste panouri pot fi folosite camostre pentru clienþi.

Sunt prezentate în continuareaspecte de la aceastã întâlnire care s-abucurat de un real succes. Instructorii cuvechime în Baumit ºi/sau cei care auavut prilejul sã lucreze mai mult epoxi auevidenþiat aspectele importante privindaplicarea produselor epoxidice înpracticã. Acestea au fost completate deMichael Maier, cu „învãþãminte“ dinexperienþa sa în epoxi de peste 10 ani,din Austria ºi din alte þãri.

Aºa cã am învãþat/reînvãþat unii de laalþii – produse noi, produse cunoscute,dar într-o luminã nouã, chestiuni practicede aplicare în condiþii normale sauextreme.

Echipa de instructori Baumit repre-zintã o adevãratã forþã practicã ºi îndomeniul epoxi – de multe ori Instruc-torul este cel care vede primul„lucrarea“ ºi furnizeazã nu numai infor-maþiile privind cerinþele clientului, dar ºistarea suprafeþei-suport, astfel încâtofertele sã fie cât mai apropiate derealitate.

Michael Maier – Bun venit la Alba Iulia!

Michael Maier ºi Bogdan Gadea – zona 2

Neluþu Bãcioiu – zona 3 Lucru în echipã

Loþi-Laszlo Szekely – zona 5

Costicã Velnic – zona 7

Aurel Raºcã – zona 8

Michael Maier ºi Marius Rãducanu – zona 1

Costin Balaº – zona 2 Florin Roman – zona 9 ºi Michael Maier

PU Elastic, pe amorsa de EP 70 cu nisip de cuarþ


(Urmare din numãrul anterior)Clãdiri cu structuri

în cadre din beton armat,realizate în perioada 1950-1977În situaþiile curente când nu au

intervenit ºi greºeli majore specificede proiectare sau de execuþie, prin-cipalele lor deficienþe în raport cucerinþele actuale de protecþie anti-seismicã sunt generate de gradulinsuficient de asigurare oferit deprescripþiile dupã care au fostproiectate (normativele din 1963 ºi1970), ºi anume:

valorile prea mici ale forþelororizontale seismice de cod (deordinul a 2-3% din încãrcareagravitaþionalã a construcþiei), rezul-tate în principal din subevaluareamãrimii coeficientului de amplifi-care dinamicã β;

lipsa unor condiþii de limitare adeplasãrilor relative de nivel, care apermis adoptarea de structuri preaflexibile.

Sub amândouã aceste aspecte,o ameliorare a comportãrii la soli-citãri seismice s-a realizat în multecazuri prin aportul pereþilor struc-turali, mai ales la construcþiileproiectate în prima parte a perioadei1950-1977, când aceºti pereþi s-auprevãzut în cea mai mare parte dinzidãrie de cãrãmidã.

Soluþiile de consolidare pentrustructurile în cadre din beton armatsunt de douã categorii:

consolidãri cu menþinereaschemei constructive în cadre ºicu întãrirea prin cãmãºuire a stâlpi-lor ºi riglelor de cadru;

consolidãri cu modificareaschemei constructive, introdu-când elemente de contravântuire(pereþi structurali din beton armatcare sã înglobeze stâlpii cadrelorexistente, panouri de forfecare dinzidãrie, contravântuiri metalice cuzãbrele).

A) Consolidãri cu menþinereaschemei constructive în cadre

Cãmãºuirea stâlpilor ºi riglelor decadru reprezintã de cele mai multeori o soluþie nesatisfãcãtoare subnumeroase aspecte:

necesitã, în general, intervenþiila toate cadrele care alcãtuiescstructura, atât dupã direcþia longitu-dinalã, cât ºi dupã cea transversalã,astfel cã lucrãrile de consolidare seextind practic la întreaga structurã.

Se ajunge la majorãri conside-rabile ale dimensiunilor vizibile alesecþiunilor stâlpilor ºi grinzilor, la osoluþie greoaie care deranjeazãfuncþionalitatea clãdirii. La construc-þiile cu coridor central longitudinal,cãmãºuirile stâlpilor învecinaþi cori-dorului intrã în gabaritul acestuia,care poate astfel deveni insuficientpentru circulaþie (fig. 8.a). Aceeaºisituaþie intervine ºi pe perimetrulcaselor de scãri.

În cazul frecvent întâlnit al con-strucþiilor cu ferestre din stâlp înstâlp pe liniile faþadelor principale,chiar dacã se limiteazã cãmãºuireala 3 din cele 4 laturi ale stâlpilor(fig. 8.b), devine necesarã schim-barea completã a tâmplãriei feres-trelor, iar în situaþiile în care clãdireaare ºi o importanþã arhitecturalã,schimbarea faþadelor prin micºo-rarea golurilor de ferestre poate fiprohibitã de forurile de urbanism.

La blocuri le de locuinþe,majorãrile de secþiuni ale stâlpilorprin cãmãºuire pot perturba ºi inte-rioarele apartamentelor, în specialgrupurile sanitare, care au dimensi-uni reduse ºi, în consecinþã, oricemicºorare a suprafeþei lor utile poatefi inacceptabilã.

Cu aceste majorãri de secþiuni,dacã ele nu depãºesc limitele rezo-nabile, de cele mai multe ori nu sepot rezolva în condiþii satisfãcã-toare cerinþele de rigiditate a struc-turii (înscrierea deplasãrilor relativede nivel în limitele admise).

B) Consolidãri cu modificareaschemei constructive prinintroducerea de elemente decontravântuire

Este soluþia cea mai indicatãpentru consolidarea structurilor încadre etajate ºi constã în transfor-marea unora din cadrele existente înpereþi structurali, prin introducereaîn planul lor a unor panouri decontravântuire.

O variantã de realizare constãîn umplerea spaþiului dintre stâlpiidin beton armat cu zidãrie decãrãmidã ca în fig. 9, prevãzându-seîn rosturile zidãriei, la câteva asizedistanþã, armãturi orizontale care seleagã prin înnãdire cu mustãþi intro-duse în stâlpi prin împuºcare.

Datoritã faptului cã pereþii cuinima plinã astfel obþinuþi prezintãrigiditãþi evident mai mici decât cele

Sisteme de consolidare ºi de repararepost-seism (II)

ing. Fãnel-Eduard IORGA

Fig. 8


QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5tel.: 031.710.07.53, fax: 031.710.07.52 e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþiiproduselor din domeniulreglementat

• Aplicarea mãrciide conformitate CE

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism NOTIFICATcertificare CONFORMITATE

produse PENTRU CONSTRUCTII

Organism agreat MTCT

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII

ORGANISM DE CERTIFICARE

PROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ

CU UTILIZAREA DE:

• Procedee, metode, tehnici de auditare,

inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:

- Naþional - CNFCMAC

- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT

(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;

• Doctori în ºtiinþe;

• Experþi în domeniile de certificare.


ale unor pereþi structurali obiºnuiþirealizaþi integral din beton armat,sistemul poartã ºi denumirea depereþi – diafragmã „moi“.

O analogie între modul de lucrual unui asemenea perete ºi cel alunui sistem echivalent cu zãbreledeterminã solicitarea elementelor luicomponente dupã cum urmeazã:

stâlpii de beton armat existenþicorespund tãlpilor (întinsã ºi compri-matã) din sistemul cu zãbrele, dinacþiunea forþelor orizontale primesceforturi axiale ± ΔN ca în fig. 9, carereprezintã efectul „indirect“ al forþelororizontale.

Panourile de zidãrie corespunddiagonalelor din sistemul cu zãbrele,dacã se conteazã numai pe rezis-tenþa la compresiune a zidãriei,lucreazã ca diagonale comprimate.Întrucât îndeplinesc o funcþie echiva-lentã unor diagonale, deci preiaueforturile produse de forþele tãie-toare, poartã ºi denumirea depanouri de forfecare.

Riglele de cadru existenteîndeplinesc funcþia de montanþi(orizontali) ai sistemului cu zãbrele,

astfel încât, dacã diagonalele suntcomprimate, riglele lucreazã camontanþi solicitaþi la întindere.

Un aspect important al acesteisoluþii de consolidare este modul delucru al stâlpilor sub acþiunea efectu-lui indirect al forþelor orizontale.

La o structurã în cadre etajate,forþele orizontale seismice se dis-tribuie la toate cadrele, astfel cã ºiefectele indirecte sunt distribuite,afectând toþi stâlpii, în special stâlpiimarginali. Suplimentul de efort axialΔN care rezultã în stâlpi nudepãºeºte 10-20% din valoareaefortului axial Ng produs de încãr-cãrile gravitaþionale.

Dacã structura se consolideazãprin introducerea de panouri deforfecare (fig. 9), cadrele consolidatecapãtã rigiditãþi substanþial sporite înraport cu restul cadrelor, astfel cãforþele orizontale se concentreazã încea mai mare parte la aceste cadreai cãror stâlpi vor primi eforturi axialeΔN mult mai mari decât în structurainiþialã neconsolidatã, putând ajungeºi la (0,8–1,0) Ng. Este posibil castâlpii în cauzã sã devinã suprasoli-citaþi la compresiune, pierzându-ºicomplet ductilitatea ºi fiind în pericolsã cedeze la compresiune. Aceastalimiteazã domeniul de utilizare asoluþiei cu panouri de forfecaredispuse între stâlpi.

Prezentarea soluþiei s-a axatnumai pe sistemul cel mai obiºnuitde realizare a contravântuirii prin pano-uri de forfecare din zidãrie armatã.

Existã ºi alte variante posibile, cumar fi panourile de forfecare prefabri-cate din beton armat.

Sistemul de consolidare a struc-turilor în cadre etajate de betonarmat, prin introducerea de ele-mente de contravântuire care nuinclude prin cãmãºuire ºi stâlpiiexistenþi, deºi prezintã avantajulsimplitãþii de execuþie ºi al eco-nomicitãþii, prin faptul cã structura încadre existentã nu este practicatinsã, are totuºi un domeniu deaplicare limitat, pe considerentelearãtate mai sus.

O a doua variantã de consoli-dare pentru structurile în cadre eta-jate de beton armat constã încrearea pe liniile unora din cadre aunor pereþi structurali din betonarmat care sã înglobeze princãmãºuire ºi stâlpii existenþi.Aceastã soluþie este mai complicatãca execuþie ºi mai costisitoare, dareste ºi cel mai frecvent folositã,întrucât reprezintã sistemul cel maieficient ºi mai sigur de consolidare aacestei categorii de structuri.

În fig.10 sunt arãtate douãmoduri de dispunere a pereþilorstructurali de consolidare în raportcu stâlpii existenþi. Soluþia din fig.10.a.,cu peretele dispus în axul stâlpului,se prezintã dezavantajoasã deoarece:

armãturile orizontale ale pere-telui nu se pot ancora în mod satis-fãcãtor în cãmãºuiala stâlpului;

pentru execuþia peretelui deconsolidare este necesar sã sedemoleze riglele de cadru existentepe care le traverseazã.

Din acest motiv este preferatãdispunerea pereþilor de consolidarelângã liniile de stâlpi, în grosimeacãmãºuirii lor, mãritã în mod cores-punzãtor, ca în fig.10.b.

Demolãri ale riglelor existente ºireturnarea lor odatã cu executareapereþilor de consolidare nu pot fi evi-tate complet, dar au un caracter local(porþiunile haºurate din fig. 10.b.).

Fig. 9

Fig. 10




Detalii de armare a bulbilor carese formeazã din includerea princãmãºuire a stâlpilor existenþi înpereþii de consolidare sunt arãtate înfig. 11, pentru un stâlp de la extre-mitatea peretelui (fig. 11.a) ºi unulintermediar (fig. 11.b).

