"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 855

24 noiembrie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Reprezentanþi din conducereacompaniei chineze Huawei în vizitãla Prefectura ºi Consiliul JudeþeanMehedinþi

CITIÞI ÎN PAGINA 5

pag. 2

Winter iscoming!

Oamenii au avut aºteptãride la Iohannis, l-au votat,

dar de atunci pânã înprezent nu au vãzut nimic

fãcut pentru ei ºi ne spun dela obraz asta”. E clar pentru

toatã lumea cã liberaliidefileazã cu Cioloº, dar o

fac din raþiuni strategice, nudin pasionalitate, ...

pag. 3

MARIUSSCRECIU: “Vom

avea ºi apã caldãde la

1 Decembrie!”

Aladin Georgescu:“Guvernul Cioloº a

alocat pentruasigurarea

agentului termic dinSeverin zero lei”

4th International ConferenceADVANCES IN ENGINEERING AND MANAGEMENT

Timp de douã zile (17 ºi 18noiembrie a.c.), la DrobetaTurnu Severin s-au desfãºurat

lucrãrile ConferinþeiInternaþionale ADEM 2016,organizatã de Universitatea

din Craiova, prinDepartamentul de IMST alFacultãþii de Mecanicã, în

colaborare cu instituþii deînvãþãmânt similare dinRomânia ºi din strãinãtate.

Deschiderea oficialã aevenimentului a avut loc laPalatul Culturii “TeodorCostescu” la care au fostprezenþi ºi reprezentanþi aiautoritãþilor locale ºi judeþene,alãturi de specialiºti dinmediul academic dinRomânia, Austria, Grecia,Anglia ºi SUA. Conf. univ. dr. ing. MihaiDemian, prodecan al Facultãþiide Mecanicã, a apreciat cafiind un real succes cea de-aIV -a Conferinþã ADEM.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Mirel Palada, care mi se paremai mereu o minte sclipitoare, plinãde sine ºi uºor iritatã, a datpublicitãþii, zilele acestea, un sondajde opinie, unul, probabil, realizat lapropria-i casã de sondaje, deci cu ocredibilitate din start de pus subsemnul întrebãrii. Dar ce nu-i astãzide pus sub semnul îndoielii? Aºa cãîl luãm în seamã, mai ales cãsociologul ne flateazã peste poate,spunând cã „oamenii au un nas

Winter is coming!social foarte fin”, deci cã noi, bieþiialegãtori, putem intui ºi singuriîncotro bate vântul, nu ne trebuie mariindicaþii. În viziunea lui Palada, carenu e ea greu de ghicit odatã ce edirector de imagine la PSD, „opiniapublicã simte cã PSD-ul va câºtigaalegerile”, dar cã tot tehnocratul deCioloº are prima ºansã, ºi chiar ºi pea doua, sã ajungã premier, prin joculpreºedintelui Johannis ºi al grupurilordin noul parlament. Potrivit sondajuluiinvocat partidele ar obþine cam aºa:PSD- 37%; PNL- 11%; Alþii- 3%. Câtpriveºte ºansele ca unul sau altul sãajungã premier, lucrurile ar sta astfel:Dacian Cioloº- 19%; Victor Ponta-12%; Cãlin Popescu Tãriceanu- 5%;Liviu Dragnea- 3%; Alina Gorghiu-1%. Cifrele par trase de pãr, exagerateîn sus (PSD) sau în jos (PNL), darpot fi o bunã bazã de discuþie. Nodulgordian pare a fi Cioloº. Normal cã

social-democraþii vor un premier deal lor, nu unul impus de Johannis.Asta e ºi miza acestor alegeri…guvernamentale mascate înalegeri parlamentare. Din punctul de vedere al liberalilorsunt convins cã lucrurile stau cu totuldiferit, aºa cã putem aºeza sondajuldat de Mirel Palada în galeriamijloacelor de provocare media, ºi nuîn cel al datelor realmente obiective.Cã tot veni vorba de liberali: ecuaþiaîn care se miºcã aceºtia pare niþeluºmai complicatã. Tot în chestiuneaCioloº se lovesc ºi ei cu genunchii,ca de mobile, în drumul lor matinalspre bucãtãrie. Liderii liberali sedeclarã încrezãtori în ºansele lorpentru 11 decembrie, spun cã vorobþine un scor mai mare decât cel dela locale. De ce sã nu-i credem? Eimizeazã pe cota de încredere de carese bucurã Klaus Iohannis ºipremierul Dacian Cioloº, ºi unul ºialtul fiind mult peste cota PNL. Darce te faci cã liberalii nu reuºesc neamsã transpunã procentele celor doi înprocente pentru partid? Mi-a plãcutdeclaraþia anonimã a unui fruntaºliberal, citatã de un site de ºtiri:„Activul de partid este aproape total

demobilizat. Întrunirile electorale parniºte parastase. Niciodatã, în atâþiaani de fãcut politicã nu am vãzutactiviºtii atât de demobilizaþi.Campania door to door nu areaproape niciun efect. Oamenii au avutaºteptãri de la Iohannis, l-au votat,dar de atunci pânã în prezent nu auvãzut nimic fãcut pentru ei ºi ne spunde la obraz asta”. E clar pentru toatãlumea cã liberalii defileazã cu Cioloº,dar o fac din raþiuni strategice, nu dinpasionalitate, aºa cum fãceau cândvacei din PDL (azi mulþi dintre aceºtiabine topiþi în PNL) când bãteau dinuºã-n-uºã cu Bãsescu. Cioloº nu ecea mai bunã variantã pentru liberali,dar e singura viabilã, acum. Adevãrule cã nici Cioloº nu s-a dat peste capsã se identifice cu PNL, sã miºtelucrurile pentru a deveni un adevãratlider politic, ºi nu doar o expresiepoliticã de conjuncturã. Liberaliimeritau ºi un lider mai consistent,nu o bicefalã ocârmuire. Pe parteacealaltã a baricadei nici social-democraþii nu au mari motive deentuziasm, ºi acest lucru se simte.Campania lor e plicticoasã, lipsitãde nerv. Nu seamãnã a parastas,dar nici mult nu mai e. Nu mai emult, aºa cã pregãtiþi-vã, cãci,vorba celor din UrzealaTronurilor: winter is coming!

Primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, MariusScreciu, face apel la bun simþ ºi ceretuturor politicienilor implicaþi încampania electoralã sã dea dovadãde decenþã ºi sã înceteze a mai folositema furnizãrii agentului termic înscop electoral. „ªi eu sunt ompolitic, dar din bun simþ faþã deseverineni, am evitat sã aduc încampania electoralã acest subiect.S-a ajuns aici ºi din cauzapoliticienilor! În locul lor aº þinecapul ascuns!”. Primarul Marius Screciu îi roagãpe politicieni sã dea dovadã deseriozitate ºi sã nu mai foloseascãsubiectul termoficãrii oraºului încampania electoralã. El considerã cãpoliticienii care se reped sãfoloseascã aceastã situaþie sensibilãîn campanie ar trebui sã ºtie cãsituaþia a ajuns atât de gravã tot dincauza politicienilor, pentru cã toþiaceia care fluturã acum acest subiectau condus, într-un fel sau altulRAAN-ul cãtre dezastru. „ªi eu sunt om politic ºi înþeleg

Primarul Marius Screciu cereîncetarea campaniei electorale

pe tema cãldurii

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

unele lucruri, dar din bun simþ faþãde populaþia Severinului am evitat sãaduc ca subiect în campania politicãelectoralã furnizarea agentului termicîn Drobeta Turnu Severin. Nu neputem lãuda cu un lucru pânã la urmãnormal, acela de a avea cãldurã ºi apãcaldã în anul 2016. Faptul cã am datcãldurã, nu este vreo bravurã fãcutãde oamenii politici. Trebuie sãînþeleagã toþi oamenii politici cã s-aajuns aici ºi din cauza lor, toatepartidele s-au perindat pe laguvernare ºi nu s-a luat o decizie înceea ce priveºte termoficareamunicipiului Severin, atunci când seputea lua aceastã decizie. Eu am venitdoar de patru luni ca primar ºi a trebuitsã repar ce au fãcut alþii ºi i-aº rugasã dea dovadã de seriozitate, ca sãnu folosesc termeni mai duri, ºi sãnu foloseascã aceastã temã ca ºi unade campanie electoralã. Nu e obravurã pentru nimeni! Eu, în locullor, aº sta cu capul ascuns ºiaº cãu ta a l te subiecte decampanie e lec to ra lã ! ” , adeclarat Marius Screciu.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016 pag. 3

Primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, Marius

Screciu, a vorbit, într-o conferinþã depresã, despre asigurarea confortului

termic în oraº ºi despre furnizareaapei calde cãtre populaþia racordatã

la reþea. Primarul asigurãseverinenii cã vor avea ºi apã caldã,

de la 1 decembrie 2016, dar ºi defaptul cã reþeaua de distribuþie aagentului termic funcþioneazã în

parametri normali, cu excepþiacâtorva avarii, pentru care cere

oamenilor înþelegere ºi promite cãvor fi remediate în timp foarte scurt.

Problema furnizãrii agentuluitermic în Drobeta Turnu Severin afost rezolvatã, iar reþeaua dedistribuþie funcþioneazã la parametrinormali. De asemenea, agentultermic este ºi el la parametri normali,astfel cã problema încãlzirii esteconsideratã rezolvatã. Esteasigurarea venitã chiar de la primarulmunicipiului Severin, MariusScreciu, care a precizat cã totul esteîn grafic, cu excepþia câtorva avariice vor fi remediate rapid. Primarul mai spune cã apa caldãîncã nu este furnizatã populaþiei,deoarece trebuie pornit ºi cel de-aldoilea cazan pe pãcurã, închiriat dela ROMAG TERMO, dar cã apa caldãva veni cu siguranþã pânã cel târziu 1decembrie 2016. De asemenea, oserie de avarii au dat mari bãtãi decap municipalitãþii, în demersurileacesteia de a asigura confortul termicla toate locuinþele severinenilor, unadintre cele mai grave fiind la punctultermic din zona blocurilor ANL. „Am ajuns cu agentul termic laparametrii pe care ni i-am propus,suntem în grafic, în perioadaurmãtoare pornim ºi cel de-al doileacazan ºi atunci vom oferi ºi apãcaldã, în jurul datei de 1 decembrie,pentru cã sunt câteva lucrãri tehnicepe care dorim sã le facem în bunecondiþii sã nu avem probleme toatãiarna. În acest moment, toatepunctele termice din Severin suntdeschise, excepþie fãcând zonaAluniº, unde avem trei avarii, pecare foarte repede le vom rezolva,mai avem ºi alte avarii, la case, întotal, astãzi, 21 decembrie, avem 19

MARIUS SCRECIU: “Vom avea ºi apã caldã de la 1 Decembrie!”avarii. Am o singurãrugãminte la severineni,sã dea dovadã deînþelegere, pentru cã noivom rezolva absolut toateproblemele”, a declaratprimarul Marius Screciu. Preþul gigacaloriei, lapopulaþie va fi de 250de lei cu TVA cu tot

Primarul Severinului aanunþat ºi preþul pe carepopulaþia îl va plãtipentru gigacalorie, înaceastã iarnã. Acestaeste de 250 de lei/gigacalorie, cu TVA inclus. Practic,faþã de anul trecut, gigacaloria va fimai scumpã cu circa 50 de lei, încondiþiile în care preþul ei real estede 400 de lei, diferenþa de la 250 la400, fiind suportatã, sub formã desubvenþie, de cãtre municipalitate. „Noi am fãcut un preþ de 400 delei, fãrã TVA, s-ar putea el sã maiscadã, el va fi aprobat în ºedinþaConsiliului Local, dar cetãþenii vorplãti 250 de lei pe gigacalorie,inclusiv TVA, faþã de anul trecut fiindmai scump cu circa 50 de lei pegigacalorie”, a precizat MariusScreciu. Preþul este sensibil maimare în acest an, deoarececombustibilul folosit nu mai estecãrbunele, ci pãcura.

Nu mai crede nimeni înpromisiunile ALFA GROUND

Întrebat ce mai spun cei de laALFA GROUND ºi dacã aceºtia încãmai continuã sã promitã cã vorfurniza cãldurã, primarul MariusScreciu a explicat faptul cã estesceptic în aceastã privinþã. „Informaþiile sunt contradictorii, eumi-aº dori ca noua centralã sãfurnizeze agent termic, dar suntsceptic în acest moment pentru cãmai sunt foarte multe lucruri de fãcut.Eu aºtept, în orice moment când eivor putea furniza o parte din agentultermic promis, îl vom prelua ºidistribui cãtre populaþie. Ei încã nuau dat drumul, dar nici acum nuînþeleg de ce ne-au încurcat cu acelecontestaþii ºi a trebuit sã creãm o starede nemulþumire în rândul populaþiei”,spune Marius Screciu.

