Anul XVII

Nr. 203

Mai

2007

BULETIN INFORMATIV EDITAT DE CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ

CONTACThermes

Editorial

Ing. GHEORGHE MARCAȘ -

președintele C.C.I. Maramureș

Continuare în pag. a 2-a

Adunarea Generală a MembrilorCamerei de Comerţ și Industrie Maramureș

În data de 3 mai a.c., la Centrul de Instruire șiMarketing al CCI Maramureș s-a desfășuratAdunarea Generală a Membrilor Camerei deComerţ și Industrie Maramureș.

Ordinea de zi a Ședinţei a cuprins:1. Raport de activitate al Colegiului de

Conducere al CCI Maramureș în anul 20062. Sinteza activităţii desfășurate de Colegiul

CCI Maramureș în perioada 2003 - 20063. Raport de Gestiune și prezentarea bilanţului

contabil și a execuţiei bugetului de venituri șicheltuieli pe anul 2006

4. Raportul Comisiei de Cenzori

5. Direcţii de dezvoltare pentru perioada 2007– 2010

6. Programul de activitate pentru anul 20077. Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul

20078. Intervenţii pe marginea materialelor

prezentate9. Aprobarea materialelor10. Alegerea Colegiului de Conducere al CCI

Maramureș11. Alegerea Comisiei de CenzoriÎn deschiderea ședinţei Dl. Președinte Marcaș

a dat cuvântul D-nei Hapca Valeria – președintea Comisiei de prezenţă, care a comunicatasistenţei îndeplinirea condiţiilor pentrudesfășurarea în condiţii statutare a AdunăriiGenerale. În continuare dl. Președinte Marcaș asupus spre aprobare ordinea de zi și componenţasecretariatului tehnic. Cei prezenţi au aprobat înunanimitate aceste propuneri.

La primele două puncte ale ordinii de zi – aufost prezentate în sinteză, principalele activităţidesfășurate de Camera de Comerţ și Industrie

Maramureș în anul 2006, precum și o informaresinteză asupra întregii activităţi desfășurate deCCI Maramureș în perioada 2003 - 2007.

Raportul de gestiune, bilanţul contabil șiexecuţia BVC pe anul 2006 au fost prezentate devicepreședintele Camerei, D-na MorcovescuMaria.

D-na Hapca Valeria – cenzor, a prezentat încontinuare Raportul Comisiei de Cenzori.

Direcţiile de dezvoltare pentru perioada 2007– 2010 și programul de activitate pentru anul 2007au fost prezentate de către D-na MorcovescuMaria - vicepreședinte, iar d-na Director EconomicChiș Victoria a încheiat prezentarea materialelorcu propunerea de BVC pentru anul 2007

În finalul primei părţi a ședinţei, AdunareaGenerală a aprobat în unanimitate toatematerialele prezentate.

Ce-a de-a doua parte a Adunării Generale a fostdedicată alegerii Colegiului de Conducere alCamerei de Comerţ și Industrie Maramureș șiComisiei de Cenzori.

În urma votului liber exprimat, au fost aleși cei17 membri ai noului Colegiu de Conducere. Aceștiasunt: AMI SA, AC Helcor SRL, Allianz ŢiriacAsigurări SA, BRD - GSG SA, Calitatea SRL, CMCSRL, Commita SRL, Cozmircom SA, Intervalco SA,Italsofa România SRL, Moeller Electro ProducţieSRL, RDS & RCS SA, Rosario SRL, Stil Aura SRL,Hermes Contact SA, Marcaș Gheorghe, Chamber'sServices SRL

Colegiul ales și-a desemnat în continuarepreședintele și cei doi vicepreședinţi înurmătoarea componenţă:

Marcaș Gheorghe – președinteMorcovescu Maria – vicepreședinteIlieșiu Florin – vicepreședinteÎn funcţia de secretar general, la propunerea

Președintelui, Colegiul de Conducere l-areconfirmat pe dl Tuș Florentin.

Au fost reconfirmaţii de asemenea și D-niiCostan Vasile, Călina Gligor și D-na Hapca Valeriaîn funcţia de cenzori.

NIȘELEAGRICULTURIIROMÂNIEI

Scriu acest editorial “provocat” de odeclaraţie pertinentă a actualului nostruministru al Agriculturii, din România, făcutăla o întâlnire cu reprezentanţii patronatuluiși sindicatelor din sectorul agriculturii.“România - spunea domnia sa - trebuie să seașeze pe anumite nișe din piaţă. Astfel vomrămâne “periferici”. Dovadă estedezechilibrul dintre importul și exportulproduselor agricole…”.

Dacă analizăm bine declaraţia ministruluia definit bine “falimentul agriculturii înRomânia” din trecutul ultimilor ani, dar maiales din prezentul și perspectiva următorilor5-10 ani, care este de-a dreptul alarmantăatât pentru dezvoltarea ei, cât și pentrumenţinerea ei pe piaţă agricolă comunitară șiinternaţională cu produse agricole șiagroalimentare românești.

În balanţa comercială în România sectorulagricol rămâne ca o componentă importantăși determinantă în aportul adus în PIB. Numaică, în ultimele luni acestaeste deficitară și varămâne deficitară în continuare datorită, atâtstructurii sale care nu mai corespundecerinţelor pieţei și gradului de competitivitatedin cadrul UE, pieţei agroindustriale șialimentară internaţionale, cât și condiţiilormeteorologice nefavorabile din zona noastrăgeografică. Reducerea sau eliminareabarierelor vamale la import a mărfuriloragroalimentare a făcut să scadă și mai mult

URISM

RADIŢII

ULTURĂ

REdiţia a IV-a

F o r u m p e n t r u I M M

Edi iaţ a II-a

În perioada 24-26 mai 2007sub înaltul patronaj alMinisterului ÎntreprinderilorMici si Mijlocii, Comerţului,Turismului și ProfesiilorLiberale, Camera de Comerţ șiIndustrie Maramureș, a organizatla Baia Mare în sălile Centruluide Instruire și Marketing douătârguri și anume: Continuare în pag. a 3-a

- TURISM-TRADIŢII-CULTURĂ ediţia a IV-a și

- UE vine la tine acasă –Forum pentru IMM ediţia a II-a

Camera de Comerţ șiIndustrie Maramureș a avut caparteneri de excelenţă înorganizarea celor două târguri:BRD – Groupe SocieteGenerale SA Grup Baia Mare

și BCR Sucursala Maramureșși în calitate de partenerFondul Naţional de Garantarea Creditelor pentru IMM.

Camera de Comerţ și

Industrie Maramureș încalitate de organizator aurmărit prin cele douăevenimente organizate pe de oparte: informarea mediului deafaceri privind programe definanţare, condiţii de îndeplinitpe piaţa intracomunitară;instruirea mediului de afaceri peprobleme de integrareeuropeană; bursă de afaceriprin aducerea faţă în faţă acererii și ofertei zonale cu ofertași cererea regională, naţională,europeană; prezentarea și

HERMES CONTACT2

NIȘELE AGRICULTURII ROMÂNIEIUrmare din pag. 1

competivitatea mărfurilor românești, în primulrând datorită raportului calitate – preţ, dar șistructurii sale.

Ce perspectivă avem? Se pare că, din punct devedere politic și strategic, avem un orizont neclarși foarte îndepărtat de redresare a agriculturii,care va depinde în viitor de seriozitatea cu carevor trata politicienii din executiv și legislativproblema agriculturii românești pe termenmediu și lung.

Care să fie “nișele agriculturii de piaţă” desprecare vorbea în intervenţia sa domnul ministru alAgriculturii și pe care trebuie să le redescoperimsau să le reactivăm?

Un răspuns categoric la această întrebare estecă nu putem să dăm la o parte, și să neglijămagricultura ca ramură importantă a economieiromânești. În acest sector avem cantonate peste45% din populaţia ţării. Este ramura economieicare ne asigură hrana, materiile prime pentruindustrie, un volum important de mărfuri laexport, implicit contribuţia la balanţa comercialăetc.

Nu putem să rămânem la periferia pieţeiagricole comunitare, europene și a lumii.Potenţialul geoagricol, varietatea de relief,poziţia geografică a ţării, prezenţa activă aRomâniei pe piaţa internaţională în ultimeledecenii ale secolului trecut cu produse agricoleși agroalimentare, mediul academic, forţă demuncă fizică și intelectuală din exploataţiileagricole sunt suficiente argumente care nu nepot lăsa indiferenţi ca să devenim dintr-o ţarăproducătoare într-una consumatoare în acestdomeniu.

Trebuie numai să ne trezim la realitate, sălăsăm “bălăcăreala politică” care distruge totulîn viaţa economică, socială și culturală a ţării.Majoritatea ţărilor foste socialiste și devenitemembre a UE au păstrat intactă forma deorganizare din agricultură, adaptându-o la noulconcept capitalist. Politicienii și guvernanţiiacestor ţări au acceptat forma asociativă socialistătransformându-o în societăţi comerciale agricolede tip industrial - capitalist, unde, cu suprafeţeleși volumele mari de terenuri și activităţi aupermis organizarea și dezvoltarea uneiagriculturii intensive și competitive. Și politicieniinoștri puteau să adopte această politică. Nu aufăcut! Și am făcut-o unii dintre noi, aici înRomânia care și-au făcut politica lor. Unde? Lafrontiera de vest a ţării noastre unde s-au păstratintacte solele comasate ale fostelor CAP, inclusivbaza materială transformându-le în societăţicomerciale de tip industrial. Astăzi acestea suntla același nivel cu vecinele lor de peste graniţămultimilionare în valută. Dar exemplul lor, acum,este nesemnificativ și tardiv pentru restulagriculturii românești. Trebuie să o luăm totulde la început, să formăm asociaţii de producătoriagricoli, viabile și funcţionale, să reorganizămagricultura împrăștiată în milioane de proprietăţiindustriale, în ferme agricole de tip industrial.

Deci să căutăm soluţii și propuneri pe care săle oferim celor ce ne conduc, numai dacă,bineînţeles, aceștia le acceptă să le pună înpractică. Acum, să dăm câteva exemple deactivităţi și nișe din domeniul semnalat de

ministrul Agriculturii, pe care le putem realizape termen mediu și lung.

