CVJ N r 812, vineri 6 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 812

Vineri, 6 Martie 2015

Inconºtient, omul arela îndemânã întreagalume... Sigur este util,este bun, câte nu poþiface cu el, câte nu poþivorbi, însã... câte nu îþipoate face aparatu`buclucaº cu multebutoane...

Conectat la toate câte sunt în lume, de laCasa Albã pânã laMuzeul Momârlanului, dela Obama pânã la BiancaDrãguºanu, toþi sunt laun click distanþã, sunt înbuzunarul fiecãruia dintrenoi. Numa` pipãi ecranulºi în faþa ochilor þi searatã muierea lu Brad

Pitt... Vorba lui ValeriuButulescu “...au apãruttelefoane mobileinteligente, unele maiinteligente chiar decâtposesorii lor...”

Pitã are omu, nu arepe masã, însã telefonmobil trebuie sã aibe toþidin casã. Suntem capitiviîntr-o lume în care numai putem trãi fãrã tele-fon. Când se întâmplã sãnu îl avem la noi facematac de panicã, parcãcineva ne-a extirpat unorgan, vital... Necazuleste cã urechea mea nueste singura care îmiascultã telefonul...

Iar atunci când seîntâmplã asta, telefonulse transformã înduºmanul omului, devinedracu` din buzunarulfiecãruia dintre noi...

Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESCDRÃGOTESC

DNA, depãºitã deneregulile de la CEH

Tuturor Doamnelor ºi Domniºoarelor din Vulcan,

Simbolic, 8 Martie este ziua dumneavoastrã. Cred însã cã vi secuvine sã vã dãruim toatã preþuirea

noastrã în fiecare zi, pentru cã meritaþi.

În fiecare Femeie stã puterea creaþieiºi toate atributele fãrã de care viaþa

noastrã ar fi lipsitã de sens, de frumuseþe ºi de bucurie. De aceea vãmulþumesc tuturor pentru cã existaþiºi pentru cã reuºiþi sã ne faceþi viaþa

mai bunã, în fiecare zi.

Tuturor un sincer La Mulþi Ani de ziuaFemeii ºi în toate zilele acestui an.

Ing. Gheorghe ILEPrimarul Municipiului Vulcan

Un gând cald ºi un sincer

LA MULÞI ANI tuturor doamnelor ºi

domniºoarelor, cu ocaziazilei de 8 MARTIE.

Fiecare clipã a vieþii sã vã fieînseninatã de dragostea,

prietenia ºi respectul celor din jur.

Tiberiu Iacob Ridzi,

Primarul municipiului Petroºani

P lângeri penale pe numele foºtilor conducãtori ai ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara este gaura

neagrã a economiei româneºti, în viziunea FMI. Acest lucru este adevãrat,dar este adevãrat ºi faptul cã sume importante de bani s-au scurs fãrãrost în buzunarele unor firme de casã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Umblãm cudracu-nbuzunar...aºa este. Ne-amlegat de el, pe mulþidintre români, el i-alegat, telefonul...Mai mic, mai mare,mai scump ori mailesne, tot românulare în “pozonar” celpuþin un “celular”.Nu de puþine oricelularu` ºi-a bãgatposesorul în celulã.

L icitaþie pentrutransportul în

comun. Autoritãþilelocale de la Petroºaniorganizeazã licitaþiapentru delegareagestiunii serviciului detransport în comun.

Luni, 9 martie, va avealoc aceastã procedurã, iar încadrul contractului se doreºteºi atribuirea traselui sprestaþiunea montanã Parâng.

“Licitaþia va avea loc luniîn data de 9 martie la ora12.00 iar ofertele se potdepune tot pânã în acea zipânã la ora 11.00. Sperãmsã se adjudece pentru cã

expirã contractul. Este unuldintre traseele secundarecare sunt prinse în caietul desarcini pentru aceastã licitaþie.Este în zona ENEL Petroºanistaþia plecare telescaun vechicare era ºi înainte, este prinsºi acum ºi cursele ar trebui sãfie din orã în orã”, a declaratAdrian Negoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

În cadrul acestui contract nu este cuprinsãºi ruta de la centrulcomercial Jiul pânã laBrãdet. Aceasta va fi licitatã abia în momentulîn care la Brãdet vafuncþiona un centru deagrement.

“Ruta de la CentrulComercial Jiu ºi pânã laBrãdet nu este prinsã.Deocamdatã nu se justi-ficã. În momentul în carevom scoate la licitaþieterenul de la Brãdet ºi seva realiza un punct deatracþie turisticã atuncipoate se va justifica unastfel de traseu”, a mai

spus sursa citatã. Cei care vor dori sã urce

la munte vor plãti doar 1,5lei pentru un bilet de cãlãto-rie. Staþia de plecare va fi înzona ENEL, iar cea de sosirela baza vechiului telescaun,cu posibilitate de urcare ºipânã la punctul de plecare alnoii instalaþii de transport pecablu.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

P este 144 de milioanede lei au fost alocate

ca ajutor de stat pentruminele neviabile.Conducerea Societãþii dinPetroºani spune cã baniiajung pentru plata mine-rilor, a disponibilizaþilor,dar ºi pentru furnizorii demateriale, care aºteptaudeja de prea mult timp.

Pânã acum, salariileortacilor au fost plãtite cugreu de CEH, iar diferenþa

dintre costul de producþie ºicel obþinut dupã vânzareahuilei, va fi suportatã tot dinaceºti bani.

Ajutorul de stat estesuportat integral din bugetulMinisterului Energiei, iar

banii au intrat de miercuriîn contul SocietãþiiNaþionale de Închideri deMine din Valea Jiului. Cevor face cu ei, ne spunechiar directorul generalAurel Anghel, carerecunoaºte cã între pro-ducþia livratã ºi costul deproducþie este o diferenþãapreciabilã. Costul de pro-ducþie pe tonã de huilã estede aproximativ 315 de lei

(75 de euro), iar preþul devânzare este de 224 de lei ,adicã aproximativ (53 deeuro) pe tonã.