Preºedintele PSD Mehedinþi,Aladin Georgescu, a prezentat în cadrulunei conferinþe de presã o analizãcomparativã a echilibrãrii bugetare dinacest an cu anul 2015, când Româniaera condusã de Guvernul Victor Ponta.În acest context, Aladin Georgescu aspus cã în anul 2015 Guvernul VictorPonta a alocat dublu la rectificareabugetarã la nivel naþional, comparativcu rectificarea bugetarã a GuvernuluiDacian Cioloº din acest an. „În anul2015 Guvernul Victor Ponta a alocat larectificare din sumele defalcate 2.450.000 lei pentru finanþarea bugetelorlocale, în timp ce Guvernul DacianCioloº a alocat în acest an 1.289. 000lei. Aºa cum se observã anul acestasuma va fi la jumãtate. Acest aspectdemonstreazã lipsa de interes aGuvernului Dacian Cioloº faþã deautoritãþile publice locale”, a declaratAladin Georgescu.

În ceea ce priveºte asigurarea

Aladin Georgescu: “Guvernul Cioloº aalocat pentru asigurarea agentului termic

din Severin zero lei”sumelor pentru asigurarea agentuluitermic în municipiul Drobeta TurnuSeverin pentru acest an, AladinGeorgescu a spus în proiectul deOrdonanþã de Urgenþã privindrectificarea bugetarã din acest anGuvernul Cioloº a alocat zero lei pentruacest an. „Anul trecut Guvernul VictorPonta a alocat municipiului DrobetaTurnu Severin 22 milioane de lei pentruenergia termicã. În ciuda promisiunilorreprezentanþilor PNL, Guvernul Cioloºa alocat în acest an prin aceastãOrdonanþã de Urgenþã ZERO lei pentruasigurarea energiei termice. Înconcluzie, aºa cum Guvernul Ponta a fostresponsabil ºi a alocat anul trecut baniide pentru agentul termic, anul acestaGuvernul Cioloº, prin rectificareabugetarã, nu alocã municipiului DrobetaTurnu Severin nicio sumã pentruasigurarea combustibilului necesarpentru furnizarea energiei termice”, a maiadãugat Aladin Georgescu.

R. C.

M. P.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016pag. 4

În cadrul campaniei depromovare a proiectului ºiconºtientizare a cetãþenilor dinjudeþ în legãturã cu problematicadeºeurilor ºi a protecþiei mediuluiîn general, Consiliul JudeþeanMehedinþi a acordat o atenþiedeosebitã tinerei generaþii ,organizând 4 vizite în teren laCentrul Intergrat de Managemental Deºeurilor de la Malovãþ ºi laStaþia de transfer de la Baia deAramã, la care au participat elevide la ªcoala Gimnazialã„Dumitru Craºoveanu” IzvoruBârzii, Liceul Teoretic „GheorgheIonescu” ªiºeºti ºi ColegiulTehnologic „Constant inBrâncoveanu” Baia de Aramã. Prin intermediul unui expert demediu, elevii au fost informaþidespre importanþa colectãriiselective a deºeurilor ºi au avutposibilitatea sã înþeleagã ce se

Vizite în teren, realizate în cadrul proiectului„Sistem de management integrat aldeºeurilor solide în judeþul Mehedinþi

întâmplã cu deºeurile astfel colectate. Consiliul Judeþean Mehedinþiimplementeazã proiectul „Sistem demanagement integrat al deºeurilorsolide în judeþul Mehedinþi”,cofinanþat de Uniunea Europeanã ºiiniþiat prin Programul OperaþionalSectorial „Mediu” (POS Mediu) –Axa Prioritarã 2, Domeniul Majorde Intervenþie 1 „DezvoltareaSistemelor Integrate deManagement al Deºeurilor ºiExtinderea Infrastructurii deManagement al Deºeurilor”, derulatîncepând cu data de 22.08.2013,cu finalizare la data de 31.12.2016,având o valoare de 97.094.421 lei,din care 72.620.476 lei valoarenerambursabilã din FondulEuropean de DezvoltareRegionalã ºi continuat prinProgramul OperaþionalInfrastructurã Mare 2014-2020,Axa Prioritarã 3 „DezvoltareaInfrastructurii Integrate deManagement al Deºeurilor”.

Consiliul Judeþean Dolj, BibliotecaJudeþeanã „Alexandru ºi Aristia

Aman” din Craiova ºi Portalul on-line „Jurnal Românesc”

(jurnalromanesc.ro), realizat pebaza unui proiect finanþat de

Departamentul Politici pentruRelaþia cu Românii de

Pretutindeni, din cadrulMinisterului Afacerilor Externe, a

organizeazat, miercuri, 23noiembrie 2016, un eveniment

dedicat presei româneºti dincomunitãþile istorice aflate în jurul

graniþelor României. Cu acest prilej a fost organizatã ofestivitate de premiere a câºtigãtorilorediþiei a doua a concursului „TINERETALENTE” cu tema „ROMÂNII DINCOMUNITÃÞILE ISTORICE”, oprezentare a lucrãrilor premiate,precum ºi o discuþie pe tema roluluitinerilor jurnaliºti în dezvoltareapresei de limba românã înRepublica Moldova ºi Serbia.

La dezbatere au fost invitaþijurnaliºti, formatori de opinie, cadreuniversitare, oameni de culturã,reprezentanþi ai mediului studenþesc,autoritãþi locale ºi factori decizionalidin Departamentul Politici pentruRelaþia cu Românii de Pretutindeni.Portalul jurnalromanesc.ro, dedicatromânilor de pretutindeni, a fostrealizat în anul 2013, pe baza unuiproiecte finanþat de DepartamentulPolitici pentru Relaþia cu Românii dePretutindeni, din cadrul MinisteruluiAfacerilor Externe, iar premiile pusela dispoziþia celor trei jurnaliºti

JURNAL ROMÂNESC apremiat tinerii jurnaliºti din

comunitãþile istoricecâºtigãtori au fost asigurateprintr-un proiect f inanþat deaceeaºi autoritate.

Concursul, lansat anul trecut, seaflã la cea de-a doua ediþie, iarcâºtigãtorii au fost desemnaþi de unjuriu format din jurnaliºtiprofesioniºti ºi cadre universitare. ªiîn acest an, premiile concursului auplecat în Republica Moldova. PREMIUL I, în valoare de 1.500 delei, a fost câºtigat de DIANA CATANA(BULAI), din Chiºinãu, pentruarticolul „Limba românã, ostaticã îninima separatismului”, o radiografiea suferinþei îndurate de cei care învaþãlimba românã în Transnistria;

PREMIUL al II-lea, în valoare de1.000 de lei, a fost câºtigat de IURIEROTARI, din Bãlþi, pentru reportajulcu interviuri video „Povestea Sibir”,despre deportãrile fãcute deregimul sovietic, în Siberia;

Premiul al III-lea,în valoare de 500lei, a fost câºtigat de ANAGURDIª (realizator) ºi ALEXSMIRICINSCHI (VIDEO), pentruvideoreportajul „La bunica în sat”. Pentru evaluarea lucrãrilor trimisede concurenþi a fost desemnat unjuriu format din 4 persoane: 1. ROMEO – DORIAN CRΪMARU– director JURNAL ROMÂNESC ºipreºedinte al ASOCIAÞIEI FORUMMPENTRU CULTURà ªI IDENTITATE;

2. MIHAI FIRICÃ – jurnalist,publicist ºi scriitor; 3. MIHAI GHIÞULESCU – lectoruniversitar doctor la UNIVERSITATEA

Continuare în pag. 12

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016 pag. 5

Prefectul judeþului Mehedinþi,Cristinel Pavel, s-a întâlnit marþi,22 noiembrie, la sediul InstituþieiPrefectului judeþului Mehedinþi,

cu reprezentanþi din conducereacompaniei chineze Huawei, una

dintre cele mai mari companiiproducãtoare de telefoane la

nivel global, dar ºi un importantfurnizor de soluþii IT.

„Am primit astãzi vizita uneidelegaþii a companiei chineze Huawei.Dumnealor prospecteazã piaþa ºi auþinut sã aibã o întâlnire cu mine. Le-am spus cã în Drobeta Turnu Severinsunt posibilitãþi formidabile pentruinvestiþii datoritã poziþiei geografice ca

Reprezentanþi din conducerea companiei chinezeHuawei în vizitã la Prefectura Mehedinþi

judeþ de graniþã cu Serbia ºiBulgaria, dar mai ales ca oraº-port la Dunãre. De asemenea, le-am explicat cã în momentul defaþã existã forþã de muncãdisponibilã suficientã ºi binepregãtitã, pe fondul închideriiRegiei Autonome pentruActivitãþi Nucleare, dar ºi a altorunitãþi economice de stat”, adeclarat prefectul Cristinel Pavel. “Unul din subiecteleabordate a fost conceptul decomunitãþi inteligente, care areloc atât la nivel de oraº sau la nivelde judeþ ºi pot fi dezvoltate multesoluþii în aceastã zonã. Luãm în

considerare ºi oportunitãþile carene-au fost prezentate de a investi înjudeþ”, a declarat, la rândul sãu, Vlad

Aladin Georgescu,preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi a purtat discuþii despreproiecte ºi investiþii în judeþulMehedinþi, cu o delegaþie a unui gigantdin industria IT, la nivel mondial,compania chinezã Huawei. Aceastãcompanie e interesatã sã investeascãîn Mehedinþi, sã construiascã un

Proiecte pentru mehedinþeni cu un gigant din industria IT

parteneriat durabil, care sã aducãbeneficii ambelor pãrþi. La discuþiile despre proiecte ºi investiþiigeneratoare de locuri de muncã auparticipat primarul municipiului DrobetaTurnu Severin, Marius Screciu dar ºicandidaþii PSD Mehedinþi, la alegerileparlamentare, Constantin Truºcã ºiVlad Bontea, precum ºi Liviu

Mazilu, actualul vicepreºedinte alConsiliului Judeþean Mehedinþi, darºi candidat la Senatul României. Aladin Georgescu, preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi adeclarat despre acestã întâlnire delucru, cã a fost beneficã: „Fiind unuldintre cei mai importanþi jucãtori pepiaþa de IT, românii fiind recunoscuþi

pentru abilitãþile lor în acest domeniu,reprezentanþii companiei au declarat cãsunt interesaþi sã dezvolte unparteneriat cu Mehedinþiul în vedereadezvoltãrii economice. Putem ofericelor interesaþi o serie de facilitãþi, iarreprezentanþilor companiei le-amprezentat detaliat aceste facilitãþi. Leputem pune la dispoziþie de la terenulpe care sã construiascã ºi sã dezvolteafacerea, pânã la o serie de facilitãþifiscale, pe care le putem oferi cusprijinul Primãriei Drobeta TurnuSeverin, dar ºi cu sprijinul celorlalteprimãrii din judeþ unde, de asemenea,se pot dezvolta investiþii. Am discutatmai bine de douã ore cu delegaþiacompaniei chineze ºi cred cã i-amconvins ca, în prima fazã, sã dezvoltãmîmpreunã un proiect pilot în ceea cepriveºte managementul traficului rutierpe drumurile judeþene, precum ºimanagementul transportului public depersoane din judeþ”.

Marþi, 22 noiembrie, laConsiliul Judeþean Mehedinþi a avutloc întâlnirea bilateralã româno-bulgarã. Subiectul principal aldiscuþie l-a constituit continuareabunei cooperãri la nivel transfrontalierdintre Mehedinþi ºi Vidin. La acest dialog a participatMomchil Stankov, Guvernator alregiunii Vidin, Aladin Georgescu ºi

Proiecte de cooperare transfrontalierã Mehedinþi –Vidin la CJ MehedinþiLiviu Mazilu, preºedintele ºi,respectiv vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi. Principalul subiect de discuþie alîntâlnirii s-a referit la continuareademersurilor privind achiziþia unuisistem de alarmare ºi avertizare întimp real, necesar locuitorilorjudeþului Mehedinþi ºi Regiunii Vidin. Acest sistem de alarmare este extrem

de necesar pentru situaþii de urgenþã,deoarece de existenþa ºi funcþionalitateaacestuia depinde salvarea vieþiloroamenilor ºi diminuarea sau excludereapierderilor materiale. Siguranþa populaþiei, a vieþii ºibunurilor materiale este un obiectivprioritar atât pentru ConsiliulJudeþean Mehedinþi cât ºi pentruautoritãþile bulgare.

Doicaru de la Huawei Technologies.Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi

Din acest motiv întâlnirea întrereprezentanþii autoritãþilor românerespectiv, Aladin Georgescu ºi LiviuMazilu, din partea ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi , de o parte, ºiMomchil Stankov, guvernatorulRegiunii Vidin, de cealaltã parte, afost una importantã, definindu-secolaborarea ºi identificându-sesursele de finanþare.

