.A.irul X I Duminecă, 11 Ianuarie n. 1903.IV ISO:' O

Nr. 1

ţr>b

□

Preţul abonamentnlnl :Pe un a n ...................................... .... . 4 coroane.Pe O jumetate de an . . . . . . . 2 coroane.

Pentru România 10 lei anual.

Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu

Apare în fiecare DuminecăINSERATE:

se primesc la l i ir r u l a< Im in is îr ii| inn !i (strada, Poplăcii nr. 15).

Un şir garmond prima dată 14 bani, a douaoară 12 ban i a treia-oară 10 bani.

Invitare la abonament.Cu numitul de faţă se începe al

11 an de muncă, sitîrşiiă de „F oa ia P o p o ru lu i“ pentru laminarea popo­rului românise. Credincioşi progra­mului de a lumina, sfătui şi îmbărbăta poporul \n lupta lui pentru propăşirea economică, morală şi spirituală, »Foaia* a stăruit, ca din an în an se satisfacă mai mult îndatoririi, ce ’şi a imput, prefăiendu-se într'o adeviraiă filială a bisericii şi şcoalti române. Cuprin­sul ti variat a făcut, ca ea si fie con­siderată ca o mică sală de lectură, la care, după însăşi mărturisirea citito­rilor, toţi cu drag aUargă.

Şi pe viitor „F oa ia P op o ru lu i va lutra tot în direcţia veche, silindu se a îrdrcduce îmbunătăţiri tot mai multe, pentru ca si fie vrtdnică de numele ce 'şi-a ales Suntem convingi deci, că lucrăm, nu în intensul ei propriu, oi al poporului român, a cărui înaintare ne tace tuturora la inimă, cănd rugăm pe abonaţii d<i până acum se o abontse şi msi departe şi, mânaţi de dragoste faţă de dtaproapele, si îndemne şi pe

alţii, ca s i o abontse.Abonamentele rimân aceleaşi, şi

anume:

P e n tru Austro-TJngaria :

Pe nu an î n t r e c ..................... 4 coroane.

Pentru a pute ţine bună rîndui3lă onoraţii aboneţi, vechi şi noi, sünt rugaţi- a băga bine de seamă la următoarelej:

Pe timp mai scurt nu putem primi abonamente, nici dela ait ter­min, decât dela începutul anului peo jumétate de an, sau pe un an. Abo­naţilor de până acum li-s’au trimis deodată cu foaia şi mandate poştale (posta utalvány), cu adresa noa­stră tipărită şi cu făşia, sub care primesc foaia, lipită pe dos, aşa .că trimitétorul nu are decât sé-’si scrie numele seu şi cifrele la locurile cuvenite şi sé pună banii, dimpreună cu mandatul, la postă.,

Abonaţii noi sunt rugaţi a-’şi scrie numele lor şi al comunei foarte curat şi ceteţ, însemnând postad i n U rm ă* A dm lnlstraţlunea

„ F o i i I * o p « r n lu i“ .

Pe o jumfttate de au ii coroane.

P entru România, Bulgaria, R usia şi Am erica:

Pe nn an în tre g .................10 franci (lei).Pe o Jumfctnte de an . . 5 l'ranci.

Anul-Nau.An Nou, deconiu nou.Un an întreg se tnchee acum din

vieaţa noastră păreestaaaoă, zece ani de munoă, un deceniu, are îndărătul seu* Foaia Poporului*. E un bun prilej, |i pentru singuraticii oameni, şi pentruo »Foae« să-'şi facă aoura judecate, da să bine au luorat în timpul, ce abia a tre­cut, şi tă tragă învăţăturile de lipsă pen­tru viitor. Şi oa să no iacem judecată dreaptă despre cela-ee am «ăvîrşit, va trebui şi de data aceasta fă avem în vedere, oă la toate fsptele noastre, burse sau rele, ne-a supraveghiat oohiul Ce­lui desu*. oare ou legilo lui nestrămu­

tate ns a rondtsf şi vecinie ne va con­duce Arecd pururea înaintea othilor, că suntem num&i un fir de prav din uriaşa crsaţtuna a lui D zeu, oă numai trăind după cele oe el ne orîndueşte, nu vom oăde în păcătui fuduliei, nepăsării faţă de poruncile lui, căci numai aşa ne vom pute orei un traiu fericit pe acest pământ, un traiu,.care prin felul Iui să ne garanteze fericirea de după moaries, pământească.

Făcându-ne deci socoteala anului trecui, ca ori-ce econom bun, ne vom da seamă, dacă ne-am împlinii datorinţele ce Ie avem faţă de bieerioă, patrie,şcoală şi familie şi daaă bilanţul va efi favo­rabil, putem fi mângâiaţi, oă ni-le-am împlinit şi faţă de naţiunea noastră.

In felul acesta ne tragem sama şi noi, oei dela -Foaia Poporului«, oari împlinim acum zeoe ani de munoă. Şi noi ne întrebăm, dacă ne-am împlinit datorinţa feţă de biserica şi şooala noa­stră naţională, faţă de patrie, faţă de poporul român, familia cea mare, ai că­rei fii ou toţii ruatem. Bilanţul îl lăsăm să-’l facă acele zeoi şi zeci da mii de Români, cari din foaia noastră scos au îmbărbătare, »făt bun şi îndemn pen­tru de-a-’ţfi împlini datorinţele lor. Şi mai mult decât în trecut, »Foaia« se va si!i, să fie steagul pururea ţinut fâl- făind, în jurul căruia să se poată aduna toţi oei-oe rîvnă au pentru înaintarea poporului nostru deia sate.

Ca să avem însă folos dăinuitor din aceasta esaminare proprie, trebue sfr ne hotărîm cu toţii, oă ori-oât am fi lu­crai până aoum, ori cât ni-s’ar pârfe. oă am dat înainte, în viitor şi mai mult s i facem. In speranţa, oă hotărîrea

FOITA.

Anul-Nou 1903.Un An-Nou din veiînicie Ne-a sosit astdzi la toţi, Vechiul an dus în veoie, Chinuit de buni şi hoţi,S a dus, s’a dus «ă nu mai vie Lăsând plângeri între soţi, Duşmănie ’ntre popoare Pentru pofta de a domni,Unii pe alţii să-’mpresoară Eu să fiu, tu să nu fi.Fost-au dreptul celor mari,Şi azi este tot mereu Numai dreptul celor tari.Ear' cei slabi păţesc tot,râu. Dare-ar bunul Dumnezeu,Ca anul ce ne-a sosit, Să-’ntinză ca curcubeu Dreptul cel de mulţi dorit,

Dreptul meu şi dreptul tău.Tot dreptatea am iubit.Cei căzuţi prin slăbiciune Să se ridice ca lei,Din somn şi din moliciune. Vază-’şi mama fii sei Domni pe vetrele străbune, Fericirea ne zimbească Uşurând năcazul greu,Şi mărirea strămoşească Renalţă’şi earăşi steogul seu.

Constantin Folea.

Crăciunul la 1894.— Fragment. —

....Pentru-ce, în momentul acesta, mă duoe gândul in locuri pe unde n’am um­blat nioi odată? Cine'i bătrânul acesta, cu faţa de apoitoi, aiugur într’o odăiţă cu fereastra îngustă, şi de ce-’l păzeşte un jandarm Ia uşă?... A, Mai îi teta- niţa dela Ssghedin. Bătrânii e Raţiii —

1§elyT ~

oea mai nobilă, cea mai sfântă figură de martir a timpului în care trăim.

Mâine e Crăciunul!... Şi blândul* divinul profet îşi razimă fruntea pe mâna-’i stângă, ear’ ou dreapta scrie în­cet ou creionul pe mesiţa de brad:

»Mâine e Crăciunul. Florile dalbe, florile dalbe de mir*.

Apoi stă, şi se gândeşte ou drag şi cu milă, la cei de aoasă.

Nici-odată nu ’i s’a părut înohisoa- rea roei aipră, «ii.ourlle mai lungi, sin­gurătatea mai triită. Ca printrun vis îşi revede oăsnţa, altarul în oare a trăito vieeţă de munoă cinstită, de jertfă şi de eroism, grădina ou pomii sădiţi de eI( _ sg vede la «r.a*ă, lângă soţia Iui, intre copiii lui prăznuind în pace şi iu­bire Naşterea Mântuitorului...

In lumina de amurg, ce străbate tot mai xoăzută, prin ferestrue, părul alb al martirului străluceşte ca de o dumnezeiască aureolă. Poate-că Raţitt

Pag. 2 foaia popoxöLin NrJ 1

aceasta s§ va ţi Îndeplini vă doreio tu­turor oetitorilor:

SS ’nflorlţi Se mărgăriţi,Poate vară,Primăvară,Oa un păr,Ca un măr,Oa un fir De trandafir,Tare ca peaira Iuta oa săgaata,Tare oa ferul,Iute oa oţălul,La anul şi la mulţi ani!

R?daotorul »Foii Poporala!“.

Alegerea dela A rad. în urma neîntăririi vicarului Mangra în scau­nul da epissop la Arad, I. P. S. Metropolitul din Sibiiu a ordo­nat deja eonsistorului dela Arad eu acesta se facă paşii necesari pentru convocarea sinodului diecesan, care va at d se iacăo altg&re nouă. Aceasta se va întempla probabil la înaputul lui Februarie.

pentru-oă in rapoartele inspectorilor de şooale aoeytia trebuiau să rSapundă fi la întrebarea: »Ce disposiţiuni a luat inspectorul de şooale ou prilegiul ace­stei visitări fa|ă de autorităţile politice fi confesional» ?< Intr’adevăr, după lege inspectorul nu poate porunci nimio au* torităţilor canfesionale, fi el trebue se facă arătare Ia ministru, oa acesta apoi să întrevină la consistoare. în răspunsul dat de ministru, acesta spune, oă ies peotorii de şooale nu se ating da !oc de autonosaia Diserioeasoă, de aceea ra- ceartă consistorul, oa acesta să îndrume autorităţile fooiare confesionale sa asiste fi ele la visitarea, ce o face inspectorul fi se subscrie protocolul, fâcăndu-’şî ob­servările !or.

Deşteptarea, Slovacilor. »Posia »Felvidék' Híradó dă ou vădită durere următoarea ştire : In congregaţia comitatu­lui ţinută sepigfflâna asta în Lipíő St.-Mikloa, industriaşul Ia- nceo din Rózsahegy a ţinut în oongragaţie o vorbire în limba atovacă! A protestat pe plaoul Slovaoilor contra revisuîrii legii de naţionalităţi. Aceasta e ân- tăia vorbire siovacă ţinută aici, yi durere, ea poăte că va fi ur­mată şi de alţiic!

Bine, în oe limbă se vor­bească Slovacul, dacă nu in cea alovăceascâ?

Autonom ia confesio­na lă . Aea foit dat ştirea, că oonsfctoru! săseao din Sibiiu a protestai la ministrul de oulte.

simte in clipa asta, oă milioanele de Ro­mâni se gândeao la el. Figura lui ins ] pirată zimbeşte distras oa da o amin- j tire duioasă, oa de a speranţă fermecă- j toare...

Unde-’l duo gândurile, — p8 oând I mâna lui slabă «orie in neştire pe me- f aiţa de brad: *Soulaţi fraţii . . . Fioriia dalba, f lo r ile dalbe de măr«!

Din »Vieaţn, 1894. A. YIăliu(&.

Poesii popomld.D e pe Mur&ş.

Oom. de Damaschfn Pollac, june în Iii a.

Foaie verde de oiooare,Ieri am fost în şezătoare,Am găsit vre-o şapte fete, Cuouiau lângă părete.

Bună seara eu le-am dat,In seamă nu m’au băgat,Numai una mitutioăZise! pofteşte de şezi bădioă.

•v.

3*

/V

rf . !.

W

rf'

■ t .

l-

Ear’ eu mă pusei pe o ladă Lâng’o fată mai înaltă,Car’ lucra, fuior torcea Numai aa nu cuouia.

Una ce şedea la sobă,Fluera a pagubă,Geealaltă lângă ea Adormită horcănia.

Puteţi fetelor durmi Pân’ fărşangul va veni, Şi-atunoi souturaţi cenuşa De vreţi să vă desohiz uşa.

Frunză varde de mohor Stau pe gânduri să mă ’nsor, Stau în gânduri şi gândeso,

Pe ea re drac să o peţesa.

Aş pe ţi una ou boi,Dar’ ’mi-e frică de nevoi,Aş paţî una cu şuri,Dar' înă tem de oăicături.

M in iş tr i* a epurat p e n tr u Po­lo n ii d in G erm an ia . Faţă de re- sistenţa naţională a Polonilor, guver­nul prusian se ocupă cu ideea înfiin­ţării unui minister separat pentru Posm şi Prusia vestieă, oa se poată lucra ou »mai multă energie«■ în che­stia polonă. Toţi funcţionarii din ace­ste doue provincii vor atîrna d i acest minister.

ADVO CAŢI SAŞI »PANGERMAWI«. Camera advocaţlaltt din Mariş-Oşorheia, j ninsă de laa r ll neoh(lnaţi de «ea d in Ti­mişoara, a pornit eereetare d isc ip linară contra advocaţilor saşi Cari Lang şl G u­star Komp din Bistriţa, pentrn-că aceştia s’an folosit de oolorijstr&ine — colorile s ă ­seşti — prin eesa-ee an săpat la răd&otna »Ideii de stat maghiare.

Ju r iu l Internaţional. S’a pu­

blicat zilele aceste catalogul membri­

lor juriului internaţional din Haga. In

juriu au representanţi următoarele state î

Anglia, Austro Ungaria, Belgia, Bulga­

ria, Danemaroa, Statele-Unite, Francia,

Greoia, Olanda, Japonia, Mexleo, Ger­

mania, Italia, România, Rusia, Portu­

galia, Spania, Elveţia, Svedia, Norve­

gia, Serbia şi Siamul. Austro-Ungaria

are 4 representanţi: 2 Maghiari şi doi

Austria ai.

P ro iec tu l de lege despre in co m p a tib ilita te a m e m ­b r ilo r d in casa m a g n a ţ i­lor, pentru oare s’a convocat anume şedinţa din 31 D»c. întâr­ziind învoirea Curţii, cuprinde următoarele disposiţiuni mai im­portante: A m pot fi membrii mi­niştrii comuni, membri corpuri­lor diplomatice şi consulare ale statelor străine, deputaţii dietali şi cei ca primesc salar din gra­ţia Ooroanei. Dreptul ăe mem­bru îl perde cel numit din oausa oficiului sau dignităţii, oe ocupă, îndaiă -00 repăşeşte din ele, cel condamnat la temniţă, apoi cel pedepsit pentru crime isvo- rite din lăcomia de câştig, în fine otice au perdut dreptul

Oiu păţi oe voiu găsi, ftumai pe plao de 'mi-ar fi,Oăoi ştiu oă oele bogate Toate umblă nespălate.

