Anul XII. Arad, Mercuri 10|23 Decemvrie 1908 Nr. 274. АІОЯАМЕКТШ.

fl n u . £4 Cor. h | n . u . 1й « h • buti . 1 «

Uni 4i DHMbuci h ta u . « C*f. l taira вТотінІа ii t latrita . . 5.0 Cor.

JM la ai veatra So­ll ttrfttaitatt p«

ia Ю frtmrt,

REDACŢIA li ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-utcza 2ß,

INSERŢIUNILE te primesc la adminis­

traţie. Manuscripte no se îna­

poiază. Telefon pentru oraş ç!

somitat 502,

trialistă. Principele LichUnstein, şeful socialiştilor

creştini din Austria, prezentând săptămâna trecută în camera austriacă propunerea sa de urgentă cu privire la desbaterea proiec­tului de lege despre anexarea Bosniei, a rostit un discurs de mare însemnătate în­trucât a zugrăvit conturele unei noui con-liguraţiuni a monarhiei habsburgice: confi-guraţiunea trialistă.

Pretenţiunile stârnite de unguri cu pri­vire !a Bosnia — a zis Lichtenstein — s'au prescris de mult. Drepturile Austriei asu­pra Bosniei se întemeiază pe nişte fapte, pe caii cmenimea le păstrează încă în viuă «miluire: jertfele de bani şi de sânge aduse fa decursul ocupaţiunii. Austriacii sunt oa­meni moderni: nu-şi întemeiază titlurile de drept asupra teritoriilor şi popoarelor^ pe hârtii îngălbenite, ci pe idei vii. începând delà mijlocul veacului al 19-lea, în politica Eutopei singur ideea naţională are putere creatoare de stat. Provii? ciile ocupate nu « pot alipi nici cătră Ungaria şi nici că-

, tră Austria, ci singura ţintă, spre care tre­ime să năzuiască toţi patrioţii conştienţi, leuniiea poporului seibo-croat şi autono­mia lui liberă.

Deputatul Sustersici, tălmăcind aspiraţiu-ofle slavilor de Sud, a desenat şi mai lă­murit cadrele visatului stat unitar slav. EI revendică pe seama saborului din Bosnia competenţa unui pailament imperial, pri­

mind în acest caz monathia habsburgică caracterul unei mari puteri slave şi stră-mutându-se centrul ei de gravitaţiune la Sud. Un alt visător, deputatul Lsginja, zăreşte déjà în închipuirea sa dimensiunile uriaşe ale unei mari împărăţii slave de Sud, care să unească subt schiptrul Habsburgi-lor şi Serbia şi Muntenegtul. Particularis­mul dinastic al sârbilor şi muntenegrenilor — a zis el — sunt singurele stăvili în calea contopirei naţionale depline a slavilor de Sud, acestea stăvili însă se vor prăbuşi în faţa puterii Habsburgilor.

E foarte firesc ca oratorii slavi să ac-centuieze solidaritatea tuturor slavilor, mai ales că în anii din urmă ideea naţională a cucerit pe deplin sufletele slavilor şi ea se manifesta viu în toate acţiunile lor mari. Nu e firesc însă ca ei să dorească unirea naţională a slavilor de Sud subt schiptrul habsburgic. A despica forma duslistică pen­tru a icni în imperiul habsburgic un mare stat sudic, nu poate fi decât o năzuinţă vremelnică a slavilor. Săvârşită odată uni­rea lor naţională, aspiraţiunile lor ar prinde aripi mai îndrâsneţe, espansiunea conştiinţei lor naţionale potenţate ar sparge cadrele atât de şubrede ale unei monarhii trialiste, şi s'ar porni procesul de închegare a marei împărăţii slave de sud, cu leagănul întins peste Balcani, cu domnitori naţionali inde­pendenţi.

E interesantă atitudinea cehilor în faţa acestei perspective a unirii slavilor de Sud. Bărbaţii politici cehi în discursurile lor ro-

FOIŢA ZIARULUI » TRIBUNA г

A R T A N A Ţ I O N A L Ä , De Ioan Rnssu-Şirianu.

Altă тага P. S. Sa Episcopul dr. D. Radu a irat onoarea aă găzduiască în somptnosnl său palat din Oradia-mare pe A. Sa prinţul Salvator. Dintre multele lucruri de marmoră, mâtast, aur şi argint ce împodobeic palatul, atenţia A. Sale a foit atrasă de nn modest covoraş dinaintea ицпі itt. Prinţul l a privit mnlt şi cu mirare. Iar la irnă a exclamat cu admiraţie: Dar de nnde este această minunată ţesătură?

P. S. Sa Episcopul i a răspuns că este ţeiă-taiă naţională românească, opera unei ţărance. Prinţul care nu ce prea cunoaţte, a ascultat cu interes toate informaţinnile date de înaltul pre­lat, care în acelaşi timp şi a cer t t voie să ofere acut lucru ţărănesc Alteţei Sale. Nu 1-a Irimis Inat sirgur, oi la atelierul din Orâştie al Reu-ninnei lemeilor române din Hunedoara a mai eomandat şi alte ţesători naţionale, nna snai fru-mouă decât alta. După cum aflăm, ele au făcut Htiaţie şi li-t'a dat loc de onoare în palatul irinciar din Viena, unde le admiră toţi câţi au norocul IA umble p'acolo.

Tot astă vară a'a aranjat In Şimleu o expozi­ţie de lucruri naţionale. Reuniunea femeilor ro­mane din Hunedoara a trimis şi ea Ia această expoziţie câteva lucruri confecţionate tn atelie­re] tiu din Orăştie. Câţi au fost la adunarea ge­amia a Aehei, le t u admitît tcţi.

Iar de ieri în faţa vitrinei unei prăvălii ara-dane (Hoffmann) ae adună întreg publicai ага-dan să — admire. Şi annme, aă admire tot. o-biecte confecţionate în atelierul din Orăştie al Renninnei femeilor române din Hunedoara. Sunt fcignr, eă dacă aceste obiecte ar fi expuse în mijlocul Parisului, publicul rafmat în gusturi al capitalei lumei le-ar admira ou aceeaşi frénésie.

In tot căzui alt popor, chiar Ungurii de pildă, ar fi ştiut să di a o deavoitare largă şi rentabilă acestei industrii, pe care daci ar avea-o nn po­nor mare, ca germanii ori francezii, designr c-ă ar fi cucerit cu ea lumea întreagă şi ar fi făaut tributare şie-şi toate popoarele culte şi bogate din ceie cinci continente.

într'adevăr, avem a face nu ou simple lucruri de mână ţărăneşti, enm ar putea face orice na­ţie, oi avem In faţa noastră obiecte de art*, cari întrunesc tinetă, gnst deosebit, fantesie de cap luminat şi inimă caldă, şi o îndemânare de oare Eumai ia ţăranca română poţi afla.

Nu ştii ce aă admiri mai mult: combinarea colorilor ori execuţiunea d'o extraordinară artă!

Nu e popor In Europa, oare eă aibă o aşa in­dustrie de casă şi până ce Renniunea agricolă din Sibiiu n'a compus întâiul album cu ţesături ţărăneşti, noi nici nU ne-am dat seamă de — arta naţională română. Da, pentrucă ceeace pro­duce ţăranca română cu războiul ei primitiv şt cu gbergbeful străbun, ceeace iese din atelierul deia Orăştie nu e simplu — industrie, ci opere de artă, pe cari cu dreptate le admiră prinţii, cari cu drept cuvânt figurează oa podoabe ale palatelor princiare. îmi adus aminte oă nainte cu patru-e; re-zece acu am văzut In MarsmurSş un

stite în chestiune s'au ferit de-a atinge ideea monarhiei trialiste. Prin separaţiunea elementelor slave de Sud, raportul de pu­tere dintre germani şi cehi, s'ar schimba în defavoarea cehilor. E firesc deci ca cehii să nu dorească alipirea Bosniei către cele­lalte provincii slave de Sud. Ei cer înze­strarea Bosniei cu autonomie provincială şi încorporarea ei la Austria, căci sporindu-se în felul acesta elementul slav în Austria, s'ar puteà întruchipa mai uşor federalizarea popoarelor slave şi pîerzându-şi elementul german preponderenţa, s'ar împlini cu vremea şi visul lor: Bohemia naţională şi indepen­dentă. Cehii în consecinţă, se vor opune şi alipirii Bosniei către Ungaria. Ei nu vor să renunţe la sprijinul ce li îmbie anexiu­nea, iar pentru Ungaria nutresc multă a-versiune atât din pricina teroarei şoviniste ce esercitează ungurii asupra slovacilor, cât şi din consideraţii economice.

Singuri germanii vechi doresc incorpo­rarea Bosniei la Ungaria, în înţelesul pro­gramului deia Linz. Ei recunosc primejd a ce ameninţă elementul german din partea slavilor şi ca s'o prevină, îşi vor pune în cumpănă toată influenţa. Reprezentantul lor, deputatul Malik, a pretins în şirul dis­cuţiei ca nu numai Bosnia, cî şi Dalmaţia să se alipească Ungariei. In chipul acesta scăzând numărul slavilor din Austria, ger­manii ar înfrunta mai uşor primejdia pan-slavă.

Primul ministru, baronul de Bisnerth, ca să împace glasurile atât de potrivnice între

covor românesc, care a fost dăruit papei (au pri­lejui uaai pelerinaj csorsdrjs de I. P. S. Sa actu­alul mitropolit al Blajului). Era d'o rară f îanu-seţ9, făcut de ţărance dintre cari desigur nici nna nu ştia carte. Am aflat tn urmă că l'a ad­mirat şi papa şi toţi înalţii demnitari ai Vatica­nului. Covoarele de Smyrna ori cale persiane des'gnr că nu sunt mai perfícte I

Cu d/eţi cavânt, dar, albumai prezintat de p ro ­fesoral D. Comşa la Curtea Regală română a fost admirat nu numai acolo, ci şi Ia Berlin.

* Avem, Incontestabil, o arid naţională, de oare

pntem li mândri. E vorba însă ca să ns ştim folosi de ea, să

tmem dintr'ftnsa pe d'opart® mijloo de a atrage atenţia lumeţ mari asupra poporului roman, iar pe de altă parte să deschidem invar de venit pentru аагтапзіе noastre sate, pentru bietele noastre ţărance.

Fără îndoială, progres se face. Mi-so pare Insă oâ prea încet şi ргза aşa, la întâmplare... Câţi ani sunt adecă dala prima expoziţie din Sibiiu, când géueralul Davila dasese faima Ы Bisureşti? Vre o treizeci. Şi azi mâne un pătrar da secol delà expoziţia din Haţeg, aranjată tot de Aso­ciaţie.