G. Pogaci

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Încet, încet, timid laînceput, din ce în ce mai îndrãzneþmai apoi ºi cu mult, mult tupeu, încele din urmã, ºi-au fãcut apariþiaîn aceste zile ºi penibilii campanieielectorale. Fãrã de care, trebuie sãrecunoaºteþi, totul ar fi destul desearbãd. Între cei care au dat tonulpenibilitãþilor de campanie, amidentificat-o pe „diva” din frunteaPNL, care, în cel mai... urban stilcu putinþã, ne-a anunþat cã aînceput – auziþi ºi dumneavoastrã!–„marea troznealã” (sau cam aºaceva). N-am mai gãsit rãbdarea dea încerca sã înþeleg despre ce„mare troznealã era vorba, fiindcãne-a apucat o imensã scârbã. Maiales dupã ce ne-am amintit cã, lainiþiativa aceleiaºi dive eºuate, aufost folosiþi copii în campaniaelectoralã. Este din ce în ce maievident cã peneliºtii, din pãcate,„cu Alina Gorghiu-n frunte/ Voravea... eºece multe”. * Bãieþii (ºi fetele... clocotilde,desigur) care fac parte din alcãtuireaintitulatã USR (cicã Uniunea SalvaþiRomânia! – de cine sau de ce s-osalveze, încã nu m-am dumirit) parniºte oameni de toatã isprava (aºacum sunt ºi cei aflaþi sub comandaprofesorului Vasile Deac, aici, înMehedinþi), dacã n-ar exista peacolo, pe la centru, câþiva zãltaþi(vorba nemuritorului Ilie Moromete)ºi numeroºi strãini de cauzã ºi deinterese majore, care îi tragiremediabil în jos. Un rumegãtor devorbe de pe acolo – nu i-am reþinut

Tupeul, între stupefacþie ºi revoltãpreþiosu-i nume, rog sã fiu crezut! –a rostit o suitã de insanitãþi la adresaromânilor, a poporului român, îngeneral, pe care mi-e foarte greu sãle reproduc în acest colþ de paginã,dar care i-au produs, vãd, multãveselie, ba chiar o cascadã dehohote, duduii Clotilde Armand,unul dintre liderii încropeliisalvatoare de România. Bãi aceºtia,eu am înþeles cã vã...furajeazã Soros,cã ºi Cioloººº, pe care-l susþineþi capremier, vã mai livreazã niºte tranºede „nutreþ” bruxellez, dar totul artrebui, chiar ºi-n abjecþie, sã aibã olimitã. ªi apoi, dacã, pentru voi,românii sunt niºte primitivi, niºteretardaþi, ba chiar doar niºte bipeziprizonieri instinctelor primare,întrebarea este de ce ºi, mai ales,pentru cine mai candidaþi? Sãstãpâniþi peste o turmã deinstinctuali, de bestiali, deretardaþi? Chiar vouã nu vã esteruºine? Hai siktear! Mulþumiþi deacest tratament? * Pesediºtii, însã, îºi vãd de-alelor. Multe, puþine, însã pragmatice.Munca de la om la om a fost,dintotdeauna, atu-ul lor forte. Ceeace nu-i deloc rãu, ba dimpotrivã, ecât se poate de eficient.Contracandidaþii lor, care segândesc la victorii spectaculoasevenite dinspre Câmpiile Elisee, arputea sã fie mai puþin entuziaºti,pentru cã e posibil sã aibã parte desurprize mari. Prin Mehedinþi seaude cã primarul ªimianului,Constantin Truºcã, locul întâi la

Camera Deputaþilor, s-ar putearetrage pentru a le face loc unorpersoane cu servicii, mai vechi saumai recente, aduse partidului. Nuºtim dacã-i aºa, dar, lãsând la o parteorice fel de consideraþii, dacã astaar rãmâne hotârârea lui ConstantinTruºcã, ea ar fi, dupã pãrereanoastrã, cea a unui om înþelept. Nudai niciodatã vrabia din mânã pecioara de pe, nu-i aºa, gard. * Pe fostul prezident TraianBãsescu se pare cã a început sã-lmãnânce, vorba aceea,conjunctura. La o emisiune deteleviziune s-a dat, cu o violenþãaparte, la corpul... diplomatic alfostei sale protejate din fruntea

Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Livia Stanciu. Nu ºtiu dacã spre ase scoate... curat în cazul fostuluiprimar al Vâlcii, Mircia Gutãu, carea avut câºtig de cauzã la CEDO, saudoar pentru a-ºi crea o nouã bazãelectoralã, ºtiindu-se cã s-a decissã candideze ca senator pe listelePMP. Mã uit, din ce în ce mai uimit,la acest ipochimen ºi nu ºtiu cãreistãri i-aº putea da mai degrabãcâmp de manifestare, stupefacþieisau indignãrii?! Acest individ,cãruia vãd cã o mânã de talibaniîncã îi mai suflã în pânze, mizeazã,în continuare, pe lipsa de memoriea românilor ºi vine sã îi mintã înfaþã cu nesimþire, la modul cel maigrosolan cu putinþã cã, pentru totceea ce s-a întâmplat în cei zeceani de domnie fanariotã laCotroceaua, toatã lumea ar fi

vinovatã, mai puþin el, evident.Toatã gaºca de satrapi, centrali saulocali, fixaþi pe funcþii din voiamãriei- sale, Zeus, ºi preluaþi, cuchiloþi, izmene ºi farduri, de noulstãpân - Dulapul Sãsesc,carevasãzicã – nu-i mai este pe placlui Bãsescu, ºi asta din banalulmotiv cã nu mai este dumnealui labutoane. Aºa se face cã, pestenoapte, din stâlpi ai statului dedrept, Laura Codruþa Kovesi, LiviaStanciu, Florian Coldea ºi alþii dinacelaºþi aluat, au devenit niºtenenorociþi, niºte otrepe,niºte”slugoi ordinari” pentruBãsescu Traian. Unii comentatoripun acest tip de reacþii al fostului

cotrocean pe seama faptului cã elºi protejata sa, Elena Udrea, s-arsimþi încolþiþi, mã rog, hãrþuiþi cutot felul de dosare de cãtre justiþiadâmboviþeanã. Cu tot respectul,aceasta, dupã pãrerea mea umilã, esteo explicaþie în registrul minimeirezistenþe a gândirii. Pentru cã, subochii noºtri, atât Bãsescu Traian, câtºi Udrea Elena Gabriela se zbenguiescºi se hlizesc precum niºte vedeterãsfãþate din show-biz, ba chiar,culmea tupeului (tupeul fiind...„specialitatea” lor de bazã!) ambiicandideazã din nou pentru câte unfotoliu parlamentar. Asta e! Dar acum,poporul alegãtor nu va mai puteaspune cã a votat în necunoºtinþã decauzã. Ar mai rãmâne chestiunea cumemoria scurtã a românului. Dar nuvrem sã intrãm în speculaþiunisociologist- vulgare...

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016 pag. 7

Aladin Georgescu,preºedintele PSD Mehedinþi, esteunul dintre liderii politicimehedinþeni care îºi doresc un scorfoarte bun la alegerile parlamentaredin luna decembrie. Deºi nu estecandidat la acest scrutin, AladinGeorgescu este direct interesat caPSD Mehedinþi sã obþinã un scorfoarte bun la aceste alegeri pentru ademonstra cã partidul pe care îlconduce este ºi va rãmâne

principala forþã politicã a judeþului.Aladin Georgescu va conduce PSDMehedinþi, în calitate de preºedinte,pentru prima datã la scrutinulparlamentar din luna decembrie. Laalegerile locale din vara acestui an,PSD Mehedinþi, cu AladinGeorgescu în fruntea sa, a obþinutcel mai mare scor electoral ºi celmai mare numãr de primari din totjudeþul, respectiv 55 din cei 66 deprimari ai judeþului, incluzând ºitoate oraºele judeþului. În acestecondiþii este tot mai evident cã

Aladin Georgescu va câºtiga cu PSDMehedinþi alegerile parlamentare din judeþ

Aladin Georgescu va conduce PSDMehedinþi la victoria în alegerileparlamentare de pe 11 decembrie.Nu se ºtie cu certitudine care va fidiferenþa de voturi dintre PSDMehedinþi ºi principalul sãuadversar politic, PNL Mehedinþi,însã nu existã niciun dubiu cãpartidul condus de AladinGeorgescu va câºtiga aceste alegeri. Aladin Georgescu este un lider departid care s-a afirmat mult în ultimiiani, îndeosebi de când estepreºedintele PSD Mehedinþi,devenind, practic, în acest momentcel mai important politician aljudeþului. Ascensiunea sa politicã s-a produs dupã ce a preluat funcþia depreºedinte al PSD Mehedinþi, iarscrutinul local din vara acestui an ademonstrat cã Aladin Georgescu esteun politician de forþã, cu suficientãmaturitate politicã. Meritul sãu încalitate de preºedinte al PSD

Mehedinþi a fost acela cã a avutabilitatea necesarã de a propunedrept candidaþi la alegerile localeoameni credibili, în cea mai mareparte primari, care au fãcut cevapentru comunitãþile lor, dovadã cã aufost realeºi în funcþie, dar ºi faptul cãa consolidat organizaþia judeþeanã departid pe care o conduce. Deasemenea, în calitate de lider politic aadoptat o strategie electoralã care înfinal s-a dovedit a fi una foarte eficientã,rezultatul de la alegerile locale fiind oconfirmare a acestei realitãþi.

Pentru alegerile parlamentare deluna viitoare, PSD Mehedinþi sebazeazã pe aportul acestor primari,aleºi care vor contribui în moddecisiv la victoria PSD Mehedinþi.Rolul lor va fi unul determinant, cuatât mai mult cu cât candidaþii pelocuri elegibile ai PSD Mehedinþi laalegerile parlamentare au fostpropuºi cu acordul lor. Un primar,Constantin Truºcã, primarulComunei ªimian, cea mai marecomunã a judeþului, este, de altfel,primul pe lista de candidaþi pentruCamera Deputaþilor a PSDMehedinþi. În aceste condiþii este câtse poate de limpede cã toþi primariiPSD Mehedinþi se vor mobilizaexemplar pentru a aduce cât maimulte voturi partidului, astfel încâtsã obþinã un rezultat foarte bun. Pealtã parte, PSD Mehedinþi este celmai puternic partid politic din judeþ,având structuri teritoriale foarte bine

organizate. Aceste organizaþiilocale de partid ale PSDMehedinþi sunt cele care,printr-o mobilizare foartebunã, vor obþine rezultatulelectoral propus de partid. Aladin Georgescu este unpolitician mehedinþean aflatla începutul carierei salepolitice. Evoluþia sa politicãde pânã acum, dar mai alesrezultatele electoraleremarcabile obþinute înfruntea PSD Mehedinþi îiconferã statutul de politiciande perspectivã al judeþului.Ca ºi scrutinul local din vara

acestui an, ºi alegerile parlamentaredin luna decembrie sunt o mareprovocare politicã pentrupreºedintele Aladin Georgescu. Dinacest punct de vedere, obþinereaunui scor foarte bun la parlamentarepentru PSD Mehedinþi constituiepentru preºedintele acestui partid nudoar o responsabilitate politicã, ciºi o dorinþã personalã de ademonstra cã este un politicianautentic, un lider de partid care ºi-aasumat pe deplin acest rol.

Mircea Popescu

A realiza o cercetare ºtiinþificãºi a publica rezultatele cercetãrii, suntidei costisitoare. La început m-amgândit sã realizez o prezentare literarãsau poeticã a Severinului, aºa a apãrutprima ediþie a cãrþii din anul 2011. Darnu a fost de ajuns. Ediþia din anul 2013prezenta amplu istoria urbei noastre.Cercetarea a continuat ºi a apãrut ediþiaa treia, ediþie lansatã în 10 noiembrie2016, la Colegiul Naþional“Traian”. De ce a fost lansarea cãrþii în aceastãdatã ºi în acest loc? Se împlineau 100de ani de la ocuparea oraºului în primulrãzboi mondial iar Liceul “Traian” acontribuit din plin la acest rãzboi. Liceula fost bombardat ºi transformat înlocaþie pentru soldaþii germani, în timpce elevii au ajuns pe front iar o partedintre profesori au fost în lagãre.Istoria municipiului Drobeta TurnuSeverin, ediþia a treia, accentueazãcâteva probleme interesante pentruseverineni ºi turiºti:- Cum a apãrut, acum 10.000 ani,prima aºezare umanã stabilã dinEuropa ºi despre tezaurul de 5 kg. aurde la Hinova (vechi de 3000 ani).-Cum s-au construit cele 2 castreromane, podul lui Traian ºi viaþa urbanãromanã, inclusiv jocurile ºi religia.-De ce s-a numit oraºul roman Drobetaºi cetatea medievalã Turnu Severin.-Ce cavaleri medievali au poposit laTurnu Severin ºi faptul cã rãscum-pãrarea oferitã de Basarab I lui CarolRobert d’Anjou, din anul 1330, erapentru cetatea Severinului ºiþinutul de pânã la Olt.-Cum s-a construit oraºul modernTurnu Severin ºi care au fost primiiproprietari din oraº.-Ce efect au avut cele 2 rãzboaiemondiale, inclusiv eroii care au datnumele unor strãzi ºi primul primaral oraºului mort în bombarda-mentele din 1944.-Cum s-a instaurat agresiv comunismul.-Cum s-a construit SistemulHidroenergetic ºi de navigaþie Porþile deFier ºi cum au dispãrut 14 sate.-Evoluþia culturii ºi a sistemului ºcolar.

