CUI PAS~ ? CUI PAS~ ? Am un sentiment de total`

\ngrijorare la gândul c` \n secolulXXI, institu]ii interna]ionale [ina]ionale care s-au \nfiin]at pentrua ameliora situa]ia drepturilor fun-damentale ale omului, a[a cumsunt ele prev`zute \n Declara]iaUniversal`, semnat` la 10 decem-brie 1948, imediat dup` cea maimare conflagra]ie interna]ional` –cel de-al doilea r`zboi mondial -au e[uat lamentabil.

De la \ncheierea ultimului r`z -boi mondial [i pân` azi nu au exis-tat decât 7 ([apte) zile de pacetotal` pe \ntreg globul p`mântesc.

Cu naivitate, am crezut c` dup` Procesul interna]ional de laNüremberg, \mpotriva bestiilor hitleriste, omenirea nu va maiavea parte niciodat` de conflicte [i de astfel de mon[tri cu chipde om.

Drepturile omului sunt tot mai des \nc`lcate \n mod flagrant,\n toate formele [i \n toate ]`rile lumii, f`r` ca cineva s` vad` [is` \ncerce oprirea oric`ror derapaje de la minima normalitate.|ntr-o lume tot mai globalizat`, \n plin` ascensiune economic`[i demografic`, urm`rim cum minut de minut, drepturile fun-damnetale ale omului sunt ignorate c` sunt esen]a existen]einoastre ca oameni, ca na]iuni, ca mari entit`]i statale.

De mul]i ani tr`im un adev`rat cataclism \ndreptat cu toat`for]a \mpotriva vie]ii. Imediat dup` declan[area r`zboiului dinGolf dintre coali]ia interna]ional` [i regimul dictatorului irakianSadam Hussein, dup` declan[area r`zboiului civil din Siria din2011 dintre regimul dictatorului Al Assad sus]inut de Rusia, [iopozi]ia din ]ar`, dup` declan[area ostilit`]ilor din Tunisia, Egipt,Libia, Yemen, ostilit`]i \ncadrate generic \n sintagma „PRIM~ -VARA ARAB~”, dar [i odat` cu apari]ia Statului Islamic, a[a-zisulISIS, asist`m cum zilnic dreptul la via]` a devenit un \ndep`rtatdeziderat.

Paradoxal, constat`m cum zilnic sunt omorâ]i oameni, indife-rent dac` sunt copii, b`trâni, persoane cu dizabilit`]i, indiferentdac` sunt femei sau b`rba]i. Ei mor din cauza armelor folositede cei care nu se mai opresc din agresivitatea lor. Mor oamenipentru c` se folosesc arme de distrugere \n mas`, arme chimice,armament greu [i avia]ie cu dot`ri distructive de ultim` or`. Dis-pera]i, oamenii fug \n lumea larg` din fa]a gloan]elor, dar multprea mul]i dintre ei nu mai ajung la nici o destina]ie, pentru c`mor \neca]i, mor de foame [i frig sau de diverse boli, devenindvictime colaterale ale aceluia[i r`zboi nemilos.

Conflictul se acutizeaz` tot mai mult, spre nefericirea victime-lor agresiunii generate de dorin]a de putere a unor lideri crimi-nali. Ce face omenirea, ce face ONU, ce face Uniunea European`,ce face – „jandarmul planetar” de peste ocean, ce fac ]`rile de-mocratice, membre ONU, care lupt`, cic`, pentru ap`rarea drep-turilor fundamentale ale omului? Dar, la urma urmei, ce facemnoi, care tot timpul am a[teptat ca altcineva s` ne fac` [i s` nerezolve „agenda de lucru”?

Nimeni nu face nimic! Trist este c`, totu[i facem ceva, [ianume, c` devenim p`rta[ii unor crime abominabile! Este plin[mass-media de imaginile copiilor agresa]i de nemernicia celorcare sus]in oribilele r`zboaiele, copii care ne cer s`-i salv`m, s`le respect`m sacrul drept la via]`!

Putem s` ne facem c` nu vedem aceste monstruozit`]i?Putem tr`i deta[a]i de tot ce se \ntâmpl` \n jurul nostru? Cu cer-titudine nu!

Devenim, ignorând asemenea realit`]i, coautorii unor crime\mpotriva umanit`]ii, care nu au nimic comun cu tot ceea ce artrebui s` facem pentru viitorul planetei.

Am sc`pat, oare, situa]ia de sub control? Nu mai suntem \nstare s` o reglement`m spre binele tuturor? Este grav c` nug`sim calea spre oprirea acestor crime groaznice.

|n acest punct critic, a ajuns omenirea [i nimic nu \mi d` spe-ran]a c` va fi mai bine. A[tept noi vremuri, de[i sunt sigur c` vii-torul nu ne va aduce nimic bun.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l XV I I IAnu l XV I I I

IUNIEIUNIE 20172017

P a g . 4 - 5

P a g . 2 - 3

DIICOT a deschisDOSAR PENAL \n cazul S.I.P.A.

Direc]ia a deschis un dosar in remin rem pentrudivulgarea informa]iilor secrete de stat [i ne-glijen]` \n serviciu pentru documentele dis -p`rute din arhiva serviciului secret alMi nis terului Justi]iei, \n urma plângerii depusede jude c`torul Cristi Danile], \n leg`tur` cu in-forma]iile ap`rute \ntr-un articol \n Evenimen-tul Zilei \n care se spunea c` din arhiva SIPAar fi fost copiate [i distruse dosare ale unormagistra]i.

Astfel, procurorii au demarat cercet`riledup` ce \n pres` au fost publicate documente

secrete referitoare la arhiva SIPA, documentepentru care Ministerul Justi]iei \nc` a[teapt`publicarea \n Monitorul Oficial a Hot`rârii deGuvern referitoare la desecretizarea arhiveiSIPA. Plângerea judec`torului Cristi Danile] afost f`cut` la Parchetul General, \ns` ea a fostdeclinat` spre competen]a procurorilor de laDIICOT.

”Depinde pân` unde va merge ancheta DII-COT. Dac` se intr` \n profunzime, va fi des-ecretizat raportul Predoiu-Chiuariu, e posibils` se fac` ceva bun. Dac` nu, e ap` de ploaie.Nu am fost citat la DIICOT. O anchet` care s`verifice doar de ce am publicat noi documen-tul va fi de râsul curcilor.”, a declarat Dan An-dronic la Antena 3.

Cristi {elaruCristi {elaru

stiripesurse.ro 7 Iunie 2017

M O N I T O R U LM O N I T O R U LD R E P T U R I L O R D R E P T U R I L O R O M U L U IO M U L U I

S . I . P . A .S . I . P . A .NOAPTEA, CA HO}II. . .NOAPTEA, CA HO}II. . .

D O S A R U L D O S A R U L «« R E V O L U } I AR E V O L U } I A »»L A P E R S O A N A IL A P E R S O A N A IDEZV~LUIRIDEZV~LUIRICUTREMUR~TOARECUTREMUR~TOAREVictor Atanasie St`nculescu:„Cum am complotat cu Iliescu, cu KGB-ul, cu ungurii [i cu americanii ca s`-l d`m jos [i s`-l ucidem pe Ceau[escu”

Punctul Punctul pp e Ye YC o n t r a - a n t i c o r u p ] i aC o n t r a - a n t i c o r u p ] i a

Un vajnic sus]in`tor al anticorup]iei marca „MM 10!” ([i credincios tovar`[ de de pahar alunui fost ministru care \l angajase consilier sub acoperire) are o revela]ie care pur [i simplu \iblocheaz` intelectul: toat` tevatura din ultima vreme, cu binoame, trinoame, cinele lui Oprea,dar - mai ales - sala de lectur` SIPA au un unic [i monstruos obiectiv: com promiterea, total`dac` se poate, a anticorup]iei printr-o m`iestrit articulat` contra - anticorup]ie!

|n opinia (ferm`) a respectivului totul, dar absolut totul, este cusut cu a]a alb` a diversiunii,culmea reprezentând-o afirma]ia iresponsabil` c` Monica Macovei, aceast` veritabil` preo -teas` a moralit`]ii politice, ar fi tras vreun beneficiu personal de pe urma inventarului f`cutde credinciosul Cristi Danile] dosarelor cu inform`ri referitoare la magistra]i.

Oricât mi-a[ dori s` pot fi de acord cu sus]in`torul acestei teze, tot m` \ncearc` ni[te umbrede \ndoial`. Dar dac`...?

Desigur, nimeni nu poate b`ga mâna \n foc c` la aniversarea lui On]anu comesenii ar ficomplotat cum s` ia din voturile lui Geoan` [i s` i le transfere [ti]i dv cui - iar asta chiar dac`procesul de votare de la Paris ridic` serioase semne de \ntrebare, pe care doar teoriarelativit`]ii le-ar putea l`muri.

Sigur c` nici Codru]a Kovesi, cea care declara c` detest` compania politicienilor, nu preaavea ce c`uta la respectiva sindrofie, mai ales c` nici nu avea loc \n crama unei podgorii.

Cât despre generalul Coldea, acesta nu putea fi acolo decât \n calitatea sa de subaltern allui Maior, pentru a asigura protec]ia inclusiv informativ` a [efului s`u.

Nu [tiu ce elemente semnificative ar putea desprinde comisia parlamentar` din investigareaacestui episod (despre dosarul deschis „la mi[to” de Laz`r nici nu merit` s` mai pomenim),mai ales c` la origine se afl` o „turn`torie” f`cut` de comun acord cu cei turna]i [i investiga]i.

Nici m`car dintr-o alt` anchet` parlamentar` (legislativul ar trebui s` se mi[te mai vioi, c`iar i-o ia Laz`r \nainte) referitoare la arhiva SIPA, nu v`d ce s-ar mai putea desprinde semni-ficativ, din brambureala interesat` care a domnit acolo.

Cu siguran]` c` Danile], luându-l pe pre]iosul s`u „nu” \n bra]e [i netrebuind s` \nfruntealte acuza]ii decât cele ale celui care a dat \n vileag t`r`[enia când nu mai avea nimic de pier-dut \n confruntarea sa cu parchetul.

Cât despre Monica Macovei...Dac` poate fi ceva desprins din acest [ir de \ntâmpl`ri ne\ntâmpl`toare, acest ceva se refer`

la mecanismele vicioase ale ac]iunilor c`rora li s-a pus numele pompos de anticorup]ie. Se poate reconstitui modul de func]ionare al regl`rilor de conturi politice, pe filiera ob]inerii

de informa]ii din ascult`rile efectuate de SRI, combinarea lor cu rodul denun]urilor interesateob]inute cu tehnica proprie procurorilor DNA [i - mai ales - conectarea dosarelor astfel rezul-tate la mecanismul esen]ial de ob]inere a condamn`rilor necesare.

