Anul XI! Arad, Sâmbătă, 29 Martie (11 Aprilie) 1908 Nr. 73.

ABONAMENTUL F« an an . 2 4 Cor. 1»i jpm. an . 12 c Fe 1 Innă . 2 •

Mrai de Dumineci Pe en an 4 Cor. — Pen-}ги Kotnània şl America

10 Cor.

lainia ţi străinătate pe an 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA !

Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna>

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Conspiraţie contra Ungariei. (R.) » Budapesti Hirlsp« delà 7 Aprilie

publică un lung primarticol, căutând să con­vingă obştea maghiară că împotriva Unga­riei s'a pus la cale o vastă conspiraţie. Me­ritul că s'a dat de firele primejdioasei ac­ţiuni, se înţelege, îi revine organului impe­rialismului maghiar, care aflând despre toate, nici nu întârzie să alarmeze pe miniştri, procurori, poliţie şi întreaga societate pa­triotică, să fie cu ochii în patru, căci : »A haza veszélyben van !« Mai rău decât pe vremea celuilalt Kossuth, la 1848—49.

In realitate însă nu poate fi vorba decât d'o campanie artificială, cu scop să pro­ducă diversiuni între unguri, iar în faţa străinătăţii să motiveze, cât se va putea, asprimea regimului ce li-se aplică tuturor luptătorilor naţionalităţilor, începând cu zia­riştii, .porniţi cu grămada la Seghedin, şi terminând cu deputaţii, cari au fost daţi pe mâna lui Rakovszky rabiatul.

Iată din ce lucru de nimica face »Buda-pesti HirJap« caz celebru.

Publică adică scrisoarea unui anonim din Karkov, care cică ar fi asistat în Praga la o adunare compusă din » trimişi a-mericani (slovaci), din ruşi, boemi din Boe mia şi Moravia, ba au fost chiar valahi din Ardeal, croaţi şi bosniaci «...

Dar să cităm un pasagiu din proza ridi-culă care a speriat pe eroii imperialismului maghiar :

»Pe mine politica nu mă prea interesează si nici n'am înţeles mult din cele ce s'au vorbit a-

I colo, pentrucă eu limba literară slovacă nu o ! vorbesc ; ştiu slovâcaşte numai atâta, cât am pu­

tut să Învăţ îa cei cinci ani petrecuţi printre slovaci. De altfel s'a vorbit mal mult franţuzeşte, pentrucă erau între noi mulţi români din Româ­nia. Ştiu însă delà tata şi cumnatul, despre ce s'a vorbit. Intre altefe a fost vorba ca Sokol (societate cehă) să editeze o hartă, pe care şi părţile locuite de slovaci (îa Ungaria) să fie re prezentate ca formând o unitate cu Boemia şi Moravia. Au „mal discutat, ca fabricanţi boemi şi moravi, cari sunt membri ai reuniune) slave, să înfiinţeze fabrici şi şcosle la hotarele Unga­riei, ca fiecare slovac să ştie de cine se ţine. A mai fost vorbă d 'o bancă internaţională, care să se înfiinţeze In Praga şl să albă mai multe fi-lia'ec.

Iar dupăce scrie că pentru toate aceste scopuri au venit şi bănişori (singur Tolstoy a dat 10.000 ruble), mai adaogă: »cumna-tul meu mai este apoi chemat în Ardeal, la valahi* „

Astai mai grav decât toate. Şi toate aceste fleacuri sunt pentru ma­

rele jurnal maghiar o probă despre »o con­spiraţie în stil mare pusă la cale de slo/acii din Ungaria, de valahi, croaţi şi bosniaci, de cehi şi ruşi, de americani şi agitatori din România*.

Şi, desigur, nu se va afla ungur, care să nu creadă, că epistola gagăuţului care »nu se interesează de politica« şi nici »n'a în­ţeles mult din cele ce s'au vorbit«, — este un document despre »tradarea de patrie« a slovacilor şi valahilor, — şi să nu aprobe, prin urmare, orice măsură draconică şi ori ce prigoniri împotriva noastră.

In definitiv, asta a şi fost scopul artico­lului din » Budapesti Hiilap«: s ă i facă pe

TOIŢA ORIGINALA A .TRIBUNEI*.

Duelurile studenţeşti în Germania. De Iules Huret.

Trad. de Horia Petra-Petrescu.

II. Acest obiceiu barbar mi-a insuflat o repulsiune

adânci. In drum spre casă mi a venit In minte vorbele,

pe cari mi le au spus odinioară un consul ger­man :

>Duelurile studenţeşti sunt singurul ideal ce nea mai rămas nouă, germanilor: ele sunt o şcoală excelentă pentru curaj şi pentru suporta­rea durerilor şi totodată oţelesc sufletele tint rimei noastre.c •

Mă trudesc In zadar ca să pot pricepe punctul acesta de vedere. Cum poate să contribue la înălţarea sufletului omenesc, faptul că da' înainte, fără de nici o considerare, spte capul deaproa-pelui tău şi că ai de gând să-i faci cât se poate mai multă stricăciune? Te oţeleşti împotriva du­rerii, conced, dar e lucrul acesta atât de trebuin­cios, acum, când Inviţi ţii au inventat mijloace pentru alinarea durerilor? Şi dacă vreai cu orice preţ, n'ai decât să ţi cauzezi tu singur, cu mâna proprie, sau pe cale mecanică, dureri. E de lipsă să spargi capul altuia şl să-i tai obrajii, dacă vrei să înveţi a te împotrivi durerii?

Trebue că sunt alte cauzele acestui obiceiu barbar.

De s'ar bate cel puţin numai bestiile cele grase şi pline de sânge! Dar nu, chiar şi cel neputln- •

cioşi, chiar şi tinerii moleşiţi, cu umerii subţirei şi cu musculatura moale şi deşi devin după scur­gerea sângelui şi mai palizi, totuşi, sunt entu-siasmaţi, dacă pot să facă asemenea celor mari.

Dar după luptă nu se arată nici o bucurie, nici o beţie de învingere, — nici chiar o agitaţie su­fletească. Beutorli aceştia sdraveni de bere şi ace­ste vulpi pipernicite n'au nici chiar scuza acea­sta, că se bucură îndeletnicindu se cu acest obiceiu barbar, de sălbitâcia şi pericolul, în cari au fost.

Privitorilor blazaţi pare a l i se fi urlt chiar de atâta bătaie şi, ce priveşte răniţii, ei fac Impresia caşi când ar luă, de voe denevoe, toate durerile astea nefolositoare şi slăbiciunea, care-i cuprinde In urma pierderii sângelui. Unde rămâne deci bucuria unei datorii împlinite? Undeentusiasmul pentru o faptă bună îndeplinită, unde simţămân­tul del clos al unul instinct satisfăcut, unde beţia bucuriei? Nici chiar plăcerea evidentă dupăce ai luat un duş sdravăn, nici chiar atâta nu se arată.

Intr'adevăr, tinerii aceştia îmi păreau ca nişte animale nebune, morc ase — numai pe jumătate conştiente — cari au ajuns Io cursa lor proprie.

Ce mai rămâne din toate ? Simţământul mân­driei că ai împărţit şl ai primit vre o câteva tă­ieturi ţapene, fără a fi fost în pericol de moarte? Dovada evidentă a brutalităţii proprii.

Cred, că chiar din lipsa aceasta a unui pericol de moarte dă acestui obiceiu ceva respingător şi brutal. Dacă a scăpat un bărbat, într'un adevărat duel, vre-odată delà moarte ca prin minune, sim­ţeşte Incă mult timp o agitaţie adâncă sufletească,

unguri a crede că: »prin organizare econo­mică şi cu mijloace culturale pornesc asu­pra Ungariei. Părţile delà nord, locuite de slovaci, !e anexează monarhiei ceho-boeme; iar Ardealul îl dăruiesc României*...

Care ungur să nu se cutremure când citeşte despre »colosala conspiraţie*, şi să nu aprobe pe »guvernul national« care »va şti însă să înfrâneze pe conspiratori « ? !..

Organul inspirat de Apponyi indică apoi ce are de făcut guvernul: întâia de toate să treacă peste dreptul autonom al biseri-cei şi şcoalel care servă naţionalităţilor drept cetate şi să ia măsuri şi contra băncilor na­ţionalităţilor, cari adăpostesc şi ele pe cei mai periculoşi agitatori...

Se înţelege: toate acestea paralel cu ac­ţiunea — procurorilor.

Că propunerile organului imperialist nu o să rămână numai pe hârtie, avem deja probe. Lovitura ce Apponyi a îndreptat îm­potriva autonomiei biserica naţionale ro­mâne prin cele săvârşite la Caransebeş, tre­bue să îngrijoreze pe toţi românii buni.

Cât despre ceeace scrie împotriva băn­cilor naţionalităţilor, e numai o urmare a campaniei seibatice ce presa maghiara duce de mult. In tot cazul, acum e vorba de inteţirea acestei campanii! Efectul se şi vede. »Arad és Vidéke « de pildă, a deschis o rubrică permanentă sub titlul » Primejdia naţionalităţilor*, şi în numărul de azi înfă­ţişează drept primejdie pentru unguri faptul că românii de pe Criş înfiinţează o bancă la Boroş-Ineu şi o filială la Hălmagiu...

care se manifestă Intr'o societate sau într'o bu­curie mai mare, după temperament, şi II emo­ţionează întotdeauna sau exterior sau interior şi -i dă un simţământ mai potenţat de cunoştinţă de viaţa. Faptul acesta este singurul, care pledează în favorul obiceiului, care de altfel e o curaţi nebunie.