Sunt unele zone ale ţării care se pretează la oagricultură ecologică, în domeniul culturilor decâmp, din sere, din zootehnie, pomicultură șiviticultură etc. Sunt producători agricoli careproduc produse ecologice și bio. Doresc să devinăproducători autorizaţi. Aceștia vin și seinteresează la diferite instituţii cum pot săfructifice dreptul de producător de produseecologice. Dar surpriză. Nu are cine să-iconsilieze. De ce? Noi românii am început foartetârziu această preocupare pentru a produceproduse agricole și agroalimentare ecologice.Primul act care instituţionaliza agriculturaecologică a fost OUG nr. 34/2000, pentru caredupă un an, a apărut HG. 117/2001 care aprobanormele metodologice de aplicare a acesteia. Abiaîn 2002 prin Ordinul Ministerului Agriculturii,Apelor și Pădurii s-a dat publicităţii atribuţiileși rolul “Centrelor de inspecţie și a măsurilor deprecauţie pentru produsele ecologice”. Ce s-afăcut până acum, concret, în acești 5 ani?Înfiinţarea unor ONG, a Autorităţii Naţionale aProduselor Ecologice (ANPE) și a FundaţieiNaţionale pentru Agricultură Ecologică (FNAE),precum și a unor prevederi bugetare, de fapt, aunor promisiuni făcute fără acoperire financiară.Totul formal și fără susţinere politică. Astfel că,în 2007, ne aflăm cam în același loc cu produseleagricole și alimentare ecologice românești caînainte de 2000, adică aproape de punctul zero.

Mergeţi în pieţe agroalimentare și veţi găsi, defapt, niște produse modificate genetic, “aduse deafară”, care sunt prezentate că sunt produseecologice. De asemenea, nu veţi întâlni un sector/raion în magazine, super și hiper magazine sauîn pieţe agroalimentare din România care săvândă produse ecologice și nemodificate geneticși care să fie însoţite de acte care să atestecalitatea mai sus amintită.

S-au elaborat, la nivel de minister, programeși planuri de măsuri care să asigure și să stimulezeagricultura și industria alimentară ecologică șinerealizate genetic. Toate acestea au rămas pehârtie, în arhivă sau în unele sertare de birou. Afost stabilit să se realizeze un program unprogram de inventariere a locaţiilor dinagricultură și suprafeţele cultivate în sistemecologic și lista produselor ce se obţin în condiţiiecologice. Nu s-a stabilit nimic concret în teren.S-au întocmit statistici din birou, stabilindu-se,din motive fără acoperire, că s-a realizat, în anii2000-2007, un “salt spectaculos” în agriculturaecologică românească. Tot aceste programestabileau “plasarea agriculturii ecologice încentrul agriculturii românești ca un motor aldezvoltării durabile”. Vorbe goale fără acoperire.Ce s-a realizat din planul de acţiuni aprobat deministere și guverne în acest interval de aproape7 ani. Nimic! Ca de exemplu, pregătireaspecialiștilor la nivel de judeţ, localităţi și fermecare să asigure promovarea conceptului deagricultură ecologică sau creșterea numărului deproducători agricoli ecologiști a rămas o dorinţă,care este și în prezent nerealizată.

Deci nișa de produse agricole și agroalimentareecologice a fost ratată până în prezent. Cu toatăvoinţa politică, cu efort financiar, cu o organizare

responsabilă, se poate recupera rămânerea înurmă a lansării agriculturii ecologice românești.

O altă nișă pe care am avut-o mult timp în“proprietate” a fost aceea a plantelor tehnice careconstituiau materia primă pentru dezvoltareaaltor industrii decât cea alimentară. Producţiade in, cânepă, rapiţă, floarea soarelui, bumbac,soia, sfeclă de zahăr, tutun, floricultura, plantemedicinale, fructele de pădure ș.a Toate acesteau constituit o sursă de venit importantă labugetul producătorilor și al statului. Ce s-aîntâmplat din 1989 cu aceste produse? Unele s-au restrâns, ca activităţi, iar altele au dispărutdin oferta agriculturii românești, atât pentruindustria românească, cât și la export. Acumsuntem importator a plantelor tehnice careasigură “bruma de industrie” care a mai rămasîn ţară după jaful și distrugerea ei..

O nișă de importanţă economică și strategică,pentru agricultură considerăm că esteproducerea materiilor prime pentru bioetanol/biodiesel. Problema poluării terestre datorităconsumului exagerat de combustibili fosili, petrolși cărbuni, pune în pericol existenţa vieţii pepământ. Semnalele de alarmă trase de oameniide știinţă din întreaga lume, la conferinţelemondiale din Brazilia și Japonia la care auparticipat șefi de state și guverne privindcreșterea emisiilor de dioxid de carbon rezultatedin arderea combustibililor fosili – petrol șicărbune, pune într-un pericol ireversibilexistenţa vieţii pe Terra. Soluţiile propuse au fostpentru reducerea factorilor poluanţi și au cuprinsînlocuirea acestor combustibili clasici cubioetanolul/biodieselul (botezat așa de SUA).“Petrolul verde”, cum i se mai spune, vatransforma economia mondială, dar și politicageo-strategică a dezvoltării economiilornaţionale. Criza provocată de epuizareacombustibililor fosili, politica restrictivă și destopare a petrolului verde practicată de unele ţăriposesoare a unor importante rezerve de petrol șigaze, la care se adaugă dezastrele natural cumodificări semnificative ale mediuluiînconjurător, trebuie să constituie preocupareamajoră și principală a omenirii, a oamenilorpolitici și a conducătorilor de state, din întreagalume de a găsi înlocuitori neconvenţionali decombustibili în locul celor clasici. Aceștiînlocuitori se găsesc în întreaga lume. Numaitrebuie să existe decizia care să pună în funcţiuneresursele existente. Pe lângă petrolul verde,există energiile neconvenţionale care așteaptă săfie puse în funcţiune și în valorificare

România nu trebuie să rămână în afara acestorpreocupări majore și de actualitate din lume.România trebuie să se alăture efortului europeanși mondial de identificare și exploatare a unorresurse energetice mai puţin poluante – energiealternativă (eoliană, hidraulică, solară,geotermală, nucleară, etc.) sau bioenergia(biodiesel, biocombustibilii, produse de biomasă,etc)

O nișă valoroasă, cu investiţii reduse ca șicosturi, este producerea de biodiesel/biocombustibili pe suprafeţe întinse în toateregiunile ţării. Să lăsăm pe alţii să facă agriculturacerealelor și să trecem la agriculturaproducătoare de “petrol verde”. Porumbul,rapiţa, floarea soarelui, cartoful, soia, ș.a în stare

Continuare în pag. a 3-a

HERMES CONTACT 3

NIȘELE AGRICULTURII ROMÂNIEIUrmare din pag. a 2-a

naturală sau modificată genetic fără efecte asupraomului și mediului înconjurător pot să devinămateria primă pentru biocombustibili.

Uniunea Europeană nu face nici un fel derestricţii. Din contră, oferă condiţii pentruproducţia de biocombustibili. Mai mult, chiarsprijină cu fonduri de finanţare dezvoltareaproducţiei de bioetanol și biodiesel. În programulUE se prevede că unul din 5 litri de combustibillivrat la pompă să fie, în anul 2020, biodiesel/bioetanol. Din studii făcute de mediul academicromânesc rezultă, că România are o capacitatemare de a produce biocombustibili cu tehnologiaactuală din dotare, cu investiţii minore prinaducerea tehnologiilor de completare atât înproducţia agricolă cât și în cea prelucrătoare saude distribuţie. Ceea ce ne lipsește la ora actualăeste “acel ceva” care “guvernează” întreagaeconomie românească: lipsa unei strategii a uneilipsa unei strategii a uneilipsa unei strategii a uneilipsa unei strategii a uneilipsa unei strategii a uneipolitici de dezvoltare a ţării în general și alpolitici de dezvoltare a ţării în general și alpolitici de dezvoltare a ţării în general și alpolitici de dezvoltare a ţării în general și alpolitici de dezvoltare a ţării în general și alagriculturii în special în domeniul care să o facăagriculturii în special în domeniul care să o facăagriculturii în special în domeniul care să o facăagriculturii în special în domeniul care să o facăagriculturii în special în domeniul care să o facămai productivă, mai competitivă și eficientă.mai productivă, mai competitivă și eficientă.mai productivă, mai competitivă și eficientă.mai productivă, mai competitivă și eficientă.mai productivă, mai competitivă și eficientă.

Din nefericire nici la nivelul UE nu estestabilită o politică comunitară unită privindbiocombustibilii. Lipsesc încă normele șinormativele domeniului acesta. Fiecare ţară

membră își dezvoltă o politică proprie în acestsector al economiei. Cu toate că, conformlegislaţiei europene, până în 2010, toate statelemembre ala UE trebuie să folosească minim5,75% biocombustibil din totalul carburanţilorconsumaţi, măsurile ca sprijin financiar a acesteiacţiuni sunt minore. Mai mult, directivele dindomeniul biocombustibililor nu au un caracterobligatoriu și măsuri impunitive sau corective.De aici și concluzia generală este că nimeni nus-a apucat serios de treabă și să ia “taurul decoarne”/ înlocuirea combustibililor poluanţi șisă salveze omenirea de la un sfârși tragic.

Această nișă ar fi un “motor”/ locomotivă carear salva în mare parte agricultura românească șio parte a industriei prelucrătoare, inclusiv apetrochimiei care se poate reprofila. Era auruluinegru se apropie de sfârșit și urmează erapetrolului verde. Este deviza sub care, la Davosîn Elveţia, în luna ianuarie 2007 s-a discutatdespre o nouă strategie mondială privinddezvoltarea acestui domeniu.

Doresc să închei acest editorial cu opinia unuișef de stat, referitor la această problemă carepoate salva în parte agricultura românească.

“Trăim într-o lume în care cine deţineresursele energetice, dictează politica mondială.O lume în care economiile naţionale depind de

petrol, de gaze naturale, de energia electrică.Trăim într-o lume în care șantajul economic estela putere, o lume în care războiul are în primulrând considerente economice. E timpul ca săschimbăm această stare de fapt. Trebuie să găsimo strategie comună prin care să reducemdependenţa omenirii faţă de petrol, faţă decombustibili fosili, poluanţi” – a declarat la Davospreședintele Braziliei, Luiz Inazo Lula da Silva.Și știe ce spune domnul președinte. În Brazilia,în prezent 60% din autovehicule consumă unamestec de benzină și etanol/alcool, în proporţiede 15-85%, aflându-se pe locul I din lume în ceeace privește înlocuirea petrolului negru cu petrolulverde.

Și atenţie! Brazilia dispune de rezervede petrolde 1,3 miliarde de barili. Cu toate aceste aîncădin anii ‘70 (când s-a declanșat prima criză apetrolului) Brazilia a elaborat ProgramulNaţional de Alcool, prin care se stabilea caetanolul să fie subzistent al benzinei. În prezentBrazilia posedă tehnologie și echipamentecapabile să producă 16 miliarde de litri etanol/an, reducând gradul de poluare cu mono și dioxidde carbon la mai mult de jumătate în decurs de30 de ani.

Acest editorial este un punct de vedere și unrăspuns la problemele ridicate de noul ministrual Agriculturii. Sunt propunerile noastre!

URISM

RADIŢII

ULTURĂ

REdiţia a IV-a

F o r u m p e n t r u I M M

Edi iaţ a II-a

Urmare din pag. 1

Continuare în pag. a 9-a

promovarea afacerilor desucces și respectiv promovareazonei Maramureș din punct devedere turistic, cultural și alpăstrării tradiţiilor și obiceiurilorși a oportunităţilor de afaceri înacest domeniu.