Filierei deja amintite i s-a al`turat - cu rol hot`râtor - |nalta Curte de Justi]ie, unde persoanemanipulabile ca Livia Stanciu (ajuns` de-a dreptul miraculos \n aceast` func]ie, \n ciuda mo -destiei sale intelectuale mai mult decât evidente )au putut s` manipuleze, la rândul lor, ma -gistra]i care aveau ceva pe con[tiin]a moral` [i profesional`, sau ceva de câ[tigat.

Cam pe aici se situeaz` contribu]ia „copiilor” f`cute prin arhiva SIPA, când se ardeau be-curile, ca [i succesul de-a dreptul consternant al unor instan]e care au reu[it condamn`ri spec-taculoase \n lipsa probelor, sau pe baz` de...telepatie!

Dac` lu`m la num`rat inventarul succeselor anticorup]iei, vom constata c` \n afara cauzelor„dedicate”, care trebuiau rezolvate cu orice pre], restul este plevu[c`, prea pu]in semnificativ`pentru o anticorup]ie real`.

Iar dac` ceva este contra anticorup]iei, nu poate fi decât ea \ns`[i [i cei care o reprezint`.

Octavian ANDRONICOctavian ANDRONIC

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

M` uit dac`, dup` ”marea desecretizare” a numelor celor care acumni[te ani au vizitat SIPA, se isc`, la simpla pronun]are , cutremur.

A[! Sunt 22, cei mai mul]i anonimi. Dac` au fost acolo, i-a trimis cineva. Cine i-a trimis? Marea

”dezv`luire” nu ne d` l`muriri. Iat` ce notam eu acum câteva zile,când secretul era \nc` \mpachetat, iar ministrul de la Ia[i ni-l plimba,ademenitor, pe la nas:

Discu]ie relaxat` despre SIPA, parol` compus` din abrevieri, care ainflamat curiozit`]i [i a snopit emisiunile TV. SIPA e sandviciul dediminea]` [i s`punul cu care se ung seara [treangurile iluzorii.

O port, discu]ia, cu un coleg din zona investiga]iilor ziaristice, decare eu m-am desp`r]it \n tinere]e, g`sindu-m` inapt s-o practic.

– Ce e SIPA asta, de fapt?– De fapt e un fel de SRI mai mic, din multele cio buri \n care s-a

spart Securitatea. Misiunea era s`-i caute de secrete, de momente f`r`]oale pe ei, pe magistra]i.

– {i cine pl`tea pentru asta?– Cine?! Eu, tu, noi!– Nu m-ai \n]eles! Cine voia s` afle, s` [tie? Cine era interesat s`

afle cum arat` \n alcov un magistrat, b`rbat sau femeie, [i la ce trebuiapentru na]iune chestia asta?

– {tii ”O scrisoare pierdut`”?– Ce \ntrebare-i asta? Normal c` [tiu intriga, t`m b`l`ul politic…Am

\n cap replici!– Ei, cam de a[a ceva e vorba [i aici. O scrisoric`, o \nregistrare, o

poz` cu judec`toarea sau procuroarea f`r` chilo]i…– Ce suferin]e are Justi]ia dac` una sau unul au o via]` intim` mai

zburdalnic`?– Are, mai ales dac` respectiva judec`toare e \n pat cu unul pe care

urma s`-l condamne! Sau un procuror pe plaj` la Miami cu unul pecare-l caut` de corup]ie \ntr-un dosar greu!

– Cu de-astea s-ar fi ocupat SIPA, crezi tu?– {i din astea. Sau mai ales din astea! Nu cu accent pe corup]ie,

[p`gi – mai greu de dovedit -, ci pe via]a intim`.– |mi amintesc, dup` '90, o \ntâmplare, zic eu. Unul voia s`-mi

vând` o poz` cu o persoan` plimbat` de co legi beat` \ntr-o roab`,prin anexele procuraturii unde lucrau to]i [i seara puneau de-o be]ie.Dama cam bea, dar asta n-a \mpiedicat-o s` ajung` mare, \n guvern.N-am vrut poza, dar am urm`rit cu interes evolu]ia respectivei. Nu [tiudac` acea \ntâmplare i-a dijmuit cariera care e, \n continuare, \nflori-toare.

– Cine crezi c` a bântuit, cum a spus ministrul de azi al Justi]iei,prin arhivele SIPA, la ceas interzis? Uit`-te cine strig` cel mai vârtos [icere desecretizarea!

– P`i [tiu vreo doi, care par uneori unul [i acela[i – B`sescu [iUdrea. Dar nu-i v`d pe `[tia umblând pe furi[ prin arhivele Securit`]iicroite s`-i \nfunde pe magistra]i!

– Pe ei, nu-i vezi! Dar nu trebuiau s` mearg` direct. Aveau [i au\nc` servitori care pot face treaba asta.

– Coldea?– Coldea dac` avea nevoie de informa]ii de acest gen le avea f`r`

s`-[i deplaseze el epole]ii!– Pe cine ar vrea s` \nghesuie B`sescu, Udrea, dac` tot i-am po -

menit, [i, probabil, al]ii ca ei, folosind detalii de pantaloni \n vine? –Pe mama \n niciun caz, c` a murit!

Via]a public` se rote[te azi, ca la ringhi[pil, din ce \n ce maiame]itor, \n jurul subiectului SIPA. Ce va ie[i de aici? Ca de obicei,probabil, nimic. Poate c` prin casele judec`]ii tremur` niscaiva n`dragipurta]i cu dung` [i asud` tivurile unor rochi]e r`mase ne[ifonate. Darcam atât.

A[a \ncheiam \nsemn`rile mele care, observ, n-au fost contrazisefrontal, ast`zi, joi, de \n`l]are, când scriu, dup` ce domnul Toader [i-a probat vitejia.

Avem, iat`, lista celor 22 care au penetrat SIPA, care au p`truns \nodaia marilor secrete, care …

Cei mai mul]i sunt slujba[ii altora. Ce au c`utat, pe cine, cu ce”scrisorici” compromi]`toare au plecat? Au [antajat pe cineva? Pecine?

Marea dezv`luire de azi, orfan` de nume sonore – ar fi dou` sautrei -, fiindc` numele sonore nu se duc ele direct s` f`ptuiasc` lucrurimurdare, e un – scuza]i – fâs. {i apoi, ”dezv`luirile” de acum un dece-niu sunt o bun` cortin` pentru mize riile [i suferin]ele de azi.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 25 mai 2017

Mizerii le vechi, Mizeri i le vechi, o bun` cortin` o bun` cortin`

pentru cele de azipentru cele de azi

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Au

rel

SU}~

- {

AI

Au

rel

SU}~

- {

AI

Organiza]ia pentruAp`rarea Drepturilor Omuluia scos de la tipar RAPORTULRAPORTULPRIVIND STAREAPRIVIND STAREANA}IUNII NA}IUNII |N ANUL |N ANUL 2016,2016,edi]ie bilingv`.

Analistul politic, Cozmin Gu[` cutre -mur` scena politic`.

Scandalul dezv`luirilor despre arhivaSIPA l-au f`cut pe Gu[` s` devoalezemai multe lucruri grave.

SIPA trebuia \nchis` conform legii,subliniaz` Cozmin Gu[`.

Se foloseau date despre via]a perso -nal` a altor de ]inu]i, a procurorilor, saua judec`torilor pentru a influen]a decizii\n justi]ie prin [antaj, iar asta este o in-forma]ie ob]i nut` \nc` de acum 14 ani,din 2003, a explicat consultantul politic,care a vorbit pe larg, \ntr-o interven]ietelefonic` la Realitatea TV, despre scan-dalul iscat \n urma dezv`luirilor lui DanAndronic.

”Am demisionat din PSD \n 2003, deZiua Americii. Din ambi]ie, am \nceputs` investighez, [i primul lucru pe care l-am discutat \ntr-o conferin]` \n toamnalui 2003 a fost arhiva SIPA. Atunci, acum14 ani, vorbeam de necesitatea ca SIPAs` nu mai existe ca serviciu secret, dincauza torturilor la care erau supu[i uniide]inu]i - nu li se d`dea m\ncare sauap` o zi [i ofi]erul SIPA \i chema apoi s`spun` ni[te lucruri.

Am aflat despre aceste proceduri aleSIPA pe când pe doamna Macovei n-ointeresa subiectul”, a declarat CozminGu[`.

Se foloseau date despre via]a per-sonal` a altor de]inu]i, a procurorilor,sau a judec`torilor pentru a influen]adecizii \n justi]ie prin [antaj, a subliniatconsultantul politic.

Cozmin Gu[` a explicat cum a ajunsMonica Macovei \n func]ia de ministrual Justi]iei \n timpul mandatului lui Tra-ian B`sescu.

”Dup` ale gerile din 2004, cândAdrian N`stase a fost \nvins, am fost pus\n postura s` sprijn ocuparea postuluide ministru al Jus ti]iei de c`tre cinevadin societatea civil`, care p`rea potrivit,respectiv doamna Monica Macovei”, aafirmat consultantul politic, precizând c`nu [tia c` aceasta fusese propus` deTraian B`sescu drept ministru al Justi]ieitocmai pentru ca ”era un om al lui

George Soros”, \mpreun`, spune el, cuRenate Weber.

”De ce B`sescu s-a \nc`p`]ânat atâtde mult s` lu`m MinisterulJusti]iei, când partidul nuvoia acest lucru?!

N-am [tiut c` e agentullui Soros. Aceast` impunere \n Justi]iea oamenilor s`i s-a doveditc` n-a fost cel mai bunlucru pentru societatearomâ neasc`. Monica Ma-covei a avut o in ten]ie cuSIPA, dar n-a rezolvat-oono rabil”, a preciat CozminGu[`.

SIPA bine\n]eles c` numai trebuia s` existe, a sub-liniat consultantul politic, afirmând c`arhiva serviciului se pare c` a fostcopiat` [i folosit` \n ace[ti 14 ani ca s`rezolve anumite cazuri.

”S-a scris \n pres`, la nivelul anilor2005, 2006, 2007, c` cineva are accesla SIPA [i o foloseste pentru anumite in-terese de a su bordona sistemul care eratotal imperfect. Marile decizii care au in-fluen]at soarta ]`rii au fost luate la nivelde Justi]ie. Cunosc oameni politici [i dinJusti]ie, care \nc` mai sunt activi, care auc`zut sub acest demers al dosarelor dela SIPA”, a dezv`luit Cozmin Gu[` la Re-alitatea TV.

Dan Andronic, \n campania lui, are omiz`, a subliniat consultantul politic - ede succes, ca dovad` tirajul ziarului \ncare sunt publicate materialele.

|n acela[i timp, a eviden]iat CozminGu[`, Dan Andronic are acces la dis cu]iicu oameni care au condus statul din di-verse pozi]ii - a avut [i are leg`turi [i cufo[ti pre[edin]i, fo[ti prim-mini[tri [i oa-meni care au avut acces la in forma]ii -,iar faptul c` vine cu asemenea date,citând dintr-un raport, a[teptând con-firm`ri [i de la al]i participan]i la acestjoc, trebuie s` ne fac` s` trat`m cu seri-ozitate acest caz.