Aici Insă nici vorbă de aşa ceva! Sunt stu­denţi germani, cari aparţin diferitelor societăţi studenţeşti şi cari sunt prietini între olaltă, dar trebuie să se bată, fiindcă au fost aleşi pentru duel... Nu-i asta curată absurditate?

In realitate ascultă germanii, Ia cazul acesta ca în multe alte cazuri, legii atavismulul şl a tre­cutului, se bat din cauza tradiţiei, fiindcă a fost idealul brutal al antecesorilor lor răsboinici. Şi în alte daţi aranjazi aşa numitele » Kneipereien c (beţii), fiindcă înaintaşii lor erau atât de învăţaţi cu beţia. Mai contribuie Ia asta şi simplitatea tine­retului şi clrcumstan a, că toţi abia aşteaptă ca să fie consideraţi de bărbaţi — pe lângă faptul, că astfel de lupte cauzează spaimă, In urma ră­nilor produse şi a sângelui pierdut, In sufletele femeilor şi a fetelor, cari nu gândesc mai adânc, şi că »Schnissurllec (tăieturile) lor le dă posibi­litatea să ia o ţintă oare-care şi să fie admiraţi şi ridicaţi In slavă de gâsculiţele acestea. Ace­stea suut — după părerea mea — cauzele due­lurilor.

îmi amintesc chiar şl acum, că voind să evoc, In copilărie, mirarea unei fetiţe timide — de şapte anişori, am început să îmi târăsc picioarele prin canal, fiindcă Îmi închipuiam, că fetiţa (şl va gândi: »Ian te uită, ce îndrăsneală! N'are teamă de nimic omul ăstaU Şi gândul acesta mă um-

Pag. 2 » T R I B U N A « 11 Aprilie n. 1008

O logică mai perversă şi mai scrintită nu s'a văzut: pentrucă românii pe terilor locuit numai de dânşii se organizează eco-nomiceşte, dovedesc duşmănie contra un­gurilor?! Conspiră contra patriei?

Dar unde e scris, că românii să fie veş­nic robiţi băncilor şi comercianţilor străini ? Care lege dispune asta şi care percept moral?

Mai sunt însă două chestii de discutat. »EÎ bine — scrie mal departe numitul ziar —

scrisoarea aceasta ce publicăm este o nouă do­vadă, că «gitafia naţionalisiă din Ungaria nu poate fi satisfăcută, pmtrură ea tinde înafară, să spargă hotarele ţării... Sunt superficiale şi uşura­tice vorbele celor ce spun că prin oarecari con­cesiuni trebue să ne împăcăm cu naţionalităţile /«...

Iată ce nu vor cei delà putere. Unde şi-ar căpătui atuncia pe nepricop­

siţii cari aşteaptă lihniţi slujbe şi teren de exploatare? Prin ce ar mai putea pozaşo-viniştii de mântuitori ai patriei?

Trebue deci convinsa obştea maghiară că naţionalităţile sunt duşmane ungurilor şi patriei, că Thoroczkay şt Benedek sunt nişte uşuratici când vorbesc de pace cu naţiona­lităţile, iar »barbatii natiei« sunt Apponyi şi Andrássy, cari au arătat în dietă »primej-dia« şi dacă >naţia« îi va sprigini, cu aju­torul lui Dumnezeu (adecă mai mult cu ajutorul procurorilor şi jandarmilor) vor apăra ţara şi neamul!...

Iată de ce »Budapest! Hirîap< decre­tează:

»De psce cu ei nu porte fi vorba, pentrucă asta ar însemna a face târg de nimicire a naţiei şi monarhiei m«ghim.. .

»Simiem în ora douăsprezece, când trebue să ne concentrăm puterile şi când, cu cri ce preţ, trebue să făptuim, pentrucă focul se întinde şi prirt-ejdia creşte din ce în c r .

Cu orice preţ deci, fie şi al cel ti ШЯІ perverse minciuni, trebue să se creeze duş­mani ! Altfel cum s'ar putea forma — eroi ? Cum s'ar mai putea ajunge la — merite şi lauri ?

Cât despre atitudinea străinătăţii, unde zi de zi sporeşte numărul celorce condamnă regimul kosîuthist, nici aceasta să nu inducă în eroare pe — patrioţi, căci iată ce scrie cel mai bineinformat ziar unguresc:

>Mlnciuna mare internaţională despre oprima­rea naţionalităţilor delà noi, nu e decât tactică, ca nici să nu îndrăsnim a lua măsurile de apă­rare a intereselor noastre nationale«...

E minciună, prin urmare, că Vaida a fost scos cu puterea din parlament, că însuşdr. Nagy György a strigat ieri că în Duma ru­sească este mai multă libertate decât în ca­mera ungară... Morţii delà Csernova sunt o născocire — panslavă, iar măcelul delà Pănade o înscenare — daco-română... Iar la Seghedin ori altă temniţă nu e nici un ziarist naţionalist, ci trăim aici ca în sînul lut Avram. Cât despre jandarmerie, ea se poartă admirabil de blând cu naţionalităţile şi ofiţerul Szederkényi n'a scris niciodată că » valahii sunt o hordă sălbatică şi nu merită nici o crutare«, ci Björnson face în Europa tapaj, iacă aşa, ca să-i treacă vre­mea !...

Dacă astfel cred imperialiştii maghiari să-şi întărească neamul, n'au decât să con­tinue cu propagarea acestor perverse min­ciuni şi aberaţiuni ridicole.

Nouă nu ne strică!

Iub i l eu l Majestät! i Sa le . Ziarul »Neue Fr. Presse« pe baza iniorrmţlunllor luate din cercu­rile diplomatice scrie, că afară de părechea impe­riile germană, ia 7 Malu vor veni să salute pe M»jestatea Sa şl următorii principi ai federaţiunei germane: Luitpold, principe de Bavaris, regele Saxoniei şi »! Würiembergului, srhiducii de Baden şi Mecklenburg, principii de Oldenburg, Anhilt şi Saxa Coburg Qetha. Aceşti principi vor bosî în Viena ia gări diferite şi pe drumunta ce vor duce la Hofburg, eventual la Sthöibrunn, poli­ţia va forma cordon. Principii federaţlunii vor lecuî parte în Hofourg, parte la Schöabrunn şi dacă nu va fi destul toc, s tund ii-iţe va face în alte cşj&teie, pentrucă nu I eschis că la acest salut vor lua parte şi a:ţi prinţi ai federaţiunei ger­mane. Inspiratul încă în ziua aceia va primi pe principi la Stho.ibrunn şi dacă-i vs permită aă-

plea de bucurie. Unul din camarazii mei de şcoală, care şi mai prost decât mine, alerga cu capul în zid cât putea ci msi repede, până ce l năvăleau lacrimile din ochi şi asta numai ca să scoată delà prietina lui de opt ani un ţ'pet de spaimă şi ca să i evoce astfel admiraţia faţă de el !

Sunt convins, că simţemâiv.uî acesta, care I în­deamnă pe aceşti copii de 18, de 20 şl 22 de ani la duelurile astea barbare, e identic cu sim-ţemântul meu nebun de atunci. El vreau să şi dea o înfăţoşare »cavalereascä«, cura o numesc ei. Că sm dreptate, o probează şi fotografii din Göttin gen, m i acceniuiază cât de bine tăieturile studenţilor pa fotografii când, le retuşează ! I*r medicul lor întrebuinţează a rele cele mai groase posibile, ca să rămână urmele rănilor cât mai bine. Dacă se vor lăpădâ deci femdîe germane cu toată energia de aceste Idei proaste, cari le-nu fost infiltrate din psrtea bărbaţilor lor şi dacă vor protesta împotriva acestor obiceiuri, brutale, atunci duelurile vor aveà un sfârşit grabnic.

Un om cum se cada şi foarte liniştit, acum, care făcuse parte odinioară dintr'un corp studen­ţesc, mi-a povestit simţemictele sale delà duei cu o adevărată plăcere divină:

ilnchlpuieşte-ţi, Domnule ! Vc zl fu'gerând lo­vitura în jos, spre tine, şi n'ai voie sn te mişti,

nici ihiar să sclipeşti dir» sprinceană. Sângele ţi curge peste hsine şi peste ochi, încât nu mai eşti în stare sis mas vezi ceva! Iar dacă ai tre­sărit chiar numai cu capul când ai primit lovitura, eşti pedepsit cu detrtgerea capelei, până când a spăî&i ruşinea, un neu duel. Dacă se întâmplă Insă câ tresări şi a doua oară, eşti dat tiară, căci cor­purile studenţeşti nu pot să sufere In mijlocul 1er pe un »Kneifer«, (unul care Inşali).

Mi am dat osteneala să i fac explicabilă repul-siunea mes :

»S'ar putea găsi un alt mijloc oarecare, ca să se promoveze sângele rece, fiindcă acesta e, nu-vorbă, o proprietate folositoare pentru toţi băr­baţii. Trebuie să ţi crepî capul, nici una, nici două, şl í'á laşi să ţi scoală trei dinţi din gură, ca la studentul, pe care ni l-au arătat mal adineori ? Nu există însuşiri mult mai folositoare şl mai frumoase, cari să se poată da viitorilor judecă­tori şl profesori ? Dacă ţine Germania ca să dl-rigoiască sorţile Europei civilizate, ar face bine să se gândească asupra lucrului acestuia...*

Dsr am observat prea bine, că predic la ure­ch sa surdului.

nătatea şl la Hofburg. Toţi arhiducii şl arhidu­cesele vor sosi în Viena, ca să ia parte Ia primirea principilor germani. Cu ocaziunea primire! va vorbi împăratul Wilhelm şi va salută pe jubilan-tul domnitor in numele tuturor prinţilor federa­ţiunei germane. După ameazl se va da un prânz de gală în onoarea prinţilor oaspeţi.