„Diferenþa cost-venit,este în valoare de 93 demilioane de lei. Aceastãsumã este diminuatã faþã deanul trecut cu 20%. Va fi unan greu, cã vor trebuireduse cheltuilile cu 20%,dar producþia va fi mai micã ºi vom putea reducecheltuielile astfel. Personaluldisponibilizat va conduce laîncadrarea în aceastãsumã”, a spus AurelAnghel, directorul general alSNÎMVJ.

Aurel Anghel mai spunecã va da o producþie maimicã, pentru cã vor pleca

cel puþin 600 de oameni dela minele neviabile ºi atunciºi subvenþia va fi mai micã.Teoretic, pe listã ar trebuisã se treacã aproximativ694 de oameni, însã, se facîn continuare demersuri canumãrul disponibilizaþilor sã fie mai mic.

Banii din subvenþie, însã,vor merge ºi la disponibi-lizaþii, care pleacã cu salariicompensatorii.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Mineritulva murifãrã energieM oartea

mineritului ºi a energiei dinjudeþul Hunedoaraeste reprezentatã de opotenþialã divizare aComplexului EnergeticHunedoara.

Cei care sunt ancoraþi în realitatea cotidianã asocietãþii sunt de pãrere cã o posibilã rupere amineritului de energie ar duce la sucombareaambelor activitãþi.

“Divizarea este o soluþiepe care o întrevãd înprimul rând cei dinenergie. Din pãcate existãlideri de sindicat ºi în zonaminierã încuiaþi la mintecare nu vãd mai departedecât mici ºi berea pe careo dau membrilor sãi desindicat. Divizarea înseamnã, fãrã nicio discuþie, moartea mineritului ºi a energiei din judeþul Hunedoara”, a declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Declaraþiile liderilor de sindicat vin pe fondulafirmaþiilor fãcute de ministrul Energiei Andrei Gerea.

"La Hunedoara însãproblema aceasta a certificatelor de dioxid decarbon este atât de mareîncât s-ar putea sã nuavem altã soluþie decâtdivizarea Complexului, unlucru care este discutat ºi

acceptat ºi de cãtre cei deacolo. Vom vedea însã înce mãsurã. Noi am fost laComisia Europeanã sãptãmâna trecutã exactca sã vedem dacã avemacceptul lor pentru un aju-tor pentru achiziþionareaacestor certificate. Auspus: ok puteþi acorda aju-tor de stat, de salvgardare,dar acesta presupune sãintraþi în anumitã proce-durã de divizare. Dacãplanul de restructurare pecare îl vom prezenta vaarãta convingãtor atuncivor renunþa la acest lucrumai ales cã aceastãdivizare nu presupune, celpuþin în primele luni decâtactivitate birocraticã. Nu va deveni efectivã.Deci avem timp pânã înseptembrie sã venim ºi cuun plan realist care sãconvingã cã mai avem osoluþie. Dacã nu, putemmerge pe o divizare", aspus Gerea.

Ani de zile s-a încercatrealizarã unei singure societãþi care sã aibã încorporatã atât mineritulcât ºi partea energeticã.Acum cã acest lucru a fostînfãptuit se doreºte sepa-rarea celor douã activitãþi.


Ajutorul de stat întrã în costurile de producþie

Se cautã transportator local

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015 Actualitate 3

P lângeri penale penumele foºtilor

conducãtori aiComplexului EnergeticHunedoara. ComplexulEnergetic Hunedoaraeste gaura neagrã aeconomiei româneºti, înviziunea FMI. Acestlucru este adevãrat, dareste adevãrat ºi faptulcã sume importante debani s-au scurs fãrãrost în buzunarele unorfirme de casã.

Neregulile încep sã iasãla ivealã, iar foºtii manageriai Complexului EnergeticHunedoara vor rãspundepenal pentru aceste fapte.

“Începând de luni, desãptãmâna viitoare, ne-ampropus ca în fiecare zi sãdepunem cel puþin câte oplângere penalã pentrugravele abuzuri pe care le-asãvârºit fosta conducere aCEH pentru subminareaactivitãþii ComplexuluiEnergetic ºi pentru discriminarea pe care acesta a fãcut-o pe tot parcursul derulãri contractului de managementpe care aceºtia l-au avut”,a declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluIMuntele.

Sindicaliºti au nume ºiprenume, dar au ºi probeîmpotriva foºtilor directori aiComplexului. Toate acesteale vor prezenta organelorde anchetã pentru ca acesteasã descopere cine a submi-nat activitatea societãþii.

“Probele pe care noi levom depune la dosar facreferire la adresele pe carenoi le-am avut noiSindicatul Muntele ºiComplexul EnergeticHunedoara adrese care

multe dintre ele nu au primit rãspuns, adrese careau primit rãspuns ºi incri-mineazã ºi noi vom probatoate acþiunile în instanþã pecare le vom face împotrivafostului director generalNiculescu ºi împotriva luiDrãgoi Nicolae. Ei sunt ceicare au fost conducãtoriiComplexului ºi ei sunt ºi ceicare trebuie sã rãspundã.Este inadmisibil sã conduciun an de zile, sã pui subriscul pierderilor a 6000 delocuri de muncã în ValeaJiului ºi judeþul Hunedoaraºi tu sã fi bine mersi pe un post plãtit cu 100 demilioane ºi nimeni sã nu teîntrebe nimic. Aºa ceva nupoate sã fie trecut cu vederea”, a mai spus sursacitatã.

Un alt conducãtor alComplexului EnergeticHunedoara a fost DanielAndronache, nici acestanefiind agreat de sindicaliºti,însã având în vedere timpulscurs de la perioada în care

acesta a deþinut frâiele societãþii plângerile penalenu mai pot fi depuse.

“Plângerile penale au untermen pânã la care pot fidepuse. Ei cunosc foartebine acel lucru tocmai de

aceea Aurel Niculescu fostuldirector general care s-aocupat doar o zi pe sãp-tãmânã de CEH ºi cinci zilepentru tãierea grupului unude la Mintia. A fãcut o plângere penalã împotrivaSindicatului Muntele princare ne cheamã la judecatãpentru „grevele” care aufost de fapt miºcãri deprotest ale salariatiilor dincadrul subunitatiilor minierepentru cã aceºti oameni numai aveau cu ce sã lucrezeîn timp ce el îºi permiteasã cheltuie 150 de miide euro pe lunã doarpentru combustibilulºefilor de la Mintia.Minerii au ieºit înstradã pentru cãse speriau decondiþiile demuncã în care suntforþaþi sã lucreze,

ne mai având nimic cu cesã-ºi asigure locurile demuncã iar el îºi permitea sãcheltuie sute de mii de europe lucruri care nu îºi aveaurostul”, a mai subliniat Nica.