Cea săracă e curată,Doamne oe bujor de Iată,Hainele ei sfint oa neaua,Faţa tinără ca roua.

Voi feaiori ce-aţi împlinit Anii de căsătorit,Nu întrebaţi oă are sută,Gi vă uitaţi, cum e slută.

O o l i n d â .

La trupina mărului Şede maioa Domnului,

Ohriatoa Domnului noatru*)

*) După fiecare rînd se repetează; Ohriatos Domnului nostru.

Nr. 1F O A I A P O P O R U L U I Pag. 3

de cetăţean. Nu pot esercita dreptul de membru liferanfii guvernului, mijloci­torii şi comisionarii dt afaceri cu gu­támul, arendaşii de bunuri, venite şi drepturi eraria le (om escepţia cazurilor când se întemplă aceasta In urma unei licitaţiuni publice), concesionarii de căi ferate, canaluri şi alte mijloace do co- municaţiune, concesionarii de drtpturi împreunate cu câştig, membrii din di­recţiuni şi consiliile de supraveghere, precum şi organele firmelor băncilor, întreprinderilor economice, comerciala şi industriale, cari sunt in legătură de a/aceri cu guvernul. Proiectul conţine şi inftrzictrea de-a interveni la guvern în afactri de câştig sau pentru acor­darea de distincfiuni.

G oana contra fo ilo r române. »Libertatea« din Oră ştie icrie, că fostul ei redactor responsabil, dl Ioaohim Mun­tean, a font citat la judele de initrucţie pentru de-a fi ascultat în causa proce­sului intentat de procuratura din Cluj pentru articolul: *A murit Matia şi cu el dreptatea« ! apărut din prilejul des- vălirii statuei lui Mateiu Corvinu! la Cluj.

D in L u m e .Pen insu la-B a lcan ică ,

Pe când nota oficioasă a guvernu­lui austriac este pentru domnia linişte! l i a păcii Sn Balcani, >Politische Cor- respondenz« de altă parte, oare se ştie cfi este impirată de cercurile politice, colporteezfi ţtirea, că Turcia va deolara răsboiu Bulgariei, oare este oausa tutu­ror turburărilor şi agitaţiunilor din Ma­cedonia. Rusia n'are să dee nici un ajutor Bulgariei, ear’ România va con­centra forte militare lângă Dunăre, si­lind armata bulgară să fie răspândită In mai multe puncte.

Foarte mulţi se îndoeso, că Turcia va putê *6 aplice reformele. »Peters- buriki Wiedomotki« declară, că de oare ce Turcia nu este in stare së aplice re­formele, este nevoie de intervenirea unei puteri creştine, care să pacifice Macedo-

O’un fiuţ micuţ, in braţe.Fiu ’n braţe stare n’are.Maioă-ea-’i făgăduia Douë mere, douë pere Să se joace ’n raiu cu ele.Zeu maică nu-’mi-e de ele ’Mi-e de puntea raiului,Că-’i ca firul paiului.Care om e păcătos Pică de pe punte jos,Care om nu-’i păcătos Merge pe punte frumos;Câte flori sûnt pe păment Toate merg la jurământ^Numai floarea soarelui Şede-'n poarta raiului,Vin florile «i o ’ntreabft:Dar’ tu floarea soarelui Ce nu mergi la jurâmônt?M’am aflat fată 'ntăroasă. Incărcată;de păcate De suflete adunate.

nia ţi să reorganiseze administraţia şi justiţia.

Ambasadorul german din Constan- tinopol a declarat Sultanului, oă împă­ratul Wilhelm, ou toată prîetinia ce are pertru Sultan, nu va puie se-'i de-a nici un ajutor, dacă reformele nu vor fi aplicate şi nu se va aduce o simţi­toare îmbunătăţire In situaţia Mace­doniei.

Irt urma acestei declaraţiuni, Sul­tanul a dat nouă ordina telegrafice, ce

să se faoă oât de curend îmbunătăţiri în toate ramurils de administraţie.

Caimacamul din Xantht a fost desti­tuit telegrafic, fiind-că arestase fără nici un motiv pe un neguţător creştin.

Cu privire la reformele din Mace­donia, »Veoerna Posta* din Sofia pu- blioă nişte informaţiuni primite dela un diplomat din Constantinopol, care 'i a comunicat următoarele : Macedonia va fi împărţită în 3 guvernamente, Salonic, Cosovo şi Adrianopol. Pentru contro­lul financiar ai acestor trei guverna­mente se va institui un comitet mixt european. Poliţia turcească va staţiona în Us ub, Bitolia, Salonic şi Adrianopol, celelalte detaşamecta ds poliţia vor fi transferate la Asia-mică. Se va forma un corp de gondarmsrie, din oare vor fi csolufi Turcii şi Buigarii. Pentru postu­rile de guvernatori sunt luaţi în com­binaţie ducele Iosif Battenbiirg (Salonic), ducele Mirco (Cosovo) şi ws ofiosr ger­man din armata turcească (Adrianopol).

In apropiere de Monaeti? a fost o ■ nouă ciocnire între o bandă bulgară şt trupe turceşti. Un sublocotenent a fost rănit, mai mulţi soldaţi răniţi şi uoiş*. Locuitorii din comuna Brezovo, în a oa­rei apropiere s’a întâmplat lupta, încă au atacat trupele turceşti, cari au dat foc comunei.

Ştiri aoMnte.Moştenitorul de tron german vs visita Ia

primăvară curtea din Petersburg, apoi pe oele

din Roma şi Atena.

După-cum ’i-se scrie lui »Piccolo« la cur- ; tea din Belgrad circulă svonul, că Ţarul Rusiei I va visita fn vara aceasta pe prinoipele Munte-

negrului. ___________

Strigă Turou bogat mare Haida Ier boer*)Cătră Pavel viteaz mare : Pavele viteazule,Ce ’ţi-e murgul asudat? Chepeneagu rourat?Da oum n’a fi asudat,C o cale de nouă zile Am călcat-o în trei zile. Un’am mers, un’am venit. Un’am şazuî ş‘ fesa peţlt Pe fata '«apăratului Din ţeara Haţegului Fata a prins a se cânta, Taci fată nu te cânta,Că ’ţi-om tăia aoaiţa 'Şi-om ţipa-o 'n turnureie, Să o sufle vânturi grele, Vânturi grele de ’neurat, La fată de măritat.

*) După fiecare rind se repetează »Haida

1er boer«.

Din România,Pobrogea şt Bamtol».

Prinţul moştenitor, fiind numit in­spector al cavaleriei, a inspeotat de un timp încoace ou rigoare aproape toate garnisoanele de cavalerie. Zilele trecute prinţul a inspeotat cavaleria din Con­stanţi;, unde, la prânzul ce s’a dat, prin­ţul a ţinut un toast remarcabil, accen­tuând într’o improvizaţie vibrantă le­găturile indisolubile dintre România, şi Dobrcgea, pe oare o datoreşte România vitejilor deîa Plevna. A. S. Regală, ter­minând, a închinat pentru divisia activă, apoi pentru prosperitatea judeţului şi a oraşului Constanţa.

Prinţnl moştenitor la la ţi.

In cursul lunei Ianuarie, A. S. R. Prinoipele Ferdinand va visita oraşul Iaşf.

Alteţa Sa va fi însoţit şi de micul principe Carol, care, se zioe, că ţine să faoă cunoştinţa colegilor sei dela şcoala militară, al cărei ele? este.

Ieşenii pregătesc o primire strălu­cită iubiţilor principi.

Din camere.

Camera a votat budgetul pe 1903 Btatoriud la venite 225,117,000 franci, la eşite 218,500,000 franci. Excedentul trece deoi peste 61/* milioane.

Monumentul Independenţei.

Din Bucureşti să anunţă, oă o oo- misiune va fi aleasă, după sărbătorile Crăciunului, oare să hotăreasoă looul unde se va ridica falnicul monument al răs- boiului independenţei.

O coencldenţa.

România posedă astăzi 3149 cm. de cale ferată esploatabilă şi tot 3143 cm. şosele date circulaţiei.

S C R IS O R I.D e l a s a t e .

Vingard, Dec. 1902.

Comuna Vingsrd din comitatul AI- bei-inferioare, situată între centrele Alba-Iulia, Sebeşul săsesc* Blaj şi Mer- ourea, dela fiecare din aceste centre oam în egală depărtare este una dintre oele mai mari comune şi numără peste 2300 locuitori.

Deşi sunt mai multe confesiuni aici, totuşi ou plăcere se poate constata, cft confesiunile şi preoţii lor trăeso în oes mai bună înţelegere, nu tot astfel se poate constata cu aceeaşi satisfacţie, oă ar trei ţi cu organele administrative din această comună.

In timp de o săptămână a ars de patru ori şi anume de două-ori în co­mună, ear’ de două-ori afară la hotar, fără ca baremi odată să se poată con­stata cine e făptuitorul, deşi este sta­ţiune de gendermerie şi o primărie con- ştienţioasă (!) şi severă. Se vede deci in mod de«tul de clar, oă cei chemaţi pentru supravegherea iini|tei şi sigu­ranţei sau nu au destulă autoritate, orf apoi lipseşte tact, bunăvoinţă şi oonştien-

Pag. 4 F O A Î A p o p o m u l u iNr. 1

ţioait&te. Dintre cei arii numai unul a ioit asigurat

In 14/27 Noemvrie a’a ţinut în sala şcoalei gr. or. o convenire aooială îm­preunată ou joc. Se sţtepta aâ fie foarte bine oercetată, dar’ înzădar, oăci aran- jerii au rămaa ou aşteptarea yi a’au tre­zit deiiiuaionaţi. Nu voeac aâ întru în eruarea fi constatarea motivelor, oi vo- eao *ă constat, oă toomai dintre aceia, «ari mai mult îndemnau la ţinerea ace- atei petreceri, cei mai mulţi a’au diatina prin netfnerea promisiunii, absentând în mod bătător la ochi dela petraoere. Ou deosebiră J'gnitoare a fost abaentarea Învăţătorului local definitiv, oare a foat cel dintâiu rămas acaaS, de aată dată înfS na singur, oi ou amicul aeu din ■ai. Sigur vor fi »acria« ceva.

"■ Convenirea a treout în cea mai mare voe bună ţi cu o animaţie unică în fel, căoi unde ae pune în frunte preot. Predoviciu, montaniatul Suoiu fi învă­ţătorii Muntean fi Dxticu trebue aă fie vce b»nă fi veselie cu zdrobu.

Târziu numai a’au împrSfiiat cei din urmă oasppţl, du ead ou nine suve­nirul unei seri plăcute. Venitul mate­rial a fost satisfăcător, oar’ cai moral laudabil.

In 30 NoasnvHa a'au ţinut în co­muna Vingard »lpg@r3a comitetului co­munal. Preoţii în conţelegere au capa- citat poporul daiprs înaemnitatea ace- «tor alegeri fi reaultatul a foat îmbuou- rător; anume într’atâta, oă din vechiul comitet ales mai cu saamă pe voia unora fi la porunca aolgSbirSuiui nu a’a mai alea nime, ci «’au alea oasaeni indepen­denţi, cari efgur vorgda mersului aface­rilor comunale o direoţfune nouă fi mai sănătoasă. Majoritatea membrilor alefi sunt Români.

înainte pe calea apuaatâ şi nouS isbânzi vom aeoera.

S’anzim tot de vesti bune.__________________________ , . E 1 “ .

Un Album naţionalNa preste mult timp o să apară un al­

bum naţional. Va fi cu atât mai naţional, că

cuprinde numai ceea-ce poporul produce; cu

atât mai artistic, că se învederează minunatul

gust estetic al ţe> nncflor noastre pe terenul

ţesăturilor şi al cusăturilor A fost nu să

poate mai fericită ideea iniţiatorilor es-

posiţiei nu demult trecute, ca se nu se mul­

ţumească numai cu succesul splendid obţinut

prin ea, ci să facă încă ceva, care să rămână

pentru totdeauna ca o dovadă despre ceea-ce

poate face o mână de fruntaşi zeloşi, când

ştiu cum să apeleze la poporul nostru Şi

n’ar fi putut alege un mijloc mai potrivit pen­

tru de-a perpetui frumseţile espuse, ca al bumul de rusdturi ş- ţes*U>ri naţionala, la care tocmai se lucră.

Am aflat, că întreaga sarcină a luat-o asu-

pra-’şi presidentul reuniunei agricole, dl pro­

fesor Demetriu Comşa şi că chiar la dînsul

acasă se află unul din atelierele, în care se lucră

pentru scopul acesta. Interesându mă şi acea

sta nouă ispravă a celor din fruntea reuniunei

agricole, m’am grăbit se văd cum e pus la cale

lucrul acesta. Am visitat cele 3 ateliere; cele

văzute aici cât şi esplicâr le date cu multă pre­

venire de dl profesor Comşa sânt atât de im­

portante, încât merită să fie ştiute In toate

cercurile societăţii române.

, La săvîrşirea acestui lucru ’i-a îndemnat

| împrejurarea, că văzând impresia deosebit de

i frumoasă ce au făcut obiectele espuse, s’au ho-

! tărît ca cel puţin modelele mai frumoase se

| fie păstrate pentru viitor Ideea a fost de alt-

I cum veche şi s’a aşteptat numai momentul

j potrivit pentru realisarea ei. In scopul acesta au

\ reţinut tot ce a fost mai original şi mai fru-

| mos în număr de 350 de bucăţi. Nu s’au

i mulţum t numai cu atâta, ci au făcut un apel

j cătră public, ca să trimită şi alte modele.

* In felul acesta s’au mai adunat pe iângă

î cele reţinute dela esposiţie încă peste 100 de

; bucăţi nouă.|5 Altcum foarte puţine dm lucrurile es-

> puse precum şi din cele sosite după aceea

? nu întruneau însuşirea, ca după ele să se for-

î meze o colectiune mare de modele, Albumul I •ţ naţional. Esponentele şi esponenţîi s’au în-

i voit cu multă prevenire la ace ista S’a for-

I mat un juriu, care s’au întrunit, ca să aleagă mu

| strele, ce au să fie eternisate Juriul s’a

î compus din doamnele Otilia Comşa, Minerva

i Brote, Ana Moga E. Rebega şi domnii Du-

( mitru Comşa şi Victor Tordăşian. După ce

I s’au ales o parte din modele, s’au ştiricit

j după ţesătoare şi cusătoare dibace.