Cunoaºtemistoria

Severinului?

Prof. dr. Nicolae Prunã

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016pag. 8

O dovadã în plus cã„diplomaþia” coloniei România estestrãinã de interesele Þãrii ºiobedientã în faþa unei „Europe”ipocrite, ca întotdeauna dupã 1990,ºtirile importante despre români leaflãm de la alþii. Încã o datã, „PactulMolotov-Ribbentrop” dictezã,ambasadorii partenerilor strategicijoacã „la dublu”, iar oficialii noºtri auadoptat ca metodã de lucru ºi capoliticã de stat „Omerta” ºefuluistatului: „Cine e orb, surd ºi tace,trãieºte o mie de ani în pace!”. Ruºiiau mare noroc cã pe-acolo, pe laKirov, nu s-a gãsit vreunun„Ciofâncã”. Ar fi chemat repede unsobor de rabini ºi ar fi circumcis toateosemintele. Apoi... sã te þii. Dupã cumse vede, la ruºi nu prea merge. Vãprezentãm un colaj despre acesteveniment. (Ion Mãldãrescu).

Resturi umane a mii deprizonieri, inclusiv români, gãsite

într-o groapã comunã dinFederaþia Rusã[1]

Groapa comunã a fost descoperitã înluna iunie, la periferia oraºului rus Kirov,situat la 800 de km nord-est deMoscova, în stepa rusã. Reprezentanþiai Grupului de speologie italian SanMartino au declarat cã în groapa careare dimensiunile de 100/50 de metrisunt 15.000-20.000 de schelete. Estevorba de resturi aparþinând unor militaridecedaþi în primele luni ale anului 1943dupã ce au fost luaþi prizonieri de armatasovieticã dupã contraofensiva de laStalingrad. Groapa comunã se aflã la15 kilometri de oraºul Kirov, înapropierea Râului Vjatka, de-a lungulcãii ferate transsiberiene. Dupã primelecercetãri, au fost stabilite naþionalitãþileunora dintre victime: italieni, germani,români ºi unguri - prizonieri de rãzboimorþi de foame, de frig, de boli, în timpce erau transportaþi cu trenul. De aceeaau fost îngropaþi de-a lungul cãii ferate.

Groapa comunã de lângã KirovCercetãtorii ruºi Aleksei Ivakin ºi AndreiOgoljuk au estimat cã în groapã ar puteafi între 15.000 ºi 20.000 de schelete.„Mulþumim asociaþiei ungare Had-ésKultúrtörténeti Egyesület pentrusemnalarea care ne-a permis sã luãmlegãtura cu persoanele din Rusia carese ocupã de aceastã descoperireexcepþionalã”, a declarat GianfrancoSimonit, responsabil al Secþiei decercetãri istorice a Grupului despeologie San Martino. Simonit adeclarat cã Ambasada Italiei din Rusiaa fost informatã în iunie în legãturã cuacest caz, la fel ºi reprezentanþelediplomatice ale Germaniei, Ungariei ºiRomâniei. (Mediafax).

Oasele albe care dor[2] Presa italianã a anunþat descoperireaunei gropi comune, la periferia oraºuluiKirov. Ministrul român de Externe e obligatsã dea explicaþii pentru descoperirea uneigropi comune în Rusia.

„Fiecare soldat mort în rãzboi s-atransformat într-o floare a soarelui”

„Fiecare soldat mort în rãzboi s-atransformat într-o floare a soarelui”.Replica este datã într-o imensitatede pãlãrii galbene râzând în soare,de o rusoaicã de la þarã unei italiancevenite de la mii de kilometri pânã îninima Uniunii Sovietice pentru a-ºicãuta soþul dat dispãrut îndecembrie 1942, dupã prãbuºireafrontului începutã pe flancurileromâneºti de la Stalingrad. SophiaLoren face un rol incredibil în „IGirasoli” (Florile soarelui), filmul luiVittorio de Sica din 1970. Cãutãrileei furibunde o duc în cele din urmãcãtre locul în care trãia soþul eiAntonio (Marcello Mastroianni), unsoldat amnezic prãbuºit în iarna lui1942 într-o stepã necunoscutã ºisalvat de o sorã medicalã rusã.Filmul lui de Sica e un tribut aduscelor 82.000 de italieni morþi înRusia, în Al Doilea Rãzboi Mondial.Jumãtate dintre ei au murit în lagãrelede prizonieri, uneori în aceleaºiîncãperi sordide pe care le împãrþeaucu soldaþii români care ºi-au lãsat ºiei oasele albe ºi goale în pustiileRusiei. 281.000 de români au pieritpe frontul de Est. Mulþi dintre ei zacºi acum în gropi fãrã cruci, neºtiuþide nimeni, dar plânºi în þarã depãrinþii, fraþii sau copiii lor care i-auaºteptat zeci de ani în zadar sã maiintre o datã în curtea casei.

Viziunea prãbuºiriisub loviturile cumplite alenemiloasei noastre istorii

În cartea sa, „Pãtimiri ºi iluminãridin captivitatea sovieticã”, profesorulRadu Mãrculescu, trecut la propriu înlumea drepþilor în 2011, la 96 de ani,povesteºte momentul întoarcerii înþarã dupã 9 ani de prizonierat la Oranki,Usciora sau Monastârka, în cele maiinfernale locuri inventate de om pentrudistrugerea omului: „În sfârºit, intrai,urcai treptele terasei ºi, când sã apãspe butonul soneriei, uºa se deschidebrusc, ca ºi când cineva ar fi pândit înspatele ei, ºi... nu se poate... Cum?Bãtrânica asta, puþin adusã, parcãmicºoratã, plãpândã, albitã ºi cu oboare de lacrimi pe gene sã fie mamamea? O comparai cu cea pe care olãsasem la plecare: o femeie în putere,dreaptã, fermã, stãpânã pe sine... Înimaginea de acum a mamei, am avutviziunea prãbuºirii, sub loviturilecumplite ale veacului ºi ale nemiloaseinoastre istorii, a întregii noastre lumide altãdatã. Am strâns-o la piept cuputere, am îmbrãþiºat-o îndelung, darmi-am oprit la timp lacrima ce-mi forþanodul din gât. «Mult ai mai lipsit,mamã! Inuman de mult, îmi spuse,privindu-mã lung ºi ºtergându-ºi ochii.Dar acum, cã te vãd, sunt fericitã »”.

Fantome vii, proscriºi careluptaserã cu arma în mânã

împotriva „prietenilor sovietici” Era 1951, anul în care italienii îºicãutau dispãruþii din Rusia, însãromânii nu aveau acest drept. Dinvoinþa regimului bolºevic instauratdupã 1944, rãzboiul împotrivaU.R.S.S. nu a existat, a fost ºters dinistoria Republicii Populare Romîne, ºiprin urmare nici morþii ºi dispãruþii lornu mai existau. Cei întorºi - mutilaþifizic ºi psihic de ororile trãite - erauniºte fantome vii, proscriºi careluptaserã cu arma în mânã împotriva„prietenilor sovietici”. Româniacomunistã a ales sã îndese înmalaxorul uitãrii carnea ºi oaselesutelor de mii de tineri duºi dincolode Nistru. Cãrþile de istorie nuconþineau o frazã despre morþii românide la Stalingrad sau din Crimeea.Tendinþa a continuat ºi dupã 1989 ºi,mai revoltãtor, este întreþinutã ºi detehnocraþii aflaþi acum la guvernare.Din nefericire pentru ei, undeva încernoziomul rus, þãndãrile acelea de

oase încã existã. Carnea a putrezit, darciolanele albe de Ioni, Mihai,Constantini încã aºteaptã ziua dezveliriitainei morþii lor. Joi, presa italianã aanunþat descoperirea unei gropicomune, la periferia oraºului Kirov(800 de kilometri nord-est deMoscova), în care se aflã între 15.000ºi 20.000 de schelete de soldaþi morþiîn primele luni ale anului 1943. Dinprimele cercetãri, au fost stabilitenaþionalitãþile victimelor. Sunt italieni,germani, unguri ºi români. Kirov a fost punctul terminus pentrumulte marºuri ale morþii, prin zãpadã,ger, foamete, sete. Cei prãbuºiþi ºirãmaºi în urmã erau miruiþi cu un glonþîn frunte de santinelele sovietice.Supravieþuitorii epuizaþi de marºul prinviscol erau înghesuiþi în bou-vagoanetencuite de gheaþã. În cartea „Sacrificiuîn stepã”, Adolfo Tosello, un vânãtorde munte italian luat prizonier,povesteºte experienþa drumului sprelagãrul Piniug, de lângã Kirov, oraºullângã care a fost fãcutã recentadescoperire macabrã. La îmbarcare, învagonul sãu erau 70 de oameni. Lasosire, jumãtate erau morþi: „Dupã ovreme, nimeni nu le mai dãdea atenþiecelor care mureau. Supravieþuitoriispuneau: « A murit ãla ». Îl luam ºi îlpuneam pe grãmada de cadavreadunatã într-un colþ, la fel cum aruncigunoiul. Încercam sã le aflãm numele,sã le salvãm plãcuþele cu nume, darapoi în lagãr autoritãþile ne-aupercheziþionat ºi ne-au luat tot. Numelescrise pe o bucatã de hârtie ºi plãcuþelede identitate au dispãrut”.Rãmãºiþele trecerii prin iad - zeci demii de soldaþi daþi dispãruþi pe frontulde Est nu au nici acum un mormânt Radu Mãrculescu scrie ºi el despreînghesuiala, mizeria, pãduchii, peºtelesãrat (siliotka) ºi pesmeþii uscaþi (suhari)din vagoanele pentru animale cu careau fost transportaþi sãptãmâni de-arândul. ªi mai scrie despre moarte:„Evada aproape în fiecare noapte câteunul din vagonul realitãþii, lãsându-ºizãlog trupul stors de suferinþã. [...] Apoi,la vreo staþie oarecare, se deschidea uºaºi în dreptul ei apãrea convoierulîntrebând câþi oameni au muritaz’noapte. « Unu », rãspundea corul...« Malo » (puþin), replica acestadojenitor. În vagonul alãturat au muritcinci”, ne spunea el cu tonul unei

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016 pag. 9

Dacã pânã mai ieri alegãtoriiºi politicienii spuneau cã Iohanniscandideazã cu succes la ÎntâiulAdormit al Þãrii, acum viziunea s-aschimbat puþin. Puþin mai mult.Preºedintele nu mai sforãie maimult decât subalternii sãi, deºiMihalache era sã îl întreacã, ºi uniiau început sã trâmbiþeze cã deja estela butoane. Deja este cãlare pe ele.ªi Traian Bãsescu se scuzã cã a fostmai puþin la butoane decât Iohannisºi Dragnea tunã cã preºedintele ecãlare pe þarã. ªi Ponta dã cu tunuldupã ºeful statului, doar pentru atrage voturi pentru PSD ºi poate cãare ºi el douã dosare penale. O poateda pe politicã, în cazul în care seiveºte vreo condamnare cu sau fãrãsuspendare. Cea mai bunã acoperireeste cea a dosarului politic. ªiDragnea o tot dã cu dosarul politicºi cã nu se pune condamnarea laînchisoare cu suspendare pe care oare. Nu este vina PSD însã cãDragnea este condamnat ºi conducepartidul. Este vina lui Dragnea cã ºi-a supus integral PSD ºi s-a