Abaterile la CEH au fostconstatate ºi de inspectoriiCurþii de Conturi.Reprezentanþii CEH nu aucontestat abaterea în sine,dar spun cã valoarea exactã a prejudiciului poatefi stabilitã doar printr-oexpertizã tehnicã.

Monika Monika BACIUBACIU

DNA, depãºitã de neregulile de la CEH

D upã ConstantinJujan de la

Petrila ºi directorulminei Paroºeni a fostschimbat, pentru cã aplecat la CEH. Cornel Hîrtop estenoul director al minei Paroºeni, iarnumirea s-a fãcut joi dimineaþã.

ConducereaComplexului EnergeticHunedoara ºi-a adus onouã echipã, iarConstantin Jujan, care vinede la o minã ce aparþinede Societatea de închideri,a decis sã îl ia în echipã pedirectorul minei Paroºeni.Acum postul lãsat liber afost ocupat. „Astãzi, (n.r 5martie), am fãcut o nouãnumire, dupã consultãri cuconducerea executivã asocietãþii, l-am numit pe

domnul director HîrtopCornel, care ocupa funcþiade ºef birou în cadrul serviciului de sãnãtate ºiSecuritate în Muncã.Dânsul a mai lucrat cadirector ºi inginer ºef producþie la mina Paroºeniºi este o persoanã cuexperienþã, care îl va ajutafoarte mult în noua poziþiede director”, a declaratAurel Anghel, director general SNÎMVJ.

Ca sã evite oriceneplãcere ºi mai ales, pentru a avea specialiºti în

posturile de conducere,responsabilii de laSocietatea de închiderispun cã vor mai face ºi alterelocãri de personal. „Vommai face relocãri de posturipe poziþiile de conducereºi în urmãtoarea perioadã,pentru cã, odatã curestrângerea activitãþii,avem nevoie de personalcu experienþã în conduce-rile minelor. Nu putem sãpunem persoane ce nu auexperienþã, drept dovadã,cum am mai zis, întresucursalele miniere se vorface relocãri de persoane,ca, în primul rând, sã nupunem în pericol securi-tatea ºi sãnãtatea oame-nilor ºi sã nu avem eveni-mente la SNÎMVJ”, a maispus Aurel Anghel.

Inspectorii ITM au tras,în repetate rânduri, maimulte semnale de alarmãîn care le-au cerut celor dinconducerea unitãþilorminiere sã þinã cont deatribuþiile angajaþilor lor.Asta, mai ales dupãperioadele de disponibi-lizare, când rãmân posturilibere ºi, tocmai de aceea,mutãrile de personal vor fifrecvente în perioadaurmãtoare, la minelePetrila, Paroºeni ºi Uricani,care se închid.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Conducere nouã la Mina Paroºeni

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Iarna nu se dã dusã de pe ºosele

A tenþie cum circu-laþi pe DN 66A ºi

pe DN 7 A, pe razajudeþului Hunedoara.Chiar dacã vremea esteprimãvãraticã, pe celedouã tronsoane dedrum naþional încã sunt porþiuni cu zãpadã.

Potrivit Centrului Infotrafic din cadrulInspectoratului General al Poliþiei Române,

pe câteva sectoare ale unor drumuri naþionaleîncã se semnaleazã zãpadã care mãsoarã între 1ºi 3 centimetri, porþiunile de carosabil umedalternând cu altele acoperite cu zãpadã.Astfel desituaþii sun în judeþul Hunedoara pe DN66A, înzona localitãþii Câmpu lui Neag ºi DN7A laObârºia Lotrului. (Car(Carmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA))

D acã ani la rîndboxele amplasate

la etajul superior alhalei centrale din PiaþaPetroºani au fostneocupate, acumadministraþia pieþelor ascos la licitaþie acestespaþii. S-a dorit ca înboxele respective sã secomercializeze, cuprecãdere, produseagro-alimentare.

“Avînd în vederefaptul cã avem o anu-mitã destinaþie privindboxele am cerutConsiliului Local pentrua comercializa produseagro-alimentare în toateboxele. A fost oprezenþã destul de marela licitaþiile care au avutloc ºi majoritatea sîntproducãtori de produse

lactate ºi produse dincarne”, a declaratSorin Creþu, ºefAdministraþiaPieþelor Petroºani.

Chiriaºii acestorboxe vor plãti 450de lei lunã pentruaceste spaþii, sumãla care se adaugã ºiutilitãþile.

“Preþul depornire la licitaþieeste de 450 de lei pelunã, iar utilitãþile revinsarcina chiriaºilor. Înproporþie de 80% aufost solicitate”, a maisubliniat sursa citatã.

Din închirierea acestor boxe, administraþia pieþelordin Petroºani încearcãsã îºi sumplementezebugetul în vederea realizãrii unor investiþii.


Ilegal. Îºi curãþãpãºunile cu ajutorul focului

A u prins câteva zile cusoare în care pãmân-

tul s-a uscat ºi au trecut laincendierea miriºtilor.

Proprietarii de pãºuni sau ceicare le arendeazã aleg aceastãsoluþie de a le curãþa pentru cãeste ieftinã ºi fãrã efort, în ciudapericolului. Deºi metoda este ile-galã, oamenii nu renunþã la obi-

ceiul lor, iar de cele mai multeori focul scãpat de sub controlajunge sã mistuiascã ºi pãduriledin apropierea terenurilor.

Astfel, în aceastã sãptãmânã, înzona Triaj din Petroºani ori ceadintre Petroºani ºi Petrila, dejape mai multe suprafeþe de terens-a fãcut igienizarea cu ajutorulfocului. Pânã acum focul a fostþinut sub control, însã este abiaînceputul. Pe de altã parte, doarmiercuri pompierii dinHunedoara ºi Ilia au intervenitcu 3 echipaje alcãtuite din 15subofiþeri pentru stingereaincendiilor de vegetaþie uscatãce s-au manifestat pe aproxima-tiv 6 hectare de teren viranaparþinând de PrimãriileHunedoara ºi Burjuc.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Finanþare asiguratãpentru Sala Polivalentã

D e ani de zile conducerea ClubuluiSportiv ªcolar Petroºani s-a

zbãtut sã obþinã finanþarea necesarãpentru a reabilita principala salã desport a localitãþii, iar acum are certitudinea cã de la bugetul de statvor veni ºi banii necesari.

