8pag.

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 812

4 februarie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Regia Autonomã pentruActivitãþi Nucleare se întoarce înprocedura de insolvenþã. Curtea deApel Craiova a admis miercuri, 3februarie, cererea de suspendareprovizorie formulatã în cazuldeciziei de faliment. Regia Autonomã pentru ActivitãþiNucleare din Drobeta TurnuSeverin, prin administratoruljudiciar Tudor ºi Asociaþii, acontestat hotãrârea pronunþatã dejudecãtorul sindic de la TribunalulJudeþean Mehedinþi din data de 28ianuarie 2016, când s-a decisintrarea regiei în faliment.

Marius Screciu:

„Voi câºtiga alegerilepentru Primãria Severin”

Falimentul RAAN seamânã.

Curtea de ApelCraiova a admis

cererea desuspendare provizorie

formulatã deadministratorul judiciar

CITIÞI ÎN PAGINA3Ce-aþi fãcut, domnule Mircea Diaconu?

Continuare în pag. 14

pag. 10

Bibliofili, bibliofobiºi calmuci

pag. 12

Povaþa lui neaZaharia, românul

care a împlinit102 ani:

“Tratamentul meueste un pãhãrel

de vin dimineaþa“

social - politicOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Liderul social-democraþilorseverineni, Marius Screciu, a pusdegetul pe ranã într-o chestiunedelicatã ºi de mare importanþãpentru cei mai mulþi dintre noi, ceicare locuim, cum s-ar zice, la bloc.

În cadrul unei conferinþe de presã,zilele trecute, a cerut lãmuriri fermecu privire la firma care s-a angajatcã va asigura agent termicseverinenilor în iarna ce va veni ºiîn toate iernile viitoare. Nu e delocun aspect lipsit de importanþã, dacã

Care „organe abilitate”?ne gândim prin ce „emoþii” amtrecut la finalul toamnei trecute cânddeja se instalase frigul, ºi afarã ºi înapartamente. Pentru severinenii carelocuiesc „la bloc”, foarte mulþi, chiare o problemã foarte importantã. Iaracum, odatã ce avem un precedent,ºi când ºtim cã Termocentrala arezilele numãrate, dupã cum declarachiar Ion Sârbulescu, problemaagentului termic se complicã enorm.„Trebuie sã ºtim dacã aceastãinvestiþie poate fi dusã la bun sfârºitºi cer organelor abilitate sã facãverificãrile de rigoare” a punctatMarius Screciu.

Nu ºtim la ce organe abilitate facereferire Marius Screciu, dar putempresupune cã ar fi vorba de cele decontrol financiar, în primul rând, caresã verifice cât de valabilã financiar erespectiva firmã care ºi-a propus sãconstruiascã un sistem alternativ la

cel al Termocentralei. Alte organeabilitate? În primul rând primãria,autoritatea localã, ar trebui sãverifice soliditatea respectivei firme,credibilitatea ei financiarã,capacitatea ºi competenþa purtehnicistã de a duce la capãt un astfelde proiect. Contractul trebuie sã fietransparent, cunoscut severinenilorºi aprobat ºi de consiliul local.

Altceva ce sã verifice respectiveleinvocate organe? E clar cã existãmulte semne de întrebare vizavi deacest proiect. Cum ar putea reuºiîntr-un timp atât de scurt, nu ºtim.Tehnic nu e deloc floare la ureche.

Am ºi vãzut unele animaþii, pe unpost de televiziune, animaþii menitesã liniºteascã opinia publicã ºi sãofere o imagine graficã asupra unuiproiect atât de sensibil. De undebani? Din bugetul local? Din bãnci?ªi cu vechile împrumuturi bancare

cum facem? Cât datoreazã Severinul,pe cap de locuitor, bãncilor?Oricum, „organul abilitat” cel maipotrivit sã verifice cele semnalate deMarius Screciu rãmâne tot consiliullocal severinean. El are obligaþiamoralã, ca reprezentant alseverinenilor, sã punã sub lupãfirma care s-a angajat cã va asiguraagent termic severinenilor.

Alegererile locale vor trece.Problema va rãmâne în picioare.Dincolo de perdeaua de fum aalegerilor problemele reale aleseverinenilor rãmân din pãcate fãrãrezolvare. Odatã cu închidereaCombinatului chimic de la Halângaºi a Termocentralei, Severinul intrãîncet ºi inevitabil într-o zonã gri, dincare „înþelepciunea” aleºilor localinu e în stare sã-l scoatã, din pãcate.Afaceri, calcule politicianiste,promisiuni, demagogie, inerþie,birocratism – cam aceasta eatmosfera politicã a momentului. ªidincolo de ea e viaþa de zi cu zi aseverinenilor, din ce în ce mai grea,ºi mai lipsitã de perspective. Cumo va scoate la capãtmunicipalitatea în proiectul ei cufirma care s-a angajat cã vaasigura agent termic severinenilornu ºtim. Sperãm, ce putem face.Dar ceva ne spune cã nu se varealiza nimic sau se va realizapeste nu ºtim câþi ani, cu costurienorme, în buna „tradiþie” localã.

Doar ºase luni mai are ladispoziþie Consiliul JudeþeanMehedinþi pentru a finaliza lucrãrilede reabilitare a Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier din Drobeta TurnuSeverin. Pentru cã nu ºi-a fãcuttemele, lucrãrile vor fi efectuate cufonduri de la bugetul judeþului.

Proiectul de reabilitare aMuzeului Regiunii Porþilor de Fier,finanþat de Uniunea Europeanã,trebuia finalizat la sfârºitul anului2015. Aºa se face cã la sfârºitulanului 2015, proiectul a fostcatalogat ca fiind unul „cu risc deneimplementare în perioada deeligibilitate” ºi în aceste condiþiiAutoritatea de Management pentruProgramul Operaþional Regional areuºit sã obþinã o pãsuire, fiindprelungitã perioada deimplementare pânã cel târziu ladata de 30 iunie 2016.

Ca sancþiune, lucrãrile suntcontinuate însã acum pe fonduri dela bugetul judeþului, de aproximativ15 milioane de lei. ConsiliulJudeþean Mehedinþi a aprobat

Proiectul de reabilitare a Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, rãmâne în coadã de peºte

aceastã sumã zilele trecute, cu careevident se puteau realiza alteobiective în anul 2016.

Dar dincolo de faptul cã secheltuiesc aceºti bani de la bugetullocal, când la mijloc este vorba deun proiect finanþat cu fondurieuropene, marea temere este aceeacã lucrãrile nu vor putea fi terminateîn doar ºase luni. Asta în condiþiileîn care au mai rãmas de efectuat celemai dificile lucrãri la acest proiect.

Cu acelaºi optimism pe care îlafiºa ºi în cursul anului trecut, cândla fel declara cã proiectul va fifinalizat pânã la sfârºitul anului2015, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, spune cã lucrãrile vorfi gata la 30 iunie 2016.

„Vreau sã liniºtesc pe toatãlumea în sensul cã s-au asiguratbanii necesari pentru terminareacelor trei obiective deosebit deimportante pentru judeþul nostru,proiectul privind reabilitareaMuzeului Regiunii Porþilor de Fier(...) Da. Au rãmas lucrãrile cele mai

grele, lucrãri care nu au fostfinalizate pânã la sfârºitul anuluitrecut de firmele care lucrau acolo.Au încetat contractele cu acestefirme, în momentul de faþã selucreazã la documentaþia deachiziþie, urmând sã se scoatã 9sau 10 loturi la achiziþie. Pãrereamea este cã se pot încheia lucrãrilepânã la sfârºitul lunii iunie 2016",a declarat Aladin Georgescu.

Rãmâne de vãzut cât de repede sevor miºca angajaþii compartimentuluiachiziþii din cadrul ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, în condiþiile încare nu au reuºit sã încheie procedurade licitaþie pentru „Lapte ºi corn” , înMehedinþi acest programguvernamental nefiind funcþional.

Dacã lucrãrile de reabilitare aMuzeului Regiunii Porþilor de Fierdin Drobeta Turnu Severin nu vor fiîncheiate pânã la data de 30 iuniea.c., Consiliul Judeþean Mehedinþiva trebuie sã returneze UniuniiEuropene întreaga finanþare,adicã o sumã de peste 50 demilioane de lei.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016 pag. 3

Marius Screciu,preºedintele executiv al PSDMehedinþi ºi candidatul acesteiformaþiuni politice pentru funcþia deprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin, a declarat în cadrulunei conferinþe de presã cã partidulpe care îl reprezintã va merge singurîn alegerile locale în municipiu.Astfel, PSD Drobeta Turnu Severinnu va face alianþe electorale cu nicioformaþiune politicã, iar MariusScreciu va fi candidatul partiduluipentru funcþia de primar. „Dacã în judeþ este posibil sãfacem alianþe cu UNPR sau ALDE,în municipiul Drobeta Turnu Severincandidãm separat. Voi fi candidatulPSD Drobeta Turnu Severin înaceastã competiþie electoralã ºi voicâºtiga alegerile pentru PrimãriaSeverin. Am o echipã foarteputernicã ºi sunt susþinut de cea mai

Vineri, 29 ianuarie a.c., laora 12.00, în Sala Mare a Instituþiei

Prefectului, a avut loc evaluareaactivitãþii Inspectoratul pentru

Situaþii de Urgenþã „Drobeta” aljudeþului Mehedinþi, pe anul 2015.

Activitatea s-a desfãºurat înprezenþa prefectului judeþului

Mehedinþi ºi a celor peste 25 deinvitaþi, ºefi ai instituþiilor cu rol în

gestionarea situaþiilor de urgenþã. Inspectorul ºef al ISU „Drobeta”,colonelul Petre Stãnãºel a prezentatmaterialul de bilanþ, asigurând atât

Pompierii mehedinþeni ºi-au prezentat activitatea pe anul 2015. Aproape 3800de intervenþii în situaþii de urgenþã ºi peste 1300 de controale de prevenire

puternicã organizaþie politicã localãdin judeþ. ªtiu ce e de fãcut ºi amsoluþii la problemele reale alemunicipiului Drobeta Turnu Severin.Important este ca Severinul sã aratealtfel dupã alegerile din iunie”, adeclarat Marius Screciu. El a fãcut ºi un apel ca organeleabilitate sã verifice firma care acâºtigat licitaþia pentru încãlzireaoraºului, spunând cã, deºi firmaa câºtigat corect licitaþia, trebuieºtiut dacã din punct de vederetehnic poate sã ducã la bun sfârºitaceastã investiþie. „Am înþeles cã aceastã firmã nu areexperienþã în domeniu ºi nu neputem juca cu problema încãlziriioraºului în iarna 2016-1017. Intrareaîn faliment a RAAN blocheazã sursade cãldurã pe care o avem înprezent”, a conchis Marius Screciu. Tot în cadrul aceleeaºi conferinþe de

presã, Aladin Gigi Georgescu,preºedintele PSD Mehedinþi, adeclarat cã la nivelul partidului aufost informaþi toþi preºedinþiiorganizaþiilor locale din judeþ astfelîncât sã se pronunþe dacã doresc sãîncheie alianþe electorale cu UNPRºi ALDE. „Pânã în prezent nu am

invitaþii, cât ºi cetãþenii cã obiectivulfundamental al activitãþii desfãºuratela nivelul instituþiei a vizat asigurareastãrii de normalitate a comunitãþilor,îndeplinirea cu prioritate a misiunilorde salvare a vieþii, protecþie abunurilor materiale ºi mediului, prineficientizarea acþiunilor de prevenireºi gestionare a situaþiilor de urgenþãºi menþinerea sub control a riscurilor. Pompierii mehedinþeni auintervenit, în anul 2015, la 3759situaþii de urgenþã. Cele mai multe aufost acþiuni ale SMURD-ului (2719),

în timp ce 1040 de intervenþii au fostpentru limitarea ºi înlãturareaefectelor situaþiilor de urgenþãcauzate de incendii, alunecãri deteren, inundaþii, asanãri ºi distrugeride muniþie sau salvãri de persoaneºi animale. Numãrul incendiilor a fostmai mare faþã de anul precedent, iarin unele cazuri s-au înregistrat ºipierderi de vieþi omeneºti.