Stâlpii de faþadã ºi cei de lângãrosturile de dilataþie nu pot ficãmãºuiþi decât pe 3 laturi, iar cei decolþ numai pe 2 laturi. Exemplelesunt date în fig 12.

La asigurarea unei conlucrãri efi-ciente între stâlpii existenþi ºicãmãºuirile lor se menþioneazãurmãtoarele:

înainte de executarea cãmã-ºuirii, suprafaþa stâlpului sebuceardeazã pentru a devenirugoasã. Totodatã, se curãþã ºi serebetoneazã eventualele porþiuni cubetonul segregat ºi, dacã stâlpulprezintã fisuri, acestea se reparãprin injectare. Se curãþã apoisuprafaþa stâlpului prin suflare cuaer comprimat ºi spãlare cu jet deapã, dupã care se vopseºte cu laptede ciment cu adaos de aracet;

dacã stâlpul se cãmãºuieºte petoate cele 4 laturi, nu sunt necesarealte mãsuri de conectare întrestâlpul existent ºi betonul cãmãºuirii,fiind suficientã aderenþa între celedouã betoane, îmbunãtãþitã ºi princontracþia betonului de cãmãºuire înjurul stâlpului. Un rol de conectare îlau ºi riglele de cadru existente, care,la nivelul fiecãrui planºeu, împiedicãlunecãrile relative pe verticalã întrestâlpul existent ºi cãmãºuire.

Dacã nu se poate realizacãmãºuirea decât pe douã sau treilaturi (fig.12), atunci nu se maibeneficiazã de efectul favorabil alcontracþiei betonului din cãmãºuire,asupra aderenþei cu stâlpul, astfel cãdevine necesarã prevederea unorlegãturi prin conectori. Aceºtia serealizeazã ca în fig. 13, din bare deoþel beton sudate de armãturilestâlpului existent ºi de cele alecãmãºuirii. Înainte de pregãtireasuprafeþei stâlpului în modul arãtatmai sus, trebuie sã fie decopertate

armãturile de care urmeazã sã sesudeze conectorii, îndepãrtându-sestratul de acoperire cu beton.

Continuitatea pe verticalã aarmãturilor din peretele structural deconsolidare se obþine practicând dinloc în loc în plãcile planºeelor orificiica în fig. 14, prin care se trec armã-turi verticale locale de continuitate.

Indiferent de sistemul de reali-zare a elementelor de contravân-tuire, schimbarea distribuþiei în plana rigiditãþilor elementelor portante,prin concentrarea lor la cadrele con-solidare, necesitã ºi o verificare înconsecinþã a fundaþiilor ºi a presiu-nilor pe teren în noua situaþie.Crearea unor pereþi structurali peliniile unora din cadre implicã ºiprevederea unor fundaþii continuepentru aceºti pereþi, deci o supli-mentare a suprafeþelor de fundare.Clãdiri cu structuri din grinzi ºi stâlpi

din beton armat, realizate înperioada 1920-1940

Sistemul constructiv cu grinzi ºistâlpi din beton armat, aplicat laclãdirile multietajate, sunt conside-rate cazuri rare ºi cu caracter întâm-plãtor, capabile sã preia forþeleorizontale seismice de cod actuale.Marea majoritate a acestor con-strucþii care au rezistat la cutremureledin 1940 ºi 1977 au fost salvate dela prãbuºire în special prin aportulpereþilor nestructurali din zidãrie,care, în cazurile respective, au avut,tot cu caracter întâmplãtor, o dispo-ziþie în plan favorabilã ºi dimensiunisuficiente.

Pentru construcþiile respective, oconcepþie realistã în stabilireamãsurilor de intervenþie necesarepentru ridicarea gradului lor deasigurare trebuie sã menþinã ºi sãîntãreascã structura realã care apreluat ºi pânã în prezent soli-citãrile seismice; deci consolidãrilenu trebuie sã se refere în principal lascheletul din beton armat format dingrinzi ºi stâlpi, ci la pereþii nestruc-turali de zidãrie, care sã fie întãriþi,transformaþi sau completaþi, pentrua-ºi îndeplini pe viitor, la un nivel deasigurare majorat ºi controlat,funcþia de elemente de contravân-tuire (pereþi structurali).

Aceasta se realizeazã prinplacarea pereþilor de zidãrie cubeton armat sau înlocuirea (com-pletarea) lor cu pereþi structuralidin beton armat.

(Continuare în numãrul viitor)

Fig. 11

Fig. 12

Fig. 13 Fig. 14



Calitatea ºi profesionalismul aufost dintotdeauna principala con-stantã a activitãþii grupului, care,începutã în urmã cu mai bine de 150de ani, s-a dezvoltat, evoluând sprediverse specializãri cerute de con-sumator, în decursul anilor. În 1963ia fiinþã firma Rossetti Vernici,în 1966 proaspãt înfiinþata firmãSVELTONE produce prima tempera,urmeazã apoi, în anul 1968, vop-seaua pe bazã de apã folositã atât laexterior, cât ºi la interior. Cu sprijinulMinisterului Sãnãtaþii ºi sub supra-veghere medicalã, este formulat ºiprodusul antimucegai RISANA ºiBIOS K în anul 1974, iar din 1978iau naºtere ºi se dezvoltã sistemeletintometrice. Apoi, produsele decorative

vin ºi ele în întâmpinarea consuma-torului începând cu anul 1985.

Din 1990 J’COLORS S.p.A., prinmarca Rossetti, care se comercia-lizeazã ºi în România prin firmaDezna Consulting SRL, devine sin-gura firmã italianã ºi printre primeledin Europa care:

produce coloranþi universalipolimerici brevetaþi;

posedã propria tehnologie deproducþie a sistemelor tintometricemanuale ºi electronice cu distribuiresimultanã (foto 1) ºi omogenizareamestec (foto 2) (cu ajutorul par-ticipãrii EDEL);

dispune de un serviciu deasistenþã telematicã promptã,prin modem, pentru tintometre ºispectrofotometre;

propune un sistem tintometricunic, pentru construcþii ºi industrie,pentru produse pe bazã de apã ºi

solvenþi, dotat cu cel mai marenumãr de produse realizabile;

propune un spectrofotometrupentru citirea ºi formularea culorii,foarte apreciat în lume;

pune la dispoziþie o maºinã tin-tometricã manualã cu dozare minimãde 1/384 de uncii (foto 3);

toate produsele sale suntdotate cu coduri de bare.

Firma J’Colors S.p.A. pune la dis-poziþia consumatorului nu numaiexperienþã ºi profesionalism, ci maiales servicii ºi inovaþii.

Nota caracteristicã, care deose-beºte fundamental aceastã firmã decelelalte cu profil similar, este faptulcã J’Colors S.p.A. a consideratîntotdeauna „magazinul care comer-cializeazã vopsele“ drept princi-palul sãu interlocutor, acordându-iimportanþa cuvenitã ºi tratând exi-genþele clienþilor cu maximã prioritate.

Dezna Consulting SRL din Arad este importator ºi distribuitor pe piaþa româneascã din 1995 al uneigame complete de produse pentru finisarea construcþiilor civile ºi industriale ºi, nu în ultimul rând, pentruconstrucþiile rezidenþiale. Produsele firmei Dezna Consulting SRL provin de la grupul J’COLORS S.p.A.,din Milano – Italia. Grupul reuneºte patru dintre cele mai prestigioase mãrci pe plan internaþional, careproduc ºi comercializeazã diverse tipuri de vopsele utilizate în vastul domeniu al construcþiilor edilitare ºiparticulare: Paramatti, Toscano Colorificio, VIP, Rossetti – vernici e idee.

Actualmente, J’Colors S.p.A. beneficiazã de 10.000 de clienþi, 2.500 de sisteme tintometrice manuale ºielectronice, 150 de agenþi comerciali în Italia ºi în strãinãtate, precum ºi de 3 fabrici de producþie, însuprafaþã totalã de 100.000 metri pãtraþi.

Foto 1 Foto 2 Foto 3

Produse pentru profesioniºti!SUPERFINISÃRI DE CALITATE

În condiþiile actuale, în care ten-dinþa producãtorului este aceea de afabrica cantitãþi mari de vopsea înculori cât mai puþine, iar consuma-torul cere din ce în ce mai multeculori în cantitãþi mai mici, soluþiaeste de a produce doar vopseauabazã, care urmeazã a fi coloratã înculoarea sau nuanþa doritã, cu aju-torul aparatului de colorare asistatde calculator, denumit tintometru(foto 1 ºi 3).

Astfel, sistemul de colorare înmagazin prezintã pentru consumatorurmãtoarele avantaje faþã de ovopsea coloratã, gata de folosit:

mai multe culori ºi nuanþedisponibile;

serviciu de selectare a culorilor;cumpãrãtorul vizualizeazã rezul-

tatul final;calitatea vopselei este aceeaºi

cu cea a vopselei gata de folosire;consumatorul alege, cumpãrã ºi

pleacã din magazin cu culoarea sau

nuanþa doritã ºi, astfel, acesta estemulþumit cã a rezolvat o problemã.

Pentru producãtori, avantajelesunt de asemenea considerabile:

se raþionalizeazã producþia, însensul cã dispar cantitãþile mici devopsea coloratã ºi cresc cantitãþilede vopsea bazã (albã);

costurile de producþie se reduc,deoarece se produce vopseauabazã în cantitãþi mari;

se raþionalizeazã reþeaua dedistribuþie;

se reduc stocurile de produse;se reduc stocurile de materii prime;se reduc costurile de transport;

Avantajele vânzãtorilor cu amã-nuntul sunt ºi ele importante:

stocurile sunt mai mici;costurile de transport se reduc;culori ºi nuanþe de culori mai

numeroase ºi mai variate, fapt cemulþumeºte clienþii magazinelor ºi-iface sã revinã.

Sistemul de colorare lucreazã cu12 coloranþi polimerici universali, dinseria 1102. Aºa cum am mai

menþionat, aceºtia sunt brevetaþi, iardin punct de vedere ecologic nunecesitã o etichetare de siguranþã,fiind produse ecologice (cromaþii deplumb sunt absenþi).

Pelicula este foarte rezistentã laumiditate ºi apã, respectând toatenormativele CEE în domeniu.

Conferã maximum de strãlucireºi rezistenþã în timp atât vopselelorpe bazã de apã, cât ºi celor pe bazãde solvent.

Sistemul tintometric biuniversal,pentru construcþii ºi industrie,cuprinde în total 55 de produseatractive.

Excelenta compatibilitate dintreColoranþii Universali Polimerici ºinumãrul mare de produse conducela utilizarea lor în cantitãþi mari, încele mai diverse domenii.

Pentru detalii despre produselerealizate cu ajutorul aparatului decolorare, tintometrul, adresaþi-vãcu încredere specialiºtilor de laDezna Consulting SRL Arad!


Sistemul DOKA pentru planºeeSistemul DOKA pentru planºee este

destinat realizãrii construcþiilor supraterane,construcþii civile – birouri, locuinþe, construcþiiîn cadre, garaje subterane. În combinaþie cuschelele portante Doka STAXO 100 ºi d2,pot fi rezemate sigur chiar ºi planºeelespaþiilor foarte înalte – poduri, viaducte.

Acest sistem este realizat în maimulte subsisteme constructive:

Dokaflex 1-2-4 – sistem flexibil ºimanual pentru planºee;

Mese Dokaflex – sistem de cofraresuprafeþe mari;

Mese Dokamatic – sistem de cofraresuper rapidã al planºeelor;

Doka Xtra – sistem manual cutehnica integratã de decofrare.