! Importanţa acestui lucru a fost simţită

de oamenii nostrii dela sate, inteligenţă şi

l popor dovadă câ s’au îmbiat foarte multe

femei, maestre într’ale cusutului şi ţesutului,

să lucre pentru album. Lucrul însă n’a fost

! uşor, precum se credea. Modelele trebue

potrivite după cum are se fie întocmit albu­

mul şi, având să fie date în vileag, trebue

ese:utate cu o conştienţiositate din seamă

afară Intr’adevăr, nu e lucru mic să stai

din zori până seara ghemuită de-asupra răs-

boiului aruncând suveica, schimbând colorile,

numărând firele şi grijind de fiecare împun­

sătură, ca să fie întocmai la fel cu origi­

nalul şi să împlinească toate cerinţele si­

metriei artistice. Tot aşa şi cusutul. Am

văzut cusături (ciupaguri) atât de greu de esecu

tat, dar’ tot atât de frumoase, incât chiar cea

mai dibace cusătoare în o întreagă zi abia

coasă 2 centimetri. Cu toate greutăţile ace­

stea un număr frumos de ţărance au rămas

la muncă. Femeile, al căror nume merită să

fie păstrat, sânt următoarele:

O) Cusetoare: Maria Bota din Sibiiu,

ca conducătoare, Ana Cantor, Maria Gligor,

Maria Jurca, Maria Vester, Paraschiva Vester,

toate din Sălişte. Maria Hânza şi Maria Mi-

clăuş din Tilişca. Ana Albu şi Sora Creţu din

Răşinari, apoi Ana Mărtin şi Ana Stoican

din Pianul-superior lucrează de present acasă.

Anisia Oana n. Stef. şi Ana Frăţlă din Ilim-

bav. Două cusătoare lucrează acasă în Marpod.

b) Ţăsătoare: Maria Isdrailă, Elena

Parţu şi încă o femee din Siimnic, Ana N.

din Mohu, d ra Dănilă din Racoviţa, Ana

Bozna şi Ra:hila Mălaiu din Mohu, Maria

Oana din Viştea-inf. lucrează de present acasă.

Vre-o 4 ţesătoare şi 3 cusătoare au trebuit

se părăsească atelierul, nefiind în stare a co­

respunde grelelor cerinţe. Atât cusătoarele

cât şi ţssetoarele primesc câte 2 coroane la

zi. Şi unele şi altele lucrează din zori de zi

şi până la 8 ore seara aproape fără între­rupere.

O deosebită abnegaţiune dovedeşte şi

dl Comşa. Fără de-a ţinfe cont de multele

ocupaţiuni împreunate cu oficiul etc. foloseşte

tot timpul liber alergând dela atelier la ate­

lier, din prăvălie în prăvălie pentru materia­

lul de lipsă, şi nu e lucru uşor a supraveghia

şi conduce o astfel de lucrare, mai ales că

cusătoarele şi ţesătoarele noastre au o deo­

sebită aplicare a da frâu liber fantasiei lor

în esecutarea lucrărilor lor.

Nu-’i destul, că albumurile originale vor

reclama cheltuieli de peste 3000 por., ci o

sumă îndoită să recere pentru tipărirea ior.

De aceea ar fi fost de datorinţa unei socie­

tăţi culturale româneşti mai mari, ca să iee

asupra-’şi afacerea aceasta, deşi sftntem con­

vinşi, că cu greu sar fi aflat persoane, cari

cu atâta pricepere se jeitfească timp şi muncă.

In ce priveşte albumul artistic tipărit

în colori s’a luat de pildă cel edat de museul

naţional-maghiar din Budapesta, tipărit la T i­

pografia universităţii de acolo Ia a. 1878. Din

cele 40 de file ale acestui album 14 file cu­

prind mustre româneşti, cari de altfel se şi

cunosc numai decât dintre celelalte, distingân-

du se prin frumuseţa lor. Albumul nostru

tipărit va cuprinde fiecare câte 25 —30 car-

toare (file) volante.

Vin să constat deja de acum, că albu­

mul nostru tipărit în colori, după prima foaie

tipărită în atelierul firmei Iosif Drotleff, al că­

rui atelier poate concura cu cele mai bune

din străinătate, va fi superior atât ca mustre

cât şi ca esecuţie celui edat de museul na­

ţional maghiar din Budapesta.

Albumuri originale să vor face 4 pen­

tru cusături şi 4 pentru ţăsături. Albumul

original are 45 centm lungime, 31 centm. lă­

ţime şi e legat în marochin roşu decorat cu

albastru şi galbin având titlul următor: »Album

de cusături, brodării şi ţăsături române din ţinu­

turile Ungariei întogmit de reuniunea de agri •

cultură din comitatul Sibiiuluic având 15 car­

toane â 12 aperturi de câte 4 centm. de

înalte, apoi 3 cartoane â 8 aperturi de câte

6 centm. de înalte, 4 cartoane â 4 aperturi

fiecare de câte 15 centm înălţime, şi 3 car­

toane cu câte 2 aperturi de câte 31 centm.

înălţime. Toate cusăturile şi ţăsăturile au o

lăţime de câte 13 centm

A fost timpul suprem să se pună la

cale păstrarea splendidelor modele de cusă-

turi şi ţăsături naţionale. Nu numai că a în­

ceput să se strice gustul pe alocurea; dar’

avem întristătorul prilej de a le vedea chiar părăsite

Astfel fiind cei ce au pornit lucrul ace­

sta, în frunte cu vechiul nostru profesor

Comşa, au săvîrşit o adevărată muncă naţională,

care va ocupa o pagină de onoare în istoria

culturală a poporului român.

Ana Florea, învăţătoare.

Dela „Asociaţiune“.— Deolaraţiune. —

Ni ae cere publioarea următoarei de­claraţii:

Avend în vedere, oă iregularită­ţile conatatate în serviciul de aaaaă >Aaoo.c din anii din urmă, au devenit obiect de diacuţiunepublioă în ziare, comi­tetul central ca eg prevină neliniştirea opiniunii publioe prin o eapunare esa- gerată fi ineeaotă a faptului intemplat declară; că deşi a’au constatat mai multa iregularităţi în administraţia fostului cas- sar al »Asooiaţiunii*, aceasta nu a su­ferit nioi cea mai mică daună.

Din fedinţa comitetului central al »Asooiaţiunii pentru literatura rom. |i cultura popor rom.« ţinută în Sibiiu la 5 Ianuarie 1903. Qr. Beu, notarul şe­dinţei.

Cassa de ajutorare.(Urmare.)

M fmbril ordinari din

Membrii ordinari din

grupa a donn.

grupa a douaplă-tesc la săptămână taxa de m ^bru de 11

bani, va să zică 5 coroane 72 bani la an. Pe

jumătate de an se plătesc dară 2 coroane co bani.

Taxele nici aici nu se plătesc până la

moarte, ci numai în restimp de 25 aui. Cel-

ce a plătit dela înscriere taxa regulat în de

curs de 25 ani, ori-cât să trăiască, nu mai

are să plătească nimica, şi capătă toate la rând.

Să vtdem acum, ce Ie asigură legea membrilor din grupa a doua:

1. Dacă devine neputincios de lucru, sau

de a agonisi (de pildă îmbătrâneşte, se' îm

bolnăveşte sau slăbeşte), dacă a fost zece ani

membru regulat al cassei, capătă pe fiecare

lună un ajutor de 5 coroane până la moarte.

Cel-ce a devenit neputincios nainte de

zece ani de membru, şi nu vrea, sau nu poate

plăti taxa de membru până la anul al zece­

lea, nu pierde nici un ban Cassa îi răplă-

teşte toţi bani plătiţi până atunci.

2. Dacă membru! din grupa a doua ar

muii, cassa plăteşte familiei lui o anumită

sumă ca ajutor. Suma aceasta se schimbă

după anii, câţi a fost omul din pricină mem­

brul cassei de ajutorare. Dacă membrul moare

după cinci ani, familia lui capătă un ajuter de

100 coioane, dacă a fost membru 10 ani,

capătă 125 coroane, dacă a fost 15 ani mem­

brul cassei, capătă 135 coroane; ear’ dacă

n ’a avut familie, cassa trimite 50 coroane

pentru cheltuieli de înmormântare.

Dacă însă membrul din grupa a doua

ar muri nainte de ce ar fi fost membru cinci

ani, cassa re plăteşte familiei toţi banii plă­

tiţi de membru în vieaţa lui.3. Când membrul împlineşte vârsta de

65 ani, capătă o sumă de 50 coroane. Acea­

sta nu înseamnă, că e plătit şi nu mai are

nici un drept. Nici vorbă! Căci dacă devine

neputincios, primeşte tot aşa ajutorul de 5

corcane la lură; de moare, cassa se îngri­

jeşte asa de familia lui, precum s’a pus în

punctul' doi. Cu un cuvânt, cel-ce a primit

suma de 50 corcane, nu ’şi-a pierdut mei

un drept şi capătă toate ajutoarele prescrise

de lege. Suma aceasta e un fel de dar j

numai.

Lordul*) John.Se zvoni «e prin ziare,Că 'n Irlanda e 'ntr'un sat Un bărbat grozav de tare.Lordul John prinzând de veste Cine e şi de-unde este,Pleacă repede călare Să gă«ea«că pe bărbat.

Ca mulţi lorzi de viţă veche Din întunecatul Nord,Lordul John e ’ntr’o ureche:Flueră pe drum şi cântă.Şi e cel dintâiu la trântă,Şj.'j voinio fără păreche Şi e cel mai tare lord.

A găsit la urmă saţul,

Pe ţăran el ’l-a Ocupat ou mătura tul Curţii. Şi ou yorbe «curte Intră Lordul John m curte Şi deicalecă de grabă

Făr' a *bun"^Grof englezesc:

4. Dacă membrul s’a tocmit la ceva

lucru, de pildă la secerat, dar’ s'a îmbolnă­

vit şi în urma boalei nu poate lucra, şi chiar

în uima acestei nefericiri nu ’şi poate susţină

familia, direcţia îi poate da un ajutor estra-

ordinar de 300 coroane.

5. Dacă peste membru dă ceva năpastă

(de pildă cade din car, se surpă pământul

cu el, sau altceva), cassa de ajutoare îl vin­

decă gratuit, n’are să plătească nici doctor,

nici leacuri; apoi dacă în uima nefericirei nu

poate lucra mai bine de o săptămână, capăta

pe fiecare zi un ajutor de o coroană, şi de

nu s’ar vindeca nici în vreme de 60 de zile

dela data nefericirei şi n'ar mai pută lucra,

primeşte un ajutor de zece coroane la lună;

şi de ar muii în urma nenorocirei, cassa tri­

mite familiei mortului un ajutor de 400 cor.

Dacă însă n’ar avă familie, cassa trimite ca

cheltueli de înmormântare 100 coroane.

în grupa a doua a membrilor regulaţi se

pot înscrie cei-ce au trecut de 14 ani, dar’

n’au trecut vîrsta de 85 ani. Legea deocam­

dată dă însă voie, ca escepţional să se poată

înscrie până la sfîrşitul anului 1905 şi cei-ce

au împlinit vîrsta de 35 ani, însă nu sîlnt încă

de 50 ani. Facem atenţi şi acum pe cei-ce

îi priveşte se nu trăgăneze şi să nu amîne

treaba cu înscrierea, pentru-că vremea fuge,

sboară, şi se vor hotărî atunci la înscriere,

când însă va fi târziu.

Cei-ce au împlinit vîrsta de 35 ani când

s’au înscris de membri la cassă, primesc ajutor,

ca şi cei-ce nu sfint încă de 35 ani, dar’ cu

deosebirea că cei trecuţi peste vîrsta de 35 ani

capătă pensie nu după zece, ci după cincispre­

zece ani de membri; familia lcr, rămasă după

ei, primeşte ajutorul, care nu poate fi mai mare

de o sută coroane, nu după cinci, ci după

zece ani, ear’ darul de 50 coroane îl capătă

nu când sfint de 65 ani, ci când sfint de 70

ani. Dacă membrul moare mai nainte de ce

ar fi avut dreptul la ajutor, cassa replăteşte

banii plătiţi în vieaţă de dînsul.

Membrii din grupa a doua încă au să

stie, că au dreptul de a-’şi scoate mai multe

libele de membru, odată chiar şi zece şi eă

cine câte libele are, de atâtea ori îşi poate

scoate ajutor. De pildă: dacă cineva’şi-a scos

cinci libele şi moare, familia lui primeşte un

ajutor de 500 coroane şi nu 100; cel-ce a

plătit taxă după cinci libele, devenind nepu­

tincios, capătă 25 coroane ajutor la lună.

Mai e de ştiut, că fiecare membru are

dreptul de a socoti mai mulţi ani de membru

Şi-apoi gata de luptare:»Tu efti WjlJy Spuker?« >Eu.« »Spun oă eşti grozav de tare,De ’ţi-a mers cuvânt prin lume.Eu din Londra vin anume*Se ne punem la ’ncercare.Trântă deti ou tine vreau«!

WiHy Spuker să cruceşte,Şi ’n orbite oihii ’i ard.Leneş târnul şi-'i propteşte;Scuipă ’n palme şi se ’ntinde Şi pe Lord de brâu îl prinde,Sus odată-’l răsuceşte Şi-’i asvîrle peste gard!

iO să stau acum ou tine Să mă lupt? Mai vrei ceva? Spune, oe mai vrei cu mine?< Lordul John, privind cu jale Şi ţinându-se de şale:»Să-’mi asvîrli, te rog, creştine,Şi cel cal, să pot phca!<

G, Coşbue.

într’un an. De pildă: eu me înscriu şi de

sûnt sănătos ca mărul chiar, totuşi mă tem,

că peste zece ani nu biruesc aşa ca acum lu­

crul; ca să am mai iute drept Ia ajutor, şi

de nu mai pot lucra, cassa së-’mi vie într’ajutor:

am să fac ce-’mi prescrie legea cassei noastre

de ajutorare. Mă duc la medicul comunal

(dacă nu este, Ia cel cercual), mă las să më

visiteze (pentru-ce îi plătesc 2 coroane). După

visitare cer atestat despre sănătatea^ mea şi

merg cu el la primăria comunală Ii spun,

că am de gând să plătesc odată taxa după

mai mulţi ani. Antistia îţi ia dorinţa la cu­

noştinţă şi scrie direcţiei Direcţia apoi are

să-’ţi scrie pe calea primăriei, cât ai să plă­

teşti, şi 'ţi trimite blancheta de plătit, care ai

să o duci la postă, unde vei plăti şi banii.

Dintr’aceste vedem, că deosebirea între

membrii din grupa ântâiu şi a doua e mai

numai atâta, că membrii din grupa a doua

plătesc cam jumătate din taxa celor din grupa

ântâiu, prin urmare nici ajutorul — afară de

caşurile nenorocirilor — nu poate fi mai mare

deeât numai pe jumătate pe cât e al celor din

grupa ântâiu, ceea-ce e şi lucru natural. Alt­

cum aceste două grupe sûnt de o formă, şt

legea le-a făcut mai mult numai pentru-câ

dacă cineva n’ar pută plăti 20 bani la săp­

tămână, apoi să se îngrijească cel puţin cu

11 bani de soartea Iui şi a familiei.

