UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA DIN BACUSpecializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor

Valorificarea potenialului turistic al Judeului Maramure

Coordonator tiinific,Andreia MelnicStudent: Goga Alina-RoxanaAnul II

Bacu2015

Valorificarea potenialului turistic al Judeului Maramure

1. Localizarea i caracterizarea zonei, aezare geografic.Judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de 478659 locuitori (2011) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume.Maramuresul - situat n cursul superior al rului Tisa - formeaza n privintatopohidrografica un teritoriu nchis din toate laturile, de dealuri mari si munti nalti, ca ocetate, avnd ca poarta locul ngust lnga Hust, unde Tisa paraseste locul sau natal. Ruricurg din toate marginile pna la mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna, primind din stnga rurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si rulNeagova. Toate aceste ruri se ramifica n vai si vlcele de o rara frumusete naturala.Descrierea cuprinde ntreg spatiul Maramuresului istoric, adic a rii Maramuresului, din care astzi mai mult de dou treimi se afl n dreapta Tisei, n tara vecin, Ucraina.Din suprafata total de 10 354 km ct avea fostul comitat Maramures nainte de primul rzboi mondial, la sud de Tisa a mai rmas o suprafat de 3 381 km, ct reprezintactualul Maramures. Aceast zon este situat n partea de nord a Carpatilor Orientali,care sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv MuntiiMaramuresului. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina, granitamarcat de rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn la vrsarea Viseului n Tisa. Granitase continu pe cumpna apelor din Muntii Maramuresului pn dincolo de Izvorul Ctelei(izvor al Ceremusului). Spre est Maramuresul se nvecineaz cu Bucovina (actualul judetSuceava) pn la Bistrita Aurie. La sud, Maramuresul se nvecineaz cu judetul Bistrita-Nsud pe Bistrita Aurie, urc n Pasul Prislop si n continuare pe cumpna apelor, pesteRodna urmeaz lantul muntilor iblesului, Lpusului, Gutiului, Ignisului si Oasului. Lasud-vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare.

2. Ci de acces

Reteaua rutier de astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor. Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strbate traseul Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesul n Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. 18, care trece prin pasul Guti (989 m), una din ,,porile" de intrare n zon - coboar muntele nserpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la Sighetu Marmatiei. O alt,,poart" a Maramuresului este pasul Prislop, care leag ntre ele asezrile de pe ValeaMarei, o parte din asezrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului siBorsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul carese constituie si ntr-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighetsi urmeaz firul Vii Izei, cuprinznd toate asezrile de pe aceast vale, precum si cele depe vile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul Vii Tisei, iar prin pasul Hutadeschide poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nord-vestul Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de crute, poteci, nlesnescaccesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea iubitorilorde natur si de cultur popular s-si umple sufletul, s se bucure de creatiile omului siale lui Dumnezeu.Cile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferat s-a dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet. ncepnd din 6 decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat, nspre Ucraina.Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare.

3. Nivelul de dezvoltare economico- social

Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului n judetul Maramures exercit o influent pozitiv mai ales asupra utilizrii fortei de munc prin crearea de noi locuri de munc, turismul avnd efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor ct si asupra dezvoltrii economice a judetului.a) Economia Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar, aflat n tranzitie la economia de piat. Numarul mediu de salariati la sfrsitul anului 2013 este de 89,5 mii persone. b) Industria Industria n judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrtoare s-au dezvoltat datorit prezentei zcmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas. Astfel, metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere att n productia industrial a judetului ct si a trii, Maramuresul ocupnd locul nti pe tar n productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase.Pe teritoriul judetului Maramures si mai desfasoar activitatea ntreprinderi textile, de articole de blnrie, materiale de constructii, ncltminte, produse alimentare etc.