Evenimentele s-au desfășuratpe mai multe planuri și anume:

· expoziţional – care a reunitîn standuri reprezentanţi ai:

instituţiilor financiar-bancare,O.N.G.-uri cu activităţi îndomeniu, institutii de cultură,meșteri populari, structuri decazare, alimentaţie publică,agroturism, agenţii de turismalături de reprezentanţi aiAutorităţii Naţionale pentruTurism.

· mese rotunde, seminarii,comunicări știinţifice

La deschiderea oficială aexpoziţiei, care a avut loc joi 24mai 2007, ora 12.00, au fostprezenţi dl. președinte al CCIMaramureș - Gheorghe Marcașdna. prefect - Bondi Gyongyike,dl. vicepreședinte al ConsiliuluiJueţean Maramureș – EmilMarinescu, dl. primar almuncipiului Baia Mare – CristianAnghel, dl. Sandor Kovacs

vicepreședinteleC o n s i l i u l u iJudeţean Jasz-Nagykun-Szolnokprecum șireprezentanţi aii n s t i t u ţ i i l o rdeconcentrate înjudeţ, aicomunităţii deafaceri din judeţ,ţară șistrăinătate.

Din cuvântul oficialităţilorprezente la deschiderea oficialăa rezultat dorinţa ca în anul2008 pentru organizareaacestor manifestări să sedemareze programul depregătire încă din luna iunie-iulie 2007 în baza unorparteneriate public-private

încheiate pentru ca cele douămanifestări corelate cu alteevenimente organizate de cătreadministraţia judeţeană șimunicipală să formeze un totunitar și să promoveze brand-ulMaramureș.

Din programul activităţilorconexe câteva puncte merită afi subliniate în mod deosebit șianume:

· Inaugurarea BurseiRomâne de Mărfuri TerminalMaramureș

· Întâlnirea ministruluiÎntreprinderilor Mici și Mijlocii,Comerţului, Turismului șiProfesiilor Liberale, dl. OvidiuSilaghi cu expozanţii și oameniide afaceri din zonă

Seminarii:“Experienţa statelor din

valul aderării 2004”:- “Viitorul dezvoltării

judeţului Jász- Nagykun-Szolnok în contextulaccesării fondurilorstructurale și de coeziune înperioada 2007-2013” - aprezentat dl. Andras Szirakipreședinte CCI Szolnok

- D e z v o l t a r e aÎntreprinderilor Mici șiMijlocii în Jász-Nagykun-Szolnok după intrarea înUniunea Europeană – aprezentat dl. Sandor Kovacsvicepreședinte CJ Szolnok

· Oportunităţi decolaborare Româno-Olandeze – a prezentatCrymhylde Galoș – Biroul

Olandez de Sprijin al Afacerilor(NBSO Cluj)

Prezentări comunicări:- “Lemnul în viaţa

comunităţilor rurale dinTransilvania – De la leagăn la

mormânt” - a prezentat JanetaCiocan – muzeograf șef serviciu

- “Semnificaţia vechilorsemne simbolistice ale PorţiiMaramureșene”- a prezentatprof. Pamfil Bilţiu

- “Tradiţii în Ţara Lăpușului– Moșii de Florii” - f i lmprezentat de Ștefan Mariș –directorul Centrului Judeţeanpentru Conservarea șiPromovarea Culturii TradiţionaleMaramureș.

Cu detalii privind temele maisus menţionate vom reveni înnumărul viitor.

Pe parcursul celor 3 zile s-audesfășurat și programe cultural-artistice susţinute de:

· Ansamblul “FlorileMaramureșului”

HERMES CONTACT4

DIRECŢII DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2007 - 2010ROMÂNIA ÎN POST ADERARE LA UE

1. Creșterea reprezentativităţii Camerei de Comerţși Industrie Maramureș ca factor de coagulare șireprezentare a intereselor mediului de afacerimaramureșean prin:

- Diversificarea mijloacelor si modalităţilor deconsultare periodica intre Camera si firmele membre( mese rotunde, chestionare și alte instrumente desondaj, vizite la firme), în vederea dezbateriiproblemelor care le preocupa si a stabilirii cailor deacţiune ale Camerei pentru promovarea si susţinereapunctelor de vedere ale acestora

- implicarea Camerei în constituirea, funcţionareași sprijinirea de asociaţiilor profesionale și patronale,grupurilor de interese economice comune (clustere) șiasociaţiilor, fundaţiilor sau consorţiilor de dezvoltaremicroregională durabilă

- constituirea și actualizarea bazelor de date cuinformaţii actuale legate de cererea și ofertamaramureșeană ( inclusiv funcţionarea unui “callcenter” de colectare a informaţiilor comerciale și deafaceri)

- atragerea de noi membri din rândul firmelormaramureșene prin campanii de informare șiconștientizare a mediului de afaceri asupra avantajelorși facilităţilor conferite de calitatea de membru

- diversificarea gamei de servicii oferite mediuluide afaceri și adaptarea continuă a ofertei la nevoilepieţei locale, naţionale și comunitare

- creșterea continuă a numărului de clienţi pentruserviciile prestate prin ofertarea unor servicii de înaltăcalitate și profesionalism

2. Intensificarea cooperării cu instituţiile siautorităţile locale in vederea iniţierii si derulăriiunor proiecte de dezvoltare locală și regională

- încheierea de parteneriate public – privat cuadministraţia (Consiliul Judeţean, Prefectura, PrimăriaBaia Mare, alte primării), instituţii deconcentrate înteritoriu, instituţii de învăţământ universitare șipreuniversitar, s.a

- participarea Camerei în calitate de partener aldiferitelor instituţii și autorităţi locale laimplementarea unor programe de dezvoltareeconomică sectorială

- organizarea și derularea în parteneriat cuadministraţia locală, a unor acţiuni de interes și cuimpact asupra comunităţii de afaceri maramureșene(ex. Constituirea de parcuri industriale, incubatoarede afaceri, etc)

3. Consolidarea Camerei ca partener de dialog inrelaţiile cu toţi factorii de decizie politică, economicăsi socială, cu organizaţiile neguvernamentale si cualte instituţii ale societăţii civile

- Participarea activă a Camerei de Comerţ și IndustrieMaramureș in cadrul structurilor de dezvoltareteritoriala și regională (ex. Agenţia de DezvoltareRegională Nord – Vest)

- Implicarea Camerei, în calitate de reprezentantlegitim al intereselor mediului de afaceri, laconsultările și dezbaterile organizate de factorii dedecizie politică, economică și socială pe teme cutangenţă asupra activităţii economice (Comisia deDialog Social, Comisia Mixtă Consultativă s.a.)

- Colaborarea Camerei cu organisme guvernamentalecu activitate în sfera economică, în vederea susţineriiunor proiecte și iniţiative de interes pentru mediul deafaceri

- Intensificarea acţiunilor de lobby ale Camerei pelângă toţi factorii de decizie politică și economică(parlamentari, membri ai executivului, consilieri, etc.)

în vederea promovării intereselor comunităţii deafaceri maramureșene

4. Promovarea mediului de afaceri maramureșeanprin consilierea și prestarea de servicii de înaltăcalitate adaptate la nevoile pieţei de către CCIMaramureș

- Organizarea de simpozioane, misiuni economice,târguri si expoziţii pentru promovarea oportunităţiloroferite de judeţul Maramureș și atragerea investitorilorstrăini

- Organizarea de conferinţe și dezbateri pe temeeconomice sub ciclul tematic “ Cetăţean Român –Cetăţean European”

- Identificarea de potenţiali parteneri pentruinvestiţii și cooperări pe termen mediu și lung

- Furnizarea de informaţii de afaceri economice șicomerciale permanent actualizate - pentru membriCamerei și alte firme solicitante

- Perfecţionarea continuă și actualizarea site-uluiCCI Maramureș (www.ccimm.ro) și portalului de afaceri“ Proafaceri” (www.proafaceri.ro ), în vedereafurnizării de informaţii de interes și de actualitatepentru întreg mediul de afaceri

- Elaborarea de materiale de promovare aoportunităţilor de afaceri din judeţul Maramureș și apotenţialului economic al judeţului ( CD-uri și aplicaţiimultimedia, broșuri și cataloage etc.)

- Organizarea de evenimente dedicate evidenţieriicelor mai performante societăţi din judeţ

- Asistarea operatorilor economici maramureșenipentru accesul la surse de finanţare interne si externeprin furnizarea de informaţii de specialitate și accesla băncile de date privind oportunităţi de investiţii sila programe de asistenţă tehnică si financiară

- Orientarea și sprijinirea eforturilor operatoriloreconomici pentru asigurarea calităţii produselor siserviciilor, precum și protejarea, respectarea șivalorificarea drepturilor de proprietate intelectuală

- Stabilirea de parteneriate privat – privat cu firmemembre în mod deosebit, pentru dezvoltarea/diversificarea serviciilor dar și cu alte instituţii șiorganisme guvernamentale și instituţii de învăţământsuperior

5. Implicarea activă a CCI Maramureș înprogramele locale și naţionale postaderare

- mediatizarea larga a documentelor de poziţie sia demersurilor iniţiate pentru îmbunătăţirea cadruluilegislativ de reglementare a afacerilor; diseminareaoperativa a actelor normative care privesc mediul deafaceri emise de autorităţile statului;

- consultarea periodica a specialiștilor si oamenilorde afaceri interesaţi privind practica economica,promovarea de propuneri pentru îmbunătăţirealegislaţiei de afaceri in concordanta cu prevederileeuropene;

- informarea și dezbaterea cu mediul de afaceri aunor acte normative în stadiul de proiect cu tangenţăasupra mediului de afaceri

- valorificarea activităţii asociaţiilor profesionalela care CCI Maramureș este membru fondator prinorganizarea unor întâlniri cu participarea unorspecialiști, in vederea clarificării problemelor legatede implementarea si buna înţelegere a procedurilorconcrete de aplicare a actelor normative.