”Este vorba despre [antaj al unorconduc`tori din Justi]ie. |n '89, Voinea a

fost pus procuror al acuz`rii \n acel pro-ces pentru a putea umili cu voce puter-nic` cuplul dictatorial. Acolo a fost deexecutat o misiune. Sau Am`riei, de laPNA. Ne-am trezit cu un [ef care venise[i din spital. Era nimeni. Apoi am aflat c`[i el avea un accident din culp`, care nufusese investigat. Atunci mi-am datseama cum se f`ceau numirile \n Jus -ti]ie”, a explicat consultantul politic.

Magnitudinea acestui scandal esteunic`, enorm`, afirm` Cozmin Gu[`.

"Dac` a existat vreun câmp tactic, afost administrat prin purterea dosarelor.Un câmp tactic poate fi realizat prin in-fluen]e nev`zute, bine administrate, pre-cise, care nu pot fi decât dosare”, a maideclarat consultantul politic.

"La SIPA, arma este foarte complicat`,pentru c` ea se exercit` \mpotriva unoroameni care trebuie s` \mpart` drep-tatea, \mpotriva unor acuzatori cum suntprocurorii", a precizat Cozmin Gu[`.

Consultantul politic a ad`ugat c` "Ro -mânia nu se poate asana prin ale geri,pentru c` alegerile nu vor putea fi nicio-dat` libere \n prezen]a dosarelor de[antaj", men]ionând c` acest demerseste unul extrem de important.

"Acest demers este unul extrem deimportant. Sigur, putem suspecta, darnu ne intereseaz` pe noi. Dan Andronic

are o rela]ie apropiat` de Traian B` -sescu, care dore[te s-o apere pe ElenaUdrea. Care [i cu Sebi Ghi]`, [i cu Ponta,[i cu Dragnea. Da, e adev`rat. Ele suntspecula]ii, ele pot s` fie decupate [i s`r`mân`. Sigur c` putem s` acuz`m c`unii au o miz` personal`, pentru c` sunt\n pericol. Se ap`r` cu armele pe care leau \n dotare. Numai c` miza noastr` cateleviziune, ca oameni invita]i, ca dis -cu]ie, este o miz` legat` de destruc-turarea unui sistem concentra]ionar, \ncare al]ii au preluat o arm` letal`, pentruc` asta s-a \ntâmplat. Cineva foloseaarma letal` numit` 'dosarul de la SIPA'\mpotriva judec`torilor, procurorilor. {ial]ii, \n loc s` izoleze aceast` arm` letal`nepotrivit` \ntr-o democra]ie, au pre-luat-o, probabil prin copierea unor doc-umente [i folosirea lor ulterioar`, [i aufolosit-o. Deci sunt la fel de blamabileambele tabere. [i cei care au folosit SIPApân` la desfiin]are, [i cei care au folositdosarele SIPA dup` desfiin]are.

Aici trebuie s` r`mân` oamenii cin-sti]i care doresc s` afle adev`rul [i caresunt convin[i de un lucru: România nuse poate asana prin alegeri, pentru c`alegerile nu vor putea fi niciodat` libere\n prezen]a dosarelor de [antaj, iar aici\n prim-plan sunt cele din justi]ie. LaSIPA, arma este foarte complicat`, pen-tru c` ea se exercit` \mpotriva unor oa-meni care trebuie s` \mpart` dreptatea,\mpotriva unor acuzatori cum suntprocurorii. Este un dosar de [antaj care\[i produce efecte prin deciziile careprivesc statul român, vezi alegerile din2009, sau care privesc soarta unor oa-meni care fac mai mult` sau mai pu]in`pu[c`rie sau deloc, când e cazul", a maiafirmat Cozmin Gu[` la Realitatea TV.

s t i r i p e s u r s e . r os t i r i p e s u r s e . r o

16 Mai 2017

JOCUL DE-A BALAN}A

De oriunde ai privi-o – din fa]` saudin profil –, arhiva SIPA arat` ca Mo -nica Macovei.

Din fiecare fil` a raportului comisieiChiuariu r`zbate chipul contesei s\n -geroase, femeia-vampir a Mineriadei [ia anilor de dinainte, care a supt dinJusti]ie ceea ce B`sescu a supt din sti-cle: volumele [i t`ria.

Din arhiv` au disp`rut documente,a[a zice raportul.

Alte documente au fost copiate, al-tele modificate, altele distruse. Iar oa-menii trimi[i de Macovei s` se ocupede dosare n-au l`sat nici o urm` scris`a acestor pierderi sau sustrageri, cidoar un haos convenabil.

Monica Macovei a dat buzna \n de -mocra]ie cu un trecut la fel de cl`tinatca al superiorului ei etilic, cu un

co[mar la fel de negru [i cu o grab` dea [terge urmele la fel de mare.

Dosarele Securit`]ii, \n care st` as-cuns trecutul c`pitanilor de vas, s\ntcroite din acela[i material ca dosareleSIPA, unde st` ascuns, \ntre altele, tre-cutul procurorilor comuni[ti.

Comisia \nfiin]at` de Chiuariu \n2007 pentru a investiga arhiva SIPA aajuns la locul accidentului prea t\rziu.\ntre timp, din ordinul [i cu participareaMonic`i Macovei, s-au derulat altepatru atacuri.

“Prima” comisie numit` de Macoveie cea din 2006, format` din istorici,consilieri de stat, consilieri de-ai min-istrului, c\]iva securi[ti de la DGPA [ijudec`torul turn`tor la ambasade Va -silic` Danile].

“A doua” comisie, format` doar dinDanile] [i un procuror de cas`, a “ana -lizat [i a stabilit destina]ia” pentru ceeace a mai r`mas din arhiva analizat`deja.

Marfa fusese mutat` de prima co -misie de la Ministerul Justi]iei la Ad-

ministra]ia Na]ional` a Penitenciarelor– probabil cu un Trabant.

Abia \n urma acestor comisii a venitcomisia Chiuariu-Predoiu, cea cu ra-portul. Dar, \n 2005, cu un an \naintede “prima” comisie, Macovei numisedeja o comisie de patru oameni, pecare a aruncat-o \n arhiva Serviciului deInforma]ii Clasificate din cadrul M.J. [ia \nchis u[a \n urma ei.

Cei patru fantastici s-au jucat cu do -sarele ca m\]ele din Humule[ti cu mo-toceii mamei lui Creang`, iar la sf\r[it“au ridicat documente din arhiva oper-ativ` pe care le-au predat ministruluiJusti]iei Monica Macovei”.

{i s-a mai intrat \n c`m`rile SIPA,

chiar \nainte de aceast` comisie. A fosto vizit` romantic`, dup` cum poves -te[te consilierul de atunci al lui Ma-covei.

Ea [i T`p`lag`, \nfiora]i de aven tur`,cu fluturii Justi]iei f\lf\indu-le \n burt`,au p`[it prin arhiva dezvirginat` pentruei de securi[tii care str\ngeau cheile lapiept. Atunci se va fi aprins flac`ra carei-a unit pe Dan [i pe Monica \n lungalor logodn` anticorup]ie, flac`r` care [iazi, c\nd pasiunea se confrunt` cu an-cheta [i loialitatea cu dispari]ia do -sarelor, \nc` mai arde.

Arhiva SIPA nu mai e de mult ceeace pretind cuvintele. Ea a fost torturat`la Ministerul de Justi]ie [i mutat` laANP. S-au aplicat asupra ei proceduride copiere, sustragere, distrugere, du -p` cum sus]ine un raport oficial.

Practic, acum se discut` despre uncadavru. Putem s`-i spunem corpuldelict.

D o r u D o r u B U { C UB U { C U

30 Mai 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

B l o g n o t e sB l o g n o t e sS . I . P . A .S . I . P . A .N O A P T E A , C A H O } I I . . .N O A P T E A , C A H O } I I . . .

Cutremur scena politic`:'Justi]ia, manipulat` prin dosarede [antaj'

MESAJUL KGB, PRIMIT LA BALATONMESAJUL KGB, PRIMIT LA BALATONEra mai \ntâi \ntâlnirea cu omologul

meu ungar de la Direc]ia de |nzestrare (n.r.– generalul Victor St`nculescu [i-a petrecutvacan]a din vara lui 1989 la Balaton, \n Un-garia).

El a venit apoi cu Karpati, care era atunci[ef al MSt-M ungar. (…) A mai venit atunci[i [eful Direc]iei de construc]ii a lor, care,s`racu’, a [i murit \necat \n mare dup`scurt timp.

{eful acela de la KGB ocupa o zon` maimare, nu putea s` fie numai al Ungariei,era prea pu]in pentru importan]a pe careo avea. Cred c` acoperea zona Cehoslova-cia, Ungaria, Iugoslavia [i probabil [i pe noi.(…)

La Balaton s-a discutat altceva: Ce fa -cem, c` soarta comunismului este pe -cetluit`! {i d`dea exemplul lor c`, \nc` din1954, au \ncercat reforma, dar noi am statdeoparte, c` atunci când a fost presiuneape Cehoslovacia iar am stat deoparte, c`românii au o tradi]ie \n a nu accepta sis-temul sovietic ca atare, s` ne comande, [iprin urmare va fi greu s` p`trund` \n Ro -mânia ideile lui Gorbaciov.

El era preocupat de faptul c` liberali za -rea gorbaciovist` va fi respins` de ro mâni,pentru c` ei resping tot ce vine de la Mos -cova, din principiu. Or, acum era alt ceva,era adev`rata reform` a sistemului.

Cam asta a fost tema. El p`rea s` spun` c` regimul \n sine, [i

al lor, [i al nostru, nu e bun. Asta s-a discu-tat.

El tot repeta: «|n ‘54 nu v-a]i b`gat, \n1968 nu v-a]i b`gat, dar neutralitatea astaar trebui acuma s` fie reconsiderat` [i s`gândim \mpreun` ce s` facem. Regimul \n -cepe s` sl`beasc` [i societatea nu va a[ -tepta. Trebuie s` face]i ceva, s` coo pe ra]i».(…)

Probabil c` se \ntrevedea un rezultatprin Gorbaciov. Mai pe române[te, conclu -zia era c`, de data asta, Gorbaciov vasparge b`[ica.”

“CO{UL CU FRUCTE” “CO{UL CU FRUCTE” AL ATA{ATULUI MILITAR UNGARAL ATA{ATULUI MILITAR UNGARSt`nculescu omul ungurilor [i al KGB-ului sovietic...Aradi vorbea române[te perfect, am dis-

cutat cu el de câteva ori, mi-a povestit cuma tr`it \n România [i cum a ajuns apoi \nUn garia.

L-am simpatizat.

