F e s t 9 » , Vineri, 3 martiu, 19 februariu, 1Ö71. Wr. S O - 4 S 6 . Anulu a lu patrulea MDCCCLXXI.

L t o c u i ^ t i ^ B e d f t o t o r u l u l

' >i ...! . » in «ferait teafaţorliilul IM-

u>,t , 7 # * * ° » » l » » r *• Sorisorile nefrancate nu se vorn •rimi deosta nnmai de la oorespnn-

'wlaïu regulari ai „Federaünnii." i'âdMèbi tramisi si nepnblieati se

vorn ardei

Diurnalu politicu ; literariu, comercialu si çconomicu. T a est Mercuri-a, Tlnerl-a si Domiiiec'a.

Protinla *• Hrenameratlnn»•. Pre trei lnne • . . Í fl. v. a-Pre siese lnne. . . 6 , . . Pre anala întreg» . 12 . , ,

PMlra* Bomaul'n î prea. inttégu 80 Fr. = 30 L.«i o

„ « lnne 1« =±1« „ „ „ 8 — 8 „ e 8 „ „

Pontra loserllnnl v 10 or. de linia, si 30 or. taos'a tim­brale pentru fiesoe-care pablica-tiune separata. In locala deschisa

20 or. de linia Cnn esempiaria costa 10 cr-

-« P e s t ' a , 2. martiu, 1871.

jConsummaturif est.* Cu aceste cuvinte va fi m Thiers semnatur'a numelui seu pre instrumentulu - pace d in 26. fauru, prin carele se puse capetu iei mai cutrieratorie fapte d'in istori'a présente

g f P ^ ^ J g ţ ^ ^ cu câteva* p o t e i se tinda man'a sa seutitoria séu ame-

itbttoria a supr'a ori cărei parti a continentului e călcata, e umilita, d'ins'a trebui sè céda

d'in celle mai frumose si avute provincie salle, cea?mai tare fortaretia a s«, trebui cá

. arunce «omora de bani in cumpena pentru a eeuilibrá arm'a cea grea a invingatoriului.

>oto<*fe ore «judeca acestei paci validitatea pentru tempurile,-pote i-ee atribui „etern'a durata" a

inteloru de pace ? Acesta e întrebarea sè pune asta-di d'in tote pàrtile. Nimene nu

outedié a da respunsu neconditiunatu Asie incepe asta-di diuariulu „Pester Lloyd"

itiunamentulu seu a supr'a,, păcii inchiaiate si fiindu cà părerile nostre inca sunt aprope iden­tice, afiamu. cu caile a l u continua. Istori'a cu­

ie» staturi nascundu si morindu, innaltiandu-se iri deoadiendu si in mediu-loeulu turbinei direp-Ütiunea torrintelui nu se pote cunosce. Sè eugetà-mu la nefericirea Francesiloru in totu cuprinsulu i inaetnnetatea ei Frauci'a euferindu atât'a iactu-

i n omeni si territoriu, in liniele salle de ape­lare, data preda inimicului, perdiendu totu mate-

•ulu seu de resbellu, franţa in buna starea sa lanciaria, mai luptandu-se inca si cu assiediarea •mei de guvernare a statului in vii tor iu, cari ca Una enigma nedescifrabila si-redica capulu in

lentulu devaBtatu si ruinatu. Inflori-va ore vietia d'in aceste ruine, destulu de potinte

itru a s i conserva cumpen'a esiftintiei salle in afara si a repostulá de la sorte ceea ce i-a refu-

pàna la ultimele margini alle indurării ? Fa­cu ori care statu altulu. >.m respund^ cu ab

iluta negatiune la asta întrebare. Atât'a neferi-lire ar' fi stinsu viéti'a de statu d. e. a Italiei,

Ispaniei. séu le ar' condemná la una vegetatiune laruta. Insa-si Prussi'a, mare poterea activa a uropei, indata la prim'a Ioviro ar' fi fostu ne­

v o i t a a se retrage intre modestt le margini de unu statu secundariu. Éra staturi cá Aua tri'a si Rus-si'a ar' fi potutu sustiené assemene lovitura in esistenti'a loru,. nun.ai daca s'ar' preSuppune cà íEurop'a ar7 abdice d'a pune alta ce-va in loeulu

>ru.

Altmintrea, credemu noi, cà stà lucrulu câtu e s pentru Franci'a. Ori câte se vorbescu in favorea ^elementului germanu curatu seu amestecatu cu S e m i n ţ e slavice, poporulu de pre malurile Secua-

nei si a Loirei are ce-va mai de important ia in , Caracterul u seu, cualitatea unei incordari neasse-t menata de potere, de elasticitate, pre care nu o

pote nemici neci lovitur'a cea mai cumplita. As­upr 'a certare a momentului nu e fore essemplu in

işţoti'a Franciéi. A ,trei-a ora in^aceátu sëclu au auiaîtu Parisulu bubuitulu tununlorti inimice la

KtPortile salle, a trei a ora călăreţii nemtiesci ada-Ifpâra caii loru in undele Secuane'. Perde rea in

Omeni nu fusese mai pucina in resbellele libertà-^ ji, decâtu este asta-di, abié una mana de ostaşi jfotù Napoleon cellu mare oppurie inimiciloru sêi j|a Belle-Alliance. — Atunci inca 750 de millione, deedaunare pre langa alte sacrificie cadiura in şarcin'a Franciéi storsa de tote poterile. Dar' pu-|âni anni, abié unu decenniu ajunseră cá Fran jcfa aè si • desvolte immensele avutîe de potere spi-

* Tetuale si materiale, cé jacu in sinulu ei. Cu tote .'crţsete celle grelle dins'a reoccupà pusetiune» sa,

Jprecum n'ar' fi potu altu statu in Europ'a. Acestu f^poporu .gloriosu are consciintia si credinţi», credin

tjia in 'sine, in naliunalitatea sa, in missiunea sa ^civilisatoria. Tradîtninile si glori'a istorica ape -a ' liiuíttí in cumpena desvôltàrii poteriloru unui statu*

f'^;u ^swte'neci «mi francesu. carele in mediuloculu u^streldru actuale n'ar' Crede in viitoriu. Inimiculu prin brutalitatea sa impune asta di Francesiloru programm'a rèsbunarii, ei voru accepta o necon-Iftiunţfou, fora siovaire. Desdannarea financiaria,

carea incarca preste totu câte 2Ó0 franci pre totu sufletulu francesu, va causa saracla si multe lipse poporului, va duce inse cu sine si va încuiba ura neîmpăcata pana inj cea d'in urma casulia a tierranului, de unde Ia ţjmpu va nasce resbunarea. Prussi'a a facutu pre&jűnultu pentru cá sè pota íreuhá Bëntieuiiute mai nobile, Unu sensu mai în-naltu d'in arbi'riulu oe sortea a enunciatu între Franci'a si Prussi'a, dar' de alta parte prea pucinu pentru a nemici Franci'a. Metiulu n'a fostu de ajunsu spre a scuti imperiulu, asié in viitoriu nu va fi in stare d'a impedecá erúptiunea resbunàrii cellui invinsu asta-di. Prussi'a au scapatu ocasiu­nea, pre candu inca erá timpulu, d'a pune pacea Bub garanti'a Eurcpei, ci inganfata au supusu-o numai grigei ralle. Asié au inchiatu u n u f e 1 u de pace, dar' n u p a c e a , ea nu se pote plange a supr'a unei interpretări false, daca duellulu in­ceputu si finitu fora de secundanţi, se va consi­dera cá unu omoru, cá crima ordenaria. Franci'a lu va considera astfelu si cu renascerea poteriloru poporului va renasce încrederea, speranti'a de a resucl rot'a istoriei, de a respinge poterea cu po­tere. Pentru cà de candu e lumea, moderatiunea a fostu si este basea dreptului eternu, éra d'in ne-cumpetare, Ddieu au vru tu, cá sè resara sementi'a Btricatiunii.

Unu correspundinte d'in Vienna alu diuariului „Pester Lloyd" serie cuprivirela JSomani'a urmatoriele:

„V i e n n'a, 28. fauru. Este cunoscutu, cà gu­vernulu romanu si-a manifestatu inca de multu tempu dorinti'a ca titlulu „Principatele unite Mol-dov'a si Valachl'a," stabilitu in articlulu L alu conventiunei de la 19. augustu 1858, sè se schimbe si primesca si pentru comunicatiunea internatiunale titlulu „Principatulu României", care titlu este degià de multu acceptatu in actele administratiunei interne. Resolverea favorabile a acestei cestiuni séu dorintie ^prigirite specialu de càtra Austri'a, fu impedecat« numai prin incidentulu, cà guver-i.ulu romanu a imprimatu de atunci monete cari, contr'a dechiaratiuniloru schimbate cu Port'a in acésta privintia. nu portau nici unu semnu alu suzeranităţii Porţii. Precum am intielesu, affacerea acést'a este acum complanata, si representantii de

Ja conferinti'a d'in Londr'a ai poteriloru signatarie de la Parisu voru subsemna unu protocolu contr'a repetîrei ce collide cu obligaţiunea cuprinsa in dechia-ratiuDÜe relative la esercitarea dreptului monetariu, c»»re (protocolu), schirnbandn conventiunea de la 1858, va introduce oficialminie in dreptulu euro-penu Principatele dunărene sub numirea de „Prin cipatulu Romanl'a.*

C a m e r ' a r e p r e s e n t a n t î l j t i n i U n g a r i e i . S i e d i n t i'a d e l a 28. f e b r., 1871.