6. Extinderea relaţiilor internaţionale ale Camereicu instituţii si organizaţii similare din străinătate –în mod deosebit cu cele din ERC - in vedereaperfecţionării activităţii Camerei prin schimburi deexperienţă si dezvoltarea de parteneriate peprograme comune

- realizarea unui schimb permanent de informaţiicu instituţiile și organizaţiile externe cu care CCIMaramureș are acorduri de colaborare în vedereaintensificării relaţiilor economice interstate

- organizarea și participarea la bursele de contacteinternaţionale organizate în diferite ţări, care prezintăinteres economic pentru mediul de afaceri dinMaramureș

- realizarea - în colaborare cu Comisia de Comerţ aERC - și administrarea unui portal de afaceri alEuroregiunii Carpatica

- creșterea capacităţii Camerei de a participa alăturide parteneri europeni, la diferite programe de finanţareinternaţională

- participarea CCI Maramureș în calitate de membrual Eurochambres – instituţia Camerelor Europenerecunoscută de Uniunea Europeană

- participarea angajaţilor Camerei la diferiteschimburi de experienţă în instituţii similare dinUniunea Europeană

7. Dezvoltarea activităţilor de instruire șipregătire profesională a mediului de afaceri încondiţiile economiei de piaţă intracomunitară

- adaptarea ofertei de pregătire profesională la noilecondiţii impuse de piaţă și reglementările legislativeîn vigoare (ex. Organizarea de cursuri INTRASTAT)

- finalizarea proiectului “Academia de Managementpentru IMM” și funcţionarea sa pe criterii deautofinanţare

- încheierea de parteneriate “ public – privat” și“privat – privat” cu instituţii de învăţământ universitarși preuniversitar și alte organizaţii în vederea elaborăriiunei oferte de instruire atractive și adaptate la cerinţelepieţei

- pregătirea și autorizarea de programe de pregătireprofesională proprii

- promovarea antreprenoriatului și a spirituluiantreprenorial prin programe de instruire dedicateadresate mediului de afaceri

8. Implicarea în asigurarea transparenţei și asimplificării achiziţiilor publice prin organizarea laBaia Mare pe lângă Camera de Comerţ și IndustrieMaramureș a Terminalului Bursei Române de Mărfuri

9. Acordarea de servicii de asistenţă și consultanţăjuridică, comercială, financiar – bancară în vedereaconstituirii și consolidării societăţilor comerciale

- ofertarea de servicii de consultanţă integrate- constituirea unui punct de informare și consultanţă

de tipul “one-stop-office”- colaborarea Camerei cu Centrul de Afaceri Hermes

Contact pe linie de asistenţă și consultanţă10. Soluţionarea de litigii patrimoniale interne

si internaţionale care izvorăsc din interpretarea siexecutarea contractelor comerciale prin Curtea deArbitraj Comercial de pe lângă CCI Maramureș și /sau Centrul de Mediere a Diferendelor Comerciale

- promovarea susţinută a arbitrajului comercial camodalitate de soluţionare rapidă și eficientă a litigiilorcomerciale – inclusiv a celor internaţionale

11. Dezvoltarea relaţiilor de afiliere, colaborareși/sau parteneriat cu Camere de Comerţ și Industriedin România

- participarea ca membru ales în structurile deconducere ale Camerei de Comerţ și Industrie aRomâniei

- implicarea în dinamizarea activităţii ConsorţiuluiCamerelor de Comerţ și Industrie din Regiunea de Nord– Vest și transformarea sa într-o Cameră Regională

- participarea la diferite proiecte comune cu CCIdin România

HERMES CONTACT 5

S-a inaugurat oficialpunctul de lucru bursier

“BRM - Terminal Maramures”În data de 25 mai 2007, în

organizarea Camerei de Comerţși Industrie Maramureș încolaborare cu Bursa Română deMărfuri a avut loc la Centrul deInstruire și Marketing al CCIMaramureș un evenimentdeosebit: inaugurarea oficială apunctului de lucru bursier “BRM– Terminal Maramureș”.

BRM – Terminal Maramureșeste punct de lucru al BRMadministrat de Camera deComerţ și Industrie Maramureș,f i ind al 25-lea terminalinaugurat în mod oficial și al 33-lea punct de lucru bursieroperaţional din România.

Dintre gazdele evenimentuluiau făcut parte: GheorgheMarcaș, președintele CCIMaramureș, Mircea Filipoiu,președintele și directorulgeneral al Bursei Române deMărfuri, Radu Popa, directorulReţelei Teritoriale a BRM,Gheorghe Achim, subprefectuljudeţului, Cristian Anghel,primarul municipiului BaiaMare, Maria Morcovescu,vicepreședintele CCIMaramureș și director executival Terminalului Maramureș.

Au participat peste 70 dereprezentanţi ai instituţiilordescentralizate, primăriilor,spitalelor, societăţi lorcomerciale și mass-medieilocale.

În deschidere, dl. GheorgheMarcaș, care este șipreședintele terminaluluimaramureșan a salutat acestpas făcut de reprezentanţiiBursei de Române de Mărfuri,transmiţînd urări lemaramureșenilor invitaţilorsosiţi în judeţul nostru. Totodatăa precizat că “Este uneveniment deosebit. Acolo undeapare BRM, înseamnă căeconomia de piaţă estefuncţională, că oamenii auînvăţat unde să meargă săcumpere sau să vândăprodusele, au invăţat sau vorînvăţa la cine să apeleze pentruachiziţii, de aceea, prezenţaDvs. din diferite sectoare dinactivitatea economico-socială ajudeţului Maramureș estebinevenită.”

În continuare a luat cuvântulMircea Filipoiu, președinte –director general al bursei, carea făcut unele precizări legate deexperienţa BRM: “Avem în spateo experienţă de 15 ani. Dindecembrie 2005, avem o legea burselor de mărfuri, o legemodernă, bine făcută, avizatăde U.E și din acest punct de

vedere suntemprima ţară dinUniunea Europeanăcare are o lege aburselor demărfuri.” S-au făcutapoi referir i cuprivire la pieţeleadministrate deBRM – piaţa

licitaţiilor, piaţa creanţelor șiîndeosebi piaţa la disponibil,punctându-se avantajele cedecurg din derulareaproceduri lor printranzacţionarea pe aceste pieţe.

Piaţa la disponibil presupuneorganizarea unor r ingurispecial izate pentru acelecategorii de mărfuri cu gradridicat de standardizare, numiteși mărfuri fungibile. Astfel, secrează cadrul în care cererea șioferta pentru astfel de mărfurise întalnesc în condiţii demaximă transparenţă.

Conform legii burselor demărfuri (357/2005), mărfurilefungibile sunt acele mărfurideterminate generic care pot fiînlocuite unele cu altele înexecutarea unei obligaţi icontractuale. Caracteristicaprincipală a acestor mărfuri estegradul lor r idicat destandardizare. Indiferent deproducătorul lor, mărfurile seidentif ică pe baza unorcaracteristici de natură fizico-chimică, caracteristici caredetermină calitatea acestora. Înacest moment, Bursa Românăde Mărfuri are organizate patruringuri specializate: r ingulproduselor petroliere, ringulenergiei electr ice, r ingulcărbunelui și ringul cerealelor.În plus, există și un ring generalal produselor fungibile în cadrulcăruia se pot derula tranzacţiipentru orice mărfuri fungibile,altele decât cele pentru careexistă ringuri specializate pepiaţa la disponibil. În total suntpeste 431 de produse care sepot tranzacţiona pe aceastăpiaţă.

Dintre avantaje derulăriiavantajelor prin intermediul BRMs-au menţionat:

- Costurile reduse:Externalizarea serviciilor de

achiziţii și vânzări prin serviciulde consultanţă reduce costurilecompartimentului de achiziţii,BRM preia costurile demarketing direct și cele aferentederulării procedurii.

-Experienţa- BRM are maimult de 14 ani de experienţă îndomeniul organizării deproceduri de achiziţie și devânzare – peste 8.000 proceduriorganizate pentru mai mult de330 de ordonatori, la care auparticipat peste de 7.000 deofertanţi.

- C o r e c t i t u d i n e a -Contestaţii le înaintate departicipanţi au fost rezolvate prinimplicarea personalului BRM.Numărul de procese rezultat dinprocedurile aplicate, în cei 14ani de activitate, nu a depășit20 și nu a fost pierdut nici unul.În ceea ce privește autoritateacontractantă sau ofertantulcâștigător, nici o autoritate decontrol nu a obiectat vreodatăasupra legalităţii derulăriiprocedurii de achiziţie prin BRMși asupra corectitudinii șirespectării prevederilor legale învigoare.

- Mediu neutru șitransparent- Tratament egal șiimparţial itate faţă de toţioperatori i economici,participanţi, indiferent dacăaceștia sunt autorităţicontractante sau ofertanţi laprocedurile organizate prinBRM. Legislaţia în vigoare esterespectată șiaplicată unitar. Deasemenea, BRMasigură publicitateaproceduri lor înmonitorul oficial,m a s s - m e d i acentrală, publicaţiipropri i, paginaproprie de Internet(www.brm.ro), invitaţii cătresocietăţile din baza sa de date.Toate informaţiile referitoare laaplicarea procedurii de atribuiresunt publice iar rezultateleaplicări i proceduri lor suntafișate pe site și în publicaţiileBRM.

-Garantarea - Sistemul degaranţii al BRM asigurărespectarea dispoziţiilor legale învigoare, asigură un mediuconcurenţial și permiteasigurarea unei protecţii reale aparticipanţilor la piaţă.

- Consultanţă- asistenţă întoate etapele derulăriiprocedurii, de la întocmireacomenzii până la semnareacontractului.

- Rapiditate- Derularea

etapelor premergătoareprocedurilor de achiziţii publice(elaborare de documentaţii șianunţuri) prin intermediul BRMeste mai rapidă și mai eficientă,datorită existenţeidocumentaţilor standardizate șia bazelor proprii de date.

- Confidenţialitate- Nu suntcomunicate identitateaparticipanţilor și componenţacomisiei de evaluare până lamomentul deschiderii ofertelor.Totodată, se păstrează șisecretul comercial al ofertelorînregistrate (păstrarea secretuluicomercial al ofertelor este oobligaţie legală)

- Acoperirea teritorială-Terminalele BRM, puncte delucru în teritoriu, acoperăaproximativ 90% din suprafaţaţării.

Valoarea tranzacţiilor derulateprin intermediul BRM în cei 15ani de activitate depășește 4miliarde de USD, obţinându-sediferenţe favorabile de preţ decca 10%.

Dintre participanţi i laeveniment, a luat cuvântul d-naFloare Mureșan, viceprimar alComunei Fărcașa, care a trecutdeja printr-o experienţă cuBursa Română de Mărfuri –Terminalul Maramureș “Dejaam avut prima licitaţie. Este unlucru foarte avantajos, având învedere că scăpăm de o grijă –adică acele superstiţii că amfavoriza anumite firme. Dejaprima licitaţie am avut-o, și lunavi itoare demarăm a doualicitaţie. Eu vă încurajez să faceţiși Dvs. la fel și o să vedeţi că osă fie bine”. În urma derulăriiacestei prime licitaţi i princonsultantul – organizator BRM

– Terminalul Maramureș,Comuna Fărcașa a achiziţionatLucrări de Construcţie ȘcoalăGenerală în localitatea Fărcașa,obţinându-se o îmbunătăţire apreţului de 23% faţă devaloarea estimată acontractului.

Așteptăm atât autorităţilecontractante, cât și societăţilecomerciale să apeleze la BRM –Terminal Maramureș pentru aobţine un preţ cât mai avantajospentru achiziţiile și vânzările deproduse , lucrări și servicii pe caredoresc să le tranzacţioneze. Văstau la dispoziţie specialiștii BRM– Terminal Maramureș: MariaMorcovescu – Directorul Executival Terminalului și Sanda Petrovanși Mihai Mărășescu consultanţi.