(Va nrma).

Adunarea generalăa „ Reuniunii române de agri­cultură din comitatul Sibiiuluiu

— în Bungard.Deşi sătean, urmăresc ou deosebii

interes lucrările îndeplinite de aşeză- mintele noastre, întemeiate pentru lu­minarea poporului nostru. Intre aceste aşezăminte, să mi-ee erte constatarea, . reuniunea agricolă sibiienă, după s mea părere, umblă pe căile oelemaipo-,' trivite. Ea face în modul cel mai înţr lept disgnosa neajunsurilor noastre, { leacul aplicat, lucru firesc, fiind apll la timp şi ou cunoştinţă de causă, adv cu o zi mai curând sau mai târziu, i»a bungtăţirea -dorită. E mare treabă pen­tru noi sătenii să fim căutaţi la vetrele noastre şi aci să fim descurcaţi în dara- verile noastre şi împreună ou oârmaoii noştri să căutăm căile şi naijloaoele pen-

Crăciunul Ţiganului.Iarnă mare, ger şi vănt,Alb în cer şi pe păment.Oamenii la cârcimă ’n sat împrejur s’au strîns la sfat Şi de ger în pinteni bat.Doamne, bine-am petrecut Cu oârnaţi şi cu vin b^n Asta iarnă de Crăciun! Dimineaţa-am început,Z'ua întreagă s'a trecut,Ziua întreagă, noaptea toată N’a încetat la vin să scoată.Când era la ziua ’n 7^ri Noi mânoasem de oinoi-ori,Când era la prânzul mare Ne făcea din nou mâncare,Când era la toaca in seară Noi eram la masă eară:Na cumetre, ţine fine,Ia păharul tot de bine.Ziua întreagă s’a trecut Cu mâncat şi ou beut;

Nr. 1

Pag 6

fru delăturarea relelor multe «1 de multe «oluri, de oarl sfintem năpădiţi.

E mare comitatul nostru, dar’ pen­tru oârmaoii reuniunii agrioole, oari ne au pe toţi sub aripile lor, această extin­dere a comitatului dispare, câoi ei nu ounoao obstaoule neînvingibile, pe ei in pornirile lor bune nu-'i împedeoă nici ploaie, nioi ninsoare, nioi oriveţ fi nioi depărtare. Astfel se esplioS oăldura yi dragostea, oe poporul le-o nutreşte, de aiol resultatele folositoare vi dăinui- toare ale luorărilor lor.

A^eate ştiute, nu pot să nu rele- vez obştâi noastre luorăriie săvîrşite de conducătorii reuniunii agricole, Dumi­necă la 28 Decemvrie o., în comuna mea Bungard, unde s’a ţinut a 14-a adunare generală, în care comitetul samă ’şi-a dat de ceea-ce a săvîrşit în 1901.

Din aoast prilegiu au sosit in mij- looul nostru presidentul reuniunii dl JDim. Comşa şi secretarul ei dl Victor Tordăşianu, însoţiţi de domnii Itronim Preda şi Ioan Silaghi, funcţionari con­sistoriali.

La adunsrp, spre lauda consăteni­lor mei fie zis, au participat tot oe bun se găseşte în Buogard, încât de tot în- ^ăpetoarea sală a nouei noastre şooale <ra ticiită.

După *ervidul divin, la oare au asi­stat şi oaspeţii noştri, anume la orele 11 p. m, prosidr-ntul D. Comşa prin un discurs rostit ia înţelesul tuturora, des­chide adunarea şi dă cuvântul secreta­rului V. Tordăşianu, oare «ohiţează lu­crările săvîrşite de comitet in 1901.

Din spusele dlui secretar am con- •tăiai, că oomitetul in anul treout s’a presentat — neamintind de com.'Aoiliu, In oare s’a ţinut adunarea generală tre­cută — în 3 comune din 3 margini ale comitatului la întruniri agricole, anume !n Loman din părţile Sebeşului săsesc, în Sibeşul dt jos din părţile Avrigului fi în Ţichindeal din părţile Nocrichu- lui; într’o oomună: Ilimbav (aero. No- crich) la eiposiţia de vite; in comuna Apoldul român ( iero. Merourii) la plan­tare de pomi; in comuna Săsoiori (oerc. S.-Sebeş) la oursul de altoit pomi şi in Silişte, din oeroul ou acelaşi nume, la preparativele pentru întemeiarea şooalei eoonomice practice.

Dar’ şi cum ne am mai bătut! Păriia măi neică chioa Şi jurai oă nu-’i nimioa.Naşul se ruga de finul Şi oumeirul de vecinul,Insă toti tovărăşie...Sa băteau in vălmăşie.S’auzia numai suflat,Câte un puma mai îndesat, Cum se bat la noi in sat.

* **

Oamenii aşa vorbeso Şi de aoestea povestesc;Ear’ Ţ ganul ne 'ntrebat Hai «i el colo ia sfat:D’apoi eu oe-am petreout Gu mâncat şi ou beut!Dela ratoşul vecin Adusese tetea vin,Ear’ din sat dela Bălţaţi Adusese şi oârnaţi Ş vre-o zece gâşte fripte Şi plăcinte si învârtite,Şi-am mâncat şi-am tot mânoat

Aşadar’ locuitorii din 7 comune au avut ferioirea de-a primi representanţi de ai Reuniunii în mijlooul lor, la oare mai adaugâad numărul oaspeţilor din- tr’alte comune, oari au ţinut să asiste şi ei la lucrările Reuniunii, afla-vom, oă într’un singur an multe zeci de oomune primeso sfaturi şi învăţături dela câr­

macii Reuniunii.

Oviţea de rassa curată »Pinzgau« s’a dăruit membrului Ioan Gloaje din Boiţa;2 oi rassa »Frislandeză* au primit mem­brii Ioan şi Iaeob Bm din Apoldul-ro- mân; 33 mii pădureţi (mari, peri, pruni, gutui, cireşi, cais«) s’au împărţit în 37 comune; intre membrii din 34 comune s’au împărţit seminţe de trifoiu, luţernă, napi şi de oânepă italiană; 4 membri au fost dăruiţi ou găini soiu »Playmouth- Rooksc; 10 tovărăşii agricole şi 10 în­soţiri de credit săteşti sistem Raiffeisen din tot atâtea localităţi au fost oorotite de Reuniune; 4 oomune s’au folosit în mod gratuit de maşina de sămănat şi de grapa de muşchi a Reuniunii, ear’ luorăriie comitetului în unire au zelosul protopretor P. Dragkits pentru înteme­ierea şcoalei praotioe eoonomice din Să- liştn — vor fi răsplătite de binecuvân­tarea contimporanilor şi a urmaşilor nostrii.

M’aşi estinde pr8a departe amin­tind numai în treacăt multele şi feluri­tele lucrări săvîrşite de Reuniune in 1901.

Raportul astfel sohiţat adunarea ’l-a luat la cunoştinţă, ear’ în scopul oensurării raţiooinilor pro 1901 a insti­tuit o oomisiune oonsistătoare din mem­brii Toma Giora, epitrop, Ioan Mo- dran, învăţător, şi Itronim Preda, funoţ. oonsist., oare după censurare prin refe­rentul Preda raportează, oă raţiooiniile s’au gătii în deplină regulă şi propune, ear’ adunarea vrtează absolutorul pro 1901 şi primeşte şi proieotul de budget pro 1903.

La looul devenit vaoant prin moar­tea bunului şi înţeleptului econom George Dordea, se aolamează membru în oomi­tetul central dl Toma Giora, proprietar în Bungard, oare pe basa cunoştinţelor şi înţelepciunii sale se numără între primii fruntaşi ai oomunei, fiind şi de peste 20 ani epitrop al biserioai.

F O A I A P O P O R U L U I

După toate aoeştea pre. denţul

Reuniunii dl D. Com*c.ţiM° lnitruotiTă de.pre cultura P*“ 80“ dupfi oomaiare. E de notat, du-.e la noi comaaarea »1 P'1” , numai a. tr. tablele de pămenţ di.ou «u dtal Comfa a fo.t cât «e poat? de b nf venit |i urmărit ou atenţiunea o nitâ. Bungărzenii noştri siliţi v0 acum de nouele împrejurări create ae comasare de a o rupe ou trecutul Şl a se gândi la o cultură mai rentabilă a pământului. Nioi oă se |poata închipui, oă in toiul disouţiunii s’ar fi treout ou vederea chestiunea capitală pentru Bun­gard: cultura ora8tavefilor, aoest arti- ool de comeroiu atât de oăutat in piaţa Sibiiului. Bungărzeniii odinioară vestiţi cărăuşi, lipsiţi de aoest isvor de câştig prin venirea drumului de fer, s’au pu* din răsputeri pe cultura orastaveţilor, de oare, luaru natural, nu se pot de­barasa. Drept ce li s’a reoomandat să se pună pe oultura timpurie a ora- staveţilor, pe când ei au preţ şi aban­donarea concurenţii oe'fi-o fao unii altora în târguri şi mai presus de toate aflarea mijloaoelor, cari aplioate, aoest ram da economie să se buoure şi el de o renta­bilitate mai mare.

Ne găsiam pe la orele 4 d a., va se zioă bine pe inierat?, când dl pre- sident mulţumind pentru buna primiră fi patxaioa conlucrare, deolară aduna­rea generală de inoheiată. Paroohul nostru, veteranul Tâodor Nteşa, ou pleta

albe, dar’ ou inimă tinără, mulţumeşte

oaspeţilor sosiţi pentru onoarea dată

Bungardului şi asemănând pe repre-

sentanţii Reuniune! agrioole ou steaua,

ce s’a arătat Magilor dela răsărit spre a-’i conduce la Mântuitorul lumei — le

doreşte oa multă vreme să strălucească

şi să povăţuiasoă pe munoitorul român pe căile oele bune şi folositoare.

La bogata masă, întinsă în oasele

harnioului învăţător Ioan Modran, —

veselitune-am după-cum se ouvine după

o oboseală de aproape o jumătate zi.

Znop.

Pân’ şi peste oap ne am dat! Şi era şi Haimarila Şi cu Dediu din Rugine, Hamarila in diblă zice,Dediu in cobză hangu-’i ţine. Şi se începe hora neioo,Ş; din horă pe chindie Ş’apoi sârba şi bătuta Şi apoi dă o ’n oiocârlie Şi suoeşte o şi învârteşte-o Şi ’mi-o adu şi ’mi-o bate Cu ’nvîrtite şi strigate De te soot din sănătate 1 Ce mai ohef şi buourie,Ga la noi să nu mai fie! ’Şi-am tot mers aşa mereu Pân’ ni s’a fâout fi rău;Am mânoat ’şi am tot beut Pân’ şi rău ni-s'a făout;Am mânoat să pomeneso Câte zile o să trăeso!...

— Aţi mânoat,un om vorbaşte, Aţi mânoat voi ’şi-aţi baut Dar’ voi nu v’aţi şi bătut?

— Hei, Ţiganul îi răspunde,Noi bătut? !... Aşa ! De unde!Vezi la noi atâta-'i slut Ga noi, vezi, nu ne am bătut Şi ce gust am mai fi avut!Ne băteam pân’ ne-arfi ’nchis Dară vezi o’a fost... în vis.

— ***_— F E L U R I M E .

Câştigul Domnitorilor. Căpete­niile s atelor primeso o plată anuală sau listă civilă, a cărei sumă de multe-orl nu este potrivită ou întinderea statului peste oare guvernează.

S’a făout soooteala, că împăratul Rusiei primeşte pa fiecare minut 405 franci, împăratul Austriei 176 fr repaln Italiei 108 fr., împăratul Germanie? «1 fr.. regele Angliei 76 fr, reeele SnL«^ 72 fr., regele Suediei 48 t * îs J l î “S l

VairiV ? . ff;’ nregele f o n ie i 24 fr r* g. ™ ?âlglei 24 fr- al Danemaroei 18 al Wurtemburgului 16 fr., preş. renubi’ franceze 9 fr., regale României -8 i al Greoiei 8 fr., al Sârbiei 8 ’dintele Statelor Unite 2 franj. Pr0,8~

PAHfKA E C O M IC ÎTovărăşii ocasionale.

Pentru primăvara apropiată, se pre- vede a fi lip«ă de buoate şi îndeoiebi lipsă de cucuruz.

Aoeastă lipiă «’arputö para sau oei puţin micşora prin aloătuirea de iovă• reţii ocasionale. Scopul acestor tovă-

rfiţii ar fi ca la timp potrivit şi folosind conjuncturile favorabile ale pieţii de bu- cate — «S se ousjpere buoate in matt li apoi bő se împartă între mioii agri­cultori ou preţuri cinstite, parând prin aoeaBta eioesele ipeoulaţiei necinstite şi ausţinead prin conoarenţa oinitită rea­litatea preţurilor.

Foloasele aoestor fel de tovărăşii— o spunem cu deosebită satisfacţie — au fost înţelese de mulţi bărbaţi ou tra­gere de inimă |i din multe părţi ni-s’au cerut lămuriri aiupra tovărăşiilor oca- îionale. In speoiai mulţi Bűnt nedume­riţi asupra caracterului acestor tovă­răşii yi prin urmare asupra faptului, daoă acele trebueso înregistrat* iau nu.

Oa să răspundem acestor întrebări |i nedumeriri, vom ichiţa după oei mai buni tăiouitori oi legii comeroiale un­gare următoarele date despre tovărăşiile ocasionale:

Legea comercială ungară (ari de lege XXXVII, din 1875) fixează patru feluri de Booietăţi comeroiale yi anume: sooietăţi ooleotire (desohise), «ooielăţi co­mandite, Booietăţi pe aoţii yi însoţirL

Tovărăşiile ooasionale nu sünt ou- prinse în niol una din aceste patru clase. Dat fiind însă, oă tovărăşii ooasionale sflut foarte dese Iu vieaţa practică, nioi legea oomerolală ungară nu s’a putut subtrage dela îndatorirea de a lua diş- posiţii referitoare şi la aceit eolu deîn- tovflrfiiiri

Aceste dispoiiţîi súat cuprinse în §-ul 62 a. 1. a oare glăsuieyte astfel:

»Tovărăşiile (soaietăţile) înteme­iate pe cdytlg sau perdere oomună, avSnd de scop purtarea uneia sau a mai multor afaceri comerciale spe- dale (tovăreşiile ocasionale) n u sun t supuse dispoiiţiilor legii de faţă asu­

pra societăţilor comeroiale.