Până la marea expoziţie aranjată, înainte ca sasé ani, In sala deia Geselschafishaus din Sibiu, de regretatul Dr. D. P . Barcianu, de dnii D. Comşa şi V. Tordăşianu şi apoi cea aranjată tn vara anului 1905, cu prilejul serbărilor Asocia­ţiunii, pntem zice că nici noi între noi nu am cnnosaut bogăţia şi măreţia acestei arte naţionala roasâns.

Pig. 2 » T R I B U N A « 23 Dec. n. 1908

Tricolorul urmărit. Din Orăştie ni-se scrie : Căpitanul de poliţie din Orăştie (Sţdiţ-város) pe ba\a unei ordinaţiuni ministeriale, a pedepsit pentru folosirea brâului tricolor pe costum naţional românesc, cu câte 3O coroane ori 2 zile temniţa, pe următorii domni: Dr. August Deac, Petru Manole, Dr. Sever de Orbonas si Romulus Sabo.

* *

Aceiaş pedeapsă i-a ajuns şi pe d-nii Dr. Aurel Oprea şi Ioan Mihali, fiindcă copiii lor au purtat tricolor românesc.

Subt pretextul aceluiaş delict, au Jost ci­taţi mai mulţi tineri ţărani la capitanatul din Orăştie. Despre pedeapsa ce li-se va dicta, vă vom scrie.

Iniimifăfi despre arhiducele Francise Ferdinand.

»Frankfurter Zeitung< publică u n articol care face mare senzaţie îa lumea politică,

l a t re altele scr ie :

deoni, ce seria ta „Ungaria" rezaltă Iasă oă pi cea s'ar pnteà efeptnl.

1. Noi romanii să abzieem de orioe dreptul politice. (Vezi articolul dia Nr.-ul 274 al „U* gariei" „Andrássy şi noi").

2, Deputaţii romani să na facă nici o opozit» guvernului, ci să-i roteze tot ce cere. (Vni Nr. 273).

Lt aceasta numai atâta răspundem „Ungariei1

să ne arete un popor în lumea mare, care abfi când el de bună voie de a face politică naţionali s'au putut susţinea şi dacă mai există atare j№ por undeva? Şi atunci cn satele ne vom îaroli subt steagul pacificator al „Ungariei". — Pani atunci mai slăbească cn dragostea plătită din Ion dul de diipoaiţinne »1 givcrnnlni din Pasta Ş nnmai facă zizanie süindn-se a timpi capurili preo(ilor şi a învăţătorilor, cari na snnt ta stan de a pătrunde în filosofi» cea necinstită a „Di g ariei". Un colon.

Acţiunea studenţilor din Bucureşti — Corespondenţă particulară a «Tribunei». —

Bucureşti, 20 Dac. 1908.

ele, a răspuns că incorporarea Bosniei e o chestiune ce aparţine deopotrivă competen­ţei corpurilor legiuitoare ungare şi austriace. Ea va fi rezolvită în deplin acord cu Un­garia, pe temeiul articolului de lege din 1880, care hotăreşte deplina paritate de drepturi cu privire Ia Bosnia.

Judecând după tenorul aprins al discuţii­lor din camera austriacă, proiectul anexiunei va stârni un viforos antagonism între Un­garia şi Austria.

Ungurii nu vor renunţa la fictivele lor drepturi istorice şi vor ridica pretenţiuni şi în numele intereselor dinastiei, căci cea mai nouă fantasmagorie ce turmentează creerii vajnicilor noştri compatrioţi e ilusia pré­pondérant lor între toate popoarele mo­narhiei. Ei se cred azi, în mijlocul pistriţu-lui conglomerat de popoare, singurul element trainic pe care să se poată răzema dinastia. Confesiunea lor e principiul că azi numai ideia naţională e alcătuitoare de stat, şi ră­stălmăcind realitatea cred a fi săvârşit deja în mare parte maghiarizarea naţionalităţilor din Ungaria şi spsră sa maghiarizeze, în termen fix, Bosnia, Herţegovina, Croaţia, Slavonia şi Dalmaţia, dacă aceste teritorii s'ar încredinţa luminatei lor ocârmuiri.

Noi, românii, cari am luptat de multe ori prin pădurile seculare ale vechei Iliyrii, cari subt conducerea generalului Philippo-vits am înfrânt şi cea din urmă răscoală a insurgenţilor bosnieci în 1878, noi nu sun­tem în situaţie a ridica pretenţiuni înteme­iate pe trecutul istoric, şi privim delà de­părtare numai, frăaâiiarile streine de sen­timentele noastre.

Incorporarea Bosniei Ia Ungaria, după­cum am mai spus o ia acest lo:, nu poate atinge defavorabil soarta noastră, dî ase­menea nici ideea monarhiei trialiste, cu statul slav la Sud, — dacă nu favorabil.

Ne pare însă semnificativ că ideea mo­narhiei trialiste s'a zămislit tocmai î i sânul socialiştilor creştini, partid care slujeşte mai cu străduinţă năzuinţele federalistice ale dinastiei.

Şi d'atunci un singur atelier, îa « 0 * 1 se mun­ceşte conştient, eu pricepere şî ca zel. Paţin. Negreşit însă, meritul renninnai femeilor româna din HasadosuTA (meritele doamnelor Elena Hosau căscată Pop de Băseşti, Erdeii din Orăştie şi ale domnişoarei Tiberia Barciana) suni cu aiât mai mari.

Dar ce nn s'ar putea ajunge» dacă ar fi mai multe ateliere de acestea, câte nuni (sel pnţin) îa fiecare provincie locuită de români ? ! S'ar pnteà atonei deschide câte nu bazar cn ţesături şi broderii româneşti în ori care oraş mare. Fără exagerare, dar müiosne am adne® de prin oraşe ca Viena, Berlinul, Parisul etc., pentrncă ori unde am ехраве aceste obieste de artă naţio­nală, pretutindeni ele &t й aimiraie şi — cum­părate.

Intr'an viitor articol vom arăta ce creiem că ar fl nimarit a se face pentra înflorirea artisticei noastre industrii naţionale.

H A. Z. In târgul de cai. R o m â n u l : De vânzare ţi-e calul ţigane ? Ţ i g a n u l : Ga fata ai mare ! R o m â n u l : Da bonn-'i ? Ţ i g a n u l : D.* bană seamă ! R o m á n á l : Că doară te-ain văzat colo când

«ară să urcaţi dealul nh stătea In ioc să se gân-deaecă să г - і в ч ori ba?

Ţ i g a n u l : Ds bună seamă ! E cal cuminte. El ştia că da аэеаІеМ suite & dealului şi aşa trebaie să sa aoobo&ra...

Fraaciaî Ferdiuad, moştenitorul de troa urmă­reşte itx d?p!-ià lioişto purtare» personalităţilor politice. Ştie despre fiaeine oe a ficat până A-QW%, şi din trecutul fiiecărui tragf» coaclaziuni peniru viitor. Peatra orice faneţie îşi are candi­datul >àa şi Sn alegere* acestora se londace na-msi da motiva obieativa. E caracteristic, că din-trs funcţionarii numiţi lo timpul din u ' m i dapă recomandarea s&, aici unui na faae parte din aristocraţia aaiicâ. Nioi baronul Bock, fostul prim-m ï u k ï m , aici Gonr.îd, şsfal de stat major, nici ministrul ds externe baron АѳгѳпІЬаі na apa?£in înaltei aristocraţii. Br A e r e n t h a l e s t e d i a t r ' o fami l ie o v r e i a s c ă de banehier.

Clericalii din Aastria îl «onsideră pe arhidu­cele de ai lor. Iatr'adevăr, Francise Ferdinand nu ѳ nnmsi rasiglos, ci saaţine legaturi mai îaîime ca partidai dericj.1, iacât ca alte partide. Io ca­mera austriacă adesea se poate vedea un cala­ge r benedictin, ea numele pater Augustinus. Naintâ da a sa aăiagări si se nu»neà conte Galen şi fassae referent gavemial în Woetfaiia. Acum a confesorul curţii arhiducelui şi omal s ia de Încredere Prezeaţa sa In Rţichsr*th însemaeazi m î.i ѵ?<э-о fehestie oarecare, la ordinea zilei, el comunică vre-unui fruntaş creştin socialist păre­rile ath.dnoelui.

Cu tendenţele partidului kossulhişt Francise Ferdinand nu simpatizea\ă. D'aioi a ieşit vestea e t ar ari pe unguri. Din cauza antipatiei ce are pntfru partidul kossuthiat »'& issat, la timpul său ueînţelagerea sa cu împăratul, eând domni­torul întraso adică în pertractări cu kossnthiştii.

El Й zis aisasi supărat : — Соголпа este caşi nn majorat şi nimeni,

nici chiar partăîorul ei actual na are тоіэ să-i Ibtnneea strălucirea.

Asta a ajuas şi la urechile împăratului, care s'a supărat şi apoi numai g№u s'a Împăcat.

Din Cluj. Ia 16 Decemvrie s'a ţinut adunaraa consti­

tuantă a club adui român comitatens. Aa luat parte lamura românilor din comitat.

Di Cioj aceia cari au simţul şi dorinţa de a iuwrà şi pentru laminarea poporului. Au lipsit acei», pe cari împrejurările şi simţămintele îi despart ae obştea română. Aoeştia snnt mai mulţi durere. Aici în central ştiiaţiior maghiaro semi-tizate.

» Ungaria* dlui Moldován Gergely scrie şi în­drugă la absurdităţi mer ea şi gă trimite gratie aproape ia toţi preoţii şi învăţătorii români. Na vreau să mă ocnp cu această monstruozitate na­ţională.

Trag atenţiunea celor mai puţini versaţi In a!e роііііяеі stăpânitoare, ca să fie ca ochii in patra când cetesc absurdităţile cu cari tractează „Un­garia" pe cetitorii sii.

Mereu scrie să ne împăcăm ca maghiarii, fără de a spune şi oondiţiuntle de pace. Din diverşii ariicoli ce se publică din partea mai maltor ge-

0 vie mişcare de consolidare, de mancă penln neam s'a pornit In sânul stadeaţimei român universitare din Bucăţeşti. Noi studenţii ni-ai d*t seama de câtă însemnătate e pentra na neaa ca sâ aibă fii bravi, muncitori, şi însafieţiţi pea­tra idea «orile neamalai, şi am hotărît aă rupei cn trecutul destul de sărac cât priveşte activitate şi să tnoepem să mumim pentra solidaritateak turor studenţilor români, de pretutindeni, peatn răspfcadirea şi întărirea caliurei noatre naţionali şi a oonştieaţei da m&m puternic şi demn den viitor frumos.