3759 intervenþii însituaþii de urgenþã

În anul 2015, 8276 de mehedinþeniau solicitat ajutorul forþelorInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” al judeþuluiMehedinþi, folosind Serviciul Unic deUrgenþã 112. Ca urmare a solicitãrilorprimite, pompierii din cadrul ISU„Drobeta” au intervenit la 3759 situaþiide urgenþã. Comparativ cu anul 2014,numãrul situaþiilor de urgenþã acrescut cu 855. Împãrþite pe categorii,acestea înseamnã 280 incendii, 2715intervenþii SMURD, 308 intervenþii laincendii de vegetaþie uscatã ºi altepeste 450 de intervenþii pentruprotecþia comunitãþilor (asiguraremãsuri de apãrare împotrivaincendiilor la accidente de circulaþie

ºi pe timpul desfãºurãrii deevenimente publice, protecþiamediului, salvãri de animale, misiunipirotehnice, alunecãri de teren,fenomene meteo periculoase,înlãturarea efectelor inundaþiilor,avarii la utilitãi publice, etc).2796 persoane asistate medical,24 de persoane ºi 72 de animale

salvate de pompieri Aproape 2800 de persoane, caresufereau de diferite afecþiuni medicalesau care au rãmas încarcerate înautoturisme implicate în accidenterutiere (37 persoane), au fost asistatemedical ºi transportate la spital decãtre echipajele SMURD. 24 demehedinþeni au fost salvaþi depompieri, anul trecut, din locuinþelecuprinse de flãcãri, fântâni sau altemedii ostile vieþii. Dintre aceºtia, 20au fost adulþi ºi 4 copii. Cu toateeforturile depuse, au fost înregistratetrei persoane decedate în incendii, iarºase persoane au fost rãnite, din careºi un copil. Datoritã intervenþieiprompte a pompierilor, de stingerea incendiilor, au fost salvate bunuriîn valoare de peste 49.000.000 lei.

Marius Screciu: „Voi câºtiga alegerile pentru Primãria Severin”

avem niciun rãspuns. Însãîncheierea unei alianþe pentru toateorganizaþiile locale este exclusã.Vom vedea dacã facem pentruConsiliul Judeþean, dacã vomîncheia punctual la nivelul unorcomune sau oraºe”, a spus AladinGeorgescu. Mircea Popescu

Continuare în pag. 12

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016pag. 4

Visa de mai multã vreme sãdeschidã la Drobeta Turnu Severino ºcoalã a mamelor, unde tinerelecare rãmân însãrcinate sã afle totulde la A la Z despre ceea ceînseamnã o sarcinã, cum trebuie sãse hrãneascã în aceastã perioadã,cum trebuie sã îngrijeascã apoibebeluºii ºi multe alte lucruri utile.„La Maternitate, cele mai multemãmici vin neinformate, ºtiu doar cão sã nascã, dar nu au idee despreceea ce înseamnã o contracþienormalã, adevãratã de naºtere, sesperie la cel mai mic simptom ºi fugla spital sau anunþã mediculginecolog când de fapt poate sã fieo alarmã falsã. În momentul în caredau naºtere copilului pur ºi simpluse iau dupã ce spune bunica, cespune vecina, ce a mai auzit de la oprietenã ºi cea mai mare greºealãeste aceea cã în jurul vârstei de patruluni s-a dovedit cã mamele renunþãla alimentaþia exclusivã la sântrecând la laptele praf”, spuneMagda Iorgovan. Aºa cã Magda aurmat cursurile SAMAS (ScopulProgramului SAMAS este sã creeze,la nivel naþional, prima Reþea deAsistenþã de Sãnãtate pentru Mameºi Sugari), fiind singurul asistentmedical din Mehedinþi la aceastãorã care poate sã ofere serviciidestinate gravidelor, mamelor ºisugarilor, care îmbinã educaþiapentru sãnãtate în sarcinã,pregãtirea corpului pentru naºtere,precum ºi suportul dupã naºtere

Povestea Magdei Iorgovan, cea care a deschisªcoala mamelor la Drobeta Turnu Severin

Magda Iorgovan, asistent medical de 11 ani la Maternitatea dinDrobeta Turnu Severin, sare din tiparul acela obiºnuit al angajatuluide la stat pentru care programul de lucru înseamnã opt ore ºi atât.

când proaspãta mama are nevoiede îndrumare.

ªcoala s-a deschis în varaanului trecut

Cu sprijinul Maternitãþii din DrobetaTurnu Severin, care i-a pus ladispoziþie un spaþiu în incintainstituþiei, Magda a reuºit sãdeschidã în luna iunie a anului trecutaceastã ºcoalã. Un proiect care aveasã se bucure de un mare succeschiar de la început pentru cã tinerelemãmici aveau nevoie de informaþii,de ajutor calificat. “Mamele suntreceptive ºi vin la cursuri, am vãzutcã au început ºi mãmicile minore sãvinã ºi sã fie interesate, cele caresunt dintr-un mediu puþin mai ridicatnu sunt receptive pentru cã merg peideea cã ºicred cã le este ruºine sã spunã cã” spune Magda.De când s-a deschis ºcoala, peste300 de mãmici au luat lecþii de laMagda, au învãþat cum sã-ºiîngrijeascã bebeluºii ºi cum sã-ifereascã de boli. Cea mai mare partedin aceste mãmici sunt minore orifemei care provin din mediidefavorizate, trãiesc doar dintr-unajutor social sau sunt ºomere.Cursuri gratuite pentru femei în

situaþii dificile de viaþãPrin intermediul unui programsocial implementat la DrobetaTurnu Severin de SAMAS, acestefemei beneficiazã de educaþie

perinatalã gratuitã – cursuri ºisuport în ceea ce priveºte sarcinaºi îngrijirea copilului în primii doiani de viaþã. „Cele mai multe cazuride mortalitate ºi morbiditatematernã ºi infantilã sunt întâlnite înrândul femeilor din comunitãþilesãrace. O bunã parte dintre acesteprobleme ar putea fi însã rezolvatedacã femeile aflate în perioadamaternitãþii ar fi informate cu privirela îngrijirea în sarcinã ºi pregãtireapentru naºtere, precum ºi nutriþiasãnãtoasã, a lor ºi a bebeluºului ºiar accesa la timp sistemul deîngrijiri de sãnãtate”, a declaratMagda Iorgovan, educator perinatalSAMAS. Era nevoie de o astfel deeducaþie, având în vedere cã multedintre femeile care nasc înMaternitatea din Turnu Severintrãiesc la limita sãrãciei. De celemai multe ori primul contact cumedicul ginecolog în perioada desarcinã îl au abia când ajuns în salade travaliu. „Nu trebuie sã uitãm cãtrãim într-un judeþ cu mariprobleme sociale, cu maridisparitãþi între modul în caretrãiesc oamenii, iar dincolo deretorica cu care suntem obiºnuiþiîn ultimii 25 de ani constatãm cutristeþe cã judeþul Mehedinþi esteplin de analfabeþi, de oamenisãraci, de oameni care trãiesc subpragul sãrãciei ºi ca atare astfel deoameni genereazã o serie deprobleme între care sunt copiiiprematuri, copii care se nascsubponderali, distrofici, copii cu omulþime de probleme de sãnãtate”,spune medicul cardiolog CristianJianu, purtãtorul de cuvânt alSpitalului Judeþean de UrgenþeDrobeta Turnu Severin.

“Bebeluºii sunt foarte delicaþi”Informaþiile de pe internet sau celeprimite de la bunica, mãtuºa sauvecina nu îºi au locul atunci cândvine vorba de un nou-nãscut.“Încerc sã le spun cã bebeluºii sunt

foarte delicaþi ºi sã-ºi lase mameleºi soacrele în pace care vin ºi lespun cã trebuie ridicat de cap ºi trasîn toate modurile posibile, cãtrebuie unºi cu tot feluri de unturiºi alte cele. Vreau sã le spun cãbebeluºii trebuie þinuþi în apã celmult 5-7 minute pentru cã pielealui este foarte finã. Cred cã bunica,mãtuºa ºi alte persoanebinevoitoare ar trebui sã le ajute însensul cã pot sã facã o mâncare,sã le întindã rufele, sã batãcovoarele, iar mama ºi tatãl sã-ºicreascã copilul pentru cã ei cunosccel mai bine nevoia copilului lor”,mai spune Magda.“Am învãþat cã laptele de mamã

este cel mai bun”Beatrice Cãlin are 30 de ani ºi lunatrecutã a nãscut în Maternitatea dinDrobeta Turnu Severin, doi gemeniperfect sãnãtoºi, Arian ºi Mateo.Spune cã informaþiile primite de laMagda i-au fost de mare ajutorpentru cã altfel nu ºtie cum s-ar fidescurcat acasã cu doi bebeluºi.“În maternitate ne-au ajutatdoamnele asistente, dar acasã ar fifost greu. Mama ºi soacra nu suntîn permanenþã cu noi, aºa cã aveamnevoie de sfaturi de la o persoanãcompetentã. ªi un sfat bun nustricã niciodatã”, a spus tânãramãmicã din Drobeta Turnu Severin.Lavinia Dragomir a nãscut în urmãcu douã luni un bãieþel, primulcopil în familie. De la Magda aînvãþat cã Gabriel trebuie hrãnit culapte matern pentru a fi sãnãtos.“Am învãþat cã laptele de mamã estecel mai bun, cã nu trebuie sã dãmlapte praf la copil, cã nu are nevoiede ceaiuri la început, decât lapte demamã. Fiul meu a mâncat numailãptic ºi în douã luni ºi-a dublatgreutatea. Am învãþat cum sã-l spãl,cum sã-l þine corect la sân ºi multealte lucruri foarte importante.Mama e plecatã, soacra e la þarã,nu ne ajutã nimeni”, spune Lavinia.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016 pag. 5

2 februarie este Ziua Mondialã aZonelor Umede.

La 2 februarie 1971 a fost semnatãîn localitatea Ramsar (Iran) ConvenþiaZonelor Umede. Zonele umedereprezintã întinderi de bãlþi, mlaºtini,turbãrii, de ape naturale sau artificiale,permanente sau temporare, unde apaeste stãtãtoare sau curgãtoare, dulce,salmastrã sau sãratã, inclusivîntinderea de apã marinã a cãreiadâncime la reflux nu depãºeºte 6 m.Documentul a fost ratificat deRomânia prin Legea 5/1991. Devizasub care se desfãºoarã aniversarea dinacest an: Zonele umede sunt vitale

Ziua Mondialã a Zonelor Umede Povestea lebedei ºi a vieþuitoarelor acvatice

pentru stilurile de viaþã durabile! În acest context, specialiºtiiSecþiei ªtiinþele Naturii a MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier încolaborare cu Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi ºiLiceul de Arte I. ªt. Paulian auorganizat miercuri, 3 februarie 2016,un eveniment care a avut ca temãcentralã protecþia biodiversitãþiiacvatice ºi palustre din judeþulMehedinþi. Specialiºtii muzeului aucreat o poveste, “Povestea lebedeiºi a vieþuitoarelor acvatice”, în carecele mai reprezentative specii depãsãri de baltã, specii de peºti, dar

ºi nevertebrate acvatice au fostridicate la rang de personaje, careºi-au relatat povestea vieþii lor,invitând auditoriul la reflexie asupramodalitãþilor de conservare abiodiversitãþii zonelor umede. D-na

În scopul creºterii accesuluila educaþia timpurie a copiilor,Parlamentul României a adoptatLegea 248/2015, Legea privindstimularea participãrii înînvãþãmântul preºcolar a copiilorprovenind din familii defavorizatecare a fost promulgatã ºi publicatãîn Monitorul Oficial al României.Acest act normativ prevede alocareaunui stimulent educaþional, subformã de tichete sociale, în cadrulunui program de interes naþional,copiilor cu vârsta cuprinsã între 3ºi 6 ani, proveniþi din familiidefavorizate care au venituri mici. În data de 28.01.2016, ora 13.00,la Colegiul Tehnic “Decebal” dinDrobeta Turnu Severin, Inspectoratulªcolar Judeþean Mehedinþi, lainiþiativa inspectorului ºcolargeneral, prof. dr. Mirela Pintea Enea,

Legea “Fiecare copil în grãdiniþã”, dezbãtutã la IªJ Mehedinþiîn parteneriat cu InstituþiaPrefectului - Judeþul Mehedinþi, aorganizat o sesiune de diseminarea prevederilor Legii 248/2015,cunoscutã ca Legea “Fiecare copilîn grãdiniþã”, la care au participatdirectorii de unitãþi de învãþãmântcare oferã educaþie timpurie copiilor. Precizãm cã în judeþul Mehedinþisunt cuprinºi în grãdiniþe în anulºcolar curent 6167 de preºcolari,estimãrile pentru anul ºcolar 2016-2017 fiind de 6600 de copii carevor fi integraþi în învãþãmântultimpuriu. Dintre aceºtia, cei carevor întruni condiþiile stabilite prinLegea 248/2015, vor primisprijinul social menþionat pentruasigurarea unui acces la educaþieîn scopul completãrii nevoilor dedezvoltare ºi de învãþare.BIROUL DE PRESÃ al IªJ MEHEDINÞI

Magda Dumbrãveanu, consilier încadrul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi a subliniatimportanþa zonelor umede încontextul conservãrii biodiveritãþii.