Mai exact un milion de euro, în condiþiile încare de circa 30 de ani nu s-au mai fãcut investiþiiori reparaþii majorela acest obiectivfolosit de toateunitãþile ºcolare dinPetroºani. „În urmademersurilor amreuºit sã sensibi-lizãm CompaniaNaþionalã deInvestiþii ºi sãdemarãm acestproiect. Am primittoate avizele nece-sare inclusiv de laInspectoratul ªcolaral Judeþului Hunedoara ºi mai este nevoie doarde reglementarea situaþiei terenului de sub salã.Sper sã se rezolve ºi aceastã problemã ºi la finalsã devinã sala de sport numãrul 1 judeþului”, adeclarat directorul CSª Petroºani, Toth Zoltan.Sala Polivalentã din Petroºani va beneficia dereparaþii capitale, începând de la acoperiº,suprafaþã de joc, instalaþiile de apã caldã ºi cãldurã, tribune, totul va fi îmbunãtãþit astfel cã laPetroºani vor putea fi gãzduite campionatenaþionale ºi alte competiþii de nivel naþional.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Staþia de incinerare adeºeurilor care ar urmasã fie realizatã în ValeaJiului, este o investiþiefinanþatã în totalitate de o firmã italianã cuactivitate asemãnãtoareîn mai multe þãrieuropene. Discuþiile cuinvestitorul italian aufost purtate, iar cei doiprimari pe teritoriulcãrora ar urma sã fierealizatã, Tiberiu IacobRidzi- Petroºani ºi IliePãducel-Petrila, ºi-au datacordul de principiu.

Patru primari ºi-audat acordul pentru aface aceastã investiþie înValea Jiului, iar cuceilalþi doi urmeazã sãse poarte discuþii.Instalaþia are capacitatede a recicla 125 detone de deºeuri pe ziprin descompunere lanivel molecular ºi sunttransformate în motori-nã, zgurã ºi agent ter-mic. Primarii din Valea

nu sunt obligaþi sã ducãdeºeurile la Bãcia, ladeponeul construit deConsiliul JudeþeanHunedoara. Dacã s-arîntâmpla acest lucru,automat preþul la gunoipentru populaþia dinValea Jiului s-ar tripla.Dacã investiþia va fipusã în funcþiune,locuitorii Vãii Jiului vorplãti mai puþin pentrugunoiul menaje.

Italienii au nevoie dela autoritãþile dinPetroºani ºi Petrila deun teren de circa cincihectare, iar staþia, înlipsa cantitãþii necesarede deºeuri, poateprocesa ºi sterilul dinhaldele miniere care înprezent sunt unul dintremarii poluatori ai zonei.Sterilul conþine hidro-carburi ºi este o materieidealã pentru acestestaþii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Decizia de vânzare aterenului aferent halei deproducþie pe care investi-torul o deþinea deja înPetrila a fost adoptatã înºedinþa Consiliului Localdin luna ianuarie. Osuprafaþã de aproape1.300 de metri pãtraþi,pentru care s-a stabilitdrept preþ de vânzaresuma de 30.034 de lei,sumã care include ºiraportul de evaluare dis-pus în acest dosar con-form legii. Terenul seaflã pe amplasamentulfostei minei Petrila Sud,care a fost ecologizat, ºi

a fost pus la dispoziþiacelor care doresc sã-ºidezvolte aici afaceri. Înmomentul în care audecis înstrãinarea terenu-lui, oficialii de la Petrilaau recunoscut cã este celmai scump teren pe carel-au vândut pânã acum.

P roiectul a fostdeclarat ilegal

Numai cã oficialiiPrefecturii Hunedoara austabilit cã proiectul dehotãrâre este ilegal.Potrivit prefectului deHunedoara, SorinVasilescu, „însuºi titlul

hotãrârii face referire laterenul aferent proprie-tãþii, în loc de terenulaferent construcþiei, astfel încât prevederileart. 123 al. 3 din Legea215/ 2001 a adminis-traþiei publice locale,republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare nu-ºi gãseºte

aplicabilitatea în cazul defaþã”. Oficialii PrefecturiiHunedoara au atrasatenþia cã în acest caz s-a procedat la vânzareadirectã a unei suprafeþede teren intravilan, însuprafaþã de 1289 mp,în condiþiile în caresuprafaþa aferentã con-strucþiilor este de 205

mp, rezultând o diferen-þã de 6 ori mai mareîntre suprafaþa aferentãconstrucþiilor ºi terenulintravilan ce formeazãobiectul vânzãrii.

În plus, se mai aratãîn documentul emis dePrefecturã, între efectua-rea raportul de evaluareºi adoptarea deciziei deînstrãinare a terenului autrecut 9 luni aºa cãapare ºi întrebarea dacãpreþul stabilit prin acelraport mai este de actualitate.

În consecinþã, prefec-tul judeþului Hunedoaraatrage atenþia cã laadoptarea acestui proiectde hotãrâre s-au eludatprevederile Legii 215/2001, iar vânzãrile ºiînchirierile de terenuri sefac prin licitaþie publicã.

C um vor descurcalucrurile?