Societatea centrală a stadeaţimei române di sici, „Uniunea stadaaţiior români" a ţinut, pea­tra & oe deibate programul pe sare aa I urme» studenţimea română, o adunare gsnarală, J)ii T - H C A T F E , care a reuşit admirabil. Pentru a chien îotfosgi studenţime baca?eşteană subt stetj studantal Mircea Russu m propus, iar tinerim» a primit armatorul apel citră staden(ime:

Apel. Trăim Intre împrejurări politice extraordinar^

ta mijioQui unei atmosfere cară diu zi în zi di­vina tot mai înfierbântată, îatr'o epoci da f» tani скгѳ va decide pentru multă vreme soarta noastră şi a popoarelor cari ne împreioirl Orientul « în fierbere şi ţara are nevoia de fi inimoşi, da patrioţi bani, şi are mai ales nevoii ăa o tinerime care să fb garanta unui viitor «• gar şi fericit.

Dar î i timp ce în inimile tinerilor sârbi clo­coteşte patima războiului, în timp ce pe străiili capitalei austriaco an ours şiroaie d<s sânge tloii italian, în lopta împotriva tiraniei, în timp « junii turci şi tinerimea bulgară ni-su dat doveii de nobil patriotism, studenţimea română nai arătat un interes destul de pronunţat f*ţă di evenimentele mari cari ee desfăşoară, şi mai ils na a dat expresie acostai interes Ia mod n-lidar.

Trebaie să reparăm greşelile trecatalui, ilm apropiem anii de alţii, să ne facem o educaţi» politică-culturală în cel mai carat spirit naţioaiţ ca astfel viitorul să ne găsească pararea uniţi ti jurul drapelului, gata a îafranta orice lovituri Solidaritatea noastră va potenţa, totodată, ener­gia noastră, avântai nostra şi spiritul nostra di întreprindere, şi In local lânoezelei de ploi acum nn spirit larg şi rioiu va slăpâni sufletele noastre.

Chiemăm pe toţi acei studenţi români, cui doresc o consolidare a Intregel studenţiml à capitală la a doua adunare generală a > Uniune1

studenţilor români*, care se va ţinea Vineri, h 12 Decemvrie v. In sala mare a »Uniunel« jl sperăm că ziua aceasta va Întări credinţa nor stră că începutul unei vieţi puisante şi frăţeşti, a stueenţimei române, nu e departe. Suntem pi trunşi de dorinţa, că acţiunea noastră, pornlH din Îndemn sincer şl întreţinută cu râvni und însufleţiri profunde, să fie de folos nu nuni! dulcii noastre Românii, ci întregului neam ro­mânesc ! „ Uniunea studenţilor români*.

23 Dec ш, 1008 » V R I R U N A « Pag. 3

Răspunsu l s e n a t u l u i la m e s s j n l t r ó n o l n i . {Primirea comisiunei la palatul regal). Ieri li orele 12 M. Sa regele a primit In sala tronu­lui comislunea însărcinată cu răspunsul senatului h adresa tronului.

Membrii comisiunei s'au întrunit Ia senat Ia o-rele 11 şi jumătate a. m., şi au pornit cu un slut de oră mai târziu precedat şi urmat de câte un escadron din regimentul de escortă.

După introducerea membrilor comisiunei In uda tronului, dnul general Mavrocordat, mareşa­lul curţel, anunţă pe M. Sa regele, care ocupă tronul având Îs dreapta pe A. S. R. Principele Ferdiusrd, iar la s targa pe toţi domnii miniştrii.

Dnul generai Budişteanu vice-preşedinte al se­natului, ceteşte adresa de răspuns la mesajul tro­nului, după care M. Sa regele mulţlmeşte ta vre-o câteva cuvinte calde.

M. Sa regele şi A. S. R. principele Ferdinand ie întreţin apoi îndelung cu membrii comisiunei.

* Delà C a r t e . Sâmbătă fiind aniversara zilei

onomastice a A. S. R. principelui Nlcolae, atât curtea regală cât şl cea princiară a primit un mare număr de telegrame de felicitări din întreagă ţin.

Dl Dimltrie A. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştrii fiind bolnav, dl I. Brătlanu ministrul de Interne a presentat A. A. L. L. R. R. prlnci-pilui şi principesei moştenitoare, felicitările gu­vernului.

In tot timpul zilei de ieri registrele au fost des­chise la palatul Cotrotenl.

Sâmbătă ia orele 10 şî jvmătafe ». m. A. A. R. R. micii principi C*rol, Elisabeta, Maria şi Nlcolae, au asistat Ia serviciul divin oficiat ia mitropolie.

• î nd rumarea g o s p o d ă r e a s c ă a e l e v e l o r

şcoaletor p r i m a r e . Institutoarele de pe lângă •coaiele primare No 1, 2 si 3, din T. Severin, În orma "sfatului apârnt In „Monitorul Oficial", dat de cătră dl Spiru Haret, ministrol instrucţin-аё jwblice, aa Început cursuri practice şi teo­retice ca elevele.

Pentra cărnurile teoretice s'a ale» ziua de Miercuri, In(r«« orele 4 şi 5 ; iar pentra cele practice ziua de Duminecă, cu elevele din cl. IV.

Directe s rele şcoalelor an luat pe eleve In piaţă o1 le-au arătat cum ac alege carnea pentru dife­rite feluri de mâncare, cum se aleg zarzavaturile, eum se cântăreşte, etc.

Micele eleve aa arătat o deosecită aplicaţie cătră arta bucătăriei şi menagiului.

Dl Dem. Bürge ţe an u, revizorul şcolar геврес-tiv, a înaintat ministerului imitucţiunei publice nomele tnturcr damelcr institutoare, care s'aa devotat acestei frumoase misiuni.

Criza orientală. Chest iunea conferinţei .

După informaţiile ziarului Daily Post din Bir-minghan, un ziar de obiceiu bine informat, mi-niatrol de externe rue, dl Izwoitky i-a comunicat dini Grty, ministrul de externe englez, că între Rnaia şi Austro-ungaria s'a realizat an deplin acord In chestiune» anexiunei şi că vor părăsi ţi ideea conferinţei, In caznl dacă negocierile dintre Anstro-Dngaria şi Turcia ae vor sfârşi paşnic.

Biroului de infornuţii ungar i-se acrie din Ticna: In faţa zorului cu care se Înarmează Ser­bia şi Muntenegrul, monarhia s'a văznt nevoită a recurge la măsuri de apărare. Intereaarea Insă ee deşteptau la Început acer te măsuri, s'a abătut mai apoi asupra anei chestiuni de mai mare în­

semnate te : asupra conferinţei paterilor semnatare. Ga ocazianea ultimului turneu european al mi­nistrului ras Izwoisky, care turnea armarea mai mult scopuri financiare decât politice, a'a lansat In Franţa şi In Anglia ideea conferinţei, In inte­resai căreia an avut loc atât la Londra cât şl Ia Parii, mai multe consfătuiri. împotriva conferin­ţei monarhia aastro-angară n'avcă nimic de obiec-ţionat şi ideea ei a şi fost adoptată la Viena. In felul acesta a Invăscut din aimburele chestia-nei balcanice o chestie europeană.

Condiţiile puse de monarhia anstro-ungsră lă­mureau însă, că conferinţa na se va putea În­truni decât stabilindu-se înainte şi în conţelegere, chestiunile menite că formeze programul ei. Ideea conferinţei eră tmă numai o chestiune de însem­nătate secondară pe lângă chestiunea cardinală şi propria zisă, a negocierilor cu Turei«. In urma aceste ra şi centrul de greutate al chestiunii, la Început, a'a strâmtat din Belgrad la Petersburg, iar de acelo, pe ormi, la Constantinopcle, deci acolo, unde trebuia să se ttrăa-ute deja dinlran începnt. La Conetaniinopole tratativele ca turcii, reluate, sunt in decurgere şi putem nădăjdui, câ deja tn apropiatul viitor ee va găsi mcdalitatea care să mulţumească atât pe turci cât şi pe aus-triaci. Iar dacă se va ajunge la Înţelegere ca turcii, toate celelalte chestiuni se pot socoti de .rezolvite. Monsrhia nostra a păstrat Întotdeauna rebţinnî cordiale cu Turela şi suntem în drept a presupune, că şi Turcia nutreşte lenti-oaente prieteneşti faţă de noi, deoarece o Turcie paş­nică ni este nn vecin plăcut.

A r g i l a în c o n t r a p i c i i în Ba lcan i . Press engleză duce o campanie «prinsă în con­

tra lui Ibwohk 1. Anglia vede cu ochi răi împă­carea dintre Austria şi Rusis. Prin aceasta An­glia se declară în contra menţinerii păcii.

Tratativele tnreo anstr lacc Guvernul turcesc pretinde ca Austria care a

anexat Bosnia şl Herţegovina, să la asupra sa o parte din datorls imperiului otoman, ce ar veni pentru aceste d uă provincii. Această datorie face suma de 150 milioane de franci.

Din această sumă, guvernul austriac vrea Insă să-şl tragă chieltuiellle avute cu pacificarea, cari chieituieii — după sflmsţia lui — inirec această sumă. In cercurile pol tice se crede că se va a-junge Ia un compromis.

Ang i i a c o n t r a Aus t ro -Ungar i e i . Ccrentnl pornit îs Turcie în contra mărfcrilo?

anstriace ia proporţii tot mai mari. Lovitura dată comerciului austriac eate ou atât mai msre, ca cât alte puteri, ca Ra*ia, Frazeţa şi Angiia aa reuşit să înlocuiască pe negustorii austrisci, aşa că aceştia nn pot nădăjdui că-şi vor recâştigă situaţia de altădată In Ta rds .

Curentul antisuţtriac s'a Întins înlăuntrul im­periului. In fiecare localitate S'ÎU format comi­tete de propsgandă în contra mărfurilor anstriace. La Adrisnopoi s'a format un sindicat, care na lucrează numai In contra mărfurilor anstriace ci şi In contra celor provenite din Bulgaria.

Şi altădată Turcia a fost nevoită să îndure lovituri şi pierderi. Niciodată însă dorul ei de răsbunare nn s'a manifestat mai puternic, eu mai multă stăruinţă. Niciodată n'a dat lovitura atât de sigură şi la local ei. La protestele guvernului din Viena, guvernai din Conetantinopol a declarat că mişcarea tn contra mărfurilor anstriace nu va înceta decât atunci, când chestia Bosniei şi a Herţegovinei va fi definitiv tranşată.

Până atunci, debuşenl Austriei ѳ pierdut In oriental Europei.

De nnde atâta energie şi fanatism Ia poporal turcesc, pe care ne învăţam să-1 credem aşa de nepăsător ?

Astăzi există date sigure că această mişcare este sprijinită de Anglia In primai rând.

Membrii comitetului de boicotare declară chiar ei că sunt sprijiniţi şi tadramaţi de consolai en-glfz din Constantin o In anele cercări se afirmă că cele mai malte articole de ziar publi­cate de presa turcească în contra Austriei an fost inspirate sau ohias- sorise de membrii amba­sadei engleze din Constsntinopol.

Aceleaşi ştiri sosesc din Haifa şi Beirut, unde consulii englezi delà început s'au alăturat Ia această mişcare, dând conducătorilor turci toate instrucţiile.