Biroul de presã

Prin OUG 32/2015, a fostadoptatã în Senat, înfiinþarea GãrzilorForestiere ce vor avea ca atribuþiimonitorizarea, implementarea ºicontrolul aplicãrii regimului silvic înfondul forestier naþional. Potrivitlegii, Gãrzile Forestiere sunt instituþiipublice cu personalitate juridicã,aflate în subordinea autoritãþiipublice centrale, fiind rãspunzãtoarede domeniul silvic. Întrebat care este opinia domniei sale despre înfiinþarea GãrzilorForestiere, subprefectul Andrei Stãniºoarã, a declarat: “Înfiinþarea Gãrziiforestiere este un demers aºteptat ºi necesar, având în vedere faptulcã, potrivit unor studii, anual, din pãdurile României dispar aproximativ8,8 milioane mc. de lemne, din defriºãrile ilegale. Cred cã ar trebui sãstopãm aceste defriºãri , astfel Garda Forestierã are un roldeterminant, absolut necesar, mai ales pe fondul acestei uriaºesensibilitãþi publice legatã de starea pãdurilor. Defriºãrile ilegaleafecteazã mediul înconjurãtor, fiind foarte multe în ultimul timp, ºi credeu cã toatã lumea ar trebui sã punã umãrul la stoparea acestora,deoarece ne afecteazã viaþa de zi cu zi, a noastrã ºi a copiilor noºtri.”

opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Telenovela alegerilor deprimari în douã tururi continuã, spreenervarea tuturor, precum o moriºcãstricatã care se-nvârte-n gol. PremierulDacien (oh-la-la!) Cioloº a convocat(complet aiurea, la graniþaconstituþionalitãþii, dupã modestanoastrã opiniune) partidele politiceparlamentare la consultãri pentru a seajunge la un consens politic înrespectiva problemã. A fost un maimult decât fâsâit joc de imagine dinpartea premierului „tehno”. Pentru cãtot dumnealui a ajuns la concluzia cã„spinoasa” problemã trebuie sã fietranºat, dacã mã pot exprima astfel, totîn Parlament. Adicã acolo unde a ºifost aprobatã legea care acum se vreaschimbatã! Cine a provocat, aºa,complet aiurea, acest scandal? Nimenialta decât steaua în ascensiune... virilãa politicii româneºti,Alina Gorghiu ofTecuci, fosta viitoare sau, cine ºtie,poate chiar viitoarea Ana Pauker depe Dâmboviþa. Nu am absolut nimiccu liberalii aceºtia, unii îmi sunt de-a dreptul simpatici, dar, de la ovreme, îmi este tot mai greu sãdisting unde li se sfârºeºteseriozitatea ºi de unde le înfloreºteipocrizia asta tot mai greu de digerat. * O altã temã falsã a actualitãþiipolitice este „asaltul” DNA asuprageneralului Gabriel Oprea ºi asupraprocurorului general al României,Tiberiu Niþu, pe motiv de... foloase decoloanã oficialã. Departe de mine sãam vreo simpatie pentru

Cine mai trebuie sã plece?„intendentul” Oprea sau pentruanodinul procuror general Niþu, dardacã primul era vânat mai demultpentru a fi determinat sã joace politicîntr-un anumit fel, sã vezi cã ditamaiprocurorul general este hãrþuit chiarde subalternii sãi (fiindcã LauraCodruþa ºi „bãieþii” ei chiar asta sunt,subalternii lui Niþu!) trebuie sãrecunoaºteþi cã sunã ca dracu’. Dealtfel, la ora când scriu aceste rânduriaflu, de pe burtiera unei televiziunibucureºtene, cã procurorul generalal României, Tiberiu Niþu, ademisionat din funcþie. Tare, nu?! De-abia acum, drumul cãtre dictatura„binomului” în frumoasa noastrã þarãpare larg deschis. Lui Tiberiu Niþu,evident, nu i se iartã, pentru nimic înlume, redeschiderea câtorva dosareextrem de delicate. Dosare care,bineînþeles, dupã aceastã demisieoarecum neaºteptatã, vor reintra sublacãt. Urâte vremuri, sinistre semne,la început de an electoral. Mai ecineva care trebuie sã plece? Ca sãse simtã bine noul stãpân ºi superiorulsãu, „binomul”? * Dupã cum decurg lucrurile înprezent, aceste mizerii, care confirmãamestecul brutal al justiþiei în politicã,vor continua, demonstrând astfel cã,în România, clasa politicã, elementelecomponente ale aºa-zisului „stat dedrept” sunt departe de a asimilacomportamentul democratic autentic.Constituindu-se în singura cauzã careîncã ne menþine, potrivit tuturor

rapoartelor, la periferia Europei.Campaniile „victorioase” ale DNA depânã acum, însoþite cu surle ºi tobe deo presã, în bunã mãsurã, motivatãpecuniar s-o facã, îºi aratã abia acumefectele perverse. DNA ºi SRI(„binomul”, nu-i aºa?!) tind sã seconstituie, dacã nu cumva s-au ºiconstituit, într-un soi de mãciucirepresive ale unei superputeri cuidentitate vag bãnuitã, excendând oriceformã de organizare democraticã asocietãþii, orice urmã de opþiunepoliticã a cetãþenilor. Deja sevorbeºte, din ce în ce maiinsistent, deaspre instalareaunui anumit tip de imobilismdecizional la niveluladministraþiei publice locale ºicentrale, deci de blocareaoricãror idei, iniþiative, proiecte,în folosul comunuitãþii. Aici seajunge dacã, pentru oricecoþcãrie de doi bani jumate bagiîmpricinaþii-n cãtuºe ºi defilezicu ei ca la 23 august, sã teadmire mamaie, mamiþica ºimama- mare. * Irefutabilului edil-ºef alSeverinului i-a intrat turismulîn sistemul de reflexe condiþionate. Înoase, ce mai încoace ºi încolo! Zileletrecute – aflãm din jurnalele de ºtiriale televiziunilor locale, care nu-iscapã nicio miºcare – dumnealui i-aconvocat (în ce calitate?!) pe primariide pe Clisura Dunãrii ºi pe cei dinzona de Nord a Mehedinþiului ca sã

punã la cale editarea unui ghidturistic, pe care, evident, sã se batãtoþi cei interesaþi de frumuseþile ºi deobiectivele unicat existente în acestcolþ de þarã. Mi s-a pãrut oarecumîntârziat, dacã nu chiar îngheþat(înlemnit etc.) în proiectIncomparabilul. Îngheþat (înlemnitetc.) cam prin epoca de glorie acoanei Nutzi Udrea, idolul sãu politicnedezminþit. Asocierea sa cu primariiamintiþi este pusã pe seama lipsei defonduri. Cãci, deh, din sumele

rezervate felicitãrilor multicoloratede Paºti, de Crãciun etc., nu ar maifi rãmas mare lucru. Ei, dar dacã ardeschide bocceluþa cu rezervele dedeplasare la Viena ºi în alte capitaleale luxului mondial, tot ar mai gãsiniºte rezerve. Fiindcã, orice s-arspune, pentru o campanie electoralãeficientã, de succes, jertfeºti totul,dacã mã înþelegeþi ce vreau sã spun.Deocamdatã, Irefutabilul, pãrãsitparcã de noroc în partidul generalului(cu probleme)Oprea, cautã - se zice– sprijin politic (susþinere, de!) pela ALDE Tãriceanu, alde Bãsescu,alde Gorghiu (damã pe lângã careîºi poate verifica însuºirile deberbant!), alde Dragnea (cu care seînrudeºte structural, dacã îi analizãmreflexele), alde Dumnezeu mai ºtiecine. Extrem de ciudat se comportã,deocamdatã, ceilalþi candidaþi lafuncþia de primar al Severinului,care umblã pe lângã Irefutabil cape lângã bubiþa purulentã. Ce o fiîn capul dumnealor?!

Constatãm cã premierul se derobeazã deresponsabilitatea asumãrii reintroducerii principiuluicelor douã tururi de scrutin în alegerea primarilor ºitrimite aceastã sarcinã Parlamentului. Din acest momentobiectivul prioritar al agendei parlamentare a PNL estepromovarea în regim de urgenþã a acestui proiect pecare l-am depus încã de anul trecut. Din pãcate, pânãacum, aceastã iniþiativã a fost blocatã de PSD. Declaraþiile celorlate formaþiuni politice de astãzi nedau totuºi speranþe în crearea unei majoritãþiparlamentare care sã adopte aceastã soluþie. Cauza pentru care luptãm acum nu þine de interesul electoralal PNL, ci de un principiu fundamental al democraþiei, unde

Comunicat de presã al purtãtorului de cuvânt al PNL, Ionuþ Stroe:

Alegerea primarilor în douã tururi, prioritatea zeroa PNL în actuala sesiune parlamentarã

majoritatea ar trebui sã fie cea care decide la vot. Încã o datã constatãm, cu regret, care sunt mijloacele princare PSD a determinat aceastã situaþie dificilã. ªantajul ºiameninþarea de boicot au stopat o cauzã dreaptã, dar care îiafecta pe social-democraþi din punct de vedere electoral. Deocamdatã, agenda parlamentarã s-a dovedit înacelaºi grad decuplatã de cea a cetãþenilor ca ºi lafinalul anului trecut. Un vot favorabil proiectului privindrevenirea la douã tururi de scrutin ar diminua aceastãfracturã dintre Parlament ºi societate, aceasta fiindºi soluþia prin care aleºii locali se vor afla maiaproape de cetãþeni.

Ionuþ Stroe, Purtãtorul de cuvânt al PNL 

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016 pag. 7

Ce rol va avea Adrian Duicu lalocalele din Mehedinþi?

Un politician local care în vara anului2012 a fost implicat activ în campaniaelectoralã a fost Adrian Duicu. La aceavreme era preºedinte al PSDMehedinþi ºi aspirant la funcþia depreºedinte al Consiliului JudeþeanMehedinþi. În cele din urmã, AdrianDuicu a câºtigat preºedinþia CJMehedinþi. Dupã nici doi ani de

mandat, Adrian Duicu era arestatpreventiv pentru fapte de corupþie, iarulterior a fost declarat incompatibil decãtre ÎCCJ în procesul pe care îl aveacu Agenþia Naþionalã de Integritate. Caurmare a acestei situaþii, Adrian Duicua rãmas ºi fãrã funcþia de preºedinte al

Foºti lideri de partide mehedinþene ºicampania electoralã localã

Spre deosebire de scrutinul local din anul 2012, la alegerile dinaceastã varã asistãm la o altã realitate politicã a judeþului în ceea cepriveºte liderii politici implicaþi într-o astfel de confruntare. Atunci au

existat unii politicieni locali care nu doar cã s-au implicat activ încampania electoralã, dar au fost ºi lideri importanþi de partid. Între timp,

unii dintre ei au fost scoºi din jocul politic ºi electoral, în timp ce alþii,deºi în fruntea unor partide importante, lasã impresia cã nu mai au

motive pentru a se implica.