Siedinti'a se deschide la 11 ore a. m., sub presiedin-ti'a ordinaria a presiedinteiui Paula Somssich. — Dupa verificarea processului verbalu aln feéuíntiéi trecute, presie­dintele anuncia mai multe petitiuni jtrisdictiunale, cari se transmitu comissiunei petitiunarie d'impreuna cu petitiunile presintate de deputaţii Franciscu Deák, Iöuú Kiss, S i g i s ­m u n d u B o r l e a , Carolu P. Szatlrmáry, Ignatiu Helfy, d r . l o s i f u H o d o s i u , Ioanu Szomjas, Stef. Pavlo-vics, loanu Vidats si Stef. Nedeczky.

Colomanu S z é l i pune pre biuroulu camerei rapor­turile comissiunei financiarie : despre projectulu de 4ege relativu la cumperarea galeriei de icone a principelui E s z-t e r h á z y ; despre projectulu ministrului-presiedinte, rela­tivu la sporirea fondului de dispositiune, si despre mai multe propuneri făcute cu privire la bugetulu ministrului de culte si instrucţiune publica. - Raportulu primu se tramite la secţiuni, éra celelalte se voru tipări si distribui.

Ministrulu-presiedinte, c. Iuliu A n d r á s s y , pune pre mes'a camerei articlulu de lege sanctiunatu de Majes-tatea Sa, relativu la prolungirea indemnităţii guvernului pana la 31. martiu. — Dupa publicare se tramite camerei magnatiloru d'impreuna cu estrasulu respectivu alu proces­sului verbalu.

Dupa ace'a camer'a trece la ordinea dîlei, si continua

desbaterea generala a supr'a projectului de lege despre im-mullîrea escadroneloru artilleriei de h on vedi, precum si a supr'a propunerei deputatului G - y o r f f y , ca in armat'a pentru aperarea tierei sè se introducă si artilleria si truppé tecnice.

Macsimilianu Ü r m é n y i pledez» in, una vorbirelangain favorulu propunerei de mai susu. — Ludovicu C s e r n a-t o n y dîce, cà pre cestiunea de natiunalitate nu pune atâtu de mare pondu, ca si pre libertate. Natiunalitate, religiuae, continua oratorele, sunt numai formalităţi, sunt numai mediu-loce pentru ajungerea unui scopu mare si principalu : a libertàtii. In cursulu desbateriloru s'a atinsu de repetîte ori cuventulu ,încredere", dar' oratorele crede cà nu tronuta trebue se aiba încredere càtra naţiune (care naţiune ? Kap.), ci naţiunea càtra tronu, cà-ci adese-ori s'a vediutu cà tro­nurile disparu, pre candu naţiunile nu inceta d'a esiste. In fine, oratorele accepteza amendamentului deputatului GySrfiy.

Presiedintele face atentu pre vorbitoriu, ck intr'unu statu constitutiunalu, unde esiste unu ministeriu responsa-bilu, person'a monarcului nu poté fi trasa neci una-data in discusiune. (Aprobare.)

Secretariulu de statu H o 11 á n, combatendu asser-tiunile opusetiunei, respinge amendamentulu lui Gyôrffy in­tre cele mai sgomotose aplause din partea partitei drepte. — D o b s a pledeza in favorulu infiintiirii unei artillerie pentru honvedi.

Ministrulu-presiedinte, c. Iuliu A n d r á s s y , luandu cuventulu finale, in una vorbire mai langa, prin-earea re-spunde la mulţi vorbitori, recomesda ^camërëi acceptarea projectului guvernialu. —• Kapoítorele ''majoritarii ' comissiu­nei centrale, Iuliu G y 8 r ff y, si-motiveza de nouu amen­damentulu sèu si lu recomenda camerei spre primire.

Siedinti'a se inchiaia la 2 7 ^ ore d. m.

Câte -va t r a s u r e d ' in i s t o r i ' a s c o l e i p r i n c i p a l e r o m a n e l a p u s i a n e . In opidulu L a p u s i.u-ungurescu, cpmitatulu Solno-

cului interioru, se afla 0 scola principale romana. Edificiulu acestei scole cu patru classe (ce pote face fala si onore, ori* carui orasiu d'in Transilvani'a) stà vis-a-vi eu baseric'a re­formata, ce jace in midiloculu piatiei. Pretiulu edificiului ajunge cam la 10,000 fl. v. a. (diece mii florini val. austr.) — Initiativ'a pentru radicarea acestui institutu au dat'o inca in anulu 1854 ambii protopopi romani ai acestui cerca, fiindu spriginiti in planulu loru si de pretorele de atunci-a, — carele inca in acelu-a-si anu facù paşii necesari pentru infiintiarea unui astfeliu de institutu.

In a. 1855. se incuviintiara si aprobară pasii pretore-lui si ai protopopiloru romani prin ces. reg. ministeriu de atunci, si asié in a. 1856 poporulu romanu a inceputu a aduná materialulu trebuintiosu pentru edificiulu scolariu ; ér' pana la sevirsîrea edificiului se ordonà, ca prelegerile sè se tiena in case închiriate. Leafa invêtîatoriloru se midilocl "prin locuteninti'a c. r. de datulu 31. decemvre 1856. a se scote dupa florinnlu de dare. Totu c r. locutenintia a ôrdonatu, ca acésta scola sè fia de IV classe eu invetiatori de natiunalitate romana, si sè stèe sab direcţiunea ordinariatului d'in Gherl'a, d'in causa, cà acestu ordinariatu, • fiindu mai aprope de dins'a, 0 va poté mai usioru si mai bind' direge. In anula 1858, iuliu 25, se sanO fundamentum scoM prin repausatulu episcopu ala Gherlei Ioanu Alexi.

Acum'a, candu poporala romanu alu acestui tienutu serba serbatore frumosa si măreţia, candu elu serba dîu'a reinviarei si luminkrii, care rumpe catusiele intuuerecului, acum'a dîcu, împilatorii seculari mişcară tote petrele, ca direcţiunea acestei scole sè na fia in män'a ordinariatului romanu d'in Gherl'a, ci in a celui romano-catolicu d'in Alb'a-Iuli'a, va sè dîca : scol'a acést'a făcuta d'in si cu sudorea romaniloru sè fia concredîuta la liber'a dispositiune a unui Episcopu unguru de confessiunea romano-câtolica !

Inse desierta fù opintirea sugrumatoriloru, cà-ci geniulu romaniloru i aperà si scuti de acestu necasu. Dar' idrele nu se odihniră, ci cu mai multa vehemintia si-incepura lupt'a. O lupta crâncena a intunerecului si a nesciiutiei contr'a resârirei radieloru de lamina si invetiatura. Intune-reculu, nesciinti'a si'stupiditatea, la versulu unoru trimbitie, invinse. Romanii se desfacura in doue grupe séu partide : uniti si neuniti, — si éta cà prin acést'a intriganţii si-au ajunsu scopulu.

Romanii de confessiunea gr. or. si-retragu ofertulu anuale de 1176 fi. v. a. cum si totu materialulu ce-lu dedeau

78

pentru subsistinti'a acestei scole, éra romanii d<* confessiu-nea gr. c. d'in nou se obligară înaintea lui Ddieu si a toturoru celoru presenti, cà ei câtu voru avé potintia nu-si voru retrage nici unu feliu de ajutoriu, avendu lipsa de ecola, lumina si invetiatura.

In urm'a acestui prè-tristu evenimentu, guvernulu Transilvaniei, prin ordinatiunea sa d'in 4. decemvre 1858, a otaritu urmatoriele : 1) Poporulu romanu gr. c. si comunele mestecate cu romano-catolici (unguri, nemţi, slovaci, etc., aflători in Lapusiulu-romanescu, Podulu-Rîoiei, Strimbulu si Baiutiu, ca lucratori de stiampuri si bài) d'in pretur'a La-pusiului, cum si comun'a politica reformata Lapusiulu-un-gurescu, sè sustiena scol'a cu contribuirile loru de 1224 fl. v. a. 2) In scola sè se propună obiectele de invetiamentu in intielesulu ordinatiunii ministrului de culte de la 23. martiu 1855. 3) La acésta scola sè fia trei invetiatori si duoi catecheti. 4) Acei-a, cari nu contribuescu la sustie-nerea scolei, sè platesca didactru. 5) Numele scolei sô fia : „scola centrale catolica nemtiesca." Éta in pucine cuvinte intielesulu ordinatiunei, d'in cari pote vedé ori-cine, cà scopulu guvernului de atunci erá de a germanisa tinerimea acestei scole, cà-ci d'in 3 invetiatori si 2 catecheti se pre­tindea, ca 1 in vet. si 1 catechetu sè fia neromani, cum si obiectele sè se propună in limb'a nemtiesca, la ce romanii protestandu, au scapatu de. aceste batu-jocure, cu tote cà obiectele de invetiamentu pana in 1861 s'au propusu totu nemtiesce, concediendu-se si limbei romane anumite ore pentru gramatica.