Astfel stând lucrurile, e uşor de prevăzut c i mişcarea în contra mărfurilor austriaca va dură Încă multă vreme sprijinită fiind în primul rând de Anglia şi apoi de Robia si Franţa, cari aa luat interesai de а-şi câştigă debuşeuri noui pen­tru industria şi comercial lor.

Iar Austriei nu-i rămâne decât să cedeze ce­rerilor de despăgubiri formulate de guvernai otoman.

Reorganizarea armatei turceşti. Ministerele da războia şi cel de marină desfă­

şoară o vie activitate pentra reorganizare. Unul din miniştrii a comunicat unui redactor delà „Yeni-Gazstta" că sunt gata pregătite următoa­rele proieaîe de legi cari vor trebui să fie să­pase aproblrii camerei: 1) Crearea unei miliţii nsţionale, 2) moiiSearea legii de recrutare şi apli­carea ei !a mehamedani, 3) reforma legii de pen-ziuni, 4) regularea soldelor, 5) avantarea şi li­mita de verstă, 6) reforma şooalei de at&t major, 7) serviciul îa t r a ţ k al ofiţerilor de stat major, 8) redu-ѳг;>а зегѵігіиЫ obiig*.ior de liuie la Ye­men, Hedja^ şi tn site teritorii depărtate, 9) mo­bilizarea asmafă a redifiior şi rezerviştilor pentru exerciţii, 10) exerciţiile de tir şs manevrele anuale, 11) eh ie marea ofHeriîor necesari cari servesc în Germania, 12) creditai budget&r anual pentru toate reformele.

Boicota i în Turcia. Boicotr.rea mărfurilor austriaco în Turma con­

tinuă. Guvernul otetrsjm nici nn încearcă, dar nici nu i-ar pnieâ împiedeca. Comitetul de boi­cotare a împărţit manifeste prin cari publicul este îndemnat sa ocolească mărfurile austriaco şi li se indică numele negustorilor delà cari pot târgui.

Renaşterea Bulgariei şi Ferdinand l-iu. După detronarea prinţului de Bsttemberg, în-

virg»tons 1 sârbilor la Slivniţa, Siambufoff şi par­tizanii săi au chiemat Ia trenul principatului pe Ferdinand de Cotha, pe atunci colonel înarmata austriacă.

Tatăl prinţului Ferdinand erà general în ar­mata imperiului austriac. Mama sa eră fiica rege­lui Franţei, Louis Philippe.

Când a venit pe tron, prinţul a avut mult de luptat până să 1 recunoască Rusia ca domnitor. La aceasta a lucrat foarte muit împăratul Au­striei.

Ministrul care a contribuit la consolidarea dom­niei lui Ferdinand a fost Stambuloff, dictatorul Bulgariei.

Stambuloff recunoscuse cât de fatală erà In­fluenţa rusi In Bulgaria. El care a fost unul din eroii revoluţiei bulgare delà 1877, s'a rczlgnat Ia toate nedreptăţile agenţilor Ţarismului.

Bulgaria de-abla scăpată de subt jugul Turciei, devastată de başbuzuci în timpul revoluţiei şl al războiului, fără armată, fără bani, fără nimica, la început aveà nevoie de ajutorul Rusiei. Cea mai mare parte din ofiţeri până la 1890 erau ruşi. Dar după 1890 Influenţa Rusiei a început să fie tiranică.

Stambuloff, împreună cu prinţul Ferdinand au contribuit la slabi rea influenţei ruse, şi In tim­purile din urmă la emanciparea totală.

Dapă omorârea lai StambalcfF, situaţia prinţului

SzimoiiideszşiRaduch pantofar

Kolozsvár, Yesselényi Miklós uteza 4. "-Utó

îşi recomandă on. public din loc şi provincie, marfa lor de prima calitate, care se bu- A | « A 4 A pentru picioare cură dc bună reputaţie. Fac Д І а о Ж в bolnave, mai departe ghete moderne de copii, bărbaţi şi dame din cel

mai b a n material şi cu preţuri moderate . .*. Peatra comanda din provincie rugăm tl ni-se trimită de model o gbiatl mie . ' .

Pag. 4, »TRIBUNA« 23 Dec. RT ІШ

Ferdinand s'a zdruncinat, dar partidele an înce­put ai ae apropie de coroană.

In tot ouranl domniei saie Ferdinand s'a arătat na iscniit diplomat si an ban militar. Ei a dat forţa armată a Balgami de astăzi. Â făcut prin politica sa ea vasalitatea Bulgariei s i fie numai formală, şi a lnerat ca politica bulgară iă fie conformi on intereaele Austriei in Balcani.

Ba!gării sânt Inainte de toate an popor practic. Ei s a sunt dinatttei de loe. iabirea eătre iron na e aşa de tare, — Ia aceasta contribue şi pa-ternioal ocrent socialist care cucereşte Baig&ria — si domnind asupra anui popor puţin dinaatic, meritele pricţulai Ferdinand reea mai malt la ireală.

In mai malte rânduri, Ferdinand prin tactica sa a scăpat Bulgaria de a» războia cn Tareia. Snbt regimul absolutist, Abdul-Hamid căuta să-şi mărească ioflueiiţa In imperiu prin războaie on statele miel, pe cari desigsr le învingea.

De la 1900 încoace o armaţii ds 200 raîi de oamesi staţiona ia hotarele Bulgariei, gata de luptă. Abdul Hamid la cel msi mie iacideoi căuta să declare războia Bulgariei, mai a!es după în­curcarea Rusiei în războiul en Japonia.

In acest timp prinţul Ferdinand s'a apropiat de Austria, şi a scăpat statul său Se o înfrângere sigură. Şi pentra aceasta a cicis t să aibă o ar­mata puternică, singura garantie pentra existenţa unui Etat .

Actul delà Т&гпота i-se datoreste In mare parte prinţului Ferdinand, astăzi „ţarul Balgariicr".

I-s'au adus multe acuzaţii ca sce&si» ocazie, dar ori cum, nu era un moment mai favorabil pentru declararea independenţa?.

Dapă întărirea Taraiéi era imposibilă declara­rea independenţei. Când Turcia era slăbită da rănile vechiului regim, eăad Aastro Ungaria do­ri» o aliată pentru anexarea o«lor cloaă provincii Ferdinaud nu putea amâaa făr& perisole aa r i , declararea neatârnării statului său

Cu toată aedumenrea ce dsdararea indepen­denţei a coprins spiritele din Bulgari», se poate vedea o ieşiră norocoasa din acest labirint de in­terese, ori, demnităţi lezate. Regele Ferdinand a făcut tot cö putea fa so ca mai puţine aacrificii.

Din străinătate. Un d i secrs a l Ini Sto lypin în d a m ă . Pe­

tersburg, 19 Decemvrie. Prltr.ui ministru Stolypin zice cà nu se poate planta drapelul unei libertăţi aparente numai pentru clasele superioare fără a se cugeta şi la clasele inferioare. Avem datoria de a scăpa poporul de sărăcie, de ignorantă. O puternică posesiune individuală este necesară pen­tru renaşterea împărăţiei noastre pe t-j:miul prin­cipiilor puternice monarhice şi este un obstacol al mişcării revoluţionare. Toate siiinţeie guvernului trebuie să fie Îndreptate spre ridicarea forţelor productive ca unica sursă a bunei stări In ţară prin favorizarea muncii individuale şi a posesiunii individuale.

* Turcia cedează Creta în s ch imbai Cipru­

lui. Inir'o telegramă din Constantinopol al zia­rului >Sabach«, se aduce ştirea curacă consiliul de miniştrii şi marele vizir au făcut un memoriu, in care inebeie un tratat secret cu Anglia acordân-du-i Creta In schimbul Ciprului.

Aceasta desigur are loc pentru prietenia cu Anglia răzgâe pe turci. Declaraţia ziarului J a ­bach« e foarte serioasă şl ne aşteptăm la o nouă ocupafie englezi a Cretei.

Anglia a urmărit întotdeauna o politică de in­terese in Balcani, cu toate declaraţiile sentimen­tale de >drept al Olnţilorc, »echllibrul europeane ce oamenii politici ai săi nu lasă ocazia să nu le pronunţe, când vine pe tapet chestiunea Orien­tului.

Credem eă e necesar ca să spunem câteva cu­vinte asupra modului şi împrejurărilor in cari a fost ocupat Ciprul.

După războiul ruso-turc delà 1877, ştim că

Anglia a luat partea Turciei Ia congresul din Berdn.

Rusia a luat Bitumul, Rar* şi câteva teritorii deaiungal mării Negre. Tareia pentra prietenia ce i-a arătat englezii ie-a cedat Ciprul ca semn de recunoştinţă ca „să fie oeupat şi administrat de ei".

Ciprul ocupă o poziţie foarte importantă pen­tru apăra?ea canalului de Suez, căci pe atunci Anglia n'aves iacă Egiptul.

Se poate presupune ocuparea Cretei de en­glezi ? Şi dacă Tarera consimte ia aceasta, poate Anglia sa facă ca ea, cum a făcut ea Cipral la 1878 ? Desigur că Anglia face total pentra inte­resele ei.

Na ştim întră cftt e de adevărată ştirea ziaru­lui Sib&h, dar constatăm oä costă scump priete­nia Angli i . Noi de exemplu cari n'avem nici o iu seife în marea Mediterană ea grea am putea câ­ştiga prietenia Angliei.

Vorba biefilo? greci, cari aa fost da mai multe ori despcia(i la acest chip de englezi, (i atimi Asglia) „ueciaätita Aaglie I й

Izbucnirea războiului Intre Olanda şl Venezue la . Ziarami „Local Anzeiger" i ae te-iegrtfiază dia New-York :

Republica Venezuela a declarat asi războia Olandei.

Cauza războiului stă în faptul că Ia cursul riieior din urma Olanda a confiscat mai malte vapoare ѵѳпѳкаеіапѳ.

Berlin. — Se ştie că în cnrsul alternelor zile conflictul dintre Olanda şi Venezuela luase o formă eu iotul acută mai aies în nrma faptului cà Olandă u eapturat mai malte vapoate ale Vene za»! ei.

Ziarele primesc aram ştirea că Veauzuela a deckral astàsi războia Olandei.

Rege le Petra şl moşteni toral . Despre scena petrecuta la altimui consiliu de miniştri între regele Petra şi iaoşteniteto^al de tron ee comu­nică srm&toarela : Pribţal moştenitor s'a prezin-t*t in Qcasiîia, deşi nu erà Invitat. Intrând mi­niştri au sist&t dezbaterile şi s'a făcut o linişte supărătoare, pe care a lutrerapt-o regele ragân-dn i pe moştenitor sa părăsească sala. Prinţul Gheorghe » repiieat.