4. Potenialul turistic al zonei

De la Baia Mare se poate realiza o interesant cltorie n depresiunea numit "ara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Guti siibles. Pornim, mai nti, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechicentru minier, pe la Poiana Suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban, teren de campingsi parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Maiapoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. Dela Sighet putem cobor spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie peValea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un numr mai mare de atractiituristice cum ar fi: Oncesti, Nnesti, Brsana, Strmtura, Rozavlea, sieu. Dup Sieu seafl satul Ieud cu cea mai veche biserica maramuresean. n continuare se trece prinBogdan Vod, fosta resedint voievodal n sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, undese nalt impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 traniucisi aici n 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intr ndepresiunea ara Dornelor, din nordul Moldovei. n drum sunt ntlnite localittileCrlibaba, Ciocnesti si Iacobeni, vechi centru minier.Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie s artm c de aici se poate vizita si o alt zon etnografic foarte interesant "ara Oasului". Vom porni pe soseaua ce duce laSeini, trecnd prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic nobiective turistice: Spnta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de art popular,pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic "Smbra Oilor", Certeze, cuun interesant port popular, Negresti, principala localitate din ara Oasului; Varna,important centru de ceramic.Seini este o comun mare unde ntlnim podgorii, o ferm horticol unde s-auaclimatizat migdali si lmi, o carier de piatr pentru pavaj si chiar dou mici fabrici,una de drojdie de bere si una de abrazive. n apropierea comunei, pe dealul Bradului,localnicii au folosit un ntins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazinumele marelui poet Mihail Eminescu.Mergnd spre vest, vom ntlni marea comun Mediesul Aurit, unde se nalt o cetate din sec. al XII-lea. ntre zidurile ei, iobagii rsculati n 1848 au nchis mai multilatifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecutapoi la sngeroase represalii.Maramuresul nseamn un univers n care se ngemneaz, cu atta firesc, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca ntr-un nesfrsit si magic ceremonial. Un tinut al misterelor, cu legende despre femei de pe cellalt trm, care se arat ziua prin luminisuri de pdure, cu colinde care urc pmntul pn la cer, cu oameni n costume viu colorate, care exerseaz de mult vreme arta ospetiei si a mitologiei.Atractia tinutului este fr egal si resorturile ei tainice rezid din oamenii locului. Esti primit n lumea lor cu respect, dar si cu demnitate. Sunt curiosi s afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata s povesteasc si s arate ce-i cu viata lor de trani, care triesc ntr-un fel de paradis dat de Dumnezeu, dar nfrumusetat apoi de mna si gndul omului. Splendoarea tinutului este dat de lumea satelor, n care fiecare asezare apare ca un mic miracol, greu de definit pentru strini. La nceput de nou mileniu, cnd ultima tehnologie a robotizat existenta, iat c este posibil s amesteci toate astea ntr-un basm cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori n lemn, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans, ori cu attea si attea chipuri, privelisti si triri. Dac esti venit din alte colturi de lume, vrei s te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi...Starea de uimire nu te prseste aproape nici o clipa. Cu att mai putin cnd este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capat lemnul. inutului i s-a spus pn nu demult, "ara Lemnului", pdurile reprezentnd, la nceputul secolului trecut, 90 la sut din suprafata Maramuresului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pn la linguri, mobilier, poart ori cas, arta cioplitorilor dinuie ca una dintre virtuozittile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bogtia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce semnific firul vietii. Bisericile din lemn din Maramures - unele vechi de peste jumatate de mileniu alctuiesc un spectacol unic european, ncntnd prin tehnica inedit a constructiei, prin nltimea turlelor, prin armonia proportiilor.O cltorie n tinutul Maramuresului nseamn o superb aventur n mprtiaPitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.

