Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 203 mmiieerrccuurrii 26.08.2009

16 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009

Rozmarin pentru frumuse\eRozmarinul este o plant[

medicinal[ folosit[ de mii de anipentru tratarea bolilor digestive.Condiment apreciat, rozmarinuls-a dovedit a 2 bene2c asupra2catului ;i bilei.

Din rozmarin po\i ob\ine unulei tonic ;i astringent, care sefolose;te at]t pentru organeleinterne, c]t ;i pentru p[r ;i piele.Pentru o masc[ de sear[revitalizant[- se amestec[ 2-3

linguri ulei de rozmarinconcentrat, miere ;i suc decastravete.

Pentru p[r - se amestec[ 500g de ap[ 2erbinte cu 2-3 linguriulei de rozmarin ;i 50 g borax(borat de sodiu). Astfel se ob\inecel mai bun tratament pentru`ngrijirea p[rului. Rozmarinul`nt[re;te r[d[cinile ;i ajut[ lacre;terea ;i str[lucirea 2rului dep[r.

Deodorantul ;i combatereatranspira\iei

Foarte multe persoane seconfrunt[ cu problema transpira\ieiexcesive. E bine de ;tiut c[ lasubsuori exist[ o gland[ ce eman[un miros foarte puternic, dar acestmiros poate 2 `nl[turat numai `ncazul ̀ n care acorda\i o mare aten\ieigienei personale.

~n primul r]nd, pe parcursul`ntregii zile, o persoan[ trebuie s[ sespele ori de c]te ori are posibilitatea.

Un al doilea aspect, care nu e delocde neglijat, este s[ foloseasc[ undeodorant sau un antiperspirant.Deodorantul mascheaz[ mirosul detranspira\ie, dar nu previneumezeala, pe c]nd antiperspirantulse opune producerii transpira\iei.

Folosi\i deodorantele sauantiperspirantele, 2e sub form[ despray, roll-on, stick sau crem[ doardup[ toaleta cotidian[.

S[punul de bebelu;i, ideal lademachiere

Oric]t de obosit[ te sim\i, sear[de sear[ trebuie s[ te demachiezi`nainte de culcare, indiferent dac[pe timpul zilei ai fost sau numachiat[. Nu uita c[ praful, fumulsau polenul nu fac altceva dec]t s[murd[reasc[ pielea, decidemachierea de sear[ e c]t se poatede indicat[. Cel mai bine ar 2 s[

folosi\i un s[pun pentru bebelu;ipentru a cur[\a tenul. Dup[demachiere fa\a trebuie sp[lat[ cuap[ curat[ sau ;tears[ cu o lo\iunef[r[ alcool, menit[ s[ `ndep[rtezeurmele cremei demachiante. Pielease men\ine s[n[toas[ ;i plin[ devia\[ numai dac[ este mereu curat[.

Ioana P.

Strategii de men\inere agreut[\ii ideale

~n momentul ̀ n care iei deciziac[ dore;ti cu orice pre\ s[ scazi `ngreutate, adic[ s[ urmezi cus2n\enie o cur[ de sl[bire, trebuies[ ;tii c[, potrivit nutri\ioni;tilor,atingerea ;i mai ales men\inereaunei greut[\i ideale e unangajament pe via\[, care necesit[adoptarea unui stil de via\[ s[n[tos.

~n primul r]nd, trebuie s[ ;tii c[exerci\iile, schimb[rile din farfuriefunc\ioneaz[ mult mai bine ̀ n cazulsc[derii ̀ n greutate pe termen lung,deci e recomandat s[ nu te a;tep\ila modi2c[ri spectaculoase pe

termen scurt. La 2ecare mas[trebuie s[ m[n]nci ̀ ncet, s[ mestecifoarte bine, ca s[ creasc[ senza\ia desa\ietate.

Trebuie s[ m[n]nci devreme ;is[ ̀ ncerci s[ ingerezi caloriile p]n[cel t]rziu la ora 17. Consumul deap[ are efecte spectaculoase, iardac[ `ntre mese sim\i c[ mori defoame, bea unul sau dou[ pahare cuap[. Felul doi de m]ncare ar trebuio vreme uitat sau "transformat" `npe;te ;i legume. Pe primul loc puneo supic[ limpede de legume.

Ioana V.

SShhaarroonnSSttoonnee

““AAmm 5511 ddee aannii,,;;ii ccee ddaacc[[??””

ppaaggiinniillee 88--99

2 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009S[n[tate

Director general -D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Ce ne tulbur[ somnul`n fiecare noapte?

Insomnia este o boal[ des`nt[lnit[ `n ultima perioad[,&ind cea mai frecvent[tulburare a somnului. Ea semanifest[ at]t prindi&cult[\ide a dormi, c]t ;i prin trezirifrecvente `n timpul nop\ii.

Un adult s[n[tos trebuie s[doarm[ `n general 6-8 ore din 24,iar copiii ceva mai mult. Exist[`ns[ persoane care au nevoie demai pu\ine ore de somn, dar astfelde cazuri sunt excep\ii.

Lipsa de magneziu poateaduce o serie de efecte negativeasupra organismului, printre care;i tulburarea somnului. Pentru aevita ca aceast[ lips[ demagnezius[ ne alunge somnul, e bine s[consum[m alimente ce con\inmagneziu, cum sunt nucile,alunele sau bananele. Magneziuleste prezent ;i `n cereale, fructeuscate, ap[mineral[ sau ciocolat[,dar ;i sub form[medicamentoas[.

Cofeina, care se reg[se;te `ncafea, b[uturi carbogazoase sauenergizante, consumat[ pestem[sur[, aceasta are un efectnelini;titor ;i ne deterioreaz[somnul.

Stresul. G]ndurile,problemele ;i grijile din timpulzilei ne in?uen\eaz[ somnul.Dac[`n unele cazuri stresul nestimuleaz[ `nmod pozitiv> atuncic]nd suntemobosi\i, poate devenio surs[ de perturba\ie.

Plantele. Noaptea planteleconsum[oxigen ;i elimin[ dioxidde carbon care pot provocatulbur[ri de somn, deci e indicatsa nu dormim cu ?ori `n camer[.

Alcoolul. Consumul acestuia

trebuie evitat pe c]t posibil seara,deoarece ne alung[ somnul.Alcoolul solicit[ foarte mult>catul, care `l preia. P]n[ c]nd>catul nu termin[ procesul, niciorganismul nu se poate bucura de

odihn[.

Ce m[suri lu[m?|i se `nt]mpl[ s[ vi obosit de

la servici ;i s[ nu po\i dormi. Iat[c]teva sfaturi ce \i-ar putea > defolos<- renun\[ la cafea, cofein[- bea o can[ de lapte cald `naintede culcare-creeaz[-\i o atmosfer[ relaxant[`n dormitor- pe timp de var[, `ngrije;te-te ca`n dormitor s[ >e r[coare, iar petimpul iernii, s[ >e cald- `nainte de culcare po\i facec]teva exerci\ii- dac[ suferi de insomnie nudormi dup[-amiaza

Se recomand[ o baie cald[`nainte de culcare, temperaturacorpului scade `ncet pentru a intra`n procesul normal al somnului.Temperatura camerei trebuiereglat[ `n func\ie de circuitulnostru sanguin ;i `n func\ie depreferin\e.

Hainele cu care dormimtrebuie s[ >e u;oare, largi ;icomode.De preferat sunt cele dinbumbac sau m[tase, `n schimbtrebuie evitate cele din nylon sau>bre sintetice pentru c[ irit[ pielea;i opresc evaporarea transira\iei.

Ar trebui pe c]t posibil s[respect[m aceea;i or[ de somn `n>ecare sear[, iar momentul idealal somnului `l putem avea `naintede ora 23.

D.T.

C]te ceva despre semnifica\ia viselorOamenii de ;tiin\[, `n special

psihologii, au emis o serie deexplica\ii cu privire la motivulpentru care vis[m ;i semni>ca\iaviselor. Una dintre explica\iisus\in[ c[ sunt legate deevenimente importante petrecute`n ultimele dou[ zile. ~n timpulsomnului,mintea a?at[ `n stare deincon;tien\[ revede acesteevenimente.

Ea `ncearc[ s[ exprimeg]nduri ;i dorin\e pe care lereprim[ c]nd e treaz[. Visele suntsimboluri ale dorin\elor ;i ideilorpe care le reprim[m atunci c]ndsuntem treji. Majoritatea acestor

impulsuri sunt de natur[ sexual[.O alt[ explica\ie a viselor a fost

`ndep[rtarea tensiunii ;i adezordinii din creier permi\]ndu-i acestuia s[ sorteze informa\iileadunate `n timpul zilei. De-alungul zilei creierul prime;te at]tde multe informa\ii, `nc]t arenevoie de timp ;i lini;te pentru ale sorta ;i a decide care dintre eletrebuie p[strate.

~n pro>da tuturor cercet[rilor;i experimentelor, exist[ relativpu\ine informa\ii cu privire lamodul in care este controlatsomnul ;i care este utilitatea sa.

Ionu\ B.

Informa\ia zilei 3Miercuri 26 august 2009 S[n[tate

Vinetele ne cur[\[ficatul de toxine

~n Evul Mediu v]n[ta eraconsiderat[ o plant[decorativ[, iar `n zilelenoastre a ajuns una din celemai importante legume. Esteo plant[ erbacee, anual[,legumicol[, cu valoareterapeutic[, originar[ dinIndia ;i Birmania, undecre;te `n stare s[lbatic[.Legum[ foarte gustoas[,v]n[ta este considerat[ despeciali;tii `n medicinanaturist[ un adev[rat izvorde s[n[tate.