»La tovărăşiile aoeste, intru cât prin contract nu s'a stipulat alini, toţi tovarăşii sünt obligaţi a contribui la întreprinderea comună în propor­ţie egală, ear’ câştigul sau paguba, lipsind alte învoiri, sa împarte după

capete.»Din afaoeri, pe oare le încheia

un tovarăş cu a treia persoană, ^1 dintâiu este singur înd rep tă ţii yi obli­gat faţă de a treia persoană. Dacă

însă tovarăşul a păşit în numele şl U însărcinarea celorlalţi tovarăşi sau dacă afacerea au inohîiat o toţi tovar ş î impreună sau prin u n înputernicit oomun

atunci fieoare tovprăş este ip a dreptăţii şi obligat faţă de a treia per­

soană. , „ »După terminarea afacerii

mune tovarăşul, oare a P“r*at rea este dator să deie cel°rll“ I leală. Acelaş este obligai a efeplul şl

iiouidarea«.

Din textul acestui paragraf resultâ următoarele:

lovăreşii ocasionale Be numeso şl sunt aoele însoţiri, oari se înfiinţează pa câştig «au perdere comună, pentru purtarea unei sau mai multor afa­oeri comeroiale. Momentele prinoipale ale aoeBtor fel de însoţiri sunt urmă­toarele :

o) comunitatea câştigului sau a per- derii, fără de oare nioi tovărăşii private nu pot esiBta.

b) oa scopul tovărăşiei să fie pur­tarea de atacereri comerciale*) prin ceea-oe tovărăşia se priveşte oa societate comercială. E absolut indiferent daoă tovărăşia se ocupă ou afaoeri comeroiale din natura lor (obiective) Bau ou astfel de afaceri, oari numai prin modul lor de purtare suni afaceri comeroiale (su­biective)

Daoă afacerile tovărăşiei sunt afa­oeri comeroiale subiective, numai atunci Be priveşte tovărăşia oa Booietate corner- oială oând între tovarăşi este şi un »«- guţetor. Din contră oând afacerile tovă­răşiei sunt obieotive (oând acele prin natura lor sunt afaoeri oomercialo fără oonsiderare daoă se poartă profesional şi de un comsroiant) tovărăşia, ohiar şi oând &r fi alcătuită numai din tovarăşi necomercianţi, se priveşte oa societate comercială.

(Referitor la afirmaţia aceasta din urmă notăm esemplul următor: Mai mulţi agricultori se întovărăşesc să cum­pere bucate ou scopul se le vendă mai deparţe. Afacerea e oomeroială din na­tura ei — prin urmare şi tovărăşia e societate comercială şi daoă toţi tova­răşii sunt agricultori şi nioi unul nu e comerciant).

c) Ai treilea moment principal al tovărăşiilor ooaflionale este, oa aoele să fie de ooasie, să fie aloâtuite pentru un Boop apropiat şi vădit. Tocmai prin aoeasta se deosebeBO de societăţile co­merciale regulate, oari operează profesio­

nal şi în totdeauna — pe oând tovără­

şiile ooaBionale îşi propun luorarea pe un seson, la o singură .ooasie bine ve­nită. Scopul lor e tranşarea unei sin­gure afaoeri sau a mai multor afaoeri, oe stau în strînsă legătură, oari la în­ceput sunt bine hotărîte.

Îndată ce agendele, afacerile con­template nu sunt dela început bine ho- târît» — tovărăşia nu mai este de ooa- ■ie, oi este sooietate oomeroială pro­

priu zisă.

*). De afaoeri comeroiale se consideră :

l. Cumpărarea sau proonrarea de măr­furi sau alte obieote mobile ou scopul de a le vinde earăşi sau în natură sau semifabrioate Bau fabricate. 2) angajarea de a Hfara obieotele amintite în p. I., pe oare oel-oe se angajează le prooură spre scopul acesta. 3) Cumpărarea Bau proourarea în alt mod de efeote de stat, aoţii ori alte obiecte comeroiale, menite pentru oomeroiu chiar şi atunci oând proourarea nu se întempli cu scop de a se vinde mai departe. 4) primirea de asigurări. 5) angajarea de a transporta călători sau bunuri pa mare şi împrumuţtrea de bani pe lângă amanetarea oorăbiei.

De afaceri comeroiale Be consideri apoi şi următoarele afaoeri — daoă se poartă în mod

profesionalAngajarea de a preluora pt. alţii lucruri

mobile — dacă această prelucrare trece peste sfera industriei mioi, apoi afacerile, de banoher, zarafie, comislune, spediţiune, cărăuşie, magaiine publice, editură, mijlocirea de afaoeri corner«

ciale eta

Relaţiile de.dreptîn oadrul unej to­vărăşii ocasionale diferă foarte mult da aoele ale societăţilor comerciale propriu zise, oăoi pe când soc. oom. « la i per­soane juridice (sau persoană morală, cum şe numeso în România), pe atunci tovăreşiile ocasionale nu formează per­soană j iridioă, oare să figureze în cir­culaţia bunurilor independente de per­soanele oari o alcătuiesc, oa o unitate juridioă sub propriu nume sau firmă. De aioi urmează, oă tovărăş iile oca­siona le t iu trebtee s£ / ie în r e g i­strate la t r ib u n a l — de oare-ce la aceste nu firma, nu tovărăşia oa atare, oi tovarăşii înşişi cuat îndreptăţiţi şi obligaţi imediat şi direot.

O rgan isa ţta in te r n ă a tovără­şiilor ooasioaale să poate fixa după plao In contractul de tovărăşie. Contractul aoesta nu e legat absolut de nioi o forma­litate, ba nu se cere nioi atât, oa acela Bă fie în scriB; poate să fie contractul şi numai verbal.

îndeosebi oontractul are să cuprindă disposiţii referitoare la relaţia partici­pării (d. e. o parte cât să fie de mare; unul sau altul dintre tovarăşi câte părţi sau cum să fie plătite cuotele eto.) la modul de oonduoere (prin designarea unui pres. controlor, casear, notar eto.), şi împărţirea profitului sau a perderii. In- tru-cât contractul n’ar dispune despre aoeste partioiparea tovarăşilor ee înţe­lege egală în drepturi şi datorlnţd şl celelalte afaoeri s’ar resolva conform usanţelor comerciale sau conform drep­tului civil.

Raporturile tovărăşiei faţă de-a treia persoană (faţă cu oei ce nu sânt în to­vărăşie, ou publioul mare) şi disposiţiile referitoare la încetarea tovărăşiei suni lămurit espuse în aliniatele ultime ale textului din §. 62 al legii oom. reproduc de coi mai sus.

Cu aoeste credem oă am dat toate lămuririle necesare referitoare la tovă­răşiile ocasionale. Din toate cele de până aci resultă, oă tovărăşiile, pe oara voim să le aloătuim pe câte un an sau doi pentru proourarea şi apoi vinderea de buoate se privesc oa societăţi comer­oiale, dar’ nu sflnl supuse dispoBiţiilor legii oom. referitoare la sooietăţile co­merciale propriu zise şi apoi tovărăşiile ooasionale nu trebueso înregistrate la tribunal. Va>lle C. Osvadtt.

Curăţirea seminţei de trifoiu. /Mai înainte de asta ou oâţiva ani, \

nu prea întrebau nioi neguţătorii, nici cumpărătorii, dacă sămenta de trifoiu e bine ourăţită de aurelie, oi o cumpărau fără multă oontrolă, numai sâ fi fost cât mai frumoasă la vedere- Astăzi însă sunt mai ou băgare de seamă atât ne­guţătorii, oât şi oumpărătorii, pentru-oă s’au cam păoălit, atât unii* oât fi alţii.

»Aurelia« este un |el de părăsit, oare creşte prin trifoiu yi pe unde se încuibează odată într'o măsură mai mare, pe aoolo II faoe de piere ou de- săvîrşire în timpul cel mai scurt Da aceea economii de rînd mai numeso pă­răsitul şi >xîia trifoiului«. Sămânţa >au- releU are multă asămănare ou a tri­foiului, din oare oausă nioi nu o poată? cunoaşte fieoare.

Nr. 1

Fiindcă părăsitul susnumit a făcut în timpul din urmă multă itricăciune cultivatorilor da trifoiu, în colo din urmă ■'a văzut silit chiar |i guvernul, oa «8 controleze mai de Bproape săminţele de trifoiu puie in vânzare. Altfel prin art. de lege XII. de 1894 §. 51 şi XLVI. din 1895 ie urmăreso «i pedepieio aspru acei neguţători ţi economi, cari pun în vânzare sămânţă necurfiţită bine de »au­relie«. De aceea in înţelesul legilor de mai buf, simen ţa puiă în \enz8re tre- bue iă fie e»8minată de o staţiune de controlă de ale statului, după care con­trolare prin gura sacului se trege o ■foară, ear’ capătul aceleia se plum-

beazâ.Măsura aceasta luată din partea

statului e de mare însemnătete pentru cultivătorii de trifoiu, cari până aoum tre­buiau să cumpere tot felul de sămenţă necontrolată, ba une-ori chiar yi ames- tecată şi cu năsip mai fin, bine ales fi

cernut.Neguţătorii de săminţe *unt as-

[ tăzi foarte băgători de seamă la sămenţă ce o cumpără, de o parte ca să nu poată fi urmăriţi şi pedepsiţi din partea sta- Mlu*, de altă parte pentru-ca să nu-'şi

improroită nici firmele lor, pentru că onoiBii, cari cumpără odată esemenea k e: ţ«, pe viitor de sigur, că ee vor ri de a cumpăra dela acelaşi neguţă­

tor. Da aceea aatăzi şi neguţătorii mai vestiţi fsc o adevărată goană, oa să poată cumpăra si ei sămenţă naturală cât se poate mei curată de gozuri.

Mai înainte atât neguţătorii de pe la noi, cât şi cei din străinătate cumpă­rau sămânţa de trifoiu de pe Ia culti- vători, aşa brută sau naturală. După aceea se apuoau şi ’şi o alegeau ei cu ajutorul unor anumite triure, după-oum le plăcea. Astăzi îniă şi faţă de sămeEţa brută cultivătorul trebue se Btee bun, că de pildă intr’un chwcgram nu *unt mai multe ea 10 grăunţa de »aurelie«.

Iu urma măsurilor luate fn timpul din urmă Btâi din partea guvernului, cât şi din ptriea neguţătorilor de să­minţe, apoi în urma diferitelor triere gflgta in timpul din urmă pentru cură­ţirea seminţelor de trifoiu, se poate zice că astăzi nu mai poate apărea pe piaţa lemeaţă, oare să nu fie pe deplin oură- ţită de gozuri. Dacă totuşi mai sunt economi, cari seamăna asemenea sămânţă necurăţită, apoi aceia *unt chiar ei în­şişi de vină, fiindcă o eumperă ast­fel Esai cu eeamă de pe la unii cultivă- tori, sari n’au mijloacele de lipsă pen­tru a o pute aiege cum se cade.

Urmarea necontrolării săminţelor de trifoiu începe a-’şi aduce fructele sale s-ricăo oaaG, de oare ce »'a consta­tat acusa pe tu si mu’ te locuri câmpuri întregi molipsite cu aurelia, aşa că eco­nomii, cari tunt mai rău atinşi de acea nenorocire, strigă în gura mare oficiilor de controlă comitatense, ca să aplice fără amânare disposiţiunile art. de lege XII. din 1894 §. 51, prin care »fieoare proprietar este obligat, ca după ivirea »aureliei« în trifoiştile sale, să ia mă­surile de lipsă pentru stârpirea ei grab­nică pe în treg teritorul proprietăţii sale«.

— Mai deunăzi m’am Întâlnit ou un prietin din comitatul Bibiiului, oare asemenea mi-se plânse, că »aurelia« ii

-nimiceşte trifoiştile. — *S8 fi fost al

naibii ăla, care a născooit mai ântâiu şi fămănatul trifoiului, că 'mi-am umpluto grădină de mare preţ şi plină de pomi tineri cu »rîie*. — »Să nu fi cumpărat sămânţă necontrolată de pe la necuno­scuţi, oi din boite, de cea plumbită«, ’i-am răspuns eu, dându-'i cu prilejul acela apoi şi câteva poveţe cu privire la ttirpirea aceleia, apoi mai apostro- fându-’l în glumă c u proverbul: »Scum­

pul perde, leneşul aleargă«.In adevăr, că economii, cari samănă

astfel de săminţe îşi fac daună în două privinţe: deoparte adună nutreţ puţin, de altă parte îşi molipieso în­treaga lor cultură cu acel parazit, oare după-ce să încuibează odată pe loo, anevoie să mai poate stîrpî.

Curăţirea aureliei şi a altor gozuri din sămânţa de trifoiu se face în mai multe feluri. Economii mai de rind aleg sămânţa numai în nişte ciururi simple de mână, proprietarii mai mario aleg în triurele lui Thalmayer, cari au o ţăiătură de 22 fire de sîrmă pe centimetrul cubic şi se poate curăţî câte un hectolitru pe oară, ear’ neguţătorii mai mari de săminţe mai aleg sămânţa de trifoiu şi cu ajutorul unor anumite maşini mai perfecţionate.

Sunt unii neguţători mai mari de iăasicţe, cari cumpără sămânţa de trifoiu numai aşa brută de pe la eco­nomi şi apoi o trimit la anumita insti­tute de curăţit, cari apoi pe lângă o anumită taxă li-o eaaminează şi curăţă, dândule totodstă şi certificatul de lipsă pentru a o pută vinde în neguţătorie.

! Ou cât o sămenţă de trifoiu e mai ! bine desvoltată şi mai mare în grăunţ,

cu atât ee poate alege mai uşor şi mai bine, şi din contră: cu cât aceea e mai măruntă, cu atât cade mai multă ca goz sub ciur, întocmai ca şi la grăunţele de b icate. Da aceea cumpărătorii sunt ou mare băgare de seamă la aceasta îm­

prejurare.încercările mai nouă făcute cu pri­

vire la curăţirea seminţelor de trifoiu au dat următoarele resultate: 1) 692 chi- logrsme sămânţă naturală de prima calitate, au dat 676ch!gr. Bămenţă aleasă sau 97.68°/0, 2) 200 chlgr. au dat 187 chlgr. fau 91 60°/o. 3) 71 chlgr. au dat 65 chlgr. s’au 9154®/# 4) 364 chlgr. au dat 318 chlgr. bbu 85 98°/0. Din cifrele ace­stea se poate vede, că cu cât sămânţa e mai bună, cu atât cade mai puţină sub ciur şi cu atâta apoi şi procentele de perdere sunt mai mici.

Curăţirea tăminţelor de trifoiu se impune în timpnl de astăzi ou atâta mai vârtos, cu câl de odată cu impor­tul lăminţei de trifoiu amerioan s’a împământenit, oa şi filoxera din vii, »au­relia americană« (ousouta racemosa), al cărei grăunţ e mai mare ca al celei dela ntoi şi prin urmare e ou mult mai greu de ales.