D'in anulu 1861 pana in presinte, tote obiectele se propunu in limb'a romana, — éra limbeloru : magiar'a si german'a li s'a lasatu 4 ore pentru cea de antâiu si 2 pen­tru acésta-lalta, pre septemana. Astfeliu ar' fi mai mersu lucrulu, inse schimbările politice ale anului 1861 aduseră scolei, pre langa binefacerea obiecteloru de invetiamentu, multe straformàri periculose si nu neînsemnate. Magiaru, cari ér' apucaseră frenele guvernàrii, nu sentiau lips'a scoleloru romanesci, prin urmare neci a acestei-a. Invetia-torii acestei scole nu-si primiau competintiele, d'in cari cause unii abdicară. Acum'a cu privire la aceste noue calamităţi , una parte însemnata a romaniloru aces­tui tienutu, cari cunOsceáu in genere necesitatea sco­leloru romanesci, si in specie a ac, stei d'in Lapusiu, nesuiau a îndupleca si pre ce'a-lalte parte, care s'a fostu lasatu in 1858. Dar' tote indesiertu, omenii nu vedeau pădurea de lemne. Veni er'a constitutiunale 1863/4, scól'a prospera si infloriá. Trecu si acést'a si vini er'a 1865/6, in care scól'a prinse d'in nou a şchiopăta. In 1866 se infiintià unu comi-tetu scolaru provisoriu cu missiunea de a servisî si duce in împlinire etagiulu I ce steteá negatitu, si asiè, parte prin colecte benevole, parte d'in fondulu scólei, menitu numai pentru salariele invetiatoriloru, i succese acestui comitetu a stringe una suma de 1323 fl. 31. cr. v. a., cu cari bani s'a servisîtu lucrulu celu mai necessariu, remanendu inca una detorla de 200 fl. 45 cr., carea numai dupa aceea s'a sol-vitu totu d'in banii, meniţi pentru salariele invetiatoriloru.

Astfeliu standu lucrulu, comitetulu scólei facù dispu-setiune ca classele sè se mute in încăperile d'in catu (radi-catura), éra chiliele d'in faci'a pamentului le-au esarendatu unui negotiatoriu câte cu 200 fl. v. a. pre anu, in folosulu fondului scolei.

Intr'acestea ordinariatulu d'in Gherl'a n'a incetatu a petitiuná pre la ministeriu ca sè proveda acesta scola prin­cipale ou unu fondu de unde sè se póta sustiené, si intr'a­deveru, la energiosele staruintie a si cascigatu una subven-tiune anuale de 1000 fl. v. a. pre tempu de 5 ani. — Ani-

S c u r t a i s t o r i a a s o c i e t a t e i i e s u i t i l o r u .

(Urmare.)*)

In érn'a anului 1523, Ignatius Loyola caletorl la Bar-! celon'a, inse totu cersiendu, spre a-si aduná incai atâti ba-1

nisiori, câti i se cerea pentru imbarökréV In apriliu ajunse, la Rom'a, de acolo la Veneti'a, insé d'in caus'a pestilentiei {

care domneá, golu si flamendu ca vai de elu, pana candu, avu fericirea de a se infatîsia la ducele Andreiu Gritti, grandu de Spani'a, care lu ajutà, i si mediu-locï locu pre una galera venetiana, care lu duse la Iaff'a in Palestin'a, de unde apoi curundu trecù la Ierusalimu, unde ajunse in Septembre. Acolo, indata dupa-ce si-facù inchinatiunile sale pre la tête locurile santé, se decise a predica mohamedaniloru. Spre acestu scopu Ignatiu se présenta la egumenulu (provinciális) calugariloru franciscani, rogandu-lu ca sè i dèe concessiune a predica. Egumenulu, vediendu in Ignatiu numai pre unu cersietoriu trentiarosu, si preste acést'a pre câtu de igno-rantu in sciinti'a teologica, pre atât'a si de cerbicosu, carele adeca nn voiá sè pricépa, cà mohamedanii nu sciu spani-olesce, éra elu nu cunosce limbele loru, lu tracta de aceea ce erá elu in adeveru, adeca de unu fantastu, si i demanda ca indata sè se reintórca de unde a venitu, cà de nu, lu va trimite legatu ! apoi si dispuse îmbarcarea lui pentru Veneti'a, unde reajunse in ianuariu 1524. Abiè acum Ignatiu incepù sè pricépa, cà dieu elu este unu mare ignorantu, se

*) Vedi Nr. 19. alu „Fed.*

mele romaniloru săltau de bucuria la acésta nesperata scire, si astfelu in urm'a unui circulariu alu arci-diaconului, ca in-spectoru scolaru districtualu s'a coadunatu in Lapusiu-ung. la 7, septembre 1868 toti representantii comunitàtiloru con-tribuente. Aici aceşti représentant! au decisu ca : 1) pre bas'a subventiunei de 1000 fl.nici de câtu nu se potu iertá re­stantiele ce sunt, ci, pre langa platirea ofertului anuale, sè se depuredie in decursu de 4. ani si restantiele ; 2) fondulu scolei sè se creedie d'in contribuirile poporului, apoi a 3) s'a statoritu salariele docentiloru ; 4) s'a elucratu planulu de invetiamentu, ce s'a aprobatu si de ministrulu reg. ung. si a 5) s'a alesu unu comitetu scolaru permanentu, ai carui membri, prin doveditele staruintie si zelu, cum si prin cu­noscutele sciintie si intieleptiune, sè sustiena si intarésca fundamentulu acestei scole. Comitetulu, in urm'a acestei grele iasarcinàri si Irumose missiuni, a facutu pasii neees-sari atâtu la Ordinariatulu gherlanu, ca supremu inspectoru scolaru, câtu si la inclitulu oficiolatu comitatensu, ca potere esecutiva, ca conclusiunile si otaririle representantiloru sè se efeptuesca ; dar1 tote indesiertu ! de necaiurea nici unu ajutoriu, nici unu spriginu. mV anii amploiaţi processuali im­puneau antististieloru comunali, ca in venitoriu sè nu mai solvésca nemic'a pentru scola, éra alti colectanti mai iscu­siţi incasara ofertele si restantiele in pungele loru, cu tote aceste-a comitetulu nu erá necairea audîtu.

Acum'a cu privire la aceste neorenduele si batu-jocure , — in locu se fia comitetulu spriginitu • in lucrurile si faptele sale de càtra poterea esecutiva, insu-si ministrulu reg. ung. a sistatu si subventiunea data scolei principale romane. Acum'a invetia romane carte, éra tu te-nerime romana te cultivedia, ca asié cu tempu sè fii si tu folositoria patriei tale ! !

Scirea detunatoria despre sistarea subventiunei a sgu-duitu animele toturoru romaniloru, vediendu-se in acésta procedura o tiesetura terribile pentru esterpirea si ştergerea acestui institutu romauescu, unicu in acésta parte nordu-vestica a Transilvaniei ; dreptu-aceea comitetulu scolei lu-andu in seriosa consideratiune scopulu acestei scole, ca in­stitutu de crescere pentru propagarea si inaintarea morali­tăţii, religiositàtii si natiunalitàtii romane, etc., cum si ca unu stelpu si centru alu toturoru scoleloru d'in comunele d'in giuru impregiuru, a sentîtu d'in nou necessitatea sus-tienerii acestei-a cu ori-si-ce pretiu, pentru care scopu a intreprinsu urmatoriele :

1. A facutu una represantatiune, rectius rogare, la miniştrii reg. ung. de culte si financie pentru continuarea si esolvirea subventiunei de 1000 fl. v. a. pre anu. Acésta rogare s'a înaintata dîsiloru miniştri prin nnu membru alu comitetului ; pana acum'a nu s'a primitu nici unu resultatu, inse ni-lu potemu închipui.

2. A provocatu prin ordinariatulu gherlanu si oficiola-tulu comitatensu tote comunele contribuitorie, ca sè incasse die tote sumele ce au de detorintia a contribui in folosulu acestei scole. Cu tote aceste-a, miseri'a ce domnesce in in acestu tienutu nefruptiveru alu Lapusiului, nu ne dà bune prospecte, si asié pre langa tota bunavointi'a comuneloru, in impregiuràrile de facia nu se afla in acea stare materi­ale de a poté sustiené singure numai d'in propri'a loru potere una scola ca acést'a, — éra d'in partea oficiolatului totu ce se face e numai una faciaria si scotere de ochi.