S i tua ţ ia d in C r o a ţ i a . Baronul Rauch a pe­trecut zilele trecute In Budapesta. Cu prilejul acesta s'au făcut diferite combinaţii privitoare la starea de lucruri din Croaţia. Unele versiuni sus­ţineau că baronul Rauch va demisiona, pentrucă este pe cale o înţelegere cu croaţii. Acum Rauch desminte el această verziune. Spune că veştile despre demislunea sa sunt tot atât de mult lipsite de o bază reală ca şi celea despre vre-o împă­care cu croaţii. Nu este adevărată, a mai adăogat banul, nici ştirea că în luna Malu se va convocă dieta croată. Pânăce vor ţinea împrejurările exis­tente, de o convocare a dietei nu poate fi vorba. In consfătuirile sale de ieri cu preşedintele con­siliului de miniştri n 'a venit vorba despre împli­nirea scaunelor vacante de episcopi.

D e m i s i u n e a g u v e r n o r u l u i d i n F lu tne . Se anunţă din Fiume, că coniele Nakó guvernoru! Fiumei îşi va da Incurând demisiunea. Ouvernul va numi provlzor In locul său pe contele Wi­cke nburg.

Reforma culturală. î n v ă ţ ă m â n t u l s e c u n d a r şl s u p e r i o r .

De Alexandru Nicolau, profesor, Caracal (România).

I.

Basa fundamentală a învăţământul secundar şl superior în ţară, a fost legea din 1864. — Atunci s'au aşternut primele principii pe cari s'a d i ­dit sistemul acestui grad de învăţământ, sistem care a durat intact până la 1898. Legea din acea­stă epocă & rupt-o cu trecutul, liceele şl gimna­ziile noastre au fost prefăcute şi transformate din temelie. In loc de 7 clase cum avea până aici, liceul are acum 8, iar ia temelia diviziuncl superioare a liceului (constând din 2 jumătăţi à câte 4 ani fiecare, una inferio&ră şi alta supe­rioară), s'a introdus principiul trifurcaţiei, con­stând din 3 secţiunt: secţiunea clasică, modernă şi reală ; repartizate astf й după cantitatea de ma­terial şi program de studii clasice şi ştiinţe ce predomină in ele, — precum şi după importanţa limbilor moderne cărora H-s'a dat o mal mare mitre extenziune. In vechiul liceu, elevul învaţă de toate, limba latină delà 1 clasa, greca delà a IlI-a, franceza I-a, iar germana delà a V a până la a VH-a inclusiv, iar studiile literare proprii zise, istorice şi ştiinţifice, erau astfel combinate, Încât şcolarul !a absolvirea ilceuiui se alegea cu un tet armonic de cunoştinţe bine alcătuite şl siste­matic intuite.

Pe când caracteristica liceului actual este spe­cializarea şcolarului delà finele primelor 4 clase, cari se şi numesc gimnaziale, cu alte cuvinte In locul principiului culture! integrale, s'a Introdus deja după 4 clase medii, principiu! îndrumării către diferite aptitudini, căci examenul de matu­ritate cere se dă la finele celei de a VIII a clasă dă posibilitatea elevilor cari doresc să urmeze cursurile universitare sau de şcoli speciale, de a se înscrie la anume facultăţi sau şcoli superioare. Cu vechiul baccalauréat te puteai înscrise la ori ce facultate a universităţii şi puteai urma orice şcoală de specializare, acum aceasta barieră s'a închis.

Acest sistem de învăţământ este prea de tim­puriu admis şi pus în practică, pentrucă s ă i pu­tem analiza roadele cu rigoarele cuvenite şi pre-cisiune. Dacă în detalii, cel puţin pentru moment nu putem întră, vom adăoga totuş că a suferit oare modificări, schimbări, rectificări, adăogând Sntr'un timp relativ poate scurt, datorite nu spi-

Gel dintâi atelier de pietre т о ш ш в п и і в waajat ca putere electrică.

Gerstenbrem 1 amas ^ ѵ х " -FlbrlCItll propria dll Mraori, granit, seynlt, labrador etc., din pietre de mor­mânt magazina se află in K o l o z s v á r , F e r e n c z Józse f -u t 2 5 .

m a S z S S i , K o l o z s v á r , Dézsraa-u. nr. 21. ™ « ™ Filiale : Nagyvárad, Nagyzeben Déva şi Bànpatak.

I l Aprilie n. 1008. » T R I B U N A» Pag. 3

ritului de observaţiune şi experimentaţîune atâta, cât tendinţei nenorocitului nostru sistem de a face politică din ori şi ce şi a nu suferi opera politică a adversarului nostru oricât de solidă şi eminentă ar fi ea.

Dacă esle făcută de liberali, conservatorii tre­bue ori s'o revoace, s'o abroage, sau cel puţin s'o meremetisească in limbajiul politicienilor no­ştri. Meremetlsirea, tradusă fidel din Înţelesul po­litician pe cel profan, înseamnă schimbarea unor şuruburi, Introducerea unor noul principii şi idei, de aşa măsură in opera adversarului, ca să dea roade proaste, pentrucă apoi să se aibă ce i-se imputa că a făcut o operă rea, negativă, imprac-tică !...

Ambele partide istorice au uzat de aceste chl ţlbuşuri şi chineserii politice până la revoluţia din 1907.

Vom vedea de aici încolo, dacă sistemul se reeditează sau se Introduce sistemul sănătos ca un partid politic să respecte legea făcută de un alt guvern, lăsându-o timpul material de experi mentaţiune şi amendând o numai pe Răsura ce aceasta îi furniseiiză principalele şl imperioasele elemente de transformaţiune.

Astfel încât, dacă învăţământul nostru secun­dar a rămas 34 ani staţionar, — şi trebue admi­rat cum a putut reziste, — apoi în mal puţin de 9 ani, a suferit 4 modificări şi »nume de conser­vatori ia 1899, de liberali Ia 1901, de conserva tori la 1905—906, şi de liberali la 1908!

Prea desele schimbări nu fac alt serviciu decât că strică efectul legii, şi tontă intenţlunea cea bună a legiuitorului este redusă Ia zero, iniâr-ziindu se opera de civilizare şi perfecţionare a culturii şi moravurilor, ce trebue să ne aşteptăm dtla un grad de învăţământ oarecar?.

Deşi, cum am spus-o mal sus, nu putem cu precisiune analiza efectele acestui sistem de învă­ţământ secundar şi superior prea tinăr incă în noua sa organizaţie, totuşi ne vom permite să aruncăm o retrospectivi asupra produselor cele obţinute in aceşti din urmă ani.

Delà început adaog că, întreaga noastră alcă­tuire a învăţământului păcătueşte prin unilsiers-iit&fea şl lipsa de armonie îndeosebi cari carac­teriza atât tthnica pe care este construit cât şi modul de eraihle a elementelor primordiale ce l compun.

Vom aprecia, după statistică, oglinda situaţiei dacă acest învăţământ are sau nu nevoe de vre o reformă, precum şi dacă aceasta va atrage după sine o alia referma şi mai mare, aceea a mora­vurilor, de care avem nevoe. După statistica in vătămatului secundar şi superior pe anii 1904 până fn 1905, cea mal recenţi, in susceele şi gimnosiile noastre avem 11.935 înscrişi, dintre cari 9072 promovaţi cu 76 proc, 1780 repetenţi şl 1083 eliminat1.

Debitul şcoalelor noastre secundare fiind pre­cum vedem telaiiv destul de apreciabil, apluxul absolvenţilor, în loc să se repsrtiseze îm mod ar­monic către şcoli speciale şi Universităţi se nă­pustesc, dsu năvala mai mult asupra acestora. Astfel, după statistica aceluiaş an, la Universita­tea din Bucureşti, au fost înscrişi 3607 studenţi, români, dintre csri 199 Ia teologie, 958 la Litere, 169 la ştiinţe, 529 ia medicină, şi 2452 la Drept Şi ia Iaşi 508 dintre cari: La Litere 98, la ştiinţe 72, la medicină V.3, iar la Drept 225.

La şcoalele comerciale situaţia e următoarea: 1379 şcolari, dintre cari 160 la şcoala superioară de comerţ din Capitală, 151 la Iaşi, acelaş grsd, 179 Ia Craiova, idem, şi 128 la Oalaţi, idem.

Pe când, şcoalele de arte şi meserii, 2 la nu­măr, în toată ţara — Bucureşti şl Iaşi, — 3331a Bucureşti şi 213 la Iaşi.

Combinând aceste importante date vedem că 50°/0 trec la Universităţi, iar la şcoalele de agri­cultură comerciu şi meserii, din totalul debitului inscrierilor disponibile abia dacă trec 20°]o !

Vedem apoi, după aceiaşi statistică că cei mai mulţi studenţi aleargă la Drept. De ce? Fiindcă lumea crede că se poate mai uşor câştiga o ca­rieră, unde ştiinţa dreptului găseşte număroase debuşeurl.

Studentul, ştie, că dacă se înscrie la Drept, toate căile îi sunt deschise, In politică, adminis­traţie, finanţe etc.

Facultăţile noastre de litere şi ştiinţe au fur­nizat şi fornlzează numai candidaţi la profesorat. Unul din motivele cari II fac pe studenţi a se îascria la Drept, este şi acesta că, locurile de profesori îa învăţământ s'au cam complectat, am în­

ceput deja îă avem o pletoră de proletariat pro­fesoral al căruia efect negativ In Stat a şi înce­put a se produce, din pricina defectuosităţli or­ganismului învăţământului.