Economii noştri, cari se ooupă ou cultura trifoiului, vor lucra deci tare inţelepţeşte, dacă vor fi cât «e poate de băgători de seamă la sămânţa de trifoiu, pe oare voeio să o samene, de oare ce după cum «’a putut vedă din oele espuse şi aci se adevereşte prover­bul bine ounoscut: »Ce sameni, aceea lăsare«. Io«n Georgescn.

SFA T U R I.Ltac contra reumatismului. Dl V~

N. din Letca suferea de reumatism şi aiuniese «6 umble in cârji. După-oe nu ’i-au folosit nimic medicinile încercate, a. urmat sfatul unei babe, oari 'i-au reco­mandat să-'şi înfăşure pioioarele iufe- rinde ou straiu de broască, aşa rece »r ud, cum îl scoţi din baltă. Seara înainte de culoare şi le înfăşură şi aşa durmia toată noaptea. Făcead lucrul acesta de vre-o 4—5 ori s’a vindecat.

Pentru a usca cişmele ude fără a-'şi perde forma, le umplem cu ovăs uscat şi le punem la o parte. Să îngrijim nu­mai, ca ovăsul să nu umple numai tu- recii (carîmbii) oismei, ci şi partea de jos pe deplin. După 1—2 zile oismele vor fi uscate fără a-’şi fi perdut forma. Ovăiul are proprietatea de a suge toată umezeala şi prin aceasta să umflă im- pedecând ca pielea să se strîngă. Ovă­sul acesta îl putem folosi de repeţite oriP, dacă după întrebuinţare îl uscăm într’un săouleţ de pânză şi îl păstrăm apoi la

un loo uscat.

Cum se vindecă de degerătură. Cine nu cunoaşte durarep, când te loveşte de- gerătura la mâni, picioare, ori la urechi ?' Ca «ă te tămădueşii este bine a ecălda partea lovită de degerătură în toată ziua cam un sf ;rt de cias în zamă de cetină de brad. Zama o faci, dacă ferbi casa timp de un oias cetină de brad în apă. Zama se poate foloii mai multe zile. Ea vindecă bine şi fără cheltuială t.

Ştiri economice, comerc, industr. ju rid .Prima cale forata eleotrică mai

lungă din Ungaria va fi cea dintre Arad şi Viile-Aradului, în lungime de 63 klm. Ea trece prin 18 comune, cărora le va da şi putere şi luminat electric.

Espcsiţie internaţională în Atena. La 25 Martie 1903 se va deichide la Atena o mare esposiţie internaţională de produse agxicole şi industriale, la oare vor espune, afară de producătorii greci şi foarte mulţi produoători străini şi în special din ţările balcanice.

Comisar al esposiţiei pentru Ro­mânia a fost numit dl D. C. Butculescu, mare pricepător in organisarea de es- posiţii. s.

Emigrarea la America. După-oum se comunică din New-York, în pătrarul al treilea al anului abia trecut a intrat în Statele-Unite din America-de-nord 154.559 străini, dintre cari 145.101 din Europa. Din Austro-Ungaria singură au fost 30,478 (19.234 bărbaţi şi 11244 fe­mei).

Comeroinl estern al Bulgariei a fost din 1 Ian. — 31 Ooi 1902 la im­port de 15 mii. 900.000 tone (1 tonă = 1000 klg.), la esport de 56l/i tone. Din Austro- Ungaria »’au importat 4 mii. 300.000 tone, ear’ esportul în monarchia noastră a fost de 1 mii. 650.000.

Kr. 1F O A I A P O P O R U L U I Pig. 9

CRONICĂ.Crăciun

'toarea Naşter în biaerica d Prea Sfinţia

1 în Sibiiu. La aărbă- Domnului au pontifioat •uburbiul Ioaefin înalt

a, metropolitul Ioan, aai- atat de mulţi preoţi din centru. După terminarea »^vioiului divin, înaltul er-

ţinui, oa totdeauna, un o rfaturi înţelepte pentru

chipăator a cuveni plin creştini.

Dogariu ria r. ((

D l Ioai Coatiu, fes* redaotor la »Foaia Popiruluic, pe urmă funcţionar j de fdrme îi România, a fo*t numit din partea feneratului Conector Archi- dieceian dij Blaj, paroch în Cristur, protopopiatll Dârghei.

I * "Contrbuire la „Fondul George I

Uariţiu". ptru amintirea regretatului j lor frate lespeot. cumnat Constantin Popp aen.ftofetar în Sibiiu, dl Teodor Spuderoa a soţia Sofia năao. Popp din Braşov auldGpua la »Fondul G. Barlţiu* «urna de l| cor.

•

Medii ceroual La Caeova, lărgi Oraviţa, a fost ale* medio ceroual dl Dr. Ootavian Cotoţiu, din Sătmar.

I 9

A legare de preot in Ţînţari. »Q- Trana.f arie : In ziua de 22 Decemvrie *t. v. n’a ăout alegerea de preot în oo- muna Ţ^nari, Erau trei candidaţi: Aron Meţianu, nv. în Zârneşti, David Pop, înv. fi d ioon în Tilişca. Alegerea a condus-o jărintele Dr. V. Seftu, comissr protopoppic. Din cele 328 voturi esprl- mate dl leţianu a întrunit 210 voturi, d-nul Fo> 118 voturi. In urma acestui rPBultat a’a deolsrat alea d nul Aron Meţianu.

•

Ntmire in justiţie Maiestatea Sa a nutnit pe judecătorul dela tabla r. {Curtea ne apel) din Timişoara, Toma

judecător supra numărar Ia Cu- urtea de Cassaţi?).

Dfjteptarea Şvabilor. Ziarul »Land- bote« (in Timişoara publică scrisoarea unul ţjiran şvab din Ţemea-Gyarmata, din oari <lăm următoarele: >ln timpul din uriiă aa manifeată tendenţa din par­tea ino lectorului şcolar, de a îndemna oameni să-’şi părăaeaaoă şcoala confesio­nală şi de a înfiinţa în looul ei şooala de atat. Şi la noi a’au făcut aaemenea incer- cări, dar’ oonvooându-ae adunare popo­rală, a’ft enunţat ou unanimitate, oă nu nt trtbue fcoală dt stat. In aoea pdunare a’a zia: »Noi ne am oumlnţit din păţa­niile comunelor veoine, oari azi regretă din auflet, că ’şi au dăruit şcoalele*. Amintijii ferioitori al poporului — zice mai departe ooreapondentul din »Land- bodec — au pleoat oa ploaţi din consuna noaatră şi oredem, oă nu vor mai avă îndrâsneală a ae întoarce sşa curând.

9

Alegere sângeroasă. In comuna Nagy Kér era aă ae facă în 27 Dec. n. alegurea de primar. Două partide pu­ternice ae luptau pentru candidatul lor. Erau 2 candidaţi: Adam Lanoiuo şi George Gavrilă. Pe când era aă ae în­ceapă votarep, cortejul de frunte al lui Lanoiuo, Niooiae Baroian, ou o ploaoă de rachiu în mână a’a dua la partidul oon- trar şi îmbiindu-’i cu rachiu, a prinade braţ 2 oameni «i a voit aă-i duoă in parkdul lui Lanoiuc. Atunci oamenii lui Gavrilă ’l-au bătut atraşnlo. Văzând par- tiaanii lui aceasta, eu ataoat partidul lui Gavrilă şl bătaia a devenit generală. Barcian intr’aoeea muriae în bătaie şi moartea lui a mărit şi mai mult fur a amicilor aei. Bătaia a deoura ou furie aşa de mare, oă a'au alea foarte mulţi 3ju răni grave. In fine au venit gen-

darmii şi au reatabilit ordinea. Deja 10 bătăuşi au foat areitaţi. Alegerea a’a amînat.

Crăciun vesel în Brad Românii din Brad au Grăoiun veael. Zilele aoe- atea a’a terminat pertractarea lăsămân- tulni fericitului Teodor Pop din Baia-de- Orlş şl gimnâsiul nostru de acolo a In­trat oa erede teatamentar în proprieta- rea celei mai mari părţi din averea ră- maaă după Teodor Pop. Administraţia gimnaziului a luat în zilele aoeatea în priisire suma de bani rămasă gimna- aiului.

Ioan Orth trăeşte. Se telegra- ffază din Ganeva, oă arohiduoele Laopold Ferdlnand, fiind intervievat de corea- pondentul ziarului >Zeit<, a declarat, că archlduoele Ioan Orth, cel oe Belâpădsae de toate drepturile de archiduce, oa aă ae faoâ ai mp lu cetăţean, e încă in vlesţă dimpreună ou aoţia lui. Archiduoele Petru ’l-ar fi văzut pe bordul yachtulul arohiduoelui Ludovio Salvator, fratele lui, în anul treout la Cannes. Sa zioe oă Ioan Orih ar trăi ou fratele aeu Lu­dovic Salvator în Inaulele Baleare (Spa­nia) şi ar scoate regulat dobânzile oe- lor patru milioane de floreni, pe oari le-a depus la o banoă din Zűrith în­ainte de a pleoa la America pe corabia Santa-Margareta.

*

Un locotenent viteaz şi un ,.mă­gar bătrân“. E o istorie adevărată, întâmplată nu da mult la Viena. Un locotenent şi un domn bătrân ateteau în tramoarul electric. La o mişcare mal tare a tramcarului, bătrânul îşi perde echilibrul şi-’l calcă pe locotenent pe picior. »Pardon«, zice bătrânul. »Eşti un măgar bătrân«, îi răadunde locote­nentul. Şi aoum ae întâmplă ceva deo- aebit: bătrânul ii rade o palmă, încât oel oăloat a văzut tot aţele, dar’ nu de aur. Dă să-'şi aooată aabia, atunoi aar ceialalţi călători şi ’1 opresc. Ajungând luorul la poliţie, bătrânul arată, că e — general in penaiune. Locotenentul a’a rugat de iertare şi a pleoat plouat. După-oum aflăm, el aa împuşoat de ruşine.

9

Fapta unei nebune. In Lorenz- dorf (Bânat)o nebună asăvîrşit ofaptă în­grozitoare. Fiind-oă nu făcea nimărui nioi. un rău, ea umbla liberă peatradă. Nu de mult înduplerâ doi copii aă vină la ea în oaaâ. Când observa mama unuia dintre ei, oă băiatul, deşi aeară, nu-’i mai vine aoaaă, pleoâ după el şi auzi( că e la nebuna. Când intră în oaaa aoe- ateia, îi îngheţă aângele in vine. Amân­doi băieţii zăoeau ou pântecele aparte pao maaă, ear’ nebuna, ou o oală plină de aânge în mână, apoia păreţtl ou aânge. La «îrigătul nenorocitei mame aleargă veoinii într’acolo. Nebuna le apuae, oă are poruncă dela D-zeu, aă ungă păreţii cu aânga de copii nevinovaţi. Ea a foat duaă în oaaa nebunilor.

Trei copii înecaţi. Se acrie din Oradea; Ţăranul Ioan Negruţ din co­muna Borzik ae duoea zilele treoute ou căruţa la Kepeatanya. In oăruţă era el ou nevaata şl trei oopii. Pe drum ae apăriară caii şi luându-'şi vânt ae repe­ziră de-adreptul apre părăul Gyepea. PărSul era umflat de topirea zăpezii. Negruţ ’şi-a putut aoăpa nevaata şi pe aine, dar’ cei trei oopii a'au înecat în apă.

*

Mâncători de oameni. Din Noua Guinea (Auatralia) ae veateşte, oă doi co­mercianţi de aur europeni au foat prinşi de indigeni, torturaţi cumplit şi la urmă mânoaţi.

Din serile de Crăoiun ale reginei Rom&niel. O foaie germană publica un prea frumos articol al Carmen Syl- vei, regina poată a României, îu care povesteşte într’o formă mişcătoare se­rile de Crăciun din trecutul vieţii «ale de principeaă şi de regină a României.

»La cel dintâiu Crăciun — apune Carmen Sylva — Prinţul Carol a plftna gândii du-se ia mama sa depărtată şi la aoumpii aei morţi. Carmen Sylva a aprins luminările unui mio pom de Cră­ciun, punând aub el un leagăn mic. Al doilea Crăciun ne-a foat amârît de ori«e ministeriale, in*ă ne am mângâiat in urmă. Voiam atunci »ă plecăm. La al patrulea Crăciun am revăzut patria cu oopila mea adorată ş: de toţi iubită. A urmat apoi un Crăciun trist fâră pom. Am aori# oinoi poesil în vreme-ca băr­batul meu lucra. Eram mâhnită da te­ribila siguranţă, oă n’o sâ mai am alţi oopii. Am revăzut în urmă pomul de Crăciun din patrie. La reîntoaroerea mea în Rossânia am luat parte emoţio­nată la Crăciunul nepoţilor mei. Aoum când sunt în vîrstă aproape de 60 de ani, liniştea şi paeea au intrat în sufle­tul meu. Mă gândesc numai la alţii; aosesta e bucuria mea«.

Carmen Sylva descrie apoi fru­moasa fi aimpstica personalitate a Re­gelui Caro’.

Carmen Sylva iffrşeşte ou un avânt postic z când:

»Aftept cu speranţă şi mulţumire ultimul mau Crăciun. Nu înţeleg cum ae poate găsi, că vleaţa e prea aourtâc.

*

Influenţa, boala, oare de mu?ţi ani apare pe la noi, bântue în oraşul Flume, unde a’au îmbolnăvit peete o miie da oameni. Din norocire până aoum nu aearată ou urmări rele.

0

Honvezi contra .Imnului popo­ral“. Din Novisad se anunţă, oă ofice- rii de acolo, precum şi aei din Petruva- rodin şi Kamenitz au aranjat o petre- oere colegială în aeara anului nou în- tr'un hotel, la care au participat şi fa­miliile oficeriîor. După concert, gene­ralul Wawra, comandantul garnieoanei din Petruvarodin a ţinut un toaat pen­tru Maiestatea Sa. După toast muiioa regimentului de infanterie 70 a cântat »Gott erhalte*. Atunci câţîva ofioeri ai batalionului de honvezi din Neoplanta au început să vorbeasoă în ciudă ou glas înait şi au Întors spatele genera­lului şi musicei, vrând astfel ae demon- atreze contra imnului oasei imperiale şi regale. ^

Grijiţi de copii. In oaaa mediou- lul Dr. Groas din Ketyl erau într'o aeară mai mulţi oaapeţi, intre oari şi 4 oopii. Aoeatora le-au pua de mâncare într'o odaie aaparată. Servitoarea a foat aşa de ouminte, că a pus pe maaa lor o lampă aprinaă şi ’i-a lăaat singuri. Când Îşi petreceau cei mari mai bine, and atrigâte din odaia copiilor. Alergând acolo, află cei patru oopii in flăcări. Unul trSaese de nânzătura de pa waaă, lampa ae răsturnă şi pstroleul aprins îi învăli in flăcări. Caie două mame voiră aă-’şi scape cojii, dar’ şi hainele de pe ele ae aprinseră. Cu mare greu înăbu­şiră flăcările. Dar' copii au murit in ouraul nopţii» ceialalţi sunt răniţi rău.