Grav este cã tranza-cþia dintre investitor ºiadministraþia publicã dinPetrila a fost dejaîncheiatã, în condiþiile încare nu s-a mai aºteptatvalidarea hotãrârii decãtre Prefecturã.Lucrurile trebuie descâl-cite de Primãria Petrila,cea care le-a ºi încurcat.„Prefectura Hunedoara ainsistat sã revocãm unelehotãrâri ale Consiliului

Local, printre care ºi unaprivind vânzarea unuiteren de pe platformaincintei Petrila Sud, undeo parte din cetãþenii dinoraºul Petrila, dar ºi dinPetroºani doresc ºi aufãcut deja unele investiþiiºi au creat locuri demuncã, dupã restruc-turarea ºi închidereaMinei Petrila Sud. Amvândut acestui investitor,care a construit în zonãºi vrea sã se extindã, sãcreascã numãrul locurilorde muncã, terenul aferent construcþieirespective. Terenul a fostconcesionat ºi, ca sãinvesteascã, sã aibã sigu-ranþã mai mare în ceeace face, l-am vândut. Noiconsiderãm cã a fostrespectatã legislaþia învigoare ºi sperãm caPrefectura sã analizezemai temeinic aceastãhotãrâre. Nu s-a fãcutdecât sã ajutãm uninvestitor din zonã pen-tru crearea de locuri demuncã, pentru a creaalternative la tot ceînseamnã restructurareamineritului”, a declaratprimarul Ilie Pãducel.Acesta spune cã se vorface toate demersurilelegale pentru cahotãrârea privind vânzarea terenuluirespectiv sã nu trebuiascã abrogatã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

D in afacerea privindîntreþinerea pârtiilor

ºi a instalaþiilor de trans-port pe cablu din Parâng nuies bani. Sumele cheluitesunt duble faþã de încasãri,ºi se mai ºi împart întremunicipalitate ºi KranzEurocenter, firma careadministreazã domeniulschiabil din Parâng.

Potrivit datelor oficiale, sumele„înghiþite” de întreþinerea dome-niuluis chiabiul din Parâng suntduble faþã de cele încasate, aface-rea fiind pãguboasã. Acesta esteprobabil ºi motivul pentru carefirma care administreazã dome-niul schiabil, Kranz Eurocenterpenduleazã de vreo douã sezoaneîntre a pleca ºi a rãmâne, însãmunicipalitatea din Petroºani estedecisã sã preia în directa subor-dine ºi aceastã activitate ºi sãrezilieze astfel contractul cu firmadevenitã partenerã la începutulanului 2013.

Astfel, în anul 2014 pentruenergia electricã necesarãfuncþionãrii instalaþiilor din Parângs-au cheltuit 78.561,86 lei, alte11.136,50 lei au fost plãtite ca ºichirie teleschi, prestãri servicii –606.964,63 lei, în timp ce pen-tru asigurarea ratrakului s-au alo-

cat 8.629,24 lei. În total, cheltuielile au fost de peste705.292 lei. În acelaºi timp,încasãrile pe anul 2014 provenitede la instalaþiile de transport pecablu s-au cifrat la puþin peste351.000 lei. Datele oficiale dinraportul întocmit de ServiciulPublic de Administrare aDomeniului Public ºi privatPetroºani aratã cã de la bugetullocal s-a alocat suma de 279.606lei, iar cota parte a celor de laKranz Eurocenter a fost de114.708 de lei, conform cotei departicipare la profit ºi pierderi sta-bilitã prin contractul de asociere.

A socierea scârþâie devreo douã sezoane

Asocierea dintre PrimãriaPetroºani ºi cei de la Kranz a fostparafatã la începutul anului 2013,dupã un sezon turistic dezastruos,Primãria Petroºani a motivatnecesitatea punerii în valoare aceea ce se poate din amenajareadomeniului schiabil din Parâng ºi,potrivit contractului, repartizareabeneficiului se fãcea dupã achita-rea tuturor cheltuielilor generatede exploatarea domeniului schia-bil, iar cotele de participare laprofit ºi pierdere au fost stabilitela 88, 76% Primãria Petroºani,reprezentând procentul lucrãrilorachitate cãtre Kranz Eurocenter,respectiv 11,24% societatea pri-

vatã, reprezentând procentullucrãrilor neachitate de cãtremunicipalitate.

Contractul, care expira dedrept la începutul acestei luni, a fost prelungit pânã în data de31 martie 2015, însã pentru anulviitor municipalitatea a anunþat cãse va renunþa la înþelegere. Devinã ar fi ºi modul deficitar deadmsinistrare a instalaþiilor detransport pe cablu, în condiþiile încare au existat mai multe sesizãriconform cãrora instalaþiile detransport sunt pronite doar atuncicând vrea responsabilul ce seocupã de ele, iar asta ar alungaturiºtii din Parâng. Pe de altãparte, nici cei de la KranzEurocenter nu ar mai vrea sãcontinue asocierea ºi au notificatprimãria încã de anul trecut ca,pe viitor, sã ia în calcul ºi aceastãposibilitate.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Valea Jiului ar puteaplãti mai puþin pentrugunoiul menajer

O staþie performantã de incinerare adeºeurilor ar urma sã fie construitã

între Petrila ºi Petroºani, iar investiþia vagenera locuri de muncã, un preþ maiscãzut pentru gunoiul menajer plãtit depopulaþie dar ºi alte avantaje.

Piaþa centralã se animeazã Dã înapoi banii din vânzarea terenului?!Primãria Petrila cautã soluþii pentru a-ºi acoperi derapajele de la lege

E dilii din Petrila sunt hotãrâþi sã combatãpe toate fronturile decizia Prefecturii

Hunedoara care le-a invalidat, dintr-un foc,trei hotãrâri de consiliu local adoptate înaceastã lunã. Cea mai sensibilã problemã estegeneratã de un teren vândut cãtre un om de afaceri care intenþioneazã sã-ºi extindãactivitatea de producþie deja demaratã.

Parângul consumã dublufaþã de cât încaseazã

E xperþi evaluatoride la Agenþia de

Asigurare a Calitãþii înÎnvãþãmîntul Superiorvor vizita Universitateadin Petroºani. Au trecut cei cinci aniîn care instituþiea deînvãþãmînt superior dinValea Jiului a fost eva-luatã, astfel cã acum vaavea loc acest proces.