5. Resurse naturale Diversitatea formelor de relief, ntinderea pdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur, multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic. Resursele turistice naturale sunt alctuite dintr-o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea uman.ara Maramuresului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate n elemente de interes turistic n care obiectivele naturale se mbin armonios cu cele social-istorice.Muntii Rodnei din care face parte ara Maramuresului, reprezint cel mai nalt masiv dinCarpatii Orientali, jalonati de o serie de vi, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, BistritaAurie, Somesul Mare, Spnta.Glaciatiunea cuaternar a lsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic, maramuresean, foarte abrupt, cu numeroase znoage, praguri n spatele crora s-au format lacurile glaciare din partea superioar a crestei principale dintre Vrfurile Pietrosu. La picioarele prului Pietrosu, care coboar n cascade, este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine.Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciar, ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri, cu ap limpede, bun de but. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, n spatele unor depozite morenice (Buhescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei).Pe lng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate n calcare eocene, rspndite mai ales pe versantul sudic. Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul Tusoarelor, descoperit n 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii n lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic Tusoare - Zalion si a fost declarat monument al naturii. Alte pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Znelor, Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera din Dealul Popii.n afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O important rezervatie natural se afl la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Mare, zona limitrof a vrfului gzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul trii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaz o rezervatie cu o suprafat initial de 183 ha, care cuprinde golul de munte din jurul Vrfului Pietrosu.Culmea principal adposteste pe versantul nordic trei crri glaciare care, prin peisajul lor slbatic, sunt unice n Carpatii Orientali. Prima este Znoaga Mic, cea mai extins si a doua, cea mai adnc, cu pereti prpstiosi, este Znoaga Iezeru, care adposteste lacul Iezeru si obrsia prului Pietrosu; versantul sudic al Vrfului Pietrosu, adposteste cldarea Buhescu, n care sunt cantonate Rurile Buhescului populate cu pstrv.Vrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpin si subalpin, cu specii rare printre care si floarea de colt. O bun parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri, iar la limita superioar a pdurii de molid apar exemplare de tis. n cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun, cerbul, rsul, acvila de munte, capra neagr, marmota.O important economic si peisagistic o reprezint rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se ntinde pe o suprafat de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvolt ntre 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta rului Sasr si pe prima treapt a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creat n anul 1962 si este o specie de climat mediteranean, originar din Asia Mic.Rezervatii de mlastin s-au format destul de trziu n timp, la nceputul secolului XX, cnd s-a ajuns la concluzia c mlastina este un complex biologic unitar si n acelasi timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetri, trei dintre mlastinile aflate n judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina oligotrof Vlschinescu se afl pe platoul izvoarelor, sub liziera pdurii, la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Ea s-a format ntr-un rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri n Muntii Guti, unde ocup o suprafat de 3 ha. Speciile care vegeteaz pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turb, rogozul, trifoiul de balt, roua cerului - plant carnivor. Mlastina Poiana Brazilor, situat n raza localittii Spnta, este considerat unic n tar prin existenta jepurilor care aici vegeteaz la cea mai joas altitudine din CarpatiiRomnesti (970 m). Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format n urma unei alunecri de teren, avnd o form circular, cu un luciu de ap de 4300 mp si o adncime de 20 m. Este alimentat de un pru n Valea Mare, afluent al rului Mara. Mai mult de jumtate din suprafata lacului este ocupat de trifoiul de balt. n jurul lacului, pe o suprafat de 20 ha se ntlneste o interesant asociatie vegetal, care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine nordic. Aceast rezervatie natural rmne un obiectiv turistic pentru cel ce si propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Guti), avnd ca punct de plecare Ocna sugatag, Breb.Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datorit mai multor cauze printre care dotrile si drumurile modernizate, care sunt foarte putine. ara Maramuresului pstreaz numeroase locuri n zona montan. Un peisaj de neuitat ofer turistilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce depsesc 2000 m. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei, precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vju" din Pietrosu, o cdere de ap. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, strbate un peisaj calcaros subteran de ctiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creatie a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe rul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea, se afl la altitudinea de 1800 m, la o distant de 4.5 km de Borsa. Apele se prvlesc zgomotos, n trepte, de la o nltime de circa 60 m.Muntii Maramuresului cu vrfurile Pop Ivan, Farcu si Mihailec ascund comorifloristice si faunistice deosebite.Natura a format n Maramures cteva pesteri: Casa Pintii pe prul Mihai Viteazu, Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate n apropiere de Biut; Pestera de la Vlenii sonicutei de pe Valea Repedea. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pester. Cadrul natural maramuresean confer multe asezri, aspecte de statiuni balneare sau climaterice.Borsa, situat n plin zon a molidului, la 800 m altitudine, la poalele Pietrosului, are calitti terapeutice de odihn si recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase,magneziene, calcice, din mprejurimi sunt utilizate n tratarea unor afectiuni alerinichiului. Prtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarn.Statiunea climateric Izvoarele se afl la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic nconjurat de brazi, sub Vrful Ignis (Guti). n S-V Muntilor Guti se afl Creasta Cocosului si Cheile Ttarului, cu patru cabane pentru cazare. n apropiere de Cheile Ttarului se afl statiunea Runcu - Plesa (100 locuri de cazare).Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite delocalnici "borcuturi", aflate la Spnta, Borsa, Viseul de Sus, Valea Virului, Stoiceni, Strmbu - Biut, Borcut - Breb, Ieud, Slistea de Sus si altele.