Vinetele con\in pe l]ng[volumul foarte ridicat de ap[(93%), amidon, calciu (pentrusistemul osos), potasiu (necesar`n stimularea inimii), sodiu,magneziu (pentru combatereastresului), fosfor, vitaminele A ;iC (pentru sistemul imunitar), B1,B2, B3, B6, PP ;i au o valoarecaloric[ redus[< 100 g v]n[t[furnizeaz[ numai 20 de calorii.Datorit[ propriet[\ilor sale -antianemic, laxativ, diuretic,calmant, stimulent hepatic ;i alpancreasului, consumareavinetelor este indicat[ pentruanemie, scrofuloz[, constipa\ie,eretism cardiac, insu>cien\asecre\iei urinare, dar ;i `n

numeroase alte afec\iuni.

Sezonul legumelor

Suntem `n plin sezon alvinetelor, acestea >ind la marec[utare `n aceast[ perioad[pentrupreparareamultor delicii culinare,cum sunt< zacusca tradi\ional[,m]ncarea de vinete, musaca devinete ;i altele. Salata de vineter]m]ne `ns[ la `ndem]na oric[reigospodine `n sezonul cald. De;icoptul acestora pare s[ >e di>cil

`ntr-o zi cald[ de var[, la >nal,salata de vinete `;i merit[ efortul,>ind gustoas[ ;i r[coritoare.Datorit[ con\inutuluimare de ap[;i >bre, vinetele calmeaz[ at]tfoamea c]t ;i setea. Se poate servisimpl[, cumaionez[ sau cu ceap[.

Con\ine antioxidan\i

Vinetele sunt indicate ;i `ncazul bolnavilor care sufer[ deafec\iuni ale nervilor, care artrebui s[ le consumem[car o dat[

pe s[pt[m]n[. Insomniile saust[rile de nervozitate pot >`nl[turate dac[ m]nc[m vinete.Aceste efecte se datoreaz[vitaminelor din grupul B, carecresc rezisten\a la stres ;i`mbun[t[\esc starea psihic[.Frunzele acestora sunt folosite `nterapii naturiste pentru calmareaarsurilor de soare, a absceselor ;ihemoroizilor> iar >brele din vinetein?uen\eaz[metabolismul, av]ndca rezultat sc[derea niveluluicolesterolului din s]nge.

Sucul este foarte bun pentrucur[\area >catului ;i apancreasului. Datorit[propriet[\ilor sale, v]n[ta prinantioxidan\ii puternici pe care-icon\ine, protejeaz[ celulelecerebrale. Potrivit unor studii,vinetele se plaseaz[ pe locul doidup[ varz[ `n prevenireacancerului. De aceea, consumullor este recomandat din ce `n cemai mult de c[tre speciali;tii dinmedicina naturist[.

Ultimele cercet[ri dindomeniul medicinei naturistearat[ c[ pentru prevenirea bolilorcardiovasculare, a obezit[\ii, acancerului ;i a `mb[tr]nirii,vitaminele din legume (mai alesdin vinete), sunt mai e>cientedec]t cele din fructe.

Dana Todea

Caisele, desert naturalCaisele au numeroase calit[\i

nutri\ionale. Atunci c]nd suntproaspete, caisele sunt bogate `nzaharuri naturale, vitamineleA ;iC,B2 ;i B3. De asemenea, caisele sunto surs[ excelent[deminerale< fosfor,calciu, >er etc.Dac[ sunt consumateuscate sau `n gemuri ;i dulce\uri,cantitatea de calorii cre;te, odat[ cuacestea cre;te ;i cantitatea de calciu,fosfor ;i >er. Speciali;tii sus\in c[s]mburii de caise, consuma\i zilnicajut[ laprevenirea cancerului.Uleiulde caise are propiet[\i sedative ;iajut[ la calmarea durerilor demu;chi, iar fructul `n sine combateanemia. Caisele trateaz[ constipa\ia;i ajut[ la digestie. Sucul de caise cuap[ ;imiere ajut[ la reducerea febrei,iar pulpa acestuia vindec[ arsurilede soare.

Strugurii cresc imunitatea~ncetul cu

`ncetul `n pie\e aparstrugurii, acelefructe delicioasecare ne plac tuturor.Strugurii suntgusto;i, dar pe l]ng[acest aspect,consum]ndu-i neajut[ s[ prevenim oserie de boli.Practic, o cur[ custruguri estebene>c[ pentrucre;terea imunit[\iiorganismului.Strugurii au unefect puternicdiuretic, recomandat pentrureducerea tensiunii arteriale, au

ac\iune tonic[ asupra >catului ;isunt ;i un cosmetic natural,men\in]nd tinere\ea pielii.

4 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009Tendin\e

Curentul retro`n vestimenta\ia ta de var[

Unele din croielile purtate acum20 sau 30 de ani, stiluri ;iimprimeuri se `ntorc `n vog[ ast[zi;i devin o nou[ dilem[ `n mod[.Important este s[ g[se;ti exactperioada `n timp `n care hainelepurtate te vor avantaja, spredeosebire de unele piese ;i tendin\emai noi. Nu trebuie s[ apelezi doarla magazinele vintage sau second

hand, po\i g[si haine cu tent[ retro`n magazine de orice fel, de la celeonline la cele de marc[.Fusta ampl[, cu talie `nalt[ vine

pe podiumuri `n multe variante,`ns[ cea inspirat[ din anii '50, carese opre;te la o palm[ sub genunchi,este una din cele mai frumoasemodalit[\i de a-\i purta dragosteafa\[ de moda retro. Compune o\inut[ cu fust[ ampl[ `n dou[nuan\e.Topul din m[tase vaporoas[,

legat cu un ;nurule\ `n jurul g]tuluieste una din cele mai frumoaseh[inu\e de var[ care ne-a r[mas"mo;tenire" din perioadaWoodstock-ului.Acest tip dedecolteu s-a transmis

nu doar la rochia lung[ cuimprimeu "s[lbatic", ci ;i la celemaisoGsticate modele de rochie desear[. Toate acestea sunt de \inutminte atunci c]nd ne `ntreb[m ces[ mai purt[m nou `n vara asta.Din anii '60 s-au preluat c]teva

trenduri de var[ care sunt perfectepentruplaj[ - costumul de baie retrocu bustier[ ;i croit ca pantalon `njurul ;oldurilor, un modextraordinar de chic de a eviden\ia

talia sau umerii frumos bronza\i.Poart[ o salopet[ trei sferturi

sau lung[, `n stilul anilor ’70, dinm[tase, cel mai Huid ;i r[corosmaterial, cu un accesoriu inedit –po;et[ plic supradimensionat[ sauo curea din piele cu \inte aplicate.Ochelarii de soare cu ram[ alb[ dinanii '60, o po;et[ sau o pereche

confortabil[ de `nc[l\[minte(balerini, sandale f[r[ toc, espadrile)imprimate cu bulinemici, discrete,geant[mare de plaj[ `n culori neon,care nu reHect[ soarele, ci doar suntpoten\ate de lumina acestuia, ;imaiales o p[l[rie cu boruri mari, suntgaran\ii c[ Riviera Francez[ s-a`ntors `n vog[.

Bulinele – un trend clasic care continu[ s[ surprind[A\i admirat piesele cu buline ale

colec\iei Commes des GarçonspentruH&M?Ave\i `ngarderob[celpu\in o e;arf[ `n buline sau chiar opereche de balerini? Atunci G\i pefaz[, designerii readuc `n prim planbulinele pentru vara 2009. De;i suntpracticun trendc]t sepoatedeclasic,`n Gecare sezon creatorii g[sesc noi;i noi metode prin care s[ nesurprind[.Anul acesta, House of Holland,

MichaelKors,Marni,Betsey Johnsonpropun imprimeuri juc[u;e cubuline, foarte, foarte mari ;i c]t maicolorate. Bulinele sunt o idee foartebun[ ;i pentru pantoG> at]t BetseyJohnson c]t ;i Marc Jacobs (pentrucolec\ia Marc) au propus pantoG cubuline.Valentino propune o rochie

clasic[ alb[ cu buline micu\e, dintr-un material Huid pentru \inutele desear[. Unele vedete au adoptat ;i eleacest trend< c]te o e;arf[, ocombina\ie bluz[-fust[ (JenniferConnely),un topcu jean;i (CameronDiaz), o c[ma;[ cu pantaloni albi(Victoria Beckham) ;i desigurmulterochi\e cu buline.

Informa\ia zilei 5Miercuri 26 august 2009 Frumuse\e

Artade a te parfuma

Este esen\ialmodul `n carecombini ceea ce e;ti cu ceea ce`\i aduce `n plus aromaparfumuluipecare `l folose;ti.Decelemaimulteori, alegiunparfum pentru c[ \i-a pl[cutmirosul sau pentru c[ ;tii cebine se potrive;te uneiprietene,daroareacestedetaliisunt su ciente?

Cum alegi parfumul t[u?

Parfumul este o not[ personal[,care trebuie s[ se asocieze cupersoana ta. Ideal este s[ folose;tipatru, maxim ;ase parfumuri.Conform sfaturilor speciali;tilorfrancezi de la Comitetul Francez alParfumului, parfumurile trebuieadaptate anotimpului rece (iarn[ ;itoamn[) ;i cald (var[ ;i prim[var[).Aromele care sunt purtate ziua

trebuie s[Gediferitedecele care suntpurtate seara. Baza tuturorparfumurilor tale trebuie s[corespund[, s[ Ge identic[, pentru aexista o similitudine, un punctcomunal tuturoraromelorpecare lefolose;ti. Comitetul Francezrecomand[ folosirea unui parfumvreme `ndelungat[ (`ntre5 ;i 10ani).Tot el recomand[ schimbarea linieide arome la Gecare decad[ nou[ dev]rst[. ~n intervalul 20 ;i 30 de ani,parfumul ideal nu se mai potrive;tecu cel al decadei 40-50.Parfumul trebuie s[ se

potriveasc[ stilului t[u de a G, dar ;i

felului `n care te `mbraci, trebuie s[Ge adaptat muncii ;i preocup[rilortale. Ideal ar G s[ existe o liniecomun[ `ntre deodorant, s[pun,laptele de corp ;i parfumul pe care `lfolose;ti.