Este evident că, afluenţa prea mare delà Dreut, este un rău social care va avea consecinţe fu­neste într'un viitor prea apropiat. Şi nu se poate înlătura decât luând din vreme severe şi grab­nice măsuri de îndreptare pentru armonia în dre-narea forţelor vii ale naţiunei, pentrucă să stabi­lim echilibrul, In variatele şi complexele îndelet­niciri cu cari un şcolar, viitor cetăţean poate să se ocupe, crolndu-şi o carieră.

D i n B i h o r * . D e s p ă r ţ ă m â n t u l O r ă d a n a l >Astrei». Du­

minecă in 5 i. c. ш ţinut prelegeri poporale In sateie Almas, Ch'şirigd şi Ţigăneşti, deşteptând in sufletele ţăranilor costn din aceste sate prin poveţe binechipzuite, dorul şi nădejdea pen­tru un trai mai lipsit de amar şi nevoi.

In Almas s'au prezentat dnii dr. A. Lazar, dr. Cornel Buic şi Stefan Tâşăcia». Neobositul di rector ai despărţământului dl dr. A. Lgzar cu în­sufleţirea ce se desprinde din fiecare vorbă a sa, a încălzit şi aprins Inimile ascultătorilor întru atâta, încâi strigătele de >să trăiască» nu mai în­cetau. Iar prelegerile cuminte şi multă pricepere lucrate ale dior dr. Cornel Bule şi Stefan Tâsă-dan, au desăvârşit însufleţirea, închegafdii se par'că văzind cu ochii in sufletele ţăranilor ho-rare», că de astăzi inainte vor păstra cu mai mu tâ sfinţenie limbs, legea şi obiceiurile «stră­moşeşti, despre cari de atâta amar de vreme nu mai auzise nime.

La Chişirigd s'au Infiţişst dnii V. Bsbi, E. Sibianu, N. Vékony, spoi dr. Demetriu Lascu şi dr. N. Porumb, luând parte Ia prelegere harnicul preot din Apateul-rom. St. Fet cu învă­ţătorul de acolo, împreună cu poporu 5, spoi în­văţătorul din Nogiorid I. Szilágyi ţi d> Popa din Leş. Pr*Ugere su ţinut cu bun rezultjt dnii V. Bsbi şi Eugen Sibian, vorbind mai ia urmă şi dnii dr. D. Lascu şi N. Porumb. După sfârşi­tul prelegerilor s'au împărţit între popor Ţara noastră, i«r 26 cărticele s'au Issat pentru un în­ceput de bibliotecă poporală.

In satul Ţigăneşti prelegerea s'a ţinut de că­tre dnii Alexandru Munteanu a lui Vasile, Petru Cipou şl Iosif Tărău. Ca un rezultat momentsn ai prelegerilor ţinute, trebue să amintesc faptul că după sfârşitul prelegerilor, de bună voie s'a desprins din mijlocui tiranilor un batst tinăr, care a mulţimii preiegătorilor pentru faptuk că s'au îrflţcş»t în m-jlocul lor, pentru de sie împărţi bune povtţe, zi .âcd îitr'alte.e tă »pre cura pe vremea apostolilor în urma învăţăturilor răspân­dite de dânşii au afist omenimea calea care duce spre adevărata mântuire, aşa şi poporul nostru din vorbele DVoastre — apostoli ai neamului — îşi câştigă târle peniru lupta ce va avea să în­dure în viitor».

Marţi in ziua de Buna vestire, despărţământul nostru a ţinut să urmeze şirul prelegerilor şl vo­ind să pr<facă aceasta ziuă de praznic bisericesc şi în ziuă de priznic national peniru poporul nostru românesc pe Valea Grisului repede, a ho­tărât s i se ţină prelegere In salul Beznes. Satul acesta Beznea pentru noi B horenii, pân'acum a fost satul, despre care numai cu Indignare, nu­mai cu mânie puteam vorbi. Era satul care Ia siegerea de ablegat din urmă, pe candidatul nea­mului românesc şi pe oamenii iui, i'au araenin ţat cu pumnii şi nu i a u dat asculLre. Era satul nefericitului Klintoc, care la vorbele Iu', urma Or­bis şi făcea tot pentru candidatul 48 iştllor Far­kasházi. Era satul In care chiar şi la prelegerea de Marţi mulţi din împrejurime au îndrăznit a se înfăţoşa numai bine armaţi.

Trebue să mărturisim, că mult n e a durut su­fletul pentru acest sat rătăcit, şi-am tot pândit momentul, clipa binevenită, în care s ă i putem îndrepta, să-î putem lumina. Şi acest moment a sosit, mijlocul potrivit s'a arătat a fi >Astra».

Din partea despirţământului s'au prezentat membri in comitet Alexandru Munteanu a lui Vasile, Vasile Babi, şi secretarul Iosif Tărău. Din împrejurime au ţinut să fie de faţă Ia deştepta­rea beznenllor, părintele din Bratca Ştefan Do-mocoş cu poporul de acolo, părintele din Valea

neagră Sim. Butiri cu înv. I. Butiri şi poporul, preoţii Teodor Stanca din Oroşi, f. Abrudan An-şeu, I. Perényl Borod, apoi înv. din Lorău O. Orcza, tinării Bulzăneşti din Fechetău, inimoşii înv. P. Cipou şi Augustin Maior.

Adunarea a deschis'o protopopul Alexandru Munteanu a lui Vasile. Dându şi bine samă de locul unde se afla, de inimele care trebuesc re­cucerite, recâştigate, acest meşter al graiului a ţi­nut o măiastră vorbire, răpind cu sine pe ascul­tători, ştiind afla cărarea cäre singură duce la sufletele ţăranilor ascu tătorl, ascultând întreg no­rodul vorbirea cu capetele descoperite şi simţul evlaviei zugrăvit pe feţ?. Asemenea au fost ascul­tate cu df*g şi prelegerile ţinute de către domnii I. TärSu, V. Bsbi, şi iarăşi de către di protopop Munteanu. A vorbit apoi la sfârşit cu pricepere şi însufleţit ca totdeauna înv. Petre Cipou delà Luncşoara. La sfârşit s'au împărţit între popor >Ţara nossirl« şi calendarul delà Cluj, punân-du se temei prin cărticelele dăruite de Asocia-ţiune şi bibiiotecei poporaie. Asemenea s'a în­fiinţat şi agentură alegându se de preşedinte preotul I. Câmpfan, bibliotecar Iosif Tripon (de­spre care avem nădejde a mai auzi multa lucruri bune) de csgser ţăranul Dfcnltn'e Ţepele şi con­trolor Florian Vereş.

Trebue să smintim că popor a fost mult, însă dupăoitTs ne spanesu cărturarii eu greu i a pu­tut întruni, pentrucă ziceau ţăranii : »pentruce să mergem noi la aceea adunare, că ştiu că iarăşi Faikasházi vs fl acolo, şi acesta atâtea ne-a rnin-iit, aşa de amar ne-a înşelat, că numai vrem s ă i auzim nici graiul».

Din ceiea câte am putut lua seama de pe fe­ţele ţăranilor şi din spusele lor, năd<jde mare av.'rn, că beznenii, cari până acum pierduţi au fost pentru noi, acum s'au aflat, morţi au fost dară au înviat, şi tare credem ci ia vremea sa, vor dovedi cu fapte aceasts. — Să dea D zeu.

/. T.

Legea trusturilor în Camera României. în camera României se urmează cu dis­

cuţia asupra proiectului de lege contra tru­sturilor. Despre şedinţa de Marţi »Vüto-ruh dă următorul rezumat:

Discursul deal Take Ionesca. Lând cuvântul ca să combat proiecîul de lege, nu fac opera de opoziţie ; chiar dacă ar fs prezentat de un guvern û partidului din care fac parte, l'sş combate. De altfel până acuma guvernul a avut o opoziţie faarie docilă fiindcă era convingerea tuturor că ne afiam în momente grele, şi opoziţia simţea că dacă nu poate realiza vederile ei, nu e bine să împiedece opera guvernului.

Din parte mi, credeam că această operă de reforme se va face de un guvern de coaliţie, dar acest ideal nu s'a realizst. Acum, dupăce com­plexul de reforme e sfârşit, cred că suntem In­tr 'o libertate desăvârşită, şi putem combate pro­iectul in discuţie, fára teamă de a turbura li­niştea.

De unde a răsărit acest proiect de lege? cred că din ide ia că revoltele sgrare se datorau aren­dă şiei mari din nordul Moldovei, unde, din pri­cina enormei îngrămădiri de pământ în mâna unei singure familii, nu mai există legea ofertei şi a cerersi, şi tirani! erau exploataţi. Dar tur-burări n'su fost nu numai îa Moldova, cl şi în Muntenia. Obiae tu i Cantacuzino, din care fă­ceam parie, a făcut atunci un proiect de lege, pe care eu nu l-ara aprobat, aşa s'a întâmplat şi la dvoastră cu Casa rurală, unii miniştri au fost de părere că ea să fie instituţie de stat.

Legea dlui Cantacuzino îmi făcea impresia unui cataplssm pe un picior de lemn. (Ilaritate).

Aşa dar s'a adus acest proiect, cam revoluţio­nar, care va împiedecă pe cineva să ţie în a-rendl o suprafaţă mai mare de pământ intr'o anume rază.

Era vorba să se dea un ajutor muncitorului agricol, care, atunci când nu va putea găsi pre­ţuri destul de bune de un arendaş, să se poată învoi la altul. Legea învoielilor agricole a stabilit, insü, maximul de dijmă şi minimul de salar. Atunci ce va mai put*à face arendaşul? Ei are nevoe de lucrători, de braţe; comisiile regionale fixează preţuri favorabile ţărănime), şi arendaşul este dezarmat.

» I K 1 13 U IN Ac 11 Aprilie n. i m

S'au creat izlazurile comunele, existenţa vite­lor ţăranului e asigurată, maximul şi minimul Ii garantează munca.