ReliefulZona se caracterizeaz printr-un relief destul de variat, care presupune cresteri sidescresteri - ntre dou limite extreme, de la luncile rurilor la crestele muntilor, punctulcel mai jos care se afl n Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri,iar nltimea cea mai mare o constituie vrful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Casuprafat, ponderea principal o ocup zonele cuprinse n Carpatii Orientali: MuntiiRodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. n Maramures se afl doar partea nordic a Muntilor Rodnei cu Vrful Pietrosul (2303m).ntre Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcat de mai multe vrfuri:Garagalu (2158m), Piatra Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m),Buhescu Mare (2188m) si Btrna (1710m). Caracteristica general a Muntilor Rodneisunt sisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si vi glaciare(Fntna cu Cimpoias, Negoiescu, Repedea, Pietroasa si Dragos). Sub vrful Pietrosueste lacul Iezer (la 1825 m).n partea de sud, sud-vest se desfsoar grupa nordic a lantului muntos de originevulcanic, care nchide Depresiunea Maramuresului pe aceast latur.

Clima zonei Maramures este moderat de tip temperat continental. lernile sunt destul de geroase, cu zpad abundent, lapovit si ploi reci si se ntind pe o perioad lung. n munti, precipitatiile sunt mult mai abundente, iar stratul de zpad atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreaz pn la 200 de zile din an. n covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, vara se vede stratul gros de zpad. Temperaturile medii ale aerului variaza ntre 00 C n regiunile montane nalte si 9,40 C n depresiuni. Temperatura maxim absolut 39,40 C a fost nregistrat la 16 august 1952 n localitatea Seieni, iar temperatura minim absolut -31,60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. n peroiada de iarn sunt frecvente inversiunile de temperatur n ariile depresionare, precum si invaziile de aer rece.Regimul precipitatiilor, n zonele depresionare si deluroase, atinge 700 m anual iar pe crestele montane nalte ajunge pn la 1 400 m anual. Vnturile sunt moderate si bat n general din nord si vest (dinspre munti); nu sunt vifornite si vijelii.Clima regiunii este benefic pentru practicarea turismului, ea favoriznd drumetia si turismul sportiv n principalele forme de relief att vara ct si iarna pe trasee marcate si n zone cu altitudine scazut. Deasemenea clima este favorabil turismului de agrement, de recreere sau tratament.

Reteaua hidrograficHidrografia zonei Maramures, apele principale ale Maramuresului sunt colectate de rul Tisa (Viseul, Iza si Spnta cu afluentii lor), iar o mic parte cum este ibul si Bistrita Aurie sunt colectate de rul Bistrita, iar Izvorul Ctelei merge spre Ceremus (Ucraina).Flora si Faunan general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizat de pduri de conifere si pajisti alpine.Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o flor bogat si cu multe raritti, rogozul,urechelnita, azaleea pitic etc. Ierburile bogate sunt favorabile pstoritului. Etajul subalpin se ncadreaz n general ntre 1900 m si 1700 m altitudine, cobornd uneori pn la 1400 m. Coniferele, cu preponderent molidul, ocup zonentinse n Muntii Maramuresului, Guti si ibles.Pentru foioase distingem rsinoase, fag, gorun, stejar. Vegetatia variat si bogat a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. Pentru zonele alpine, capra neagr a fost una din bogtiile si mndriile Maramuresului, cu mare grij a fost repopulat ncepnd cu anul 1964. Se mai gseste marmota, apreciat pentru blana si pentru grsimea folosit n medicina popular. Psrile alpine si subalpine sunt prezente ntr-un mare numr, peste 30 de specii. Amintim acvila de stnc, brumrita, rata, cocosul de munte, vnturetul rosu. n pdurile de rsinoase gsim specii de animale si psri ntr-un mare numr, ursi, lupi, ciocnitoarea cu trei degete, forfecuta galben, pitigoiul de brdet. Pdurile de foioase adpostesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin, ursul brun, rsul, cpriorul, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de pdure, jderul de piatr, veverita, bursucul. Lumea psrilor n pdurile mixte este mai variat, peste 60 de specii cuibresc aici. Apele de munte (Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser) sunt bogate n pesti ca: lostrita, pstrvul curcubeul, tiparul, stiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care nsumeaz peste 23 de specii.