— Eu trebuie să fia aici; trabaie să ştim ee se întâmplă sici. Voi lua parta Ia consfătuiri.

Rege!® i-st spus spoi, că au are loc în consi­liu decât el şi miniştrii, cari гѳзропваЫіі. Moşte­nitorul înss n'a vroit să esdeza.

— Eu voi fi regele de laăiae, am dssi dreptul să sta a аізі.

Şi a stat. Un vioîfltît schimb da ouviate a avut loe îatre rege şi moşteaitor îa vreme ce mi­niştrii unul câte unui aa părăsit s da.

D i n R e i c h s r a t h . — Delà corespondentul nostru parlamentar. —

Viena, 21 Decemvrie. Şedinţa de Sâmbătă din parlamentai austriac

a fost ca dreptouvânt nn bancrot ai politicei comerciale austriaco.

Guvernul aşiernn camerei un proieot de lege, prin oare-şi cere permisiunea de-a încheia tratate comerciale cu ţările vecine pe timp de nn an. Agrarii încep o goană nebună împrotriva proiec­tului, începând delà „«soeiaţia centrală agrară" şi se vorbeşte, că guvernul e parat 1% mici con­cesii. Poate jumătate de m va ajunge... Degeaba!

— „Na încuviinţăm nici o singură zi au atare proiect !" Acesta erà uitimatal agrarilor germani şi ceilalţi agrari le ţineaa hangul.

Acum însă guvernai se dă învins. Abando­nează statele, ca cari încă na s'au perfecţionat pertractările — bine înţeles ţi România între ele, — şi cere permisiunea să activeze provizor, pe timp de 3 luni, tratatul cu Sârbia, ca aceiaşi

Sârbie, care a manifestat atâta — prietenia pentra Austro-Ungaria.

— Procedară noastră va fi na document da pace — zice emfatic Bienerth... Sa poate oari o încurajare mai mare pentra Sârbi», care ţ i rede recompeczită duşmănia ca dărnicia ?

Dar Rom&nia ? N'a trecut prilej, să nu-i de­clare guvernele noastre dragostea şi mulţimi» lor pentra ţinuta ei prietenească. Şi RACANOŢTIQŢĂ? România nu-şi va putea exporta productele la Austro-Ungaria, pe când noi uzăm fără scru­pul de claazala naţianei celei mai favorizate.

Sesiunea camerei s'a închis Sâmbătă la orele 10 şi an sfert, spre а se relua desbaterile abia după anal noa. S'a ales o comisiane speciali pontra deliberarea celai mai Important proiect de reformă socială, a asigarârii sociale şi deiba-terile comisianei s'au declarat de publice.

Organul dep. Kramarz, „Dewc aduce ştirea, et se prepară o raliare a partidelor parlamentare ceheşti Intr'nn club nou, care, ferindu-se de ex­treme, va purta o politică naţională şi va repre­zenta intereaele stării de mijloc.

NOUTĂŢI. ~ A R A D , 22 Decemvrie n. №01.

— Dna Agatha Bârsesca-Radovlcl a sosit azi In Arad. D-sa şi-a terminat turneul prin AR­deal. Ultimele reprezantaţluni au fast Sâmbiti fn Abrud şi Duminecă şl Luni in Brad. Ia amin-d u i aceste centre romaneşti, marea artistă a fost primită cu multă căldură. Ia Abrud а fost găz­duită la dna Ana Filip, iar în Arad Ia familia Or, P. Oprişa. Fraţii din Abrud au avut gentileţe si-i lasă Intru întâmpinare până Ia Ziatna.

Dna Bârsescu a plecat azi cu trenul accelerat delà 4 Ia Berlin.

— Achitaţi. Tribunalul din Albalulia în urma pertractării, care a ţinut 2 zile (19 şi 20 1. c.) a achitat pe toţi acuzap (din Blaj) cari au fost acuzaţi pentru cău­tarea imnului nostru » Deşteaptă-te Ro-m â a e « . Apărarea a susţinut o cu entuziasm şi cuminţenie Dr. Iuliu Maniu si Cart Velican.

— învingerea români lor în reprezentanţi oraşului Beluş . In 14 I. c. s'au ales membri comitetului comunal din Beiuş, pentru periodul viitor, suferind partidul domnilor (şusteri) MIRE înfrângere. Biruitoare a fost alianţa romani-! cialistă, ia conducere fiind valorosul advocat RO mia Dr- Qivri! Cosma.

— Şcoala din Martineşfi (lângă Oii ştie) Gazetele din Budapes ta aduc ştir» mincinoasă că şcoala din Martineşti ar fost peste noapte demolată şi pajura ungD rească, impusă prin noua lege, nimicită.

Contrar acestor ştiri mincinoase şi t denţioase aflăm delà birăul din Martineşti, că diu toate n u m a i atâta e adevărat, ci pt-ju ra a fost dată jos diu cui, dar apoi iar pusă la loc. Despre lucrul acesta neînsem nat s'a făcut însă rapor t la Deva, iar de i s'a răspândi t ştirea mincinoasă, ca toate şti­rile ce ating ori pr ivesc pe români .

— Agatha Bârsescu In Oraviţa. »Prag* sul* scrie: Neîntrecuta noastră tragediană, dtu Agatha Bârsescu-Radovlci, a jucat in două seil In ОгаѵЦа, cu succes desăvârşit. Publicul extazia! i-a făcut оѵа(1і, cum rar s'a mai pomenit. A dét­eins ia »Intervenlentenzimmerc al societăţii căilor ferate de stat Dl Dr. M. O opşanu, preşedintele

F&BL*ÍCA d G S p ă l a t C U ABLIPI Cu maşinăriile sale cele mai moderne, aranjată cu puteri electrice, spală, calcâfi Tr atr^l Fp^l /Ь\ TT ' 3 \ / P № c u r ă ţ ă albituri bărbăteşti şi de dame, şi tot felul de lingerie cu preţuri moderete. Л € ^ Л Ji-il JL в — La o s a m ă ce trece pes te z e c e cor., pachetul s e retrimite portofranco.

K r i s t á l y gözmosó gyár, K o l o z s v á r , Pályaudvar.

23 D e c п. 1908. » Y R I B U N A c Pig« 5

casinel şi al corului rom. din localitate, a dat masă la cinstea Înaltului oaspe, Invitând pe câţiva fruntaşi, Intre cari bătrânului advocat, domnului Baltazár Munteanu, Încă 11 revine o parte însem­nată din meritul reuşitei acestui festival rar. Re­marcăm cu veselie, că publicul nostru şi de asta-dată a fost la înălţime, cum arătăm şl Ia prim-artlcoiul nostru de astăzi. Nădăjduim că şi d u alte părţi vom auzi asemenea veşti îmbucură­toare !

— Confiscarea numărnlnl jubllar al »Gazetelc. La ordinul procuraturei din Târgu-Mureşului judele de instrucţie dela tribunalul reg. -din Braşov, Császár, dimpreună cu notarul său, s'a prezentat Vineri seara in localul redac-fianel >G. T.c şl а cerut pe baza ordinului primit si i-se predea materialul cules (zaţul) al numă­rului jubllar, precum y exemplarele, câte se află In depozitul redacţîunei din acest număr. In or­dinul adresat judelui de instrucţie dela Braşov, procuro ul din Târgu-Mureşului spune, că dlfl-culteazà nai multe părţi din cuprinsul numărului jubllar ai »Gazetel«. încât pentru materialul cules I s'a dat sä cunoască judelui, că acesta a fost dejä împărţit îndată după apariţlunea numărului jubilai. După confiscarea exemplarelor aflate, Császár a încheiat un proces verbal cu redacto­rul responsabil al ziarului.

Cetitorii noştri, cari cunosc conţinutul numă­rului jubiiar, şl cari ştiu, că In mare parte este 0 cronologie a vrednicilor Mureşeni, I şi pat pune întrebarea ju«tă, că oare nu s'a greşit blo-grafla vre-unui stâlp de pe lângă »Gizeta«, ori nu s'a greşit snul naşterii vre unui colaborstor. Dar pricişi* poale se obvină ş! din împrejurarea, 01 1rs numărul jubllar sunt şi articoll scrişi cu litere cirile, pa cari procurorul nu-i înţelege.

— Dl A. D. X e n o p o l , sărbătorit da stu­denţii romárai din Paris. — S*vaaial profe­sor шііѵѳгліааг dl A. D. Х<заоро1, decanul facul­tăţii І9 litera dia Iaşi, a fost învitst la un ban­chet de eătră Asosiaţia studenţilor româai diu 'Paris.

Dl A. D. Xeaopot a vorbit on aceasta ocazie despre raporturile noaatre cu străinii.

Dnpă dansai poets КГѴІ, soţia dini A. D, Xe-mpol, a cetit câteva poezii.

— N ă z u i n ţ ă l ă u d a b i l ă . Renmanea Învăţăto­rilor bintţeni ca sôdiul în Timişoara, aranjezi o loterie de obiect*?, In siopai întemeierii uaui convict la Timişoara. E?te d*torinţa caselor noa-itre ds pfettare şi a tutu-or bărbaţilo? noştri bine a sprijmi nobila năzdnţa a bravilor nojtri învăţători, râscampărând lozariie cari s'au t-imis zilele aceste. СаЦ ar avea pu urmszj pilda vred­nica a bravilor noştri învăţători!

— Hramul bisericei Sf. Nico lae din Sche­la! Braşovului t ' a se* nat şi anul acesta cu mare pompă bieenceasoä. Serviciul divin şi parastasul Intra memoria numeroşilor şi marilor binefăcă­tori ai biäericei a fost oficiat de preoţii V. Voina, Dr. V. Saftu şi I, Prisma, iar cântările liturgice ?i fnnebrale au fost esecutate tn mod înălţător de coral mixt al bisericei Sf. Nicolas subt condu­cerea d Ini prof. G. Dima. La serviciul divi'i şi la parastas au participat »umăroşi parochleai, elevii şcoalelor secundare şi reprezentanţii bise­ricii Sf. Adormiri din cetate. După înennJHîare» bisericei îa procesiune, s'a împărţit între paro-chieni colivă şi colac,

— Catastrofă în tunel. Linia ferată în ţinu­tul muntos dintre Limoges şi Вгіѵѳ, tu Franţa, l'a construit în 1890 costând o samă enorm*, deoarece numai între staţiunile özsrehe şi Ak ІЯ-sac sunt 13 Urnele. Intr'anul din aseste tanaié — Pouchi — fe'a întâmplat zilele trenate o catastrofa groaznică, despre care ae aduc amănunte înflo­ritoare. Câteva vagoane a uni i trea de marfă, ce suia pe linia piezişă spre Uzerche, s'au desfă­cut armând la vale spre tunel cu o repejiune nebnnă. In momentul aceia a Intrat tn tonei şi trenul de peraoane dela Brive, ce urma trenului de marfă. Aoi s'a întâmplat o groaznică ciocnire In urma căreia dintre pasageri a b a 2—3 au pu­tut soăpa cn viaţă. Vagoanele trenurilor s'au a-

prins producând o căldură atât de mare încât numai, cu grea s'a parat pătranda in tanel. Mai teribil a suferit maşinistul: el a apăsat subt io-comotiv, de unde nu era chip să-1 fi pătat scoate. Văzând oă toate sforţările de scăpare sunt za­darnice şi flacăra focal ai se apropie, se ragă eu disperare : „dacă nu mă puteţi acăpa, omorîţi mă 1" latr'aceea fa mal şi căldura a devenit atât de mare, Încât îndrăzaeţii salvatori an trebuit să iasă din tunel. Nenorociţii pasageri şi maşinistul au pierit In flăcări. Ancheta ffteută a constatat că vagoanele trenului de marfă Sind nişte ho dorosge vechi şi slaba aa eaazat nefericirea asta groaznică.