Mi-am dat seama c` vrea s` afle maimult despre noi, [tiam c` are nevoie s`ob]in` anumite informa]ii, i-am dat exactce [tiam c` avea nevoie s` ob]in`, nu i-amdat nimic \n plus, care s` penetreze \n in-terior. Aveam destule variante pentru str` -ini, s` le dau ce voiam eu, nu ce voiau ei.

Aradi a spus: «Domnule general, cefacem mai departe?». «Ce s` facem?» – zic.«P`i, mi s-a spus c` s-a discutat cu dvs. \ntrecut… Trebuie s` ne unim ca s` ie[im dinaceast` \ncurc`tur` care se cheam` boalacomunismului.»

{i eu i-am r`spuns: «M`i, Aradi, ce pu -tem s` facem noi? S` a[tep t`m, c` n-avemcum s` \ncepem noi doi, suntem prea jos.La Ialta cei doi au hot`rât ce vor face cu Eu-ropa. Se vor \ntâlni din nou ca s` hot`rasc`.Dup` aia vine rolul oamenilor care s` fac`opera]ia \n sine. Asta trebuie f`cut. S`vedem. Nu pot s` garantez la ora actual`c` vom reu[i numai noi doi. Eventual, tu aileg`tura pe o parte, eu am leg`tura pe alt`parte. Ce facem? Tu [tii c` [i la tine, [i lanoi toat` lumea este cu ochii pe `[tia caresuntem de origine burghez`».

A fost o discu]ie care, \n primul rând, nua fost \nregistrat`, sigur, c` nu aveau cum,pentru c` eu controlam biroul periodic, s`nu-mi apar` ceva. {i \n al doilea rând, nu aexistat nici un schimb de documente, lucrucare ne-a ferit de orice \ncurc`tur`.

AMENIN}AREA LUI GORBACIOVAMENIN}AREA LUI GORBACIOVDou` momente \mi aduc aminte. Primul, atunci când a venit Gorbaciov \n

România. Am aflat c` a fost scandalul `lamare \ntre Gorbaciov [i Ceau[escu, s-aucontrat foarte dur. Ceau[escu i-a repro[atlui Gorbaciov c` distruge comunismul.

Când a plecat la Moscova, Gorbaciov \ispune secretarului-adjunct cu propagandade la ru[i, nu-mi amintesc acum exact nu-mele, \i spune: «Acest Ceau[escu va ter-mina r`u!».(…)

Noi am avut mai multe \ntâlniri cu sovi-eticii. Ultima a fost cu Tratatul de la Var -[ovia, \n 1989. Aceast` \ntâlnire a luiGor baciov la Bucure[ti cu Ceau[escu a fostprilejuit` de \ntrunirea Tratatului de laVar[ovia. Practic era \ntâlnirea noastr`, amilitarilor, iar delega]ii militari au comen-tat. (…) Atunci mi s-a spus clar: «Ciocnireaa fost extrem de dur`!». Eu am undeva no -tat numele acelui se cretar cu propagandacare a transmis informa]ia, pentru c` m-afrapat amenin]area lui Gorbaciov.

VARIANTELE SCHIMB~RIIVARIANTELE SCHIMB~RIILUI CEAU{ESCULUI CEAU{ESCUCei de la Securitate aveau semnale din

exterior, \n primul rând, [i bine\n]eles c`ambele zone, Estul [i Vestul, se puseser`de acord [i lucreaz` prin oamenii lor deaici. Tot ei mi-au spus c` s-au intensificatac]iunile lor la noi \n ]ar`. (…)

Mai era apoi cel care se ocupa de pro -ble mele administrative ale Securit`]ii [iapoi, dup` decembrie, a fost pus la Poli]ie.

El mi-a spus c` \ndep`rtarea lui Ceau -[escu se va produce la sfâr[itul anului, iarac]iunea va fi a partidului. A[a se explic`de ce a[teptam Congresul ca moment alschimb`rii. (…)

Pentru a sc`pa, trebuia s`-l debarc`mpe Ceau[escu.

Securitatea [tia asta [i de aceea nu voias` se bage, pentru c` nu [tia cine câ[tig`. Ei au a[teptat pân` \n ultimul moment, [iasta i-a costat.

A doua variant`. V-am spus: era exclus`o revolt` a popula]iei. Aceast` variant`exis ta doar \n planurile sovietice, care gân-deau \n termenii marxi[ti, ai maselor.

Ceau[escu a fost nuca tare \n jocul pute -rilor. O mare parte din violen]ele de la nois-au datorat faptului c` Ceau[escu a fostnuca tare pe care nu o puteau sparge cuaparatul de partid.

S-a certat cu Gorbaciov, s-a certat [i cuBush sr, i-a jignit. Cu Bush mai pu]in, darlui Gorbaciov i-a spus mai multe [i maidure, acuze grave, care au generat r`z -bun`ri.(…)

Sus, la nivel \nalt \n partid, existau ceicare \[i d`deau seama c` economia seduce. |n aceste condi]ii au \nceput s`aplece urechea la sovietici.

Cea mai u[oar` scuz` era c` a pus Cea -u [easca mâna pe putere. Aceasta a fost unfel de masc`, de aparen]` pentru cau zelemai grave.

}INTA: SECURITATEA}INTA: SECURITATEASt`nculescu era [i omul americanilor nu numai al ru[ilorEram prieten cu ata[atul militar ameri-

can la Bucure[ti. V` rog s` nu-i da]i nu-mele.

Am fost la el, la re[edin]a lui, de mai multeori, inclusiv cu ata[atul militar francez, carest`tea pe Doroban]i (…); informa]ia mi-adat-o americanul. «Fii atent, ai grij` c` Se-curitatea trebuie s` dispar`!»

|mi pare r`u c` nu pot s` v` dau am` -nunte mai precise, pentru c` pe unele le-am uitat, pe altele am vrut s` le uit. Atunci,imediat, aveam nevoie de un interlocutorca dvs. Acum \mi este greu s`-mi amintesclucruri pe care am vrut s` le uit.

SPRIJIN IUGOSLAVSPRIJIN IUGOSLAV- V` ajut`m, dar ne da]i Banatul!La Timi[oara, când a venit consulul iu-

goslav la Comitetul Jude]ean de Partid, n-am fost prezent la discu]ie, dar mi s-a spusc` era foarte deranjat c` este \mpiedicats`-[i \ndeplineasc` misiunile.

El \[i oferise ajutorul, chipurile, dar aju-torul era Banatul, v` ajut`m, dar ne da]iBanatul.

Doi: am aflat mai multe date de la b` -ie]ii de la Securitate, cum a fost cu eveni-mentul care a inflamat fitilul de la Tökes,c` asta a fost, un fitil, care a ars mai binesau mai prost, dar a fost folosit.

Veneau agen]ii acolo, veneau [i plecau\n schimburi. Voiau s` [tie cum decurgeac]iunea, ca s` poat` s` duc` mai departe,s` \mpr`[tie vestea [i s` declan[eze ac]i -unea \n ora[.

Erau foarte mul]i str`ini. Au spus c` auvenit foarte mul]i b`rba]i \n ma[in`, \n ex-cursie, f`r` nici o femeie sau copil.

Dom'ne, zic, chiar a[a?! Pe vremea aianu eram familiariza]i cu fenomenul gay. Camilitar, eram printre primii care \[i puteauda seama c` ̀ [tia au venit cu misiune, n-auvenit s` se plimbe. (…)

Au fost prin[i ni[te str`ini. Nu se [tie ceeste cu ei. Erau cu documente de tranzitsau de concediu. Când \i \ntrebau, ei r`s -pundeau c` li s-a comunicat c` Timi[oaraeste cel mai vechi ora[ din Europa unde s-a in-trodus iluminatul cu gaz, tramvaiul [i nu[tiu mai ce.

“TR~DAREA” LUI MILEA“TR~DAREA” LUI MILEAMilea a f`cut un gest care v`d c` nu este

\n]eles. Pe 22 diminea]a, Milea a ie[it \n

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

DEZV~LUIRI CUTREMUR~TOAREDEZV~LUIRI CUTREMUR~TOAREVictor Atanasie St`nculescu: „Cum am complotat cu Iliescu, cu KGB-ul, cu ungurii [i cu americanii ca s`-l d`m jos [i s`-l ucidem pe Ceau[escu”

DOSARUL «DOSARUL « REVOLU}IA»REVOLU}IA»LA PERSOANA ILA PERSOANA I

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

strad` la trupe [i le-a spus: «M`i, vede]i, nucare cumva s` trage]i!», dup` ce noapteatr`seser` la ordinul lui [i omorâser` oa-menii de la Universitate. Milea era \nso]itde aghiotantul de la Direc]ia a V-a a Secu-rit`]ii.

Pân` a ajuns sus, bine\n]eles c` tova -r`[ul a aflat de «tr`darea» lui Milea. Imediatce a venit sus, i s-a dat ultima lovitur`. (…)

Trebuie s` se \n]eleag` faptul c`, \n acelmoment, cei doi, Ceau[escu [i Milea, r` -m`seser` izola]i. Activi[tii de partid fu geauca potârnichile, Securitatea nu mai executaordinele, Ceau[escu nu-l mai avea decâtpe Milea pentru continuarea ac]iunii denoaptea.

La ora 9:00 toate coloanele de blindateerau \n mi[care, iar la ora 10:00 am g`sitcoloana de la Mihai Bravu intrat` deja peOlteni]ei [i cobora pe Dealul Viilor. Urmaun m`cel, pentru c` ̀ [tia de la Mihai Bravuf`ceau instruc]ie [i erau unitate de elit`.Milea s-a dus sus, la etaj, a cerut pistolul [is-a sinucis. A fost momentul ultim.

ISTORIA PICIORULUI |N GHIPSISTORIA PICIORULUI |N GHIPSCeea ce este important const` \n faptul

c` \n 1989 eu eram deja convins c` Româ-nia trebuie s` scape de Ceau[escu [i c` eu\nsumi pot face ceva.

Acest gând a fost foarte puternic \navion, când m` \ntorceam de la Timi[oara.Atunci m-am gândit pentru prima dat` c`pot face chiar eu ceva [i pot fi eu alesul, cas` zic a[a. (…) \n avionul care m` aduceala Bucure[ti de la Timi[oara m-am gânditc` nu trebuie s` mai a[tept de la al]ii, ci tre-buie s` o fac eu. Gândul meu a fost s` m`duc acas`, s` m` informez de ce se \ntâm-plase la Bucure[ti \n lipsa mea [i apoi s`merg la minister pentru a organiza ceva. Apoi evenimentele au luat alt curs. (…)

M-am gândit s` repet cumva figura de laTimi[oara, s` nu m` duc \n fa]`, s` \ntârziicât mai mult prezen]a mea acolo, unde mise cerea. Eu am r`spuns mai \ntâi c` m`duc la minister. {i mi se spunea: Nu, vino\ncoace, la CC! Discu]ia a fost [i cu Milea,[i cu ofi]erul operativ pe minister. (…)

Atunci a fost ideea, care n-a fost a mea,a fost a so]iei mele, care mi-a strigat la unmoment dat: «Î]i dau cu o vaz` de cristal\n cap [i te bag \n spital». {i de aici mi-avenit ideea de a m` duce la Spitalul Militar[i s` m` imobilizez cumva.