6. Resursele antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea uman. Maramuresul istoric posed un potential turistic antropic, complex si unitar, reprezentnd o zon renumit prin elemente de etnografie si folclor, n care s-au pstrat aproape nealterate arta popualar de o pregnant originalitate: case, porti, unelte, testuri, ceramic, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie, vechime si desfsurare. Toate acestea sunt ntlnite mai cu seam n asezrile de pe vile Marei, Cosului si Izei, dar prezente si pe vile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevrate muzee n aer liber. innd seama de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etnografic folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urmtoarele zone: zona etnografic folcloric a rii Maramuresului, zona turistic montan, zona municipiului Baia Mare si mprejurimile si zona Chioar Lpus. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si Spnta, ce poate fi continuat, peste pasul Huta, n pitoreasca si nu mai putin importanta ara Oasului.Municipiul Baia Mare este situat n partea vestic a judetului Maramures, ndepresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al rului Sasr, la o altitudine medie de228 m fat de nivelul mrii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan - ridicat n secolul al XV-lea, este o constructie din piatr, n stil gotic, nalt de aproape 50 m; din foisorul su se poate vedea o frumoas panoram asupra orasului; o replic a turnului se afl ridicat lng prefectur; Turnul Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean - are mai multe sectii: istorie si arheologie, art, etnografie, mineralogy.Orasul Sighetu Marmatiei, asezat la confluenta rurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nord-vest a trii, este vechea capital a rii Maramuresului . Orasul s-a dezvoltat n timp, cu viata sa economic si cultural specific burgurilor transilvane. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vile, asezarea dezvoltndu-se ca o mic capital de judet. Institutii de prestigiu din cldirile trainice, vechi, dau o not specific orasului; centrul vechi s-a pstrat n ntregime. Cldirea actualei biserici reformate se pare c este cea mai veche constructie din oras, secolul al XI-lea. Vis-a-vis de biseric este cldirea monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures, care, pe fronton, deasupra usii de la intrare pstreaz n original sterna veche a Maramuresului. Din pcate, n ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a acordat atentia meritat pe msura prestigiului de veche capital a unei provincii istorice romnesti de mare rezonant, oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si astzi, oamenii Maramuresului de pe toate vile zonei.n zona turistic Valea Cosului, de la crucea drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km, urcnd panta dealului, pe un drum asfaltat ajungem n statiunea balneoclimateric Ocna sugatag. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Baia Mare, 58 km.Brsana este una din comunele mari ale Maramuresului. Asezat pe malul drept al rului Iza, la o distant de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei, este strbtut de drumul judetean 186. Prima atestare scris despre comun este din 22 septembrie 1326 cnd, printr-o diplom, regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si ntreste n aceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul lui Stan. Astzi satul ti d, de la primul contact, sentimentul bogtiei (materiale si spirituale).Comuna Brsana conserv cteva monumente de arhitectur de exceptie. Astfel,"Bisericuta de pe Jbar", dup numele locului unde este amplasat, a fost adus aici n1802 din locul numit "Podurile Mnstirii".n anul 1881 este edificat n centrul satului o nou biseric greco-catolic (aziortodox), din piatr. Aceasta este pictat n fresc n stil neobizantin. Att biserica vechedin lemn, ct si cea din piatr, conserv n interior icoane din secolul al XVIII-lea pictaten Maramures n tehnica "tempera pe lemn". Se pstreaz si tablouri pe pnz de marevaloare, precum si mult carte veche din tiparnitele de la Iasi, Bucuresti, Blaj, Rmnic.n ultimii ani, 1993-1994, s-a construit n centrul satului o bisericut din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este n curs de finalizare o biseric tot din lemn, pentru un viitor centru mnstiresc ortodox. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite, inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn.De la intrarea n sat, de-a lungul soselei, dar si pe strzile laterale, pe dreapta si pestnga, aproape la fiecare cas s-au ridicat porti noi, constructii monumentale din lemn destejar, sculptate cu miestrie n spiritul traditiei. Portile, adevrate arcuri de triumf, suntmndria brsnestilor, constituind o marc de identitate cultural inconfundabil.n centrul comunei, n curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolic), singura constructie de acest gen pstrat nMaramures, care astzi adposteste muzeul stesc ce cuprinde o bogat colectie deobiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului.Satul, n zilele de srbtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati n portul traditional, grupati n centrul civic pe grupuri de vrst, vecintti si neamuri, n fata portilor unde stau la sfat. Tot acum se organizeaz si "Jocul" (hora satului). Comun autentic a Maramuresului Istoric, Brsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor trnesti, prin pitoresc si originalitate. n Brsana se afl una dintre cele mai frumoase mnstiri din Maramures. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Brsan, acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari n lemn din tar.