Cu ce mai poate înfrânge arendaşul legea ofer­tei şi a cererel ? însuşi raportorul legii recunoaşte acest lucru.

Dar mai e v reun temeiu a legii : aceia de a se Împiedecă străinii delà arendăşle. Este o idee dis­cutabilă. Constituţia a interzis străinilor dobân­direa de pământuri rurale: intenţia constituantu­lui poate să fie aceea de a Împiedecă şi aren­dările, mal ales pe cele In termen lung.

Să admitem că acesta este scopul legei; In cazul acesta nu v'aţl atins scopul. In loc de a reduce numărul arendişiior străini, i-aţl înmulţit. In loc de 20 arendaşi străini, veţi avea 200. Dacă e adevărat că stabilirea la ţari a arendaşului străin este un r iu pentru populaţia noastră, atunci prin ce minune veţi face să înceteze acest rău, înmul ţlnd pe aceşti agenţi de conrupţiune?

In Moldova totdeauna a fost arendaşi străini ; acum 20 de ani erau însă greci, acum sunt evrei. De ce n'aţi venit cu o lege care să împiedece pe străini de a lua în arendă moşii ? Această lege n'ar aveà nimic anticonstituţional şl n'ar fi contra codului civil.

Cu proiectul îa discuţi?, însă, înrăutăţiţi situa­ţia. Ţăranul nu are nici un interes să se găsească în faţa unui arendaş sărac, fürä credit, în locul arendaşului bogat şi cu experienţă.

îmi veţi zice însă: »nu putem face o lege pen­tru a împiedeca pe străini a lua cu arendă rr-oşiU, — suntem legaţi prin convenţii comerciale. Există un proiect de acest fel, în cartoanele Camerei, propus de dl N. T. Popp.

Altul e scopul proiectului, este de a mări tot puternicia Statului.

Nu e adevărat că legea loveşte mai ales pe arendaşii străini. Eu cred cl ei vor suferi mai puţin decât cei creştini. Cei uiniâiu vor subri mai puţin; unii vor fi chiar fericiţi să scape de moşiile pentru cari plăteau arenzi prea mari.

Adevăratul scop al proiectuiui este, după cum spune raportorul, lovirea arendaşiei şi si-Urea proprietarilor de s-şi omiva singuri mo­şiile.

Dar a cui e vina daca s'au arendat moşiile? Negreşit, nu a arendaşului, ci a proprietarului care nu ş!-a cultivat moşia. Termenele noastră de arendare prea scurte au fost pricina reielor arendişiei. Cine a fixat termemle ? Proprietarii şi cel mai mare proprietär e Statul. S-; vorbeşte mereu de învoeli grele; dar de ce Statul n'a facut caete de sarcini arendaşilor, prin care să i împie­dice de a fsce învoieli prea g^ele?

La noi arendară a izvorît din n.voi adânc simţite; arendaşii ieri au devenit proprietarii de azi şi arendaşii de szi vor deveni proprietarii de mâne. E o clasă muncitoare, care trebue res­pectată. Proprietarii noştri! au cheltuit tot ce aveau, pe când arendaşii au acumulat averea noastră mobiliată,

Vom vota zilela acestea un budget dä 4O0 milioane; Bulgaria n'are decât ua budget dc 140 milioane; comparând populaţiilor celor două ţări ar trebui să avem un budget numai de 200 mi­lioane. Rea a fost organizaţia economică ce a produs o asemenea bogăţie? Aveţi dvosstră con­vingerea că schimbând situaţia economică din tr 'o zi intr'alta, nu veţi provoca o crlzl?

Eu cred că arendaşii cei noi vor fi mai dârji, mai hrăpăreţi, decât arendaşii vechi, cari nu au avut timp să siringă averi.

Câştigurile arendaşiei scad delà sine pe deo­parte se ridică valoarea pământurilor, pe de alta se scumpeşte munca. Deci, arendăşia mare va scădea în mod firesc. Acest lucru se va produce treptat, fără zguduire. Cu proiectul dv. veţi lovi pe toţi arendaşii, nu numai suta care o atingă proiectul' veţi slab! creditul da care au nevoie.

Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. La re­deschidere.

D. Tache Ionescu: Vreţi s i combateţi arendă­şia, pe care, recunoaştem şi noi am voi să o ve­dem mai redusă.

Până acuma mam ocupat numai de partea practică a legei. Vreau să cercetez acuma dacă n'aţi comis adevărate acte de nedreptate.

Aţi pus limita de 4000 hectare. Vaţi întrebat, ce se va Ьсе cu creşterea oilor? pentru aceasta* îndeletnicire se cer întinderi de pământ. Legea va trebui să fie modificată.

Apoi de ce un om nu poate luă In arendă mai multe moşi) care să nu facă de pildă decât 1000 hectare, pe când poate să ia 400 de hec­tare, în cazul când sunt numai două moşii. De unde acest cuvânt cabalistic de două? Dar toc­mai arendaşii cei mici, care ţin mai mult de două moşioare în arendă, sunt români.

A venit chestia rezilierii contractelor şi aţi dis­pus să se rezilieze contractele cele mai noul. Cari este logic? Contractele vechi erau mult mal uşor de reziliat decât cele nour.

Terminul de doi ani când va trebui să între în vigoarea legea este o enormitate. Înţelegem, când ora vorba de o exploatare nemiloasa a ţă­rănime!, un timp oricât de scurt. Dar legea în-voelllor a gsrantat munca ţăranilor. Este drept că în proiectul Cantacuzitro termenul era de doi ani, dar. cum am spus, atuncea nu se făcuseră reformele, era o lega de salute naţională. Urgenţa era atunci îndreptajită.

Dacă anul acesta şi cel viitor vor fi ani agri­coli răi, veţi semăna pretutindeni ruina. Şi cei mai mult vor suferii arendaşii buni, cel cari au avut vitele şi uneltele for, şt care nu vor putea să-şi desfacă gospodăria îa termene aşa de scurte. Dar nu numai arendaşii, ci şi proprietarii vor fi loviţi, căci nu vor avtà timp să-şi înjghebeze ca­pitalul de exploatare. Lichidarea grabnică va avea ca urmare scumpirea banilor.

Trecând la această ordine de idei, oratorul cri­tică principiul fixSt-:-! preţurilor de către comisiile regionale ; ar fi fos; mult mai bine să se lase libere transacţiunile, reducându-se însă invoelile uzurare de către insbnţe judecătoreşti compuse din magistraţi inamovibili. Sistemul adoptat este redeşteptarea ideei nenorocite că stăpânirea e aşa de puternică, încât fixează preţul muncilor. Vă daţi seama pe ce baze se vor putsà da pe viitor luptele electorale şi politice, când partidele vor putea promite alegătorilor căderea dijmelor?

Ia loc de а face Islazuri comunale, eu aş fi cumpărat o cincime dia toate moşiile, pentru a o vinde In loturi la tirani, şi aş fi mers până Ia expropiere, printr'o revizuire a constituţiei. Ex-propierea nu are nimic antlconservâtor îatr'ânsa. la ce priveşte islazurile, m'aşl fi mulţumit cu măsurii» propuse de di Carp, cultivarea de plinte foragere, scutiţi de impozite, etc.

Doctrina dvoastră este să măriţi atotputernicia statului, nu avi ţi nici o încredere In jocul Ibs r al acţiunilor omeneşti. Noi credem In altă doc­trină, aceea a autonomiei omului, restrânsă nu­mai atunci când sunt îa joc interese generale şi imediate. Dacă ace&t drept sfânt, partidul liberal îl lasă să cadx din mâinile saie, se găsesc alte mâini ca să-i ridice, (apl. pe băncile minoriiăţei).

Şedinţa se suspenda.

Discursul dlui Tltu Frumaşanu. Nu eram ho-tărk să iau cuvâatul, dar s'a petrecut un feno­men Insolit: proiectul a fost prezentat de dl mi­nistru al dreptăţii, ca un fel de omagiu al drep­tăţii în aceasta ţară... Ca membru devotat al par­tidului liberai, eram dator să cercetez programul delà Iaşi. Ml se pare că prin activitatea noastră intraparlaraentară, am realizat toate dezideratele exprimate prin programul delà Iaşi relativ la che­stia ţărănească. De aceea nu mă aşteptam ca tocmai dl ministru si justiţiei să prezinte această lege care nu intră în cadrul activitate! sale.

Se mai simţea oare nevoie de această lege? Est î ea opera serioasă a unui guvern?

înainte de toate, argumentarea d lu i ministru de justiţie, In expunerea ei de motive, este in-

constituţională căci d sa amestecă numele şefu­lui statului In promisiunea ce s'a făcut prin ma­nifestul regal.

Legea nu va împiedecă de Ioc pe Mochi Fi­scher şi familia sa de a ţinea ori câte moşii în arendă. In schimb va ruina o întreagă clasă de arendaşi români, care prosperă In Muntenia şl căută, In mersul ei triumfal, ,sâ cucerească eco-nomiceşte şi Moldova.

La noi nu există >trusturic decât la zahir, Ia hârtie, etc. Dl ministru ai justiţiei vorbeşte de » cotropirea c Munteniei de către asociaţiile din Moldova atunci de ce n'a venit cu o lege care să Impedece cu totul străinilor arendările? Care e convenţia care să ne împedlce de a face o lege In acest senz? Imdedicim pe străini de a se stabili la sate de a deschide cârciumi, şi nu pu­tem opri arendăşia străină? E neadmisibil.

Loviţi In arendări; fără deosebire de naţiona­litate fără să vă întrebaţi cine sunt şi de unde vin aceşti arendaşi.