FUGA CEAU{E{TILORFUGA CEAU{E{TILORCU ELICOPTERULCU ELICOPTERUL

Ceau[escu mi-a spus: «Milea a fost tr` -d`tor, te-am chemat ca s` preiei coman daArmatei, vezi unde sunt trupele care am or-donat s` vin` \n pia]` s` \mpr`[tie mul -]imea». S-a exprimat apoi, ca \n Biblie:«Merge]i [i opri]i!», astfel \ncât eu am pututinterpreta dac` s` opresc mul]imea sau

trupele. A[a am \n]eles eu. (…) M-am dus la Tufan [i am oprit cele dou`

coloane blindate care veneau. Dup` aceeaam coborât [i i-am spus c` o s` vin`, c` os` soseasc` [i c` ar fi bine s` nu r`mân`\n sediu, pentru c` este periculos. Va fi oac]iune sângeroas` \n pia]` [i nu e bine s`fie prezent. (…)

Urmau s` soseasc` `ia pe care \i che -mase Milea [i care trebuiau s` m`cel` -reasc` mul]imea. C` `sta era ordinul lui. {iatunci mi-a venit ideea: Dar dac` `sta fugepe unul dintre coridoare, pe unde \l g` -sesc? Asta a fost pe moment, pe urm` mi-a venit \n minte legenda lui Anteu,des prinderea de p`mânt. Atunci i-am spus:«V` propun s` aducem dou` elicoptere».«Da.» «Da, dar trebuie s`-mi dea [i Neagoeacordul.» Ceau[escu a aprobat: «Vorbe[tecu Neagoe».

Era dubla decizie la o opera]iune deeva cuare a [efului statului. I-am spus luiNeagoe, acesta a fost de acord, repede, c`[i el voia s` o rup` de acolo, s` plece, s`dispar`. Am sunat la gen. Rus [i i-am cerutelicoptere.

OFICIALIZAREA LOVITURII DE STATOFICIALIZAREA LOVITURII DE STATAm ajuns la minister pe la 13:05 sau

13:07. Am chemat doctorul s`-mi taieghip sul, pentru c` m` omorâse piciorul dedurere. (…) M-am dus la cabinet [i acolol-am g`sit pe Ilie Ceau[escu. Insista s` steaacolo lâng` mine, la cabinetul ministrului.El se considera ministru \n locul lui Milea.

I-am spus: «Nicolae Ceau[escu a plecat,dau ordin acum ca toate for]ele s` intre \ncaz`rmi». El a ripostat c` nu e bine, c` a datordin s` se execute numai ordinele co -man dantului suprem [i e stare de necesi-tate.(…) Atunci am chemat ofi]erulope rativ: «Camera ta e liber`?». «Da!»«Con du-l pe tovar`[ul general \n camer` [iacolo o s` stea sub paz`.» (…)

Am \nceput s` dau telefoane, s` vorbesccu comandan]ii de armate, s` v`d care estesitua]ia \n zona respectiv`. (…) La 13:30am hot`rât s` oficializez r`sturnarea luiNicolae Ceau[escu de la putere.

LISTA SCURT~ A PUTERIILISTA SCURT~ A PUTERIIUn singur nume preg`tit de Moscova: Ion Iliescu I-am vorbit politicos (n.r. – lui Ion Iliescu,

cel care \l sun` pe generalul St`nculescu laora 13:40), cu condescenden]a faptului c`[tiam c` a fost adjunct la Timi[oara, prim-secretar la Ia[i, apoi coborât de Ceau[escu.

L-am informat despre lucrurile princi-pale: c` am oprit coloanele, c` pe Cea u -[escu l-am evacuat [i c` este la Snagov, c`am ordonat ca toate unit`]ile s` treac` \ncaz`rmi [i c` sunt probleme la Sibiu, cum\mi raportase Dragomir – fals, cum aveams` aflu mai târziu -, [i c` eu sunt la ministerla cabinetul ministrului.

Atunci i-am cerut s` vin` la ministerpentru a-i putea asigura protec]ia. |ntretimp luasem leg`tura cu cei de la CC [iaflasem de mi[c`rile lui D`sc`lescu, celcare voia s` formeze un guvern cu care s`continue ideile lui Gorbaciov. A fost un mo-ment care a dezvoltat ideea c` Iliescu arputea fi unul dintre succesorii lui Ceau -[escu, din rândurile de jos ale partidului.

|n al doilea rând, pot s` spun c` m` su -nase [i Sergiu Nicolaescu, [i a[a i-am che -mat pe amândoi la minister, s` ne sf`tuimce s` facem. Am chemat [i [efii unor struc-turi, Minister de Interne, Justi]ie. |n minteamea, numirea lui Iliescu drept succesor era

o posibilitate, dar nu sigura. |nc` ezitam…(…) Atunci, la telefon, mi-am zis c` `sta

poate s` fie un om care s` preia condu -cerea politic` dup` Ceau[escu. Am f`cutleg`tura cu ce [tiam din trecutul lui. (…)Nu mi l-a nominalizat nimeni.

Eu m` gr`beam s` g`sesc un lider po li -tic, pentru c` \mi d`deam seama c` eu nupot s` fac ceea ce doream cu Armata, pen-tru c` generalii erau speria]i, panica]i. Numai puteam s` contez pe o serie \ntreag`de generali, care umblau acum prin mul -]ime s` spele ru[inea represiunii. (…)

Eram preg`tit moral [i profesional s`preiau puterea \n ]ar`, s` asigur tranzi]ia [ilini[tirea popula]iei, dar, când am \ncercats` fac ceva, m-am lovit de incapacitateageneralilor, mai to]i compromi[i, de aac]iona. (…)

M-am interesat [i a[a am aflat c` Verde]f`cea lista guvernului [i i-a propus lui Ili-escu s` fie ministrul Culturii. Urm`ream s`v`d care \nvinge. Eram sunat \n perma-nen]`. (…) Eu l-am ales pe Iliescu. Mi s-a p`rut maipu]in periculos. (…) Verde] [i D`sc`lescuvoiau s` repun` \n func]iune Marea Adu -nare Na]ional`, ceea ce \nsemna al doileapol de putere \n stat. Eu alesesem Iliescu.(…) Era o alternativ` care l-ar fi scos pe Ili-escu din joc, dar era o alternativ` de con-tinuare a sistemului.

Pe de alt` parte, eu nu aveam nevoie deo \ndep`rtare legal` a lui Ceau[escu de laputere, pentru c` tocmai \l \ndep`rtasemprin lovitur` militar` [i \l ]ineam legat \ntr-o unitate militar`.

EXECU}IA DE LA TÂRGOVI{TEEXECU}IA DE LA TÂRGOVI{TEDecizia criminal` a moscovi]ilor: "Oricerevolu]ie trebuie s` ia capul [efului statului"I-am \ntrebat: «Cum o finaliz`m, jude-

cata? |l b`g`m la pu[c`rie, \l punem \ndomiciliu for]at, cum a f`cut [i el, sau \l ter-min`m?». (…) Cred c` a r`spuns fiecare:categoric a fost Brucan, Voican a fost pen-tru suprimare, Iliescu a fost mai ezitant la\nceput dar a aprobat, pân` la urm`, ideealui Brucan. (…)

Brucan a [i spus: «Ideea este bun`, a[atrebuie f`cut. Orice revolu]ie trebuie s` iacapul [efului statului». A \nceput el cu teo-ria, cu Carol al II-lea al Angliei, cu ]ariiRusiei… Brucan mi-a mai spus atunci: «Da -c` `sta r`mâne ca monument \n me moriaoamenilor, s-ar putea s` le par` r`u la unmoment dat [i s` se \ntoarc` \mpotrivanoastr`».

MILITARU PREG~TEA MILITARU PREG~TEA O NOU~ LOVITUR~ DE STATO NOU~ LOVITUR~ DE STAT|n perioada de pân` \n 18 februarie,

Mili taru a f`cut numiri, [i-a adus generaliicomplici din primele zile [i le-a dat ni[tesarcini personale. Aproape pe regiuni isto -rice.

Ajung la Palatul Patriarhiei, unde fuseseMarea Adunare Na]ional`, la biroul lui Ili-escu, [i Petre Roman \mi spune: «Drag`,vrem s` te numim ministrul Ap`r`rii Na]io -nale». Eu \i r`spund, a treia oar`: «Dom’ne,v-am spus c` nu vreau s` m` mai \ntorc!».{i urmeaz` fraza: «Eu la ora 18:00 l-amche mat pe Militaru [i l-am obligat s` sem-neze demisia. Am vorbit cu Coposu [i cuCâmpeanu, au fost de acord [i am semnatdecretul». Iar eu am avut replica: «Atuncide ce m` mai \ntreba]i dac` vreau?».

Eu nu m-am mai v`zut cu Militaru, el ap`r`sit ministerul \nainte s` vin eu.

|n spatele biroului era casa de fier a min-istrului [i am dat telefon, l-am \ntrebat peaghiotant, pe secretar: «Unde sunt cheile?». Mi-au r`spuns: «A plecat ministrul Militarucu ele». I-am dat telefon, o dat`, de dou`ori, de trei ori. |i spuneam: «Adu cheile!».V`zând c` nu vine, presat de timp [i defaptul c` nu [tiam ce e acolo, dup` vreos`pt`mân` m-am suit \n ma[in` [i m-amdus la el acas`. (…) Intru la Militaru [i \ispun: «Dom’ne, trebuie s`-mi dai cheile, c`eu nu [tiu ce ai l`sat acolo. Vreau s` [tiuce se \ntâmpl` \n spatele meu».

{i el \mi spune: «Eu ]i le dau, dar te rogfoarte mult nu schimba nimic din planurilepe care le-am f`cut [i nu schimba nimicdin comandan]ii centrelor militare, pentruc` `[tia, \n concep]ia mea, sunt viitoriiprefec]i de jude]e». Se produsese schim-barea administrativ` [i eram deja cu pre -fec]ii. «...iar Armata are planurile ca s`ocupe principalele obiective din marileora[e.» Deci el a mizat pe o treab`, care\nsemna inclusiv darea deoparte a lui Ili-escu [i a celor care luaser` oficial putereade la mine. (…) Militaru preg`tea o lovitur`militar` \n martie. A doua.

Omul de leg`tur` cu care puci[tii comu-nicau cu Moscova, prin Vasile Ionel, era orusoaic`, amanta lui.