Monumentele de arhitectur. Bisericile si portile maramureseneMonumentele Maramuresului sunt fr ndoial monumentele neamului romnesc. Maramuresul si-a lsat amprenta pe pmntul milenar prin constructiile de lemn, case si biserici, mori si semne de mormnt, acareturi gospodresti si unelte. Prezenta, n toate satele Maramuresului, a bisericilor de lemn, este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor n viata si spiritualitatea romneasc de pe acele meleaguri.Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramuresene se constat unitatea de conceptie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de ntreaga arhitectur medieval romneasc si caracteristic cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supranltarea boltii naosului, ce se sprijin nu pe peretii cldirii, ci pe un sistem de grinzi si console. Elemente de decor vin s sustin arhitectura maiestuoas a constructiei. ncadramentele usilor masive de la intrare, precum si ale ferestrelor, poart nsemne decorative pe care le gsim frecvent si la casele traditionale si care, sunt expresia unui limbaj ce se las greu de descifrat, avnd o ncrctur simbolistic milenar, astzi trecut n planul artisticului.ntre monumentele Maramuresului, un loc aparte l au troitele de hotar, att de specifice satelor romnesti. n Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pstreaz elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe rstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea[footnoteRef:1]. Semnele de mormnt sau crucile, cum sunt denumite de steni, atunci cnd s-au pstrat, devin monumente, deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motivedecorative deosebite si de cele mai multe ori, texte care ele nsele sunt monumente delimb. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatr, pmnt, crmid).Printre acestea, cettuia dacic cu suprapunere medieval de la Oncesti, asezareafortificat de pe Dealul Cettii din muncipiul Sighetul Marmatiei, datat la sfrsitulepocii bronzului si nceputul epocii fierului. [1: ]

Un element important al gospodriei maramuresene l constituie portile, adesea cu o nftisare monumental, care si-au cucerit o faim binemeritat prin armonia proportiilor, prin echilibrul constructiei si prin metafora dens a ornamentatiei. Adevrate opere de art, frumusetea portilor uimeste cu att mai mult cu ct creatorii au fost trani simpli, fr pregtire special, dar cu un simt al esteticului deosebit. O poart maramuresean este un ansamblu format din prti fixe si mobile . Poarta maramuresean "clasic" si cea mai des ntlnit este alcatuit din trei stlpi de baz, confectionati din lemn de stejar, dispusi paralel si n acelasi plan. Poartamaramuresean este, n afar de atributele deja descrise, si o marc de identitate cultural,zonal si local. Dac n privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente alegospodriei traditionale s-au produs astzi mutatii nu ntotdeauna fericite, pierzndu-semult din specificul zonal, poarta rmne ca un simbol al Maramuresului, rennoindu-se ande an pe aceeasi structur, pe acelasi model. Portile maramuresene alctuiesc un capitolimportant al civilizatiei lemnului si vzute ntr-un context european, ele reprezint ocontributie de seam la mbogtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

7. Analiza echipamentelor existente i a ofertei de servicii

Pentru realizarea unei activitti turistice ct mai bune este necesar ca pe lng resursele naturale si antropice s existe si resurse materiale adecvate, capabile s asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de baz tehnico-material. Aceasta este reprezentat prin: unitti de cazare si alimentatie, mijloace de transport, instalatii de tratament sau agrement si este conditionat n primul rnd de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui n oferta nainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor.Volumul fluxurilor turistice este determinata att de cerere ct si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort, apar mutatii n criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta explica, n mare masura, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential sensibil apropiat, dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic.Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate dupa continut, functia ndeplinita, categoria de confort, perioada de functionare, forma de propietate, etc.Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau non-comercial, sunt divizate, dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor n unitati cu servicii prestate (hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - n care se asigura doar gazduirea propriu-zisa, serviciile de curatenie, prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente nchiriate,etc).