— Dela academia franceză. Academia fran­cez* a fixat pentru ziua de 18 Martie 1909 st. nou alegerea candidaţilor la fotoliul Iul Gebhart şi la acela al Iul Halèvy; la 1 Aprilie acelaş an alegerea candidaţilor Ia btoilurile Iui Français Coppèi şl Bolssier; iar la 27 Mai aceia a candi­daţilor la fotoliu] cardinalului Mathieu şl Ia acela ocupai de Victorien Sirdou.

Secretarul perpetuu al academiei comunică » nemuritorilor* s ..ri sorii 2 prin cari dnul Sternen Liegeard Îşi anunţă candidatura la fotoliul cardi­nalului Mathieu, Iar d ml Emile Sergerat ia ace­lea ale lui Gebhart, Halè/y, François Coppèî şl Bolssier. .. ^гггииШ

— O ceartă în familia Wagner . Şsfal de orhestră din Bayreuth, Baidler, ginerele d-aei Colima Wggae? e pa punctai de н părăsi teatral wagnerian spre a se instala ia Müschen. Beidler, care я ínat ta căsătorie pe Isolda Wagaer, 9 certat da doi ani eu яоазга sa peatra motiva artistice* şi raportări ia m devenit aşa de iaoor-dat<f într* ambele famüii In cât azi e inevitabilă o separaţiaae oomplbetft.

— Copiii în a r m a t a eng leză . In povestirile lai Edra-and de Amioia зѳ ammtesa de maiteori fapte ds aievărat eroism, săvârşite de micii co­pilaşi italieni. Cine м - ş i aduce aminte de istoria Мішіяі Toboşar, care a îidaioşat pâaă la lacrimi anii copilăriei aoaeirs?

Folosul ce-I pot ßduaa copiii într'au războia mte incontestabil, mai ales îa ce priveşte spionajul

Ia România şi ceva mai târzia îa Germania s'a îatrodas instrucţia militară î i şsoalels pri­mara. Азѳазіа s'a fă sut mai malt ca intenţia da a venî îa aj itorul dasvoltârii şi întărirei fizice a copiilor. In Ramânia ?a spatial s'a avat în ve-ders şî uşararea serduiaîui militar de mai târziu.

La sjutoml ce 1 pot da copiii trapelor Ia caz de rizboiu îa*a nu s'a g&adit nimenea. De aseea micii dorobanţi ns aa шзі an ro! Ia armata ro-mâaă.

Ideia de в se fo'.oiî de »jaioriil copiilor îa armaţi, a fost паззогііа de englezi. I i Anglis este la ordinea zilei reorganizarea armatei. Stri­gătul de alarmă al lordalai Robert« — oa toate desrainţirile ce se dsu — a a ra t aa puternic ră­sunet tn Anglia.

Fiind vorba de inovaţiani, una dintre acestea este şi îatroduserea copiilor îa armată.

Generalul Badau-Powel dia Mateling a venit ca aofsstă i lee .

El а foit aprobat de cercările militare ca şi da părinţi şi de pedagogi.

S'a înfiinţat în chipai acesta o trapă de copii, cari au însărcinarea de a spiona mişcările tra­pelor, а învăţa cărările ascaase prin desisal pă­durilor şi a dace information! şi ordin* dela o trupă I» alta.

La această trapă se prezintă copii din întreagă Anglia. Ei fa? întâia câteva luni de exerciţii Ta Londra, apoi, îa timp de trei lani, catreeră iuralele Britanice spre a cunoaşte locurile. Ga întreţinerea şi instrucţia şcolară şi militară Ia acelaş timp — se îagrijeşta statal.

Mai târzia aceşti copii, câni vor ajaags Ia vrâîie legale, vor fi primiţi Ia corpul ofiţeresc.

— In amintirea Drulal Radovic i . »Viito-rul< scrie: In luna Md, câteva zile după tragicul sfârşit al neuitatului nostru prieten Dr. loan Ra­dovici, ziarul «Viitorul* adresândJ-se tuturor

celor cari II canoscuseră, II stimaseră şi II regretau fără să fi avut măcar mângâierea de a depune o floare pe mormântul bunului lor prieten, a de­schis o listă de subscripţie pentru alcătuirea unui fand care să fie Încredinţat » Societate! pen­tru profilaxia tuberculose!*, operă de înaltă şi nobilă umanitate c i reia el ii consacrase o bună parte din prodigioasa sa activitate şi din admi­rabila sa putere de iniţiativă.

Fondul acesta aveà să servească la premlarea celor mai bune lucrări româneşti privitoare la pro­filaxia turberculosei.

Număroşii amici şi admirator! ai Drnlui Ra­dovici au* răspuns cu dragă inimă la apelul no­stru, iar din obolul lor s'a strâns suma de 8585 de Iei.

Socotind însă că o sumă atât de importantă se poate întrebuinţa cu mai mult folos la o altă operi de binefacere, ziarul >Viitorul* a hotărăt a veni cu ea în ajutorul construire! unui » Dis­pensar de tuberculoşic, care se va construi la Ploieşti, oraşul natal al Drului Radovici şi care va purtă numele regretatului nostru prieten.

Ne adresăm deci tuturor celor care au bine­voit să subscrie la fondul Dr. Radovici şi ii ru­găm ca In termen de 15 zile cel mult, să bine-voiască a ne răspunde dacă acceaptă ca dona­ţiile lor să fie Întrebuinţate Ia această mare operă de binefacere.

Donaţiile celor cari nu acceaptă propunerea noastră sunt ţinute Ia dispoziţia donatorilor pen­tru a fl restituite. Cei cari nu ne vor răspunde în termin de 15 zile, vor fi consideraţi că ac­ceaptă noua Întrebuinţare a f o n d u l u i , şi ca atare obolul lor va servi Ia construirea > Dispen­sarului de tuberculos! Dr. I. Radovici.

— Prelegeri p u b l i c e . Din însărcinarea comi­tetului desparţăimntulu' Braşov al >Asociaţiunei< s'au ţinut alaltăieri prelegeri чиЫісе în comunele : Stupinl, Hăghlc şl Arpătac In Stupîni au preles membri! comitetului Dr. A. Bogdan şi N. Furnică, iar îa comunele Hăghlc şi Arpătac dnii pof. N. Bogdan şi V. Neguţiu. Prelegerile s'au ţinut cu ajutorul sklopticonuiui. I.1 toate trei comunele a asistat ia prelegeri o mulţime mare de papj r , care a urmSrlf cu un deosebit interes expunerile pre-legitonlor

— O fami l ie î n t r e a g ă as f ix ia tă d e gaza i alerlan. » O a z e t a T r a n s i l v a n i e i * scrie: O îngrozitoare catastrofă, căreia a căzut vic­timă o întreagă familie de muncitori harnici şi ciiîstiţi, s'a întâmplat Vineri spre Sânbută noap­te* în locuinţa sulerană din casa cu un etaj a proprietarului Beldt din str. Cimitirului 10 a. în locuinţa suterană a acestui edificiu, constatatoare din două odăi, locali cizmarul ungur Nagy Gá­bor cu soţia Iul Ama născută Kozma şi cu fe­tiţa lor în etîte de 5 ani, Eszter. Catastrofa, la-tâmplată din cauza pătrunderii gazului aierian Ia locuinţa familiei Nagy, Ia urma căruia întreaga familie a fost asfixiaţi, s'a descoperit deablà a doua zi pela prânz. O servitoare, care venise pentru repararea unor ghste la locuinţa cizmaru­lui Nagy, găsind uşa locuinţe! încuiată şi dupăce a bătut de mai multeori In uşă, s'a uitat prin fereastra uşei în Interiorul locuinţei, pentru a se convinge dacă cumva locuitorii sunt sau nu a-casă. Spre surprinderea el observă zăcând In pst nemişcată şi cu gura deschisă pe fetiţa Eszter. Bătând din nou la u ş i şi văzând că nu se mişcă nimeni, servitoarea a alarmat pe locuitorii casei, cari presimţind o nenorocire, au avizat imediat poliţia. Présentatidu-se un comisar de poliţie şi deschtzânduse cu forţa uşa, poliţiştii şi vecinii, car! :ic strânseseră în curtea casei, au fost loviţi In f i ţ i de mirosul penetrant al gazului aierian, care ieşla din locuinţa nenorocitei familii. In ace­laş moment observară zScând In mijlocul odăii încleştaţi In braţe şi fără viaţă pe cizmarul Nagy şl soţia sa, iar în pat zăcea nemişcată fetiţa.

Medicul sosit la faţa locului a constatat moar­tea celor trei victime, pricinuită de asfixarea prin pătrunderea in casă a gazului aierian. Pe faţa şl manile soţiei cismarului s'au constatat răa! şi zgârieturi, provenite din muşcături. Se crede, că Intre soţii Nagy, trezlndu-se din somn, buimă-

Telefon 287. S'a deschis cea mai noua Telefon 287.

prăvălie de parfumerii, lucruri de artă şi diferite articole. Deposit de parfumerii, instrumente medicale, materii de baml dagiat, aparate pentru Îngrijirea bolnavilor, obiecte de gumă, (preservative), de bărbierit, şi pentru menagi; ciaiuri, lioherori, compesiţii, ape minerale, vinuri medicináié, preparative pentra

alimentare, bomboane; vapseli şi diferite materii.

M á t j h é şi S o ţ u l , Kolozsvár, Ferencz Józseí-ut 2.