Aroma pe care o eman[un parfum variaz[ `nfunc\ie de detaliilebiologice

Hormonii feminini, a c[rorconcentra\ie variaz[ pe parcursulciclului lunar, modiGc[ aromaparfumului. ~n plus, stresul,desc[rc[rileGziologicedeadrenalin[din organism (`n timpul unuimoment de spaim[, enervare saupanic[)modiGc[ ;i intensiGc[aromaparfumului t[u. Temperaturaexterioar[ este capabil[ s[ modiGcearoma unui parfum. Ceeace m[n]nci inHuen\eaz[ notaparfumului iar natura pigmentuluireHect[diferit oarom[-deexemplu,pielea ro;catelor miroase diferit decea a blondelor.

Sim\ul mirosului – unsim\ special

Femeile au sim\ul olfactiv multmai dezvoltat dec]t b[rba\ii.Memoriaolfactiv[estemaiputernic[dec]t cea vizual[ ;i, `n plus, nudispare. |inem minte perfectmirosurile din copil[rie. Un miroseste capabil s[ readuc[ `nmemorie o

amintire veche, pe care o credeaiuitat[.Mirosul are o puternic[ `nc[rc[tur[afectiv[ ;i poate stimula sau inhibaapetitul sexual. Alege-\i parfumul\in]nd cont de toate acestea.Cump[r[ din magazine specializate;i renun\[ la falsuri, oric]t ar G detentante din punctul de vedere alpre\ului.

O iubire de durat[...

Te `ndr[goste;ti iremediabil deparfumul t[u, rela\ia baz]ndu-se pereciprocitate. Tu `l iube;ti, iar el tepune `n valoare. "Oriundemerg,m[simt `mbr[\i;at[" - este fraza celebr[a lui Coco Chanel, referitoare laparfumul s[u preferat.

Secrete ;i sfaturi

Accept[ sfaturile specialistuluidinparfumerie,pentruc[el ;tie ce tipde parfum se potrive;te felului t[ude a G. Parfumeaz[-te pe piele, `nzonele vascularizate – `ncheieturilem]inii, `n spatele genunchiului, subs]nul st]ng, `n dreptul inimii, pe g]t,`n zona carotidelor. Te mai po\iparfuma;ipep[r–persist[maimult,dar ;i pe hainele de blan[ – efectuleste de lung[ durat[.Nu te parfuma pe pielea ud[ sau

pe haine – se pot p[ta.Perlele ;i chihlimbarul p[streaz[aroma parfumului.Dac[ folose;ti constant acela;iparfum, el se simte ;i dac[ nu-lfolose;ti zilnic, pentru c[ intr[ `nstructura pielii tale.Este extrem de feminin s[ Girecunoscut[dup[parfum;idac[e;ticonstant[ `n folosirea unor arome,acest lucru devine o semn[tur[ a ta.Nu te parfuma sub bra\ ;i dup[

ureche – secre\iile altereaz[mirosul,iar rezultatul nu este pl[cut. Po\ifolosi, dac[ `\i place, chiar ;i unparfumb[rb[tesc - uneori este chiarfoarte ;ic,mai ales dac[ `l adaptezi lao \inut[ sobr[.La mijlocul zilei, `mprosp[teaz[parfumul cu o singur[ pulverizare.Aten\ie< diminea\a ;i seara, acela;iparfum miroase diferit. Aroma sesimte cu adev[rat abia la circa 10minute de la aplicare.P]n[ la 30 de ani po\i folosi

parfumuriHorale ;i fructate, at]tvarac]t ;i iarna> dup[ 30 de ani sepotrivesc mai bine parfumurile cuesen\e animale, iar parfumurile deiarn[ pot G folosite ;i vara, dar `nformule diluate (folose;te apa detoalet[).

Gene perfectef[r[ mascara sau

extensiiO echip[ de cercet[tori din

Fran\a a descoperit un gel carepermite genelor s[ devin[ mailungi. ~n cur]nd,mascara va G unobiect cosmetic de domeniultrecutului, informeaz[ cotidianulbritanic „Ie Telegraph”.Gelul creat de cercet[torii

francezi se bazeaz[ pe o formul[compus[ din acid citric cuaminoacizi, cunoscu\i subdenumirea de arginin[, ;i extractedin planta Centella asiatica,provenit[ dinMexic. Tratamentulse aplic[ la r[d[cina genelor `nGecare noapte, timp de trei luni.Solu\ia a fost deja testat[ pe 32 defemei care au observat o alungirea genelor cuprins[ `ntre 20 ;i 30%.Cercet[torii unei importante

companii de cosmetice din Parisau studiat timp de trei ani de zilegenele, compar]ndu-le cu Grelede p[r de pe `ntreg corpul uman.Astfel, au descoperit c[ Grele dep[r de pe cap cresc timp de treiani, `n timp ce genele au o via\[ dedoar trei luni `nainte de a seregenera, fapt care le limiteaz[considerabil perioada de cre;tere.

6 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009S[n[tate

Vitamina B2combate oboseala

Cunoscut[ ;i subdenumirea de ribo$avin[,organismul are nevoie de eapentru a produce energie.Aceast[ vitamin[ joac[un rolimportant `n procesul deoxidare a aminoacizilor, `nsinteza ;i oxidarea acizilorgra;i ;i oxidarea glucozei-procese implicate `nproducerea energiei.

Ca ;i celelalte componente alegrupei B, ribo=avina este solubil[`n ap[, a;adar trebuie consumat[zilnic. Se g[se;te at]t `n produseleanimale, c]t ;i `n cele vegetale.

Ce poate face pentrudumneavoastr[?

Vitamina B2 stimuleaz[cre;terea ;i func\ia de reproducere>`mbun[t[\e;te starea de s[n[tate apielii, p[rului ;i unghiilor. Ajut[ laeliminarea st[rii de usc[ciune agurii, limbii ;i buzelor. M[re;teacuitatea vizual[ ;i `nl[tur[ obosealaochilor. Ribo=avina vindec[anemia prin producerea globulelorro;ii `n organism, regleaz[ digestia,este antidiabetic[, antispastic[,

antiulceroas[, dovedindu-;ie<cien\a `n tratarea afec\iunilorgenitale, cum ar << dismenoree,<broame uterine, impoten\[sexual[, menopauz[, sterilitate,micoz[ genital[. Ribo=avina estenecesar[ pentru s[n[tatea ochilor.Datorit[ faptului c[ se a=[ `npigmentul retinei, vitaminapermiteochilor s[ se adapteze la lumin[.

De<citul de vitamina B2provoac[< tulbur[ri psihice,caracterizate prin st[ri de apatie sauemotivitate crescut[, tremur[ri ;iame\eli> tulbur[ri de vedere,fotofobie, conjunctivit[, durerioculare, tulbur[ri de `nghi\ire,

sc[derea rezisten\ei la infec\ii ;iintoxica\ii, sensibilitate excesiv[ lalumin[, in=ama\ii ;i `nro;iri aleochilor. Vederea poate devenitulbure iar ochii pot obosii u;or.Datorit[ calit[\ilor antioxidante,poate preveni cancerul ;i cre;tereacolesterolului.

Surse alimentare

Alimentele bogate `n vitaminaB2 sunt< br]nza, iaurtul, ou[le,carnea (`n special rinichi ;i <cat),carnea de pui ;i de pe;te,leguminoasele ;i spanacul. Altesurse sunt< avocado, sta<dele,

sparanghelul, broccoli, varza deBruxelles, p[trunjelul, \elina,porumbul, orzul, nucile etc.Cerealele ;i gramineele, dac[ nusunt folosite `n form[ integral[, deobicei sunt s[race `n ribo=avin[.Laptele, o surs[ bun[ de vitaminaB2, pierde cca. 10-12% dinsubstan\a nutritiv[ `n timpulpasteuriz[rii, al radia\iilor ;i altranform[rii `n lapte praf. Prin g[titse pierde 25% din con\inutul deribo=avin[.

Suplimente

Ribo=avina este disponibil[ `nmulte variante, `n suplimenteindividuale ;i de tip B complex.Doza zilnic[ recomandat[ `n cazulvitaminei B2 este de 1,5-1,8 mgpentru femei ;i b[rba\i. ~nperioadele de sarcin[ ;i de al[ptare,femeile au nevoie de 1.5-3 mg devitamina B2 pe zi. La copii, `nfunc\ie de v]rst[, necesarul zilnicde vitamina B2 este de 0,4-1,2 mg.Ribo=avina nu este cunoscut[ caprezent]nd toxicitate, totu;i,excesul de vitamina B2 poatedetermina simptome ca<m]nc[rimi, ame\eal[, senza\ii dearsur[ sau furnic[turi.

Dana T.

S[ `ncerc[m s[ m]nc[m s[n[tosPentruam]ncas[n[tos, ar

trebui s[ facem ni;te calculeprecise< sc[dem cantitatea degr[sime, num[r[mcaloriile ;i`mp[r\im propor\iile. Dac[;tim s[ combin[m perfectalimentele, acestea ne voraduce aportul de substan\enutritive de care avem nevoiepentru a nemen\ine s[n[to;i.

Iat[ c]teva combina\ii dealimente care `\i pot < de folos<Sandvi;ul (de orice fel) combinat cufrunze de spanac reduce rsicul de aorbi> salata ;i somonul ne men\ininima;i creierul s[n[tos> ceaiulverde;i l[m]ia reduc riscul de a aveacancer, pastele (de orice fel) ;ip[trunjelul ne fac oasele maiputernice> cerealele integrale ;isemin\elede=oarea soareluineajut[s[ avem un sistem imunitar mai

puternic.