Enorma sporire a solului nostru cultivabil, şi a producţiunei noastre se datoreşte în mare parte arendaşilor. Trebue să fim mândri ; că având In vedere spiritul tineretului nostru, care să îndreaptă mai ales spre funcţiuni, s'au găsit oameni ini­moşi care să şi consacre activitatea agriculture!, arendaşiei.

DI raportor ne invoacă abseniteismul. Dar nu numai că proprietarii de pământ sunt absenteişti ci şi alţi oameni cari câştigă altfel banii. De alt­fel aceasta este o modă generală, în toată lumea nu numai ia noi.

Argumentul nu este îndestulător pentru a justi­fică acest atentat Ia libertatea convenţiunilor.

S'au luat toate măsurile pentru garantarea ce­lor slabi împotriva lăcomiei celor tar). Atunci de ce să mai lovim în clasa arendişească?

Legea aceasta place d-lul lorga, da rd - saa fos t declarat iresponsabil de şsful partidului! (Râsete). Eu nu pot admite o lege care e aprobată de dl lorga.

Vaţi întrebat dacă acţiunile noastre, scrisurile şl renta, nu se vor resimţi de efectele acestei legi ? Arendaşii nu se vor gândi decât cum să ne alunge delà putere, pentru a veni cei cari le vor promite formal că vor desfiinţa legea.

Avem o clasă puternică de arendaşi car* s'a ridicat prin propriile sale puteri. S i căutăm s'o întărim, şi să realizăm înfrăţirea tuturor. (Aplauze).

Şedinţa se ridică Ia orele 5.

în şedinţa de Mercuri au vorbit N. Fi-lipescu, contra legii, O. Panu, care a sus­ţinut legea, dupăcum a vorbit apoi dl Duca raportorul legii rostind o vorbire mare, pri­mită cu aplause des repetate de cameră.

Din sfrăiaifaft. Su l t anu l i n v i t â n d p e î m p ă r a t u l W i l h e l m .

Sultanul va inzistă mult pe lângă împăratul Wil­helm al II spre a veni ia Coastantinopol. Se crede că in împrejurările actuale suverauul Oermaniei nu va primi invitaţia Sultanului, Flota turcă Însărci­nată de я saluta părechea imperială pe coastele Epirulul va înmâna o scrisoare autografă din partea Padişahului.

* B u d g e t u l M a c e d o n i e i . Comisia financiară a

Macedoniei a sfârşit proiectul de budget pe anul nou turcesc 1324 şi care îatră in vigoare, legal, delà 1 Martie.

S'a prevăzut suma de 10,500.563 piaştri pentru şoselele şi podurile stricate şi 12,081.064 piaştri pentru noi cheltueli proiectate.

Toate damele se facideal de frumoase prin efectul bun al

C R E M E I І Я А І С О Е - Ш Е Й Ё . care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită.

F a c e s ă cl i « p a r a r o ş a ţ a f e ţ e i , pistruile, petele de ficat ştoate necurăţeaiile pielei.

Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o f a ţ ă , c u r a t a - , f r a g e d a , c a t i f e l a t a ş i f i n a ! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă faţa e grasă sau uscată.

S e c a p ă t ă n u m a i la î n s u ş i f a b r i c a n t u l :

K U D A R L A J O S ^ W S S ^ t

= 1 b o r c a n d o c r e m ă I d e a l 1 co r . P u d r a , I d e a l 1 c o r . S ă p u n I d e a l 7 0 fii.

Comandele prin postă se satisfac repede şi punctual. Preparatele medicale şi chemice au fost premiate in expoziţia hi-

gienică internaţională din 1879 ca medalia de aar, ca crăcea de metal franceză şi cu diploma de distincţie.

11 Aprilie n. 1908 » T R I B U N A « Pag. 5.

Se încaieră... Coaliţia este ca un vas hodorogit: abia

•se mai ţine împreună. De se desface un cerc, s'a isprăvit tot.

Şi se vede că sunt unii, căror nu le mai convine să stea împreună. Iată ce scrie a-decă »Magyarorszag« :

»A duce deputaţii independiştî pe principiile 67 iste, la sprijinirea unui guvern 67-ist, şi a seduce s i trădeze pe Kossuth şi principiile lui, asta, se înţelege, nu poate să succeadă In nici un chip. Balonul d'essay, slobozit ca probi, a rămas deci fără efect. Agentul cu capul sec tri­mis să lucreze a trebuit să se Întoarcă descurajat îndărăt, la mandatorii săic.

->M. Hirlap«, foaia lui Andráísy ia însă la răspundere pe cei delà organul kossuthist, zicând că asta, totuş nu se poate tolera că este neobişnuit ca nişte aliaţi să se bă nuiască în acest chip, ci poftească »Ma gyarorszag« şi vorbească clar şi pe faţă. spună : cine e agentul care vrea să seducă pe kossuthiştii nevinovaţi, cine l a încre dinţat cu această misiune?

In cercurile politice se aşteaptă cu inte res — urmarea!

} Sv

A R A D , 10 Április B 1908.

Rugăm p e to ţ i a b o n a ţ i i car i s u n t î n r e stanţă o r i n u şt a u r e î n n o i t î n c ă a b o n a ­mentul p e c u a r t a l u l Apr i l ie—Iul ie , s ă bi-nevoiască a plăti câ t ma i c u r â n d c e e a c e da torează p e n t r u p r i m i r e a z i a ru lu i n o s t r u .

— Redacţional. Cu ziua de azi dl Ioan N. iova încetează de a face parte din re­dacţia noastră, iar respunderea pentru ziar

o ia asupra şi provisor dl Sever Bocu.

— Fel ic i t a rea d lu i C o r i o l a n B r e d i c e a n u . Cetim In Drapelul : Locuitorii din comuna пеяа-ţeiscă Némettág au felicitat zilele trecute prin o cllduroasä adresă, pe deputatul naţional Corio­lan Brediceanu, din prilejul interpelării ce a ad­mit ministrului de interne in chestia limbei pro­tocolare a comunelor grnnane din părţile Timi-•sorli.

- In amintirea lui Ciprian Porum-iescu. La 6 Iunie se împlineşte un sfert de veac delà moartea celui mai celebru compozitor român Ciprian Porumbescu. Două oraşe româneşti, unde se iubeşte cân­tarea şi muzica românească, Sibiiul şi Lu-

şi-au adus aminte de acest prilej, pen-ra a putea aduce la data aceasta prinos ï recunoştinţă marelui nostru măiestru 'orumbescu. In Sibiia, Reuniunea română

de cântări va aranja un festival, cu care ocazie dl profesor de muzică Timotei Po-юѵісі va rosti o conferinţa despre regre-atu! compozitor. In Lugoj, se va oficia un erastas, iar după parastas se va ţinea un natineu în pavilonul hotelului Concordia, (euniunea de cântări a votat apoi suma de

cor. pentru monumentul marelui com-lozitor ce se va ridica în Stupea (Buco-ina) şi a hotărît deodată să se adreseze tuturor Reuniunilor surori din Bănat ca să serbeze şi ele aceasta dată memorabilă,

Înregistrând cu bucurie aceste veşti ne ntrebăm totuşi, este Ciprian Porumbescu numai al Sibiiului şi al Bănatului ? Românii

celalte părţi, nu cred că au o datorie de împlinit faţa de amintirea nemuritorului Porumbescu? Ce fac celelalte centre româ­

neşti ? Şi întâiu de toate Aradul, în care necesităţile culturale n'au fost în stare să creeze măcar o Reuniune de cântări iar de­spre activitatea Asociaţiunii aradane nu se aude decât din Paşti în Crăciun ? S'auzim !

— D e p u t a t s i n o d a l )n cercul Zgribeştllor (dieceza Caransebeşului) devenit vacant prin moartea lui Dr. Pompeiu Marcu, a fost ales dl Dr. Dimitrle Fiorescu, primnotsr orăşenesc In Lugoj.

— M o a r t e a fos tu lu i c o m a n d a n t d e c o r p d in B u d a p e s t a . Fostul comandant de corp din Budapesta genemlul Rudolf Lobkowitz a murit ieri în Viena, în vârstă de 68 ani.

Generalul s'a bucurat de o deosebită favoare a Majestăţii Sale, un motiv pentru care n'a prea fost simpatizat de neamul lui Báaffy, cel dinastic şi loial.

— D e m o n s t r a ţ i e c o n t r a d lu i C. Burd ia -In noaptea de Luni spre Marţi — scrie > Dra­pelul* — făptuitori necunoscuţi au spari fere­strele deia locuinţa dlui Burdia. Acasă era nu­mai doamn». S'au găsit dimineaţa in camerele cu ftîrestrlle sparte, petri mai mari decât pumnul. S'a pornit cercetare.

S e d u c î n America . Ia presa maghiară e jale mare: acum, cu ocazia recrutărilor, s'a constatat în comitatul Somogy, de unde se recrutau cei mai viteji husari, că delà asentare au lipsit o mulţime de unguri. Ministerul a însărcinat pe vicişpanul Kacs-kovics Lajos să facă anchetă. S'a aflat că vitejii descedenţi ai lui Árpád sunt duşi în — America.

— Biser ică r o m â n e a s c ă d i n Ardea l vân ­d u t ă . Sub acest titlu ziarele ungureşti adtsc ur­mătoarea stire: Ionel Brătianu, ministru de in­terne &1 României, care a calatorii anul trecut prin Ardeal, a trecut şi prin comuna Albac din comitatul Turda-Arieş, unde din însărcinarea gu-vernuiui român a cumpîrat biserica romanească de acolo in preţ de 600 coroane. Intr'adevăr Ы-serici erà un Ioc de pelerinaj pentru românii din Ardeal şt-i vestită prin aceea, că in această bise­rică a cetit Avram Iancu ia uniformă de general austriac proclamaţia împăratului. Biserica a fost deja transportaţi Ia gara din Turda, de unde însă numai unele părţi au putut fi expediate, deoarece nu erau destule vagoane. Biserica va fi dusă în România şl acolo se va reclădi din nou.