In fine, comitetulu a fostu de opiniune a face unu ape­lu la marinimositatea natiunei romane, pentru a intreveni cu ajutorie benevole natiunale ; inse comunicandu-se acésta opi­niune si cu alti barbati, membrii comitetului au fostu re­flectaţi, cà in impregiuràrile de facia nici apelulu nu ar'

reintórse la Barcelon'a si se apucà de invetiarea limbei latine alăturea cu baietii de 9—10 ani. Pre atunci Ignatiu erá de trei-dieci si trei de ani. Intre nespuse greutàti, lup-tandu nu numai cu gramatic'a, ci si cu fómea, cersiendu-si téta bucatur'a si câte nna bucata de vestmentu vechiu, in-vetià duoi ani latinesce. Intr'ace'a Ignutiu si-cascigà duóé amice bune, annme pre domnisiór'a Isabell'a Roselli si dómn'a Agnes Pasquali, cari lu ajutáu cu banisiori. In aceFa-si tempu Ignatiu nü se "poteá rabdá, ci predica pre la locurile publice in contr'a corruptiunei, pana ce in un'a de dîle infruntandu elu amaru pre calugaritiele unei monasteri pentru desfrenàrile loru, amanţii acelor'a-si Iu batura atâtu de cumplitu, in câtu bietulu Ignatiu remase pre locu ca mortu, si abié in câte-va septemane se vindeca de acea, maltratare barbara. ; Z- %® !

In an. 1526 Ignatiu trecù la Alcal'a, unde cardinalului Ximenes fundase unu feliu de universitate. Aici cavalerulu' Ignatiu sentî greutăţi si mai mari ; dara scopulu lui era' nestramutatu si vointi'a de féru. Amblatu-a si in Alcal'a per-1

secutatu si arestatu d'in caus'a fanatismului sèu, cu care sş amesteca in afacerile preotîmei predicandu, ba inca si cont fessandu pre omeni de pecate, de si nu erá birotonitu. —r

D'in acestea cause Ignatiu in 1527 trecù la universitatea d'in Salamanc'a, unde éra-si incepù sè tiena predice in pu | blicu, d'in care causa episcopulu de acolo inca lu arunc^ in arestu, unde lu tienù doue-dieci si duoe de dîle, apoi i luă juramentu, ca nu va mai cuteza a se amesteca in afacerile preotiloru. Vediendu Ignatiu cà neci in Salamanc'a nu-si pote împlini poft'a sa de a dascăli pre omeni, fărk ca sè aiba sciintiele necessarie, se decise a caletori dreptu la Parisu, si-lua unu asinu, pre care si-incarcă cu putienulu

I

X .

%

Udriheiu, 6. febr. 18l\ Inteliginti'a romana d'in Nadosiulu sasescu si giuru, ţ

cam de prin ver'a anului espiratu 1870 se consultase ca sè in tiédie „Societate de lectura", de ora-ce noi romanii ntj la astu-feliu de societăţi mai potemu conveni, si ne potemu întruni deplangandu-ne sortea si pusetiunea trista, in care suntemu de présente, vediendu cum laite naţiuni, magiara si sasa, propasiescu cu pasi gig (?) in sciintia si cultura, si apoi noi sè fimu ore nepl*! tori facia de caus'a inaintarei si propasîrei nostre in fí

tnra si sciintia ? ba nu, acelea tempuri au trecutu, cjjŢ' comiteai delictu a-te numi romanu, si a-ti aperá natioŞJi făceai crima, sè aratàmu lumei cà si noi ne cunoscemu \,î siunea si o scimu impleni. ,

Despre ceea ce ne consultasemu in ver'a anului ratu, s'a si realisatu. — In tomn'a anulai tred am primita de la D. Alessandru Filipu, cancelistu la jif* catori'a singulara a cercureloru Nados-Zagor, fiesce-care if ligentu câte o scrisore, prin care ne invita, că in 16. f. s. n. 1870 se va tiené siedintia preliminaria, in can|* voru luá pasii necesari spre infiintiarea societăţii de | : tura, unde aduuandu-se mai mulţi inteligenţi romani, 'tf*. diferite părţi locuite de romani, precum d'in pàrtile T^-vei mice, Ternavei mari, si de la Sighisior'a, si întrunit se cu toţii inteligenţii in casele unui Domnu propriet " d'in amintit'a comuna, Diu Alessandru Filipu, propunetoil •• infiintiării acestei societăţi, numai decâtu ne predede 8É*Í tele infiintiendei societăţi de lectura, compuse si scrisei', dinsuln si cetindu-se si desbatendn-se fia-care §., s'au prif ' cu pucine modificări si adaugeri de bune, dupa aceea Ţ proce8u la alegerea de presiedinte, notariu si cei-a£ membri ai societăţii, ce s'au si alesu ; asié de presi s'a alesu cu unanimitate de voturi D. Alessandru F i 1 de notariu allu societăţii D. Ioanu S i a n d r u, archii la magistratulu d'in Sighisior'a, precum si cei-a-lalti brii in ordine ; dupa-ce s'a constituitu comitetulu, $**' nitu la ordine culegerea de bani, si s'a adunata câte-va minute sumuliti'a de 35 fl. v. a., remanendu «|, se faca o teca, si Diu notarin sè procureze d'in libiT lui S. Filtsch d'in Sabiniu atâte-a opuri, pre câtu i ajunge banii, despartiendu-ne pre langa acelu intielesnj'" in Dominec'a prima dupa anulu nou, éra sè ne adunàmnl, in amintit'a comuna.

Asié, inainte cu câte-va dîle de anulu nou, am prit de la presiedintele societăţii incunoscintiare cà siedinti'ai-amênatu pana in Dominec'a dupa botezulu Domnuluf atanci sè ne presentàmu. |

Adunandu-se toti membrii, D. presiedinte des( siedinti'a cam pre la 3 ore postmeridiane, prin o cu

ce aveá, cârti si manuscripte, si in fauru 1528 ajunsei in capital'a Franciéi. Acolo elu infatîsiandu-se la pij sori spre a fi essaminatu, acei-a i spuseră verde, cà à acum erá de 37 de ani, dara inca scia forte putienu, t trebue sè se mai prepare 1V2 de anu, pentru ca sè j , fi înscrisa la vre-una facultate. Ce sè faca Ignatiu ? Éf puse alăturea eu baietii, pentru ca sè fia de batu-jo loru. Abiè in an. 1532 Ignatiu cascigà baccalauréat la anulu titlulu de magistru. Erá inse pre aci ca si ini risu sè amble batutu, d'in caus'a cà neci acolo na lasf pace pre omeni, éra mai alesu pre câti-va studenţi i ii pleca, ca dominec'a dupa liturgia in locu de a mérget; tiena dispntatiunile cari erau prescrise pre acelea tem|, mai bine sè se retragă unde-va cu elu, ca sè faca ,e. citia spiritualia, * despre care Ignatiu scrisese si una I adeca sè faca rogatiuni, sè postésca si sè se flagelleze| biciuésca unii pre altii cu funi séu cu lantiusiore de p spre a-si omori poftele trupeşei. Cu tote acestea Pari fïï acelu locu, unde planurile lui Ignatiu Loyola ajunsei deplina matoritate. Pana atunci elu se ocupá numai enj nulu de a converti pre toti păgânii d'in lume la religi romano-catolica, cum si de a predica penitentia, adeca i tia de pecate, la creştinii cei corrupti, a-i dedă sè-si tureze corpulu si sè parasésca tote desiertatiunile luaf " Éca inse cà Ignatiu, in anii petrecerei sale la Parisu, f si ocasiunea de a se informa bine despre rapedele progi , ale doctrinei reformatoriloru Luther, Zwingli, Melani Calvina, etc., cari se încinseseră si in Franci'a, in câtal m'a si anii professori de la universitate începuseră a i in favorea loru, Spaima si cutremura cuprinse pre Ipr la vederea atâtoru eresuri, cari se scolàu d'in tote jÉ

folosi nemic'a, pentru cà inteligenti'a romana de una M e copleşita de totu felulu de colecte, éra de alta partéja, collecte nu s'ar' poté aduná unu capitalu atâtu de manK sè pota fi de ajunsu.

Dreptu-aceea, ne avendu acésta scola nici unu m, l de subsistintia, caută acù-si sè incetedie, sè apună, ér' mosulu edificiu sè se liciteze, si apoi dobend'a sè se parta ca camasi'a lui Christosu, séu edificiulu sè se prej in unu asilu pre sem'a honvediloru.

D'in cele pana aici sinceru descoperite, fàra 4/ părtinire, se pote usioru vedé cine porta culp'a ceai; mare pentru scurt'a viétia a acestui institutu romanescu.p

Lapusiu-ung. |« Teodora Rosiu, m. p., inw/ţ'

79

rai bine tiaaota si acomodată, cu unu spiritn inaltn si [taseveratu romanescu.