Democraþia de guerilãînconjurat de indivizi inodori ºiincolori. În spatele lui Dragneanu mai este niciun lider. Pontapare momentan scos din joc ºinu pare sã aibe ºanse la fotoliulde prim ministru. Culmea este cã PSD are doi liderifemei pe lângã Dragnea, dar careîncã nu se pot desprinde de statutulde þãþism sau sunt pe cale de a sedesprinde. Este vorba de douãprimãriþe: fata de la Bucureºti ºi fatade la Craiova. Ele ar putea sã preiaºi partidul, dacã Dragnea nu îi faceloc unui mascul alfa în PSD ºi vreael sã guverneze organizaþia ca untãtuc deviaþãdãtãtor, din Teleorman.Nu e niciun fel de problemã cã PSDar putea fi condus de o femeie. Esteºi momentul femeii în politicã. Poatecã aceasta este ora pentru femei înpoliticã. Sã ne uitãm la Germania,care de ani de zile este condusã deo femeie, sã ne uitãm mai recent laMarea Britanie. La SUA, care pentruprima datã era sã fie condusã de ofemeie. Gabi Firea ºi OlguþaVasilescu sunt totuºi cu o treaptã sau

douã sub fetele din Germania sauSUA. Mã refer la femeile politician.Poate cã Firea ºi Olguþa mai au timpsã creascã. Ambele par sã aibe biluþemai mari decât rândaºii promovaþiîn structura de conducere a PSD, decãtre Liviu Dragnea. Pânã la urmãºi PNL este condus de o femeie.Aprecierile sunt acum împãrþite.Pânã ieri ºi PMP era condus deElena Udrea. Aºadar, nu cred cã maieste nevoie de argumente sã vedemo femeie premier sau nu ar trebui sãne surprindã acest lucru. Sau ofemeie ºefã la PSD, în locul luiDragnea, dacã Liviu va avea treabãîn altã parte. Pânã ºi madameIohannis pãrea cã va conduceRomânia, dupã cum a arãtat primulan de mandat. Bine, mai multe s-auscris despre rochiile primei doamne,decât de activitãþile primului domn. Iohannis pare sã se fi trezit ºi un ande somn pare cã a fost suficient, sãîºi viseze ºi el strategia de guvernare,cãci, pânã la urmã este ºi el o parte aPuterii Executive. Bãsescu a preluatcu totul puterea executivã, pe cândse afla la Guvernare. Acum Ponta,Dragnea ºi Bãsescu þipã cã Iohannisvrea sã cucereascã toate puterile, darbazele actualei democraþii de guerilãau fost puse prin modificareaConstituþiei de cãtre Adrian Nãstaseºi desãvârºirea sistemului semi-prezidenþial de cãtre Bãsescu. Celcare controla Executivul, ochiul ºitimpanul, Justiþia, prin schimbarea

din funcþii ºi numirea în funcþii a miide magistraþi. A avut periodic ºi oparte din Legislativ. Are Iohanniscapacitatea sã foloseascã sistemul luiBãsescu, sã îºi impunã voinþa politicãºi planul? Dacã stai sã aºtepþirezultatul alegerilor ºi noul parlamentsã genereze prin noua majoritateGuvernul asta þine de manualele deºtiinþe politice ºi de democraþia idealãºi idilicã. Democraþia de guerilãconstruitã în România, dar ºi în altestate, mai noi sau mai vechi este cutotul altceva. Nu totul þine de regulilevizibile ale democraþiei. Adicã pe cinevotãm, ãla ne conduce. Nu. Întreaplicatul ºtampilei ºi numirea înfuncþie este un drum extrem de lung,mai ales când vine vorba de alegerileparlamentare ºi constituirea unui nouguvern. Apar calculele ºi jocurilepolitice. Apar butoanele apãsate ºiunele sunt þinute apãsat pânã dupãalegeri. Ne trezim cu unii candidaþipicaþi în rãzboi, alþii plini de sânge.Unii mai sunt ºi reþinuþi, alþii facsinguri un pas în spate. Butoanelefuncþioneazã. Ne trezim cu partideîntregi care fac învoieli politice pecare nu le credea nimeni posibile.Mai vedem ºi partide care fac pragulelectoral, deºi abia au fost înfiinþate.Serviciile agitã clopoþeii din coadã,Justiþia face la fel ºi chiar îºi aratãcolþii. Cobra se ridicã deasupracelor mulþi. Scuipã venin? Ce facecâinele de pazã al democraþiei?

ªtefan Bãeºiu

Concertaniversar

de colindejoi,15

decembrie2016, laPalatulCulturii

“TeodorCostescu”

DrobetaTurnu

Severin

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016pag. 10

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Omul contemporan începe sãpiardã una dintre cele mai interesantepreocupãri: mersul la piaþã. Prinsupermarketuri, mormanele de mere,portocale sau alte bunãtãþi aºteaptãclienþii muþi care, cu miºcãri de robot,pun în cãrucioare marfa. La casã scotcardul, iar dacã mai dau „Bunã ziua”casierei e un lucru grozav. Ies înparcare, golesc în portbagaje pungileºi cutiile ºi cu asta, basta. Se cheamãcã s-au aprovizionat. Cu toate astea, puþini dintrecunoscuþii mei, de numãrat pe degete,sunt refractari la ideea de a merge lapiaþã. Majoritatea cautã fructe ºilegume proaspete, cu speranþa cãsunt produse autohtone, netratate cuchimicale, pentru producþii rentabile.Agricultura intensivã aici pãcãtuieºte:vrea recolte mari, într-un timp cât maiscurt. Sau animale care sã creascãîntr-o lunã cât altele în trei. S-au reuºitasemenea produse, dar le lipseºteceea ce se acumuleazã doar în timp:gustul, parfumul, savoarea. Roºiilede grãdinã, rãsãdite prin mai-iunie,

coapte pe la sfârºitul lui iulie sauînceputul lui august, au cu totul altãaromã decât cele cumpãrate de lamagazin în februarie. Piaþa þãrãneascã mai are ceva foarteomenesc ºi pitoresc. Clienþii setocmesc, vânzãtorul mai lasã de la el,se mai discutã despre una, desprealta, are loc un schimb gratuit deinformaþii. Sigur, nu mai putem vorbiastãzi despre „agora” de la greci, undese dezbãteau idei politice ºi filozofice,dar nevoia de dialog a rãmas intactã,iar a pierde vremea la piaþã nu esteun fapt în întregime gratuit. Sunt localitãþi în þarã care au rãmascu numele de „târguri”, pentru cã astaau fost, locuri în care oameni chiar ºide la mari depãrtãri veneau sã vândãsau sã cumpere. Zidurile edificiilorn-au fãcut altceva decât sã înconjoarepiaþa, spaþiul gol, unde fiecare veneasã (se) târguiascã. Unele oraºe aufost târguri permanente, iar capitalanoastrã îºi datoreazã dimensiuniletocmai vadului bun pe care l-a avutîn timp. Urbanistic, noþiunea de„piaþã” tinde sã se confunde cu ceade spaþiu dedicat întrunirilor publicecu caracter politic: manifestaþii,defilãri, serbãri populare. Uneleasemenea „pieþe” sunt recunoscuteîn lumea întreagã ºi nu cu cele maibune nume: Piaþa Roºie, PiaþaTiananmen, Place de la Bastille sauchiar Piaþa Universitãþii... Despre unele naþionalitãþi se ºtieprea bine cã sunt comercianþiînnãscuþi. Au acel simþ al afacerilor încare anticipeazã ce se cumpãrã ºi cese vinde ºi, mai ales, când estemomentul potrivit al unei tranzacþii.Grecii, evreii, armenii, arabii, au fãcutdintotdeauna negoþ în lume. Iar la noi

se ºtie cã întrunesc asemenea calitãþioltenii, braºovenii ºi sibienii. Iar dacãvorbim despre situare geograficã,muntenii nu sunt aºa buni la comerþprecum cei de la câmp. Existãreþineri de naturã moralã înprivinþa scoaterii produselor latarabã. Adicã, „te vorbeºtelumea” cã dai din casã. Amvãzut de-a lungul ºoselelordin Banat bãbuþe simpatice,majoritatea nemþoaice, carestãteau cu scãunelul la stradãºi vindeau 15 ouã ºi douãlegãturi de pãtrunjel. Considerau cã leprisoseºte ceva ºi nu se sfiau sã scoatãacel ceva la vânzare. Bunicul meu,Constantin Ioana, legumicultor dinDolj, în timpul regimului comunist, seasocia cu alþi sãteni ºi închiriau câteun vagon ºi plecau sã vândã varzã,ceapã ºi usturoi în Valea Jiului saula Sibiu. E drept cã dormeaunoaptea lângã marfã, pe mesele dinpiaþã sau chiar pe jos, dar reuºeausã-ºi vândã legumele, pentru cãerau frumoase ºi gustoase. Pieþele sunt foarte atrãgãtoaretoamna, când explodeazã culorilelegumelor ºi se li adaugã cele alefructelor. Oraºul nostru se bucurãde o centurã de sate care îlaprovizioneazã din belºug. Amconstatat cu surprindere cã vin laSeverin producãtori din Filiaºi, darºi din Banatul de munte. Unii culegume, alþii cu fructe. Considerã cãpiaþa de aici este destul de interesatãsã le cumpere roadele. Crescut la þarã, am rãmas atent laceea ce oferã o piaþã. În primul rândmi-a rãmas în minte uitatul prin gard,la pomii vecinilor, dar ºi vizita pe furiº,ca la Ion Creangã, la câte un cireº

Dulceaþã de gutuitimpuriu, la un pãr bine ºtiut, sau la unnuc, cum minunat spune ºi LucianBlaga: „Negrule cireºule,/ Gândul rãute-mprejmuie”. În satul meu se ºtiau

preabine oamenii cãrpãnoºi, care nusufereau sã gãseascã copiii prin pomiilor. ªi tot din copilãrie mi-a rãmaspentru totdeauna în minte imagineaunui car plin cu struguri, trecând pedrum prin faþa porþii noastre.Gospodarul a oprit, m-a poftit sã îmialeg câþiva ciorchini ºi, când m-amaplecat peste loitrã, m-a izbit în plinparfumul acelor struguri copþi, ºi albi ºigalbeni ºi negri. Acest obicei încã s-apãstrat în satele de munte, gospodarii îiroagã pe drumeþii întâlniþi cu cireºe, bachiar ºi cu þuicã dacã vin de la cazan cubota pe par. Fiind varã tîrzie, sau toamnã,se rupe o þeavã de la o frunzã de dovleac,iar principiul vaselor comunicante seaplicã în toatã minunãþia. Unii dãdeau de pomanã celor cepuseserã cireºii sau prunii ºi carenu se mai aflau pe lumea noastrã.Alþii îºi arãtau în felul acestamulþumirea pentru bunul Dumnezeucare mai fusese încã o datã darnic,cu noi, multpãcãtoºii... Am fost foarte surprins sã gãsescîn piaþa oraºului niºte fructe rare. Lamine la þarã le spunem „mãceºe”, daram aflat cã se numesc „moºmoane”.Sunt fructe de toamnã târzie, cu ungust cu totul special dacã s-au închisla culoare ºi s-au înmuiat. Mi-am dorit mult sã am în livadãmãcar un gutui. Cineva mi-a dãruitunul altoit, iar întâmplarea a fãcut sã-l primesc într-o duminicã. L-amplantat dupã toate regulile ºi în fiecarean avem fructele sale minunate. Maimulte sau mai puþine. Dupã cum esteanul. Se fierbe apoi o minunatãdulceaþã, ca-n versurile acestea: „Esteduminicã/ ªi mâinile mamei/ atâtealucruri bune au pregãtit...”