Un alt ziar spune că căzui a fost adus Ia cu­noştinţa ministrului de interne Andrássy care n'a hotărît încă în chestie.

Nu cumva va hotărî s i declare războiu Româ­niei ?

— O m i c ă s ta t i s t ică , ieri s'a isprăvit obstruc­ţia din cameră şi s'a votat botniţa pe seama de­putaţilor naţionalişti. Un ziar unguresc face din scest prilej o mică statistică. Discuţia revizuirii regulamentului s'a început In 21 Februarie şi a ţinut până in 9 Aprilie 1608. Proiectul s'a dis­cutat ia 36 de şedinţe s'au rostit 109 discursuri. Pentru m vorbit 10 deputaţi, contra 96. Dintre discursurile rostite contra 52 su fost ale depu­taţilor rmghiari, 42 ale deputaţilor naţionalişti, iar două ale croaţilor. In şedinţa de ieri deputaţii au terminat şi dezbaterea pe articole şi astfel azi va începe vacanţa de sărbători.

— C a r n e g i e în lupta contra tuber­cu loze i . Din Berlin se telegrafiază, că An­drei Carnegie, cunoscutul milionar ameri­can în scopuri de binefacere, a înştiinţat oficial pe ministrul de culte al Prusiei, că va contribui ca jumătate milion de mărci, la fundaţiunea Koch, institutul care luptă contra tuberculozei.

— î n v ă ţ ă t o r h a r n i c . N i se scrie: La 25 Martie V. Dl învăţător Ioan Ianclu din Almaş a ţinut la orele d. a. o instructivă prelegere popo­rului deapre alcoholism. La aceia prelegere a luat parte mulţime de popor, cu care ocasiune sa arătat mici sala de învăţământ neîncăpând poporui, ci a stat şl afară în coridor şl a ascul­tai cu rmre plăcere prelegerea până ia fine. Po­

porul şi-a esprlmat muiţămita sa domnului pre legător.

— N e n o r o c i r e î n t r ' u n t e a t r u . In teatrul Empire, care se află într'o parte externă a oraşu­lui Londra, a căzut o femeie din loji şi s'a ră­nit greu. Publicul a fost cuprins de o panici mare şi a început să fugă afari. Nefericita fe­meie a fost transportată la spital, In stare dispe­r a t ! Alte două dame pe capul cărora a căzut, de asemenea au rămas rănite.

— C u m a r d o r i T o l s t o i s ă fie s e r b ă t o r i L La 7 Februarie, în Charcow, a fost condamnat Ia şease luni închisoare un anume Bodlanski pen­tru faptul de a fi răspândit cărţile lui Tolstoi. Fiul lui A M. Bodlanski l-« scris autorului Anei Carenine în o scrisoare, care-i spunea: cel mai bun mijloc de a se serba munca dumltale ar fl să te inchidi pe dta însuţi. La aceasta Tolstoi a răspuns prin următoarea scrisoare.

>Dragă Alexandre Mihailovlcil Am cetit scri­soarea dtale, In care exprimi aşa de frumos şi aşa de unic felul cel mai bun de a se serbători jubileul meu condamnându-mi şi pe mine pentru operile pe care le-am scris, pentru a căror răs­pândire ai fost dta şl alţii arestaţi in atâtea rân­duri.

Intr'adevăr nimic nu mi-ar fi dat atâta mulţă-mire şi bucurie, cât mi-ar fi pricinuit arestarea mea, aruncarea mea într'o închisoare murdară, rece şi pustie. Dta ai exprimat ceeace eu am do­rit de atâtea ori. In ultimul timp m'am simţit aşa de bine, aşa de fericit, îacât mă întrebam, dese-ori, ca aşi putea să mai doresc? Şl nu puteam găsi nimic. Acum nu mă pot reţine s i nu mă gândesc şi să nu doresc aceea ce dta propui nu ca o glumă dar foarte serios : condamnarea mea. Ia chipul acesta aş putea să împac pe toţi acei, pe cari cărţile m«le şf răspândirea lor îi revoltă şf-î supără, iar pe de altă parte mi-ar da ocazie înainte de a murî s i am cea mai mare bucurie şi mulţumire să scap de iubileul care mi se pre­găteşte.

»Iţl strâng mâna prieteneşte. Leon Tolstoi.

— Câţi s u n t fă ră d e luc ru în N e w Y o r k . Nici mai mult nici mai puţin de 500.000 dintre cari douăsute de mii membrii ы diferite uniuni de muncitori. Iar dacă să iau in considerare şi acele, cari iucră numai 2—3 zile pe săptămână, atunci numărul se urcă la cifra de 700 de mii.

— Fami l i a D u s e . Copilăria Eleonore! Duse, s'a scurs în mizerie: Acei ce cunosc trecutul eL zic că a fost o copilă, > num al oase şi pielec şi de oarece era şi sărăcăcios îmbrăcată, făcea o impresie detestabi'ă.

La 14 ani şi a pierdut mama şi deoarece tatăl el era un mic actoraş, Eleonóra II întovărăşea pretutindeni ca un copil de ţgani. însuşi Duse, tatăl, făcea parte d nlr 'o familie «ie artişti — fi-glis dei' arte, cum zic italienii. Chiar şi bunicul ei, Luigi Duse, un fiu al orăşelului de pescari, Chioggis, a stăoânt pe scenă cu multă măestrie dialectul lui Ooidini. Cu admiratorii săi, Luigi Duse sta pe un picior de prietenie atât de ori­ginală, încât intre acte, venea deghizat In public şi-şl ataca amicii cu împrumuturi de bani. Şi fra­tele lui Luigi, anume Federico, era actor, Luigi Duse, a pus bazde unui adevărat stat major de actori prin căsnicia sa. Unul din cei patru fi al săi, Alexandru a fost tată'/ celebrităţei de azi : Eleonóra Duse. Alexandro n'a dus-o atât de de­parte în artă ca tatăl său Luigi.

Eleonóra a apărut tânără de tot pe scândurile teatrului. Tatii ei, dimpreună cu restul rudelor, a creat în Orăşelul Chioggie un fel de teatru ai fa­miliei Duse, în care Eleonóra a apărut pentru prima oară Ia etatea de 4 ani.

La vârsta de 14 ani, Eleonóra a'a distins prin modul ei inteligent de a recita : plăcu mult deşi avea expresia unei adormite şi plictisite de vieaţi.

»Ochiul ei, zice biograful Rosi, era deseori pier­dut ia depărtare, şi se părea că sufletul ei rătă­ceşte la zări necunoscute*.

In prima epocă a desvoltărei el dramatice, a fost temperamentul convulsiv al Eleonore! cu cu care a captivat pe toţi, Ochii ei aveau o pri­vire de groază; obrajii ii se colorau roşii şi de­veneau iarăşi palizi cu o repeziciune uimitoare. O tremurătură Ii agita nările şi buzele, şi fiecare fibră a flgurei era în mişcare. Şi la acest cap expresiv, se întovărăşea şi mişcarea agitată a

Pag. 6 » T R I B U N A c 11 Aprilie n. 1908

braţelor, a mânelor, a degetelor şi a sinului. Ni­meni nu putea să redea cu atâta măestrle tempe­ramentul unei h'sterice.

S'a reproşat de multe ori artistei că ea redă mai b i » e : mânia dispreţul, ura, gdozia, moartea — decât accentele delicate şi resemnate necesare pentru convingere, sinceritate şi durere.

Oama întreagă a suferinţelor omeneşti nu erau pe atunci îndestul de bine cunoscute ar­tistei. » Cum Ie stăpâneşte, Eleona Duse astăzi, o cu­nosc toţi acei ce o admiră.

— Un n o u d a r a l mi l i a rda ru lu i C a r n e ­g i e . Din New-York se anunţi, că miliardarul Carnegie a donat 25 milioane de franci pentru fondul de pensi al profesorilor de aci. Până acuma Carnegie э donat 750 de milioane pen­tru scopuri cuiturale in New York.

— Fat* fragedă si mfina albă este de cea mai mar» importanţa pentru frumseţea femeilor. Astăzi fiecare damă foloseşte numai cremă Marta şi săpun Marta, fiindcă nu­mai aceste s'au adeverit ca adevărat bune în contra pi­struilor, petelor de ficat, coşuri, mitteseri, roşeaţa mâniloi Dă feţii şi manilor frăgezime şi coloare albă ca zăpada preţul unui borcan cremă Marta costă 1 cor. o bucată să pun 70 fii. Se poate comanda la singurul preparator: T ó -nay Imre şi W a c h s m a n n Jenő, droguerie şi parfume­rie in Szabadka.

U l t i m a ş e d i n ţ ă . — Şedinţa delà 10 Aprilie a Dietei. —

— Prin telefon. —

Prezidează Návay. Şedinţa se deschide la orele 12.

Primminlstrul dă secretarului Hammers­berg spre citire decretul de închidere a se-siunei şi convocarea în nouă sesiune a dietei pe ziua de 29 April?, a cărei ordine de zi se stabileşte dupăcum urmează : ce­tirea din nou a rescriptului regal şi alege­rea biurolui.

— Prin telefon. —

Aerenthal. Budapesta, 10 Aprilie. Pe astă seară este aşteptat aici ministrul de externe comun. întreaga presă din capitală atribue o mare însemnătate poiitică venirei aici a baronului Aerenthal. Venirea aceasta se pune adică în legătură cu afacerile mili­tare. Ministrul comun de externe şi cel de războiu s'au îndatorat faţă de delegaţia austriacă să vină în Maiu cu proiectul mărirei soldei ofiţerilor. Kossuthiştii nu se învoiesc însă ta asta. E vorba ca acum să se facă înţelegere între cele două deiega-ţiuni.