CJ Mehedinþi, din care era oricumsuspendat, cât ºi din cea de preºedinteal PSD Mehedinþi. Practic, AdrianDuicu a fost scos din jocul politic ºielectoral. Adrian Duicu nu mai poatecandida legal în acest an la alegerilelocale, însã, ºi dacã ar fi putut, e puþinprobabil cã PSD Mehedinþi ar mai fiacceptat sã-l mai fi propus pentru vreofuncþie aleasã din motive de imagine.Cu toate acestea, se vorbeºte, în mediul

politic local, cã AdrianDuicu a rãmas încontinuare un ominfluent în politica localã.Este însã interesant devãzut în ce mãsurã se vaimplica Adrian Duicu înaceastã campanie, darmai ales modalitatea încare o va face. Este câtse poate de clar cãAdrian Duicu este încontinuare ataºat dePSD Mehedinþi,partidul sãu, de laconducerea cãreia a fost

obligat sã plece, datoritã problemelorpe care le avea cu justiþia. Pe de altã,era ºi un interes al PSD Mehedinþi dea se debarasa într-un fel sau altul deacesta. Menþinerea lui Adrian Duicuîntr-o funcþie de conducerea aduceaserioase prejudicii de imagine PSD

Mehedinþi, partidul fiind perceput lanivelul electoratului drept unul coruptatâta timp cât avea în structura deconducere un politician trimis înjudecatã pentru fapte de corupþie. PSDMehedinþi a reuºit, în final, sãgestioneze relativ bine situaþia,alegându-ºi un nou preºedinte ºidebarasându-se total de AdrianDuicu. Cu siguranþã însã fostul lider alPSD Mehedinþi nu va fi indiferent lascrutinul local din aceastã varã ºi vaîncerca sã se implice. Sunt douãposibilitãþi prin care Adrian Duicupoate sã se implice: fie sã se implicediscret, prin anumiþi politicieni fidelipentru PSD Mehedinþi, fie sã sprijine,tot discret, un anumit candidat.

Ion Mihart, incert pentrucampania localã

Un alt fost preºedinte de partid localcare pare, cel puþin teoretic, scos dinorice ecuaþie electoralã localã este IonMihart. Fost preºedinte al PP-DDMehedinþi, Ion Mihart s-a înscris în

UNPR Mehedinþi, dupã ce partidulsãu a fuzionat prin absorbþie cu acestpartid. În UNPR Mehedinþi, Ion Miharta obþinut funcþia de prim-vicepreºedinte la nivel judeþean. Nouaformaþiune politicã în care s-a înscrisIon Mihart era o soluþie politicã deperspectivã, cu atât mai mult cu câtpreºedinte este primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, ConstantinGherghe. Dupã ce UNPR a ieºit de laguvernare, partidul s-a prãbuºit înjudeþ. La acest moment existã oincertitudine totalã în ceea ce priveºtecandidaþii acestei formaþiuni politicelocale. Mai mult, UNPR Mehedinþi esteun partid fãrã un lider de forþã, fãrã oconducere vizibilã ºi fãrã un mesajpolitic ferm. Este puþin probabil cã IonMihart va accepta sã-ºi asume ofuncþie publicã aleasã ºi sã se impliceîn campania electoralã în condiþiile încare UNPR Mehedinþi nu-i oferã ogaranþie cã partidul poate obþine unrezultat electoral foarte bun.

Mircea Popescu

COMUNICAT DE PRESÃ Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie

pentru Agriculturã (APIA) informeazãbeneficiarii mãsurilor compensatoriide dezvoltare ruralã aplicabile peterenuri agricole - Campania 2015,cã elibereazã adeverinþe pentru ceicare intenþioneazã sa accesezecredite pentru finanþarea activitãþilorcurente, de la bãncile care auîncheiat convenþii cu Agenþia.

Fondul de Garantare a CredituluiRural IFN - SA (FGCR) ºi FondulNaþional de Garantare a Credituluipentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii IFN-  SA (FNGCIMM) garanteazã crediteleacordate de bãnci fermierilor.

Toate convenþiile încheiate întreAPIA - Banca ºi FGCR/

FNGCIMM vor fi postate pe site-ulinstituþiei la adresa: www.apia.org.ro.

Potrivit convenþiilor, la solicitareascrisã a fermierului, APIA elibereazã oadeverinþã prin care confirmã cã acestaa depus cererea unicã de platã pentruanul 2015 ºi a solicitat sprijin pentrumãsurile de dezvoltare ruralã. Deasemenea, prin adeverinþã se confirmã,la data emiterii acesteia, suprafaþadeterminatã pentru platã pentrumãsurile de dezvoltare ruralã, cãbeneficiarul nu face obiectulexcluderilor de la platã pentru schemade platã unicã pe suprafaþã ºi cãîndeplineºte condiþiile generale pentruacordarea sumelor cuvenite, înconformitate cu legislaþia în vigoare.

Valoarea creditului va fi în

cuantum de pânã la 80% dinvaloarea sumei calculate conformadeverinþei eliberate de APIA.

Banca Creditoare acordãbeneficiarilor, conform reglementãrilorsale interne, credite/facilitãþi definanþare în lei, pentru finanþareacapitalului de lucru pentrudesfãºurarea activitãþilor curente înprocentul stabilit prin regulile propriidin suma prevãzutã în adeverinþaeliberatã de APIA.

Fermierii care au accesat credite înbaza adeverinþelor emise de APIApentru schemele de sprijin pe suprafaþãpentru anul 2015 vor putea accesacredite pentru dezvoltare rurala dela aceeaºi bancã de la care auobþinut creditul anterior.

În conformitate cu prevederileOrdinului ministrului agriculturii ºidezvoltãrii rurale nr. 703/ 23.07.2013privind aprobarea condiþiilor în care sevor încheia Convenþiile dintre instituþiilefinanciare bancare ºi nebancare ºiAgenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã, în vederea finanþãrii de cãtreacestea a activitãþilor curente alebeneficiarilor plãþilor derulate prinAgenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã, Banca trebuie sa respectenivelurile costurilor aferente acordãriicreditelor pentru beneficiarii plãþilordirecte, astfel încât dobânda finalãaplicatã beneficiarului nu poate depãºiROBOR 6M + 4%, iar comisioaneleaferente creditului sã fie în limita de 1%.

Biroul de presã

APIA elibereazã adeverinþe pentru accesarea de credite

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016pag. 8

Dupã ce Mircea Diaconu avotat periculos în legislativul UniuniiEuropene în favoarea cãsãtoriilor întrepersoane de acelaºi sex, deziluzionîndmilioane de români, actorul a semnatun document, la fel de repudiat, careprevede desfiinþarea statelor naþionaleºi înfiinþarea unei uniuni federaleeuropene. Mircea Diaconu se aratãpreocupat mai mult de „ªcoala lui Freudºi ªcoala de la Frankfurt”, care au cãutatsã implementeze „eliberarea sexualã”ca mod tîmp de lãrgire a libertãþiiindividuale (adicã, destrãbãlare ºiimoralitate), decît de ºcoalaromâneascã, trimisã în degradarep r o f e s i o n a l - d i d a c t i c ã .Europarlamentarul în cauzã nureprezintã nici pe departe intereselenaþionale. Nu reprezintã România, nicipe cetãþenii ei. Împreunã cu alþi doieuroparlamentari români, Marian JeanMarinescu ºi Renate Weber, MirceaDiaconu, tot mai controversat ºicontestat în ultima vreme, a semnat„Manifestul Spinelli”, document careconstituie un atentat la siguranþanaþionalã a României, implicit, a stateloreuropene. Documentul stipuleazã cã

Ce-aþi fãcut, domnule Mircea Diaconu?„soluþiile naþionale nu pot furniza soluþiiadecvate, acestea aparþinînd trecutului.Scopul nostru este o Europã Federalã,o Europã post-naþionalã”. Bravo, domnule actor! Servilism

maxim pentru U.E.! Aþi votat pentrudesfiinþarea Statului Naþional Român!Ruºine! „Contribuþia” celor ca voi varãmîne încrustatã în memoria colectivã,drept act terorist împotriva poporuluiromân! O altã mãgãrie a tuturoreuroparlamentarilor români a fostsemnarea, la începutul acestui an, adocumentului privind desfiinþareaindustriei cãrbunelui din þara noastrã.Românii i-au votat ca sã le asigure untrai mai bun ºi o Românie prosperã, nusã distrugã puþinul care a mai rãmasdintr-o Românie furatã metodic de unsfert de veac! Din pãcate, cretinii ãºtiacare ne conduc ºi cei care ne reprezintãîn forurile europene s-au instruit laºcoala servilismului, trãdãrii ºi corupþiei.

Gaºca de gunoaie istoricesemneazã documente bãgate pe

sub nas de miliþienii planetei Mircea Diaconu a chiulit de lacursurile de moralã creºtinã, depatriotism, dar ºi de la celefundamentale de formare a personalitãþiimoral-laice ºi, în mod decisiv, nu s-au

prins de el cunoºtinþele despre rolul îngîndire ºi acþiune al omului pe Pãmînt,despre identitatea naþionalã, despre osocietate religioasã ºi laicã normalã.Toate acestea i-au rãmas strãine cînd a

avut proasta inspiraþie sã intre în gaºcade gunoaie istorice, care, la ordin,semneazã, în mod riscant pentruRomânia, documentele bãgate pe subnas de miliþienii planetei. Sã ne amintim cã Spinelli, numelede la care provine documentul care îlincrimineazã pe europarlamentarulMircea Diaconu ºi pe ceilalþi doicoechipieri, a fost unul dintre primiipoliticieni ºi jurnaliºti de origine italianã,care au conceput ºi promovat ideilefederalizãrii europene. Spinelli a redactatîn 1941 pe aceastã temã, „ManifestulVentone”, care, mai întîi, a circulat înrîndul membrilor Rezistenþei Italiene,apoi, a fost adoptat ca program alMiºcãrii Federaliste Europa, fondatã în1943 de acesta. Între anii 1976-1986,Altiero Spinelli a þinut cu dinþii deelaborarea unui proiect de tratat caresã înfiinþeze Uniunea Europeanã,proiect aprobat majoritar în ParlamentulEuropean, dar, mirosind a lucru necuratîncã de la început, a fost blocat deguvernele naþionale, care au realizat unalt tratat în 1985 sub denumirea de ActulUnic European. De atunci ºi pînã acum,ideea Europei unite s-a tot metamorfozatsub dictatura unei birocraþii stufoase ºiasupritoare, devenind un hibridpericulos pentru independenþa ºiidentitatea naþionalã a statelor membre.Un actor antinaþional ºi dãunãtor „Soluþiile naþionale sunt soluþii aletrecutului”, spune documentul semnatde Mircea Diaconu. „Scopul nostru esteo Europã federalã post-naþionalã, oEuropã a cetãþenilor. Pe naiba, o Europãa cetãþenilor! Este o Europã a mai-marilor ei, a exploatãrii, a întunericului,violenþei, terorismului, sãrãciei,

decãderii ºi a desfiinþãrii identitãþii deneam. Aceasta au semnat marii „patrioþi”,europarlamentarii români, MirceaDiaconu, Renate Weber ºi Marian JeanMarinescu. În interiorul Puterii de la

Bucureºti corupþii se vînd între ei, factîrguri ºi se aruncã dupã gratii, alþiiresponsabili ne reprezintã strîmb laCurþile Europei, tot mai ameþitã ºidrogatã cu iluzii, dar cel mai grav, nevînd strãmoºii, pãdurile, pãmînturile, nevînd pe noi ºi pe copiii noºtri! Dacã rãmînea la profesia de actor, înmemoria colectivã ar fi rãmas o figurãde patrimoniu autenticã ºi valoroasã.Rolul pe care Mircea Diaconu îlinterpreteazã astãzi la Curþile Europei esteunul negativ, diametral opus celui pe carel-a jucat, cu decenii în urmã, în filmul„Mere roºii”, pe atunci, exemplu demoralitate ºi demnitate (referire lamedicul Grigore Schileru). Între rolul deieri ºi cel de azi s-a cãscat hãul perversal „tranziþiei” interminabile pentru„România furatã” în acel decembrie, darfolositor unor actori versatili, iubitori debani ºi putere. Pe scena politicã internãºi europeanã, Mircea Diaconu a devenitun actor antinaþional, dãunãtor ºi penibil,cu dispreþ faþã de interesul românesc,faþã de valorile moral-creºtine, profitabilînsã pentru interesul personal ºi o partea mass-media, care promoveazã ura faþãde tradiþia ºi identitatea naþionalã! ªi la Iaºi, de Ziua Unirii Principatelor,„actorii” de pe scenã cu discursurile lorsterile ºi extrem de festiviste, au fosthuiduiþi ºi fluieraþi în timpul cuvîntãrilor,printre care ºi preºedintele Iohannis ºipremierul Cioloº, relateazã Agerpres.Huiduielile au fost imediat suprimate,pentru cã în Piaþa Unirii din Iaºi, printrepuþinii oamenii adunaþi, se foiausepepiºtii cu basmale ºi cãciuli, deghizaþiîn oamenii ai muncii!