Dokaflex 1-2-4Este cel mai simplu, rapid ºi flexibil

sistem de cofrare ºi oferã soluþii con-structive facile pentru cele mai diferitesecþiuni de bazã din planºeu: grinzi,ieºinduri ale planºeului, planºee fili-granate iar alegerea liberã a astereliisatisface toate cerinþele arhitecþilorreferitoare la aspectul betonului.

Panourile de cofrare tristrat din molid3-SO conferã o imagine uniformã betonului.Grinzile H 20 Top au întãriri de capãt, deasemenea fabricate din poliuretan, careconstituie amortizor în cazul cãderiloraccidentale, prelungindu-le astfel multdurata de folosire.

Grinzile au marcaje triunghiulare pefiecare muchie care echivaleazã cu o bandãde mãsurare integratã. Pentru planºee depânã la 30 cm grosime, grinzile transversalese poziþioneazã la un marcaj distanþã, popiila 2 marcaje, iar grinzile longitudinale lamaximum 4 marcaje depãrtare. Instalareapoate fi fãcutã deci, fãrã desen ºi fãrã asis-tenþã tehnicã, de cãtre operatori.

Sistemul este completat de popireglabili Eco de 20 kN ºi 30 kN portanþã,omologaþi dupã EN 1065, care, pringeometria specialã a filetului de reglaj alînãlþimii, permit desprinderea, respectivdecofrarea, chiar fiind sub sarcini mari.

Accesoriile sistemului sunt trepiezipentru fixare popi, capete de susþinere ºidecofrare, colþare pentru cofrarea grinzilor,prelungitoare ºi scule ajutãtoare.

PRODUSE CONCEPUTE DE DOKAPENTRU PLANªEE MARI

Masa DokaflexFormatele standard care pot fi

furnizate sunt 2,5 (2,00) x 4,00 m ºi 2,5(2,00) x 5,00 m cu grosimea asterelii de21 sau 27 mm. La cerere, se pot livra ºiformate dimensional speciale, dupãnecesitãþile clientului.

Masa Dokaflex este un modul maimare al sistemului 1-2-4 cu care este ºiperfect compatibil pentru zonele de com-pletare si compensãri.

Fixarea popilor de masa Dokaflex seface utilizând doar niºte simple pene deasamblare.

Masa DokamaticCa structurã, Masa Dokamatic are

formatele standard cu Masa Dokaflex,deosebirea constând în existenþa riglelormetalice longitudinale ºi capul Doka-matic 40, alãturi de grinzile H 20 Top –transversale ºi popii Eco ºi Eurex.

Capul pivotant Dokamatic 40 esteprevãzut cu mecanism de rabatere, uºorde acþionat, care permite blocarea însiguranþã a popilor meselor Dokamaticîn poziþia de lucru ºi în douã poziþii derepaus rabatate lateral, la 850 ºi 900.

Datoritã riglelor metalice, sistemuluii se pot ataºa elemente auxiliare nece-sare lucrului în siguranþã: elemente decompensare, adaptãrile de margineplanºeu, platformele de lucru cu lãþimi depânã la 1,50 m, soluþii tehnice pentruadaptarea la orice înãlþimi de planºeu.

Manevrarea meselor Dokamatic esteuºor de realizat cu:

furcã ºi schelã în consolã pentruridicarea simplã sub planºeu;

chingã textilã – pentru urcarea peplanºeul urmãtor ºi încãrcare/descãr-care pe autovehicul;

cãruciorul de mutare telescopic, cucare o singurã persoanã poate mutamasa asamblatã cu toate accesoriile –inclusiv popii – pe un alt amplasament.

Ambele sisteme utilizeazã popii Ecoºi Eurex de 30 kN portanþã, care suntomologaþi conform Standardului Euro-pean EN 1065 ºi sunt adecvaþi pentrususþinerea planºeelor de pânã la 85 cmgrosime.

Cadrul pentru mesele de cofrajDokaflex/Dokamatic extinde domeniulprin utilizarea popilor de 7 m, iar la plan-ºee mai înalte de 7 m masa se poatecombina fãrã probleme cu eºafodajeleStaxo 100.

Construcþia compactã a acestormese permite un transport eficient, pânãla 6 nivele de stivuire pe verticalã ºi pânãla 18 mese pe un autovehicul – deci cos-turi reduse de transport.

Doka Xtra Este un istem ce utilizeazã doar 3

piese diferite, complet compatibile:grinda Doka H 20 Top de 2,65 m

lungime, ca grindã longitudinalã ºi trans-versalã, cu amortizoare de capãt antiºoc;

capul de decofrare Doka Xtra per-mite decofrarea timpurie a materialuluiadiacent, cu rãmânerea popilor în sarcinã,pentru susþinerea elementului structural;

popi Eco ºi Eurex cu numerotareagãurilor – 20 ºi 30 kN portanþã.

De menþionat cã alegerea astereliirãmâne la latitudinea utilizatorului, pen-tru orice imagine a betonului se doreºte.

Popii Eco ºi Eurex îndeplinesccerinþele standardului EN 1065 ºi, pringeometria specialã a filetului, pot fidesprinºi din lucrare chiar sub sarcinimari. Numerotarea gãurilor reduce timpiide cofrare.


Sisteme de planºeu

Foaia cofrantã este un panou

tristrat, obþinut din lemn de brad,

impregnat cu rãºini melaminice ºi

închis cu o bordurã din lemn pe

laturile perimetrale. Panoul are

dimensiunile standard de l = 0,5 m ºi

lungime cuprinse între 1 ºi 3 m cu

pas de 0,5 m ºi o grosime de 27 mm.

Avantajul acestei foi cofrante este

suprafaþa foarte bunã a betonului

obþinut ºi numãrul mare de reuti-

lizãri, unii dintre clienþii noºtri

depãºind 80 de refolosiri.

Grinda lamelarã marca Kaufmann

H 20 Plus are o rezistenþã crescutã

la încãrcare, având o greutate pro-

prie de doar 5 kg/ml. Inima grinzii

este din lemn cu fibre dispuse longi-

tudinal, ceea ce conferã grinzii

rezistenþã ºi o duratã de viaþã mai

lungã. Capetele grinzii sunt închise

cu o bordurã din PVC pentru o mai

bunã p r o t e c þ i e î m p o t r i v a

ºocur i lor. Lungimile standard

sunt: 2,9 – 3,9 – 4,9 – 5,9 m.

Orice altã lungime este disponibilã

pe bazã de comandã (foto 2).

Popii metalici telescopici sunt

construiþi din materiale conforme cu

normativul UNI EN 10051. Clasa de

popi metalici telescopici standard

(cea mai uzitatã în România) este

formatã din 5 dimensiuni de popi,

care acoperã o înãlþime de la 1,5 m

pânã la 5 m (tabelul 1).

Furcile ºi trepiezii sunt din oþel

zincat, aceste accesorii fiind de un

real ajutor la cofrarea ºi decofrarea

planºeelor, scãzând timpii de mon-

taj–demontaj, precum ºi mano-

p e r a n e c e s a r ã . To a t e

acestea conduc, în final,

la un cost mai redus

al construcþiei.

Foto 1

Foto 2

Sistemul de planºeu comercializat de firma noastrã este compus din:foaie cofrantã, grindã lamelarã, pop telescopic metalic, furcã ºitrepied (foto 1).

Tabelul 1


Estimarea parametrilor terenului COMPORTAREA CONSTRUCÞIILOR LA ACÞIUNI SEISMICE

Elena CÃLÃRAªU, Maria ªTEFÃNICÃ –Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Construcþii

CONDIÞII DE AMPLASAMENTÎN INTERACÞIUNEA FUNDAÞIE - TEREN

Solicitãri dinamiceSolicitãrile dinamice care acþio-

neazã asupra unei construcþii seprezintã sub forma unei miºcãrivibratorii. Rãspunsul construcþiei lasolicitare depinde direct de formasemnalului seismic, de modul depropagare, de magnitudinea ºidistanþa de propagare a undelorseismice.

În baza unor studii privind modulde propagare a miºcãrii vibratorii(fig. 1), au fost elaborate ºi apoirezolvate ecuaþiile de miºcare asoci-ate diferitelor moduri de oscilaþie.Pentru cazul semispaþiului elastic,omogen, izotrop ºi infinit, Richart(1967) aratã cã, prin rezolvareaecuaþiilor de miºcare, pot fi puse înevidenþã trei tipuri de unde: de com-presiune (P), de forfecare (S) ºiRayleigh. Modul lor de propagare,mãrimea relativã a oscilaþiilor produse,precum ºi cantitatea de energie

transportatã de fiecare tip de undã înparte, pentru cazul unei surse circu-lare aflate la suprafaþa terenului,sunt prezentate schematic în fig. 2.

Oscilaþiile produse de trecereaundelor seismice prin straturile depãmânturi de la roca de bazã pânãla suprafaþa terenului sau la nivelultãlpii fundaþiei sunt datoratefenomenului de filtrare (fig. 3). O carac-terist icã importantã a undelorRayleigh este cã acestea se amor-tizeazã cel mai repede, dispãrândcomplet la o distanþã relativ micãfaþã de sursã, în raport cu celelaltedouã tipuri de unde.

Condiþii de teren – factordeterminant în dimensionarea

elementelor structuraleale construcþiilor

Realizarea unei construcþii pre-supune rezolvarea unor problemetehnice complexe, întrucât estenecesar sã fie îndeplinite o serie de

performanþe privind funcþionalitatea,stabilitatea, rezistenþa, durabilitateaºi economicitatea. Respectarea loreste strâns legatã de evaluarearezistenþei ºi stabilitãþii terenului defundare sub acþiuni statice, având învedere diversitatea mare a pãmân-turilor din care este constituit terenulºi acþiunea în timp a diferiþilor factoricare pot produce schimbãri aleacestor condiþii.

La stabilirea preliminarã a sis-temului structural, trebuie analizateîn primul rând condiþiile de teren,care reprezintã factorul cel maiimportant în proiectarea construcþiilor.La proiectarea structurilor, trebuiesã se þinã seama de efectele gene-rate de prezenþa terenului, cum ar fi:

influenþa mediului de propa-gare dintre sursã ºi amplasament,care depinde de distanþa epicentralãºi caracteristicile geotehnice ºigeofizice ale terenului;

Efectul solicitãrilor dinamice asupra terenului de fundare ºi, implicit, asupra construcþiilor impunecunoaºterea fenomenelor care condiþioneazã rãspunsul seismic al acestora. În acest context, un factordeterminant îl constituie terenul de fundare, ca problematicã complexã de stabilitate ºi rezistenþã.

Amplasamentele specifice din municipiul Bucureºti prezintã caracteristici cu privire la urmãtoareleaspecte: definirea stratigrafiei pachetului geologic superficial prin prospectarea terenului, evaluareacaracteristicilor fizico-mecanice ºi dinamice ale pãmântului, anticiparea unor posibile modificãri tectonicepotenþiale ale suprafeþei libere a terenului (tasãri, lichefierea complexului nisipos, alunecãri de teren,falieri etc.). Acestor factori de incertitudine ºi, implicit, de risc li se asociazã influenþa fenomenului deinteracþiune teren - fundaþie - structurã, care poate produce efecte defavorabile asupra comportãriiconstrucþiilor pe durata miºcãrilor seismice de mare intensitate.