Pe data de 17 noiembrie2016, în peisajul jurnalisticmehedinþean, a apãrut un nouziar, intitulat “ Informaþia deStrehaia”, fapt care nu surprindepe nimeni, directorul fondator alacestuia fiind cunoscutul scriitor,poet, epigramist ºi jurnaliststrehãian, inginerul diplomat,Vulpaºu I. Vasile. Acesta fiind ºi directorul fondator

“INFORMAÞIA” DE ULTIMÃ ORÃal revistei “Epigrama de Strehaia”,din care au fost editate 4 numere ºise bucurã de un succes deplin, lanivelul întregii þãri ºi în diasporaromâneascã. Numele ziarului estelegat de zona în care apare, oraºulStrehaia, fiind destinat, în modspecial, cetãþenilor strehãieni. Esteun ziar independent ºi apare,deocamdatã, lunar, sub egidaAsociaþiei Literare “Speranþa 2014”

Strehaia, iar cunoscãtorii în alescrisului, în mod deosebitprofesorii, studenþii ºi elevii, suntbineveniþi în paginile acestuia, fãrãnicio piedicã, tematica acestuiafiind diversã, inclusiv curiozitãþi,literaturã, umor ºi sport. Strehãienii meritau acest ziar ºise pot bucura de el. Colecþionariimai pot încã sã-ºi asigure primulnumãr. Dana C. Popescu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016 pag. 11

Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã„Drobeta” al judeþului Mehedinþi a organizat,miercuri, 23 noiembrie a.c., începând cu ora

11.00, un exerciþiu privind intervenþia în caz deincendiu la Palatul Cultural „Teodor Costescu”,

din municipiul Drobeta Turnu Severin.Conform scenariului exerciþiului, la ora 10.50,

în timpul unui spectacol, izbucneºte un incendiula scena sãlii de spectacole, cu pericol de propagarela sala de spectacole din cadrul Palatului Cultural.Incendiul se extinde cu repeziciune, din cauzacantitãþii mari de materiale combustibile (decoruri,materiale textile, mobilier etc.), cu degajareputernicã de fum ºi gaze toxice. Într-o astfel desituaþie, prioritarã este operaþiunea de evacuareimediatã a spectatorilor din sala de spectacole ºibalconul acesteia, precum ºi evacuarea artiºtilorºi a angajaþilor, urmatã, imediat, de intervenþiapentru stingerea incendiului. Din cauza faptului cã incendiul prezintã pericolde propagare rapidã, pompierul de serviciu anunþãproducerea evenimentului, prin apelul unic deurgenþã 112, la dispeceratul ISU „Drobeta” aljudeþului Mehedinþi. 15 persoane sunt intoxicatecu fum, rãnite sau se aflã în imposibilitatea de a seautoevacua, din cauza fumului dens, iar pentrusalvarea acestora este nevoie de punerea în aplicarea Planului Roºu de Intervenþie. Peste 60 de pompieri cu 10 autospeciale vorinterveni pentru salvarea ºi evacuarea persoanelorsurprinse în interiorul clãdirii, concomitent culocalizarea ºi stingerea incendiului. De asemenea,patru ambulanþe SMURD ºi cinci ambulanþe SAJvor fi prezente pentru a acorda primul ajutor

“Simulare de incendiu urmat de victimela Palatul Cultural „Teodor Costescu”

victimelor (triaj, stabilizare, monitorizare ºitransport cãtre U.P.U). Alãturi de echipajele de pompieri din cadrul ISU„Drobeta”, la exerciþiu vor participa echipaje dincadrul Jandarmeriei, Poliþiei, Serviciului Judeþeande Ambulanþã Mehedinþi, personal din cadrulDirecþiei de Sãnãtate Publicã, precum ºi voluntariai ISU „DROBETA” al judeþului Mehedinþi ºi ceidin CRUCEA ROªIE Mehedinþi. Exerciþiul a avut ca scop însuºirea concepþiei deacþiune a tuturor forþelor participante, în vedereareducerii timpilor operativi de intervenþie,îmbunãtãþirea capacitãþii de rãspuns ºi a stãrii tehnicede dotare cu mijloacele tehnice pentru limitareapropagãrii arderii ºi lichidarea incendiului, precumºi limitarea efectelor. Totodatã, pe timpul desfãºurãriiexerciþiului, s-a verificat capacitatea organizatoricãºi de comandã, precum ºi asigurarea viabilitãþiiconducerii acþiunii în situaþii complexe, în cooperarecu alte structuri de intervenþie din cadrul SistemuluiJudeþean de Management al Situaþii de Urgenþã. De asemenea, s-a urmãrit modul de asigurare alasistenþei medicale de urgenþã, transportarea victimelorla Unitatea de Primiri Urgenþe din cadrul SpitaluluiJudeþean Mehedinþi (UPU) ºi activarea Planului Albde Intervenþie. Exerciþiul a avut ca obiectiv generalpregãtirea psihologicã a efectivelor ºi populaþieipentru cunoaºterea modului de acþiune pe timpulproducerii unui incendiu la un astfel de obiectiv.

PURTÃTOR DE CUVÂNT, Plt. Raluca TÎRCÃ

Lansare de carte la Strehaia În data de 25 noiembrie 2016, orele 1100,

Casa de Culturã “C.A.Protopopescu” Strehaia,organizeazã comemorarea a 90 de ani de lanaºterea distinsului profesor, istoric, om deînaltã þinutã culturalã, C.A.Protopopescu, cucare urbea noastrã se mândreºte. Cu aceastã ocazie are loc lansarea cãrþiiomagiale, despre viaþa ºi opera cunoscutuluiistoric, coordonator profesor universitar DinicãCiobotea, care a întreprins o amplã documentaredespre activitatea prodigioasã a istoriculuistrehãian. Cartea pune în valoare calitateaumanã ºi profesionalã a omului de culturãConstantin Alexandru Protopopescu. La evenimentul organizat de Casa de Culturãîn colaborare cu un grup de foºti elevi aidistinsului profesor, vor participa o serie depersonalitãþi din domeniul culturii.

Director Casa de Culturã, Marcel Pãunescu

provocãri la oîntrecere socialistã: care din vagoane sã dea ceamai mare producþie de morþi pe noapte”. Morþiidin aceste vagoane erau aruncaþi la sosire în gropicomune. La fel se întâmpla ºi cu cei seceraþi ulteriorîn lagãre, de inaniþie ºi de boli. Ce au gãsitcercetãtorii ruºi la periferia oraºului Kirov este doaro micã parte din rãmãºiþele trecerii prin iad aaproape un milion de oameni, cândva, acum 73de ani. Infernul a trecut, ignoranþa a rãmas, însã, lafel. Gianfranco Simonit, cercetãtorul italian alertatde descoperire de o asociaþie maghiarã, a declaratcã Ambasada Italiei din Rusia a fost informatãdespre descoperire în luna iunie, la fel ºireprezentanþele diplomatice ale Germaniei,Ungariei ºi României.

Unele obiceiuri nu dispar niciodatã Publicarea acestei informaþii pe site-ul Ministeruluide Externe ar fi interesat direct sute de mii de români.Zeci de mii de soldaþi daþi dispãruþi pe frontul de Est nuau nici acum un mormânt, iar numele lor sunt pomeniteduminica în biserici de copiii lor sau de nepoþi. Uniidintre ei au fost înghiþiþi de groapa hapsânã de lângãKirov, iar viziunea magicã a regizorului italian Vittoriode Sica i-a transformat în flori ale soarelui. Pentru toateexperienþele traumatizante descrise mai sus, Ministerulde Externe era dator sã informeze publicul despredescoperirea macabrã. De asemenea, era obligat sãîntreprindã o acþiune de centralizare a numelor soldaþilorrãmaºi dispãruþi acum peste ºapte decenii, în încercareade a le contacta urmaºii. Deocamdatã, românii au aflatºtirea de la alþii, ca de obicei.

Actualul ministru de Externe, Lazãr Comãnescu,care ºi-a negat o bucatã de istorie, a fost diplomatºi în România de dinainte de 1989. Unele obiceiuripur ºi simplu nu dispar niciodatã.

Groapa comunã...URMARE DIN PAGINA 8

Maria Diana Popescu, Art-emis

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30. 11. 2016pag. 12

ZIUA NAÞIONALÃ FÃRÃ TUTUN – 17 NOIEMBRIE2016 - Ziua Naþionalã fãrã Tutun este marcatã, înfiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, printr-oiniþiativã menitã a atrage atenþia asupra impactuluipe care îl are fumatul asupra sãnãtãþii oamenilor. Centrul de Prevenire, Evaluare ºi ConsiliereAntidrog Mehedinþi a folosit acest prilej pentru aderula activitãþi de informare, sensibilizare ºiconºtientizare în mediul ºcolar, cu privire lariscurile consumului de tutun, la ªcoalaGimnazialã “Dimitrie Grecescu” ºi ªcoalaGimnazialã “Alice Voinescu”. În acest an, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii(OMS) pregãteºte adoptarea ambalãrii neutre(sau a pachetelor standardizate), o mãsurã cerestric-þioneazã utilizarea ambalajului ca formã

de publicitate ºi promovare a tutunului, avândca temã “Urmãtorul pas FCTC:ambalarea neutrã a produselor detutun”, sub sloganul: “Un singur mesajpe pachetul standard de tutun:avertismentul de sãnãtate!”. Tutunul ambalat neutru se va vinde înpachete standard ca dimensiuni ºi numaiîn douã culori, în care singura prezentaregraficã va aparþine avertismentelor desãnãtate, iar informaþia tutun - specificã -brandul/versiunea/numãrul þigaretelor – vaavea culori reglementate ºi font diminuat.

***Conform rezultatelor studiilor în domeniu, au

reieºit urmãtoarele date privind fumatulproduselor din tutun: La nivel global, consumul de tutun ucide anualaproape 6 milioane de oameni, din care 600 de miisunt nefumãtori, expuºi fumatului pasiv. Estimareaeste cã, pânã în 2030, consumul de tutun vadetermina direct sau indirect mai mult de 8 milioanede decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintreacestea vor fi înregistrate în þãrile slab dezvoltate. Prevalenþa fumãtorilor în România este de 27%(un procent peste media UE). Pentru jumãtate din fumãtori cu vârsta peste45 de ani sunt înregistrate decese din cauzadiferitelor boli induse sau accelerate de fumat. Deºi consumul de tutun în rândul adolescenþilor

din România s-a înscris pe o liniedescendentã începând din 2003, în 2015este peste mediile europene, pentru toateperioadele de referinþã: consumul detutun de-a lungul vieþii – 51,7% faþã de45,6% la nivel european, consumul detutun în ultimele 30 zile – 30,1% faþãde 21,4% ºi consumul de tutun zilnicîn ultimele 30 zile – 19,7% faþã de12,4%. Totodatã, se observã valori maimari ale consumului de tutun în rândulbãieþilor, comparativ cu cele înregistrateîn rândul fetelor, însã pentru ambelesexe, adolescenþii din România sesitueazã peste valorile medii europene. Bolile care determinã cea mai maremortalitate în România sunt exact aceleboli pentru care fumatul este factorcauzal sau de risc: bolilecardiovasculare, cancerul (în special celpulmonar, în creºtere la sexul feminin)ºi bolile respiratorii obstructivecronice (BPOC).

COORDONATOR C.P.E.C.A.Dr.soc. Mãdãlina CALIUJNAI

Ziua Naþionalã fãrã Tutun este marcatã,în fiecare an în a treia joi din lunanoiembrie

Duminicã, 20 noiembrie, în întreaga lumes-a sãrbãtorit Ziua Internaþionalã a DrepturilorCopilului. Direcþia Generalã de Asistenþã Socialãºi Protecþia Copilului Mehedinþi a marcat acesteveniment, organizând o campanie de informarecu tema 20 noiembrie - Ziua Internaþionalã aDrepturilor Copilului. Adunarea Generalã a ONU a recomandat (în1954) ca toate þãrile sã sãrbãtoreascã o ziuniversalã a copiilor, care sa fie marcatã ca zi afraternitãþii ºi înþelegerii între copiii din toatãlumea ºi ca zi a promovãrii bunãstãrii copiilorlumii. Data de 20 noiembrie marcheazã ziua încare Adunarea Generalã a adoptat DeclaraþiaDrepturilor Copiilor (în 1959) ºi ConvenþiaDrepturilor Copiilor (în 1989). Cu acest prilej, angajaþii DGASPC au împãrþitpliante informative ºi au stat de vorbã cuseverinenii despre gradul de conºtientizare alpublicului larg a acestor drepturi fundamentale,aºa cum sunt ele inþelese la nivel internaþional. Directorul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Mehedinþi, domnul ValentinPopescu, sperã ca prin astfel de acþiuni sã contribuiela schimbarea mentalitãþilor ºi la respectarea ºirecunoaºterea de cãtre societate a drepturilor copilului.