De aceastã datã, cei de laUniversitate nu vor mai finevoiþi sã scoatã din visterieundeva la peste 60 de mii delei pentru acest proces deacreditare. Datoritã faptuluicã sunt parte a unui proiect,costurile sînt suportate de

Uniunea Europeanã. “Luna aceasta

Universitatea din Petroºaniaºteaptã vizita unei echipede experþi evaluatori dinpartea Agenþiei de Asigurare

a Calitãþii în ÎnvãþãmîntulSuperior. Este vorba de reacreditarea întregii universi-tãþi ºi este vorba de un sistemcomplex care este repetat lacinci ani de zile. Anul acestaeste rîndul nostru ºi am reuºitsã fim puºi chiar într-unproiect POSDRU intitulatQualitas, Dezvoltarea ºi con-solidarea calitãþii la nivelulsistemului de învãþãmîntsuperior românesc ceea ceînseamnã cã prin acestproiect sînt suportate toatecheltuielile aferente evaluãrii.Am fost selectaþi împreunãcu alte 19 universitãþi. Laaceastã evaluare se anali-zeazã toate actvitatiile prac-tice ºi de cercetare, adminis-

trative, regulamentele,metodologiile existente ºimãsura în care ele sînt puseefectiv în practicã. Pe lîngãaceastã evaluare la nivelinstituþional se evalueazã unpachet de ºase programe destudii de la fiecare din celetrei facultãþi din componenþaUniversitãþii din Petroºani.este vorba de Facultatea deMine cu programul Inginerieminierã, Facultatea deInginerie Mecanicã ºiElectricã care are în evaluarepatru programe de studii ºianume calculatoare, electro-mecanica, energeticã indus-trialã, maºini ºi echipamenteºi Facultatea de ªtiinþe careare ca program de studiisociologia. ªi aceste programe de studii la cinciani sînt evaluate. Cu ocaziaacestui demers complex deregulã se evalueazã uneºantion de cîteva speciali-zãri, iar universitatea noastrãavînd 25 de specializãri au fost alese cele ºase sãparticipe la aceastã evaluareinstituþionalã. Am evaluatrapoarte pe fiecare dintrecele ºase programe la nivel

instituþional ºi de asemeneaorganizaþiile studenþeºti caresunt în universitatea noastrãau elaborat propriul lorraport la activitatea din uni-versitate”, a declarat prorec-torul UPET, conf. Univ. Dr.Ec. Codruþa Dura.

În urma acestei evaluãrise va stabili ºi gradul deîncredere a instituþiei deînvãþãmînt superior.

“Nu avem de unde sãºtim dinainte rezultatul evaluãrii. Am fost evaluaþiultima datã în anul 2009 ºiam obþinut calificativul Grad ridicat de încredere,mai ridicat de atît nu existã.Între timp s-a mai modificatºi metodologia în calitãþii înînvãþãmîntul superior în sensul cã existã ºi calificativulÎncredere sau Încredere limitatã. Rãmîne sã aºteptãmrezultatul evaluãrii ºi speramcã se va finaliza satisfãcãtorpentru noi”, a mai spussursa citatã.

Obiectivul general alproiectului este de a dezvoltao culturã a calitãþii bazatãpe o capacitate managerialãcompetitivã pe plan european.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 20156 Actualitate

Dacã ai intrat la celmai slab liceu, nu aicum sã faci perfor-manþã ºi nici nu vrei.Aºa au crezut ºi cei 9elevi, acum olimpici,motivaþi de premiile ceau ajuns sã le ia laolimpiade ºi chiar lafinele anului ºcolar. Aurealizat cã nu este uºor,dar au acum principii,pe care, iniþial, le con-testau.

Ionuþ a intrat cumedie micã la liceu ºinici nu i-a plãcut undea ajuns, însã, viaþa i-ademonstrat contrariul.

„Prima datã, cândam intrat în a IX-a nici nu voiam profilulacesta. M-au bãgat laelectromecanicã ºi,dintr-o datã m-am trezit

la construcþii ºi am spus cã mã mut de laconstrucþii, însã, apoimi-au plãcut foarte multmodulele acestea ºi amrãmas aici”, spuneIonuþ Dacker, olimpic,ce s-a calificat la fazanaþionalã a olimpiadeiîn construcþii.

Ionuþ pleacã la întrecerea pe þarã ºimunceºte în continua-re, iar la fel ca el este ºicolegul sãu Petre, carene-a mãrturisit cã aavut ºi zile în care aplecat de la ºcoalãaproape pe înserat ºicare are un principiude viaþã excelent. Astadeºi când a întrat laliceu avea o mediefoarte micã.

„Cinci ºi ceva am

avut media. Dar amînvãþat pentru cã astaam vrut. Mai departe,am o filozofie despreviaþã, pe care nu o sã ospun aici, dar ºtiu cãpot face o grãmadã delucruri. Important estesã facem ceea ce neplace. Fã ceea ce îþiplace ºi nu vei muncinici o zi din viaþa ta”,ne spune ºi PetreZãvoi, olimpic ºi elolimpiada Tehnologicã.

Profesorii care i-auîncurajat au avut multde muncã, pentru cãaici, la acest liceu nusunt elite. Ba, dim-potrivã, iar ca sã scoþiolimpic dintr-un copilcare nu a ºtiut sã înveþepoate niciodatã, e omuncã uluitoare ºi un

curaj nebun. „Cândstãteam peste program,mâncam împreunã, caniºte colegi. Le luamcornuri ºi stãteam toþila masã. Dar mã bucurpentru ei, pentru cãsunt copii care audemonstrat cã suntbuni. În momentul încare vãd cã au ºi rezul-tate, sunt motivaþi ºi nuse mai lasã. Dintre ceicare au fost anul trecut,o parte au venit ºi anulacesta la pregãtire ºiatunci cred cã suntmotivaþi sã o facã ºi nemândrim cu ei”, a spusCamelia Paraschiv,

director adjunct laColegiul TehnicDimitrie LeonidaPetroºani.

Sunt peste 800 deelevi în acest liceu, dardoar 9 dintre ei suntolimpici. În acest an auobþinut un premiu I,douã premii II, douãpremii III ºi patrumenþiuni, toate îndomeniul construcþii ºilucrãri publice. Maimult, ei aduc inovaþii îndomeniul lor ºi suntviitorii meseriaºi binecalificaþi.

„Ei vor fi tehnicieniîn construcþii. Proba

scrisã a constat într-untest cu întrebãri dintoate modulele dinclasa a XI-A ºi a XII-a,iar proba practicã afost realizarea unuidesen în autocad, iarIonuþ a obþinut 94 depuncte din 100.Lucrarea lui a fostdeosebit de apreciatã lacomisia de evaluare”,ne-a mãrturist ºi MariaDaju, profesor la catedra tehnicã.