Fig. 1: Mod de propagare a miºcãrii vibratorii Fig. 3: Fenomenul de filtrare al undelor seismice

Fig. 2: Mod de propagare a undelor în cazul uneisurse circulare aflate la suprafaþa terenului



influenþa caracteristicilor fizico-mecanice ºi dinamice ale pachetuluide straturi superficiale, definiteprin studii geologice, geofizice ºigeotehnice. Dintre acestea, pot fimenþionate: topologia suprafeþeilibere, grosimea depozitului geologicsuperficial, stratigrafia ºi orientareaplanurilor de separaþie, vitezele depropagare a undelor seismice, înspecial a celor de forfecare, reflexia,refracþia, dispersia ºi radiaþia unde-lor de la nivelul rocii de bazã cãtresuprafaþa terenului;

influenþa condiþiilor locale dedeformabilitate ale terenului, carepot exercita efecte defavorabiledacã la stabilirea configuraþiei ºisoluþiei constructive a unitãþii struc-turale nu s-au avut în vedere even-tualele posibilitãþi ale unor degradãrila nivelul suprafeþei libere;

influenþa interacþiunii dinamicedintre teren ºi structurã din cauzacuplajului elastic existent la nivelulsuprafeþei de contact dintre fundaþieºi amplasament;

influenþa infrastructurii în core-lare directã cu tipul de suprastruc-turã, cu caracteristicile miºcãriiseismice ºi cu natura terenului.Evaluarea parametrilor de rigiditate,

rezistenþã ºi amortizare aipãmântului la solicitãri seismicePrincipalele caracteristici ale

terenului, folosite în determinarearãspunsului seismic al structurilorsunt:

(i) caracteristicile de rigiditate alepãmântului, care includ modulul dedeformaþie longitudinalã (Ed), modu-lul de deformaþie transversalã (Gd);

(ii) caracteristicile de rezistenþã,care includ rezistenþa la lichefiere apãmânturilor (Rl);

(iii) caracteristicile de amortizare,prezentate sub forma fracþiunii dinamortizarea criticã (D);

(iv) perioada predominantã aterenului (T).

Evaluarea caracteristicilor derigiditate ale terenului de fundare sedeterminã în laborator cu ajutorulaparatului triaxial ciclic. Fig 4 pre-zintã o curbã de efort-deformaþieidealizatã. Semnificaþia mãrimiloreste urmãtoarea: G0 este modulul dedeformaþie transversalã maxim, GSeste modulul secant de deformabili-tate transversalã. Se observã cãmodulul GS este panta drepteiobþinute prin unirea vârfurilor bucleide histerezis. În cazul ideal, aceastatrece prin origine.

Modulul de deformaþie longitudi-nalã (Ed) are aceeaºi semnificaþie cumodulul Gd pentru curba efort normal– deformaþie specificã longitudinalã.

Evaluarea caracteristicilor derezistenþã se deduce din curba devariaþie Rl - N, unde Rl este efortuldeviator ciclic normalizat, iar N estenumãrul de ciclii dupã care s-a pro-dus lichefierea. Lichefierea propriu-zisã este rezultatul cedãrii, în condiþiinedrenate, a unui nisip saturat,reprezentat în diagrama de stare,printr-un punct situat deasupra stãriistaþionare, în timp ce lichefiereaciclicã este exemplificatã cu ajutorulpunctului D.

Fracþiunea din amortizarea criticãsau factorul de amortizare criticã (D)este un numãr adimensional cecaracterizeazã capacitatea de amor-tizare a miºcãrii ºi este definit caraportul dintre lucrul mecanic intern(ΔW), consumat într-un ciclu deoscilaþie ºi energia de deformaþieiniþialã (W):

în care: AB (ΔW) este aria bucleide histerezis;

AT (W) este aria triunghiuluidefinit în fig. 4.

Perioada fundamentalã a terenu-lui într-un amplasament constituie omãrime importantã în studiul rãspun-sului seismic prin înregistrareamicroundelor care traverseazãterenul. Perioada fundamentalã aunui pachet de „n“ straturi, degrosime totalã hT depinde de vitezaundelor seismice de forfecare (Vs) ºide un coeficient ce þine seama demãrimea acceleraþiei maxime în timpulunui cutremur pe amplasament.

Evaluarea caracteristicilor dina-mice ale terenului presupune deter-minarea vitezelor de propagare aundelor seismice longitudinale (Vp)ºi transversale (Vs) ºi a densitãþiipãmântului (ρ), din care se potcalcula modulele dinamice de defor-maþie longitudinalã (Ed) ºi trans-versalã (Gd), în funcþie de deformaþiaspecificã (coeficientul Poisson, υ).

Principalele relaþii între parametriidinamici ai terenului de fundare ºivitezele de propagare a undelorseismice longitudinale ºi transver-sale sunt urmãtoarele:

pentru calculul modulului dinamicde deformaþie transversalã, Gd, seutilizeazã formula:

G = ρ x Vs2 [2]

în care: ρ este densitatea pãmân-tului în stare naturalã (kg/m3),

Vs – reprezintã valorile vitezelorundelor seismice de forfecare (m/s);

pentru calculul modululuidinamic de deformaþie longitudinalã,Ed, se utilizeazã formula:

Metodele seismice de investi-gare a terenului ºi-au dovedit efi-cienþa, furnizând date a cãrorinterpretare permite evaluarea can-titativã a constantelor elasto-dinamice ale rocilor ºi pãmânturilorºi aprecieri asupra stãrii fizice aacestora.Fig. 4: Curba de efort-deformaþie idealizatã

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]




Caracterizarea dinamicã a condiþiilorde amplasament pe zone prospectate

în municipiul BucureºtiInvestigaþiile geotehnice ºi geo-

fizice ale condiþiilor locale de teren,

pe amplasamente din municipiul

Bucureºti, efectuate pânã în prezent,

sunt relativ reduse, în condiþiile unui

numãr limitat de foraje de adâncime.

Contribuþiile semnificative aduse de

specialiºtii din cadrul INCERC

Bucureºti au permis întocmirea unor

profile ale undelor seismice, bazate

pe criterii calitative (descrieri strati-

grafice) ºi cantitative (viteze medii

ale undelor seismice de forfecare).

Mãsurãtorile de viteze au pus în

evidenþã valori mici ale vitezelor

corespunzãtoare amplasamentelor

INCERC, Piaþa Victoriei ºi Podul

Basarab, caracterizate de perioade

predominante lungi, corespunzã-

toare terenurilor cu compresibilitate

redusã.

Rezultatele investigaþiilor suntprezentate sistematizat pe douãnivele de adâncime în prospecþiunileefectuate pe 30 metri, respectiv60 metri. Ele permit o comparaþie acaracteristicilor geofizice ºi geo-tehnice pe succesiuni de straturi înprofilele litologice interceptate înforaje. Investigarea terenului prinforaje cu adâncime mai mare de60 metri conduce, în calculul Vs,datoritã straturilor neomogene, la oatenuare a diferenþelor dintre valorilevitezelor undelor seismice de forfe-care obþinute pe amplasamentelestudiate. Se observã cã valorile Vs

nu cresc foarte mult cu adâncimeadepozitelor sedimentare aluvialedatoritã variabilitãþii ºi neomoge-nitãþii straturilor în profilele litologiceinterceptate în foraje ºi datoritãgrosimii semnificative a acestordepozite sedimentare recente.

Valorile vitezei medii ponderatecu grosimea straturilor, pentru30 metri, respectiv 60 metri, suntprezentate în tabelul 1.

Reprezentarea graficã a valo-rilor medii ale vitezelor undelorseismice de forfecare, Vs, esteprezentatã în fig. 5.

Caracterizarea dinamicã a strati-ficaþiei terenului pe amplasamenteleinvestigate este completatã ºi cuvariaþia modulului de deformaþietransversalã, G. Variaþia valorilormodulului de deformaþie transver-salã, în funcþie de adâncime, estedeterminatã de natura terenuluiinterceptat în foraje, de grosimeastraturilor, de densitatea pãmân-turilor ºi de curba efort-deformaþieînregistratã la solicitarea ciclicã.Valorile calculate ale modulului dedeformaþie transversalã, Gd, alemodulului de deformaþie longitu-dinalã, Ed ºi ale coeficientului luiPoisson (υ), pentru amplasamenteleINCERC (70 m) ºi Pod Basarab,sunt prezentate în tabelul 2.

Fig. 5: Valorile mediate ale vitezelor undelor seismice de forfecare

Tabelul 1: Valorile vitezei medii ponderate cu grosimea straturilor (pentru 30 metri, respectiv 60 metri)

Tabelul 2: Valorile modulilor G, E si õ pe amplasamentele INCERC (70 m) ºi Pod Basarab (60 m)



CONCLUZIIDin cercetãrile efectuate rezultã

cã, în Bucureºti, luarea în conside-rare a unui profil de teren de grosimeinsuficientã poate furniza rezultateeronate, conducând la valori foartemici ale perioadei de vibraþie aterenului ºi ascunzând astfel peri-colul vibraþiei terenului cu perioadelungi, situaþie care a fost înregistratãîn 1977.

În general, în studiul rãspunsuluiterenului în timpul cutremurelor seacordã o importanþã deosebitãundelor seismice de forfecare cesunt puternic influenþate de depo-zitele sedimentare moi cu grosimi decel mult 100 metri. Este necesarãluarea în considerare a straturilorsedimentare pânã la „roca de bazãseismicã“, ceea ce poate însemnagrosimi de sedimente de pânã lacâþiva kilometri (de exemplu, în zonaTokio 2,5 km, în zona Bucureºti800 m – 1 km).

Din cauza complexitãþii ºi neuni-formitãþii stratigrafiei terenului, este

necesarã o analizã complexã ageologiei superficiale, bazatã peforaje de mare adâncime, utilizândmetode de prospectare geofizice ºigeotehnice, astfel încât sã se poatãobþine o imagine de ansamblu ºicompletã a geologiei Bucureºtiului.

BIBLIOGRAFIE1. Ishihara et al., 1982: „Dynamic

Behaviour of Soil Amplification and SoilStructure Interaction“. UNDP/UNESCOProject on Earthquake Risk Reduc-tion in the Balkan Region.

2. Bãlan, St., Cristescu V.,1982: „Cutremurul de pãmânt dinRomânia de la 4 Martie 1977“,Editura Academiei, Bucureºti.

3. C 241-92: „Metodologia dedeterminare a caracteristicilor dina-mice ale terenului de fundare lasol ic i tar i seismice“, Bulet inulConstrucþiilor vol. 9/1993.

4. M. ªtefãnicã, 1994: „Geotehnica.Mecanica pãmânturilor. Tehnica ºitehnologia lucrãrilor de fundaþii”.Vol. I, II, III. UNITEH.

5. M. ªtefãnicã, B. Slujitoru,1996: „Evaluarea riscului produceriifenomenului de lichefiere la terenurinecoezive supuse încãrcarilor statice”.A VIII-a Conferinþã Naþionalã deGeotehnicã ºi Fundaþii, Iaºi.

6.Comunicãri ale celei de-a II-aConferinþe Mondiale de InginerieSeismicã, Mexic, 1996.

7. Eurocode 7, 1997: „Proiectaregeotehnicã. Prescripþii generale”.

8. Studiu INCERC Bucureºti,2001: „Caracterizarea dinamicã acondiþiilor locale de teren peamplasamentul Podului Basarab”.

9. Studiu INCERC Bucureºti,2002: „Documentare privind deter-minarea în foraje de adâncime aparametrilor dinamici de rigiditate aiterenului în zona Bucureºti”.