Iubirea de soţ Despre regele Ita­liei, Viotor Ea. I I I , sa poveateşte o ja- torie frumoasă de când ou naşterea fe­tiţei lui a doua. El era pe o corabie, oând ’i-ae vea&l, oă nevaata lui are ae nască In ourând şi are mari suferinţe, îndată îndreptă corabia înspre ţărm. Valurile mării erau insă aşa de mari, încât nu ae putu apropia de ţărmuri. Fără să ae aocoteasoă mult, sări în apă şi Înotă la uaoat. Dacă n’ar fi făout aşa,.,- n’ar fi putut ajunge la timp lângă pa-i tul anferinţelor neveetei aale.

Pag. 10 F O A I A P O P O R U L U INr. 1

P ac tu l, adecă tnvoeala Intre Au­stria _ şi Ungaria, s’a încheiat toc­mai în preseara de Anul Nou cel nem­ţesc. De mulţi ani a’au tot sfătuit cele doue guverne, până abia le-a succes în efîrşit, ca ele se se înţeleagă. Guvernele vor mai ave acum o luptă grea în par­lamente, unde oposiţiile nu le vor prea uşura încheerea definitivă a pactului.

«

,,F a t a l“. In comisiunea finan­ciară a dieUi s’a pertraciat budgetul şcoalelor. Deputatul oposiţional Barabas s'a plâns contra limb ni germane. Mi­nistrul Wlassics ’i a respuns, că limba germană trebue se se înveţe. In răs­punsul lui a amintit şi de esperienţele făcute, când a visitat gimnasiile româ­neşti şi săseşti din Ardeal Bl a sis între altele, că e f a t a l , că tine ­r im ea , după-ce ia s ă d in şcoale, î n m u lle oraşe n u m a i aude vor- bindu-se ungureşte , de aceea u it ă lim b a m agh ia ră .

Dar* la sate, unde nici nu mai vede Maghiar ?

Mare nenorocire s’a întâmplat In comuna Fsrkaed. Mai mulţi băeţi de şaoală se jucau pe ghiaţă. Părinţii 'i-au Iătat în pace, căci pe rîul Vâg se for­mase o gheaţă aşa de tare, încât ţi cete mari de oameni treceau rîul pe gheaţă. Intr'un loc însă nişte muncitori tăiaaeră gheaţe, dar’ în locui ei imediat se for­mase gheaţă proaspătă. Şi chiar acest loc ’l-au ales copii!. Cam 10—15 băeţi erau pe ghpaţă, când deodată aceasta ■’a rupt şi 9 copii au căzut în apă şi »’au înneeat Ceilalţi cuprinşi de groază »u fugit în sat şi au spus cazul părin­ţilor, oari au alergat nebuni de despe­rare la locul nefericirei, dar’ n’au putut mântui pe nici unul dintre copiii oăzuţi in apă. Toţi se înecaseră. După o muncă mare şi obositoare au aflat sub gheaţă cadavrele alor 6 copii; pe cei­lalţi trei nu 'i au mai găsit nici vii, nici morţi.

*

Săracii din Constantinopol. Pa poraţiunea săracă din Constantinopol nu duce aşa mare lipsă da hrană, cum se întâmplă în celelalte oraşe ssari din Europa. In Con*tantinopol sunt nume­roase oapătSriî pentru săraci; aproape iienare moschee sre o ademenea ospă- tărie, unde mănânoă în toate zilele, fără plată, aproape 25000 de oameni, cari primeso porţia lor de pilaf, (carne de berbece cu urez) — şi pâine. Se ştie, că Turcii sunt renumiţi prin faptele lor milostive. Sgârcenia, care este rădăcina tuturor viţiilor, n'a putut ig găseasoă . teren da creştere în inima Turoului. Mi- I lostenia pentru el este lege. — »In ziua judecăţii« a zis proroeul lor Mohamed »o să atirnăm de gâtul sgârdţilor toate lucrurile, pa cari ei le-au refuiat oerşi- torilor.« Numărul săracilor la Conatan- tinopol este foarte mare, oari fao regu­lat ocolul unor anumite familii. Ei se duo prin oasele oamenilor fi mănâncă la o masă ou servitoarele şi sclavele. Un Turo, care goneşte dela poartă pe un sărac, el însuşi e un sărao. In acest oas, el refueă, nu oa Europeanul, ci ou cuvintele! »Alah versin« adecă »sădea Dumnezeu!«

în Codsstsntinopol s’au construit frumoase case pentru adăpostul şi în- ■ treţinerea săracilor. Ele insă au rămas | goale, căci săracii acolo fao bun oomert sub ceriul liber, având intrare în toate părţile.

Cel oare face mai multe pomeni deoât toţi este însuşi Sultanul, oare îm­parte regulat aproape în fieoare lună bani, haine şi mâncare la săraoi. De aaults-ori însă aceşti bani intră In Dunira

.Paşalelor. B

Nebun din oatua norocului. Un loouitor din Buenoa-Ayrea (America- de- aud) câştigase la o loterie de atat mai multe milioane. Norooul ’l-au înebunit, oăoi după-ce aflaae deapre câştig a ple­cat la biaerioS, unde a început «ă îm­puşte aaupra preotului. De abia a pu­tut fi legat şi dua la oaaa nebunilor.

*Spargere şi furt la o percepţie.

La percepţia din Careii-mari in noaptea de 29 spre 30 Decemvrie nişte hcţi au apart caasa de fer şi au furat din banii de oontribuţie suma de 186.000 cor.

*

Catastrofă îngrozitoare. Ia Ame- rioa a fost săptămâna trecută o oioonire de trenuri îngrozitoare. Ciocnirea a avut loc Vinerea trecută Ia oeaaurile 10 fi 15 m., la staţia Wanatead, între oraşele London şi Sarnia (Canada) produsă de un tren eapres cu un tren de marfă. Trenul eapres avea 300 de pasageri, mai multe femei şi copii, oari erau în voiajuri de Crăciun Trenul mergea ou o iuţeală de 50 mile englezeşti pe ceaa, când a’a produs cioonirea. Ambele looo- j motive au fost afărîmate, ear' vagoanele j strivite pline ou morţi şi muribunzi, j Lămpile u’au aţine, ear’ teama a fost i îngrozitoare. Termometrul arăta 10 grade ] sub zero. Pasagerii cari durmiau au j fost făcuţi buoăţi, esr’ zeci de alţi \ fără speranţă de scăpare au fost stâl- \ ciţl gi au înebunit Ţăndărite de va- ] goane au luat foc şi atunci răniţii şi ! nerăniţii au foat prada flăcărilor. Mă­suri pentru seăpare s'au luat numai | decât, chiar copii şi oamenii cu picioa- ?; rele afărîmate dădeau sjutor, ear’ fe- H meile cărau apă. Flăcările au foet în | fine stinse prin zăpadă. Multe din vio- f time erau desbrăcate şi au trebuit cea- I euri întregi că stea în zăpadă. Din Lon- jş dra a venit un extra tren, oare a adua I doctor ţi doctorii. Staţia Wanstead a js fost transformată în morgă de spital. I Aceasta îngrozitoare ciocnire de trenuri ] n’a foai lipsită de o scenă, care incoro- nează o nenorocire. O biată mamă până în ultimul moment al vieţii se ruga, oa sS fie scăpat copilul ei. Micul oopil a fost scos de prin sfărimături şi se speră sâ scape cu vieafă. Multe femei au mu­rit, cântând Demnului imnuri de laudă I

Din America. Americanii, apă- riaţi de străinii oei mulţi, cari vin la ei, au început să fie cât se poate de asprii fftţă de emigranţi la Intrarea lor în Ame­rica. lntr’o singură săptemână au oprit comiaernl din Ellia Island, unde coboară din corebie, 1200 de emigranţi. Pe oei opriţi îi înfundă in nişte şuri mari, unde zac grămădiţi oa vitele. Mulţi dintre emigranţi nici nu ştiu. oum ag sa poarte oând ajung în Amerioa. Daoă au de­stui beni, ca sg poată ajunge până în Clevelsnd «au alt oraş, îi prepune co- comisarul, cii ar fi angajaţi ou contraot: daoă au prea puţini bani, zice, oă afint cerşitori şi eară nu-’i lasă.

In New-York eate o reuniune un­gurească întemeiată pentru ajutorarea celor emigraţi. Din raportul anual al acestei reuniuni ae vede, oă în anul tre­cut ’i-au foat trimişi la aailul suaţinut pe apesele ei 3265 de emigranţi fără mijloace. Afară de aoeea au primit 11581 persoane ouartir gratuit peste noapte «1 26048 au căpetat mâncare la ameazi Kemsiunea aceasta a mijlocit la 2522 persoane muncă şi pâne.

Pentru Americanii nostrii. O ceată de Românii din Canton-Ohio a înteme- meiat, după-oum am acria deja, o reu­niune de muncitori dupâ felul celor ame­ricane Aceatora le-am tipărit in limba română_ regulamentul, pe oare li-’l vom trimite in curând. Cei doritori de-a-’ai

şi ei asemenea reuniuni sd se adre- J?B£ Veloelcan, president, Can-

ton-Ohio, E. 9 Street nr. 1010, de unde îl vor primi pe lângă o sumă mică.

Tîrgnl de vite dil sibiin nu ae va tin& nioi acum. Aceaţa e adevfiratăi lovitură pentru ţăranii loatri şi e ou atât mai nedreaptă, oă deoând a’au ară­tat primele îmbolnăviri \ trecut atâta timp, încât morbul ar fi putut înceta, dacă s’ar fi îngrijit cei ohtmaţi mai bine,

| In Sibiiu a’a dua o oomaiune la vioe- s corniţele, ca afi-'l roage aâyadă cât mai | curând de deachiderea tir jurilor de vite,

I *I Invitare la produoţimea teatrală jj a şcolarilor din Şofmuş, o ae va ţinfr 1 Mercuri în 7 Ianuarie 190S Ia 6 ore p>I m. în aala şcoalei gr. cai din Şoimuş.| Programul ae compun» dh >Răsplata l păcătosului«, piesă de Crăcun în 3 acte,1 prelucrată după A. Oppilddoan Baciur I şi * Coroana MoldoveU, voievil într'un | aot, de V. Alexandri. Deorurile tea- i trale: cortina, ouliae, tablou] aunt zu-i grăvite de Ioan Baciu, preit şi donate | şooalei gr.-cat. Preţurile, looit I, 40 bani,, | loou! II. 20 bani, pentru feciori şi fete | 10 bani. începutul la 6 orep. m. pre- l oia. Venitul curat e deatliat pentruI ajutorarea pruncilor şcolari (u reouisite \ de învăţământ.

! Ofertele marinimoase a vor ouita | pe calea ziaristică.\ *

| Terg în Vaida-Recea nergul de ; vite din comuua Vaida-Recea se va ţinfe

Is tot oasui Duminecă şi Luti adscă in 18 şi 19 Ian, at. n. a. o.

•

Foc în Sibiiu. In noaptia de Cră­ciun a ars în strada Şevia un şopru de lesne. Peguba nu e mare.

Vânătoare de pisioi. Ia Varşovia (Polonia rusească) e r&u de piiici. Doi comisionari ai unei prăvălii de piei din Lipaca au venit aoolo şi au inştinţ&t, oă de fieoare blană de pisică plăteic 24—30 capeici. La vestea aceasta s’a pornit o goană fără milă contra bietelo- mâţe. Varşovia va fi acuşi fără pisici, dar’ cu atât mai mulţi şoareoi, ear’ diamnele îşi vor blănui hainele ou pieleabietelor răposate.

*

Un oehiu scos de un coocş Ne­vasta unui funcţionar din Suoeara (Bu­covine) prinsese o găină, oa să o ducă în oasă. înainte dea ajunge Ia uşă, a’a pomenit ou cocoşul în cap, oare aşa a lovit-o de rău ou ciocul fn ochiu, încât 'i-s’a soure.

•

înoreştinarea Jidanilor. Ia Bu­dapesta a trecut Ovreul Glanzmînn la creştinism, având nădejde, oă va fi nu­mit funcţionar la o reuniune creştinească.El n’a fost numit şi aşa a trecut eară Ia legea jidovească. In felul aceita lu­cră mulţi, oari »ae fao creştini«.

• :

Mizerie. In comitatele Berei*. Ung, Maramurăş şi Ugocea ameninţate ou foa- mete, a început conacrierea oelor.îndrep-

ÎJv Ia aîutor I* împărţirea celor 5000 măji de cucuruz date de ministru încă ae va afirşi până in 15 I. o. n.l Cuou- ruzul acesta se dă celor năcăjiţi aau ca

dePS mm 'SrÎ ln,ere,e “ “ Kratuit

“ izerif tot aşa de mare, oa în comitatele amintite mai aua, domneşte şi în unele comune din Sătmar. Din Sa- nialgu ae acrie, oă locuitorii acestei oo-

Amerioa.r0aU *8 Ple°0 °U ^ămada la

*

.C*°^a? a T111»®- Ni-ae aorie din Soi-

?f!â» tS ÎZLPr a*Ianuarie 1903 0 vulP8De iî amlîn p1? / ă,*nîeată' de ziua « ar86raa Grilnr«1 î n podul oă>Ii luilte a o E î i ai0i* oare dând de ve' ie a onemat pe un puşcaş, care a oui-

tocmai oând mânia lâ oarnaţi

Hr. 1F O A I A P O P O R U L U I Pa*| 11

Pentrt?! preoţii din dieoesa Lu­gojului. Ministrul de culte a trimii la episcopia gr.-out. din Lugoj 38148 cor. ajutor pentţu 126 preoţi, cari au venite slabe.

Hymea D-ra Victoria Joandrea şi dl Timoiii Popovioi ’şi-au sărbatou- nunia Sâmiătă in 28 Decemvrie v. 1902 la 4 ore d a. in bisarloa gr.-or. rom. din Stbiin, suburbiuMosefin.

— Dl Rudolt Cuou, un fruntaş din burghezime Oraviţii, s'a logodit ou d-şoara Re,a Străin, din Bozoviol.

•

Un smuzurat, oare trăeşte. Ceti­torii nostrj îşi mai aduo poate aminte de căpftannl bulgar Boloeff, oare omo- rîse pe o jjnguroaioă Ana Şimon. Aoea- *ta ce duiase ■S-’şi facă norocul în So- fia, dar’ al fost ucisă de căpitan, ou oare trăia in n&legiuire. El a fost condam­nat la furei şi gazetele au scris, că a fost |i spânzurat. Acum se svonsşte, că el trăeşto) fiindcă i-ar fi scăpat princi­pele Fardjnand, care ţinea mult la el. El s'ar afla ohiar în Budapesta.