Eu am cerut la [edin]a de la 8 iunie1990, parc`, lui Roman s` plec de la mi -nister, dar s` plece [i Vasile Ionel. Mai \ntâia fost cu Militaru, când am anun]at e[arfagal ben` (n.r. – codul de recunoa[tere a eli-copterelor care aduceau la Târgovi[te com-pletul de judecat` pentru so]ii Ceau[escu).(…) {i Militaru a dat ordin s` ne doboare,de[i se [tia parola. Dup` ce \l executasempe Ceau[escu, Militaru a vrut s` [tearg`urmele. (…) Când l-am trecut \n rezerv` peMilitaru, am trecut \n rezerv` [i pe to]i ceipe care \i adusese din rezerv` \n zilele alea. Deci, [i pe Vasile Ionel. {i Iliescu a aprobatlista, f`r` Vasile Ionel, pe care l-a pus con-silierul lui. Poftim! (…)

Am primit odat` informa]ia c` (n.r. –Vasile Ionel) o primea pe rusoaic`, amantalui, pe [antierul de la Canal [i pleca aia cuvapoarele \nc`rcate din România. CândIonel era [eful Canalului [i s-a plâns peurm` c`, la inaugurare, Ceau[escu nu l-ainvitat pe nav`. S-a [tiut toat` treaba cuamanta rusoaic`, cet`]ean sovietic, c`venea, st`tea cu el câteva zile [i pleca\nc`rcat`, cum se spune. (…) Venea acolo,la Canal, unde aveau o garsonier`, r`mâ -nea noaptea la el. Aia venea, pleca, iar ve -nea, iar pleca. Nu putea s` fie decât un omde leg`tur`. Ea nu venea de dragul lui, cide dragul misiunii pe care o avea. (…)

Victor Atanasie St`nculescu Victor Atanasie St`nculescu Consemnat de Consemnat de

Alex Mihai StoenescuAlex Mihai Stoenescu

https://victorstanculescu.wordpress.com

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

PressOne PressOne a intrat în posesia unui docu-ment care arat` c` în interiorul Guvernuluiare loc un proces de consultare ce vizeaz`modificarea faimoasei Legi nr. 544/2001privind liberul acces la informa]ii publice.

Din document reiese c` oficiali ai Minis-terului S`n`t`]ii doresc chiar abrogareaacestei legi.

Legea 544/2001 permite ori c`rui petents` solicite insti tu]iilor statului date [i in-forma]ii despre cheltuirea banilor publici,contracte, organigrame, licita]ii, rapoarte [ialtele asemenea.

Documentul ob]inut de PressOne esteun r`spuns pe care oficiali din MinisterulS`n`t`]ii (MS) îl dau unei adrese a Minis-terului Consult`rii Publice [i Dialogului So-cial − ini]iatorul pro cesului de modificare alegii.

Doi oficiali din MS propun nici mai mult,nici mai pu]in decât abrogarea Legii544/2001.

Motivele? Cet`]enii ar abuza de aceast`lege, iar informa]iile publice sunt, oricum,disponibile pe site.

9 Iunie 2017

A trecut un deceniu de la momentulader`rii României la Uniunea Euro-pean`, interval de timp marcat de eve -nimente semnificative produse \nspa ]iul na]ional [i european.

Consecin]ele ader`rii sunt evidente \nplan juridic, politic [i administrativ,România \nregistrând progrese \n con-solidarea statutului de ]ar` membr` aUniunii Europene. |n plan juridic obiec-tivul fundamental l-a constituit asigu-rarea [i consolidarea securit`]ii juridice,precum [i respectarea standardelor stat-ului de drept.

Liniile directoare, stabilite \n deplinacord cu prevederile Tratatului de Ade -rare, au vizat:

- respectarea principiului constitu -]ional al separa]iei [i echilibrului puter-ilor \n stat;

- modernizarea legisla]iei penale [icivile ]inând cont de noile realit`]i so-ciale;

- elaborarea [i punerea \n aplicare aprocedurilor [i standardelor europeneprivind spa]iul Schengen;

- cre[terea capacit`]ii institu]iilor cuatribu]ii \n prevenirea [i combatereacriminalit`]ii, cu prioritate a celor spe-cializate \n combaterea corup]iei, acrimei organizate [i terorismului;

- implementarea m`surilor [i practi-cilor care s` asigure o bun` cooperareeuropean` de c`tre structurile de apli-care a legii (politic, procuratur`, justi]ie);

- armonizarea legisla]iei românepotrivit directivelor Uniunii Europene \ndomeniul financiar, bancar, al asigu -r`rilor, protec]iei mediului \nconjur`tor,concuren]ei [i respect`rii drepturilor [ilibert`]ilor fundamentale ale omului.

Preciz`m faptul c` toate marile sec-toare ale societ`]ii române[ti, de la nivelnational [i pân` la ultima unitate ad-ministrativ-teritorial`, de la economia [ifinan]ele ]`rii, pân` la administra]ia pu -blic` local`, de la domeniul s`n`t`]ii [ieduca]iei pân` la promovarea [i \ncura-jarea cercet`rii [tiin]ifice, au adoptat se-turi semnificative de acte normativemenite s` asigure un bun parcurs al de -plinei integr`ri a României \n UniuneaEuropean`.

Dup` zece ani, constat`m nu numaiprogresele \nregistrate, materializate \nindicatorii de cre[tere economic` [i\mbun`t`]irea nivelului de trai al pop-ula]iei, ameliorarea siguran]ei cet` ]e -nilor, dar [i persisten]a [i acutizareaunor veritabile crize sistemice provocatede contextul european [i mondial (crizaprelungit` din perioada 2008-2012), delipsa de continuitate \n aplicarea, lascar` na]ional`, a numeroaselor pro -iecte [i programe initiate \n domeniile:

- atragerii fondurilor europene pentrudezvoltarea infrastructurilor rutiere, ae -riene [i feroviare, modernizarea spi-talelor [i [colilor, informatizarea ad mi-

nistra]iei publice;- aplic`rii corecte a

actelor normativeprivind restituireapro priet`]ilor abuzivconfiscate de regi mulpolitic comunist;

- combaterii co -rup ]iei [i gravelor ile -galit`]i manifestate\n respectarea legis -la]iei privind achi -zi]iile publice [ipri vatiz`rii activelorstatului;

- prevenirii [i sto -p`rii ilegalit`]ilor ma - nifestate \n exploa- tarea fondului fo -restier na]ional [i a gravelor neregului \nprotec]ia mediului \nconjur`tor;

- asigur`rii regulate a subven]iilorpentru agricultur` [i a prevenirii \nstr` -in`rii suprafe]elor agricole c`tre cet` ]eni,firme [i corpora]ii str`ine;

- profesionaliz`rii [i depolitiz`rii struc-turilor din administra]ia public` central`[i local`.

Este foarte adev`rat faptul c` simplaapartenen]` la Uniunea European` [isimpla, dar tumultoasa trecere a timpu-lui, nu genereaz` automat modernizare,integrare efectiv` [i progres evident \ncele mai reprezentative domenii alevie]ii.

Integrarea european` a presupus, dinstart, asumarea riscurilor inevitabile unuiproces de maxim` complexitate, in-fluen]at de un context economic, social,politic [i geopolitic dificil de anticipatchiar de statele puternic dezvoltate.

Cu siguran]`, \n urm` cu un deceniu,statele membre ale Uniunii Europene,dar [i România, nu aveau clarificate co-ordonatele de evolu]ie a societ`]ilor \ngeneral \n plan european [i global. Ni-meni, sau cel pu]in marea majoritate astatelor membre ale Uniunii Europenenu anticipat BREXIT-ul, dar [i alte nu-meroase evenimente care s-au produs(migra]ia ilegal` dar masiv` a unor pop-ula]ii din spa]iul exterior Uniunii Eu-ropene, deplas`ri importante de po- pula]ie \n interiorul UE, criza financiar`devastatoare petrecut` \n anii de dup`2008, amplificarea terorismului [i con-solidarea partidelor na]ionaliste – eu-rosceptice).

|n opinia noastr`, Uniunea Euro-pean` de ast`zi nu mai seam`n` cu ceade la \nceputul anului 2007.

Faptul c` a[a stau lucrurile este con-firmat de analiza [i propunerile elabo-rate de pre[edintele Comisiei Europene– Jean-Claude Juncker – sub forma unorposibile scenarii pentru Uniunea Euro-pean` (1 martie 2017), aspecte ce augenerat, la prima citire a acestora, ne-dumerire [i rec]ii vehemente din partea

unor state, care nu \n]eleg vitezele cevor fi imprimate Uniunii Europene.

Nu contest`m efectele benefice pen-tru România ale Tratatului de Aderare laUniunea European`.

Vremurile de atunci nu seam`n` \ns`cu vremurile de ast`zi.

S` nu omitem a preciza faptul c` le -gisla]ia adoptat` de organismele UniuniiEuropene \n anul 2016, obligatorie pen-tru toate cele 27 de state, este dejadep`[it`, debran[at` de la proiec]ia U.E.pentru anul 2017 [i cei ce vor urma. \nprim plan se afl` complicata ecua]ie aBrexit-ului \n care sunt cuprinse temefundamentale privind libera circula]ie apersoanelor, a capitalurilor [i for]ei demunc`, \n care România este implicat`al`turi de celelalte state membre.

La fel de imprevizibil` este posibilaremodelare a politicilor economice, ad-ministrative [i de func]ionare efectiv` aorganismelor U.E. Chestiunea funda-mental` este aceea c` \ntregul edificiujuridic al actualei Uniuni Europene tre-buie modificat [i rea[ezat pe o nou`concep]ie articulat` cu noua realitateeuropean` mondial`.

Uniunea European` trebuie s`-[i fix-eze un nou azimut \n contextul \n carebusola este \n v`dit` deriv`.

* * *Revenind la consecin]ele ader`rii

României la Uniunea European` putemconcluziona c` acestea au fost mult maiprofunde \n plan social, generând [i am-plificând fenomene precum:

- migra]ia masiv` a unei popula]iisemnificative din mediul urban [i rural,practic din toate jude]ele ]`rii, cauzat`de pierderea locurilor de munc` urmarea lichid`rii obiectivelor economice dinindustrie [i agricultur`.

|n 10 ani au p`r`sit România aproa -pe 3 milioane de persoane.

Consecin]a juridic` s-a reflectat \nadoptarea de legi [i alte acte normative\n defavoarea interesului na ]ional, aces-tea vizând privatiz`ri frauduloase, resti-

tuiri ilegale de propriet`]i, avantaje pen-tru firmele str`ine \n exploatarea fondu-lui forestier [i a z`c`mintelor subsolului.

- cre[terea num`rului de familiimonoparentale [i a copiilor abandona]i,sporirea violen]ei intrafamiliale, a con-sumului de alcool [i droguri \n rândultinerilor [i minorilor, dublate de un anal-fabestism cronic. R`spunsul juridic nu afost [i nu este pe m`sura dimensiunilordramatice a acestor fenomene.