10. Comunicãri ale ConferinþeiInternaþionale ELE&RR (EarthquakeLoss Estimation and Risk Reduc-tion), Bucureºti, 2002.

11. Comunicãri ale celei de-a X-aConferinþe Naþionale de Geotehnicãºi Fundaþii, Bucureºti, 2004.



Sistem unic de controlal productivitãþii utilajelor – de la Komatsu

REVOLUÞIONARUL KOMTRAX

Informaþiile sunt transmise prinsistemul GPS o datã pe zi via satelitcãtre Komtrax.

Proprietarul nu are de fãcut decâtsã acceseze sistemul Komtrax pecalculatorul propriu cu ajutorul uneiparole ºi va vedea informaþii ºirapoarte zilnice, sãptãmânale, lunareºi anuale.

Komtrax este singurul care poateoferi rãspunsul la întrebarea carefrãmântã de atâta timp pe toþi propri-etarii de utilaje: oare utilajul tãuproduce efectiv bani în acestmoment?

Komtrax aratã exact felul în careeste valorificat utilajul într-un anumitinterval de timp.

Indicã zilnic modul ºi intervalul delucru, gradul de productivitate al uti-lajului, precum ºi al operatorului.Diagrama, conceputã special pentrua fi uºor de interpretat, prezintã

numãrul de ore în care motorul estepornit, precum ºi numãrul de oreîn care s-a lucrat efectiv cuataºamentele. Aceste date vã ajutãsã þineþi sub control activitatea utila-jului, precum ºi sã eliminaþi timpiimorþi sau utilizarea neautorizatã.

Localizarea utilajuluiKomtrax foloseºte o reþea de

sateliþi pentru localizare globalã, princare se poate afla în orice momentlocaþia utilajului. Poziþia acestuiaeste determinatã fie pe o hartã, fie înfuncþie de latitudine ºi longitudine.Poziþionarea pe hartã are o preciziede pânã la 100 m.

Puteþi afla chiar ºi numele strãziipe care se aflã utilajul cu ajutorulfuncþiei „zoom“.

Poziþionarea pe hartã ajutã laorganizarea întregii flote Komatsu.Toate utilajele pot fi vizualizate înacelaºi timp. Este posibilã chiar ºilocalizarea utilajelor aflate în þãridiferite. Harta flotei are, de aseme-nea, opþiuni care permit verificareaîntregii flote ºi determinarea utila-jelor care nu lucreazã, care aunevoie de intervenþii sau sedeplaseazã de la un punct de lucrula altul.

Consumul de combustibilKomtrax aratã cantitatea de com-

bustibil consumatã zilnic de fiecareutilaj. Aceste informaþii sunt preluatedirect din sistemul de control almotorului. Le puteþi utiliza pentru avã temporiza mai bine activitatea deaprovizionare cu combustibil ºi pen-tru a reduce costurile. Dacã veþicumula aceste informaþii cu celecuprinse în registrul cu ore efec-tive de lucru, veþi afla în cel maiscurt timp eficienþa utilajului ºiveþi lua deciziile potrivite pentrureducerea costurilor.

Opþiunea de blocare a motoruluide la distanþã

Opþ iunea de a b loca saudebloca motorul garanteazã faptulcã utilajul lucreazã numai în zilele ºiintervalul orar prestabilit. Acestlucru se poate realiza direct din sis-temul Komtrax, iar în cazul anumi-tor utilaje chiar ºi de pe panoul decomandã din cabinã.

Alarma de deplasareKomtrax foloseºte sistemul GPS

pentru a verifica poziþia realã autilajului. Dupã ce utilajul s-adeplasat în afara acestei zone, sis-temul transmite o notificare on-line.În acest moment, pe hartã vor fisemnalate toate poziþiile succesiveale utilajului Komatsu. Dupã finaliza-rea transportului, utilajul va trans-mite un semnal de îndatã ce motoruleste repornit, pentru a semnala cãeste iarãºi gata de lucru.

Semnalarea defecþiunilorKomtrax înregistreazã toate sem-

nalele de avertizare privitoare ladefecþiunile tehnice mai grave saumai puþin grave emise de utilaj,cauza lor, momentul apariþiei ºidurata.

Pentru a spori productivitatea uti-lajului ºi a scurta timpul alocatlucrãrilor de întreþinere, sistemul vaindica momentul în care estenecesar sã înlocuiþi componenteleutilajului precum: filtre sau uleiuri.De fiecare datã când semnalul pen-tru înlocuirea componentelor esteînregistrat pe panoul de control alutilajului, informaþia va fi automattransmisã ºi în Komtrax.

În baza de date a Komtrax varãmâne întotdeauna stocatã întreagaistorie a utilajului privind modul deîntreþinere, defecþiunile, modul încare a fost utilizat. Aceasta permitestabilirea valorii reale a utilajului înmomentul în care este revândut.

Komatsu a creat o soluþie unicã în industria utilajelor de construcþii, care localizeazã utilajul în oricemoment oriunde s-ar afla ºi care indicã cu precizie câte ore lucreazã acesta zilnic sau dacã este în starebunã de funcþionare. Sistemul se numeºte Komtrax.

Baletul utilajelorSHOW KOMATSULA BAUMA 2007

Incredibil, uluitor, fascinant sunt doar câtevadintre atributele pe care cei prezenþi la ediþiaBauma de anul acesta le-au folosit pentrua descrie spectacolul pus în scenã de„meseriaºii“ de la Komatsu.

Producãtorul japonez s-a întrecut încã o datãpe sine însuºi pentru a pune în scenã un adevãratspectacol de balet, dar nicidecum un balet realizatde profesioniºti în arta dansului, ci un balet în careprotagoniºtii au fost utilajele Komatsu. La standuldin exterior al Komatsu, excavatoare de zeci detone ºi mini-excavatoare, încãrcãtoare mari ºimini-încãrcãtoare, buldoexcavatoare, buldozere,basculante, toate tipurile de utilaje, cu mic cumare, au fost dirijate de operatori iscusiþi ºi aurealizat miºcãri perfect sincronizate într-o core-grafie creatã parcã pentru a fi prezentatã pe marilescene ale lumii.

Modele de referinþã ale producãtorului japonez– precum excavatoarele PC 210, PC 290, încãrcã-torul WA470, buldozerul D51PX – au demonstratîncã o datã celor prezenþi cum tehnologia de ultimãgeneraþie permite o fericitã îmbinare între putereabrutã ºi eficientã, uºurinþa incredibilã de operare,manevrabilitatea în spaþii înguste ºi precizia mili-metricã în miºcãri.

Echipa de operatori pentru demonstraþie aKomatsu este recunoscutã pretutindeni în industriautilajelor drept cea mai performantã ºi cea maiomogenã din lume. Adevãraþi maeºtri într-ale utila-jelor, operatorii de demonstraþii de la Komatsu potmanevra cu aceeaºi uºurinþã un mini-încãrcãtormultifuncþional, un excavator de peste 40 de tonesau o basculantã. Nimic din ceea ce mintea ome-neascã îºi poate imagina sã realizeze cu un utilaj,lor nu le este strãin: tumbe, sprijin doar în vârfulºenilei ºi în cupã ºi câte ºi mai câte acrobaþii.Profesioniºtii de la Komatsu se ocupã exclusiv deaceste acrobaþii ºi sunt solicitaþi pentru show-uri înîntreagã lume.

Show în cel mai adevãrat sens al cuvântului,utilaje care cu aceeaºi uºurinþã îndepãrteazã metricubi de materiale grele sau efectueazã o piruetãgraþioasã pe loc, nu-i rãu deloc!


Universul echipamentelor specializate

Eurobody vine în ajutorul firmelor deconstrucþii cu echipamente specializatenecesare în procesul de construcþie, inter-venþii la întreþinerea drumurilor ºi podurilor,la întreþinerea reþelelor de canalizare ºi areþelelor electrice, pentru aprovizionareaºantierelor cu materiale de construcþii ºicontainere cu birouri. De asemenea, pentrudistribuþia de materiale de construcþii directcãtre clienþi.

Macaralele PM se pot monta împreunã cu o benã basculabilã sau cu platformã fixã cu obloane din aluminiu saudin oþel. Macaralele se pot monta ºi pe vehicule cu sarcina maximã de 3.500 kg, soluþie utilizatã pentru zone cuacces limitat.

Utilizarea macaralelor PM de cãtre firme oferã diferite

avantaje, dupã cum ar fi:

pentru firmele de transport creeazã posibilitatea încãr-

cãrii–descãrcãrii rapide a mãrfurilor în spaþii înguste, unde nu

existã posibilitatea utilizãrii altor mijloace de descãrcare;

pentru firmele de construcþii pentru încãrcarea–descãr-

carea materialelor de construcþii, a utilajelor necesare

desfãºurãrii activitãþilor pe ºantiere ºi a barãcilor pentru

birouri sau de locuit;

macaralele pot ajuta chiar ºi în procesul de execuþie a

lucrãrilor de construcþie prin ridicarea ºi menþinerea în poziþia

doritã a stâlpilor, grinzilor ºi a altor materiale. Prin aceastã uti-

lizare, nu mai este necesarã aducerea unei macarale fixe în

ºantier, reducându-se în acest mod cheltuielile.

Pentru lucrãri de mentenanþã, EuroBody asigurã inter-

venþii prompte prin cele 3 sedii de service specializat din

Bucureºti, Cluj ºi Timiºoara, cu personal de specialitate ºi

ateliere mobile de service.

EUROBODY are o activitate continuã de promovare a echipamentelor de ridicat.

TEHNOLOGII ªI UTILAJEPENTRU CONSTRUCÞII

Peste 13 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România

• Cilindri compactori tandem Bomag (pentru asfalt);• Cilindri compactori vibratori Bomag (pentru pãmânt);• Plãci vibratoare unidirecþionale ºi reversibile Bomag;• Maiuri compactoare;• Ciocane hidraulice demolatoare Atlas Copco (a fost expus ºi cel mai mare ciocan care se fabricã –

greutate totalã 7.000 kg – care se poate monta pe un excavator cu o greutate mai mare de 90 t);• Foarfecã demolatoare Atlas Copco;• Utilaje multifuncþionale Gehl (Skid Loader);• Miniexcavatoare Gehl (greutãþi între 0,7 ºi 8 t);• Dumpere Gehl;• Autopompe de beton Putzmeister (au fost expuse 4 buc.: 1 buc. cu braþ de 24 m, 2 buc. cu braþ de 36 m

ºi 1 buc. cu braþ de 42 m ºi lungime totalã de 11.880 mm – nu necesitã taxe de drum suplimentare);• Pompe staþionare de beton Putzmeister (expuse 20 mc/h ºi 55 mc/h);• Pompe de mortar Putzmeister (transport mortar, tencuit ºi torcret);• Autotransportoare de beton Liebherr de 9 mc, montate pe ºasiu MAN ºi Volvo (cele expuse).