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016 pag. 9

Partidele au intrat în febraalegerilor ºi parcã au ºi uitat dereformare, de reformã internã, primenire,spãlare a candidaþilor, promovare a unorlichele tinere pentru alegerile locale ºiparlamentare. Mini-revoluþia „Colectiv”nu mai este amintitã pe nicãieri. Lideriide patide au mizat pe anesteziereasimþului civic ºi pe uitarea maselor. NiciMarele Adormilã de la Cotroceni nu maispune nimic de reformarea claseipolitice ºi de corupþia care o strãbatede la un tentacul la altul. Nu mai suntdecât patru luni pânã la alegerile diniunie ºi partidele au sperat cã timpul leva adormi românilor simþurile. ªi peundeva aºa s-a ºi întâmplat. Lumea auitat furia cu care a ieºit în stradã ºi acerut socotealã clasei politice - mulþiau fost înfieraþi. Politicienii nu au avutcuraj sã iasã în stradã printre protestatari.ªi-au fãcut cruce, mea culpa ºi ºi-aupus cenuºã în cap. Au promisreformarea, au recunoscut cã astfel nuse mai poate ºi cã trebuie ca în al 13-lea ceas politicienii sã se transforme înoameni mai buni, morali, pregãtiþi,profesioniºti în domeniilor lor de

ªtefan Bãeºiu

PSD se scapã între tururicompetenþã ºi sã renunþe la mitã,bâlciuri, trucuri, ipocrizie, promisiunideºarte, mãºti, mascarade. Cine nu vafi fost în stare de transformarearespectivã ar fi trebuit sã facã un pasînapoi sau chiar mai mulþi, promiteaupoliticienii. Strada a cerut reforma claseipolitice. Iohannis a ascultat masele ºi anumit un guvern de tehnocraþi care nulasã impresia cã România ar aveaguvern. Adicã se poate ºi fãrã nimic.Adicã cu nimic. Este un guvern invizibil,pe placul lui Iohannis. Poate cã aºa selucreazã: silenþios ºi alegãtorii au fostînvãþaþi doar cu huo ºi cu reflectoare ºitaifasuri fãrã substanþã pe la tv. Zicerea lui Adormilã a fost ca înperioada în care guverneazã guvernultehnocrat, partidele vor avea timp sã sereformeze ºi sã îºi schimbe ºtatutele ºisã promoveze omul ºi candidatul de tipnou. Adicã primenit, pur, curat la suflet,profesionist, cu har de la Domnul, înslujba poporului ºi a Binelui Public,gata de sacrificiu personal ºi familial,chiar gata sã îºi dea sãnãtatea ºi chiarviaþa spre propãºirea poporului român.Lucruri esenþiale. Vraja asta a durat o

perioadã, pânã când poporul a reintratîn nedeºteptare, ca anesteziat. Partideleºi-au vãzut de drum ºi de trecereatimpului. Au mai mimat una alta. Nicinu au aflat dacã sunt la putere sau înopoziþie ºi nu cred cã a apãrut vreoscursurã de om nou politic, pregãtit sãfie aºezat în faþa contribuabililor laînceputul lunii iunie sau în toamnã.Efectiv nimic nou. Mai mult decât atât, partidele auînceput, ca de obicei, cu aceleaºiformule antireformã. Cel puþin PSD aînþeles pe dos reforma, cãci PNL nuprea are ce sã reformeze, cã rãmânefãrã lichele. Lichelele PSD sunt totacolo. Ce au fãcut oamenii luiDragnea? În spiritul înaltei reforme ºial autoreformei nu s-au apucat sã facãliste cu aleºii cu dosare penale sau cumulte bube morale, ci s-au apucat sãîi întrebe pe primarii vechi dacã maivor o datã. Sau a ºasea oarã sau aºaptea, cum sunt cazuri. Pãi asta nuduhneºte deloc a reformã internã. Cumsã laºi acei mini-baroni încã 4 ani lalocul de muncã. Teoretic, în 20 de anisau în 24 au cam arãtat ce pot ºi nuprea mai au ce sã facã în comunã, sãzicem. La comunã ar fi mai simplu. În24 de ani asfaltau toate potecile, deºiunii încã mai „bagã” apã ºi canalizareºi acum. Sigur, cã Partidul poate sãvinã cu o explicaþie ºi anume cã unprimar cu 5 mandate la activ abia aînvãþat uºile de la primãrie în primele

patru ºi în cel actual s-a pus pe treabã.Aºadar, ar mai avea nevoie de încã unmandat pentru a-ºi definitiva opera înadministraþia localã. ªi pânã la urmãcine ar mai avea curaj sã candidezeîntr-o comunã cu un primar careconduce de 20 de ani, cum sunt uniipesediºti. Candidatul ar fi un clovnlocal sau un terchea berchea. Dacã eunul mai acãtrii va fi vai de mama luidupã ce va pierde. Va fi cel mai fugãritºi hulit de cãtre edilul reales. Ce dracde democraþie se mai naºte întrecomunarzii români? Acum toþi promitlocuri de muncã, deºi dupã alegeri vorspune cã nu e în fiºa postului. În concluzie, se merge pe aceleaºilichele, condiþia fiind sã stea bine însondaje, chiar dacã au furat vârtos ºisunt corupþi pânã în mãduva oaselor.Chestia cu finalizarea cauzei ºicondamnarea definitivã e frecþie la unpicior de lemn pentru democraþie.Partidele merg la fel ca pânã acum,scopul fiind câºtigarea alegerilor, nureforma ºi candidaþii noi. Astea suntaiureli iohaniene. ªi bãtaia cea mareeste pe tururi, cãci pesediºtii ar maiputea pierde primari în turul al doilea,dacã se vor forma coaliþii anti-PSD. Deaceea se teme PSD sã nu se scape întretururi, în turul partidului. Cine se maigândeºte la curãþenie ºi reformã cândpe frontispiciul Partidului e tabloul cuciolanul. S-a dus dracului reforma!

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016pag. 10

Jafurile din Palatul Culturiipetrecute în aceºti ani au afectat ºipatrimoniul Bibliotecii Judeþene „I. G.Bibicescu”, instalatã aici cu dreptfunciar, conform actelor fondatoare.Cunosc biblioteca, aici mi s-au deschisochii, aici am revenit. Voi arãta cumdevenise o instituþie de prestigiunaþional ºi cum º-a pierdut prestigiulîn aceºti ani, o datã cu intalarea labutoane, „în formã continuatã”, aimposturii sau ignoranþei carepustieºte. E o diferenþã abisalã între ceicare au înãlþat cetatea ºi cei care aucoborât-o la josnicia loruºi, dupã cumvoi arãta în continuare. Biblioteca Severinului a luat fiinþãîn 1921, prin Actul de Danie alctitorului I. G. Bibicescu, fiul alMehedinþiului, care, prin calitatea sade guvernator al BNR, a sprijinittotodatã ridicarea palatului, undebiblioteca se va instala în 1924, pringrija aceluiaºi Teodor Costescu. Þinsã subliniez faptul cã demnitariiacelui timp iubeau cultura, cultivauartele, tocmai de aceea erau ºigeneroºi. Cercetând istoriatipãriturilor ºi bibliotecilorromâneºti, aveam sã decopãr pe celmai generos bibliofil român. Acestaeste Bibicescu al nostru, un iluminatcare s-a îmbogãþit ca sã aibã cedãrui. Donaþia lui - aprox. 30.000volume - nu a fost întrecutã, camãrime ºi valoare, decât de colecþiade la Sibiu a baronului SamuelBrükental, mai înainte cu un secol(1917). Însã, Biblioteca I.G.Bibicescu, în scurt timp, a devenitcea mai influentã cetate a cãrþii prinfilialele sale (peste 250) înfiinþate înjud. Mehedinþi ºi în alte þinuturi aleromânilor din Ardeal, Banatulsârbesc, Basarabia, Bucovina,Dobrogea, Transnistria, încã ºi pesteocean la câteva comunitãþiromâneºti din America de Nord.Demersul testamentar al ctitorului nise pare astãzi o minune, atuncifusese împlinit firesc de cãtremoºtenitori, iar Severinul deveniseo metropolã a cãrþii. Ecoul emblematic al Bibliotecii I.G.Bibicescu a continuat în bunã parte ºiîn perioada regimului comunist.Cãrþile, transportate în timpul

Bibliofili, bibliofobi ºi calmucirãzboiului la Vânjuleþ, au fost aduse ºireaºezate la locul lor în palat. Regimulva umbla doar la schimbareaprincipiilor ideologice, astfel va filimitat accesul public la tipãriturile depânã în 1848 (cu deosebire la FondulS), urmând treptat sã se impunãpublicaþiile „noi”. Sãlile vor continuasã rãmânã distinctive. Sala Fonduluide Patrimoniu (tipãrituri din 1500-1830) îºi etala comorile în ºaptedulapuri mari, stil Bierdemeier, acestealuate de la BNR de Bibicescu ºi trimiseaici o datã cu primul transport alcãrþilor. Sala de lecturã, cu meseîntinse pentru 100 de locuri, îºi etalacãrþile în 77 dulapuri, meºterite dinlemn, cu geamuri de cristal. Dulapurileerau instalate în pereþi, de la podeapânã la tavan, accesul la înãlþimefãcându-se printr-o pasarelã ceînconjura sala. Dulapuri asemeneaerau instalate ºi într-o salã alãturatã,aceasta cu acces pentru cãrturariicercetãtori. La intrarea în sala delecturã te întâmpina un portalasemenea unei prispe, lateral cu sertareºi dulapuri, de asemenea din lemnmasiv. Pe lângã colecþiile bibliofile cesituau biblioteca noastrã între primeledin þarã, la renumele ei contribuia ºisplendoarea sãlii de lecturã, destinatãºi elevatelor întruniri culturale.Asemãnãtoare mai erau la FundaþiileRegale din Bucureºti ºi la BibliotecaGh. Asachi din Iaºi, însã cea dinSeverin era mai luminoasã ºi maiimpunãtoare prin spaþialitate decatedralã ºi prin terasa (loggie)dinspre Grãdina Publicã.