HERMES CONTACT6

CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ- Busola Dvs. în afaceri!

c u r s u r iCel mai eficient curs de dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale

EMPRETEC este un program internaţional pentrudezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor. Programul sedesfășoară sub egida Conferinţei Naţiunilor Unite pentruComerţ și Dezvoltare (UNCTAD - Geneva) și esteoperaţional în peste 30 de ţări din America de Nord,America de Sud, Africa, Asia și Orientul Mijlociu.

România este prima ţară din Europa în care seimplementează acest program. Agenţia Naţională pentruÎntreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperaţie (ANIMMC) s-aimplicat în acest program în calitate de partener alUNCTAD și co-finanţator al programului, conformHotărârii de Guvern nr. 1240/2001 privind aprobareaProgramului UNCTAD/EMPRETEC - România pentrusprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Grupul ţintă al programului include antreprenoriexistenţi sau potenţiali precum și top managerii,inclusiv specialiști din organizaţii publice sau privatepresupuși a se comporta de o manieră antreprenorialăsau managerială.

Programul UNCTAD/EMPRETEC România își propune:· Identificarea întreprinzătorilor de succes;· Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale și a

capacităţii manageriale;· Sprijin și consultanţă de calitate pentru creșterea

productivităţii și competitivităţii;· Dezvoltarea metodelor moderne de afaceri;· Încurajarea schimbului de experienţă și a

dezvoltării relaţiilor pe plan local dar și la nivelinternaţional;

· Sprijin în stabilirea parteneriatului de afaceri cucompanii din lumea întreagă; dezvoltarea exporturilor;

· Asistenţă și sprijin în obţinerea de finanţări.Produsul de bază oferit participanţilor la program

este atelierul de lucru pentru dezvoltareacompetenţelor personale antreprenoriale dezvoltat deUniversitatea Harvard împreună cu ManagementSystems International și McBeer & Co, două firmeamericane de consultanţă.

Inovativ in abordare, atelierul de lucru pentrudezvoltarea competenţelor personale antreprenorialea fost numit de către David McClelland care a contribuitla lansarea «revoluţiei antreprenoriale», cel mai

semnificativ progres in pregătirea antreprenorială inultimele doua decenii.

Atelierele de lucru pentru dezvoltarea competenţelorpersonale antreprenoriale desfășurate atât în limbaengleză cât și în limba română sunt împărţite in 3secţiuni: Realizări, Planificare si Putere corespunzândfactorilor-cheie identificaţi ca fiind asociaţi cu unantreprenoriat de succes, fiecare din aceste secţiunifiind împărţită, la rândul sau, in module de o jumătatede zi sau de o zi, acoperind cele 10 competenţepersonale antreprenoriale - CPA identificate.

Astfel, sunt dezvoltate, printre altele, iniţiativa siabilitatea de a găsi noi oportunităţi, de a deveni pro-activ si de a acţiona in întâmpinarea evenimentelor,de a extinde afacerile in noi domenii si pieţe dedesfacere, de a obţine finanţări, noi tehnologii,asistenţă și alte resurse. Participanţii își vor întări sidezvolta capacităţile de negociere, de a găsi si susţinestrategii de influenţare si convingere a altor persoane,de identificare a persoanelor cheie in vederea atingeriiscopurilor, abilitatea de a dezvolta si menţine contactede afaceri, de a controla, conștientiza și îmbunătăţipermanent calitatea serviciilor sau produselor oferite.Se va accentua si întări sistemul de informare alcursantului, modul in care lucrează cu informaţia,sistemul de culegere a informaţilor, calitatea acestora,folosirea lor in afaceri. Pe lângă acestea sunt si altecapacităţi manifestate sau potenţiale care vor fi atinsesi întărite, astfel încât, la sfârșitul cursurilor,participanţii să își dezvolte puterea si competitivitateala un nivel superior.

În cadrul atelierelor de lucru participanţii pregătescun plan de afaceri si au ocazia de a-si prezenta propriileidei unui grup de bancheri in vederea obţinerii uneiposibile finanţări.

Metoda de lucru folosită in cadrul atelierelor delucru este puternic interactiva si orientata cătreexperiment. In locul prelegerilor teoretice, se utilizeazăexerciţii structurate, grupuri de putere, prezentărivideo, metode de diagnostic, evenimente de afaceri,chestionare si alte instrumente menite sa identifice siperfecţioneze CPA prin intermediul practicii.

„Auditor Intern pentru Sisteme de ManagementulCalităţii conform standardului ISO 9001:2000”

În perioada 28-31 mai 2007, în cadrul proiectului “Academia de Managementpentru IMM Maramureș”, Camera de Comerţ și Industrie Maramureș împreună cuprogramul IBD/GTZ al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economicăși Dezvoltare (BMZ) a organizat un curs de instruire pentru „Auditor Internpentru Sisteme de Managementul Calităţii conform standardului ISO 9001:2000”,curs susţinut de către Academia TÜV Rheinland România S.R.L.

Una din cerinţele de bază ale sistemului de management al calităţii conformstandardului SR EN ISO 9001 este supravegherea obligatorie a funcţionăriisistemului. Auditul calităţii asigură identificarea la timp a neconformităţilor,prin realizarea acţiunilor corective, luarea măsurilor de corectare adecvate șiastfel îndeplinirea cerinţelor standardului.

Scopul modulului de curs este prezentarea procesului de audit intern începândde la planificare, prin executarea auditului la faţa locului, până la analiza acţiunilorcorective, de a da sprijin la cuprinderea domeniilor și proceselor auditate. Prin

În vederea participării la Program doritorii vor trebuisa completeze un formular de înscriere, care se poateprocura de la sediul Camerei de Comerţ și IndustrieMaramureș.

Urmează o procedură de selecţie riguroasă, carepresupune folosirea de instrumente standardizate șiinterviuri personale in scopul evaluării punctelor slabesi punctelor forte ale participanţilor, a potenţialuluiantreprenorial și managerial al acestora.

Un număr de participanţi selectaţi intră în programulde 9 zile pentru atelierul de lucru dedicat dezvoltăriicompetenţelor antreprenoriale, care îi încurajează săse concentreze pe rolurile lor de antreprenori saumanageri și îi provoacă să-și examineze critic puncteletari și slabe.

Următorul pas, esenţial pentru sprijinireaantreprenorilor sau managerilor care participă laatelierul de lucru, este susţinerea acestora prin serviciide consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor, sprijinîn accesarea de finanţări și în dezvoltarea exporturilor,servicii dezvoltate prin intermediul ConsiliuluiConsultativ al programului înfiinţat prin Ordinulpreședintelui ANIMMC nr. 16/2005.

Programul are impact asupra economiei locale îndirecţia asistenţei pentru antreprenori și manageri,generării de noi afaceri și creării de noi locuri demuncă. De asemenea, programul stimulează, în special,asociaţiile de afaceri să-și îmbunătăţească și să-șiextindă serviciile de susţinere a membrilor,întreprinzători mici și mijlocii, și asigură o importantălegătură între comunităţile de afaceri deja alcătuiteși viitoarea clasă de oameni de afaceri, căreia i seoferă posibilitatea de a-și susţine interesele prinintermediul asociaţiei de Empreteci.

Centrul Regional EMPRETEC Baia Mare organizeazăun atelier de lucru în limba română în perioada 5-13 noiembrie 2007, curs ce se va desfășura la Centrulde Instruire și Marketing al CCI Maramureș, din AleeaExpoziţiei nr. 5.

Pentru informaţii suplimentare nu ezitaţi să necontactaţi la sediul CCI Maramureș, din Bd. Unirii nr.16, la telefon 0262 221510, fax 0262 225794, sauprin email la cci_mm@ccimm.ro.

lucru în echipe mici, prin studii de caz se face posibilă însușirea cunoștinţelorpentru pregătirea, respectiv efectuarea auditului.

La invitaţia Camerei de Comerţ și Industrie Maramureș au răspuns firme dindiferite domenii de activitate, fiind prezenţi pe parcursul celor 4 zile, 28participanţi: Distins SRL, Architel SRL, Alupkompressoren România SRL, MarinexPrint SRL, Romtelecom SA, Hefex SRL, Romflex Prod SRL, Rustic ConstructSRL, Loira Termo Service SRL, Xanthos SRL, Lighet Com SRL, Farmasol SRL,Ipar Barta SRL, Turist Șuior SRL, Marcom SA, Loreade SRL, Tenet SRL, ExcesGroup SRL, Vital SA, K 2 Glass Shark SRL, Merișor SRL, Thaeron SRL, RoxarProd Com SRL, F.A.C. Est SRL.

Participanţilor li se acordă certificate recunoscute internaţional în limba românădin partea organismului de certificare personal TÜV Rheinland InterCERT, diviziaAkademia, oferindu-le titlul de “Auditor intern pentru sisteme de ManagementulCalităţii cf standardului ISO 9001:2000”.

HERMES CONTACT 7

CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ- Busola Dvs. în afaceri!

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL“Dezvoltare Regională” 2007-2013

Programul OperaţionalRegional 2007-2013 esteun program careimplementeaza elementeimportante ale StrategieiNaţionale de DezvoltareRegională a PND,contribuind, alături decelelalte ProgrameSectoriale, la realizareaobiectivului general alStrategiei Naţional -Regionale, anumediminuarea disparitătilorîntre Regiunile României.

Programul regional va fifinanţat în perioada 2007 -2013 din Bugetul de Stat șicofinanţat din FondulEuropean de DezvoltareRegională - unul din FondurileStructurale ale UniuniiEuropene.

Analiza comparativă aRegiunilor de Dezvoltareevidenţiază, după 1990, unproces de creștere adisparitătilor de dezvoltareeconomică și socială întreregiuni. Diferenţele dedezvoltare dintre cea maidezvoltată Regiune(Bucureţti - Ilfov) și cea maipuţin dezvoltată (RegiuneaNord - Est), în termeni dePIB/locuitor, au crescut deaproape trei ori. În acelașitimp, se constată o creșterea disparitătilor între Regiunilesituate în jumătatea vesticăa tării (Nord - Vest, Centruși Vest), cu evoluţi ieconomice pozitive și un nivelîn creștere a numeroșiindicatori ai dezvoltări ieconomice și sociale, și celesituate în jumătatea estică aţării (Nord – Est, Sud - Est,Sud și Sud - Vest), mai putindezvoltate.

Urmare a apariţiei șidinamicii acestor procese,puse în evidenţă de analizeleeconomice și sociale, a foststabilit ca obiectiv global alPOR sprijinirea regiunilorrămase în urmă din punct devedere al dezvoltării, iar încadrul regiunilor întrucâtvamai prospere, a zonelor mai

slab dezvoltate, prinvalorificarea resurselor lorspecif ice, insuficientexploatate până în prezent,în vederea accelerăriicreșteri i economice aacestor areale.