Oferta 2007


BAUER Maschinen Groupla BAUMA 2007 – München

La sediul central din Schroben-hausen ºi la noua fabricã din Aresing,situatã la 4 km – BAUER MaschinenGmbH proiecteazã ºi executã masi-vele echipamente de foraj rotativ,unitãþile de freze ºi de graifere pentruexecuþia de pereþi mulaþi, oscila-toarele, precum ºi toate sculele ºiaccesoriile pentru foraj. Cu ocaziaexpoziþiei Bauma 2007, a lansat:

utilajul de foraj cu unitãþi defrezare pentru pereþi mulaþi, tip CBC 32.Unitatea de frezare, foarte stabilã, estedotatã cu un sistem nou, cu troliu, pen-tru înfãºurarea furtunurilor instalaþieihidraulice de putere. Echipamentuleste conceput pentru a putea lucra înspaþii limitate ca înãlþime ºi de arealiza pereþi mulaþi cu adâncimi depânã la 75 m;

echipamentul de foraj rotativ demare putere, BG 40, cel mai mare dinproducþia de serie BAUER-BG. Cu obarã Kelly telescopicã cu 6 secþiuni, sepot atinge adâncimi de foraj de pânã la120 m. Cu un oscilator pentru tuburilede foraj, diametrul maxim de forajpoate ajunge la 3 m;

macaraua specialã de 30 t carepoate fi folositã ca maºinã de bazãpentru foraje de pereþi mulaþi cuunitãþi de graifere, sau pentru insta-lat palplanºe sau piloþi metalici, uti-lizând ciocanele Diesel PILECO.Ambele aplicaþii au fost prezentateîn expoziþie.

În construcþia de fundaþii speciale, numele BAUER este recunoscut în întreaga lume. Companiile grupuluiBAUER AG, cu sediul central la Schrobenhausen, în Germania, sunt angajate atât în activitãþi de construcþii, cât ºiîn fabricaþia de echipamente.

În ultimii ani, fabricaþia de instalaþii ºi echipamente a fost sectorul de vârf al afacerilor grupului.Cei trei ani care s-au scurs de la precedenta ediþie BAUMA au fost pentru toate companiile grupului BAUER

Maschinen o perioadã de creºtere a producþiei ºi, implicit, a cifrei de afaceri. De asemenea, noi companii din domenius-au adãugat grupului. Fiind ºi o perioadã foarte creativã, noi modele au fost dezvoltate ºi lansate în fabricaþie.

La BAUMA 2007, companiile din BAUER Maschinen Group au expus, în afara produselor reprezentative dingama lor de fabricaþie, ºi numeroase noutãþi absolute.

KLEMM Bohrtechnik GmbH estespecializatã în tehnologiile de foraj ladiametre mici, foraje de ancorare ºipentru sisteme de injecþie la presiuniînalte. A prezentat, între altele, laBAUMA 2007:

utilajele pentru foraje de anco-rare, KR 600-1 ºi KR 800-1. Acesteasunt concepute atât pentru a optimizaexecutarea forajelor de ancorare, câtºi pentru a putea fi utilizate în aplicaþiidiverse, precum forajele de drenaresau de consolidare a solului;

utilajul universal pentru foraje deancorare, KR806-3D, cu cap dublu de

antrenare, soluþieoptimã de forajtubat, în rocãmedie ºi durã, ladiametre de pânãla 305 mm ºi laadâncimi de pânãla 150 m;

utilajul pentruforaje geotermaleKR 707-1W.

RTG Rammtechnik GmbH, cusediul în Schrobenhausen, este unimportant centru de competenþã al

BAUER Maschinen Group în realizareade masturi telescopice ºi capete vibra-toare, integrate în echipamentele pentruinstalat palplanºe.

A expus la BAUMA 2007 noul modelde maºinã de instalat palplanºe RG 25 S,având un mast special conceput pentrua putea prelua ºi alte echipamente delucru, pentru tehnologii de foraj diverse,precum foraj rotativ cu bare Kelly, forajcu melc continuu, sau pentru foraje cuunitãþi de frezare pentru execuþie depereþi mulaþi.

PRAKLA Bohrtechnik GmbH estecunoscutã pe plan mondial ca pro-ducãtoare de utilaje destinate forajelorde puþuri de apã ºi pentru prospecþiunigeologice. A prezentat la BAUMA:

atelierul de foraj Prakla RB 50, unechipament universal, montat pe ºasiude camion, care în funcþie de tehnolo-gia aleasã poate realiza foraje pânã laadâncimi de 1.500 m, cu diametrecuprinse între 150 mm ºi 1.200 mm;

utilajul pentru foraje geotermaleRB8B, cu care se pot executa forajepânã la adâncimi de 100 m ºi diametrede pânã la 350 mm.

PILECO Inc., cu sediul în Houston,statul Texas, a fost achiziþionatã de

grupul BAUER în toamna anului 2005.Cu ciocanele Diesel, firma BAUER ºi-alãrgit gama de produse ºi poate oferiacum propriile soluþii în sectorulechipamentelor de frecvenþã joasã,utilizate în special pentru instalarea depiloþi metalici.

FamboSchweden ABeste ultima achi-ziþie a GrupuluiBAUER. Compa-nia produce cio-cane hidraulice ºisisteme de ghi-dare speciale pen-tru instalarea sauextracþia de piloþimetalici, palplanºesau tuburi de foraj.Pot fi montate ºipe braþul unuiexcavator standard.

Informaþii complete privind prezenþaGrupului BAUER la BAUMA 2007 ºiasupra utilajelor ºi noutãþilor lansatecu aceastã ocazie, vã poate furnizareprezentanþa comercialã a grupului înRomânia, Tractor Proiect Comerþdin Braºov: tel/fax: 0268–406.406;0268–427.797, e-mail: [email protected],www.tpcom.ro.


Case de locuit din lemn

Al. CIORNEI, Daniel VIªAN – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

Casa cu parter reuneºte într-unplan orizontal la nivelul pãmântuluitoate funcþiunile necesare locuinþei:

în zona de noapte odihna

pasivã (dormitoarele), igiena (baia),

depozitarea aferentã, circulaþia;

în zona de zi accesul în

locuinþã, comunicarea între membrii

familiei, relaþii sociale (camera de zi)

alimentaþia (bucãtãria ºi spaþiile pen-

tru depozitare aferente), odihna

activã, activitãþi productive la domi-

ciliu (hobby, birou etc.), circulaþie.

Acest tip de locuinþã nu utilizeazã

de regulã spaþiul podului, volumul

acestuia fiind dat de pantele minime

ale acoperiºului.

Avantajele majore ale acestui tip

de locuinþã sunt:

circulaþia interioarã în plan ori-

zontal ºi contactul direct cu spaþiul

exterior pentru copii, bãtrâni, per-

soanele cu handicap locomotor;

întreþinerea uºoarã a exteriorului

clãdirii datoritã înãlþimii reduse.

Dezavantajele sunt:

suprafaþa mare ocupatã la

nivelul pãmântului, respectiv cos-

turile terenului ºi fundaþiilor;

suprafaþa exterioarã mare con-

duce la pierderi mari de cãldurã,

respectiv costuri ridicate pentru

încãlzire (iarna) ºi rãcire (vara).

Casa cu parter ºi mansardã se

realizeazã prin utilizarea podului

înalt rezultat sub pantele mari ale

acoperiºului.

De regulã, funcþiunile aferente

zonei de zi (active) sunt distribuite la

parter, mansarda preluând zona de

noapte (odihnã).

Avantaje:

separarea celor douã zone

funcþionale este apreciatã de

locatari;

pentru aceeaºi suprafaþã utilãcu a cazului precedent, suprafaþa deteren ocupatã este redusã, respectivaria construitã ºi fundaþiile sunt maimici, ceea ce conduce la micºo-rarea valorii investiþiei iniþiale.

Dezavantaje:scara necesarã circulaþiei verti-

cale, mai puþin apreciatã de copii ºibãtrâni, aduce un plus de suprafaþãconstruitã, deci costuri suplimentare;

cu cât scad pantele acoperi-ºului, suprafaþa spaþiului perimetralneutilizat din mansardã devine maimare;

izolarea termicã insuficientã amansardei poate duce la rãcireexcesivã iarna ºi supra-încãlzirevara.

Casa cu parter ºi etaj reprezintão variantã confortabilã ºi preten-þioasã uneori, comparativ cu vari-anta parter ºi mansardã.

Tradiþionalele noastre case din lemn, ridicate în mai toate zonele þãrii, aduc întotdeauna un farmeclocurilor în care sunt amplasate, fie ºi numai pentru faptul cã înglobeazã în ele un inedit specific poporuluinostru. Sunt însã destule exemple ºi de pe alte meleaguri unde, mai ales în anii din urmã, au fost proiectateºi executate la scarã industrialã case din lemn, amplasate, în principal, în oraºe pentru a satisface în timprecord cererile de spaþii de locuit.

Prezentarea care urmeazã conþine avantajele ºi dezavantajele tipurilor de case din lemn, frecventutilizate în SUA, luând în considerare: dezvoltarea planimetricã, distribuþia principalelor funcþiuni, modulde utilizare a volumului construit, problemele economice.


dealer

MASINI DE FORAT CARIERE, STUDII GEOTEHNICE SI PUTURI DE APA

JOD este un utilaj hidraulicmanevrabil in totalitate prin radioco-manda, destinat forajelor in rocaa, panala diametrul de 89 mm, ceea ce il facefoarte potrivit pentru forarea gaurilorde dinamitare in cariere de piatra saualte locuri care reclama astfel deproceduri. Este dotat cu un cap rotativccu percutie care asigura un cuplu derotatie si viteza de 400 Nm, respectiv0 – 300 rpm si o energie de percutie sifrecventa de 270 Nm/percutie,respectiv 59 Hz. Cei 100 CP ai moto-rului Perkins supeersilentios furnizeaza,prin intermediul pompelor hidraulice,debite de ulei de 100 l/min. la 175 barrsi 50 l/min. la 175 bar pentru percutie,respectiv rotatie. Masina are inclusa opompa de apa cu unn debit de 50 l/min.la o presiune de 30 bar pentrucuratirea gaurii de foraj. Cu o greutatede numaii 4.000 kg si un mast fixat peun brat articulat in 3 puncte, JOD poate

fora pe orizontala de la inalltimea de250 mm pana la 5.300 mm, pe verticalade la inaltimea maxima de 2.000 mm,cu posibilitatea rotirii transversale amastului cu 1800.

GEO – EASY 10 si GEO – EASY 20 suntmasini proiectate pentru efectuareade teste statice pana la 1000 kN,respectiv 200 kN, teste dinamicegrele, prelevarea de probe de sol cuforaj rotativ sau cu perccutie. Ambelemasini sunt actionate de cate unmotor in 2 cilindri B&S de 18 CP pebenzina. Circuitelle hidraulice suntproiectate diferit, astfel incat: Geo –Easy 10 are 3 pompe cu presiuni de150+2200+220 bar, care asigura fortede extragere/impingere de 18.000 kg,respectiv 11.000 kg, iar Geo – Eassy 20a re 3 pompe cu p res iun i de150+150+350 bar, care asigura fortede extragere/impingere de 28.0000 kg,respectiv 20.500 kg. Capul rotativ esteactionat de 2 motoare hidraulice,furnizand un cuplu maaxim de 350 kgmsi viteza de rotatie maxima de 100 rpm.Ambele masini sunt dotate cu teleco-manda prrin cablu.

JOY 4 este un utilaj hidraulic desti-nat forajelor verticale si inclinate cucare se pot aborda diferite tehnici deforaj: cu snec, cu rotopercutie, cu aer,cu ciocan de fund, in orice tip de sol.Motorul masinii, Perkins supersilentioscu o putere de 100/118 CP, actioneaza

4 pompe hidraulice: 2 pompe cu debitede 120 l/min. si presiuni de 300 bar si2 pompe cu debite de 40 l/min. si prre-siuni de 160 bar. Capul rotativ dezvoltaun cuplu si o viteza maxime de 20.000 Nm,respectiv 320 rpm, avand o deplasarede 3.500 mm de-a lungul mastului,fortele de extractie/impingere suntde 3.5000 kg, respectiv 6.000 kg, iarmastul se poate inclina lateral ±250.Masina mai este dotata cu o menghinadubla cu desurubare si o pompa cusurub cu debit variabil (0 –– 600 l/min.)la o presiune de 25 bar pentru fluidulde foraj. Miscarile masinii sunt dirijateprin rradiocomanda.