Ce s-a întâmplat dupã 1990? În primii ani, Inspectoratul deCulturã a înstrãinat douã imobile aleBibliotecii I.G.B.: Casa Pogany,inchiriatã Centrului de Librãrii, ºi CasaSabetai, cedatã Direcþiei Sanitare. Abiale-am recuperat prin instanþãjudecãtoreascã. La sediul bibliotecii,prin 1994 s-a constatat lipsa a douãcãrþi de patrimoniu din birouldirectorial, acestea au fost bagatelizatela preþ de însuºi Ministerul Culturii.Mai înainte dispãruse din acelaºi birouo lucrare din bronz, de 1,5 m., cereprezenta Columna lui Traian, donatãde acelaºi Bibicescu. Mai donasemedalii ºi o colecþie de monede bãtute

de domnitorii români (600 exemplare),ulterior transferate la muzeu unde li s-a pierdut urma. Asemenea bunuri„subtilizate” ajungeau la ºefii de maisus pentru ca directorii sã mai rãmânãpe posturi atunci când se zvonea„rotaþia cadrelor”. Sigur cã obiceiul seva continua ºi în anii postdecembriºti,însã ºi mai vârtos vor venii calmucii ºivor devasta, precum au fãcut deunãziºi prin Palatul Culturii. Sigur cã uniisubalterni supuºi au vãzut ºi autãcut, cei dresaþi (sau stresaþi) înfolclorul fricii, fricilor. În articolul precedent am vorbitdespre „colaborarea” Primãriei ladenigrarea Palatului ºi a instituþiilorsale. Mai adaug. Prin 1997 am obþinutbani de la BNR pentru restaurareaspaþiilor la sediul central al bibliotecii.Abia am scãpat de o firmã angajatã dePrimãrie, care, dupã ce luase un avans,a pãrãsit lucrãrile. Tot atunci, cu banide la Ministerul Culturii s-a înlocuittabla cea nemþeascã de pe acoperiºulpalatului, trecuse prin cele douãrãzboaie, iar acum la prima ploaie s-au inundat douã depozite ale sãlii delecturã. Firma cu pricina fusese i-licitatã prin Primãrie. La insistenþelenoastre s-a mai cârpit tabla, totuºi, întoþi anii urmãtori (pânã în 2011) atrebuit sã instalãm „recipiente” înpodul clãdirii. Ulterior, depozitelebibliotecii vor mai fi lovite de încã onãpastã. Prin 2000, Primãria a adusniºte muncitori care au sfredelit zidãriadinspre sud pânã la fundaþie, cuscopul de a o consolida. Apoi,„nemaifiind bani”, s-a sistat lucrarea,de parcã acele gropi trebuiau înfundatecu aur, nu cu niºte ciment. În fine, în 2010 s-au demaratlucrãrile de restaurare a palatului. Aurmat calvarul mutãrii cãrþilor ºi amobilierului. Bibliofobul numãrul 1era acum preºedintele ConsiliuluiJudeþean, respectiv M. Bãlu.Nenorocirea a fost dublã, între timpBiblioteca pierduse ºi spaþiul secþiilorîmprumut din strada Traian, spaþiuluat pe nedrept de Direcþia Sanitarã.ªi a hotãrât alde Bãlu sã se mutebiblioteca într-un bloc, la etajele 1 ºi4. Închipuiþi-vã cum or fi cãratbibliotecarii (majoritatea femei) peste100.000 volume, inclusiv rafturile, la

etajul 4 pe niºte scãri abrupte ce abiale urci gol. Aici s-a instalat fondulsãlii de lecturã, însã fãrã salã delecturã. Pe de altã parte (carte),managerul instituþiei, Raluca Graf, areuºit sã restaureze vechiul imobil albibliotecii, respectiv Casa Pogany,de-abia recuperatã ºi aceasta de laalþi calmuci. Aici sunt organizate douãfiliale, serviciile biblioteconomice ºiadministraþia instituþiei. Acum RalucaGraf are de rezolvat întoarcerea acasãa bibliotecii lui Bibicescu la sediulsãu din Palatul Culturii, desigur ºi afondului curent aparþinãtor sãlii delecturã. Are de rezolvat mai întâireinstalarea mobilierului – cele 77dulapuri care îmbrãcau pereþii sãlii,precum am relatat mai sus. Trebuiespus cã restauratorii au greºitsmulgând de la locul lor acestmobilier care era în perfectã stare. ªinici pereþii nu erau afectaþi, problemeaveau doar pereþii exteriori, dinspresudul clãdirii, unde se aflaudepozitele. În sala de lecturã numaipasarela necesita reparaþii. E deîntrebat ºi Direcþia de Culturã de cenu s-a deplasat la faþa locului sãidentifice obiectele de valoare dintoate sãlile palatului spre a nu le lãsapradã intruºilor. Am aflat cãmobilierul bibliotecii zace într-undepozit la Consililul Judeþean luat în„custodie” de un alt bibliofob, A.Nodiþ. În schimb, am vãzut câtevadulapuri de pal negroid, aduse dejaîn sala de lecturã poate de cei caretrebãluiesc acum prin palat. Unii nuºtiþi, pe alþii nu-i intereseazã sã ºtiecum arãta cel mai frumos templu alcãrþii din þara noastrã. Poate gãsiþi peinternet detalii... Poate trebuie sã ºtiþi,de fapt toþi trebuie sã ºtim cã, dacãnu ar fi cartea ºi tot ce a tezaurizatcartea, n-am avea ce sã citim, ce sãaflãm pe internet. ªi mai trebuie sãºtim cã în þãrile mai civilizate lumeas-a întors la carte. Cartea nu dãuneazãsãnãtãþii precum calculatorul ºiprecum necititorul de carte.

Rog pe cei care cunoscamãnunte despre alte felurite actede corupþie ºi corupþi severinenisã-mi comunice la adresa de e-mail: ileanaroman68@yahoo.ro

ILEANA ROMAN

opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016 pag. 11

PROTECÞIA ªI CONSERVAREAVESTIGIILOR ISTORICE ALE SEVERINULUI (2)

CONTINUARE ÎNNUMÃRUL URMÃTOR

Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi

Urmare din numãrul trecut

Pânã la înfiinþarea MuzeuluiRegiunii Porþile de Fier de cãtre Al.Bãrcãcilã, în 1912, un astfel deacoperãmânt n-a ajuns sã mai fieconstruit. Din acest motiv, mai multca sigur, monumentele au avut desuferit. Este atestat, de pildã, cã în 1893verificatorul de mãsuri ºi greutãþi alPrimãriei Turnu Severin constatasedeteriorarea „cu desãvârºire” a unui„sarcofagiu (sicriu) din acelea aflate înGrãdina Publicã”, defect ce putea fireparat cu maistori speciali ºi ocheltuialã de 60 de lei. „Având învedere cã acest sarcofagiu” era „demare importanþã, fiind din acelea dinantichitate” ºi se impunea „ca el sã fiereparat ºi conservat împreunã cucelelalte antichitãþi ce comuna” avea„în Grãdina Publicã”, consiliul l-aautorizat pe consilierul B. ªtefãnescusã contracteze repararea „sarcofagiuluiîn cestiune pânã la concurenþa sumeide lei ºase zeci (60), depuind în urmãregulate compturi despre aceasta”.

La începutul secolului al XX-lea, afost lansat un proiect cu adevãrat dereferinþã. Acesta l-a avut ca autor, lasugestia profesorului ieºean TeoharieAntonescu, pe cãpitanul Al. Graur ºia vizat restabilirea pe bazã de plan aCetãþii Severinului. În acest sens Al.Graur a depus la primãria oraºului opetiþie ºi planul întocmit dupãindicaþiile lui T. Antonescu,propunând, contra sumei de 200 delei, restabilirea „cum a trebuit sã fiecetatea din jurul Turnului din GrãdinaPublicã” ale cãrui ziduri erau „în maremãsurã distruse ºi risipite”. Fiind deacord cã o astfel de lucrare merita aconserva „forma acelei cetãþi”, a cãreivechime era discutatã de istorici,„dacã este romanã sau dacicã”,consiliul a decis sã primeascã ofertacãpitanului Al. Graur ºi sã ia „planulacestei cetãþi pe seama comunei”plãtindu-i autorului „pentru valoare,suma de lei 100". Ca ºi celelalteanterioare, nici acest proiect n-a fãcutpaºi mai departe.

La 21 februarie 1909, au simþitnevoia sã se implice în apãrarea

antichitãþilor drobetane ºi membriicorpului didactic al oraºului Aceºtiai-au trimis primarului Sabin Popescuun memoriu semnat, printre alþii, deDimitrie Horvat, E. Nemeº, M. Hârgot,M.M. Hergot, C. Vorvoreanu, P.Grimm, ªt.V. Nanul, Al. Resmeriþã, T.Costescu, V. Vârcol, D. Goliciu, N.Herescu, I.ªt. Paulian, D.N. Iotta, D.M.Bungeþianu, V. Chiriac, E. Jiroveanuetc, memoriu în care subliniau: „Nemândrim cu toþii cã suntem urmaºiivechiului popor roman, care a duscivilizaþia pânã în cele mai îndepãrtatecolþuri ale lumii. Trebuie sã nemândrim ºi cu monumentele pe carele-au presãrat pretutindeni pe undeau trecut. Toate naþiunile ºi celecivilizate ºi cele mai puþin civilizateºtiu sã preþuiascã urmele lãsate destrãmoºii lor ºi nu se pot fãli ca noi.Preþuiesc rãmãºiþele altor popoare.

Teritoriul ocupat de români estepresãrat cu resturile civilizaþiei vechiromane, mai ales Oltenia ºiTransilvania. Chiar acest oraº esteconstruit pe vechiul municipiu romanDrobeta, care servea ca santinelã apodului construit de Traian pesteDunãre în anii 103-106.

Pentru ca sã nu se mai zicã denimeni, ºi mai cu seamã de cãtrevecinii noºtri, cã nu ºtim sã preþuimaceste urme preþioase lãsate destrãmoºii noºtri, urme careconstituie documentul cel maipreþios al românismului, acum,când nimeni nu mai poate contestacã ocupãm de aproape 2000 de anilocurile unde aceste urme se gãsesc;

Pentru ca sã conservãm acestscump vestigiu aºa ca orice strãincare viziteazã frumosul nostru oraººi sã-ºi facã o cât mai bunã idee denoi ºi de importanþa care ºtim sã odãm acestor urme strãmoºeºti;

Subsemnaþii membri ai corpuluididactic din Severin apelãm labunãvoinþa reprezentanþilorcomunei pentru a dispune sã seacorde o sumã cu care sãîngrãdeascã, deocamdatã, ruinelede lângã piciorul podului, pânãcând se va putea scoate la ivealãîntregul municipiu de sub

dãrâmãturi ºi, totodatã, sã se punãun pãzitor care sã observe ca acesteruini sã rãmânã intacte”.

La cele de mai sus, Al. Popescualãtura o propunere personalã ºianume sã se punã „o tablã pe care sãse scrie, în scurt, istoricul acestorruine”, supliment acceptat, împreunãcu întregul demers al corpuluididactic severinean, de cãtre primar,care, la 21 februarie 1909, punea pedocument urmãtoarea rezoluþie: „Seva avea în vedere la facerea bugetului.Se va interveni în acest sens ºi cãtreMinisterul de Culte ºi la ComisiaMonumentelor Istorice”.

În vechea ºi puternica tradiþieromâneascã a eºecului în proiect, nicide aceastã datã nu s-a ajuns la vreunrezultat pozitiv. ªi astfel s-a intrat, nupeste mult timp, brusc, dupã doi anide ocupaþie strãinã (1916-1918), înepoca urmãtoare RãzboiuluiReîntregirii în care, din perspectivatemei suspusã aici atenþiei, ºi-a pusamprenta într-un chip absolutadmirabil personalitatea profesoruluiAlexandru Bãrcãcilã. Arheolog, istoricºi profesor cu o solidã culturã clasicã,în 1907 acesta a venit ca profesor laLiceul „Traian” din Turnu Severin,unde în 1912 va înfiinþa MuzeulRegiunii Porþile de Fier, cãruia i-a dato perspectivã regionalã, înglobând,sub aspect istoric, geografic ºietnografic, întreaga zonãMehedinþiului ºi a clisurii Dunãrii.

Al. Bãrcãcilã a fãcut cercetãri ºisãpãturi arheologice, în primul rând,la castrul roman Drobeta, unde acontinuat perieghezele lui Gr.Tocilescu, apoi la CetateaSeverinului, dar ºi la OstrovulBanului, Ostrovul Corbului, OstrovulMare, Mãnãstirea Coºuºtea-Crivelnic, dar ºi în alte locuri. A fostmembru al Comisiei MonumentelorIstorice ºi a fãcut parte din comitetulde conducere la fondarea revistei„Arhivele Olteniei” în 1922, unde afost o prezenþã permanentã.

Deºi numele sãu nu apare directimplicat în reluarea iniþiativelor deprotejare ºi conservare aantichitãþilor romane ºi medievale de

la Drobeta, în anul 1924 comisiainterimarã a oraºului Turnu Severin,în ºedinþa din 29 ianuarie, a inclusdin nou pe agenda administraþieioraºului, la solicitarea comitetuluiºcolar al Liceului „Traian”, problemalãsãrii libere a tuturor locurilor pecare se afla castrul „Traian”, faptimpus ºi ca urmare a intervenþieiComisiei Monumentelor Istorice.Din însãrcinarea acesteia, comitetulpropunea „a se lua mãsurilecuvenite” de expropriere ºi anulareaactelor de vânzare sau de folosire aoricãror mijloace ce s-ar fi gãsit cucale pentru a fi lãsate libere toatelocurile-plaþuri prevãzute în schiþade plan întocmitã cu scopul arãtat,depunându-se, totodatã, întreagaîngrijire ce se cuvenea.

Comisia interimarã a oraºului n-adat un rãspuns ferm de acceptare orirespingere a solicitãrii. În ºedinþa din29 ianuarie 1924, ea a decis sãinstituie, la rândul sãu, o altã comisiecare sã analizeze propunerile fãcute,„sã studieze amãnunþit chestiuneaºi sã depunã referatul despre celece se vor stabili”.