» T R I B Ü N A c 23 D e c н. 1908

ciţ! de răspirarea gazului otrăvitor, a avut loc o lupii nebuni pentru a ş i mântui viaţa, o apariţie de altfel obişnuită între cei, cari stau să moară asfixiţi. După constatarea celor întâmplate, cada­vrele au fost transportate in casa rece a spita­

lului. Despre cauzele acestei grozave catastrofe, cari

încă nu sunt deplin constatate, ne-am putut cu­lege următoarele informaţluni. Oazul aierian nu este Introdus In edificiul din strada Gmiterului, este Insă condus prin ţevi pentru luminarea străzii. Iu urma cercetărilor făcute de experţi la faţa lo­cului, s'a constatat că ţevile aşezate In strada Prundului in faţa caselor Siroai şi Avrigesnu au crepături, prin cari evaporând gazul a pătruns probabil In ţevile, prin cari se scurge apa mur­dară din casele din strada Cimitirului. Se crede că gazul aierian, ajungând prin ţevile aceste până In faţa casei din strada Cimitirului 10 a, şi-a fă­cut drum prin pjmântui şi zidul casei şi a pă­truns noaptea In cantităţi mari In locuinţa fami­liei Nagy.

Regretele pentru nenorocita familie, care s'a bu­curat de o buni reputaţie la toţi vecinii, sunt unanime. Mare este insă şi consternarea locui­torilor, я căror viaţă este expusă atât de uşor unor astfel de catastrofe. Este cererea generală şi îndreptăţită, ca cei cari sunt responsabili pentru să­nătatea şi viaţa locuitorilor oraşului, să ancheteze cu toată severitatea cazul şi să ia măsuri întinse pentru evitarea in viiter a unor astfel de neno­rociri grozave.

— Apel . Ni se cere publicarea următoarelor: In preejma Anulni-nou ne permitem a a d r e f à c n căldnroB apei cătră toţi iubitorii culturel poporu­lui român mi binevoiaacà a- şi răscumpără cât mai mulţi felicitările de Annl-Nou în folosul Mnzen-lni Aiociaţiunii.

läijio&cele materiile de cari dispune Muzeal •unt aşa de restrânse, încât Inzeetreress Iui înain­tează foarte încet, şi aceasta e o mere pierdere pentrn nci, căci preţioasele obiecte de însemnă­tate etnografică, cari snnt o comoară a trecutu­lui noitrn şi tot atâtea mărturii ale ncei vieţi culturale caracteristice, dispar neîncetat causant adunate cn eftrguinţă de străinii eari dispun do mai multe mjicase muterisle şi cari ş t iuaprecà deosebita lor impoftsnţă. E tinopcl suprem să ne îngrijim ca măcar o parte dirtre aceste comori poporale »ă ie adăpostim în Mnzenl primei noa-tre imtitnţiuni culturale.

Facem deci nn spel câldnrcs cătră toţi cărtu­rarii români să contribue cu răfcnmpirirea feli­citărilor de Anui-Noa ia înzestrarea Mnzetsiui nostru naţional.

Numele donatorilor se vor p rb îkâ în ziare şi în revista „Asociaţiunii". Sibiiu, 20 Decemvrie 19C8. 1. St. Şulvţu, prezident. Oct. C. Tâsiăuanu,

secretar.

— Bib l io t ecă v â n d u t ă Ia m e z a t . Zilele trecute s'a vândut la Londra, la mezat, admira­bila bibliotecă a lordului Amherst pe pteţ de 250.800 lei.

Cel mal înalt preţ — 51.200 Iei — a obţinut un exemplar din >Bible Magazine« care In 1884 a fost vândut pe 11,500 lei! In anul 1897 exem­plarul aparţinând pe atunci lordului Asburnham şi tipărit pe hârtie velină a fost vândut pe 100.000 lei.

O carte xllograflci foarte rară »Apocalypsls S. Icannis« conţinând 48 de pagine a obţinut preţul de 50.000 lel, cu toate că în 1837 aceiaş exemplar n'a putut obţine decât 12.000 lei.

In sfârşit Biblia Ici Carol I, tipărită ia Cam­bridge, legată In catifea roşie brodsti cu argint, şi care e Într'o admirabilă stare a fost adjude­cată asupra unui librar pentru suma de 25.000 lei.

De asemenea s'a vândut pentru suma de 13.250 lei un exemplar din >CathoIlcon< de BulbHs de Jannu, tipărit de Gutenberg; Iar pentru 15 000 lei un tratat coprinzând arta de a dresa pisările de prad?, destinate Ia vânătoare, şl care a fost tipărit In anul 1496 Ia Westminster.

X R e c u n o ş t i n ţ ă . Stim. domn I. Trisks, Cluj. Atât cu tonurile plăcute şi curate cât şl cu ex-pu nerea pianului sistem Wirth cumpârst delà d ta suntem deplin satisfăcuţi. II recomandăm lini­ştiţi oricui. Cu stimă Albert Sipos, şef de vamă sup.

Alte procese noui. Poliţişti în redacţia > Tribunei*.

Abia sunt câteva zile de când oa­menii poliţiei ne încălcară redacţia şi atelierele şi azi avurăm din nou onoarea cu dânşii,

Ofiţerul poliţiei Dr. Mikes însoţit de doui detectivi a venit pela 5 seara în redacţie, cerând manuscri­sele a două urticole »Meetingul din Ba­cău* apărut în numărul dela 19 Nov. a. C. şi >Criţa orientală* apărut în nu­mărul dela 4 Noemvrie a. c. Redac­torul nostru responsabil dl Constantin Savu, refuzând să le dea manuscrisele — pentrucă nici nu le avea — ei au procedat Ia obişnuita lor perchiziţio-nare, care, fireşte, n'a dat nici un re­zultat.

Va să zică alte două procese noui. Provocările guvernului merg deci crescând. Luăm la cunoştinţă. Va veni odată şi ziua de plată.

U l t i m ® i n f b i > m f f i ţ l i m i e — Prin telefon. —

Budapesta, 22 Decemvrie. C o m l s i u n e a bănc i i n a ţ i o n a l e u n g a r e a

ţinut szs la erele 11 o şedinţe siibt prezidenţia contelui Batíyásy. Deputata* Holló stèioie, ea, pană la msjioenl k a e i Ianuarie comisianea fă adecă o hotărîre defnitivă 2n cheatiunea băncii. Stell propune ea hotărârea definitiv?; să se emane până în jnrxătaies» doc» lrm-Л Februarie. Contele Teleky ф prcfe?oivl universitär Földes se alătură la propunerea Iui Holló Ministrul WiJeerle aderă la ргсрвкегеа Ini Hello, cu con-

diţinnea însă, ca o hotărâre definitiv* îă nu se ia în Ianuarie, aecât în caz de situaţie politică favorabilă.

C a m e r a a ţinut szí o ş fdkţă formală, 'când la cvneşuniă proiectele de lege primita îa fia­méra magnaţilor. Raportorul comisiei financiare a pffziniat proiectul reformei dărilor. La sfârşit deputatul Nagy Gr-, a inrerpelat în chşsîiunea sporirii ccntiigentbini de recraţi, ee se proiec­tează la Viena.

• C b c u l a r a Ini A p p o n y l .

Azi s 'a expediat dela ministerol de instruc­ţie circulara ministrului Apponyi cătră toţi inspectorii de şcoală, In care aceştia sunt í ed rumat i să u rmărească cu zeloasă aten­ţ iune sporul ce se realisează în şcoaiele con­fesionale In studiul Hrubei ungureşt i . Appo­nyi Ie aminteş te cu acest prilej inspectori­lor, că legea de instrucţ iune pret inde dela absolvenţi i şcoalelor poporale cunoaşterea temeinică, în scriere şi grai, a limbei ungu­reşti , împotr iva învăţătorilor, cari n ' a r putea a ră ta rezultate mul ţămitoare în aceasta pri­vinţă, inspectorii sun t îndrumaţi să pornească fără întârziere cercetarea disciplinară.

Wekerle la Viena. Pr imul ministru a plecat azi la Viena. Călătoria lui e viu co­menta tă în cercurile politice.

B I B L I O G R A F I E , «Anuarul bănci lor r o m â n e pe 1909c. Anul

X. Redactor: Constantin P-pp, Sibiiu. Tiparul tipografiei arhidiecezane 1908.

Acest » Anuar* binecunoscut şi apreciat In cer­curile băncilor noastre a apărut în zilele acestea cu un cuprins mai bogat ca In anii trecuţi. Se extinde pe 12 coaie tipar, din cari coala primă cu obişnuita parte calendaristică, Iar 11 cosle ocupi şematismul aşezămintelor noastre financlare-comerclale. Coala primă conţine pe lângă calen­dar încă următoarele notiţe folositoare: Mărimea normală a bancnotelor; Terminul ultim pentru rescumpărirea şi retragerea din circulaţie a no­telor de stat şi a bancnotelor vechi In valuta

austriacă; Timbre de documente; Chei pentrn cîlcularea intereselor-, Fracţiunile comune mii obişnuite transformate In fracţiuni decimale ; Tra­gerile la sorţi a losurilor; Ccmpetlnţa de timbru a registrelor comerciale (cu exemplu) ; Scala de timbre (I, II şl III); Tarif pentru telegrame ; Tarifa poştală şi Monetele diferitelor state.

Şematismul Insuş conţine In 3 părţi Institutele noastre financiare: societăţi pe acţii şi însoţirijl societăţile noastre comerciale, in număr de 164, indiclndu-ge la flecare: firma tn toate limbile în­registrate, anul fondirli, capitalul soc , preţul ac­ţiunilor, terminul de prescripţiune al cupoanelor, dreptul de vet, semnarea firmei, folie oficiale, numele membrilor din direcţiune şi din comite' tul de supraveghlere şl al funcţionarilor, Bilanţu şi centul profit şl pierdere pe 1907; In fine di­stribuirea profitului net şi a cuotel de binefi' cere.

Un capitol special este rezervat >Solidarităţii şi altor instituţii de naturi economică financiari parte déjà înfiinţate, parte subt înfiinţare şi Inre gistrare, după cari urmează >Bilanţu> generali Contul Profit şi Pierdere general pe 1907«.

La finele >Ar>uetu!ui* este adusă o >Tsbeli statbtici* conţinând datele a 147 aşezăminte fi­nanciare.

Preţul >Anuaruluic este, legat in pânză eleganţi K 3 20 fii. porto ; comsnde se primesc Ii administraţia >Revista Economică* In Sibiiu-Nagyszeben.

— Cuvântări diverse cu conţinut religiöse-moral, didactic şl social-naţional de MoiseN. Pacu doctor în drept, advocat, profesor pensio­nar, fost deputat şi senator. Galaţi. Tipografii >BuclrjmuI remân* Petru P. Slănescu. Preţui unui ex. 3 lei.

O r ev i s t ă d e special i tate d e s p r e boicotai din România . Revista »Magyar Va*kereskedői o revistă de specialitate pentru Industria de lei ungară se ocupă Ia loc de frânte cu veştile dt boicot din R o m â n i a , concludând că prin a-cest boicot se dă o lovitură catastrofală acestei industrii, a cărei piaţă eră exclusiv în orient.