20092010201120122013

Maramures 42074368462947304805

Capacitatea de cazare turistic n functiune (numar de locuri) din judetul Maramures

Sursa: INSSE

Structuri de primire turisticUnitti 20082009201020112012

Hoteluri i Moteluri2725263229

Vile turistice& bungalouri21221

Cabane turistice2725263229

Pensiuni urbane3539495353

Pensiuni rurale1101121047778

Hosteluri23335

Total 183186192172171

Sursa: INSSE

Unittile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care mbina activitatea de productie cu cea de servire, punnd la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie- patisserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica, desi sunt foarte variate, nsa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune n valoare traditiile culinare ale unor natiuni (frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente n judetul Maramures mentionam: Crama Veche- Baia Mare; Hexalit - Trgul Lapus; Casa Veche- Viseu de Sus.

Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: - Restaurant Doi Pauni; - Restaurant Union; - Restaurant Plazza Rebel.Pe lnga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc. Instalatiile si modalitatile de agrementCea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa, el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures, la 700-850 de metri altitudine, pe valea superioara a Viseului, n apropiere de Pasul Prislop.Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate, prtii de schi cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile, linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vrful Runcu stiorului (1611 metri).n apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pna la vrful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o prtie de schi de 2100 metri lungime, cu o diferenta de nivel de 500 metri, una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi, terenuri de sport (tennis de cmp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri, existente n marile orase ale judetului.

8. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA 2009-2013

Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numrul turistilor, numrul mediu zilnic de turisti, numr zile/turist, durata medie a sejurului, ncasrile din turism, densitatea circulatiei turistice si preferinta relativ a turistilor. Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza n urma calculrii urmtorilor indicatori:Numrul mediu zilnic de turisti Arat intensitatea circulatiei turistice ntr-un anumit interval. NT mediu = T / n, unde: T suma turistilor nregistrati ntr-o perioad n numrul zilelor din perioada respectiv

Numrul de turisti sositi n judetul Maramures, ntre anii 2009-2013

20092010201120122013

Total93 80689 38986 19478 83780 072

Romni80 82470 87970 40461 52262 384

Strini 12 08215 51015 79017 31517 688

Sursa: INSSE

Numrul turistilor sositi ntre anii 2009-2013 n judetul Maramures este oscilant.

Calculul numrului mediu zilnic de turisti sositi n judetul Maramures ntre anii 2009-2013 (turisti/zi)20092010201120122013

Total 257245236216219

Romni 221194193169171

Strini 3342434748

Sursa: INSSE

Numrul de nnoptriNumrul de nnoptri sau numr zile/turist reprezint fluxul de turisti ce au cltorit si s-au cazat n diferite unitti turistice dintr-o anumit zon intr-o perioad de timp. Numrul de nnoptri sau zile/turist din judetul Maramures se prezint astfel:

Numrul de nnoptri nregistrate n unittile de cazare turistic din judetul Maramures ntre anii 2009-2013 20092010201120122013

Total216 283192 820190 700186 185168 264

Romni189 723161 087159 341155 372137 432

Strini 26 56031 73331 35930 81330 832

Sursa: INSSE

Ritmul de evolutie privind numrul de nnoptri nregistrate de unittile de cazare turistic din judetul Maramures 2010/20092011/20102012/20112013/2012