Dupa teeea se predede viçe-notariului S. Popoviciu a ceti consemnatiunea veniteloru incurse pana acum, precum ti spesele făcute», asemenea s'a cetitu si o lista de Ia librari'a

cârti,,in care au fostu insemnate tote opurilu procurate ia présente, mai incolo s'a procesa la a-lunarea de

pre anulu curente 1871, s'au desbatutu mai multe lucra­ţ i obiecte, s'au mai inscrisu membrii nuoi, in fine a remasu

l Statutele Societàtii sè se tramite la ministeriu spre »bare.

ţiu potu sè inchiéu scrierea si se lasu neamintita ecerea d'in aceea sera, dandn intehgenti'a romana d'in

dosiu una cina splendida, la care nu lipsiră nice toastele litru mai multi bărbaţi demni si meritaţi ai natiunei

we si pentru adeveratii apostoli ai românismului-însufleţirea a mai crescutu si prin aceea, cà o mui­ci* teneri d'in Nadosiu ne a delectatu cu mai multe

esie, cantate de ei sub concuderea bravului docente Mateiu lu, care si-cunosce chiemarea si misiunea de docente ro­

si é ti demnu a porti aceaftî Bame. In medin-loculu 'l^m^m^^^ii^^'a si la

4# uau sanie, cari pre canţulu de resboiu si-versa le iii torenti pentru aant'a libertate ; — precum si la

noştri d'in temniti'a delà Vatiu, suferindu pentru adevaratai si a sântei dreptăţi, si numai decâtu s'au

den« liste, un'a pentru francesii raniti, si alfa pentru FftratiOt ai banii adunaţi s'au predatu dlui presiedente

iad intuiţi ia locurile destinate.*) Nicolau M a i o r u , preutu, membru Soc.

Clusiu, in 23. febr. 1871.

Este cunoscuta, cà aici in capitala Transilvanie', esista ,!,«• vre o câti-va ani una societate de lectura a tinerimei

fefasane stúdiósa la gimnasiulu romano-catolicu. Acésta pre dl ce merge infloresce totu mai tare si, bu-

ettaain-ae de scutulu pre-onorab. d. protop. si professoru, Iferrue „ţ.« p u, unii d'intre-aceşti juni an venitu la fru-BIOB'Ş idea, de a constitui una societate teatrale, carea inse sè se considere numai «a nnfe secţiune a societàtii de

f ^ Acesta ideea in anulu acestu-a s'a si realiaatu, cà-ci 'jgoetU : Basiliu Podoaba studinte de a VU. cl., Andreiu JCaatea de a VI., Gavrila Bocasiu de a V^ Vasiliu Filipu, Baein loara si Ioane Cadariu de a IV., Ioanu Besiu si

; Ioanu öavrusiu de a III., Iuliann Ancianu si Vas. Ghetie eeka^ d'aatftia, in ser'a de -11. febr.

la. ţ si-au ai inceputu activitatea prin representarea piese-Jnru : „Busaliele in satolu lui Cremenea*, comedia de V. àtessandri si ,d'in rescol'a lui Horea* de I. Vulcanu ; de

, jţsta-data inse numai in eercu restrinsu. In ser'a de 12. febr. s'a jocotu totu aceste piese in

onorea fruntasiloru si a intelegintiloru romani de aici. Bepresentatiuuile d'in acesta ser'a an surprinsu publi-

nCtua ţntru atâta, in câtu la dorinti'a comuna tienerii dile->tanti *§ #«buitu sè le repete si in ser'a de 13 febr., repre-

*) Cu bucuria inregestramu totudeaun'a insciintiarile .despre desceptarea conscientiei romane, dar' bucuri'a nostra eite mai vina atunci candu asemene semne de viétia se ivescu in locurile celle parasite si cari prin vecinetatea periculosa a eleminteloru străine sunt mai espuse periclului «a desnatiunalisare. Salutàmu pre confraţii d'in jun'a socie­tate ai ti uràmu innaintare. Bed.

Cine sè se oppnna, cine sè résiste la acelea doctrine cu efeetalu dorita de d'insulu ? Calugarimea si-perduse ori-ce anctoritate la popore, éra preotîmea de miru devenise cu atâtu niai desfrânata ai neruşinata, lenesia si nepasetoria, en câtn preotilorn, nefiindu-li ertatu a se casatori, de alta parte prin vocatinnea lord obligaţi fiindu a vem* pre tóta diu'a in contacta cu familiele ai anume cu pop^nele loru, ^miteiu cele mai scarnave scandale şi multe crime. Éca

deci căuşele, pentru cari Ignatiu Loyila ae decise a funda ai a organisa ein insa-si u n a n o o a s o c i e t a t e d e c a 1 H g a r i, a c a r o r u v o c a t i u n e s è fia: a c o n v e r t i p r e p a g a n i , a c o m b a t e s i e s ­t e r m i n i p r e t o t i e r e t i c i i , a c o r e g e m o ­r a l i t a t e a o m e n i l o r u s i a s u p u n e p r e t o t a l n m e a p a p e i d e l a B o m'a. Dara care sè fia mediu-locele càtra scopu ! La inceputu Ignatiu, ca fostu ostasiu ai comandante de trupe, si-imaginá lucrulu asié, cà dom-nulu Isusu Cristosu ca imperatu alu ceriuriloru este totu-tma-data generalissimus preste tote armatele ceresci ale an-geriloru, cà prin urmare aici pre pamentu inca ar' trebui âè se formeze una armata a lai Cristosu, cărei inca sè i ae dèe unu comandante supremu, carui-a sè-i fia supuşi toti luptătorii. De comandante se denumi elu pre sine-si, éra cadrulu seu simburele armatei Iu compuse mai antâiu nu­mai d'in siese insi, adeca Petru Fáber, alias Le Febre, năs­cuta d'in ana comuna de langa Genev'a, june invetiatu, age­nt la minte, de una imaginatiune ferbinte si capace de a »e inspira pentru idee mari. Franciscu Xavier, nascutu in Navarre d'in familia aristocratica, preotu si professoriu in Parisu. Iacobu Laynez d'in oraaiulu Almazan in Castili'a, june de 21 de ani, seracu, inse invetiatu si energiosu. Al-

sentandu cu asta ocasiune si pies'a : .Nunt'a tieranesca si cuiulu in părete*, de V. AlessandrL

Publiculu s'a depărtata si de asta-data forte multiu­mitu, cà-ci sub decursulu ţepresentatiuniloru illaritatea si apluusele numai voiau a ineeti. Fia-care diletante si-joeà forte bine rolulu sèu ; cu osebire iu ap lan datu conducato-riulu Podoaba care, represeotandu pre Tcadoru Boimacila, vorniculu satului Cremenea, atrase a supra-si atenţiunea Întregului publicu. Apoi portarea seriosa a tineriloru, cari, au dnsu role de fete si t(erane, ne faceá a cugeta, cà sunt fetitie de pre sate, atâta in vorbe, câta si in fapte.

ünu'ospe.

Bocsi''a-montana ( Carasiu). 11/23 febr.

(Baiu romanescu.) Prin ' indemnulu si succursulu unoru bărbaţi zeloşi si marinimosi s'a arangiatu in comun'a Bocsi'a-montana unu baiu natiunalu romanu in favorulu fondului scolei gr. or. romane d'in locu, care baiu s'a si' tienutu in 18 fauru in sal'a otelului ,Cèrbulu-de auru.* Acésta Între­prindere frumosa fu incoroo^ta de unu succesu preste ascep-tare favorabilu, cà-ci pre langa familiele romane d'in locu participară una multîme de domni si domne străine si de alte natiunalitàti. Petrecerea, care a fostu illustrata cu cele mai frumose jocuri natiunali, precum „Boman'a,* „Ardelen'a/ „Banatian'a,* etc., a duratu pana la cinci ore demaneti'a, candu toti ospetii participâtori se despartira multi urni ti. Sum'a totale despre incurgerea oferteloru nu s'a facutu inca, dar' nutrimu speranti'a cà vomu fi multiumiti si indestuliti cu resultatulu venitului curatu.

Cu acésta ocasiune nu potemu intfelasá a nu esprime onorab. d. proto-jude, St. Antonescu, ca presiedinte alu comitetului arangiatoriu, precum si dlui jude comunala Michailu Busu, cea mai caldurosa multiumita pentru zelulu, si staruinti'a ce au manifestatu spre a asecurá scopului maretiu si salutariu resultatulu doritu. Assemenea ni espri-memu bucuri'a, cà comun'a nostra, 'de unu tempu incoce, face progresau lăudabila.

C. Botoaiu, m. p. teologu obs.

V A R I E T Ă Ţ I . • * (O o n g r e s s u 1 u) besericei romane

gr. cat. se apropia ele realisare. Lumin'a dreptu­lui si perseveranti'a Romaniloru gr. c. începe a resfira intunereculu ce se respandise a sup'a bese­ricei rom. gr. cat. de potintea ierarcla magiara pápista sub scutulu repausatului complice Eötvös. — D'in funte credibile intieleseramu cà ar' fi so­situ de curundn de la Vienn'a, d'in cabinetulu imp. resolutiune favorabile pentru tienerea congres-sului rom. gr. cat. Speràmu a poté impartesî acusi sciri mai positive in asta privintia. De altmintrea deputaţii rom. d'impreuna cu fruntaşii rom. gr c. de aici voru tiené in dîllele acestea consultare a supr'a cestiunii, avendu propusulu de a insiste cu firmitate la guvernu pentru delaturarea definitiva a pedeceloru jesuitice de pana acum.