Reguli `n respectarea uneialimenta\ii s[n[toase

- se m[n]nc[ `ncet, f[r[ stres ;if[r[ `ntreruperi, `ntr-o atmosfer[ decalm ;i de lini;te

- cu 15-20 de minute `nainte demasaprincipal[ se poate consumaosalat[ sau un mic aperitiv pentrumic;orarea senza\iei de foame

- sem[n[nc[pe s[turate, dar numai mult, chiar dac[ m]ncarea estegustoas[

- se m[n]nc[ la ore <xe- nu se “sare” peste mese ;i nici

nu se `nlocuie;te masa cu o felie dep]ine cu unt

- se mestec[ mult ;i bine, hranatrebuind f[r]mi\at[ pentru a u;uramunca stomacului

- nu se beau lichide `n timpulmesei, deoarece digestia este mai

di<cil[, produc]ndu-se mai multacid `n stomac

- dup[ ora 17 nu se consum[mese `mbel;ugate, bogate `nproteine, greudedigerat, iar cudou[ore `naintedeculcarenusem[n]nc[nimic

- sem[n]nc[numaiatunci c]ndapare senza\ia de foame, alimentelenu se consum[ de plictiseal[ saupentru omor]rea timpului

- nu se m]n[nc[ cu l[comie, iarpropor\iile dem]ncare trebuie s[<emoderate

- se recomand[ \inerea postuluicelpu\inodat[pes[pt[m]n[pentrueliminarea toxinelor ;i odihnireaorganelor

- seara, `nainte de culcare sepoate bea o can[ cu lapte cald,eventual `ndulcit cumiere de albinesau o can[ cu ceai din plantemedicinale

D.T.

Informa\ia zilei 7Miercuri 26 august 2009 Re\ete

Salat[picant[ `n straturi

Ingrediente<- 2 buc[\i piept de pui (a 150 g)- 4 ou[ <erte tare- 1 salat[ verde- ¼ salat[ iceberg- 4 ro;ii- 2 morcovi- 100 gr dovleac- 50 gr ;unc[- 150 gr iaurt- 1 c[\el de usturoi- 50 gr br]nz[- 100 ml sm]nt]n[- 2 linguri suc de l[m]ie- sare ;i piper

Mod de preparare<Fierbe\i pieptul de pui `n ap[ cu

sare 20-25 de minute, apoi t[ia\i-lbuc[\i. T[ia\i ou[le `n patru.Preg[ti\i salata, t[ia\i-o buc[\i ;it[ia\i ro;iile cubule\e. Rade\imorcovii, scurge\i dovleacul, t[ia\i-l felii rotunde, iar ;unca buc[\i.Amesteca\i cu mixerul iaurtul,usturoiul, br]nza, sm]nt]na ;i suculde l[m]ie, apoi condimenta\i acest

amestec. A;eza\i totul `ntr-uncastron `n straturi ;i turna\idressingul. Pr[ji\i ;unca p]n[devine crocant[ ;i pres[ra\i-o pestesalat[. Eventual orna\i cu nuci. Ar< bine s[ l[sa\i salata peste noaptepentru a se p[trunde.

:ni\elcu sos de br]nz[

Ingrediente<- 500 gr ro;ii- 500 gr crem[ de br]nz[- 2 c[\ei de usturoi- sare, piper- 1 leg[tur[ busuioc- 4 felii carne de curcan sau pieptde pui (a 150 g)- 1 lingur[ ulei de m[sline

Mod de preparare<Op[ri\i ro;iile `n ap[ <erbinte,

`ndep[rta\i-le coaja ;i semin\ele;i toca\i-le cubule\e. Amesteca\i-le cu br]nza. Pisa\i usturoiul pesteele ;i condimenta\i-le cu sare ;ipiper. Sp[la\i busuiocul, toca\i-l;i `ncorpora\i-l.

Sp[la\i carnea, usca\i-o pe un;ervet de buc[t[rie ;i pr[ji\i-o `nulei cca. 4minute pe <ecare parte.Apoi lua\i-o din tigaie ;i

condimenta\i-o cu sare ;i piper.Servi\i-o al[turi de dressingul dero;ii ;i br]nz[.Orna\i cu frunzedebusuioc.

Costi\emarinate cu legume la gr[tarIngrediente<- 2 ardei iu\i- 30 gr ghimbir- 2 c[\ei de usturoi- 50 gr zah[r brun- 150 ml bere blond[- 100 ml ketchup- 100 ml sos de soia- ½ leg[tur[ coriandru- 1,5 kg costi\e de porc- 1 v]n[t[- 500 gr ardei gras ro;u ;i galben- sare ;i piper

Mod de preparare<Cresta\i ardeiul iute, `ndep[rta\i-

i semin\ele, sp[la\i-l ;i toca\i-l

m[runt. Preg[ti\i ghimbirul ;iusturoiul ;i da\i-le pe r[z[toare.Amesteca\i totul cu zah[r, bere,ketchup, sos de soia ;i piper. Sp[la\icoriandrul, apoi toca\i-l m[runt ;i`ncorpora\i-l `namesteculdemai sus.

Sp[la\i costi\ele ;i usca\i-lepeun;ervet de buc[t[rie. Pune\i-le`mpreun[ cu sosul marinat `ntr-opung[ frigori<c[ ;i l[sa\i-le la frigiderpeste noapte. Preg[ti\i legumele ;it[ia\i-le felii, `mpacheta\i feliile devinete, apoicondimenta\i-le. Scurge\icosti\ele ;i pune\i-le pe gr[tar cca. 40de minute. ~n ultimele 15 minutea;eza\i ;i legumele. Orna\i curozmarin ;i ro;ii. Servi\i al[turi decarto< cop\i `n folie.

Pr[jitur[cu coac[ze ;i caise

Ingrediente<- 400 gr f[in[- 25 gr drojdie proasp[t[- 200 ml lapte- 100 gr margarin[ moale- 4 g[lbenu;uri- coaja ras[ de la 1 l[m]ie- 160 gr zah[r-- 800 gr caise f[r[ s]mburi- 600 gr coac[ze ro;ii- 400 gr sm]nt]n[- 3 linguri amidon alimentar- 1 lingur[ suc de l[m]ie- 30 gr fulgi de migdale- 150 gr dulcea\[ de caise

Mod de preparare<Pune\i f[ina `ntr-un castron.

F[r]mi\a\i drojdia ;i dizolva\i-o `nlaptelec[ldu\.Ad[uga\i-opeste f[in[`mpreun[cumargarina, 1g[lbenu;,

coaj[ de l[m]ie, 60 gr zah[r ;i 1 v]rfde cu\it de sare. Fr[m]nta\i totulp]n[ ob\ine\i un aluat omogen.L[sa\i-l s[ creasc[ `ntr-un loc caldcca. 40 de minute.Desprinde\icoac[zele de pe ciorchine.Amesteca\i sm]nt]nacu60grzah[r,`nt[ritor,3albu;uri ;i suculde l[m]ie;ibate\ibine.Fr[m]nta\i aluatul `nc[o dat[. ~ntinde\i-l pe o tav[ uns[`nainte cu gr[sime, apoi `ntinde\i ;icrema. A;eza\i fructele ;i pres[ra\i-le cu 40 gr zah[r.Acoperi\i pr[jitura;i l[sa\i-o s[ creasc[ `nc[ 10minute.

~ncinge\i cuptorul la 200º C.Coace\i pr[jitura cca. 40 deminute,pealdoileanivel al cuptorului.Pr[ji\imigdalele f[r[ adaos de gr[sime.L[sa\i pr[jitura s[ se r[ceasc[. ~ntretimp<erbe\idulcea\a.C]t este cald[,`ntinde\i-o peste pr[jitur[. Pres[ra\ifulgii de migdale.

8 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 26 august 2009 Vedete

Sharon Stone< “Am 51 de ani, ;i ce dac[?”„Basic Instinct” (1992) a

r[mas doar o amintire, darSharon Stone r[m]ne o femeiecare uime;te prin felul `n carearat[, chiar ;i la 51 de ani. :ipentru c[ tot a devenit celebr[nerespect]nd canoanele,vedeta a demonstrat c[ nu arenimic de ascuns, poz]ndtopless.

FotograDile au fost publicate `ncelebra revist[ francez[ „ParisMatch”, `mpreun[ cu un interviuacordat scriitorului Marc Levy.Sharon a dezv[luit cum s-a ajuns aici<„L-am `nt]lnit pe Alix Malka, a c[ruiactivitate o admiram. C]nd am intrat`n studioul s[u, mi-a spus c[ vrea s[m[ reinventeze. Mi-a trimis ni;tehaine ;i am `n\eles c[ el m[ vedea a;acum sunt `n realitate. S[ fac acestefotograDi a fost amuzant, foarteamuzant”, a subliniat starulhollywoodian.

Sigur c[ mult[ lume se va `ntrebadac[ americancei i-a trebuit curaj s[renun\e la haine, dat Dind c[ are oetate la care alte femei se preg[tesc s[De bunici. „Exist[ cumva o v]rst[ lacare ar trebui s[-\i interzici s[ facianumite lucruri, s[ `\i ar[\i trupul?Jum[tate din via\[ nu `nseamn[sf]r;itul existen\ei! Dac[ este cineva;ocat de aceste fotograDi, este oreEectare a propriei sale viziuniasupra v]rstei ;i el este cel care trebuies[ se `ntrebe de ce s-a resemnat. Ceeace reprezint[ aceste fotograDi nu estedeloc surprinz[tor pentru mine, via\amea nu s-a dat peste cap la 50 de ani,iar eu nu m-am schimbat. Nu v[dunde este provocarea. De ce ar trebuis[ renun\? Nu am chef s[ tr[iesc `nfunc\ie de viziunea altora. Eu cred c[este mult mai ;ocant s[ veziadolescente dezbr[cate `n paginilerevistelor – ;i acest lucru nu lipse;tedeloc, dec]t s[ vezi o femeie de 50 deani. Nu crede\i?”