La sfârºitul aceluiaºi an, urmarea intervenþiei MinisteruluiInstrucþiunii Publice, MinisteruluiCultelor ºi Artelor ºi Ministerului deInterne, s-a redeschis problemaîngrãdirii ruinelor antice din zonapodului lui Traian. Al. Bãrcãcilã s-aimplicat acum personal dar ºi înnumele Liceului „Traian”, solicitândprimarului oraºului sã ia parte la odescindere la faþa locului, împreunãcu prefectul judeþului ºi trimisulMinisterului de Finanþe. Profesorulpreciza cã acþiunea avea loc laintervenþia ministerelor amintite, „îninteresul conservãrii castrului ºicelorlalte ruine de la piciorul poduluilui Traian”, care erau „cele maivaloroase documente materialepãstrate pânã acum de la strãmoºiice ne-au clãdit temeiul civilizaþiei ºidezvoltãrii noastre ca neam”.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016pag. 12

Cum sã ajungi la respectabilavârstã de 102 de ani? Un pahar devin la masã în fiecare zi ºi o viaþã

echilibratã, ar fi „reþeta” în cazul luiZaharia Puiu, din satul

mehedinþean Vânãtori, care lunaaceasta a împlinit 102 ani de viaþã. La ora actualã, din cauza stresului,a hranei nesãnãtoase ºi a altor factorinegativi, foarte puþini oameni depãºescvârsta de 100 de ani în România.Curios este cã nea Zaharia, aºa cum îispun sãtenii din Vânãtori, a trecut ºiprin ororile celui de-al doilea rãzboimondial, ºi cu toate astea a reuºitdatoritã unui trai echilibrat sã ajungãla vârsta de 102 ani. E adevãrat, a avutnorocul sã trãiascã în mijlocul uneifamilii frumoase, unite ºi care îlîngrijeºte cu multã dragoste. Nepoþiilui spun cã l-au vãzut o singurã datãîn viaþã foarte trist atunci când s-astins din viaþã soþia sa.

O singurã datã la spital

În 102 ani de viaþã, nea Zaharia a

Povaþa lui nea Zaharia, românul care a împlinit 102 ani:„Tratamentul meu este un pãhãrel de vin dimineaþa“

ajuns doar o singurã datã pe patul despital, atunci când la vâsta de 93 deani a avut nevoie de o intervenþiechirurgicalã pentru îndepãrtareacataractelor. Care ar fi „reþeta”? „Nu a fumat niciodatã,  a muncit înpermanenþã într-un ritm echilibrat,ceea ce l-a ajutat foarte mult. La oraactualã ceea ce îl menþine în afarã deo alimentaþie sãnãtoasã este acel paharde vin pe care îl bea în fiecare zi dinvia lui de la þarã pe care în perioadade varã o ºi îngrijeºte. Nu vã

imaginaþi cã lavârsta pe care o areare forþa necesarã sãfacã toare lucrãrile,în schimb îºi aduceºi el aportul astfelîncât sã se simtãmulþumit cã a fãcutceva util”, spuneCristina Pârvu, soþianepotului. ZahariaPuiu are douã fete,de la care are doi

nepoþi ºi trei strãnepoþi.

Un pãhãrel de vin

„Când era întrebat de sãteni cum aajuns la vârsta asta le rãspundea înfelul urmãtor: . Pot sã vã spun însã cã abãut întotdeauna cu mãsurã. Nu îiplace mâncarea de pe o zi pe alta ºifiica are grijã sã-i pregãteascãmâncare în fiecare zi. Apoi, dupã-amiazã la 12,00, el doarme o jumãtate

de orã în fiecare zi ºi acesta poate esteun secret de a ajuns la vârsta asta.Erau niºte oameni foarte calculaþi ºiel ºi bunica, se înþelegeau din vorbã.Sper ca eu sã-l depãºesc”, spunezâmbind un alt nepot, Radu Ghenciu.Chiar ºi acum la vârsta de 102 ani,nea Zaharia þine cu stricteþe postulîn fiecare miercuri ºi vineri ºiniciodatã nu lipseºte la bisericã laslujba de duminicã. De ziua lui, pe 16 ianuarie a.c., aavut lângã el fiicele sale ºi nepoþii,dar ºi reprezentanþii Centrului MilitarJudeþean Mehedinþi care au þinut sã-l sãrbãtoreascã într-un mod festiv.Nãscut la data de 16 ianuarie 1914,sublocotenentul în retragere ZahariaPuiu a participat în rãzboi cu gradulde soldat, specialitatea intendenþã,în anul 1945 a fost trecut înrezervã cu gradul de caporal ºia fos t decora t cu Medal ia,,Crucea comemorativã a celuide-al Doilea Rãzboi Mondial,1941-1945.

Pompierii mehedinþeni ºi-au prezentat...

280 incendii stinse depompieri în anul 2015

În anul 2015, subunitãþile deintervenþie ale I.S.U.”Drobeta” auacþionat pentru stingerea a 280 deincendii, faþã de 191 în anul 2014. Ceamai mare pondere a incendiilor oreprezintã cele izbucnite la proprietãþileindividuale ale cetãþenilor (220).Dintre cele 280 de incendii, 57 auizbucnit la locuinþe, cele mai multemanifestându-se în mediul urban (35),în mediul rural fiind înregistrate 22.Cele mai multe incendii au fostdeterminate de instalaþiile electricedefecte, coºurile de fum neprotejatetermic sau necurãþate, dar ºi defolosirea cu intenþie a focului. Anultrecut, 3 persoane au decedat înincendii, iar 6 au fost rãnite.

2719 intervenþii SMURD Anul trecut, 2796 de mehedinþeni,dintre care 2507 adulþi ºi 289 copii,au fost salvaþi/asistaþi de paramediciiServiciului Mobil de Urgenþã,Reanimare ºi Descarcerare (SMURD)Mehedinþi, pe timpul celor 2719misiuni desfãºurate. Comparativ cuanul 2014, numãrul intervenþiilor

SMURD a crescut cu 31,3%. Cele maimulte intervenþii au fost pentruafecþiuni cardiace, urmate detraumatisme, alte afecþiuni medicaleºi accidente rutiere.

Peste 1300 de controalede prevenire

În anul 2015 au fost emise 57de avize ºi 87 de autorizaþii privindsecuritatea la incendiu ºi protecþiecivilã. Cadrele Inspecþiei de prevenireau fost desfãºurat 1359 de controalede prevenire, dintre acestea 279 lainstituþii, 873 la operatori economici,113la localitãþi, 81 la obiective deinvestiþii ºi 13 la obiective caregestioneazã substanþe periculoase.Pe timpul controalelor desfãºurate aufost constatate 6644 deficienþeprivind apãrarea împotriva incendiilorºi protecþia civilã. Dintre acestea,2118 au fost soluþionate pe timpulcontroalelor, pentru cele rãmasenesoluþionate, au fost aplicate 4183sancþiuni contravenþionale (2863avertismente ºi 1220 de amenzi, încuantum de 1.687.904 lei).

Peste 200 de comunicate ºibuletine de presã remise ºi 2709

apariþii în mass-media

În anul 2015, purtãtorul de cuvânta transmis mass-mediei 201comunicate ºi buletine de presã, aacordat 433 de interviuri, a rãspunsla peste 500 de solicitãri deinformaþii de interes public ºi aasigurat peste 50 de intrãri laposturile centrale de ºtiri, astfel încâtcetãþenii au putut fi informaþi la timpcu privire la misiunile desfãºuratede cãtre inspectorat, a evenimentelorcare au avut loc în zona decompetenþã, precum ºi asupramãsurilor de prevenire ºicomportamentul pe care cetãþeniitrebuie sã-l adopte în diferite situaþiide urgenþã. Ca urmare a informaþiilortransmise, ISU “Drobeta” aînregistrat 2709 apariþii în mass-media, dintre acestea 814 în presascrisã, 504 la radio ºi 1391 la TV.

Dotarea ISU „ Drobeta” în anul2015

În anul 2015, ISU „Drobeta” afost dotat cu trei ambarcaþiuni deintervenþie ºi salvare, douã remorciperidoc pentru ambarcaþiuni, unautoturism Dacia Logan Laureat, oautospecialã cu echipament specificpentru transport scafandri laintervenþie, cu peridoc ºi barcã, 20de aparate izolante prevãzute cu

sisteme de alarmare în caz de lipsã amiºcãrii, un autovehicul cu ºenile/roþi tip UTV cu capacitate mãritã detrecere cu remorcã ºi o autospecialãcomplexã de intervenþie, descarcerareºi acordare asistenþã medicalã deurgenþã. Ultimele douã autospecialevor ajunge în scurt timp la sediul ISU“Drobeta”. Dotarea a fost posibilã prinderularea a douã proiecte: “Rãspunseficient salveazã vieþi/ERSL”gestionat de cãtre IGSU ºi“Optimizarea capacitãþii deintervenþie în situaþii de urgenþã înregiunea Sud-Vest Oltenia”.

Pentru anul 2016, conducereainspectoratului ºi-a propusîndeplinirea urmãtoarelor obiective:- creºterea nivelului de pregãtire ºieducare a populaþiei în domeniulsituaþiilor de urgenþã prin continuarea ºidiversificarea acþiunilor, formelor ºimijloacelor de informare ºi educarepreventivã, în direcþia formãrii unei culturide securitate ºi a comportamentuluipreventiv în rândul cetãþenilor;- identificarea oportunitãþilor privindaccesarea de proiecte europene;- perfecþ ionarea continuã aresursei umane.

PURTÃTOR DE CUVÂNT, Plt. maj. Ramona NISTOR

urmare din pag. 3

Reporter

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Nimic mai enervant decât sã stai ºi sã-þi întorcibuzunarele pe dos, întrebându-te pe ce naiba þis-au dus banii pe care abia i-ai primit. Poþi, înschimb, sã stai liniºtit (ã) în privinþa facturilor:vor fi la fel de mari ca ºi luna trecutã. E drept,banii nu aduc fericirea, dar... oare chiar credecineva chestia asta? Ceva merge totuºi bine:dragostea, vei avea ocazia sã afli de ce oameniisãraci fac mai mult sex (oare pentru cã e gratis?).Perioada de griji financiare nu va mai dura mult,cu condiþia sã eviþi sã-þi faci datorii inutile.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Toatã lumea mai are momente depresive ºiacum a venit rândul tãu. Ai ºi motive: n-airealizat nimic pânã acum, viaþa ta amoroasã evarzã, cariera bate pasul pe loc ºi n-o sã reuºeºtiniciodatã sã þii un regim de slãbit. Cel puþin aºaþi se va pãrea în urmãtoarele zile, în ciudasusþinerii pe care o vei primi de la cei apropiaþi.Vei primi bani la sfârºitul sãptãmânii, pãcat cãn-au nici o valoare. Þi se va spune cã eºti iubit(ã),dar parcã mai poþi avea încredere în cineva învremurile astea? Vestea bunã e cã va trece repedeºi în curând vei fi mai optimist(ã).