^ ( E t a t e a m e m b r i l o r u g u v e r nu 1 u i, f r a n c e s u . ) Thiers numera 74 ani, Dufaure 73, Larcy 65, Favre 62, Leflo 61, Simon 57, Lambrecht 52 si Picard 50. Intre ei au fostu advocaţi : Thiers (d'in anulu 1820 in Aix), Dufaure, Picard si Larcy.

( U n a n e n o r o c i r e i n f r i c o s i a t a .* *

fonsu Salmeron d'in Tolod o, fetiorandru de 18 soi, bonn filologu. Nie. Alphonsa d'in Bobadilla in Valenci'a, éra-si bine invetiatu. Sim. Bodri quez d'in Azevedo in Portngali'a.

Pre acei siese individ! ignatiu Loyala i conduse in diu'a de St. MarVa (15. aug.) 1534 pre délulu Montmartre in capell'a suterana, in care se dîcea, cà odeniora Dionisius Areopagita ar' fi suferitu martiriu, si dupa-ce Petru Faber, carè pana atunci d'in toti siepte insi singuru eră preotu hirotonita, sierbi s. liturgia si-i cumineca pre toti, apoi Ig­natiu Loyola mergundu la altariu, depuse pre s. evangella juramentu cà va tiené cele trei voturi calugaresci, adeca s ă r a c i'a d e b u n a v o i a , c a s t i t a t e a s i a s ­c u l t a r e a o r b a, a d a u s e apoi si^jurà, cà va re­mane pre tota viéti'a sa cavaleru alu lui Isusu si ala Ma­rlei, cà va luptá totu-de-un'a pentru beseric'a romana si pentru pap'a, cum si cà-si va pune viéti'a pentru propaga­rea credintiei romano-catolice. Dupa acést'a striga : ,Ad majorem Dei gloriam !" apoi lua acel'a-si juramentu de la cei siese colegi ai sèi. Tota diu'a remasera in capella in genunchi, fàra mâncare si beutura. In fine, mai inainte de a se depărta, Ignatiu scrise pre altariu trei litere : J. H. S., adeca : Jesus Hominum Salvator.

Acestu-a fù inceputulu societarii numite a iesiti-loru. In prima-vér'a d'in anulu 1535 Ignatiu Loyola trecu d'in Parisu la Spani'a spre a regulă mai multe afa­ceri familiarie ; éra dupa-ce si-finira studiulu coasocii sèi mai teneri, adeca in an. 1537, trecură cu toţii la Veneti'a, cu scopu de a se imbarcá de acolo pentru Palesţin'a, unde in calitate de missionari séu apostoli óra sè se si apuce de creştinară mobamedaniloru. Pana in acestu ana numerulu loru se mai adause ca alti siese insi,

p r e c a l e a f e r a t a . ) D'in Newyork se scrie diuari-ului .Frankfurter Zeitung,* cu datulu 9. fouru, urmatori'a intemplare terribila : ,In noptea de 6. spre 7. fauru • se intemplà iu apropiarea de la Ppughkeepsie (provinoi'a Newyork) una nenorocire pre calea ferata, care pana acum'a nu mai are parechia in acésta tiera binecuventata J B ase­mene nenorociri. Éra cam pre la 10 ore si diumetsW nop­tea, candu una trăsura ca mărfuri, constatatoria d'in 30 va-gene si încărcata ca petroleu, trecu pre la staţiunea Newham-burg spre Newyork. In una distantia mica de la staţiune unu vagonu es! d'in sîna, si conducatoriulu trasurei nu ob­serva acést'a mai de tempurlu, ci numai dupa-ce trasur'a ajunse pre podula de la „Wappingers Creek." Aici i paru cà trasurei i lipsesce ce-va, si i dede potere noua, eliberandu cu totulu vaporulu. Efectulu fu cà vagonulu, care esîse degià d'in sîna, fù aruncatu pre ce'alalta sîna. In momen-tulu acestu-a veni de càtra Newyork trasur'a personala ac­celerata cu una rapediune mare. Conducatoriulu aceBtei trasare - . >

vediù vagonulu standu pre sînele lui, inse neci una potere omenea- % ca nu mai poteá impedecá lovirea, si trasur'a espressa merse cu tota poterea a supr'a vagonului incarcatu cu pfetoleu ae-raffinatu. Una lovire terribila, dupa ace'a una flacăra pana la ceriu si, in fine, una esplossiune infricosiata — fù ope-r'-a unui momentu ! Dupa una secunda urmà unu tresnetu nouu, podulu celu de lemnu se rupe, si tota trasur'a per­sonala cade in fluviulu celu inghitiatu d'impreuna cu vago­nulu care ardea cu fiacare ! Mai bine de cinci-dieci de omeni, cari cadeau in fluviu d'in una innaltîme de 200 ur­me, implura aerulu cu unu stigetu Moratoriu ; dupa ace'a urmà unu tresnetu si una şuierătura ca si candu se amesteca apa cu focu, si apoi se facù linisce. Dupa putiene minute, toti pasagierii d'in trasur'a personala si-au data sufletulu. In 7. fauru, demaneti'a, se scosera d'in apa ca­davrele nefericitiloru, cari eráu forte reu trunchiate, cà-ci nu numai căderea in aduncime si pre ghiacia a avuta una efectu Moratoriu, ci si oleulu ardietoriu a lasatu armele sale pre corpurile acestoru nenorociţi, asie câtu unele tetie au fostu cu totulu petrificate. Trei-dieci si trei cadavre d'in salonulu vagonului de dormita, cari jaceau imbracisiate câte doue la olalta offeriau una prospectu intru adeveru terri-bilu. Mai multe femee erau forte frumosu îmbrăcate si aco­perite cu juvele. Alti pasagieri sunt atâtu de tare arsi, in câtu nu li se mai potu cunosce fetiele. Toti nenorociţii apar-tienu classei avute, intre cari se afla si redactorele diuariu-lui .Cleveland Herald", precum si unu preutu marmonu cu doue femee.

*** ( t N e c r o l o g u . ) I o a n e B r o t e a , pro-prietariu si membru alu comunităţii sabiiano, a repausata, dupa grele si lungi suferintie, marti in 26. ianuariu a. c. in etate de 52 de ani. Ossamentele repausatului s'au ingro-patu joi in 27. ianuariu, la 1 ora dupa media-di, in cintiri-mulu gr. orien. d'in Besînari. Fia-i ostenelele binecuventate, tierin'a usiora si memori'a eterna !

( B i s m a r c k s i F a v r e . ) Cu ocasiunea nego-ciatiuniloru intre Bismarck si Favre, cestu d'in urma luà condeiulu in mana spre a formula in scriau conditiunile statorite si incepù a scrie : „Intre Majestatea Sa Vilhelmu regele . . . dar' nu apucà sè scrie nice una litera mai de­parte, cà-ci Bismarck lu-intrerupse indata cu cuvintele :

,Me rogu de iertare, de acum inainte nu se mai scrie •re­gele", ci .imperatulu speru, cà Dta nu vei face diffi-cultàti in acésta privintia . . . „Nici-decâtu nu, respunsé Favre, „mie totu un'a mi-este, ori ck" scriu Tiaru, 'Sultana, ori Pasia ?* Bismarck inse, pre care nu-lu pré măguli acesta respunsu, observa, cà d'insulu nu glumesce, ci totu ce a

iu câtu acum eráu cu toţii trei-spre-diece. Intr'acea erupea una guera cumplita intre venetiani si turci asie, in câta de caletori'a la Palesţin'a nu mai poteá fi vorb'a. De-o-cam-data Ignatiu Loyola imparti pre ostaşii sèi pre la ospitale in Veneti'a si in alte cetàti ale Italiei, comitendu-le ca tota in acelu tempu sè tiena si predice in publicu, care in ce limb'a poteá. Inse éra-si o patîra cu preotii, de la cari avara a suferi multa, pentru cà se amestecau in profes-siunea loru. Vadiendu Ignatiu Loyola, cà neci pote merge intre pagani, neci pote mustra si înjure pre omeni pentru blastematîele loru asie precum i plăcea lui, inca neci dupa-ce apuca a se hirotoni de preotu cu toti adjutanţii sèi, in tómn'a an. 1537 i conchiamá pre toti la Vicenti'a spre a se consulta cu ei despre ceea ce aveau sè faca dinsii maj departe. Decisiunea fù asiè : Daca nu ne potemu apuca in acestea tempuri de convertirea mohamedaniloru, sè mergemu la Bom'a, se spunemu sântului parente, cà snntemu decişi a intrá in sierbitiulu dinsului si a-i recruta una óste intróg* de missionari, cu care sè trantimu la pamentu pre toti ere­ticii si pre toti adversarii si inimicii scaunului Bornei.