Caracteristicile esentiale ale aces-tor masini sunt usurinta in exploataresi transporrt (pot fi, de asemenea,montate pe camion), precum si perfor-manta si versatilitatea.

GEO - EASY JOD JOY 4


Din punct de vedere funcþional,distribuþia, cu mici variaþii, esteaceeaºi.

Avantaje:utilizarea întregii suprafeþe a

nivelului 2, toate încãperile avândînãlþime constantã.

Dezavantaje:scara de acces la etaj, cu deza-

vantajele prezentate mai sus;întreþinerea dificilã ºi costisi-

toare a paramentului înalt.Casa cu parter, etaj, mansardã

ºi/sau casã cu trei nivele sunt tipuride clãdiri cu suprafeþe construite ºidesfãºurate mari, care asigurã ungrad de confort deosebit. Suntlocuite de obicei de familii mari careînsumeazã trei generaþii, au unnumãr mare de dormitoare, spaþiicomune familiei, bãi, bucãtãrii demari dimensiuni ºi, în plus, spaþiipentru primire, jocuri º.a. Sunt pre-vãzute, de obicei, în mansardã saulângã bucãtãrie cu spaþii pentru per-sonalul de serviciu.

Beneficiarii acestor tipuri de casepot, de regulã, sã suporte costurilesporite pentru consumul de energieºi întreþinerea clãdirii.

Dezavantajele rezultã din înãlþi-mea mare: circulaþia pe scara inte-rioarã, întreþinerea faþadei ºi aacoperiºului de mari dimensiuni.

Casa pe douã nivele ºi intrarela nivelul intermediar este utilizatãpe terenurile denivelate sau pentrucasele cu demisol ºi parter.

Zona de intrare este situatã lajumãtatea distanþei dintre cele douãnivele, accesul la acestea fãcân-du-se prin intermediul a douã rampede scarã, una descendentã ºi altaascendentã.

Înãlþimea nivelelor este completã.Din punct de vedere funcþional, celedouã variante de amplasare diferã:

casa pe teren denivelat are lanivelul inferior spaþiile zonei de zi,deschise spre terase, spaþiu verde,curte;

casa cu demisol are, de regulã,spaþiile de locuit la parter, demisolulfiind utilizat pentru alte activitãþi.

Demisolurile bine luminate primescuneori spaþii de dormit sau bucãtãriicu anexe.

Avantaje:accesul de la zona de intrare la

cele douã nivele se face prin inter-mediul unor scãri egale cu jumãtatedin nivel;

o bunã util izare a panteiterenului;

în cazul demisolului, pierderilede cãldurã pot fi sensibil mai mici.

Dezavantaje:între cele douã nivele circulaþia

verticalã se face pe o înãlþimeîntreagã de nivel, scara trecând prinzona de intrare, care este mai rece;

demisolul, parþial sau total,trebuie foarte bine izolat termic ºihidrofug;

protecþia demisolului împotrivaintemperii lor trebuie realizatãprintr-un soclu rezistent la apã, dinmateriale asociate imaginii faþadelor.

Casa cu trei nivele decalate aretrei nivele, dintre care unul la jumã-tatea înãlþimii între celelalte douã.Reprezintã tipul ideal de clãdire pen-tru terenuri în pantã, cele trei nivelefiind complet supraterane, iluminateºi ventilate natural.

Modul de organizare funcþionalã

pe cele trei planuri poate fi diferit în

funcþie de direcþia de acces. De obicei,

spaþiile pentru dormit se amplaseazã

la ultimul nivel, celelalte douã pre-

luând spaþiile active comune întregii

familii ºi spaþii de primire.

Avantaje:

circulaþia pe verticalã este

comodã;

comunicarea vizualã ºi spaþialã

este realizatã între cele trei nivele.

Ca dezavantaje menþionãm cã

structura de rezistenþã necesitã un

sistem mai elaborat.

Analiza criticã a tipurilor de clãdiri

de locuit din lemn poate conduce la

o concepþie raþionalã, costuri dife-

renþiate în funcþie de necesitãþile ºi

posibilitãþile beneficiarului ºi influ-

enþa amplasamentului.



O nouã generaþie de anrobate bituminoase,la temperaturi scãzute, pentru îmbrãcãminþi rutiere

ing. Gabriela Giuºcã – SC Consilier Construct SRL

PRINCIPIUL DE FABRICAÞIERealizarea anrobatelor la tem-

peraturi scãzute se bazeazã peurmãtorul principiu: se usucã parþialamestecul de agregate careformeazã scheletul mineral al anro-batului bituminos astfel încât sã seextragã parþial apa naturalã a granu-lelor, restul fiind utilizatã în etapaurmãtoare, respectiv în procesul deanrobare a granulelor. Pentru reuºitaanrobãrii, poate fi fãcut chiar unaport de apã înaintea introduceriibitumului, astfel încât sã fie mai binecontrolat conþinutul rezidual în apã alamestecului. Uscarea parþialã aagregatului reduce considerabilenergia necesarã eliminãrii apei.Apa rezidualã realizeazã o spumarenaturalã a bitumului, creând astfelspontan autospumarea bitumului ºianrobarea granulelor de agregat.

Autospumarea bitumului (carepoate fi favorizatã prin adaos de adi-tivi specifici), ca ºi conþinutul în apãrezidualã a mixturii bituminoase la90 0C (de preferinþã cuprinsã între0,2 ºi 0,7%) tind sã diminueze vâs-cozitatea amestecului, conferindu-iastfel o bunã maniabilitate, chiar laacest nivel de temperaturi scãzute.

PUNEREA ÎN OPERÃ A MIXTURILORASFALTICE PREPARATE

LA TEMPERATURÃ SCÃZUTÃTemperatura mixturilor la ieºirea

din staþiile de preparare este de 90 0C(+/-10 0C). Mixtura este încãrcatã încamioane acoperite cu prelate ºitransportatã la locul de punere înoperã.

Punerea în operã se face con-form tehnologiei clasice (strat deamorsare, finisor, compactor). Tem-peratura de aplicare ºi de compac-tare este cuprinsã între 70 ºi 90 0C.

În ceea ce priveºte energia decompactare necesarã pentru aatinge compactitatea impusã denormele aplicate mixturilor asfalticela cald, aceasta trebuie sã fie puþinmai ridicatã, respectiv numãrul detreceri al compactoarelor sã fie maimare.

Dupã finisare, aspectul suprafeþeistratului realizat este comparabil cu celal unei mixturi clasice la cald tradiþio-nalã (rugozitatea geometricã HS estecuprinsã între 0,55 ºi 0,85 mm).

Este important faptul cã timpul derãcire a unui anrobat de acest tipeste de douã ori mai mic decât cel alunui anrobat la cald, de aceea tre-buie acordatã o atenþie deosebitãdistanþelor de transport admisibile.

Redãm mai jos schema de prin-cipiu pentru fabricarea anrobatelor latemperaturi scãzute.

Anrobate la caldUscare totalã (180 0C) → Anro-

bare (160 0C) → Stocare (150-160 0C)→ Punere în operã (130-140 0C)

Anrobate la receUscare parþialã (95 0C) → Anro-

bare (90 0C) → Stocare (90 0C)Punere în operã (70-90 0C)

APLICAREA INDUSTRIALÃA PROCEDEULUI

Aplicarea în centralele de fabricarea mixturilor asfaltice a noului pro-cedeu presupune adaptãri minore.Astfel, este necesarã montarea uneirampe pentru apã, echipatã cu undebitmetru pentru controlul conþinu-tului de apã al agregatelor înainteaspumãrii bitumului în faza numitã„malaxare umedã”.

Adaptarea se aplicã indiferent detipul centralei de fabricaþie: în fluxcontinuu (în echicurent sau în con-tracurent) sau discontinuu.

Mixturile pot fi stocate timp de 4 orede la fabricaþie în bene încãlzite.

Prin noul procedeu se pot realizatoate tipurile de mixturi asfaltice.

În anul 2006, tehnologia a fostextinsã pe teritoriul Franþei, oferindbeneficiarilor o soluþie economicã ºinepoluantã.

Anrobatele bituminoase preparate la temperaturi scãzute reprezintã o alternativã avantajoasã faþã deanrobatele tradiþionale. Ele permit, datoritã procedeului de fabricaþie specific, scãderea temperaturii defabricaþie în centrale cu cca 90 0C, deci cu 70–80 0C faþã de temperaturile practicate în mod obiºnuit.Aceastã soluþie este în momentul de faþã cea mai economicã ºi se adapteazã perfect instalaþiilor industri-ale existente – staþii continue sau discontinue de fabricare a mixturilor asfaltice – genereazã economii deenergie în centralele de fabricare de 40–50% ºi o reducere considerabilã a emisiilor de gaze. Invenþiaaparþine cercetãtorilor francezi ºi, începând cu acest an, este propusã spre aplicare pe scarã industrialãconstructorilor rutieri.


Un calcul fãcut în Franþa privindevaluarea economiei de energie încondiþiile aplicãrii noii tehnologii acondus la urmãtoarea concluzie: lafabricarea unei tone de anrobat bitu-minos la temperaturã scãzutã serealizeazã 50% economie de energie,ceea ce corespunde la circa 40 kWh.Concomitent scade ºi emisia de CO2/t.

În cadrul lucrãrilor de valorificarea noii tehnologii, s-a utilizat bitumpur 35/50 sau 50/70 aditivat cu unaditiv multifuncþional în scopul opti-mizãrii spumãrii bitumului, calitãþiianrobãrii ºi înseºi performanþelormixturii la rece.

Fezabilitatea procedeului a fostverificatã ºi cu lianþi 20/30 ºi 70/100.Validarea procedeului cu lianþi elas-tomeri (gama lianþilor Appia) a fostexperimentatã numai în laborator.AVANTAJELE APLICÃRII ANROBATELOR

PREPARATE LA TEMPERATURISCÃZUTE

La prepararea anrobatelor,temperatura de fabricare estepractic divizatã în douã.

Aceasta antreneazã un confort depunere în operã, dispariþia aproapecompletã a fumului ºi a mirosului iri-tant de pe ºantier, deci un confort alechipelor de lucru ºi riveranilor.Mixtura preparatã la temperaturiscãzute nu se lipeºte de benacamioanelor, de malaxor, de finisor,ceea ce reduce utilizarea solvenþilor.

Este important de subliniat cã pro-cedeul de fabricare a acestui tip deanrobate este compatibil cu utilizareaagregatelor provenite din anrobatereciclate. Se pot astfel economisiresursele naturale de materiale ºicontribuie la reducerea emisiilor.

Bineînþeles, mixturile preparate latemperaturã scãzutã sunt ele înseºireciclabile.

Verificarea caracteristicilor mecanice,a rezistenþei la ornieraj ºi la obosealã aacestui tip de mixturi la rece a demonstratcã aceste caracteristici sunt similare celorobþinute pe mixturile fabricate prin pro-cedeul clasic, la cald, în condiþiile utilizãriiaceloraºi materiale ºi dozaje.