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Se pare cã eºti rãsfãþat(ã) rãu de tot de astreîn ceea ce priveºte amorul, pentru cã þi sepregãteºte o surprizã extrem de plãcutã: o cinãelegantã, un masaj erotic, un week-end la munte.O sã-þi prindã bine, pentru cã, în rest, vei aveamai mult de muncã sau de învãþat decât credeaicã poþi duce. O sã poþi duce, nu e problemã, iarla sfârºitul sãptãmânii vei vedea ºi primelerezultate concrete. ªi ceva bãnuþi vor ajunge înbuzunarul tãu, cel mai probabil sub formã decadou de la unul din pãrinþi.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Vei avea cam multe de îndurat din parteapartenerului de cuplu sãptãmâna aceasta. Teaºteaptã niºte cicãleli, reproºuri, acuzaþiinefondate ºi depinde doar de tine dacã vei reuºisã stingi scandalul înainte sã înceapã, sau sãtorni gaz pe foc. Un telefon plãcut de la opersoanã pe care n-ai mai vãzut-o de mult timpîþi va însenina sãptãmâna. Niºte discuþii desprebani cu o persoanã mai antipaticã te vor face sãvrei sã dai înapoi în privinþa unei asocieri, saua unei înþelegeri. Ar fi bine sã te þii tare, pentrucã altfel îþi va pãrea rãu dupã aceastã ºansã.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Ocupat(ã) pânã peste cap, dar complet epuizat(ã)ºi lipsit(ã) de chef, aºa vei fi în aceastã perioadã.ªtii cã ai multe de rezolvat, dar le amâni pânã înultima clipã. În schimb, îþi vei face griji pentruproblemele pe care preconizezi tu cã le vei avea laanul pe vremea asta, în loc sã te ocupi de cevaurgent. O fostã iubire va încerca sã intre din nou îngraþiile tale. În ceea ce priveºte banii, socotelile îþivor ieºi bine pe hârtie, însã, în practicã, vei fi tentat(ã)sã cheltuieºti peste mãsurã.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sãptãmâna aceasta vei fi în centrul atenþiei,însã, cel mai probabil, nu din cauza unorîntâmplãri plãcute. Vei suporta o nedreptate ºiva trebui sã-þi aperi drepturile în public. Parteabunã e cã, la sfârºit, vei obþine ceea ce doreºti.Dacã eºti implicat(ã) într-o relaþie începutãrecent, þi se va propune sã mergeþi un pas maideparte. O sã primeºti niºte oferte financiareextrem de tentante, dar din care vei putea sãalegi numai una. Atenþie mare la furturi, saupierderi, de documente importante!

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

O sãptãmânã în care eºti din nou vedetã, dinnou în centrul atenþiei. Ceva ai fãcut (sauurmeazã sã faci) tu: ori þi-ai luat o piesã superbãde îmbrãcãminte, ori þi-ai schimbat maºina, oriai fost premiat(ã) pentru un proiect. Cert e cã seva vorbi despre tine cu stimã, sau chiar cuinvidie. Acest lucru se va reflecta ºi asuprasuccesului tãu amoros: dacã vei avea chef deflirt, îþi vei umple geanta, sau buzunarul, cunumere de telefon! Ceva mai neplãcutã (dar nugravã) va fi situaþia financiarã, pentru cã te veitrezi pus(ã) în situaþia penibilã de a te târguipentru niºte bani care oricum þi se cuveneau.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãptãmâna aceasta stai pe un butoi cupulbere: riºti sã te cerþi cu toatã lumea ºi astanu pentru cã ai avea motive serioase. Vei primiînsã o micã loviturã în orgoliu, cel mai probabilîn domeniul amoros, care te va face sã vrei sã-þi descarci nervii pe cei din jur. ªtii ºi tu foartebine cã nu e o atitudine utilã, mai ales cã veiavea nevoie în curând de ajutorul familiei pentruo achiziþie importantã. În dragoste, nu mai batela porþi închise, mai bine mai lasã sã treacã niºtetimp ºi apoi încearcã din nou. Între timp, ieºi laagãþat, moralul tãu nu va avea decât de câºtigat!

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Ai foarte multe pe cap, dar vestea bunã e cã teafli pe ultima sutã de metri. Mai ai câteva zilede tras tare ºi apoi eºti liber(ã). Examenele, sauproiectele de serviciu, îþi vor solicita toatã atenþiaºi energia, aºa cã nu va fi timp sã rãspunzitachinãrilor sentimentale. De ce spun asta?Pentru cã vei fi þinta avansurilor unui semn deAer (Gemeni, Balanþã, Vãrsãtor).   Banii pe careîi vei primi ar fi bine sã-i foloseºti pentruacoperirea datoriilor mai consistente, chiar dacãþi se pare cã le mai poþi amâna.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Sãptãmâna aceasta va fi una de frãmântãri ºiinsomnii provocate de niºte dileme amoroase:dacã ai o relaþie cu probleme, vei întâlni otentaþie foarte mare care îþi va spori neliniºtile.Calculeazã-þi bine paºii, pentru cã, dacã cedezi,tot tu vei ieºi în pierdere la sfârºit. Nu vei sta peroze cu banii, dar acest lucru se schimbã spresfârºitul perioadei, când þi se va restitui o datorie.Ai grijã la promisiunile pe care le faci, mai alesdacã sunt legate de bani ºi servicii, pentrucã neîndeplinirea lor þi-ar putea atrageantipatii profunde.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Eºti una din zodiile cele mai rãsfãþate înaceastã sãptãmânã! Un proiect profesional lacare visezi demult e pe cale sã se realizeze. Nimicnu te mai poate întoarce din drum, dar trebuiesã fii atent(ã) la cei cu care te asociezi: una dinaceste persoane nu-þi vrea binele. Niºte tensiunimai vechi din familie se vor rezolva ca prinminune. Nu te mira, nu pune întrebãri, cibucurã-te în liniºte, pentru cã în aceastãperioadã îþi va merge bine în toate domeniile.În dragoste, dacã eºti singur(ã) ºi ai pe cinevaîn vizor, acum e momentul sã acþionezi!

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Viseazã, viseazã tu, dar aºa vor trece multeocazii pe lângã tine. La ce mã refer? La dragoste,desigur. Dacã stai ºi oftezi dupã fostul (fosta),nu vei observa vecinul (vecina) care îþi face ochidulci ºi care nu e deloc de lepãdat. În schimb,când vine vorba de bani, laºi reveriile ºi deviifoarte convingãtor (convingãtoare). Vei primi,oricum, un cadou frumuºel de la cineva dinfamilie. În rest, ai grijã ºi nu apleca urechea labârfele colegilor de ºcoalã, sau de serviciu,care încearcã sã te demoralizeze.

OBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016 pag. 13Horoscop

(4 - 10 februerie 2016) Horoscop

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.02. 2016pag. 14

Luna trecutã, euro ar fi trebuitsã depãºeascã confortabil pragul de4,54 lei însã, conform informaþiilordin piaþã, de fiecare datã când acestnivel a fost testat au apãrut ordinede vânzare de valutã, semn cã BNRar fi intervenit punctual pentru astopa deprecierea leului.

Politica BNR a avut ca efect scãdereacursului euro la finalul perioadeianalizate la 4,5098 lei, minim al ultimeiluni ºi jumãtate, dupã ce în data de 28ianuarie fusese atins maximul ultimilordoi ani, de 4,5386 lei.

La finalul intervalului, piaþa valutarãs-a deschis la 4,5240 lei, ordinelemari de vânzare de valutã coborândeuro pânã la un minim de 4,50 lei,pentru ca la închidere cotaþiile sã fiede 4,5110 – 4,5140 lei.

Moneda naþionalã va trebui sã facãfaþã ºi luna aceasta presiunilor carevor veni, în principal, din exterior,datoritã creºterii aversiunii faþã de risc,provocatã de încetinirea ritmului decreºtere a economiei chineze, care adus la scãderea constantã a preþuluila materiile prime ºi la slãbireamonedelor þãrilor emergente.

În condiþiile în care guvernulactual este, în principiu, unulapolitic, nu ar trebui sã existemodificãri populiste ale coduluifiscal, soluþii „normale” într-un anelectoral. Deci, nu ar trebui sãaparã, din acest punct de vedere,presiuni asupra cursului.

Euro scade spre 4,50 leiIeftinirea leului pe piaþa monetarã

interbancarã, determinatã desurplusul de lichiditate, ar putea creaprobleme, în condiþiile în caredobânda Robor cu scadenþa la trei lunia scãzut sãptãmâna trecutã la un nouminim istoric, de 0,85% pe an. Parteabunã este aceea cã românii care aucredite în lei ar putea sã scoatã maipuþini bani din buzunar din primãvarãpentru rambursarea ratelor la credite.

Cursul dolarului american a fostluna trecutã mult mai volatil,influenþat de evoluþia acestuia faþãde euro, cu un minim de 4,14 ºi unmaxim de 4,2141 lei, valori atinseîn prima sãptãmânã a anului. Înperioada analizatã, media a fluctuatîntre 4,1344, minim atins la finalulei, ºi 4,1723 lei.

Menþinerea unor dobânzi negativede cãtre Banca Naþionalã a Elveþiei, aredus semnificativ plasamentele înmoneda helvetã, care s-a depreciatpe pieþele internaþionale la 1,106 –1,117 franci/euro, minim al ultimuluian. La noi, cursul a scãzut la finalulperioadei la 4,0470 lei, mai jos cuaproape 13,3 bani faþã de ultimaºedinþã din 2015.

În perioada analizatã, perecheaeuro/dolar a fluctuat între 1,0834 ºi1,0948 dolari, cotaþiile de la finalulei fiind de 1,0893 – 1,0923 dolari.

Analiza cuprinde perioada 27ianuarie – 2 februarie.

Un agent de la Poliþia Localãdin Drobeta Turnu Severin a ajuns în

comã la Spitalul din Craiova, dupãce în noaptea de luni spre marþi afost lovit violent de un bãrbat pe o

stradã din municipiu. Un echipaj alpoliþiei fusese solicitat la faþa locului

pentru a aplana un conflict careizbucnise în apropierea unui bar.

Incidentul s-a petrecut luni noapte,în jurul orei 1,58, la intersecþiastrãzilor Cicero cu Semenic dinDrobeta Turnu Severin. Un taximetrista sunat la Poliþia Localã, solicitândo patrulã întrucât izbucnise o altercaþieîntre mai mulþi tineri în faþa unui bar.

Nici nu au apucat sã stea devorbã cu indivizii, patru la numãr,cã unul din ei i-a pus piedicã unuiadintre poliþiºti, iar un alt agresor l-

Un poliþist local, lovit violent pe o stradã din Drobeta Turnu Severina lovit pe agentulBarbu Constantin(57 de ani) cu unpumn în faþã.

Agentul a cãzut dinpicioare secerat delovitura extrem deviolentã, pierzându-ºiconºtienþa. Poliþiºtul afost transportat laSpitalul deNeurochirugie dinCraiova, în stare foare

gravã, în comã de gradul II.“În urma unei sesizãri telefonice

primite la dispeceratul nostru în datade 2 februarie, ora 1,58, un taximetristsolicita un echipaj pe strada Cicerocu Adrian pentru cã exista o altercaþieîntre mai mulþi tineri. Când echipajuls-a deplasat la faþa locului, grupul detineri a fost identificat la intersecþiastrãzilor pe Cicero cu Semenic. Înmomentul în care s-a trecut lalegitimarea lor, unul dintre ei a devenitrecalcitrant ºi într-o primã fazã a vrutsã fugã, dar ulterior a revenit ºi l-alovit pe colegul nostru cu pumnul înfaþã. În acel moment ºi-a pierdutcunoºtinþa, a fost preluat într-o primãfazã de un echipaj de la SMURD laSpitalul din Turnu Severin, dupã carea fost transferat la Spitalul de

Radu Georgescu

Neurochirurgie din Craiova”, adeclarat Luria Mãrþuicã, purtãtorulde cuvânt al Poliþiei Locale dinDrobeta Turnu Severin.

Dupã acest episod violent, ceipatru tineri au urcat într-o maºinã ºiau plecat în trombã de la faþa locului,moment în care era sã-l loveascã ºipe celãlalt poliþist. Acesta a reþinutnumãrul de înmatriculare alautoturismului ºi în felul acestapoliþiºtii de la IPJ Mehedinþi, în urmaverificãrilor efectuate, i-au identificatîn scurt timp pe agresori. La aceastãorã aceºtia sunt audiaþi la sediulpoliþiei. Este vorba de patru tineri cuvârste cuprinse între 25 ºi 35 de ani.

Cel care l-a lovit pe agentul depoliþie Constantin Barbu este untânãr de 26 de ani, B.M.I, cudomiciliul în Schela Cladovei (uncartier mãrginaº al municipiuluiDrobeta Turnu Severin).

Agresorul a fost reþinut marþidupã-amiazã pentru 24 de orepentru comiterea infracþiunilor deultraj ºi tentativã de omor, iarpoliþiºtii urmeazã sã stabileascã ºigradul de vinovãþie al fiecãruiadintre participanþii la agresiune.

Miercuri dupã amiazãinstanþa de judecatã a hotãrâtarestarea preventivã pentru 30de zile a agresorului.

Falimentul RAAN se amânã

Potrivit administratorului special, IonSârbulescu, Curtea de Apel Craiovas-a pronunþat miercuri, 3 februarie, însensul admiterii cererii de suspendareprovizorie pânã la soluþionar