Principala cale identificatăpentru atingerea acestuiobiectiv o constituie alocareadiferentiată pe Regiuni afondurilor, în funcţie degradul general de dezvoltareal Regiunilor și anume, inversproporţional cu marimeaPIB/locuitor, astfel încâtRegiunile mai puţindezvoltate să beneficieze,proporţional, de o alocarefinanciară mai mare. Acestefonduri vor fi utilizate pentrufinanţarea unor proiecte cuimpact major asupradezvoltării regionale și locale:reabilitarea și modernizareainfrastructurii de transport,educaţionale și de sănătate,îmbunătătirea mediului deafaceri prin dezvoltareastructurilor de sprijinire aafacerilor (parcuriindustriale, tehnologice,logistice, de afaceri etc.) șispri j inirea iniţiativelorîntreprinzătorilor particulari,valorificarea potenţialuluituristic și cultural prinsprij inirea dezvoltari iinfrastructurii turistice și ainiţiativelor antreprenoriale înacest domeniu, sprijinireadezvoltării centrelor urbanecu potenţial de creștereeconomică, pentru a le creacondiţii să acţioneze camotoare ale dezvoltări iregionale și locale.

Obiective specifice:· Îmbunătăţirea gradului

general de atractivitate șiaccesibilitate a regiunilor

· C r e ș t e r e acompetitivităţii regiunilor calocaţii pentru afaceri

· V a l o r i f i c a r e apotenţialului turistic, istoric șicultural al regiunilor șicreșterea contribuţieiacestor domenii ladezvoltarea regiunilor

· Creșterea roluluieconomic și social alcentrelor urbane

În conformitate cudeclaraţi i le MinistruluiDezvoltării și LucrărilorPublice, Laszlo Borbely,“Programul OperaţionalRegional este în grafic”.Ministerul Dezvoltării șiLucrărilor Publice are unportofoliu de 90 de proiectecare au fost pregătite prinprogramul PHARE. Astfel,aceste proiecte vor putea fidemarate imediat, în primaetapă a aplicării ProgramuluiOperaţional Regional,începând din luna iulie.

Dat fiind că absorbţiafondurilor europene alocateProgramului OperaţionalRegional va începe din a douajumătate a anului, Româniava face eforturi săcheltuiască în acest an circa400 de milioane de euro, dincele 4,4 miliarde alocate petoată perspectiva financiară2007-2013.

Programul OperaţionalRegional planifică investiţiabanilor alocaţi României dinFondul European deDezvoltare Regională. La cei3,7 miliarde de euro dinacest fond se adaugăcofinanţarea naţională învaloare de 713 milioane deeuro, bani care vor f idirecţionaţi pentru finanţareacatalizatori lor creșteriieconomice: dezvoltareainfrastructurii regionale șilocale și îmbunătăţireamediului de afaceri.

POR acordă prioritatedezvoltări i regiunilordezavantajate ale României,pentru a echil ibradisparităţi le existente.Proiectele finanţate prin PORsunt cele ale căror obiectivese încadrează într-una dinaxele prioritare aleprogramului. Acestea suntșase: infrastructura detransport regională și locală,infrastructura socială,mediul de afaceri, turismul,

dezvoltarea urbană durabilă,iar o parte din bani vorfinanţa partea de asistenţătehnică necesarăimplementării POR.

Astfel, proiectelefinanţabile din POR vorinclude reabilitări de drumuriregionale și locale, inclusivcenturi ale orașelor,îmbunătăţiri aleinfrastructurilor de sănătate,asistenţă socială saueducaţie, dezvoltareastructurilor de sprijinire aafacerilor sau reabilitareasiturilor industriale.

Pentru dezvoltareaturismului POR va finanţarestaurarea sau întreţinereasituri lor de patrimoniucultural naţional,modernizarea infrastructuriispecifice turismului, inclusivstructuri de cazare, sauamenajarea siturilor turisticenaturale. Pentru dezvoltareaurbană se vor putea reabilitastructuri urbane degradate,se vor putea investi bani înserviciile urbane sau chiarreabilita și reconverti clădiriabandonate din orașe.

Cei care pot depuneproiecte pentru finanţareprin POR sunt atât actoripublici precum și privaţi:autorităţi publice, organizaţiineguvernamentale sausocietăţi comerciale.

POR a fost elaborat deMinisterul Integrări iEuropene, instituţie care vafi responsabilă și deimplementarea sa. Pentru aatinge o rată cât mai bunăde absorbţie a fondurilorMinisterul Integrări iEuropene are deja proiectepregătite pentruimplementare imediată.Portofoliul de proiecte carepot demara în 2007 încadrul POR se ridică laaproximativ 400 milioane deeuro.

Sursa:www.mie.ro; www.gov.ro

HERMES CONTACT8

Un nou produs oferit deCentrul Zonal de Informare și VânzareMaramureș în domeniul standardizării

CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ- Busola Dvs. în afaceri!

NOU!

Mulţi doresc să implementeze unul saumai multe sisteme de management. Darcum să facă acest lucru ? Standardele neghidează, ne furnizează principiile șicerinţele sistemului de management, neajută să privim corect problemaimplementării unui asemenea sistem.

- Dar cum realizăm efectiv acest lucru?- Cum proiectăm un sistem de

management ?- Cum elaborăm procedurile ? Ce

scriem în ele?La toate aceste întrebări, și nu numai,

răspunde produsulCerinţele familiei ISO 9000 privind

implementarea unui sistem demanagement al calităţii în organizaţie.Ghid pentru realizarea documentaţiei desistem,

realizat de ASRO, produs care vine însprijinul dumneavoastră cu detaliireferitoare la:

- abordarea tematică și pragmatică amanagementului calităţii

- cerinţele standardului SR EN9001:2001

- etapele implementării unui sistem de

management al calităţii în organizaţiadumneavoastră prin prisma lui SR ENISO 9001:2001

- modul de desfășurare a audituluiintern în cadrul organizaţieidumneavoastră conform SR EN ISO19011:2003

- modul de realizare a manualuluicalităţii (inclusiv politica în domeniulcalităţii, cu exemple practice), cerinţăexpresă a SR EN ISO 9001:2001

- modul de realizare a procedurilor desistem cerute de SR EN ISO 9001:2001(cuexemple practice)

Pe lângă întreaga gamă de standarde (14standarde) indispensabile implementăriiunui sistem de management al calităţiinecesar unei organizaţii aflate la începutde drum, în acest nou produs oferimexemple concrete, cu numeroaseobservaţii și explicaţii amănunţite,referitoare la documentaţia unui sistem demanagement al calităţii (SMC) –manualul calităţii, proceduri de sistem,politica calităţii.

Exemplele de manual al calităţii și deproceduri de sistem, editate în formatul

word, vă permit modificarea și prinurmare adaptarea ușoară la cerinţelespecifice organizaţiei dumneavoastră.

Produsul este realizat în formatelectronic, ușor de utilizat, cu legăturielectronice între diferite elementeprezentate. În acest fel orice organizaţieva putea, cu ușurinţă, să elaboreze și săimplementeze un sistem de managemental calităţii eficace, cu o documentaţieadecvată în vederea certificării.

Cu numai 665 lei (TVA și taxe poștaleincluse) puteţi avea acest valoros Ghid peCD.

Plata, se poate face fie direct la casieriaCCI Maramureș, fie prin ordin de plata(Cont – RO87 BPOS 2500 3069 593ROL01 BANC POST SA Baia Mare,cont BRD-GSC Baia Mare: RO67 BRDE250S V145 6590 2500 sau contTREZORERIE Baia Mare: RO86 TREZ4365 069X XX00 1211). Dacă plătiţi prinordin de plată, vă rugăm să transmiteţiordinul de plată vizat de bancă pe fax șisă confirmaţi telefonic transmiterea lui.Informaţii suplimentare la sediul CCIMaramureș (tel, fax, e-mail din antet), et.3, cam. 9 – Mihail MĂRĂȘESCU.

TALON DE COMANDĂ

SC...................................…..…………………….... cod fiscal ……………………. adresa

……………………..………………..………..…… tel. ………………………, fax …..………….., e-mail

…………………….…………………… persoana de contact ……………………..…………… tel.

mobil…………………….…………… solicit Ghidul pentru documentaţia SMC pe CD.

Semnătura: Data:

Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru înfiinţarea societăţiiînfiinţarea societăţiiînfiinţarea societăţiiînfiinţarea societăţiiînfiinţarea societăţii dvs. sau pentru dvs. sau pentru dvs. sau pentru dvs. sau pentru dvs. sau pentru modificarea actelor constitutivemodificarea actelor constitutivemodificarea actelor constitutivemodificarea actelor constitutivemodificarea actelor constitutiveCAMERA DE COMERT ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘCAMERA DE COMERT ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘCAMERA DE COMERT ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘCAMERA DE COMERT ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘCAMERA DE COMERT ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ

vă oferă acumvă oferă acumvă oferă acumvă oferă acumvă oferă acum

CONSULTANŢĂ GRATUITĂCONSULTANŢĂ GRATUITĂCONSULTANŢĂ GRATUITĂCONSULTANŢĂ GRATUITĂCONSULTANŢĂ GRATUITĂșișișișiși

DOCUMENTATAŢII LA CHEIE LA PREŢURI MINIMEDOCUMENTATAŢII LA CHEIE LA PREŢURI MINIMEDOCUMENTATAŢII LA CHEIE LA PREŢURI MINIMEDOCUMENTATAŢII LA CHEIE LA PREŢURI MINIMEDOCUMENTATAŢII LA CHEIE LA PREŢURI MINIMETotul în maximTotul în maximTotul în maximTotul în maximTotul în maxim 24 de ore!

Informaţii la sediul nostru din Baia Mare, bd. Unirii, nr. 16, Tel. 0262 221510, fax: 0262 225794,persoană de contact: Claudia Dumitru, et. 1, cam 4

HERMES CONTACT 9

CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ- Busola Dvs. în afaceri!

Arbitrajul comercial o forma concretă, legală șioperativă de soluţionare a litigiilor comerciale

Procedura arbitrajuluicomercial, prin simplitatea,celeritatea si profesionalismularbitrilor, ofera satisfactie celorcare au folosit-o pentrusolutionarea litigiilor comerciale.În acest sens dorim sa vaprezentam în continuare uninterviu cu dl. Emil Margineanu -administrator al firmei ORGMANSRL

1. Ce reprezinta arbitrajulcomercial pentru firmaORGMAN SRL?

Arbitrajul comercial pentruORGMAN SRL Baia Mare areprezentat pâna nu demult,doar o formula pe care aminserat-o în contractelor noastrecomerciale si anume ca “oricelitigiu patrimonial decurgând dinrespectivul contract va fisolutionat pe cale amiabila, iarîn cazul în care acest lucru nueste posibil, se va apela laarbitrajul organizat de Curtea deArbitraj Comercial de pe lângaCamera de Comert si IndustrieMaramures, în conformitate cuRegulamentul si Regulile deprocedura arbitrala ale acesteiCurti. Hotarârea arbitrala estedefinitiva si obligatorie.”