CONCLUZII ªI PERSPECTIVEMixturile asfaltice la temperaturi

scãzute pentru drumuri reprezintã osoluþie ecologicã ºi economicã.Astfel, costul energetic (consumulde combustibil) ºi efectul asupramediului înconjurãtor (emisiile degaze) la prepararea acestor mixturieste mult mai redus (la jumãtate)faþã de mixturile clasice, evitându-seîn acelaºi timp supra-încãlzireainutilã a materialelor ºi tratându-secu grijã pierderea apei libere ºilegate în jurul temperaturii de 100 0C.În p lus , aceastã so lu þ ie seadapteazã perfect echipamentelorindustriale existente fãrã modificãricostisitoare de utilaje.

Mixturile la rece reprezintã o veri-tabilã alternativã faþã de anrobateletradiþionale, în mãsura în care într-unbilanþ general acestea prezintã unbilanþ de mediu corespunzãtor, con-servând totodatã performanþelemecanice, echivalente cu cele aleanrobatelor la cald.



Betoane de înaltã rezistenþãCOMPORTAREA LA FISURARE

C. LEÞIA, C. MÃGUREANU – Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca

PROGRAMUL EXPERIMENTALProgramul experimental constã

în încercarea la încovoiere aunsprezece grinzi. Toate grinzile aulãþimea de 125 mm, înãlþimea de250 mm ºi o deschidere L0 = 3.000 mm.

Rezistenþa betonului în ziua încer-cãrii a fost de 90 N/mm2 (C80/90).

Caracteristicile mecanice alearmãturii se regãsesc în tabelul 1.

Toate grinzile sunt prevãzute cuarmãturã longitudinalã de înaltãaderenþã. Proprietãþile acestora suntdetaliate în tabelul 2.

Schemele de încercare suntprezentate în fig. 1

Toate grinzile au fost testatefolosind un sistem hidraulic ºi au fostîncãrcate cu douã forþe concentrateegale, F. Distanþa între cele douãforþe concentrate a fost aceeaºi deL1 = 1.000 mm.

Ambele capete ale grinzii eraulibere sub încãrcãri la rotaþie ºitranslaþie. La fiecare treaptã deîncãrcare, citirile sãgeþii la mijloculgrinzii ºi efortului au fost înregistrateºi direcþia de dezvoltare a fisurilor afost marcatã pe suprafaþa grinzii.Efortul maxim de compresiune a fostînregistrat la mijlocul deschiderii princeasuri lipite care au fost dispuse

pe o faþã a grinzii în zona întinsã.Grinzile au fost supuse unor creºterimonotone ale încãrcãrii pânã larupere. Încãrcarea monotonã esteaplicatã în trepte de 1/10 pânã laforþa de rupere calculatã.

REZULTATUL ÎNCERCÃRILOR Grinzile au fost proiectate astfel

încât sã cedeze din moment înco-voietor. Toate grinzile au dezvoltatfisuri verticale în zona de momentconstant înainte de ruperea finalãdin cauza strivirii betonului. Fig. 2aratã dezvoltarea fisurilor subîncãrcãri.

Momentul de rupere experimen-tal Mu(exp) este momentul la careeste atinsã încãrcarea de rupere întimpul încercãrii.

Momentul fisurãriiMomentul fisurãrii Mcr este, de

obicei, estimat folosind modulul derupere astfel:

unde:fr – modulul de rupere;yt – distanþa de la axa neutrã la

fibra extremã întinsã a grinzii.Momentul de inerþie experimental

al secþiunii fisurate este determinatpe baza teoriei deformaþiilor elasticeastfel:

Folosirea betonului de înaltã rezistenþã (HSC) pânã la 60 N/mm2 a devenit un lucru obiºnuit în ultimii ani.HCS nu înseamnã doar o rezistenþã crescutã, dar ºi o durabilitate mai mare ºi, implicit, o reducere aîntreþinerii structurilor din beton de înaltã rezistenþã cu o viaþã mai lungã.

Fenomenul fisurãrii este foarte important în ceea ce priveºte cerinþele de asigurare a calitãþii ºi adurabilitãþii. Comportarea îmbunãtãþitã a betoanelor de înaltã rezistenþã înseamnã diminuarea distanþeidintre fisuri ºi a deschiderii fisurilor din încãrcãri de calcul.

Fig. 1: Scheme de încercare

Tabelul 1: Caracteristici mecanice ale armãturii

Tabelul 2: Parametrii elementelor încercate la încovoiere



unde:Fy – încãrcarea care duce la

curgerea armãturii de oþel;a – braþul forþei tãietoare;L0 – deschiderea liberã a grinzii.Definiþia teoreticã tradiþionalã a Icr

determinatã pe secþiunea fisuratãpoate fi consideratã pentru grinzilesimplu armate:

unde:n = Es/Ec;c – înãlþimea axei neutre.Rezultatele momentelor de

inerþie (teoretic ºi experimental) alesecþiunii fisurate sunt prezentate întabelul 3 ºi fig. 3. Crescând procentul ρ, valoarea

lui Icr creºte.Tabelul 4 prezintã momentele de

fisurare (Mcr) ºi limitã (Mu) teoreticeºi experimentale (ACI, EC2 ºi stan-dardele româneºti) la elementeleîncercate.

Fisurarea secþiunii are loc atuncicând întinderea în fibre atingevaloare modulului de rupere.

Dupã modelul din CEB+EC2,momentul la care un elementfisureazã nu depinde de procentulde armãturã. Explicaþia rezidã în fap-tul cã cea mai mare parte a ele-mentelor din beton armat fisureazãpe parcursul vieþii lor (efecteledatorate eforturilor de întindere dincontracþia timpurie a betonului).

Rezultatele obþinute aratã cãvaloarea momentelor experimentaleeste mai mare decât a celor teore-tice determinate conform CEB+EC2ºi standardelor româneºti.

Crescând procentul ρ, valorileMexp

cr cresc.Momentul experimental de fisu-

rare pentru deschiderea fisurilorw = 0,1 mm ºi momentul de ruperesunt prezentate în tabelul 5.

CONCLUZIICrescând cantitatea de armãturã

ρ, momentul fisurãrii creºte.Valorile lui Icr(exp) sunt mai mici

decât valorile lui Icr(th). Momentul experimental (Mcr ºi Mu)

este mai mare decât valorile teore-tice (EC2 ºi standardele româneºti).

Armãtura este mai eficientã lareducerea deschiderii fisurilor ºi,odatã cu creºterea cantitãþii dearmãturã, deschiderea fisurilorscade.

Fig. 2: Dezvoltarea fisurilor sub încãrcãri

Fig. 3: Mexpcr vs ρ

Tabelul 3: Rezultatele momentelor de inerþie (teoretic ºi experimental)

Tabelul 4: Valorile experimentale ºi teoretice Mcr ºi Mu

Tabelul 5: Valorile experimentale Mcr pentru w = 0,1 mm ºi Mu.


Sisteme de încãlzire prin radiaþie – CARLIEUKLIMASC TERMOCLIMA SRL, importator unic al sistemelor de

încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA, vã oferã celemai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de ceamai înaltã calitate ºi la standarde europene. Prin calitateasuperioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã esteasigurat.

EUCERK este un sistem de încãlzire cu tuburi radiantecare foloseºte gazul metan sau motorina, fiind în special desti-nat încãlzirii spaþiilor de dimensiuni medii ºi industriale. Esteproiectat pentru realizarea cerinþelor speciale, siguranþã ºi uni-formitate a temperaturii, precum ºi pentru reducerea emisiilornocive în atmosferã.

Tubulaturile sunt încãlzite pânã la o temperaturã ridicatã,cuprinsã între 150 0C ºi 250 0C, încãlzind apoi încãperea prinradiaþie fãrã a provoca miºcãri ale aerului.

Elementele radiante ale sistemului EURAD sunt con-fecþionate din oþel tratat special pentru a rezista la temperaturifoarte ridicate ºi la coroziune.

Tratamentul special la care au fost supuse tuburile radi-ante asigurã o emisie lungã ºi de duratã, cu performanþe de celmai înalt nivel. Parabolele reflectoare ale sistemului EURADsunt din aluminiu, puternic reflectorizante.

EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouriradiante cu funcþionare pe apã caldã, apã supraîncãlzitã sau vapori.

EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sistem energeticprimar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici, a localurilor,a spaþiilor ambientale de dimensiuni medii ºi mari, ideal pentruspaþii cu risc la incendiu. Principalul avantaj este producereaîncãlzirii în mod uniform nu stratificat, fãrã nicio miºcare aaerului.

Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorulclãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.

Coloana de ventilaþie include:o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;o articulaþie metalicã;un canal subteran cu unghiular.

Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îlîmpinge prin modulul de diminuare a zgomotului apoi în canalulde distribuþie cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicãstraturile de aer rece de la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.Bariera de aer EUWIND este un avantaj de maximã eficienþã lanivelul solului, unde acþiunea aerului rece este mult mai mare.

Distribuitor exclusiv în România: SC TERMOCLIMASRLStr. Martir Silviu Motohon 34, 300265, Timiºoara,

Tel . : 0256/250.250-1 , Fax: 0256/250.255, E-mai l :[email protected]

TERMOCLIMA

d i n s u m a rEditorial 3Material revoluþionar pentru construcþii 4, 5 Lansarea primului produs de tippolicarbonat celular fabricat în România 6Construct Expo Ambient – Gala Premiilor 2007 10Tehnologie de injectare cu rãºini 11De la Ana Lugojana la... cãrãmizi performante 13Arhitectura faþadelor cu plãci din fibrociment 14, 15Materiale de construcþii –Beton celular autoclavizat 16, 17„Bucureºtiul respirã“ –Pãdure în plus pentru Capitalã 18Betonul – temelia construcþiilor 20Termoizolaþia între funcþional ºi estetic 22, 23Mereu în actualitate polistirenul extrudat 24Soluþii pentru construcþii – „Casa pasivã“ 26, 27Premierã industrialã - O nouã linie de producþie a vatei minerale de sticlã la Ploieºti 28Lucrãri de hidroizolaþie ºi hidrotermoizolaþie 29Hidroizolaþia suprafeþelor minerale –Hidroizolanþi rigizi ºi flexibili în strat subþire 30, 31Sisteme de hidroizolaþiipentru terase ºi fundaþii 32, 33Controlul de stat în construcþii (Comentariila proiectul ISC „Codul Construcþiilor“) 34, 36, 38, 40Plase sudate 39Panouri sandwich pentru construcþii 41Alternativa viitorului 42, 43Vane de control hidraulice ºi echipamentepentru tratarea apei uzate 44, 46, 47Izolanþi profesionali 48, 49Sisteme de garduri 50, 51Am moºtenit oraºul. Ce facem cu el? 52, 54, 56Mixturi bituminoase stabilizate cu fibre 58, 59Sisteme ºi acoperiri epoxidice 60, 61„Tari ºi-n Epoxi“! 62, 63Sisteme de consolidareºi de reparare post-seism (II) 64, 66, 68Tencuieli siliconice 69, 70, 71Produse pentru profesioniºti! –Superfinisãri de calitate 72, 73Sisteme pentru planºee 74–77Comportarea construcþiilor la acþiuni seismice 78, 80, 82, 84Sistem unic de controlal productivitãþii utilajelor 86–87Universul echipamentelor specializate 90, 91Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 92, 93BAUMA 2007 – München 88, 94, 95Case de locuit din lemn 96, 98Maºini de forat cariere, studii geotehniceºi puþuri de apã 97Protecþia lemnului 99–101O nouã generaþie de anrobatebituminoase, la temperaturi scãzute, pentruîmbrãcãminþi rutiere 104, 106Betoane de înaltã rezistenþã –Comportarea la fisurare 108, 110Sisteme de încãlzire prin radiaþie 111

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 95,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

iunie 2007

Documents

Transcript of iunie 2007