Sharon e ilustrarea vie avisului american

Este o femeie care a trecut prinmulte, dar n-a `ncetat niciodat[ s[mearg[ `nainte. N[scut[ `ntr-unor[;el din statul americanPennsylvania, Dic[ a unui muncitor;i a unei mame casnice, Sharon s-aremarcat `nc[ de la primul test deinteligen\[ al c[rui rezultat a fost multpeste medie. De;i la 17 ani era dejalicen\iat[ `n litere ;i arte laUniversitatea din Edinboro, s-a`nscris la concursul MissPennsylvania pe care l-a c];tigat. S-amutat la New York, unde ;i-a `nceputcariera de model al Agen\iei Ford. ~n

1980 a debutat ca actri\[ `n Dlmul luiWoody Allen „Stardust Memories”.

~;i datoreaz[ celebritateaenergiei ;i talentului s[u

Se `nconjoar[ de oameni asemeniei, pasiona\i de munca lor. Actri\[,purt[toare de cuv]nt, avangardist[ ;iumanist[, Sharon a trecut prin multe– dou[ mariaje, dou[ divor\uri ;ic]teva alegeri neinspirate `n materiede scenarii, dar nu-i pas[. Via\a ia unalt sens c]nd adop\i trei copii> actri\aare trei Di - Roan `n v]rst[ de 9 ani,Laird de 4 ani ;i Quinn de 3 ani.

Cu o reputa\ie de femeie care;ochează atât prin apari\ie cât ;i prindiscurs, actri\a sus\inea în 2006, lalansarea Dlmului „Basic Instict 2“, că„vârsta a doua este perioada marilorrevela\ii“. „FotograDile sunt mai multgraDce ;i arată femeia ca o operăarhitecturală, ca o sculptură ale căreiforme nu sunt foarte diferite de celepe care le-a realizat Rodin“,completează ea.

Cum vede Sharonbătrâne\ea

Actri\a a mărturisit că se aEă la„jumătatea existen\ei“, a;a că prive;tebătrâne\ea de departe. Întrebată cumarată frumuse\ea la o vârstă înaintată,ea a dat-o ca exemplu pe JeanneMoreau. „Frumuse\ea \ine de suEet,nu de vârstă. Un bărbat mi-a spusîntr-o zi că ridurile pe care le am încol\urile gurii sunt ca ni;te parantezece înconjoară lucrurile frumoase pecare le rostesc. Eu nu le în\eleg pefemeile acelea care vor să se asemene;i care `;i `ntind pielea până pierdorice urmă de expresivitate.”

Trecând dincolo de frumuse\eaDzică, Marc Levy a întrebat-o cea;teptări are în această a doua partea vie\ii. „În ziua în care am împlinit50 de ani am început să dau jumătatedin ceea ce am – haine, bijuterii,veselă, mobilă, opere de artă... Darnu a fost suDcient. A;a că am analizatpersoanele care mă înconjoară ;i mi-am dat seama că jumătate dintre elesunt frivole ;i vanitoase. A;a că m-amîndepărtat de ele. Apoi m-am privitpe mine însămi ;i m-am despăr\it deideile mele preconcepute, de tot ceeace era inutil. Acum, la 51 de ani, numai văd nevoia de a D altfel decâtsunt, de a purta haine care ar puteaschimba părerea pe care o au oameniidespre personalitatea mea.Întorcându-mă la origini, m-amregăsit.”

Acum se simte mult maiapropiat[ de copiii ei ;i crede c[ ceeace conteaz[ `n via\[ este s[ Di ;i s[accep\i ceea ce e;ti cu adev[rat.

Informa\ia zilei 11Miercuri 26 august 2009 Fitness

:edin\e de fitnesscu efecte

surprinz[toare

Am tot repetat faptul c[dac[ `\i dore;ti un corp de visnu ai alt[ solu\ie dec]t s[ facimi;care. Mi;care, mi;care ;iiar mi;care. E var[, e cald,soare ;i frumos. Nu vrei s[ `\ipetreci ore `n ;ir ;i s[ cheltuio groaz[ de bani la salonul defrumuse\e, dar vrei o siluet[de vis. Pentru un ,tnesse,cient, trebuie `ns[ s[ ai `nvedere c]teva lucruri.

Limiteaz[-\i ;edin\ele la 30-40de minute. Pentru a ob\ine unmaximum de performan\[ `ntr-un timp scurt (30-40 de minute pezi), trebuie s[ spore;ti intensitateaexerci\iului. Dac[ e;ti `ncep[toare,este bine sa o iei u;or. Dac[ alergisau faci biciclet[, de exemplu,preg[te;te-te Azic cu ceva timp`nainte de a `ncepe acest programintensiv, pentru a c];tiga `nrezisten\[. Apoi, spore;teintensitatea pentru a spori ;ieAcacitatea ;edin\ei. Foarteimportant[ este ;i cantitatea delichide consumat[. Asigur[-te c[bei suAcient[ ap[ pe toat[ duratazilei, cel pu\in doi litri, `n modregulat.

M[n]nc[ s[n[tos `nainte;i dup[ antrenament

Este de preferat s[ alegi ocombina\ie de proteine/ glucidechiar `nainte ;i dup[ efortul Azic.~nainte de antrenament, aceast[

combina\ie face s[ sporeasc[Buxul de aminoacizi cealimenteaz[ mu;chii `n timpulantrenamentului, oferindu-lecarburantul de care au nevoie.Dup[ ;edin\a de antrenament, la60-90 minute, aceast[ combina\iestimuleaz[ cre;terea maseimusculare.

Majoritatea femeilor contract[mu;chii u;or, eliber]ndu-i apoirapid. ~ns[ dac[ vei cobori la fel deu;or greutatea la fel ca la ridicare,`\i vei optimiza Aecare mi;care.Ridic[ ;i coboar[ timp de cincisecunde pentru Aecare segment.La `nceput este bine s[ folose;tigreut[\i mai mici pentru `nc[lzire.Pe parcurs folose;te `ns[ greut[\idin ce `n ce mai mari. Acestea, `ncombina\ie cu o mi;care corectexecutat[, te vor ajuta s[ ob\iirezultate mai bune, `ntr-operioad[ mai mic[ de timp. ~n locs[ faci dou[-trei serii, a;a cummul\i obi;nuiesc, spore;te-\ieAcien\a f[c]nd doar o serie deexerci\ii, cu greut[\i mai mari,p]n[ ce sim\i c[ nu mai po\i. ~n locs[ i\i limitezi musculatura cuexerci\ii cum ar A Bexareabicep;ilor, `\i po\i `mbun[t[\iperforman\a efectu]nd exerci\iicare antreneaz[ mai multe grupede mu;chi `n acela;i timp. Cunumai c]teva exerci\ii bine alese,`\i po\i lucra tot corpul `ntr-osingur[ ;edin\[. ~n acest sens,extrem de eAciente suntgenoBexiunile, fand[rile laterale,abdomenele, trac\iunile.

Laura Micovschi

Masajul ;i gimnasticaajut[ bebelu;ul s[ sehr[neasc[ mai bine

Speciali;tii sus\in c[ uncopil simte nevoia s[ se mi;te`nc[ din a doua parte asarcinii. F[tul realizeaz[mi;c[ri cu u;urin\[, mi;c[ride care are nevoie ;i care ebine s[ nu `i ,e restric\ionate.

De la na;tere p]n[ la primiipa;i, bebelu;ul trebuie ajutat dep[rin\i s[ fac[ suAcient[ mi;carepentru a se face transferul de lapozi\ia fetal[-intraterin[(dintr-unspa\iu limitat) la un mediu nou,mult mai larg.

Se corecteaz[ ;ieventualele de,cien\e

Mi;c[rile sunt utile pentru a seputea diagnostica ;i corectaeventualele deAcien\e Aziceap[rute `n primele luni.Gimnastica trebuie realizat[ printehnici, mi;c[ri ;i manevre care s[determine pozi\iile ;i mi;c[rilecorecte ale bebelu;ului.

Pe l]ng[ gimnastic[, dac[ `lmasa\i ;i-l ajuta\i pe micu\ s[

realizeze acele mi;c[ri, `l ve\i ajutas[ se hr[neasc[ mai bine, s[doarm[ cu regularitate ;i s[ sebucure s[n[tos de primul s[u andin via\[.

Combin]nd exerci\iile Azicecu masaj, se vor stimula circula\ias]ngelui, circula\ia periferic[ ;itermina\iile nervoase. Deasemenea i se vor toniAca inima;i pl[m]nii, `i va stimula digestia;i, nu `n ultimul r]nd, mi;careaajut[ ;i la eliminarea secre\iilortraheobron;ice.

Pentru a aBa mai multe despremetode de gimnstic[ ;i tehnicimasaj pentru bebelu;i, consulta\imedicul pediatru. Cere\i sfatul ;iajutorul medicului `n problemelesau `ntreb[rile legate de s[n[tateabebelu;ului dvs, ori de c]te ori enevoie, deoarece primul an dinvia\a micu\ului este deAnitoriu,mai ales `n ceea ce prive;tedezvoltarea motorie a copilului.Nu este indicat s[ folosi\i metodeproprii Aindc[ s-ar putea ca unelemi;c[ri s[ Ae realizate gre;it ;i `nloc s[ Ae beneAce, acestea s[d[uneze Azic ;i psihic.

Gabriela Pu;ca;iu

10 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009Publicitate

Pentru un tranzit intestinalf[r[ probleme – PROBIOTIC JUNIORTerapiile cu antibiotice, o

diet[ necorespunz[toare, potderegla -ora intestinal[ lacopii. Organismul uman arenevoie de bacterii sapro,tepentru a supravie\ui. O mareparte din cele peste 100 debilioane de bacterii dinorganism sunt bene,ce,deoarece stimuleaz[ sistemulimunitar. ~n plus, suntesen\iale `n sintezavitaminelor. Generic, acestebacterii sunt denumiteprobiotice – “pentru via\[“.