La éoleota făcută între Românii, aflători î i Amsrioa, pentru cumpărarea unui olojiot îa biserica nou edifioată în comuna HaffalSii, traetul Sîglrşoarei, prin Vaillie Coman şi Ioan Savu, au contribuit următorii :

Din Haşfaleu: V. Coman, V. Co­man Hanteş, I. Coman, I. Savu. N. Co­man, M. Morariu, I. Coman, V. Moreriu, M. Ponciu, I. Ponciu. P. Tişoulă, I. Larga, M. Drăgioiu, Q. Todoran, N. Falegean, Q. Borcau, Z. Boiu, I. Boian, câte 7 cor.; G! Morariu 12 cor, ; I. Păluşan4 cor. 50 bani; V. Nilca 7 cor. ; Gergely János 5 cor.; Boldiziőr Józeof, Nagy Mihai, câte 2 cor. 50 bani; Nagy Mihai, Ferenoz Mózes, câte 1 eor.; Matei Z'ga 50 bani; Nagy Mózes 2 cor. 60 bani; Nagy Elek 1 cor. 24 bani; Nemet Al­bert 50 bani; Maria Nioolau Cosţan 2 cor. 48 bani

Din Elisabetopole: N. Şoneu, Maria Şoneu, Ana Şone», I. Şanou, câte 1 cor. 24 bani; N. Şanou, Maria Şanou, câte2 cor 50 bani; I. Şancu 1 cor. 24 b.; St Şanou S cor. 50 bani; Nonie Şanou, Nonie Vinţolar, P. Ţantea* V. Turc, I. Brânduşă, Saveta Brânduşă, Nonie Brân­duşă, Elena Brânduşă, R. Bălgărăzan, Parasohiva Bălgărăzan, V. Bălgărăzan, oâte 1 cor. 24 bani; Vasilie Elena Băl­gărăzan, 2 cor. 48 bani; T. Sighişorean, Nonie Puşoaş, T. Stoioa, Elena Puşoaş, I. Demeter, Maria Demeter, N. Strejan, I. Braşovean, Maria Braşovean, oâte 1 cor. 24 bani; Dója Péter, loor.; Ştefan Turci V. Pusoaşiu, P. Moldovan, Safta Moldovan, Maria Puşoaşiu, N. Crişan, oâte 1 cor. 24 bani; Ana Crişan, Ana Demeter, oâte 1 cor.; G. Bozor, 5 cor.; 'Nonie Puşcariu, Elena Puşoaş, Şorooi Sándor, oâte 74 bani. (Va urma).

I Deslegarea gâcitureiI din nr. 52 al »F. Pop.*

au făout-o până la inoheierea acestui uutoőr următorii cetitori: S. Coman, Rofia; D. Vioaş, Hususeu, R. Ribariu, Teies-Ságh; N. Binchioiu, p. Panoota; I . |asilescu, Valea-Bolvaşniţa; P. Bol- chif, O-Lapos; O. Corbu, Szâsz-Her- mány; N. Moldovan, Sighişoara; M. Fli­tter, Sárpatak; D. Hadan şi T. Stoian, Soborşin; Vasile Belou, Vaşova, P. Ml* •ţigjrîu, Anina; V. Pop, Alső-Dotrehem; Cuşu, Tlovanul mare; Luoreţia Rusu,

Majer; N. Olariu, Bogşa-montană; P. Pintea, Paloş; D. Baciu, Zoltan|; G. Bona, Oftlnio; I. Maxim, Sâmbăta-inf.; D. 88- cărea, Sebeşul-supor,; G. T. Guta, Sebe- şul-săs.; G B'jrlea, Barsan; T. Banoiu, Băneşti, P. Jucu şi I. Catîna, Iladia; Z Andreiu, Alibunar; P. Popa, Sooeni; I. Andreş, Vaşova; T. Marţian, Criatior; I. Petraşou, Viena; T. Bistriţan, Uioara; I. Bell, Cufoia; I. Legrand, Roşia-m.; I. Pănădan, MîoălaoB; F. Moi se, Zam; N. Stoioa, Şura mare; Adam Selia, Ozora; Ioan Pruniş, Ciolova; P. Zautram, Clopo- dia; N. Muntean, Barlişt*; I. Popovioi, Silhs>; I.Bogdan, Oraviţa-rom.;M. Crăoiun, Temas-Sagh; Maria Vermeşanu, Folea; G Cojan, Sibiiu; P. Lobonţ, UjfalSul- ung.; C. Fogaraşi, Lugoj; I Crioovean, Alba-Iulia; P. Bugariu, Cheoia rom.; Sofroniu S., Brad; P. Teodorovioi, So- borsin; P. Murgu, Hadia; I. Bălan, Rifna; G Muntean, Cricău; S. Monoea, Dergea; P. Ţsnohea, Hitiaş; R*veoa Lungu, Şintireag; G. T. Iitrate, Napos; V. Goleţi, Moşrsiţa; P. Drăgan, Făget; I. ImbSru», Sibiiu; N. Breaz, Laz; I. Cosmuţa, TSşnEdSanto; I. Holergs, Mă- gărei; I. Iovan, Pesao; I. Raţiu, Slrenţţ; T. Roşu, Sebeiul-săs, Elena Ştefăaesou, Sibiiu; G. MonesteHsn, Aghirp?; raai mulţi în Coşteiu (Timiş); M. Popovioi, Mediaş; P. Traiîovici, Viena; I Crisiea, Notu?; A. Găinar, Vingard; N. Stângu, Băile • Herouîane; G. Axonte Arpatao; I. Dojan, Oona; V. Moga, Apoldul- mare; N. Vas, Arpsţul-lnf.; P. Comşa Porumbaoul-tup.; N. Teslovean, Topliţa; D. Sava, Potoo; I. Laurenţiu, Şarmaşul- mare; I. Gorasan, Aoiliu; I. Baoooiu, Dej; S Ştefan, Jibou; V Morariu, Do- booa; G Irimieş, Cluj; Victoria Tâmpă* nariu, SSlişte; O. Mereţ, Bod; V. Bota, C. S. Mărtin; N. Răehiţan, SSsoiori; D. Şi Maria Răruoiu, Vingard; N. Zosaoniţă. M. Ilia; G. Simtion, Sibiiu; S Rusan, Braşov; V. Roonaan, Betlean; V. Price, Velcheriu; G. Belea ; ŞomfalSu; Elena Muntean, Sibiiu ; T. Onişor, Blaj; V. Su- ciu, Ghtrla.

Deslegarea e: J>t\ R a ţ iu a fost un, R o m â n m are .

La eortire a eşit numele: Luoreţia Rusu, Majer, p. u. O Radna. Rugăm deoi pe dl I. Pop, înv. să trimită oartea promisă la adresa de sus.

n Călindaru! PoporuluiÂl optsprezecelea m din „Gălinda-

rul Poporului“ e gata së pornească de nou pe drumul cdtrd casa ţăranilor, me­seriaşilor, comercianţilor şi inteligenţilor nostrii. Precum în fiecare an, aşa şi acum, »lipografia« s’a străduit së pună în mâna oamenilor nostrii un călindar tot mai frumos, tot mai bogat fi tot mai instructiv, care sê fie adecă o carte păstrată cu drag pentru mai muU timp nu numai pentru un an, cum s’ar pàrè după firea călindarului.

După obicinuita parte calendaristică, apoi postă şi telegraf\ competiţie, ur­mează un capitol lung despre biseri­cile şi şcoalele noastre, reunianile de meseriaşi, de binefacere, de femei, de agricultură, însoţiri de negoţ, bănci, cu­prinzând daté bogate şi noué, după schimbările, ce s’au întâmplat din amd trecut până aemu

Partea literară e introdusă prin „Gredeul Rom ânuluiU rinează numai decât o frumoasă şi înduioşitoare bio­grafie, presărată cu poesîi, a nemuri­torului Avram Iancu. Ea e scrisă de vestitul profesor din Iaşii Moldovei, dl Grigore G. Buţureănu, care atâta căldură a pus în descrierea vieţii erou­lui nostru, încât din nou s’a ade­verit, că Românii, fie la Muriş, fie la lisa , fie* la Dunăre, fie la Prut, una simţesc. în fruntea biografiei se află chipul lui Tancu, aşa cum nu s’a mai publicat până acum nicăiri. Sub icoană e iscălitura proprie a lui Iancu.

Urmează o drăgălaşe poesie deI . Şerbănescu, apoi o glumă şi după ea biografia episcopului Mihail Pavel în frunte cu portretul lui, făcut eară anume la Viena pentru „ Gălindarul Po­porului". O frumoasă rugăciune în versuri de Elena din Ardeal premerge unei poveşti de M. Eminescu, după care e icoana mormântului ImBăr- nuţiu. O anecdotă „Copiii Ţiganu­lu i“ de Teodor Speranţă, veselnicul scrii­tor al nostru, apoi o jalnică istorisire din vieaţa ţăranilor de poetul A. Vlă- huţa, urmată de o glumă, premerg por­tretul regretatului poet bănăţean Vic­tor Vlad Delamarina şi o poesie glu­meaţă a lui, „Papricaşu naşului“. Ur­mează o nouă poveste, apoi portretul tvn&rului rege al Spaniei. B l I. Geor- gescu a scris un articol foarte instructiv despre negoţul CU OU6. O poesie fru­moasă »Codrule, M ănarla...«, o snoavă „ Ovreiul la raiu*, şi apoi urmează „Ră­vaşul nostm“, aceasta gazetă anuală, care pe 23 de pagini resumeasă tot ce s’a întâmplat de interes în istoria popo­rului român şi în lumea largă în curs de un an. Răvaşul e presărat cu şapte icoane, portrete de-aie generalilor buri, doamna Kruger, Roosevelt, Abduraman, Abibula ş. a.

După r&vaş se continuă articolu, din anul trecut „Bucătăria ţăranului“Z scris de d-na învăţătoare Ana Florea. Şi continuarea această e plină de sfa­turi bune, de aceea va şi fi primită cu aceeaşi bucurie, cu care au primit toate foile şi toţi cetitorii partea primă din anul trecut.

Poesii poporale, sfaturi şi glume închee partea literară, căreia ii urmează târgurile.

Notă. Călindarul costă şi anul aotsta, cu toată bogăţia lui, numai 46 bani (23 or.) cu porto ou tot. Ptntru incunjurarta speselor cu porto 8t rteo- mandă, ca se şi"'l procur* mai mulţi deodată.

Trimiterea au ramburs vin» prea scumpă, de aceea *l espedăm numai trimiţindu se banii înainte. 10 esepl. comandate de-odatâ, se trimit au porto plătit de »Tip*.

Din oauaa lipsei de spaţiu

Posta re d ac ţiu n ii ş i adtninistrm-

ţ iu n i i se amină pe nrul viitor.

Pentru redaeţia (i edituri responsabil: Victor Laiftr.:

Proprietar: Pentru »Tipoprafi*«, societate p«. acţiuni lotlf Marsshall.

Pas 12 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 1

Cumperaţi-ve OălindarlCel mai bun, mai frumos şi mai ieftin

călin dan* românesc

Câlindarul Poporului' P © I © 0 3 =:■■■

a apărut şi se află de vânzare cu preţul de 40 bani (20 cr.) şi porto 6 bani (3 cr.)

Se poate procura dela librăria „Tipo­grafiei societate pe acţii în Sibiiu, strada Poplâcii nr. 15 şi la alte librării

din ţearâ.

Doi nari letropolifi ai RomânilorÂndrain bar, k Şagţisa

şi

A lexandra Starea Ş u lo ţm ,— Portrete frumoase. —

Lucrate ia Vieas, fnfstoiipie, fiecare <î8fwrat, 5« hârtie fisă de eartera; g&nt foarts potrivite

tablouri ia caga fiecărui SomEs.

Pr®ţuî unui exemplar 40 bani.

„Tipografia“.soc. pa acţiuni, Sibiiu.

Gustav Durr.m e c h a n i c .

Magazin de maşini de ensut şi de veloeipede,S ib iiu . P ia ţa - m a re n r . 19.

Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de maşini de cusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat. s î—

Ca specialităţi se recomandă maşinile de cusut:

Seide & Naysnanîî, G. M. Pfaf

M■‘v.StV'1 Axrp

A»-"* - k Toate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce fel precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află

întotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecutate prompt, ieftin şi conştienţios cu garanţie. Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată delamine dau 5 ani garanţie.

Liste de preţuri se trimit ia oerere gratis şi franco.

Descrierea ArdealuluiCine Yoeşie să cunoască frumoasa ţaară a Ardealului, şi ca deosebire Munţii-

Apuseni, pstris lai Horii* şi Ximom, cetească scrierile Ici Silvestra Moldoy&n aanme

Ţeara-Noastră,descrierea părţilor sucMm ale Transilvaniei f i Vatsa-Murfyului, apoi

Zarandul şi Munţii-Apuseni,Om 9 llnrtraţinn l şl >

Descrierile gfcnt faccto în fel de călătorie, ca datinele şi porturile Românilor d en EspJta legende despre deslari, cetăţi, isyoare ?. a.

Fiecare cart® costă 1 fl. (şi fi cr. porto), în România 3 Iei.Toate xiarele nossirs an apm isi In «JTinte olejioriîi «carte descrieri. unioele ci !e »tojb

despre TrassrilTanm In Siatba ronini.„Liga română’1, gerie Intre «ltele:

n’* roES&ai 0 descripţie a acestor regiuni «tit de intomanta dinÎSLTJf ” der*: P1 SflTeitra Moldoran a răspom deci prin acoasti publlcaţrano tnoi

,iKtyi U D0i- ci publicai cetitor ta fae* »certei »criori priuir»*BaabiiS pa e»r» e merită.

u Comande 86 jto* face la

33 L ib r ă r ia W . J S ra ffî.

Fabrică de casse.Subscrisul îmi im voie

blicul meu las face atent p. t. pu-

easssle sigure de foc şi spargere,cari se fac în fabrica mea. La mine se fac casse numai din material bua şi tare. De aceea rog ca deosebire on. public, care caută casse, sg binevoească a fi ce atenţiune în lista preţurilor la greutatea şi măsura indicată pentra-ca privindu-le numai pe din­afară se nu cufunde ca alte casse ce obrin în co- »erciu, făcute din material slab şi uşor.

la fabrica mea se pregătesc (la comandă, dupămfcmră, cu preţuri ieftine) casse şi tresort__e pan-ţerate dia oţel absolut imposibile de a le găuri.

Pantrn biserici şl comnne casse după înţelegere cn plăti» in rate.Unita preţurilor gratie şi franco

PEF* Instalare de lum ină Atycelen. -ţS|

G n s t a v H o e s s j 21-26

l a b r i c A d e ernsrse î n S i b i i u ,

strada Poplăall-ware Nr. 8.