— In vremea cea na ! rea ni-a ajuns — zice >M. V«. — acest boicot. De ani de zile exigen­tele interne sunt în scădere, aşa că fr bacele de fer şl maşini ungare, pentru a nu sista rnuna şl s nu aservi pe muncitori, ге rezlmiu exclu­siv pe export... Un rezultat irnediat al acestui boicot va fi o deprimsţie de natură incalculab în urmările ei. Se va rupe tocmsi in doui muuca de decenii ne mai vorbind de speranţele ce se legau de debuşeele noastre în orient, art merg toate in fum.,.

Bursa de mărfuri şi efeete din Budapesta. Bndapeita, 21 Decemvrie 1008,

ÎNCHEIEREA la 1 ORĂ ţi jatn :

Oria pc Aprilie 1908 (íGO Mg.) 1506- 2508 Sicari pe Aprilie 20-48 2050 Саевгах pe Mata 14 62- 14-64 Ovăt pe Aprilie 17-14-1716

Preţul cerealelor după 100 klg. & fost urmilo Orlu nou

De Tisa Din comlfaiul Albei — Da Pesta Bănăţenesc — De Badea— Sicari — Orzul de nutreţ, cvalit. I.

» de cvalltatea II. Ovăt de » L

» » » II. Cucuruz

24 K. 75-24 > 55-24 24 24 20 16 15 17 17

65-70-75-10-25-85-30-00-

> 45) > 55 » > 60» » 701

14 > 00-

-25 K. 701 -25 -25 -25 -25 -20 » 30 i -16 -16 -17 -17 14

> 451 . 15 i » 55) > 30> > 20 i

Poşta Redacfîei. I. Serafin, Sarajevo. „Revieta teologică" Sibiii

(Nfgy-Szeben) str. Măcelarilor Nr. 45. Preţul |f un an 7 cor. Salutări.

Redactor responsabil Constantin Savu. Editor proprietar G e o r g « Blobln.

ïïr. 274 - 1908. » T R I B U N A« Pag f Se caută în conditiuni favorabile delà Ianuarie 1909

Un candidat 3 cancelaria dlui Mihail ѴвІІСІИ, adv . lisineu (Kisjenő). Reflectanţii . să se adre-Kze direct.

Făurărie şi potcovărie nouă. Am onoare a încu-

noştinţa on. public din loc şi jur posesor dc ca i, că am d e s c h i s

făurărie şi potcovărie

I n S t r a d a N á d o r Ыт. 4 (în casa Neraess Géza).

Pregătesc tot felul de p o t c o a v e h lg len lcs , Ія dorinţă potcovesc şi în grajd acasă, primesc i potcovi lunar, cu preţurile cele mat mode­rate, precum şi pregătirea a orice soiu de tră­suri domneşti moderne. Atigajându-m? la aceasta, rog binevoitorul

sprijin al on. public.

Cu distinsă stimă

Schreiber Ferencz potcovar diplomat şl specialist.

Recomandat de ministerul de culte şl instrucţie! • Multe recunoştinţe

Z W Ö R N E R B . PREPARATORUL DE ÎMPĂIAT ANIMALE

J KOLOZSVÁR, Rozsa-u. 7 sz. I Animalele su se tri­mită cât se poate de proaspete şi nebe­lite. Trebne indicat tn ce formă eă ee În­tâmple prepararea ; mamiferelor mal

mari să li-se scoată intestinele.— Pentru Împachetare soco­tesc numai cheltnie-— Iile mele. —

v Preparaţie îngrijită, artistică, in formă

naturală, lucra trainic, preturi mo-— derate ! —

Oltoiuri d e

struguri expediază,

garantând de soi asortiment bo­

gat, care de ani e reounosout de primii şi cei mal trainic :

Kűküllőmenti első szőlőoltvány-telep proprietar: С й в р а Г І F r i g y e s ,

M e d g y e s 23. sz. (Nagyküküllo megye). = Poftiţi şl cereţi preturi curente ilustrate! = Din preţul curent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei ; şl aşa toţi cet ce do­resc s& comande pot cere mai îatâiu informaţluai delà persoanele onnoscute aşa verbal ca şl înscris, despre încrederea ce pot avea în ferm» de sus.

m

Ѣ

Grosz N a g y Ferencz

P f . S t o i b e r " mănuşer

Str. Cisnădiei. SIBIIU. (Nagyszeben.) •

M a r e d e p o z i t de mănuşi de p ie le g lace , svedeză , N a p p a ş l alte pl el uri fine dantele de mătasa şi de zăbranic, mănuşi. Tot felul de bandajii pentru hernie simple şi duple, diverse centnrioane de tot felul, bandagii, apoi ciorapi de bărbaţi şi de dame şi rufe. Aparate pentru îndrepta­rea corpului la copi l şl fete, cordoane

pentru - băr­baţi, delà cele mai - simple până Ia cele mai fine, iri-gatoare, ma­turi de cau­ciuc, jeturi de c a u c i u c şi p e r i n u ţ e de cauciuc pntru călătoria în -tren, c iorapi de cauciuc, diferite arti­cole igienice de c a u c i u c din F r a n ţ a pentru - băr­baţi şi pentru dame. Toate

fiind numai de calitatea cea mai bună şi în preţurile cele mai ieftine.

M o a ş e l e a u p r e ţ u l r e d u ş i

Fondată în 1885.

I I 1

î i a» 1

farma­cist, ! ! e o r

: farmacia : • Arany s g y s z a n r

0 и 3 P -T OI

й I | U o. ^ 3 « o £. « " П 8 m n B . 1

Iii vs

S кв л S £ — "3

- « I

ca O o u

e s ш 1

Numai există reumă I Cine voeşte să scape de ori-ce soi de reumă şi de tot felul de dureri externe sä cumpere o sticlă rm;re din renumitul

Balzam Regesc

14

я o « —: o > a "S ' « 5 S >«

CL

5 0 5 Ï

es »fn

ез > ä

Ф u »ee « ' S A

Ф

(Király Balzsam) al cărui efect vindecător e recunoscut de medici 1 sticlă mare 2*65 Cor. cu îndrumare, 3 st ic le mari 6 6 5 Cor. cu îndrumare, porto-iranco ca ram­bursa. Patentat, în nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai bun medicament.

ОДаагреф-б. MUSTAŢA E FRUMOASA

dacă întrebuinţezi

POMĂDA HÄJDUSÄG et« mal bani pentru creşterea fi potrivirea musteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. E fec ­t u l se v e d e f o a r t e i u t e şl cu s i g u ra n t ă. Scutit prin lege. Un borcan 5 0 fii. Prin postă ee trimit numai «3 borcane cu Çt'XH Cor. Cu rambursa gratuit.

Fabrică d e c i a s o r n i c e de turn, angajată cu contract de capit. Budapesta. Budapesta IV., str. Bástya nr. 22.

Prăvălia : V., strada Vácz! nr. 57.

Face pe lângă pre ţur i m o ­derate şi garanţ ie de mat mulţi ani ciasornice de tu rn — şcoli — castele şi casarrae, pr imeşte d e asemene a şi repararea lor.

Fiind chemat mu d u c ori u n d e în persoană , budget face gratuit şi tri­mite porto-franco ori cui.

ra ^ C E O R C D É C S I măiesiru de instrumente muzicale SIBIIU, str. Ocnei Nr. 1 0 .

Magazin de tot felul de intru-mente muzicale, depozit bogat

de cele mai bune coarde. Primeşte şi execută promt tot felul de comande din provin­cie, precum reparează bine şi

ieftin orice lucrare ce aparţine acestei ramuri.

Pag. S »? R 1 B U N A« Nr. 274. - 1908,

Un candidat dc adVocat = = en praxă -

află aplicare pe lângă condiţiuni favorabile in cancelaria subscrisului.

S e i n i , 5 Noemvrie 1908.

Dr. Aurel Nyilván, adv Seini — Szinervâralja,

Anunţuri primeşte admi -

nistraţia »Tribu-

nei«, pe lângă

: preţurile cele :

mai moderate.

OpawsHi J ó z s e f prima favrică de trăsuri d e copi i

în Ungaria d e sud.

TIMIŞOARA. Misits utca 2 sz.

- Józsefváros. Hunyadi utca sarok.

Ţine în deposit

trasuri de copii fabricaţiune proprie, delà cele mai simple până la cele mai împo­dobite cu preţuri favorabile.

Tot aşa primeşte tot felul de reparaturi în branşa aceasta.

• • • • • • • •

TRISKA J . Primul depozit úe piane

din tot Ardealul. K o l o z s v á r - ( C l u j )

•V S é t a t é r u t c z a Nrul 10 Ь, Recomandă planurile şl

p ianine le sale provenite din fabrlcele ce lebre din ţară şi din străinătate precum şi atelierul său de reparai instalat din nou, în care planu­rile vechi şl stricate să re­pară repede, promt şi eftin cu mijloace moderne.

Pianurl cu chirii Ieftine,

Prăvălie nouă de obiecte de aroiirt de China! K o l o z s v á r , ] V í á t y á s K i r á l y - t é r 9

— (rosta ргйтйііе de bijuterii a lui Jiagy József). — j Adiic la cunoştinţa on. public, eă am deschis o j

prăvălie de obiecte de argint de China; coreepurzítesre cerinţelor timpului modern. Ţin UD mare deposit permanent ' de ta< umuri, tave, jardiniere, eabare, coşuri şi tot felul de obiecte de lax,! fasonul cel mai modern. Ţin mare depofit din obiectele de Bernsdorf şi j Szandrick, Ь t asemenea obiecte optice. Solicit part. on. public, Custimij

Feuerstein Hermán în CInj (Ko lozsvá r )

л > • ч Mátyás Király-tér nrul 9.

• 1 — Preţuri solide. — ""' *•> Preţ-curent gratis şi freo. У-*"' : Comandele in provincie se

săvurşesc prompt şi solid.

Schuller Oaşpar, { д а к debu-doage

JP E O » E mai presus de orice

concurenţa prin magazinul său bine asortat potrivit ce­rinţelor timpului. Face din materialul cel mai bun

butoaie de vin de bere şi de spirt,

p u t i n i ş i c a z i cu preţul cel mai favorabil. Depozit permanent în b u ­

toaie gata. La chemare se duce ori-

nnde.

LISKAI JÁNOS turnătorie de obiecte de bronz, aluminium, atartàj

= = = = = = = = = = argint şi firme. = = = = = = =

K o l o z s v á r , Honvéd u, 36. P e lângă p re ţu r i ei t ine se f ab r i t ă n u m e r e d e щ\, Vu* s e r i p ţ i î d e « ş i , t a b l e p e n t r u m e d i c i şi auYOcaţi,

e x e c u ţ i a c e a mai f r u m o a s ă .

Mai departe se fac embleme turnate şi şi garnituri de morminte, galvanoplastice şi clişeuri după fotografii sau desemn.

Comande din provincie se cxe< evită, promt şi exact I ZZZZ

TIPOGRAFIA GEORGE NICHIN, — ARAD 1908.