Bacteriile probiotice suntmicroorganisme vii care asociateunor alimente ;i consumate `ncantit[\i semniAcative exercit[efecte beneAce asupra s[n[t[\iiumane ;i contribuie la `nt[rirea ;irefacerea sistemului imunitar ;i alechilibrului natural alorganismului. BeneAciilebacteriilor probiotice au fostdescrise `n secolul XX de c[trelaureatul rus al premiului Nobel,Elie MetchinikoC.

Ce sunt probioticele?Probioticele sunt

microorganisme beneAce care intr[`n alc[tuirea Borei intestinale. Floraajut[ la absorb\ia nutrien\ilor,sinteza vitaminelor, ;i func\ioneaz[

ca barier[ `mpotriva infec\iilor cugermeni patogeni. Flora intestinal[se diminueaz[ ca rezultat al dieteinecorespunz[toare, al folosiriiantibioticelor ;i al altormedicamente, al infec\iilorintestinale, al stresului ;i al`mb[tr]nirii. Aportul suplimentarde probiotice este necesar pentruefectele beneAce asupra Boreiintestinale< regleaz[ tranzitulintestinal, `mbun[t[\e;teimunitatea, combate infec\iiletractului intestinal, cele cauzate deHeliobacter Pylori ;i celeurogenitale, reduce reac\iileinBamatorii sau alergice,

intoleran\a lalactoz[,`mbun[t[\indstarea general[de s[n[tate ;iconfort. Dac[echilibrul naturalal sistemuluinostru digestiveste alterat, aparprobleme diversecum ar A<diareea,constipa\ia,disconfortulgastro-intestinal.Pot A afectate ;ialte func\ii sausistemeAziologice. Estecunoscut faptulc[ unele eczeme

ale copiilor au leg[tur[ cudezechilibrul bacterian la nivelintestinal.

Produsul calmeazămucoasa digestivă iritată

Creat pentru un sistem digestivs[n[tos, PROBIOTIC JUNIOR dela LABORATOARELE MEDICAajut[ la combaterea dezechilibrelorcreate de hrana neadecvat[,administrarea prelungit[ aantibioticelor, stil de via\[ incorect;i afec\iuni gastro-intestinalesezoniere. Amestec de lactobacili şiAbrulin[® ce acţionează beneAc la

nivelul tractului intestinal, refăcândmicroBora normală.

Inhibă dezvoltarea excesivă aBorei de putrefacţie la nivelulcolonului şi diminueazăiritabilitatea acestuia>`mbunătăţeşte absorbţianutrienţilor la nivel intestinal, scadecolesterolul, cre;te absorb\ia deCa2+! Fibrulina conţine Abredietetice solubile, neAindhidrolizată în cavitatea bucală,stomac sau intestin subţire> acesteAbre sunt fermentate în totalitate demicroBor[ din colon. Produsulcalmează mucoasa digestivă iritatăşi inBamată> favorizeazăcicatrizarea şi refacerea acesteia>reglează tranzitul intestinal>îmbunătăţeşte absorbţianutrienţilor la nivel intestinal. Acestprodus este indispensabil dupătratamente cu antibiotice!

Copii 0-5 ani< 1plic/zi> copii 6-14 ani< 2plic/zi. Produsul seconsumă în timpul meselor sauimediat după mese, perioade de 5-7 zile/lună, 3-4 luni. Conţinutulunui plic se dizolvă în 50 ml apă,ceai călduţ sau lapte călduţ. Se poateîndulci cu un pic de miere.

Dr. Ionuţ Moraru vă PROpuneasocierea produsului ProbioticJunior cu alte produse naturale<

1. reglarea tranzitului intestinal<Levocarbon®> reducerea Boreiintestinale patogene<Enteroseptin®/ Phytoenterol.

Tratamente naturiste pentru acneeAcneea este o afec\iune a

pielii manifestat[ prinabscese ro;ii sau g[lbenele ;iprin mici noduli ce apar maiales la nivelul fe\ei, g]tului,scalpului ;i spatelui. ~nspecial tenul gras estepredispus la acnee ;i irita\ii.

Poate ap[rea la orice v]rst[,`ns[ adolescen\ii sunt cei maiafecta\i de aceast[ problem[,deoarece le poate crea o stare dest]njeneal[ ;i anxietate.

CauzeAcneea apare din cauza

netrat[rii la timp a Buxuluiabundent de sebum sau seboree,lipsei igienei pielii, lenjeriei de corp

sau a celei pentru dormit, din cauzatulbur[rilor nervoase, endocrine ;ia unei alimenta\ii nes[n[toase<carne, pr[jeli, sare, dulciuri. Altecauze< renun\area la pilulelecontraceptive, numeroasemedicamente, mai ales cele pentrutratarea anumitor afec\iuni psihice,modiAc[ri hormonale, machiajnecorespunz[tor, transmiterea pecale ereditar[.

Diete pentru eliminareatoxinelor

Dieta pentru tratarea acneeiconst[ `n< suc de morcovi, \elin[,sfecl[ ro;ie ;i de ro;ii, pe;te alb,piept de pui Aert sau la gr[tar. Toateacesta trebuie s[ Ae proaspete. Deevitat< dulciurile, cafeaua, alcoolul,sarea, tutunul, gr[simile ;i b[uturile

acidulate. Este recomandat[consumarea legumelor verziprecum< spanac, varz[, l[ptuc[,praz. Se va prefera p]inea grahamsau cea de secar[ ;i se va renun\adeAnitiv la conserve, mezeluri,br]nzeturi fermentate, afum[turile.Odat[ cu \inerea unei dieteechilibrate, trebuie comb[tutesedentarismul sau constipa\ia,generatoare de acnee.

Recomand[riPentru a preveni acneea, pute\i

apela la ceaiuri, cele mairecomandate Aind cele de g[lbenele;i r[d[cin[ de brusture. Dup[sp[larea fe\ei, aceasta se vatampona zilnic cu o infuzie demu;e\el sau coada ;oricelului,coada calului, p[tl[gin[ sau urzic[.

Recomandabil ar A aplicarea pe fa\[;i pe g]t a unui tifon `nmuiat `ninfuzie ;i l[sat aprox. 10 minute. Serecomand[ o dat[ pe s[pt[m]n[b[ile cu aburi, urmate de scoatereapunctelor negre ;i aplicarea uneim[;ti de albu; de ou b[tut spum[amestecat cu c]teva pic[turi dezeam[ de l[m]ie sau drojdie c]t onuc[ amestecat[ p]n[ se ob\ine opast[ cu infuzie din plantele de maisus ;i c]teva pic[turi de l[m]ie.Masca se spal[ cu ap[ c[ldu\[urmat[ de ap[ rece. Aceasta sepoate aplica ;i pe g]t ;i pe decolteu,iar p]n[ la vindecarea acneei esteinterzis[ fardarea. Stoarcereaco;urilor sau a punctelor negre nuface dec]t s[ m[reasc[ risculinfec\iilor.

Dana T.

Informa\ia zilei 13Miercuri 26 august 2009 Cosmetic[

Cum s[ `\i p[strezi bronzulO piele str[lucitoare,

`ntins[, o nuan\[ superb[,radiind de frumuse\e...Niciodat[nuar[t[mmaibineca atunci c]nd ne `ntoarcemdin vacan\[. Ce p[cat `ns[ c[acest bronzob\inut cugreu seduce at]t de u;or. Iat[ c]tevatrucuri care te vor ajuta s[-\imen\ii pielea ar[mie pentrumai mult timp<

Hidratare intens[Este absolutnecesar[hidratarea

zilnic[ a pielii, mai ales dup[ plaj[,`ns[ acest obicei trebuie s[ continue;i dup[ revenirea din concediu.Folosirea unui lapte de corp intenshidratant sau a unei lo\iunicalmante dup[ plaj[ va am]namomentul exfolierii pielii, p[str]ndastfel culoarea pentru mai multtimp.

Gomaj u;orLa `ntoarcerea din vacan\[

apeleaz[ la ungomaju;or.Acesta va; unul c]t mai bl]nd, de preferin\[cu un produs care s[ con\in[ ;iuleiuri naturale. Particulele abrazive

vor `nl[tura celulele moarte de lasuprafa\a pielii ;i vor expuneopiele"nou[". Uleiurile vor prevenideshidratarea ;i descuamareapielii.

Evitarea b[ii prelungite

Leneveala `n cad[ cuo revist[ `nm]n[ este de vis, dar trebuieam]nat[, dac[ nu vrei s[ renun\iprea cur]nd la bronz. Apa ;erbintefavorizeaz[ exfolierea pielii, a;a c[apeleaz[ la du;urile cu ap[ c[ldu\[.

Beta carotenAerul uscat, v]ntul, sarea din

mare sau clorul din piscin[afecteaz[pielea.Unmotiv `nplus s[`ncerci s[ o protejezi din interior,iar indicate pentru prelungireabronzului sunt alimentele carecon\in betacaroten - morcovii,pepenele galben, ro;iile ;i caisele.

AutobronzantC]nd bronzul `ncepe s[

p[leasc[, po\i s[-l mai prelunge;tiun pic tri;]nd ;i `nlocuind laptelehidratant obi;nuit cu unul care s[con\in[ ;i pu\in autobronzant,men\in]nd nuan\a pielii la unaapropiat[ de bronzul natural.

S[punurile antibacteriene -mai pu\in s[n[toase dec]t se spune

De;i majoritar pe pia\a depro)l, s[punul antibacteriannu este at]t de s[n[tos ;ie)cient cumne las[ reclameles[credem.Cercet[rilearat[c[substan\ele care se g[sesc `nacest produs nu ajut[ laprevenireainfec\iilormaimultdec]tceledins[punulnormal.