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

20 Noiembrie,Ziua Internaþionalã aDrepturilor Copilului

urmare din pagina 4

JURNAL ROMÂNESC...DIN CRAIOVA,

FACULTATEA DE ªTIINÞE SOCIALE;4. XENIA NEGREA – lector universitar doctor

la Facultatea de Litere, DepartamentulComunicare, Jurnalism ºi ªtiinþe ale Comunicãrii,din cadrul Universitãþii din Craiova. Pentru a nu vicia în vreun fel rezultatele, fiecare dintrecei 4 membri ai juriului au corectat separat lucrãriletrimise de concurenþi, având posibilitatea de a acordanote cuprinse între 1 ºi 10. Nici unul dintre ei nu aºtiut ce note au acordat ceilalþi. La final, s-a fãcut medianotelor acordate fiecãrui concurent ºi clasamentul final.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

De ce nu faceþi ceva diferit sâmbãta viitoare, faþãde ce faceþi în mod normal? Nu lãsaþi vremea sã vãopreascã, plecaþi la þarã! În aceastã perioadã a anului,vremea este superbã. Este mult mai bine sã staþiafarã, în aerul acela curat, decât pe stadion sau lateatru. Este mai bine decât dacã vã uitaþi la televizor.Numai faptul cã sunteþi acolo ºi cã vã bucuraþi denaturã este diferit. De-abia dupã ce veþi fi încercat,vã veþi da seama de diferenþe. Ridicaþi-vã repede!Ascundeþi telecomanda undeva ºi nu vã porniþicalculatorul în aceste zile. Suiþi-vã pe bicicletã sauîn maºinã ºi mergeþi la o plimbare lungã cupartenera, dacã aveþi, sau cu un prieten foarte bun.Toatã lumea va fi mai satisfãcutã.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Foarte multã energie este investitãîn zonaprofesionalã, însã e bine sã fii atent la tendinþa de aexagera. E necesar sã fii prudent, mai ales atuncicând oportunitãþile sunt foarte strãlucitoare saunecesitã investiþii sau costuri mari. E o sãptãmânã aradicalizarii ºi trierii multor relaþii, atitudini, credinþe,aspiraþii. E bine sã-þi pãstrezi înþelepciunea în oricesituaþie, sã apelezi la bun simþ când faci alegeriindiferent de zona de viaþã vizatã, sã fii cu bãgare deseamã ori de câte ori e vorba despre jocurifinanciare. E un moment bun de repliere, deredistribuire eficientã a resurselor ºi în special detransformare la nivel de convingeri ºi viziune.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Aveþi mare grijã sã nu vã lãsaþi înghiþit cu totulsãptãmâna aceasta. Se pare cã sunteþi prea bunpentru lumea asta. Nu daþi bani nimãnui, nici încantitãþi mici. Având în vedere poziþia recentã astelelor, s-ar putea sã cunoaºteþi persoane noi. Poatefi vorba de o relaþie de dragoste, dar nu esteobligatoriu. În orice caz, va fi o relaþie care vãdeschide niºte uºi interesante în viitor. Aceastãpersoanã þine cu siguranþã la dumneavoastrã. Ceamai frumoasã zi pentru o dragoste nouã esteduminica. Fiti atent la starea dumneavoastrã desãnãtate.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Se pare cã grijile financiare apar mai devremeluna aceasta. Întotdeauna ajungeþi la fundul saculuimai repede decât aþi preconizat. Aþi putea, în schimb,sã fiþi mai atent cu sumele pe care le cheltuiþi înfiecare zi. În loc sã mergeþi la magazin, mergeþi lapiaþã, mai ales seara, când alimentele proaspete sevând la jumãtate de preþ. Astfel, economisiþi cevabãnuþi în fiecare zi. Pãstraþi-vã toate facturile pentrua vã face o idee pe ce se duc banii. Probabil cã vãsperie modul în care cheltuiþi bani, dar s-ar puteasã vi se mãreascã salariul.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Sãptãmâna asta simtiþi cã sunteþi un spirit liber,ºi nu unul banal. Spiritul banal se ghideazã dupãreguli. Adesea, îl deranjeazã faptul cã spiritul liberîncalcã regulile ºi cã face lucrurile mai uºor ºimai rapid decât cei care sunt corecþi. Veþi fi foarteiritat de diverse ambuteiaje în trafic, mai ales cândveþi vedea cã unii le evitã folosind scurtãturi. Darasta nu înseamnã cã vã veþi strica toatãsãptãmâna. Probabil ar trebui sã vedeþi problemacu alþi ochi. De ce nu mergeþi pe bicicletã pânã lamuncã? Astfel, condiþia dumneavoastrã fizicã arfi mult mai bunã.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Luaþi-o uºor sãptãmâna aceasta. Corpuldumneavoastrã trebuie sã se odihneascã.Portughezii sunt singuri europeni care nu suferã desuprasolicitare. Puteþi, astfel, sã adoptaþi tiparulportughezilor. Relaxaþi-vã, nu vã mai grãbiþi. Maibine faceþi fiecare lucru pe rând, dar bine, decât toatelucrurile deodatã ºi prost. Veþi avea o surprizãplãcutã sãptãmâna aceasta. Sãptãmâna aceasta etimpul sã te rãsfeþi. Nu te mai gândi la constrângerilemateriale ºi cumpãrã ceva pentru sufletul tãu.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Va trebui sã vã ocupaþi de o problemã legatã deo asigurare. Fiþi foate atent la scrisul mic, mai atentdecât sunteþi de obicei. Acum s-ar putea sã nu fiecazul sã fiþi atât de atent la acest detaliu. Credeaþi cãasigurarea vã acoperã cheltuielile, dar nu se ocupãde situaþia în care vã aflaþi. Ca rezultat, vã veþi întrebadacã nu cumva trebuia sã faceti asigurare ºi pentruastfel de evenimente, fiindcã va costa mai multreparaþiile decât v-ar fi costat serviciile de asigurare.Stelele vã asigurã sã fiþi mai atenþi.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Dacã existã subiecte importante de discutatsau negocieri, vã sfãtuim sã aºteptaþi o perioadã.Conform stelelor, vã va fi greu sã duceþi acelenegocieri în punctul în care doriþi. Indiferent decât sunteþi de elocvent, vã veþi lupta cu morilede vânt. Aveþi rãbdare, însã. Peste câteva luniveþi avea succesul pe care vi-l doriþi. Dacã v-aþigândit vreodatã sã intraþi în politicã, acum estemomentul. De ce nu mergeþi la partidul care vãîmpãrtãºeºte ideile? Ce vã reþine?

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãptãmâna aceasta, ascultaþi-i cu mare atenþiepe cei din jurul dumneavoastrã. S-ar putea sãauziþi multe, dar sã percepeþi puþine. Nu seleagã nimic de dumneavoastrã dacã nu vreþi.Este ca ºi când aþi auzi numele unor persoanecu care vi se face cunostinþã. Le auziþi numele,dar nu vã lasã o impresie durabilã. Aveþi grijã,astfel, sã ºi percepeþi tot ce auziþi. Trebuie,totuºi, sã vã menþineþi memoria la un nivelbun. În aceastã sãptãmânã ai ocazia sã îi faciun cadou deosebit partenerului . Alege cecrezi cã i s-ar potrivi.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

În decursul ultimelor sãptãmâni a trebuitsã faci faþã unei cantitãþi semnificative destress. Vei descoperi cã în decursul acesteisãptãmâni vei înota în ape mai liniºtite. Veisimþi deasemenea cã stresul ºi grijile te-aufãcut încã o datã mai puternic/ã. Puterea tamentalã îmbunãtãþitã ºi echilibrul sporit îþi vorfi de ajutor în urmãtoarele luni. La capitoluldragoste nu ai stat pe roze în ultimele luni.Experienþa asta te-a fãcut mai puternic/ã, deºi,acum simþi cã poate starea de vulnerabilitatear fi fost mai profitabilã. Primele semne aleîmbunãtãþirii vor apãrea sãptãmâna aceasta!

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Dacã ieºiþi în oraº în una sau mai multe nopþisãptãmâna aceasta, veþi cunoaºte pe cineva cucare vã veþi distra foarte tare. La început, separe cã va fi o relaþie superficialã. Dar va fiînceputul unei relaþii de lungã duratã, care sepoate dezvolta în mai multe feluri. Veþi aveamulte în comun în ceea ce priveºte ariaprofesionalã. Asta înseamnã, însã, cã va trebuisã ieºiþi din casã de câteva ori sãptãmânaaceasta ºi sã interacþ ionaþi cu tot felul deoameni. Chiar ºi în astrologie existã ceva carese numeºte “propriile acþiuni”.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Un nativ din zodia Capricornului ºi unul dinZodia Peºti te provoacã. Fã-te cã nu observi.Treci peste asta. Intenþiilor lor nu sunt de bunaugur. Un nativ din zodia Vãrsãtorului pe dealtã parte, afiºeazã cãldura sufleteascã faþã detine. Preferi sã începi o prietenie durabilã cuun Vãrsãtor decât o aventurã. Fii atent/ã dacãai deja pe cineva. Nu toatã lumea gândeºte catine în ceea ce priveºte aceastã prietenie. Cevaexerciþii fizice nu îþi vor face rãu în aceastãperioadã, având în vedere condiþia ta fizicãactualã. Ai grijã de inima ta. Metaforic vorbind,merge destul de bine.

OBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016 pag. 13Horoscop

(24 - 30 noiembrie 2016)

* Vând 23 ha. teren agricollunca Coºuºtei ºi 6,75 ha.pãdure comuna Corcova

judeþul MEHEDINÞI la preþul zonei.* VÂND 8 Ha. PÃDURE ÎN COMUNASAMARINEªTI (în BÎRLOGU) JUDEÞUL GORJ,PREÞUL ZONEI. Contact: 0721404945.

ANUNÞURI

Horoscop

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016

Deja unele bãnci comercialeau afiºat cotaþii la vânzare aledolarului de 4,30 lei, nivel care arputea fi atins efectiv dacã se vamenþine ritmul de întãrire a monedeiamericane faþã de euro. O astfel deevoluþie va afecta inflaþia dinRomânia, prin majorarea costurilorpentru importurile de gaze ºi petrolsau alte materii prime. Dolarul a început perioada la4,2246 lei ºi a atins în 18noiembrie un maxim istoric de4,2523 lei. La finalul intervaluluimedia a coborât la 4,2418 lei, într-o ºedinþã în care cotaþiile aufluctuat între 4,231 ºi 4,254 lei. Volatilitatea cursului euro a fostredusã, cu un maxim de 4,5218 lei,la debutul perioadei, medie care nu amai fost atinsã de la sfârºitul lui iunie,ºi un minim de 4,5103 lei, înregistratla sfârºitul acesteia, când tranzacþiiles-au realizat între 4,500 ºi 4,512 lei. În opinia analiºtilor eventualeletentative de creºtere a euro pestepragul de 4,54 lei vor fi contracaratecu uºurinþã de banca centralã,culoarul de fluctuaþie a cursuluistabilizându-se la 4,49 – 4,53 lei. În urmãtoarele sãptãmâni evoluþialeului va fi influenþatã de creºtereavolatilitãþii pe pieþele mondiale, careafecteazã mai ales monedeleemergente, dar ºi de ieºirile decapital de pe piaþa titlurilor de statlocale sau de luarea unor poziþii deprotecþie înainte de alegerileparlamentare de luna viitoare. Media monedei elveþiene, care s-atranzacþionat pe pieþele internaþionaleîntre 1,069 ºi 1,076 franci/euro, afluctuat între 4,2009 ºi 4,2182 lei. La rândul lor, monedele din regiunes-au depreciat faþã de euro, cel maiafectat fiind zlotul polonez care ascãzut de la 4,388 pânã la 4,458.Forintul maghiar a avut o evoluþie maistabilã, fluctuaþiile limitându-se la308,6 – 311 unitãþi/euro. Euro a cunoscut una dintre cele mainegative perioade din istoria sa, acestadepreciindu-se pânã la 1,0569 dolari,cea mai scãzutã cotaþie atinsã de laînceputul lui decembrie trecut. La

Dolarul se antreneazãpentru pragul de 4,30 lei

sfârºitul intervalului perechea setranzacþiona la 1,0604 – 1,0658 dolari,aprecierea euro datorându-semarcãrilorde profit la care au recurs investitorii. În opinia analiºtilor euro ar puteaatinge bariera de 1,05 dolari. Monedaamericanã a fost întãritã de ultimadeclaraþie fãcutã de preºedinta Fed,Janet Yellen, în faþa unei comisii aCongresului american. Aceasta aafirmat cã s-a apropiat momentul încare va fi majoratã dobânda depoliticã monetarã. Evoluþia de anul viitor a monedeiunice va fi marcatã de alegerileparlamentare sau prezidenþiale carese vor desfãºura în numeroasedintre þãrile care fac parte din zonaeuro. De altfel, intenþia cancelaruluigerman Angela Merkel de a candidapentru un al patrulea mandat a aduso razã de speranþã pentruinvestitori, care se tem de venireala putere în Europa a miºcãrilorpopuliste sau de extremã-dreapta,ceea ce ar putea conduce laatingerea paritãþii euro faþã de dolar.Analiza cuprinde perioada 15 – 21noiembrie.

Desfãºurat în incintaComplexului Olimpic Sidney de laIzvorani, sâmbãtã 19 noiembrie,Campionatul a reunit la start 150de sportivi de la 15 cluburi.Chanbara este lupta tradiþionalã asamurailor adaptatã condiþiilormoderne ºi e cel mai nou sport“Marþial”. Palatul Copiilor

Strehãianca Ceaucã Maria Liliana,pe podium la Campionatul Naþional

De CHANBARA

STREHAIA a participat la aceastãfinalã cu o singurã sportivã, care areuºit sã urce pe podium la douãdin cele trei probe la care a fostînscrisã, astfel: la proba de luptãcu sabia scurtã (kodachi) a obþinutmedalia de argint, pierzând titlulde campioanã la diferenþa de unpunct; la proba de luptã cu sabialungã a obþ inut medalia debronz, iar la kata cu sabia (kihondosa) a ocupat locul V. A fost o competiþie grea peparcursul a 12 ore, meciuriledesfãºurându-se pe trei tatami.Chanbara a fost introdus în Româniacu mulþi ani în urmã de actualulpreºedinte al Federaþiei, Gabi Oancea. La Strehaia a fost promovat laPalatul Copiilor ºi se practicã de laapariþia în România. E un sporteducativ ºi poate fi practicat la oricevârstã, ca formã de autoapãrare, cafitnnes sau ca întrecere sportivã,individual sau pe echipe mixte. Seluptã cu sabia, cu cuþitul, cununchaku, cu suliþa, cu bastonul,armele fiind din materiale moi(tuburi din burete sau umplute cuaer) pentru a asigura protecþiasportivilor. E un sport distractiv,emulativ, sociabil ºi carefavorizeazã, prin metodica deantrenament, dezvoltarea psihicãºi fizicã a practicanþilor. I. G. M.