- gândirea [i ac]iunea juridic` a stat-ului au fost parazitate de influen]a per-fid` a unei false societ`]i civile, ea \ns`[ipolitizat` [i privatizat`, care cere insis-tent legalizarea prostitu]iei, a c`s`toriilor\ntre persoane de acela[i sex, desfig-urând cultura [i istoria na]ional`.

Procesul de armonizare a legisla]ieifundamentale \n materia dreptuluipenal [i procesual penal, respectiv deelaboare a celor dou` coduri, desf`[uratsub atenta monitorizare a Uniunii Eu-ropene, care a finan]at substan]ial acestprogram, a fost unul anevoios, marcatde divergen]e de opinii \ntre consacrata[coal` româneasc` de drept penal [ireprezentan]i ai noului curent finan]at [iinfluen]at decisiv de U.E.

Persisten]a acestor divergen]e a de-terminat adoptarea celor dou` coduriprin procedura excep]ional` a asum`riir`spunderii de c`tre Guvernul României.

Consecin]ele adopt`rii celor dou` co-duri \n forma [i prin procedura ar`tat`s-au materializat \n declararea de c`treCurtea Constitu]ional` ca fiind necon-stitu]ionale, a peste 50 de articole dincuprinsul acestora, situa]ie care a gen-erat multiple controverse, \n mediul ju-diciar [i nu numai, afectate fiinddrepturile fundamentale ale omului(prezum]ia de nevinov`]ie, dreptul la unproces echitabil).

Consider`m c` nu este exagerat`aprecierea potrivit c`reia aderarea Ro -mâniei la Uniunea European` a de-clan[at o veritabil` criz` a dreptului,materializat` \n adoptarea de acte nor-mative puternic contestate la CurteaConstitu]ional`, ajungându-se, chiar la\nceputul anului la invocarea, de c`trePre[edintele României, Avocatul Po -porului [i Consiliul Superior al Magistra-turii, a unui conflict juridic de natur`constitu]ional` \ntre autoritatea execu-tiv` – Guvernul României, pe de o parte,[i autoritatea legiuitoare – ParlamentulRomâniei, pe de alt` parte, precum [i\ntre Guvern [i autoritatea judec`tore-asc` – Consiliul Superior al Magistraturii.

Lector dr. Lector dr. Adriana Camelia VOICUAdriana Camelia VOICU

Facultatea de {tiin]e Juridice, Politice [i Administrative

- Universitatea “Spiru Haret” -

* urmare \n nr. viitor ** urmare \n nr. viitor *

MMoonniittoorruull DDrreeppttuurriilloorr OOmmuulluuii

Consecin]ele juridice Consecin]ele juridice ale ader`rii României ale ader`rii României la Uniunea European`la Uniunea European`

S e d i u l m a t e r i e iS e d i u l m a t e r i e i

Partea 1Partea 1

Guvernul se preg`te[te s` modifice Guvernul se preg`te[te s` modifice Legea accesului la informa]iile publiceLegea accesului la informa]iile publice

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

REUNIUNE REUNIUNE LA CHI{IN~ULA CHI{IN~U

|n perioada 1-5 iunie a.c., a avut locla Chi[in`u, Republica Moldova, Confe-rin]a Regional` a }`rilor Mediteraneenemembre IPA.

La conferin]` au participat un num`rde 30 delega]i din 10 ]`ri.

Tema conferin]ei a fost „Rolul Poli]iei\ntr-o societate democratic`”, având cado meniu de cercetare profesional` po -li]ieneasc` „Ini]ierea [i continuarea sis -temului educa]ional al poli]iei co mu- nitare”.

Cuvântul de deschidere a apar]inutministrului Afacerilor Interne al Republi-cii Moldova, domnul Alexandru Jizdan.

Men]ion`m c` Ministerul AfacerilorInterne, al`turi de Organiza]ia pentruAp` rarea Drepturilor Omului [i Funda]iaHanns Seidel din Republica Moldova s-auocupat de organizarea conferin]ei.

O delega]ie a O.A.D.O., condus` depre[edintele ei fondator prof.univ.dr.Florentin Scale]chi, a participat la lu -cr`rile conferin]ei, pre[edintele O.A.D.O.sus]inând un referat cu tema „Drepturileomului, poli]ia [i statul de drept”, bineprimit` de participan]i.

De asemenea, au mai fost discu]ii pemarginea intensific`rii cooper`rii \ntreIPA-sec]iile na]ionale din ]`rile medite-raneene, aprobarea regulilor de condu-cere ale \ntâlnirilor sec]iilor la con fe- rin]ele ]`rilor mediteraneene, promova-rea idealurilor IPA de c`tre sec]iunilemediteraneene \n ]`rile vecine unde nu

exist` sec]ii IPA [i ajutarea acestora dea-[i \nfiin]a propriile sec]ii.

Pre[edintele fondator O.A.D.O. a con-ferit ministrului Afacerilor Interne al Re-publicii Moldova medalia de Aur „Ap`- r`torul Drepturilor Omului” \n grad decavaler [i Diploma de Excelen]` pentruap`rarea [i promovarea drepturilor fun-damentale ale omului. Tot domnia sa aavut ini]iativa, dez b`tut` [i votat` \n ple-nul conferin]ei, de a institui un trofeu-emblem` al Conferin]ei }`rilor Medite- ra neene care s` fie transmis` de la o]ar` organizatoare la alta.

To]i [efii de delega]ii au primit meda-lii onorifice iar restul membrilor, di-plome de participare.

Urm`toarea manifestare va avea locanul viitor \n Cipru. (G. MIHALACHE)G. MIHALACHE)

SINAIA V~ A{TEAPT~!SINAIA V~ A{TEAPT~!

Re vista noastr` apa -re lunar, dar pa gina sade pe Facebook es teactualizat` zilnic cuinteresante artico le.

Accesa]i, MONITORULDREPTURILOR OMULUIpe aceast` platform` de socializare.

R e ] e a u a h o t e l i e r ` R e ] e a u a h o t e l i e r ` „ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”„ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”v` st` la dispozi]iev` st` la dispozi]ie

MonitorulMonitoruldrepturilordrepturilor

omuluiomului

este o publica]ie de ana -

liz` social` [i atitudine

civic`, fondat` \n 1999,

editat` de Organiza]ia pen-

tru Ap`rarea Drep turilor

Omului din Ro mânia

(O.A.D.O.) [i se distribuie

gratuit institu]iilor gu ver -

na mentale, re pre zen tan -

]ilor or ganiza]iilor inter na-

]ionale de profil, mem-

brilor Parlamentului,

parte nerilor din cadrul so-

ciet`]ii civile [i oficiilor

diplomatice acreditate \n

România.

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

|n timp ce un om din|n timp ce un om dinMarea Britanie este condamMarea Britanie este condam--nat pe via]` pentru crim` anat pe via]` pentru crim` aunei persoane disp`rute, \nunei persoane disp`rute, \nfiecare an dispar din aceast`fiecare an dispar din aceast`]ar` 275.000 de britanici.]ar` 275.000 de britanici.

Dup` ce Completul de jude-cat` de la Royal Court of Lon-don constat` faptul c` pentruacuzare „cazul” s-a bazat pe do-vezi circumstan]iale, c` nicio-dat` cadavrul so]iei domnuluiRobert Ekaireb nu a fost g`sit,c` nu exist` dovezi criminalis-tice privind locul sau cauza de-cesului, c` nu s-au g`sit probenici \n propriet`]ile sau vehicu-lele familiei Ekaireb [i c` acuza-rea nu a putut construi un cazclar privind modul sau momen-tul când so]ia acuzatului,doamna Li Hua Cao, a fostucis`, Judec`torul NicholasCooke ia decizia deosebit dedur` [i distrug`toare pentruorice fiin]` uman`, o decizie la-pidar motivat`, de condamnarepe via]` a domnului RobertEkaireb, cu posibilitatea de eli-berare condi]ionat` abia dup`22 de ani de \nchisoare \n re -gim de recluziune total`.

Toate bune [i frumoase, nu -mai c` exist` o mare problem`a oficialit`]ilor engleze care ne

comunic` faptul c` \n fiecare andin Marea Britanie dispar, nicimai mult nici mai pu]in decât275.000 (dou`sute [aptezeci -[icinci de mii) de ce t`]eni en-glezi. Da, am scris num`rul [i culitere, pentru a fi riguros cu in-forma]ia, c`ci mi se pare teri-fiant de mare, atâta timp câtmul]i dintre ei nu mai apar ni-ciodat` [i nimeni nu plânge du -p` ei, a[a cum i-au imputatper sonajului nostru, con damnatpe un simplu de nun] f`cut de ochiria[` de origine rus`, r`uplatnic`, intrat` \n conflict directcu familia Ekaireb.

Num`rul oamenilor care dis-par din U.K. a atins niveluri re-cord, factorul-cheie fiind glo- balizarea [i recesiunea mon-dial`. Mul]i se \ntorc repede, dar[i mai mul]i sunt cei care nu semai \ntorc niciodat`.

Situa]ia e cu atât mai explo-ziv`, dac` m` gândesc c` MareaBritanie este, totu[i, ]ara ceamai securizat` din lume. |n fie-care zi, 13 milioane – da, 13 mi-lioane – de camere TV urm`resc24 din 24 de ore mi[c`rile tutu-ror celor care ajung \n Regat.

Oamenilor li se ia codul PINde la c`r]ile de credit pentru a fiintrodu[i \n bazele de date, seevalueaz` imediat posibilitateade creditare, tocmai pentru a-iavea sub control. Paza de cartier

\[i face datoria, urm`rind [i su-praveghind orice mi[care saumutare de domiciliu. Oamenii,fie c` sunt cet`]eni britanici sauai altor ]`ri, pot fi repera]i prinFacebook, prin e-mailuri sauprin GPS, \ncât ai putea crede c`nici munsca nu poate sc`pa ne-observat`.

De curând, ziarul Indepen-dent on Sunday, \n urma uneiinvestiga]ii jurnalistice, a stabilitc` num`rul britanicilor care dis-par \n fiecare an ar atinge coterecord.

Persoanele disp`rute \n fie-care an se consider` a fi \n jurulcifrei de 275.000. ~sta esteechi valentul unui ora[ de taliemedie, a[a cum sunt \n \ntreagalume, despre care po]i spune,metaforic vorbind, c` a disp`rut,s-a volatizat, ceea ce \nseamn`c`, la nivel de ]ar`, la fiecaredou` minute dispare un om.

Mul]i sunt g`si]i repede ori se\ntorc de bun`voie, dar cei maimul]i nu o fac, pleac` [i bunple ca]i r`mân. Unii dispar cu ze-cile de ani, iar unele surse, in-clusiv din poli]ie, sus]in c`nu m`rul britanicilor care lipsescde lâng` familie sau prietenimai mult de un an este \ntre 16[i 20 de mii de persoane, dis-pari]ii prin care de fapt se evit`plata impozitelor [i taxelor c`trestat.