Toþi sunt exemple deluat în calcul ºi nu leeste uºor deloc, pentru cã majoritateacolegilor lor nici nusunt interesaþi de performanþele lor. Dar toþi cei 9 se luptãpentru premiul celmare de la finalul anului, pentru cãun om de afaceri îl premiazã anual pe ºeful de promoþie cu un laptop. Acesta ºipremiile pe care leobþin la olimpiade îi facdiferiþi ºi îi motiveazã sãfie cei mai buni.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Olimpici, din rândul celor mulþiA u intrat cu medii mai mici de 5,00 la liceu ºi, pentru cã

toþi colegii lor sunt mai preocupaþi de pauze, decât de ore,ei sunt niºte învingãtori. Vorbim despre 9 tineri de la ColegiulTehnic Dimitrie Leonida, care vor reprezenta judeþulHunedoara la olimpiadele tehnologice. A fost greu ºi, uneori,profesorii care i-au susþinut le-au adus pânã ºi mâncare, daracum ei singuri îºi recunosc reuºita.

UPET a scãpat de costurile acreditãrii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Angajaþii actuali nu pot fi preluaþi demunicipalitate dupãterminarea contractu-lui cu Kranz, astfel cãeste nevoie de organi-zarea unui concurs.

“În ultima ºedinþãordinarã a consiliuluilocal al municipiuluiPetroºani s-a aprobatinfintarea în cadrulSPADPP a Serviciuluide Administrare aDomeniului Schiabilcare urmeazã dupãaprobarea consiliuluilocal urmeazã sã preiaîn administrare cele

douã telescaunetelescaunul vechi ºiTS3 ºi celelalte bunurirealizate în cadrulproiectului domeniuluischiabil. Urmeazã sãfie luate în adminis-trare în luna aprilie aacestui an. S-a aprobatinfiinþarea acestui serviciu cu un numãrde 16 angajaþi contractuali din careun ºef serviciu ºi 15angajaþi cu specializarespecificã pentruexploatarea instalaþiilorpe cablu a serviciuluipublic de transport pe

cablu, trolist, agentperon ºi mai multepentru care trebuiecalificare”, a declaratAdrian Negoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Actualii angajaþi potrãmâne fãrã locul demuncã în cazul în carela concurs se prezintãmai mulþi candidaþicare sunt declaraþiadmiºi. Existã însã ºiposibilitatea ca o partedintre angajþi sã nu

doreascã sã participela concursul organizatde municipalitate avîndîn vedere faptul cã

salariile din adminis-traþia publicã sunt mai mici.

“Prin concurs sepoate prezentaoricine. Din angajaþiicare lucreazã deja pecele douã instalaþii sîntpersoane care poatenu doresc sã vinã laprimãrie ºi sã lucrezepe un salar de bugetar.Ar fi fost bine ca legislaþia sã fi prevãzuto posibilitate de ai prelua direct pe cei

care îndeplinesccondiþiile dar aºa cumeste Codul Munciifãcut ºi cu toaterestricþiile care sunt înaparatul bugetar nu sepot lua”, a mai spussursa citatã.

Contractul ar fiexpirat în luna martieºi, iniþial, s-a spus cãasocierea nu va mai fiprelungitã. Acum,însã, datele problemeis-au schimbat, iar con-tractul a fost prelungitcu încã o lunã.


Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebatcum ar putea sã o ajute pe fetiþacare, deºi are deficienþe grave, areuºit sã creeze o adevãratãcolecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri,manufacturi care, în parte, le-avîndut zilele acestea. Ea face astapentru ca în toamnã sã poatãmerge la încã o operaþie. Pânãacum Andreea a fãcut 12 operaþiiºi urmeazã cea cu numãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndvacopilãria pierdutã ºi sã poatã sã

meargã, fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 65441600 1000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Aceasta conductãde distribuþie strãbateoraºul Petroºani dinzona Aeroport, str.Pãcii, pînã înPetroºani Nord, str. 1Decembrie 1918 –Casa de Culturã.Reþeaua de apã tra-verseazã zona centralãa oraºului Petroºani.Are o vechime deaproximativ 36 de aniºi un grad de uzurãavansat, care nu-i maiconferã siguranþa înexploatare.

Conducta trebuiereabilitatã prinînlocuire totalã petronsonul din str. 9Mai bl. 2-4 (unde estecuplatã cu conducta dedistribuþie din fontãductilã FD 400mm)pînã la str. Pãcii.

Pãstrarea înexploatare a acesteiconducte are implicaþiinegative asupra cali-

tãþii apei potabile dis-tribuite, datoritã faptu-lui cã traverseazã zonaurbanã în condiþii decoexistenþã cu alte uti-litãþi, ºi anume, reþelede canalizare menajerãcare pot afecta cali-tatea apei potabileprin fenomenul desucþiune ce se poateproduce în timpulrestricþiilor de apãpotabilã.Totodatã,pierderile de apa exis-tente ºi nedepistate peaceastã conductã,

implicã deversãri deapã potabilã încanalizarea menajerãdin zonã.

Mai mult, reabili-tarea acestei conducteeste reprezentatã deimportanþa operaþio-nalã a acesteia, prinfaptul cã, asigurãtransferul de apã potabilã, în situaþiideosebite, din zona dedistribuþie PetroºaniNord în zona de distribuþie Aeroport ºiinvers.

Angajaþii din Parâng ar putea rãmîne fãrã loc de muncãC oncurs de angajare la Primãria

Petroºani. Administraþia localã dela Petroºani a scos la concurs mai multeposturi vacante. Mai exact este vorba deocuparea posturilor din cadrul nouluiServiciu de Administrare a DomeniuluiSchiabil.

Apa Serv Valea Jiului în linie dreaptãpentru finalizarea lucrãrilor

C onducerea Apa Serv Petroºani în frunte cu directorulgeneral Costel Avram ºi conducerea primãriei

Petroºani reprezentatã de primarul Tiberiu Iacob – Ridzi ºiDaniel Viºan, directorul SPADPP Petroºani au fost pe terenpentru a definitiva ultimele detalii legate de reabilitareaconductei de distribuþie amplasatã între bl.6, str. Pãcii ºistr. 9 Mai bl. 2-4, Petroºani Nord.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 martie 20158 Sport

Aºadar, reîncepecampionatul Ligii a IV-a Hunedoara, cumeciurile etapei 1 dinretur. Acum zece ani

(subiect tratat într-unarticol alãturat) înce-pea aici în ValeaJiului, un retur de LigaI ºi II.