ANUNÞprivind organizarea licitaþiei pentru vânzarea

materialului lemnos din confiscãri

Organizatorul licitaþiei: Ocolul Silvic Drobeta Turnu SeverinData ºi ora desfãºurãrii licitaþiei: 05.12.2016 ora 9.00Locul desfãºurãrii licitaþiei: Ocolul Silvic Drobeta Turnu SeverinTipul licitaþiei: licitaþie publicã cu strigare. Licitaþia este organizatã ºi se va desfãºura conform prevederilor Art. 36din Legea 171/2010 modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþãnr. 51/2016, privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice. Lista sortimentelor care se liciteazã, preþul de pornire a licitaþiei ºi pasulde licitare pentru fiecare în parte sunt afiºate la sediul Ocolului SilvicDrobeta Turnu Severin. Volumul total de masã lemnoasã fasonatã oferit la licitaþie:- Cherestea rãºinoasã – 3,646 mc.- Cherestea tivitã molid – 4,180 mc. Masa lemnoasã rãmasã neadjudecatã dupã încheierea licitaþiei se vaputea vinde prin negociere. Caietul de sarcini poate fi procurat de lasediul organizatorului licitaþiei începând cu data de 18.10.2016. Pentru informaþii ºi date suplimentare vã puteþi adresa CompartimentuluiPazã-protecþie din cadrul Ocolului Silvic Drobeta Turnu Severin, persoanade contact: tehnician Simionescu Constantin.

ªEF OCOL SILVIC, Ing. Bogdan Miloºev

Radu Georgescu

sportOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016 pag. 15

Derby-ul etapei a XI-a dinLiga a IV-a Mehedinþi a fost tranºatde Viitorul ªimian, care a dispuscu 1-0 de ACS Drobeta, prin golullui Eusebiu Firu, din minutul 57.Liderul a rãzbunat astfel eºecul dinpartida-tur, disputatã pe StadionulTermo ºi câºtigatã de echipaseverineanã, tot cu 1-0, datoritã

reuºitei lui Relu Þurai (‘54). Dupãsuccesul din retur, ªimianul s-adistanþat la 7 puncte de ACSDrobeta. Surpriza rundei a produs-

Dupã exodul seniorilor, dinurmã cu 2 ani, secþia de nataþie de laCSM Drobeta Turnu Severin i-apierdut ºi pe cei 10 junioritransferaþi, în februarie 2014, de laCS Aquateam Bucureºti. Cotatã cu ºanse reale de calificare laJocurile Olimpice din 2020,bucureºteanca de 16 ani ClaudiaGâdea ºi multiplul campion naþionalSabin Bonea, au plecat, împreunã cuantrenorul Cãtãlin Becheru, la CSASteaua Bucureºti. În cei 2 ani ºijumãtate petrecuþi la clubul oltean,înotãtorii bucureºteni aduseserã, lamalul Dunãrii, aproape 100 de medalii! “Am plecat la mai bine. Mulþumescclubului din Severin pentru ajutoruloferit la vremea respectivã”, s-arezumat sã spunã antrenorulbucureºtean Cãtãlin Becheru. În urmã cu o sãptãmânã, laCampionatul Naþional de nataþie înbazin scurt (25 m), pentru seniori ºi

ªimianul intrã în iarnãcu avans de 7 puncte

Etapa a XI-a

Viitorul ªimian – ACS Drobeta 1-0CS Strehaia – Dunãrea Pristol 0-3Recolta Dãnceu – Viitorul Cujmir 1-4AS Corcova – Dierna Orºova 0-3

Clasament

1. ªimian 11 10 0 1 33-9 302. Drobeta 11 7 2 2 17-7 233. Strehaia 11 6 2 3 20-13 204. Pristol 11 3 5 3 17-23 145. Orºova 11 4 1 6 19-23 136. Cujmir 11 3 2 6 11-19 117. Dãnceu 11 2 3 6 18-23 98. Corcova 11 1 1 9 9-27 4

o Viitorul Cujmir, cares-a impus cu 4-1 laDãnceu. Deºi gazdeleau intrat la cabine înavantaj, prin golul luiMihai Pavel (45),echipa pregãtitã deStelian Cecã a marcatîn partea secundã de 4

ori, în doar10 minute,prin Ionuþ Cecã (‘72),Ionel-Liviu Ionicã (‘74,‘75) ºi Ionel-VladIonicã-Dobre (‘82).Celelalte douã meciuriale ultimei etape dinacest an s-au decis la“masa verde”, dupã ceechipele-oaspete aucontestat indentitateajucãtorilor adverºi.Astfel, Pristol ºi Orºova

au câºtigat cu 3-0, dupã ce, peteren, Dunãrea pierduse cu 1-0 laStrehaia, iar Dierna remizase, scor2-2, la Corcova.

Campionatul Ligii a IV-a se varelua în martie 2017, cuantepenutima etapã din sezonulregulat, dupã care va începe play-off-ul. Echipele vor intra în fazaurmãtoare cu punctele înjumãtãþite. În acest an se vor mai juca doaroptimile de finalã ale CupeiRomâniei - faza judeþeanãMehedinþi, care se vor disputa,duminicã, dupã urmãtorul program:Viitorul Floreºti - CS Strehaia, InterCrãguieºti - Recolta Dãnceu,Dunãrea Hinova - ACS Drobeta, ASGhiciulescu Hinova - AS Corcova,

Real Vânju Mare - Dierna Orºova,AS Corlãþel - Viitorul ªimian, VoinþaVrata - Dunãrea Pristol ºi Inter Salcia- Viitorul Cujmir. În primul tur,Viitorul Floreºti eliminase ªtiinþaBroºteni (3-0), Inter Salcia trecusede AS Obârºia de Câmp (4-2), ASCorlãþel învinsese Voinþa Opriºor,cu 3-2, la loviturile de departajare,iar AS Ghiciulescu Hinova a dispusde Unirea Gârla Mare. Meciul s-aîntrerupt în minutul 60, la scorul de2-1 pentru gazde, dupã ce echipaadversã a primit 4 cartonaºe roºii.

M. O.

Înotãtorii bucureºteniau pãrãsit CSM Drobeta

juniori, elevii sãi au adus peste 15medalii, pentru CSA Steaua Bucureºti.În urmã cu 2 ani, secþia de nataþie dela CSM Drobeta pierduse ºi seniorii,în frunte cu bucureºteanul MariusRadu ºi brãileanul Alin Artimon, careau preferat sã se transfere la CSMBacãu. Radu a participat în varã ºi laJocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.Astfel, CSM Drobeta a ratat posibilitatede a avea, în premierã, de la înfiinþareadin 2004, un sportiv la Olimpiadã. Bucureºteanca Gâdea a fost ºi ea laun pas de a prinde JO, dupã ce adoborât mai multe recorduri naþionale,printre care ºi pe cel al fostei maricampioane Beatrice Câºlaru. Gâdeaare ºanse mari sã fie prezentã în2020, la Tokio. În prezent, secþia de nataþie a clubuluiseverinean a mai rãmas doar cuantrenorul Dan Bãdescu, care creºteo grupã de copii bucureºteni, de 8-10ani, pe care îi antreneazã la Izvorani.

Bazinul Olimpic din Drobeta TurnuSeverin este închis de aproape undeceniu, dupã ce s-a constatat cãacoperiºul risca sã se prãbuºeascã. Recent, Consiliul JudeþeanMehedinþi, cel care are în administrare

baza sportivã, a anunþat cã a primitfinanþare, de 7 milioane de euro, dinpartea Companiei Naþionale deInvestiþii, pentru reabilitareaobiectivului. Lucrãrile se vor finalizaîn toamna anului 2018.

DIRECÞIA SILVICÃ MEHEDINÞI,OCOLUL SILVIC DROBETA TURNU SEVERIN

Organizeazã concurs în data de 07.12.2016, orele 9.00, pentruocuparea unui post vacant de muncitor necalificat în silviculturã.Relaþii la telefon 0252 314510.

ªEF OCOL SILVIC, Ing. Miloºev Bogdan

anunþ

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.11. 2016pag. 16

pamflet

Mã nepoate, io zic aºa, cãnoi mehedinþenii ar trebui sã neîntoarcem cu spatele când ne cerunii votul. Pã da, cã dacã ei patruani ne trateazã cu spatele ºi nici cãne bagã în samã, iar într-o lunã nepromit soarele ºi luna, ar trebui ºinoi sã stãm acasã o zi ºi sã-iignorãm. O zi la patru ani ar fisuficient sã le încurceºmecheriile. Cã toþi sunt o apãºi-un pãmânt.Mã fraþilor, nea Nicolicea sã dã petelevizor mai ceva decât în vremileîn care stãpânea judeþu Mehedinþi,mai ales cã acuma nici nu sã maisinchiseºte sã candideze din parteamehedinþenilor, cã mnealui cicã arenotorietate în toatã þara. Aºa cã dacãsã trezeºte vreun mehedinþean cãîncearcã sã-l tragã la rãspunderevã daþi seama cam ce rãspuns o

sã ºi încaseze. Nea Buºoi o dã înainte culiberalismu, cu sãnãtatea, da camocoleºte subiectu cu Casa de nea Mãrin

Sucã ºi tratamentul cu spatele la vot, tanti Dobrotã ºipiscinele ungureºti ºi pomana porcului în campanie

Asigurãri de Sãnãtate, cu clinicileprivate, cu afacerile personale, cãnu sã strange aºa uºor ditai averea,de abia încape în declaraþii.Strângãtor mare nea Buºoi, sã iala întrecere cu guvernatoru centralprobabel, cã altfel nu sã explicã cei-o trebui atâta. Acuma dacã tot nusã mai poartã gãleþile date depomanã în campanie, Tanþa luPecingine zisã cã mãcar sã-ºi facãde cap. ªi nu-i fu greu. Pã nu-i fu,cã sã gãsirã candidaþi darnicinevoie mare, taie porcu direct înmijlocu alegãtorilor ºi sã vezipomana porcului ce sã mai încinge.ªi pe 11 decembrie probabel o sãsã împartã cu ºorici ºi pãhãrel dezaibãr fiert ºi abia apoi sã pleacã lavotare, ca sã nu stea alegãtorii lacoadã cu burta goalã. Numai tanti Dobrotã obosi de

atâta campanie electoralã ºi plecã La piscinã pin Ungaria, cã piscinelelor sunt mai bune ca ale noastre.ªi pãnã fac alþii bazinu’ de înot zisã

cã mai bine dã neºte bani la unguri.Da zisã sã nu plece cu mâna goalãºi luã cu ‘mneaei neºte tineri. Pecolegul, nea Gherghe, l-a lãsat sase ocupe de alt tineret PMP-ist. ªimai ales popular. Acuma, mã fraþilor, di lacampania asta electoralã ºi di laalegerile de sã apropie, sã nu vãaºteptaþi la prea multe. Pã nu, cã osã votaþi neºte liste ºi listele aleanu o sã vã ajute prea mult. Aºa cãtot singuri ar trebui sã ne gândimcum ne ajutãm. Cã ete, iarna astaabia trecem de frig ºi dacã la anune iau iar vremurile prinsurprindere s-ar putea sã nu mai fienevoie de nicio scuzã. Mai binepunem mâna pe treabã, facemparcurile alea industriale care s-auanunþat la locale, vreo trei pãnãacum, chemãm neºte investitori sãdeschidã ºi prin pãrþile astea cevaºi miºcãm oraºu din amorþealã. Cã

altfel sã duce la vale toatã speranþade mai bine, sã adâncescproblemele ºi n-o sã ne fie binedeloc. Da asta depinde numai decei de au frâile în mâini, cã dacãpun osu la treabã, o sã sã cunoascã.Cã de promisiuni ca sã iasã uniisenatori ºi deputaþi s-a sãturatSeverinu. Cã niciunul n-a adusvreun picior de investitor, vreodelegaþie economicã, vreodezbatere despre investiþii. ªi-aducaminte numai când au nevoie devoturile mehedinþenilor ºi daubuluc, câte doi pe un loc, care sãajungã mai de dimineaþã în târguriºi oboare. Da unde sã bat doi peun loc, poate câºtigã al treilea,adicã mehedinþeanul. Hai cã le-am zis-o. Aºa cã, pãnã data viitoare, poatevã mai gândiþi ce ºi cum! Hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!