Iata însa ca a sosit momentulîn care arbitrajul comercial adevenit o forma concreta desolutionare a unui litigiu pe care

- Interviu cu dl. Emil Mărgineanu - administrator al societăţii ORGMAN SRL -nu l-am putut rezolva pe caleamiabila. Abia atunci ne-am datseama ca Arbitrajul Comercialreprezinta o modalitate legala sioperativa, (daca o comparamca durata si costuri cu o actiunejudecatoreasca) de rezolvare alitigiilor dintre parti, persoanejuridice, în cazul în care acesteanu se pot rezolva pe caleamiabila.

2. Care sunt din punctul dvs.de vedere avantajele sidezavantajele proceduriiarbitrajului comercial?

Din punctul nostru de vedereavantajele procedurii arbitrajuluicomercial consta în:

* accesabilitate - oricepersoana juridica poate apela laarbitrajul comercial, cu conditiaca în contractele economiceîncheiate sa includa prevedereape care am mentionat-o maisus;

* costuri reduse si faptul nueste necesara apelarea la o altapersoana care sa reprezintefirma (avocat, jurist etc.) pentruca procedurile sunt foarte clarepentru toata lumea;

* operativitate - adica un timprelativ scurt cuprins întredepunerea cererii si obtinereaunei hotarâri (în comparatie cuo procedura judecatoreasca)

3. Ati avut recent un proces

la Curtea de Arbitraj Comercialde pe lânga Camera deComert si IndustrieMaramures. Cum vi s-a parutprocedura de lucru siactivitatea în general alacestei Curti?

A fost o experientainteresanta, deoarece a fostpentru prima data în zece ani deactivitate, în care prevedereacontractuala de care am vorbitmai sus a devenit efectiva.Procedura mi s-a parut extremde simpla: am depus cererea sidocumentele însotitoare, amales dintr-o lista arbitrul pe carel-am considerat cel mai potrivitpentru a solutiona litigiul, amplatit taxa de arbitrare si lucrurileau mers de la sine, citatie,prezentare la sediul Curtii,întrevedere, prezentaredocumente suplimentare sijudecata. Fara spectatoriprezenti tot timpul în sala dejudecata, fara stresul sipierderea enorma de timp si debani pe care le-am fi avut încazul apelarii la o instanta dejudecata. A urmat apoi primireahotarârii arbitrale, ale careiputeri sunt identice cu celepronuntate de instantele dejudecata. Consider ca pentrusolutionarea litigiilor comercialetoata lumea ar trebui sa apeleze

la Curtea de Arbitraj Comercialsi nu la instantele de judecata,tocmai datorita avantajelor pecare procedura acestei Curti leofera tuturor societatilorcomerciale, indiferent daca suntsau nu membri ai Camerei deComert si Industrie Maramures.

4. Ce recomandari avetipentru administratoriisocietatilor comerciale înlegatura cu prevenirea sisolutionarea eventualelorlitigii cu partenerii lor deafaceri?

Dupa experienta pe caretocmai am avut-o,recomandarea mea pentru totiadministratorii societatilorcomerciale este de a-si insera încontractele comercialeprevederea privind solutionareaeventualelor litigii prin Curtea deArbitraj Comercial Maramuresde pe lânga Camera de Comertsi Industrie Maramures,indiferent de faptul ca firmele cucare încheie contractecomerciale au sau nu sediul înBaia Mare, indiferent ca au sediulîn România sau în alta tara.Aceasta este o garantie ca, încazul în care un eventual litigiucare nu poate fi solutionat pe caleamiabila, el va fi solutionat înmod operativ, cu obiectivitate siîntr-un termen acceptabil, prinCurtea de Arbitraj.

· Prezentare Etno Design - Grup ȘcolarIndustrie Ușoară

· Grupul Folcloric “Vlad jr”· Ansamblul “Voinicelul” Groși· Ansamblul “Plaiuri someșene” Fărcașa· Corala ArmoniaExpozanţii la târgurile Turism-Tradiţii-

Cultură și UE vine al tine acasă – Forumpentru IMM și-au prezentat pe parcursulcelor 3 zile de târg produsele și serviciilevizitatorilor specialiști și nespecialiști.

Expozanţi:

Urmare din pag. a 3-a

URISM

RADIŢII

ULTURĂ

REdiţia a IV-a

F o r u m p e n t r u I M M

Edi iaţ a II-a

♦ BRD - Groupe Societe Generale SAGrup Baia Mare♦ BCR Sucursala Judeţeană Maramureș♦ Fondul Naţional de Garantare a

Creditelor pentru IMM♦ ANTREC Maramureș♦ Asociaţia “Microregiunea de dezvoltare

economico - socială a Ţării Maramureșului”♦ Consorţiul “ACUM ÎN MARAMUREȘ”

(în curs de constituire) având ca membrii:- Asociaţia “Microregiunea de dezvoltare

economico - socială a Ţării Chioarului”- Asociaţia “Microregiunea de dezvoltare

economico - socială a Ţării Codrului”

- Asociaţia “Microregiunea de dezvoltareeconomico - socială a Ţării Lăpușului”♦ Banca Transilvania Sucursala Baia

Mare♦ Casa de Economii și Consemnaţiuni

(C.E.C.)♦ Centrul Judeţean de Conservare și

Valorificare a Tradiţiei și Creaţiei PopulareMaramureș♦ Eximtur SA♦ Grupul Școlar de Industrie Ușoară♦ Grupul Școlar Spiru Haret♦ Hermes Contact SA♦ Reprezentanţa ANT Maramureș♦ Teatrul Municipal Baia Mare

HERMES CONTACT10

HERMES CONTACT 11

O.R.C. Maramureș ne informează

Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureș prezintă:

Începând cu 1 ianuarie 2007, toţi operatoriieconomici înregistraţi în scopuri de TVA înRomânia, care efectuează schimburiintracomunitare de bunuri și a căror valoareanuală depășește pragurile stabilite de InstitutulNaţional de Statistică(INS) au devenit furnizoride informaţii statistice Intrastat.

Furnizorii de informaţii statistice Intrastattrebuie să completeze și să transmită electronicla INS, în fiecare lună, DECLARAŢIA STATISTICĂINTRASTAT, aferentă schimburilorintracomunitare de bunuri din luna respectivăpână la data de 15 ale lunii următoare

Intrastat(statistica comerţului intracomunitar)reprezintă, așadar, un sistem special pentrucolectarea datelor statistice de comerţ cu bunuriîntre statele membre ale Uniunii Europene.

Acest sistem are în vedere colectarea directă ainformaţiilor de la operatorii economici carerealizează activităţi de comerţ intracomunitar cubunuri înregistraţi ca plătitor de TVA în sistemulfiscal.

Pentru anul 2007, INS a stabilit un nivel alpragurilor statistice de 900.000 lei(RON) –aproximativ 1 milion Euro pentru expedieriintracomunitare de bunuri și de 300.000(RON)pentru introduceri intracomunitare de bunuri.

Sistemul StatisticDeclaraţiile Intrastat reprezintă baza realizării

statisticilor de comerţ exterior cu celelalte statemembre UE. Statisticile de comerţ internaţionalsunt importante atât pentru sectorul public cât șipentru sectorul privat, pentru factorii de deciziela nivel global, la nivelul UE, pentru fiecare statmembru și pentru operatorii economici.

Datele statistice detaliate privind schimburileDatele statistice detaliate privind schimburileDatele statistice detaliate privind schimburileDatele statistice detaliate privind schimburileDatele statistice detaliate privind schimburileeconomice dintre România și alte ţări ale lumiieconomice dintre România și alte ţări ale lumiieconomice dintre România și alte ţări ale lumiieconomice dintre România și alte ţări ale lumiieconomice dintre România și alte ţări ale lumiireprezintă un indicator al performatelorreprezintă un indicator al performatelorreprezintă un indicator al performatelorreprezintă un indicator al performatelorreprezintă un indicator al performateloreconomice ale tării.economice ale tării.economice ale tării.economice ale tării.economice ale tării.

La nivelul UE datele colectate prin sistemulIntrastat sunt necesare pentru monitorizareaPieţei Unice Europene, a economiei precum șipentru pregătirile negocierilor politice șicomerciale.

Volumul bunurilor expediate/introduse către/din alte ţări este un indicator util pentru evaluareași prognozarea dezvoltării infrastructuriitransporturilor și a altor domenii economice cecontribuie la buna realizare a comerţuluiinternaţional cu bunuri.

Mai mult, statisticile naţionale sunt transmisediferitelor organisme europene și internaţionale,cum ar fi Comisia Europeană, Divizia de Statisticăa Naţiunilor Unite, Fondul Monetar Internaţional,etc, pe baza cărora sunt create baze de datenecesare comparaţiilor internaţionale și proiectăriistrategiilor de dezvoltare pe termen mediu și lung.

Pentru operatorii economici privaţi,comercializarea unui anumit produs în cadrul UEpoate reprezenta un domeniu de interes pentru

planificarea strategiilor de investiţii, a strategiilorde dezvoltare etc.

Consiliul de Miniștri al UE a declarat căinformaţiile privind comerţul cu bunuri întrestatele membre sunt importante pentru evaluareadezvoltării Pieţei Unice. Aceasta trebuie să aibă labază informaţii detaliate de comerţ pentru a scoateîn evidenţă comerţul cu bunuri dintre comunitateși statele sale membre din diferite sectoare aleindustriei.

Declaraţia statistică Intrastat este declaraţiaobligatorie din punct de vedere legal pentrumișcările de bunuri între România și celelalte statemembre ale Uniunii Europene. Bunurile caresosesc pe teritoriul naţional al României din altestate membre ale UE sunt denumite introduceri,iar bunurile care părăsesc teritoriul naţional alRomâniei sunt denumite expedieri.

In scopul satisfacerii nevoilor utilizatorilor dedate statistice fără a impune obligaţii excesiveoperatorilor de comerţ intracomunitar cu bunuri,statele membre UE definesc in fiecare an praguristatistice exprimate în valori anuale ale comerţuluiintracomunitar cu bunuri, sub al căror niveloperatorii economici sunt scutiţi de a furniza oriceinformaţie pentru sistemul statistic Intrastat saupot să furnizeze informaţii simplificate.

Deci, un operator economic poate avea obligaţiade a declara date pentru sistemul Intrastat pentruambele fluxuri, pentru unul din fluxuri sau pentrunici unul din fluxurile comerciale în funcţie denivelul valoric al schimburilor intracomunitare.

Oficiul Registrului Comerţuluide pe lângă TribunalulMaramureș prin Biroul deasistenţă, asigură îndrumareaprealabilă privind formalităţilelegale pentru constituireasocietăţilor comerciale șimodificarea actelor constitutiveși redactarea documentelornecesare înregistrărilor.