Total 0,890,100,970,90

Romni 0,840,980,970,88

Strini 1,190,980,981,00

Sursa: INSSE

CONCLUZIInzestrat cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief mbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potential faunistic si floristic bogat n specii si ecosisteme singulare n Europa, cu factori naturali de cur balnear, cu un patrimoniu cultural istoric si arhitectural de referint mondial, judetul Maramures se poate ncadra n rndul destinatiilor turistice atractive din Romnia si chiar din Europa. Tursmul se practic din vremuri strvechi, nsa a cunoscut o dezvoltare major n ultimele doua secole; mai cu seam, primele definitii ale turismului au fost realizate n secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker, care au ncercat s formuleze si s delimiteze urmtoarele notiuni: turist, excursionist, cltor, vizitator.Important zon turistic a trii noastre, judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume. n cadrul judetului ntlnim numeroarse orase, ns cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei.Cile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele, ci ferate, ci aeriene (aeroportul Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare).Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrar, principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria si constructiile. Relieful judetului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafata acestuia. Clima este temperat continental, cu ierni aspre si veri rcoroase. Reteaua hidrografic este bogat datorit regimului abundent al precipitatiilor n zonele montane, unde si au izvorul majoritatea rurilor, si are o lungime de peste 3000 km. Principalele ruri ale judetului sunt: Somes, Lpus, Iza, Viseu, Vaser si Mara. n muntii Rodnei se gsesc si cteva lacuri naturale: Iezerele, Buhescu, ns cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha).ntinderea mare a pdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagr, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici ntlnim mai multe rezervatii naturale, cea mai important fiind Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei, cu o suprafat de 3 300 ha.Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai nalt biseric din lemn din Europa (1721). Spnta uluieste lumea cu frumusetea unic a Cimitirului Vesel, creatia lui Ion Stan Patras, n care coloritul crucilor evidentiaz vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte, nu ngenuncheaz n fata ei, ci o consider o simpl trecere, necesar n rotirea ireversibil a ciclului vietii. Maramuresul este tara oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra, tara oamenilor harnici si buni la suflet ca pinea cald. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile nflorate, covoarele, portul, ciopliturile mrunte, icoanele pe sticl si multe alte comori traditionale prezente n acest judet ti vor dezvlui nclinatia spre frumos a maramuresenilor, transformat n miestrie, n vocatie atunci cnd urmresti arhitectonica armonioas a bisericilor si caselor din lemn. Pentru a deveni o destinatie turistic din ce n ce mai cautat judetul Maramures are nevoie de o baz tehnico-material mult mai dezvoltat, mai ales din punct de vedere al agrementului care, n ultimii ani, a devenit o motivatie foarte important n paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viat simpl, departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urban. n cadrul acestor pensiuni, turistii nu numai c se odihnesc dar pot lua parte si la activittile specifice tinutului: olrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc.Datorit potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica n judet sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism. Numrul turistilor sositi n ultimii ani s-a mrit, ceea ce nseamn c atractia ctre acest judet este n crestere, ns acestia nu au nnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate c unittile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de utilizare a capacittii de cazare era de doar 14 % n anul 2005 deoarece judetul detine unitti de cazare ce functioneaz la capacitate maxim doar 3-4 luni pe an, mai ales n sezonul de var.Principalele msuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitti turistice dezvoltate n zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regional, corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional, extinderea comunicatiilor n zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la trguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, ntocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive n acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultur si geografie fr profesor. Nu trebuie dect s priviti si s ascultati cu mare atentie spectacolul ce va nconjoar. Natura se desfsoar miestoas de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistit dar att de bogat, nu v va lsa indiferenti. Veti dori s faceti parte, s aflati, s ncercati. Desi suntem la nceput de drum, avem totusi succese n turismul rural din Romnia. De la luna, la luna tot mai multi turisti romni sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Ce poate fi mai minunat dect un mic dejun cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, ulita satului, cteva clipe n fata unei expozitii artizanale, o plimbare cu sania trasa de cai, cteva ore visnd n fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului n locul hotelurilor zgomotoase?

BIBLIOGRAFIE:1. CIOCULESCU SERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA Romnia. Ghid turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969;2. COCEAN P., VLSCEANU GH., NEGOESCU B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003;3. DNCUS MIHAI Zona etnografica Maramures, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986;4. MINCIU RODICA Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000;5. MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003;6. POP MIHAI Arta lemnului n Maramures, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968;7. STEFNESCU I. D. Arta veche a Maramuresului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968;8. www.borsa.ro;9. www.infotravelromania.ro;10. www.romaniatourism.ro11. www.insse.ro

24