Fost-ai lele!Acum ne bucurãm

cp am mai rãmas cubiata ligã de judeþ...Bravo celor care con-tinuã sã creadã cã fotbalul mai poate fi ºiun sport decât altceva.

Hercules Lupenieste la momentul actualechipa ce face faþã cel

mai bine la acest nivel.Este o echipã cu oconducere serioasã, cu un antrenor perfecþionist, cu unscop bine conturat.Administraþiile localedin Valea Jiului suntcât de cât implicate, laUricani, Vulcan,Petroºani ºi Petrila, ele

fiind cele care susþinfotbalul. Atât cât lepermite bugetul.Important este cãechipele sunt þinute înviaþã, cu o implicaremai micã sau mai mareºi cã de mâine, pânãpe 6 iunie, suntem chitiþi pe fotbalul nostrumic, aºa cum e el.

Henþ cu mâna FOTBALUL MIC ÞINE...FOTBALUL!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

A trecut ºi iarna, nus-a desfiinþat nici o

echipã la nivelul cam-pionatului judeþean alLigii a IV-a hunedorene.

Ãsta e lucrul cel mai bun.Echipele din Valea Jiului vorevolua în deplasare, cuexcepþia Uricaniului careare o misiune extrem degrea pe teren propriu, întâlnind liderul CetateDeva: „Mergem pe o combinaþie între jucãtoriiexperimentaþi, precum Tr.Câmpean, Anghelina, GabiTrestian, Proteasa ºi juniorica Erdös, D. Scurtu,Dãrãbanã, Vâlcicã, Buzea,Suvac, cu care sperãm sãredresãm echipa” a spusVasile Scurtu, preºedintelede la Minerul Uricani.

Jiul Petroºani va mergela Cãlan cu cei 17 jucãtori-

juniori pe care i-a stabilitpentru lotul de seniori, ceimai „bãtrâni” fiind D.Pavel, ªtefãnoaica, AndreiIlie, Darius Stoica, Sabin ºiPãduraru (toþi au 19 ani) ºiAl. Daj (20 ani)!

Hercules Lupeni mergela Brad cu gândul la victo-rie: „Deplasãm un lot de 15 jucãtori, dintre care 2-3juniori. Echipa este binepregãtitã, sper sã obþinemcele trei puncte” a precizat

Nelu Haþegan, preºedinteleHercules Lupeni.

Vulcanul joacã laGeoagiu: „Sper cã vomdebuta cu dreptul. Sã fie ºipentru mine un începutbun” spunea noulpreºedinte al C.S. Vulcan,Viluþ Oltean.

Universitatea Petroºaniare în aparenþã, o misiuneuºoarã la ultima clasatã,Retezatul Haþeg: „Nu e

chiar aºa! Haþegul s-a întãritîn aceastã iarnã, dar echipanoastrã are un tonus bun ºi mergem acolo sã nu pierdem” a spus Gabi Niþu,antrenorul UniversitãþiiPetroºani.

În fine, Inter Petrila vamerge la Orãºtie dupã ce s-a pregãtit în februarie laGeoagiu, venind dupã douãamicale reuºite, 1-0 laMãgura Pui (gol Ungureanu)

ºi 3-0 la Sadu (goluri Bocu2, Duma). „Din pãcate vomjuca la Orãºtie fãrã Duma, I.Androne ºi Coste, toþi treiaccidentaþi. Sperãm sã nupierdem” a spus AvramMoldovan, antrenorulpetrilenilor.

Jiul Petroºaniocupa locul 13 la finalul

turului 2005-2006 înDivizia „A”.

Startul returului a fost pe12 martie 2006 (cam peastã vreme...) cu un începutbun, 0-0 la Gloria Bistriþa,într-un meci în care la Jiul

evoluau, printre alþii,Hotoboc, Bãdoiu, Mihart,Pâcleºan, Paleacu, CiprianPetre, Cl. Drãgan sauDiniþã. O echipã care a luptat din rãsputeri în acel

sezon, încheind la final pelocul 13, salvându-se de laretrogradare.

Minerul Lupeni era printre protagonistele Serieia 3-a a Diviziei „B” (16echipe), începând returul2005-2006 de pe locul 7.Prima etapã a primãverii,pe 11 martie 2006, 1-2 laLiberty Salonta. Echipa eraantrenatã de Gabi Stan,reuºise sã egaleze la 1-1(gol Nae Iorga), dar a pier-dut printr-un gol primit în

minutul 72. La MinerulLupeni jucau atunci Urai,Cipr. Luca, Boroncoi,Panaitescu, Horaþiu Popa,Nae Iorga, Török. MinerulLupeni a rãmas în continuare în Divizia „B”.

Aºadar, acum aproapeun deceniu, echipele Jiul ºiMinerul Lupeni nereprezentau la cel mai înaltnivel. Vã vine sã credeþiacum, în 2015?

CLASAMENT TUR 2014-2015

ETAPA A 16-A, 7 MARTIE 2015

Dacia Orãºtie – Inter PetrilaGloria Geoagiu – C.S. VulcanAurul Certej – Metalul CriºciorAurul Brad – Hercules LupeniMinerul Uricani – Cetate DevaRet. Haþeg – Univ. PetroºaniVictoria Cãlan – Jiul (8 martie)ªoimul Bãiþa stã

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

MÂINE ÎNCEPE!

În urmã cu un deceniu (2005-2006)

Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni începeau

returul în Divizia „A” ºi „B”

Preºedintele Vasile Scurtu(Minerul Uricani) merge pe

mâna juniorilor în retur

Nelu Haþegan, preºedintele de la Hercules

Lupeni, crede în victoriaechipei sale la Brad

Minerul Lupeni într-un meci cu Corvinul, în ediþia 2005-2006

CVJ N r 812, vineri 6 martie

Documents

Transcript of CVJ N r 812, vineri 6 martie