Din 15.966 societăţicomerciale, cu obligaţiadepunerii situaţiei financiareanuale pe anul 2005, s-auconformat 9.710 societăţi, ceeace reprezintă 60,82%.Nedepunerea situaţieifinanciare anuale în termen de6 luni de la expirarea termenului,atrage după sine dizolvareasocietăţii conform art. 237 dinLegea nr. 31/1990 privindsocietăţile comerciale,republicată. S-a începutcampania de dizolvare asocietăţilor comerciale care nuși-au depus situaţiile financiareaferente anului 2005.

Pe lângă această sancţiune,în baza art. 41 pct. 2 lit. g din

Legea contabilităţii nr. 82/1991,persoanele juridice suntpasibile de aplicarea amenzilorde la 2.000 lei la 30.000 lei.

În conformitate cu disp. art.237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, republicată, societăţilecomerciale cu răspunderelimitată, societăţile pe acţiuni șisocietăţile în comandită peacţiuni, au obligaţia depuneriisituaţiei financiare anuale laOficiul Registrului Comerţului.Dacă societatea are o cifră deafaceri de peste 10 milioane delei, este obligată să publice unanunţ in Monitorul Oficial, prinOficiul Registrului Comerţului.

Până în prezent s-au înaintatTribunalului Maramureș peste540 cereri de dizolvare pentrusocietăţile comerciale care nuau depus situaţia financiară peanul 2005.

Informăm societăţilecomerciale ca, în cazul în caresunt citate în instanţă pentrunedepunerea situaţiilorfinanciare aferente anului2005, să se prezinte la data,

ora și locul specificate în citaţiepentru a dovedi că au depusaceste acte, pentru a nu sepronunţa o sentinţă dedizolvare.

Nu se face dovada depuneriisituaţiilor financiare la OficiulRegistrului Comerţului, ci îninstanţă!!!

De asemenea, s-a demaratacţiunea de dizolvare asocietăţilor pe acţiuni și încomandită pe acţiuni care nuși-au majorat capitalul social laminim 90.000 RON. In aceastăsituaţie se află 61 societăţi.

În perioada 01.01.1991 -31.05.2007, în RegistrulComerţului Maramureș s-auefectuat 157.905 operaţiuni, dincare 51.859 înmatriculări,89.461 menţiuni, 16.585 radieri.

Ponderea înmatriculărilor oconstituie S.R.L. 16.995 (53,51%)și persoane fizice autorizate înbaza Legii nr. 300/2004 (AF/PF)13.551 (43,26%).

În intervalul 01.04.2007-31.05.2007, s-au efectuat 127operaţiuni, din care 336

înmatriculări, 895 menţiuni și40 radieri.

Capitalul străin investit înjudeţ în perioada 01.01.1991-31.05.2007 este de 60.797.200USD și 11.915.432 RON la unnumăr de 153 societăţi. Dinpunct de vedere al capitaluluiinvestit în USD, pe primele treipoziţii se situează: Olanda,Turcia, Insulele Bermude. Dinpunct de vedere al număruluide societăţi cu aport de capitalstrăin, primele trei ţări sunt:Italia, Germania, Austria.

În luna mai 2007 numărulsocietăţilor cu aport de capitalstrăin constituite, a fost 18 iarvolumul capitalului străininvestit în această perioadă afost de 40410 RON.

În luna mai 2007 s-au operat40 radieri, din care 36 AF/PF și4 societăţi comerciale, motivulradierii fiind retragereaautorizaţiei, schimbare sediu înalt judeţ, reorganizare.

Valer Merci - Director ORCMaramureș

HERMES CONTACT12

CERERE - OFERTĂ prin Centrul de Promovare și Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare și Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare și Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare și Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare și Informaţii de Afaceri

al C.C.I. Maramureș, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureș, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureș, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureș, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureș, tel/fax: 0262-225794

(Când solicitaţi informaţiile faceţi trimitere la numărul de referinţă din paranteza cererii/ofertei)

COLEGIUL REDACŢIONAL: ing. GHEORGHE MARCAȘ director; ec. MARIA

MORCOVESCU membru, ec. FLORENTIN TUȘ membru.

SEDIUL REDACŢIEI: C.C.I. Maramureș, Bd.Unirii nr. 16, 430232 Baia Mare.Tel.:0262-221510, 223203; e-mail: cci_mm@ccimm.ro, www.ccimm.ro, www.proafaceri.ro

Tehnoredactare computerizată: EUGENIA SĂLĂJANU

Tiparul : Editura Chamber's Services S.R.L.

CONTACT

hermes

C.C.I. Maramureș - Busola dumneavoastră în afaceri !

ISSN 1221-0455

• Din străinătate

CERERI

ALBANIA♦ Firmă din Albania solicită cherestea

din rășinoase, cantitate 500 mc/lună șibușteni de rășinoase, cantitate 1000 tone/lună (4379)AUSTRIA♦ Firmă austriaca caută furnizori

interesaţi de un parteneriat de lungădurată, care să poată furniza anual cca35.000 până la 40.000 cbm decherestea, respectiv lemn rășinoase, înspecial cu dimensiunile de 15/18/22 mmși /sau elemente de paleţi și/sau paleţifinisaţi. Firmă poate fi contactata in limbilegermană/engleză/slovenă. (4373)EGIPT♦ Firmă din Egipt solicită lemn și

produse prelucrate din lemn. (4359)FINLANDA♦ Firmă din Finlanda caută furnizori de

accesorii pentru saune(ciubere/găleţi,linguri mari, termometre, hidrometre,clepsidre, băncuţe sau scaune de saună,prosoape, halate baie, papuci) (4376)FRANŢA♦ Firmă din Franţa solicită import de

velură pentru scaune de autobuz. (4367)♦ Firmă din Franţa solicită încălţăminte

de damă. (4374)♦ Firmă din Franţa solicită forţă de

muncă în lucrări de construcţii-montaj însubantrepriză (4377)♦ Firmă din Franţa dorește să realizeze

subcontractare marochinărie: genţi dingama superioară și de lux (4378)IRAN♦ Firmă din Iran solicită 500 seturi

compresoare pentru sistemele de aercondiţionat ale microbuzelor. (4402)ISRAEL♦ Firmă din Israel solicită pene și/sau

fulgi de gâscă (4382)♦ Firmă din Israel solicită rumeguș și

talaș (4383)KENYA♦ Firmă din Kenya solicită cooperare în

realizarea unei fabrici de ghips cu utilizaremedicală în Kenya, materiale, scule șiechipamente medicale (4381)♦ Firmă din Kenya solicită: nitrat de

calciu, nitrat de potasiu, nitrat demagneziu, sulfat de magneziu, MKP 53-34, NPK 25:5:5. (4389)KUWEIT♦ Firmă din Kuwait solicită

medicamente de uz veterinar. (4386)♦ Firmă din Kuwait solicită piele de vacă

sau capră, finisaj normal, pentru producţiade încălţăminte. (4401)LIBAN♦ Firmă din Liban solicită panouri

prefabricate pentru construcţii din rășinăspecială ranforsată cu oţel beton (4390)♦ Firmă din Liban solicită: sticle de

diferite cantităţi, accesorii și mobilă pentrubucătărie, băuturi locale, alcoolice șinealcoolice, vin îmbuteliat și în vrac.(4394)♦ Firmă din Egipt solicită bare din cupru,

oţel și aluminiu (4395)LIBIA♦ Firmă din Libia solicită orz pentru

animale - grad 1 si grad 2, nutreţuricombinate (4384)NIGERIA♦ Firmă din Nigeria solicită import mașini

agricole și tractoare. (4396)♦ Firmă din Nigeria solicită import de

produse farmaceutice și cosmetice (4397)♦ Firmă din Nigeria solicită import de

scule pentru domeniile mecanic/electric(4398)♦ Firmă din Nigeria solicită import xylena

în cantitate de 2 containere la fiecare 30zile, import butyle glycol(3 containere lafiecare 60 zile), import trietilene glicol (3containere la fiecare 60 zile) (4399)♦ Firmă din Nigeria solicită

medicamente pentru domeniul veterinar(4400)POLONIA♦ Firmă din Polonia solicită vase

emailate pentru uz casnic. (4387)♦ Firmă din Polonia solicită vată

minerală, poliuretan, var, gips, obiectesanitare, blocuri ceramice pentruconstrucţii (4388)♦ Firmă din Polonia, important

distribuitor de unelte mecanice și electrice,solicită markere pentru lemn, beton șizidărie. (4392)♦ Firmă din Polonia solicită investiţii în

România pentru fabricarea de rulouripentru ferestre. (4393)S.U.A.♦ Firmă din SUA solicită jucări i;

minimodele și modele similare pentrudivertisment, animate sau nu; jocurienigmistice (puzzle) de orice fel. (4368)♦ Firma din SUA solicită castraveţi,

ardei, varză murată, alte legumeconservate, gemuri, dulceţuri. (4375)SLOVENIA♦ Firmă din Slovenia dorește achiziţie

șase sortimente de napolitane în condiţiaEx Works fabrica România, iar cantitateaeste de un camion pe săptămână cu livraresăptămânală până la sfârșitul anului.(4369)♦ Firmă din Slovenia solicită ciuperci

Champinion conservate cu diametrul decel putin 4 cm, ambalate în borcane desticlă de capacitate 680 gr cu capacmetalic. Cantitatea anuală este de 1camion pe lună. (4369)♦ Firmă din Slovenia solicită material

textil din bumbac care are tipărit diversedesene. Materialul este folosit laconfecţionarea șorţurilor de damă pentrubucătărie. Cantitate lunară solicitată:10000 metri de material cu livrare înbaloţi. (4370)♦ Firmă din Slovenia solicită furnir de

rulaj sau tehnic din fag sau stejar. (4371)Firmă din Slovenia solicită cherestea destejar, cireș și salcâm . Cantitate lunarăsolicitată: 60 mc cherestea. (4372)♦ Firmă din Slovenia solicită hârtie de

ziare - maculatură, cantitate 500-1200tone/lună (4380)TUNISIA♦ Firmă din Tunisia solicită: sulfat de

sodiu, persulfat de sodiu, acid sulfo nitric,sulfit de sodiu, sulf micronizat, sulfat decupru, sulfat de potasiu. (4391)

COOPERARI

FRANTA� Firmă producătoare de mașini

unelte, studiază posibil itateasubcontractării în România a unorcomponente mecano-sudate pe baza deţevi. Componentele au lungimi intre 3 si10 metri, iar prelucrarea lor presupuneoperaţii de frezare, găuriri și filetare, avândunele zone acoperite cu masticuri. Deasemenea, firma are în vedere și realizareade subansamble din aceste componente,ceea ce presupune și componente montaj,cablaj pneumatic si electric. (4365)� Fiind o agenţie specializată în

produse de ambalaj, cu acoperire înîntreaga Franţa, firma își oferă serviciilede reprezentare a unui producător de sacimari din polipropilenă. În același timp,agenţia își exprimă disponibilitatea de adiscuta colaborări și pe alte produse.(4366)

OFERTE

LIBAN� Firmă din Liban oferă la export

gresie, faianţă, articole sanitare și deamenajări interioare din rășină specială.(4385)