In Octobre 1538, jun'a compania a iesuitiloru ajunse la Bom'a, undesîmidiu-locira audientia la pap'a Paulu III. De si Loyola sciù sè-si cascige in Bom'a indata la începută câti-va patroni mari,, de si ide'a si planulu lai place papei atâtu de multu, câtu la una ocasiune dîse : Digitus Dei est hic, totu-si intempiná d'in alte parti greutàti cu atâtu mai mari, cu câtu ideele reformatiunei protestantice au fostu pe. trunsu si in ltali'a in mai multe classe de ómeni. Asie se intemplà, cà statutele societàtii fundate de Ignatiu Loyola se confirmară abiè in 27. Sept. 1540. (Va urmá.)

80

vorbitu este seriosu. »Totu ce se vorbesce si se face aici", replica Favre, «este forte seriosu, si in deplina seriositate süm gat'a a pune pre papiru tote titlurile, cari doresci sè le adaugi la numele suveranului Dtale." — Acésta istoriora ni-o comunica diuariulu „Alsaci'a si Lotaringi'a" si, de-sî nu sa pare a fi tocmai adeverata, dar' e bine-nimerita.

( U n a v i c t i m a a a r b i t r i u 1 u i.) In comu­nitatea Belintiu, in Banatu, s'a intempíatu in dîlele acestea urmatoriulu casu orribilu, pre care lu-comunicàmu astu-feliu, precum lu-descrie diuariulu de Timisior'a ; „Oficiulu pretoriaié d'in tactulu Hodosiu a ordonatu de mai multe ori essecutiune contr'a lui Trifu Demianu, locuitoriu in Belintiu, d'in caus'a unoru detorie. Cu ocasiunea unei esecutiuni, Trifu Demianu ascunse objectele secuestrate, despre care impregiurare officiulu tractuale incunosciintià tribunalulu criminalu comitatensu. Dar' mai inainte de ce tribunalulu criminalu ar' fi decisu ce-va in acésta privintia, judele trac­tuale se incercà de nou a-si esecutá ordinulu, si vrù sè ièe de la Trifu Demianu duoi cai, pre cari i aflase la dinsulu a-casa. — Fetiorulu lui Trifu inse, Parténie Demianu, care se aflá in porta, candu judele, perceptorutu? puratii comunali si pleiesii armaţi intrară in cas'a lui Trifú, se oppuse la acé­sta incercare, sub cuventu cà caii sunt ai sèi, elu i-a cum-peratu cu banii sèi de servitiu. De aici s'au escatu mai multe vorbe, si fàra multa ceremonia, la mandatulu judelui comunalu, pleiesii puscare pre Partenie, care indata si cadiù mortu. Judele tractuale, in locu ca sè suspinda indata pre judele comunalu si sè aresteze pre pleiesi, arestà pre rude-niele si vecinii impuscatului, si elu insu-si, spariatu de mul­ţimea cea mare si înfuriata a poporului ce se aduná la spectaclu, alergà la Lugosiu, ca sè-si procure ajutoriu mili­tariu. Ajutoriulu militariu i si venî, intr'acestea inse, vice-comitele Ormôs. fiindu insciintiatu pre cale telegrafica, sosi indata in faci'a locului, tramise mai antâiu succursulu mili­tariu de unde a fostu venitu si incepù apoi investigatiunea. — Vice-comitele eliberà mai antâiu d'in incbisore pre rude-niele si vecinii omoritului, suspenda pre judele comunalu, bagà apoi in fere (catene) pre pleiesi si i arrestà. In dîu'a urmatoria a alesu antistia comunale noua, dupa placulu co-munitàtii si, lasandu la una parte pre judele tractualu, in-credintià pre altulu cu conducerea investigatiunii criminale.

„,% ( P r e l i n i'a f e r r a t a O r a d e a-M a r e -Ci u s i u) s'au aprinsu in noptea de 25 spre 26 fauru unu vagonu de classea a II. D'in norocire inse focula s'a stinsu mai inainte de a luá dimensiuni mai mari.

Consernnatiunea Contrïbuiriloru spre ajutorarea materiale a „Federatiunii."

D'in Fagarasiu prin D. Vicariu Ionu Antonelli, de la Dsa 5 fl. DD. Samuilu Badu, Ionu Stoica, Teofilu Francu, G. Mohanu, Nicolau Receiu, Gremoiu, Bucuru Negrilla, Va-siliu Popu, Samuilu Ganea, I. Eatiu, Ionu Grama, Ionu Florea, Alutanu, Ard. . . . (nedescifrabilu) câte 1 fl., Ionu Bomanu advocatu 3 fl., Siulutiu 2 fl., Ionu Ciutea 1 fl. 20 cr. — Petru Popu, Nicolau Garoiu, Grigoriu Negrea, Nico­lau Cipu, Ionu Gogonea, Giorgiu Popu, Drolea, Isidoru Bu-nea, Negrea, Botezanu, Giorgiu Cliseriu, Iosifu Poparadu, Nicolau Poparadu, câte 50 cr. Antoniu Cosma 30 cr. Sum'a 33 fl. v. a.

D'in Nasaudu 65 fl. venitulu curatu de la balulu tie­nutu m 22. ianuariu, a. c. (La însărcinarea comitetului ar-rangiatoru, d. Dr. Constantinu Moisilu).

D'in Bra8iovu D. Constantinu Poppasu, commerçante 5 fl. v. a.

D'in Glodu D. Clemente Hossu 3 fl. v. a. D. Ionu Bomanu locut. prim. imp. reg. in Beg. 51,

in Olomutiu (Moravia) 2 fl. v. a. D'in Halmagiu, prin D. Elia Baltescu, not. si jurassoru.

comit, de la Dsa 1 fl. 60 er. DD. Nicolau Costina, invetia­toriu, Ieronimu Moga, advocatu, Alessandru Moldovanu, co-merc, Petru Birta, preutu rom. câte 1 fl. Michailu Nicula, Torna Banciu, I. Costina, Mocica Demitriu, câte 50 cr. n. Moise Costa, preutu, 30 er. Massimu Tontia, Nicolau Ban­ciu, Antoniu Morariu, Serafimu Jula, preutu, rom., câte 20 cr. Vincentiu Popescu, Pascu Golea, Teodora Sciopu, Demitriu Golea, Ionu Sciopu, Ionu Moga, comerc, Adamu Bomanu, Ionu Dereu, primariu comunalu, Ionu Mocica, Iovu Dereu, Iosifu Dereu, primariu comunalu, Teodora Dereu, Massimu Popescu, câte 10 cr. Sum'a 10 fi. v. a.

Sciri electrice. B o r d e a u x , 27. febr. Diuariulu „Siecle"

cere respingerea pàcii uiuiiitor'e. „Monireur" co munica, cà maresialuíu Vaillant a primitu con-cessiunea de a se reintorce in Franci'a.

V i e n'a, 28. fauru. Guvernulu i°paniolu a esilatu pre principele de Montpensier pre insulele baleare, d'in causa cà a rèfusatu juramentulu de fidelitate pentru regele Amadeu, unu juramentu, care se cere de la toti oficierii armatei ispaniole ;

principele tiene de superfluu acestu juramentu, de-ora-ce s'a fostu alaturatu de la inceputu revolu-tiunei si a joratu pre constitutiune.

V i e n'a, 28. fauru. Clubulu poloniloiu a de­cisu a presinta resolutiunea galiciana in un'a d'in siedintiele cele mai de aprope a camerei represen­tantiloru.

V i e n'a, 28. fauru. „N. fr. Pre sse" comu­nica d'in Bordeaux cu datulu 27. fauru : Thiers si cei-a lalti membri ai comisşiunei pentru nego-ciarea pàcii voru sosi aici mane inainte de me dia-di. — Se confirma, cà Cochin va fi numitu consulu in Rom'a.

B o r d e a u x , 27. fauru. Una proclamatiune subscrisa de Victoru Hugo, Ludovicu Blanc si de alti 30 deputaţi republicani dîce : Noi privimu de la inceputu de nulla si nevalide tote actele si con-ventiunile, precum si veri-ce votare si plebiscitu, prin cari s'ar' promite vreuna cessiune territoriala ; republic'a promite alsacianiloru si lotaringianiloru reclamare perpetua.

B r u s s e l'a, 28. fauru. Una scire d'in Parisu a diuariului „Etoile belge" dîce, cà in noptea de 26 ; spre 27 februariu s'a datu semnu la unu mar-siu generalu, si cà tota gard'a natiunale a esîtu afara inarmarta, spre a se oppune intràrii prus-sianiloru in Parisu. Prusianii au de cugetu a intra in Parisu mercuri in 1 martin. Evenimente triste si dorerose potu inca ne urmeze.

F 1 o r e n t i'a, 28. febr. Scirile ce sosescu d'in Tunisu spunu, cà coloni'a italiana de acolo ar' fi convinsa, cà differintiele cu ltali'a se potu complaná : in unu modu favorabilu numai daca vre-o câte-va nài de resbelu italiane se voru aretá in portulu (limanulu) tunesicn.