Cele mai multe s[punuri ;iproduse pentru cur[\enie existentepe pia\[ `n acest moment auingrediente antibacteriene. Totu;i,pentru o igien[ corespunz[toare acorpului ;i a casei, nu este nevoie deastfeldeproduse,ne spunspeciali;tii.Antibacteriannu `nseamn[neap[ratmaibun,maie;cient.Acela;i efectdecur[\ire `l au ;i produsele f[r[substan\e antibacteriene. Mai multdec]t at]t, exper\ii avertizeaz[ c[ oserie de chimicale existente `ns[punurile sau produseleantibacteriene ac\ioneaz[ negativasupra mediului `nconjur[tor ;i, petermen lung, d[uneaz[ s[n[t[\ii.De-a lungul timpului au fostefectuate mai multe studii care auanalizat efectele s[punurilorantibacteriene asupra s[n[t[\ii.AllisonAiellode laUniversitateadinMichiganadeclaratpentruWebMDc[ "nu este nicio diferen\[ `ntre

grupurile care au folosit astfel des[punuri ;i cele care au folositproduse obi;nuite. ~ntr-un singurstudiu, oamenii care s-au sp[lat cus[pun antibacterian au avut maipu\inebacteriipem]ini ;i astapentruc[ s-au sp[lat timp de 30 de secundede 18 ori pe zi, timp de 5 zile".

Ingredientele dins[punurile antibacterienepot reduce e)cacitateaantibioticelor

Cercet[rile arat[ c[ triclosanul,cel mai `nt]lnit agent antibacterian,poate reduce e;cacitateaantibioticelor (cum ar ;amoxacilina). Dac[ s[punurile carecon\inaceast[ substan\[ sunt folositefrecvent, bacteriile devin rezistentela s[punul antibacterian. Mai multdec]tat]t, triclosanulpoatep[trunde`n organism prin piele ;i ajunge `nmicrocapilarele sangvine, de aicir[sp]ndindu-se ;i `n alte organe.Solu\ia? Ingredientele naturalePentru a te proteja de efectele

negative ale substan\elor toxice,speciali;tii recomand[ `nlocuireaacestora cu unele mai pu\inagresive, de preferat naturale. Iat[

c]teva solu\ii<

Spal[-te pe m]inifoarte bine ;i c]tmai frecvent

Nufelul s[punuluipreviner[sp]ndirea bacteriilor, cimodul `n care te speli pem]ini. Ar trebui s[ te speli

cu ap[ cald[ timp de 20 de secunde,f[r[ a uita de spa\iile dintre degete,`ncheieturile ;i unghiile. La ;nal,;terge-te cu prosoape de unic[folosin\[.

Renun\[ la produseletoxice pentru igiena b[ii;i a buc[t[riei

Pentru acestea po\i folosi, deexemplu, borax. Este foarte e;cient`mpotrivamucegaiului,maialesdac[`l combini cupu\ino\et.Peroxiduldehidrogen reduce, de asemenea,microorganismele de pe suprafe\eledure.

Cum ob\ii undezinfectant natural?

Pentru a ob\ine un produsnatural ;i totodat[ un bundezinfectant ai nevoie de< 1 linguri\[de borax, 2 linguri de o\et alb, 2 c[nide ap[ ;erbinte, 1/4 linguri\[ de uleiesen\ial de lavand[, 3 pic[turi uleiesen\ial de arbore de ceai.Amestec[ toate aceste ingrediente ;iagit[p]n[c]ndsedizolv[ toate.Punesolu\ia ob\inut[ `ntr-un recipient despray. Po\i folosi acest amestecpentru orice suprafa\[, mai pu\inpentru sticl[.

12 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009Stil

Pantalonul ro;u –un element cheie`n sezonul urm[tor

Nu ;tim dac[ esteo tendin\[ avan-

gardist[ saupur;i simpluestival[, `ns[din ce `n cemai multevedete alegro;ulpentruapari\iilelor.

Ultimelecelebrit[\i sur-prinse `naceast[ipostaz[ suntPenelope Cruz`n ro;u coraipantalon capri larg ,c[ma;[ alb[ ;i sacou, ;ic]nt[rea\a Ciara `ntr-o\inut[ ro;uaprinsbustier[;i pantalon \igaret[.Ro;uleste o culoare intens[ careare un puternic efect destimul emo\ional.Ro;ul trimite spre ideea

de ra;nament, senzualitate,pericol, iubire, energie.Vara este ea`ns[;i o invita\ie pentru a purtaro;u. Vivienne Westwood aprezentat ;alvari ro;u aprins,Matthew Williamson a pus pepodium o pereche chic depantaloni din piele ro;u `nchisal[turi deohain[dinblan[, iar al\idesigneri prefer[ s[ creezevariantecasual, cu croial[ evazat[ saucapri.

Pantalonul ro;u - unelement cheie pentrusezonul urm[tor

L[sa\i `n urm[ rochia devar[ ;i purta\i unpantalon\igaret[ sculptat peformele voastrefeminine. Purtat cu obustier[ sau o vest[ `\id[ un aer chic.Croiala \igaret[ estevarianta ceamai u;orde purtat, datorit[t[ieturii care urmeaz[`ndeaproape liniapiciorului, `l sub\iaz[ ;icreeaz[ o siluet[ foartefeminin[ c]nd suntpurta\i cu tocuri `nalte.De la pantalonul \igaret[roz aprins din colec\iaMatthew Williamson, la

ro;u pentru CarolinaHerrera, ve\i vedea \inute `n carepantalonul \igaret[ `n culoriputernice este asortat cu un top`ntr-o nuan\[ neutr[,asem[n[toare culorii pielii, o\inut[ care arat[ bine la orice or[;i `n orice ocazie, depinz]nd deaccesoriile alese.

Victoria Beckhame dependent[ de tocuri

foarte `nalte

Ultimul model de tocuri de cares-a `ndr[gostit doamna Beckhams;deaz[ legile gravita\iei ;i pentrumul\i este unmister cumde reu;e;tes[ semen\in[ pe ele ;i mai ales, cumdereu;e;te s[poartepanto;cutocuriat]tde `nalte `nabsolut toateocaziile.

Este aproape imposibil s[ o vezipe Victoria altfel dec]t pe tocuri. Lacump[r[turi, laplimbarecub[ie\ii ei,pe stadion la meciurile de fotbal aleso\ului ei, la aeroport tr[g]nd dup[ea valize, la evenimente, ea estecoco\at[ pe `nc[l\[minte cuplatform[ ;i tocuri foarte `nalte, dincare ;i-a cump[rat toate culorileposibile.

Se pare c[ Victoria Beckham nu\ine cont de sfaturile speciali;tilorcare sus\in c[ tocurile `nalte purtateexcesiv duc la deformarea coloanei,iar posibilitatea s[ `\i luxezi sau chiars[ `\i fracturezi gleznele spore;te. Eavrea s[ ;e o femeie la `n[l\ime - lapropriu ;i la ;gurat.

Informa\ia zilei 15Miercuri 26 august 2009 Carier[

Ce carier[ \i se potrive;te`n func\ie de zodie? C]nd locul t[u de munc[

nu te mai satisface, teg]nde;ti tot mai mult la odemisie. La fel ca interviulpentru ob\inerea unui job ;iplecarea de la locul demunc[este o adev[rat[ provocare.Cel mai important este s[pleci cu capul sus, f[r[scandal ;i s[ la;i `n urm[, pec]t posibil p[reri bune. Nuuita c[ poate vei avea nevoiede recomand[ri.

~n primul ;i `n primul r]ndtrebuie s[ te decizi dac[ vrei cuadev[rat s[ pleci.Una e s[ `\i dore;tis[ scapi de frustr[ri \ip]nd la ;efult[u sau la colegi ;i alta e s[ \ipi c[`ntr-o or[ \i-ai semnat demisia. ~nmomentul `n care ai strigat acestlucru `n gura mare ;i sigur c[ se va;i `nt]mpla. Nu arunca doar vorbe`n v]nt, `\i vei pierde doar respectulcelor cu care lucrezi. Pe urm[, dac[chiar ai de g]nd s[ pleci, trebuie s[`\i anun\i ;eful. Dac[ nu ai de g]nds[ pleci imediat, nu demisiona p]n[nu vei ;ti o dat[ exact[ p]n[ la caremai r[m]i `n companie. P]n[ atunciar ; de dorit s[ numai spui nim[nuidespre demisie.

Nu uita de actele taleDup[ cum spuneam, ;eful t[u

este primul care trebuie s[ a<e.Chiar nu `\i dore;ti ca el s[ a<e dinalt[ parte c[ tu ai de g]nd s[ pleci.Trebuie s[ `\i scrii demisia o;cial[;i s[ vorbe;ti personal cu el. ~ngeneral, preavizul este necesar, dou[s[pt[m]ni sunt su;ciente pentrumajoritatea joburilor, cu excep\iacelor de conducere. De asemenea,ar ; frumosdinpartea ta c[ dac[ e;tiimplicat `ntr-un proiect important,s[ `i dai angajatorului t[u ;ansa catu s[ `l tr[inuie;ti pe noul angajatcare `\i va lua locul. C]nd p[r[se;tiun loc de munc[ trebuie s[ ai maregrij[ ;i la documentele tale. Trebuies[ `\i ridici toate actele de la fostulangajator.Nuuita, sub nicio form[,de cartea de munc[ ;i foaia delichidare.

Laura Micovschi

Ai grij[ s[ plecicu fruntea sus

din firm[!

E;ti `n c[utarea jobuluiideal? Ai `ncercat mai multedomenii dar `nc[ nu ;tii ce \is-ar potrivi cel mai bine? Eprima oar[ c]nd `ncerci s[-\ig[se;ti un job? Dac[ tefr[m]nt[ cel pu\in una dinaceste `ntreb[ri, consult[ghidul astrologic al cariereitale.

BerbecDac[ e;ti ber-

bec, ai `n fa\[ urm[-toarele posibilit[\i<s[ ;imedic, sportiv,afacerist sau dome-niul bancar.

Ai grij[ s[ nuaspiri la prea multedin prima.