Dispari]iile pe termen lungpresupun folosirea de numefalse, slujbe cu plata cash, locui-rea cu chirie pe termen scurtsau \n hoteluri. Pentru familiilelor r`mâne, inevitabil, suferin]adispari]iei, trauma, vina, furia [iindignarea \mpotriva organelorstatului care se ocup` cu sigu-ran]a cet`]enilor, a[a cum estePoli]ia Metropolitan`.

Disconfortul, atât pentru fa-milie, cât [i pentru organele sta-tului, este c` oamenii disp`ru]inu sunt considera]i mor]i, darnici chiar vii, a[a c` salariile suntstopate, companiile de asigur`rinu pl`tesc, facturile nu pot fiachitate, iar liniile telefonice deurgen]` arondate celor disp`ru]i

nu discut` [i nu dau datele per-sonale ale acestora din cauzaLegii de protec]ie a datelor.

Dar mai mult decât orice, dis-pari]ia pe termen lung, a[a cumeste cazul doamnei Li Hua Cao,las` \n urm` un mister dureros[i chinuitoarea neputin]` de ar`spunde la \ntreb`rile fire[ti:Ce s-a ales de ei, unde ar puteafi, de ce au plecat etc?

Cu privire la doamna Li HuaCao, organele judiciare au g`sitde cuviin]` s` mai bifeze un cazrezolvat, \nvinuindu-l de crim`pe Robert Ekaireb, so]ul legitimal disp`rutei, \n condi]iile \n careexist` totu[i martori din diversecol]uri ale lumii care au \ntâlnit-o [i au avut rela]ii cu dânsa, oripur [i simplu au socializat, multdup` data când justi]ia a consi-derat c` ar fi fost ucis`, nimeni\ns` nefiind siguri de acest lu -cru, nici m`car cei care au dat osentin]` atât de dur`.

Voi continua cu noi exemplede notorietate despre cazuri depersoane care au fost plecateani de zile, f`r` s` [tie nimeniceva despre ei, persoane careau reap`rut chiar [i dup` 25 deani de la momentul când s-aconstatat dispari]ia lor.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XX

Li Hua CaoLi Hua Cao - ”Elodia”- ”Elodia”

Solicitan]ii de viz`S.U.A., obliga]i s`ofere identitateade pe re]elele de socializare

Statele Unite le cer, de la sfâr[itul lui mai,solicitan]ilor de viz` - indiferent de na]ionali-tatea lor - informa]ii despre identitatea [iconturile lor pe re]ele de socializare, \n con-textul unui \n`spriri a politicii americane \ndomeniul migra]iei, relateaz` AFP, potrivitNews.ro.

Un oficial de la Departamentul de Stat adeclarat vineri pentru AFP c` aceast` \n`s -prire a controalelor este \n vigoare de la 25mai [i se aplic` tuturor solicitan]ilor de vizedespre care un agent consular consider` c`are nevoie de informa]ii despre conturile pecare ace[tia le de]in pe re]ele de socializare.

El a apreciat c` numai ”1% din cei peste13 milioane de solicitan]i anuali de vize din\ntreaga lume” \n Statele Unite va fi afectatde aceste noi reglement`ri.

”Departamentul de Stat a \nceput s` co-lecteze informa]ii suplimentare de la solici-tan]i de viz` \n \ntreaga lume, atunci când unofi]er consular apreciaz` c` o asemenea in-forma]ie este necesar` \n vederea confirm`riiunei identit`]i”, a declarat acest cadru de la

Departamentul de Stat.|n acest caz, ”solicitan]i de viz` vor trebui

s` furnizeze informa]ii suplimentare, [ianume conturile lor de pe re]ele de sociali-zare, seriile fostelor lor pa[apoarte, informa]iisuplimentare despre membriii familiilor lor [iun istoric mai lung al c`l`toriilor lor, locurilorde munc` [i contactelor”, a detaliat el.

Aceste noi proceduri - despre care Depar-tamentul de Stat nu a comunicat \n mod ofi-cial - decurg dintr-un ”memorandum alpre [edintelui (american Donald) Trump da-tând din 6 martie 2017 cu privire la consoli-darea controalelor solicitan]ilor de viz`”, amai precizat oficialul, care a subliniat c` "\nvirtutea legisla]iei Statelor Unite, nu exist`vreo ineligibilitate de viz` care s` aib` la baz`rasa, religia, etnia, originea na]ional`, opiniilepolitice, genul sau orientarea sexual`”.

H o t N e w s . r oH o t N e w s . r o

3 Iunie 2017

Poli]ia turc` a re]inut miercuri78 de avoca]i \n ultimele descin-deri care au vizat persoane cupre supuse leg`turi cu clericulmusulman Fethullah Gulen, acu-zat de autorit`]ile de la Ankara c`s-ar afla \n spatele loviturii de state[uate de anul trecut din Turcia,

a anun]at agen]ia de pres` turc`Anadolu, preluat` de DPA.

Fethullah Gulen, care se afl` \nautoexil \n Statele Unite, neag`acuza]iile care i se aduc de auto-rit`]ile turce.

Mai mult de 50.000 de per-soane se afl` \n \nchisoare fiindacuzate de sus]inere fa]` deGulen. Printre cei aresta]i recent

se num`r` [i Taner Kilic, un avo-cat pentru drepturile omului careeste [eful filialei Amnesty InterAmnesty Inter--nationalnational din Turcia. El a fost re -]inut \mpreun` cu al]i 20 deavoca]i s`pt`mâna trecut`.

Exist` o \ngrijorare crescând`\n rândul guvernelor occidentale,

inclusiv al Statele Unite [i grupu-rilor pentru ap`rarea drepturiloromului, \n leg`tur` cu epur`riledin Turcia vizând oponen]i ai gu-vernului. Zeci de jurnali[ti se afl`de asemenea dup` gratii \n Tur-cia.

A G E R P R E SA G E R P R E S

14 Iunie 2017

Liderul de la Kiev, Petro Poro[enko, a declarat c`anularea regimului de vize cuUE pentru ucraineni \nseamn` o desprinderea definitiv` fa]` de Rusia autoritar`„|n realitate, acest eveniment \nseamn` mult mai mult decât un nou\nceput de an, deoarece poporul Ucrainei [i toat` Ucraina accede\ntr-o nou` epoc` istoric`. Acest eveniment semnific` o desprinderedefinitiv` a statului nostru fa]` de Imperiul rus, iar lumea democra-tic` ucrainean` de lumea autoritar` rus`”, a declarat Poro[enko \ncadrul unei manifesta]ii dedicate anul`rii regimului de vize cu UE.

Ulterior, pre[edintele Ucrainei a decis s` recite \n fa]a mul]imii unvers din opera vestitului poet rus Mihail Lermontov: „Adio, nesp`lat`Rusie, ]ar` de satrapi [i robi. {i voi, mundirelor mizere, [i tu, supusullor norod”.

Poro[enko a continuat recitatul [i cu un vers din Alexandru Pu[ -kin: „Tovar`[e, s` crezi! Cândva, Va r`s`ri m`rea]a stea/A fericiriimult dorit`. Din somn Rusia s-o trezi! Pe tirania n`ruit`/ Al nostrunume scris va fi!”, scrie uniant.netuniant.net, citat de ”Adev`rul”.

„Vreau \n mod special s`-i mul]umesc pe acei ru[i, care \n con -di]iile unei dure dictaturi imperiale, au g`sit \n ei curajul s` con-damne agresiunea Rusiei fa]` de Ucraina [i s` cear` drepturile [ilibert`]ile democratice”, a men]ionat pre[edintele ucrainean.

Amintim c` \ncepând cu ziua de 12 iunie, intr` \n vigoare deciziaUE de a anula regimul de vize pentru ucraineni.

Iur i i BIur i i B OTNARENCOOTNARENCO

adev.ro 12 iunie 2017

Mondo CaneMondo Cane

GAFA este acronimul care desemneaz`cele mai puternice companii hi-tech ameri-cane: Google, Apple, Face book, Amazon.

P`rintele acestei formule se revendic` a fiAlexis Delcambre, editorul-[ef al departa-mentului economic de la ”Le Monde”, carel-a folosit pentru prima dat` \n decembrie2012.

Cele mai groase ”dosare cu informa]ii” leau Google [i Facebook.

Google de]ine o istorie riguroas` a fie c` -rui utilizator, poate evalua perfect obice-iuri/dorin]e/a[tept`ri individuale [i de grup[i, \n felul acesta, se orienteaz` profitabil \naproape orice domeniu de advertising: de laautomobile la alimente, de la \nc`l]`mine lafarmaceutic`, de la turism la aparatur` elec-tro-casnic`.

Baza de date Google mai de]ine [i istoriapaginilor pe care fiecare utilizator le vizitea -z`, având informa]ii despre stilul de via]`,preferin]ele, activit`]ile, obesiile acestuia. |nsfâr[it, dar deloc de neglijat, poate culegedate importante [i din con]inutul corespon-den]ei ”personale” de pe Gmail sau chat.

Facebook de]ine 25 de informa]ii impor-tante despre cei care au un cont pe re]ea,oferite de ace[tia \n mod benevol!

Printre ele: nume [i prenume, ora[ul [i]ara de domiciliu, data na[terii, e-mail per-sonal, re[edin]` temporar`, educa]ie, starecivil`, op]iuni sexuale, crezuri religioase,orien t`ri politice, obiceiuri, prieteni.

Aproximativ 80% dintre utilizatorii de In-ternet care câ[tig` \n jur de 75.000 de dolaripe an au un cont pe Facebook.

Cei care folosesc smartphone-uri sau sis-temul de operare Android (dezvoltat deGoogle) pot fi monitoriza]i GPS [i dup`”urma” bateriilor din aparat. Touchscreen-ulasigur` refacerea amprentei digitale de ladistan]`.

Un program numit DeepFaceDeepFace poatecrea, dup` cea mai nevinovat` fotografiepos tat` pe Facebook, o amprent` facial` de-finitiv` (se construie[te, digital, structuraosoas` a fe]ei [i a craniului – evident, pentruadul]i – [i po]i fi identificat indiferent de vâr-sta la care ai f`cut poza).

F`r` a deveni paranoici, putem spune,totu[i, un adev`r \ngrijor`tor: orice smar-tphone este un spion extrem de eficient pecare \l ]ii \n buzunar, \n geant`, \n cas`, \nma[in`...

Dr . NETDr. NET

Dac` nu [ti]i, afla]i ce este GAFA !

Turcia: Zeci de avoca]iTurcia: Zeci de avoca]ire]inu]i pentru presupusere]inu]i pentru presupuseleg`turi cu Fethullahleg`turi cu Fethullah GulenGulen