B o r d e a u x , 28. febr. Thiers d'impreuna cu cei-lalti membri ai comisşiunei au sositu aici la 2 ore dupa media-di si au mersu de-a-dreptulu in biuroulu Adunàrii natiunale. Aici s'a decisu a se desbate conditiunile in siedintia publica. — Lefranc raporta in numele comisşiunei de 15 de­spre negooàri si resultatulu cascigatu.

V i e n n'a 1. martiu. „N. Fr. Pr." publica unu telegramu d'in Parisu, de la 27 fauru, care anuncia : Picard a incunosciintiatu prin una pro­clamatiune, cà in u'tn'a concessiunei intràrii prus-sianiloru in Parisu, Belfortulu va remané la Fran­ci'a. — „Monitoriülu" apeleza la patriotismulu parisianiloru pentru sustienerea liniscei. — Truppe regulate au sè sustiena ordinea la intrarea prus-sianiloru facia cu gard'a natiunale, cu tote acestea inse se porta mare grige, cà se va intemplá una collisiune intre truppe si gard'a natiunale. Nemţii voru intra in Parisu in 1 martiu, dar' nu voru im rá mai mulţi de 30,000 fetiori — Dupa rati­ficarea preliminarieloru de pace d'in partea adu­nării natiunale, prussianii vorn curatî indata Pa-risulu. — In cursulu celoru trei ani, in cari are sè se solvesca desdaunsrea resbelului, remanu 60.000 fetiori truppe germane in Champagne.

L o n d o n u, 1. martiu. „Times" dîce, cà in Parisu domnesce una irritatiune nedescriptibile. Stradele sunt pline de omeni armaţi, cari vrèu sè-si resbune a supr'a imperatului, a prussiauiloru si a tradatoriloru. — Tote diurn».lele simpatiseza cu Franci'a. „Times,, vede in conditiunile pàcii de îacum numai base» unui armistiţiu ch are se pre-merga resbunàrii. — Totu acestu diuaria aduce una scire d'in Versaili'a de la 27. fauru, carea dîce, cà fortaretiele Longwy si Thionville se anecteza la Germani'a, ér' Nancy, Luneviîle si cele-lalte for-taretie nordice remanu francese,

V i e n n'a, 1. martiu. La sortirea de asta di a losuriloru d'in 1864 s'au trasu urmatoriele serie si numeri : Seri'a 3261 nr. 28 casciga 200.000 fl., «eri'a 1092 nr 86 o.asciga 50.000 fl., ser. 3755 nr. 89 casciga 15.000 fi.] ser. 3261 nr. 78 casciga 10.000 fl. ; cele a-lalte serie sunt : 330, 700, 2168, 2896, 3003.

L o n d o n u , 28. febr. Diuariulu „Daily News" .dîce i Germani'a comite una erore politica, pretindiendu de la Franci'a denariulu celu d'in urma si constringundu lumea a simpatisá cu ini-miculu sêu ; Metzulu va fi devis'a, patriotismului francesu. — „Standard" t-pera, cà guvernulu an glesu nu va urmá neci decâtu una politica de partecipare la una astu-feliu de umilire terribila a aliatului Angliei de ordiniora, si nu vede in con dîtiunile de pace n ci una urraa de moderare, ce s'ar' poté atribui Angliei.

V e r s a i l i'a, 1. mart. La 10 ore inainte de media-di inti à in Parisu corpulu 11. dë ar­mata — 30.000 fetiori si 96 tunuri — cu stin­darde si musica sunatoria. — Stieber intra ieri in Parisu cu politî'a campestra. La media di voru

intra in cetate principele de corona, ducelet Coburg si marele-duce de Mecklenburg, éra 4 imperatulu, regele Würtembergiei, [principii, I marck si Moltke.

B o r d e a u x . 1. mart. Thiers dise in j dinti'a de ieri a adunàrii natiunale : Amu primi;,, doreros'a missiune. ni-amu incordatu tote poteţ si cu parère de reu presintàmu projectulu de l | spre pertratare urginte. — Projectulu sua Adunarea natiunala, aceomodandu-se necessi tii pentru care nu primesce neci una respi sabilitate, a subscrisa in 26. fauru 1871 , i Versaili'a, urmatoriele preliminarie de pace. (ThÉ trebui sè intrerumpa aci si se paresesca sil fiindu i reu.) Barthélémy cetesce urmatoriele p \ liminarie : 1) Cedarea a cinci-a parte d'in Lo} ringi'a cu Metz si Thionville, si a Alsaciei ùf Belfort. 2) Una desdaunare de resbelu in su; Í de cinci miliarde d'intre cari unu miliardu i i sè se refuiesca in anulu 1871, éra restulu in cß-su de trei ani. 3) Retragerea urmeza dupa ra carea conveniiiîn-îloru, candu apoi truppele ne tiesci se retragu d'in intrulu Parisului si d'in partementele vestice, éra retragerea d'in dep tementele ostice va urmá cu incetulu, si dn mesur'a solvirei desdaunàrii de resbelu. — diu'a ratificară se voru solvi dupa sum'a refuii' ria cinci percente. 5) Truppele nemtiesci seabslj nu de la recuisitiuni si voru fi fustienute pre sf'1

sele Franciéi. 6) Poporatiunei d'in tienuturile ani täte se va dá unu terminu pentru a-si alege 41 tiunalitatea. 7) Prisonierii se voru estrada fàra if* tardîare, 8) Negociatiunile definitive a supr'a pfeJ se voru intemplá in Brüssel'». 9) Administrait1

departementeloru ocupate se va concrede functi' nariloru francesi, supuşi siefiloru nemtiesci f corpuri. ' 1

B o r d e a u x , 1. martiu. (Adunarea natiuff1

la.) Dupa cetirea conventiunei, Barthélémy t tesci documentulu relativu la intrarea nen$1

loru in Parisu. Ambele parti si-reserva dreptuhü 1

re; unuia la armistiţiu incependu de la 3. marti si cu trei dîle innainte de reînceperea ostilitatiIrjrt'<

La cererea deputatiloru alsaciani, Barthélémy c"' tesce nouele confinie. — Pre langa tota opusetif1

nea mai multoru oratori, adunarea adopta urgintf Í projectului. Thiers propune ca biurourile sè se i i 1

trunesca pre séra. — Siedinti'a publica se va tiéi 1 mane Ia media-di. * J

B o r d e a u x , 1. mart. D'in toti comissa^' esmisi la Parisu s'a formatu una comissiune pet ^ tru essaminarea preliminarieloru de pace. Uf* tresura stà gat'a a duce la Parisu deciusium ^ adunàrii natiunale. Guvernulu va luá tote jnesíi n i e pentru stramutarfa guvernului si a adunàîf' natiunale de la Bordeaux ta Parisu. — Siedintii! adunàrii natiunale s'a deschisu la 1 ora ; pretotii • denea domniá irritatiune mare; cele mai mul dame de pre galeria eráu imbracate in doliu. Ej i portorulu Victoru Lefranc citesce raportulu, si apj comissiunea ; ropune cu unanimitate primirea m strămutată a preliminarieloru de pace. — Lefraii 1

accentua, cà negociatorii au facutu totu ce li a staÇ in potintia; trebue sè se ièe in consideratiune pi 1

setiunen Parisului si anieniutiàrile inimicului ; oni 1

rea Franciéi este neatacata (Protestàri in stang'aj 1

e vorb'a de a pune stavila invasinnei. Pre véu toriu vomu sei repara perderile de acum'a, j nu ni vomu mai luá refugiulu la cesarismu. Uí (

resistintia ulteriora ewte in momentulu presinte in possibile, ea ar' fi numai spre stricatiunea Francii In fine Lefranc dechiara, cà abstienerea de la v( 1

tare arj fi apostasla, si ar' insemi á a ee retrag 1 de la responsabilitate si detorintia. [\

B o r d e a u x, 1. martiu. noptea. A d u n i r e a n a t i u n«, l a p r i m 1 r a t i f i c a r e ' ^ p r e l i m i n a r i e l o r u d e p a c e e u 54Í 1

c o n t r'a 107 v o t u r i. C o n s t a n t i n o p o l e a , 2. mart. Ce»

tiunea danubiana s'a concrediutu definitivu corni» ' 8Íunei litorale ; poterile nu s'au potutu uni iij ' Londonu. — Revolutiunea d'in Irak iè dimensiuit1

totu mai mari.

Burs'a de Vien'a de la 1. martiu 1871.

5°/ 0 metall. Imprum. nat. Sorti d'in 1860 Act. de banca Act. inst. cred.

59.20 68.30 95.20

7 2 5 . -252.20

Londra Argintu Galbenu Napoleond'or

124.15 122.15

5.83 9.89'J

Propriei, edit. si red. respundiet. : À X E S . X t O M A M

S'a tiparitu in Pest'a 1871. prin Victore H o r n y á n s z k y Strad'a Idoliloru Nr. n 20.