Pont< nu alerga dup[ un postde ;ef cu orice pre\, dimpotriv[,`ncearc[ s[ `\i p[strezi calmul ;ir[bdare. Toate vin la timpul lor.

TaurDac[ e;ti n[scut

`n zodia taurului,domeniile deactivitate `n carepo\i str[luci sunt<construc\ii (nunea-p[rat pe ;antier),consilierimobiliare, cosmetician, stylist,pictor sau specialist `n domeniuls[n[t[\ii.

Pont< nu sta\iona `ntr-un locdac[ nu e musai.

Fii deschis[ c[tre oportunit[\itot mai bune ;i folose;te-te detinere\ea ;i dinamismul t[u.

GemeniGemenilor,

datorit[ dinamis-mului, li se potri-vesc joburi precum<jurnalismul,traduc[tor,manager PR,purt[tor de cuv]nt,referent de pres[ sau comerciant.Toate acestea se datoreaz[dinamismului, optimismului ;icreativit[\ii de care te bucurine`ntrerupt.

Pont< indiferent ce alegi, s[ ;e`n domeniul comunic[rii.Sfatul pentru gemeni este s[ aib[

grij[ la g]ndurile ;i ideile geniale pecare le au, s[ le foloseasc[ cu cap ;is[ `ncerce s[ se ab\in[ de la exploziiintrapersonale.

RacRacii sunt

extrem de sensibili`n ceea ce prive;teumanitatea. Deaceea, cele maipotrivite domeniide activitate ar ;<sociologia,medicina sau arta. Indiferent c[alegi s[ ;i pictor, medic, voluntar`n diferite activit[\i sau asistentmedical, te vei sim\u `n largul t[u.

Pont< ai ni;te sim\uriextraordinare. Totu;i, `ncearc[ s[nu te despar\i de calitatea numit[obiectivitate pentru a nu p[reaslab[. Adun[-\i curajulmereu de aini\ia lucrurile.

LeuFemeile n[scute

`n zodia leului celmai bine se`ncadreaz[ `nurm[toarelemeserii< designvestimentar, designinterior, cosmetic[, coafur[,bijutier, afacerist.

Pont< `ncearc[ s[ g]nde;ti maireal. Eventualele critici nu le luadrept jigniri.

FecioaraFecioarele se

potrivesc cel maibine ca pedagogi,contabili, casieri,corectori, critici saupentru lucrumanual datorit[`ndem]n[riideosebite de care posed[.

Pont< c]nd ai o problem[,`ncearc[ s[ te concentrezi asupra ei,nu asupra detaliilor. Pe l]ng[mintea ascu\it[, mai ascult[-\i ;iinima.

Balan\aBalan\ele sunt

genul de persoanecare s-ar descurcafoarte bine cafotogra; de mod[,gra;cieni,muzicieni,afaceri;ti, diploma\i sau avoca\i.

Pont< nu sta foarte mult peg]nduri `n momentele decisive, ciac\ioneaz[! Uneori accept[con<ictele deoarece de multe oripot ; `n folosul t[u.

Scorpion

Femeile n[scute`n zodia scorpio-nului se potrivescfoarte bine cadetectivi,cercet[tori,psihologi, mediciori terapeu\i naturi;ti.

Pont< `ncearc[ s[ \ii cont maimult de p[rerile celorlal\i ;i \ine-\isentimentele sub control.

S[get[torFemeile

s[get[tor cel maibine se descurc[ `ndomeniile precum;lozo;a, diplo-ma\ia, afaceri exter-ne sau teologia.

Pont< pentrucuno;tin\ele de care posezi nu tesim\i prea “m[rea\[“, iar c]ndgre;e;ti `ncearc[ s[ recuno;ti ;i s[;i atent[ la urm[toarele gre;eli.

CapriconFemeia

capricorn ar ; unfoarte bun politi-cian, lider, consul-tant ;nanciar sauagent comerciant.

Pont< ;i mai<exibil[ ;i nu \ine cu din\ii la oricefaci. Nu exagera cu munca, s-arptuea s[ devii dependent[.

V[rs[torFemeile din

zodia v[rs[tor sepotrivesc foartebine `n meseriilecare necesit[ mult[creativitate< jurna-lism, afaceri, sauart[.

Pont< scoate\i umorul la vedere;i ;i mai deschis[, mai <exibil[pentru a putea realiza conexiunimai reu;ite cu cei din jur.

Pe;tiPe;tii sunt foar-

te potrivi\i cavoluntari, psiholo-gi, medici sauactori, datorit[capacit[\ii extraor-dinare de a ascultape al\ii.

Pont< ;i mai ordonat[ ;iadun[-\i g]ndurile. ~nva\[ de la al\iicum s[ ;i mai ordonat[ ;iconformeaz[-te la c]t mai multesitua\ii.

14 Informa\ia zilei Miercuri 26 august 2009Sfaturi

10 trucuri care te `nva\[s[ fii mai creativ

Dac[ perseverezi ;i-\idezvol\i creativitatea `ntimpul vie\ii, vei putea s[ teorganizezi mai bine, chiardac[ tr[ie;ti complex ;i e;tiocupat, ;i s[ ai `n continuareparte de satisfac\ie, bucurii ;itimp ca s[ ai grij[ de tine a;acum se cuvine.

De asemenea, vei putea s[ facifa\[mai bine problemelor tale sauprovoc[rilor unei ;edin\e.Mai jos se g[sesc 10 modalit[\ipractice care te pot face s[ ; maicreativ<

1. F[-\i timp pentru a g]ndicreativ. Acest lucru este esen\ialdeoarece, atunci c]nd e;ti prins`n rutina vie\ii, e;ti orientat c[trerezolvarea sarcinilor, ocupat ;i, decelemaimulte ori presat de timp.

2. F[ periodic ceva creativ,cel pu\in o dat[ pe s[pt[m]n[.Po\i face absolut orice, de la schi\ep]n[ la a compune muzic[ sau ascrie.3. C]nd e;ti provocat sau

trebuie s[ te ocupi de un proiectde design, g]nde;te-te c[ e;ti celmai creativ designer din lume.Ce-ai face `n situa\ia respectiv[?

4.Unalt joc de imagina\ie estes[ prive;ti o problem[ a;a cumarprivi-ounii oamenidediferiteforma\ii profesionale. Cum arvedea un instalator problemaasta? dar un avocat, unmedic, ungeneral?

5. Petrece timp `n natur[.P[durilemari, plajele, dealurile sic]mpiile degaj[ o energie special[care te va face mai creativ.

6. Construind o diagram[-paianjen,noteaz[-\i g]ndurile ;iideile noi `n mijlocul unei colide h]rtie, scrie o tem[ sau oprovocare de baz[. ~ncercuie;te-o. Apoi, traseaz[ linii radiale dinacest centru ;i, `n dreptul ;ec[reianoteaz[ o tem[ `nrudit[ sau opoten\ial[ solu\ie. Astfel, ;ecaretem[ poate avea propria ei re\eade idei sau solu\ii. Nu lua niciodecizie p]n[ c]nd nu sim\i c[diagrama este complet[. Aceast[

metod[ te poate ajuta s[ clari;ciun proiect curent sau poatereprezenta o list[ cu lucruri def[cut.

7. Adun[-\i echipa sau ungrupdeoameni selecta\i de tine,stabili\i o tem[ `mpreun[ ;i, apoi`ncepe\i s[ propuneti idei dediscu\ie. Pute\i folosi, totodat[, ;idiagrama-paianjen.

8. Schimb[-\i modul deg]ndire, `ntruc]t acest lucru esteesen\ial atunci c]nd `ncerci s[ ;creativ. O alt[ modalitateexcelent[ de a te detensiona estes[ faci mi;care.

9. F[ ceva pentru a-\i`mbun[t[\i sistemul de g]ndire.Z]mbe;te (larg) ;i r]zi. Pune ni;temuzic[, c]nt[ ;i danseaz[.

10. C]nd sim\i c[ te-ai blocat;i nu mai ai nici o idee, f[ pa;i `nform[ de opt, de mai multe ori,respir]nd calm.

Ionu\ Bl[jean

Sfaturi de lacititori cu premii

s[n[toaseUltima ;ans[ de a

participa la super concursulgospodinelor! Trimite-ne une-mail cu urm[torulcon\inut< nume, prenume,v]rsta, ocupa\ia, num[rul detelefon ;i un “sfat unic,practic `n buc[t[rie”, laadresa<

redactiasm@informatia-zilei.ro.

Acest sfat trebuie s[ fac[referire la g[tit. De exemplu, dac[ai descoperit o metod[ pentru acorecta o crem[ de budinc[stricat[, ai compus un nou gustdintr-o combina\ie decondimente sau pur ;i simplu aiinventat o nou[ re\et[ delicioas[,ori ai alte idei geniale, practicefemeilor, trimite-ne sfatul, iar noite premiem.

Concursul \ine p]n[ `n 31august

Concursul se desf[;oar[ pe odurat[ de 13 zile (perioada departicipare ;ind 19 - 31 august),iar cele mai bune sfaturi vor ;publicate `n suplimentul nostrudindata de 2 septembrie. Celemaiiubite trei idei vor ; ;i premiate.Fii tu cea care surprinzi ceilal\i

cititori cu un super pont pentrugospodine, iar unul din cele treipremii vor decola la tine `nbuzunar.Premiile sunt oferite de

Clubul Sportiv “Johann FitnessCenter”, situat pe strada Energieinr. 5-7, ;i const[ `n<

Locul I- abonament la sal[ valabil

timpde 30de zile +un abonamentla saun[ valabil pe aceea;iperioad[ + un abonament la solarde 90 de minute.

Locul II- abonament la sal[ valabil

timpde 30de zile +un abonamentla saun[ valabil pe aceea;iperioad[

Locul III- abonament la solar de 90 de

minuteJoac[ cu noi toat[ vara ;i vei

vedea c[ premiile nu vor `nt]rzias[ apar[!

Gabriela Pu;ca;iu