Inămolirea unui vapor. Berlin, 10 Aprilie. Marele vapor Hohenzolîern al Lloy-dului german de Nord s'a înămolit lângă insula Sardinia.

O noapte teribilă a Lisabonei. Li­sabona, 10 Aprilie. Marţi noaptea locuitorii din suburbii crezând că va fi o răscoala, au venit în centrul oraşului şi acolo au în­ceput să spargă şi să jăfuiască.

Ei au dat signalul prin şuierături puter­nice, ca să atace prăvăliile cu obiecte şi juvaere scumpe. Miliţia a ocupat străzile, unde erau prăvăliile cele mai bogate în obiecte scumpe şi prinzând pe hoţii cari erau înarmaţi cu revolvere, i a dus la tem­niţă. Turburările au ţinut până dimineaţa la 4 ore. Toate temniţele sunt pline de

hoţi. Partidul republican pretinde cercetări severe şi susţtne că mahalagiilor guvernul le a dat mână liberă, cu scopul ca să com­promită partidul republican.

Mai mulţi conducători ai partidului repu­blican au anunţat în numele direcţiunii par­tidului, că partidul stă departe de întâmplă­rile recente şi că turburările le au pus la cale agitatorii reacţionari. Membrii parti­dului protestează încontra bănuirii aderen­ţilor lui Franco, că republicanii ar fi căutat ca să conturbe ordinea publică.

Еттжіш. Adunarea generală a institutului de

credit şi economii »Chiorana«. Şomcatamare, 7 Aprilie.

Fostul district al Chiorului totdeauna a avut un rol însemnat în viaţa neamului nostru rorrâ nesc. Este de obşte cunoscut şi cu date istorice dovedit că In timpurile trecute, înainte de anul 1848 când numsi puţini dintre români* cei de viţă nobilă (nemeşii) puteau să ocupe funcţiuni p jblice in patria noastră, nobilul »Distr. cetăţei de peatrăc a dat din sinul său neamului romă nesc osmeni mari pe toate termele virţi publice. Din acest district şi au tras originea mitropolitul Vancea, mitropolitul Şuiuţ, Bran de Lemény), epis­copii Ioan Bob şi Mihail Pavel, Sigismund Pop de Şomcutamare cel dintâiu căpitan suprem ro mân ai Chiorului în anui 1861 şi mulţi alţi băr­baţi vrednici ai naţiune! noastre române. Chiar primul nostru ziarist George Barlţiu cu ocuziu-nea participării la adunarea gen. a »AstreU ţinută in Şomcuta mare Îs anul 1869 în prezenţa publi­cului ales şi spre fala noastră a recunoscut şi mârtuiisit că familia dânsului tşi trage obârşia din nobilul district ai Chiorului, ce ace a spus o cu oareşcare mândrie.

Urmând era constituţională, românii chioreni au început a se mişcă mai liber, făcându şi ilu-ziuni că din fosta capitală a Chiorului, adecă din Şomcuta mare să facă un focular pentru răspân­direa culturii roma:ieşti, punând baza unei fun d»ţ:uni din care să se înfiinţeze şi susţină un gimnaziu române:c şi o şcoală superioară pentru creşkrea fetiţilor. Cc idealuri sublimei Ce scop sfânt!

Chiori i , un ţinut de peste 50 comun?, din cari doi-ă surat cu locuitorii unguri şi dcuă cu ro­mâni tnguri, iar celelalte toate cu rät româneşti, — erà cu dreptul sà şi alba acele institute cul­turale româneşti.

Insă prin nimicirea autonomiei şi desfiinţarea fostului district al cetăţei de piatră, sperar ţfîe mult promiţătoare ale românilor chioreni incă sau prefăcut în nimica şî aşa treptat şi pe încetul a început a-necutropi invaziunea străinilor, cari au acaparat toate industriile, comerciui şi întreprin­derile rentabile ; ba au fondat şi două institute de bani, una evreo-maghiară, cealaltă curat evreaseâ ca astfel în toată frivinţa să domnească peste locuitorii băştinaşi si acestui district.

Românii bine simţitori şi devotaţi al neamului nostru, văzând că pe terenul economic încă sun­tem ameninţaţi de síráini, câţiva fruntaşi mai de inimă In frunte cu dl Nici iau NU van şi au pus puterile iaiolaltä şi au înfiinţai acum 7 ani insti­tutul de credit şi economii sub numde >Chio ranaf fiind ajt:taţi în această întreprindere de mulţi români însufleţiţi din alte ţinuturi, d ntre cari amintesc pe domnii George Pop de Bă seşti venerabilul preşedinte al partidului naţional; Pastenie Costra dir. Albine! ; Andrei Cosma dir. Silvaniei ş. a.

Institutul »Chiorana« în zilele Irecute şl-a ţi­nut adunarea g.:ner?.!ä aici in Şomcuta-mare, sub prezidiul neobositului şi ilustrului nostru bărbat dl George Pop de Băseşti.

In această adunare genera ă s'a cetit bilanţul încheiat cu finea anului 1907 cu un profit curat de 20.492 cor. 78 ii)., care s'a împărţit in modul următor :

a) Acţionarilor s'a dat de fiecare a^ţle cor. 7, b) Pentru fondul de rezervă 9210 cor. c) Fondului de penziuni 2774 63 cor. al func­

ţionarilor. d) Fondului de binefaceri şi cultural 150815

coroane. Conststându se frumosul progres ce l-a făcui

acest institut In scurt timp de 7 ani sub înţe leapta conducere de până acum a dir. exec. dl Nicolau Nilvan şi a celorlalţi membri ai direcţiu­ne! şi funcţionarii institutului, s'a decis, cs ridi­carea capitalului social deia 100.000 cor. la 200.000 hotirîtă incă îa anul trecut a fost amânaţi fo executare din cauzt crizei de bani care a graşii îa general, — acum tâ s« efectuiasca.

Ca acţionar al acestui institut, cu inima plini de bucurie am aflat cu csie a informa On. publii despre demersul afacerilor »Chioranei« care m face a spera mult delà dânsa.

Moşul acţionar. *

8 a r s a d « măr fu r i şl efecte d in Budapesti Sadapeste, 10 Aprilie ІШ

ігчскйгчйА t.*. i ояк I Cria r-» Apr. 1908 (100 Ы%.) 22 5 4 - 2 2 56 SeearE s»í Ap», 1956 19 60 Oră* pui Apr. 2430 --14-32 Оаяигде pt Mai ІШ 12 7 6 - 5 2 78

Örátt pt Apr. SecftfS se Apr. 0 * i * •şt Apr. СЙСИГИЯ pe Maia ivC8

Preţui cerealelor după Í Qriu

de Ti s» — — — •--Din comitatul Albei -De Pesta— — -Bănăţenesc — — - -De Badea ~~ -Săcarâ — Orzul de nutreţ, сѵаШггем I

* de cvxiita tea П — Ovi* * •> ' —

i. • » H - -C u c u r u z vachiu

* s a u

22 40 -5-2 42 19 50 - 1 9 52 24 30 14-32 12 68 - 1 2 7 0

C0 klg. a fee ? următori}

21 K. 21 > 21 .

21 » 20 » 23 » 12 ï 15 » 14 » — » 12 i«

50 80 - 2 2 20--22 3 0 - 2 2 40—22 0 5 - £ 0 30—13 90—Í3 40 —\ 5 7 0 - 1 4

23 K. 20 fi: 70 > 80 j 50 : 65 ; 15 50 > 20 t 60 90

85- - Í2 » 95

Casă de închiriat. In fruntaşa comună Şiştaroveţ sub nru! 12

se află la lecui cei mai potrivit o casă toarte aco modată pentru prăvăli* şl cârciumă — de închirin Сошипа e curat românească cu preste 300 ш mere de (.ase şi centru a mai multor comun cari gravitează spre ea.

In întreaga cumudă de prezent e numai o sin gură prăvălie şi cârciumă.

Tot ecoio se >flâ de vânzare fân, calitate buni proprietatea subscrisului.

Doritori! de a închiria să se adreseze dlui It Han Barzu înv. proprietarul casei — în Gtfravc u. p. Acsucza (Arad-m.)

Foşfa Adtalnlsfratltl. C. Ghilezan. Am primit 6 cor. ca abonaraerf

e I Quart. 1908.

Redactor responsabil provizor Seve r Bocu, Editor proprietar G e o r g e Nlch in .

Dacă târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ca la comandă să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri.

Nr. 73. — 1908 „ T R I B U N A " Pag. 7

Prăvălie de export „ M e r e u r" Cea mai bună'şi mai tare coasă

din lame e totuşi celebra

Coasa „T R A N S VA L " şi numai aceea e veritabilă pe care e marca celor trei condu­cători ai Burilor.

Sä nu negligeze nimeni dar să o comande această coasă delà singurul neguţător

Grauer Mihály Mercur Kiviteli Áruház — K ő b á n y a

ûhegy utca 9 sz.

Preţurile acestor coase celebre sunt:

EZEY DEZSO, ORADEA-MÁBE, str. Szent János nr. 320

ciasormiear de turnări.

De 8 pumni De 8V2 „ De 11 „ De 12 „

fl. 15 cr. 40 „ 60 „ 80 „ se dă După fiecare 10 bucăţi

una rabat la 20, de bucăţi 2 coase gratuit şi două tablouri frumoase de ràsboi, deja la 5 bucăţi plă­tesc eu porto.

Economiseşte multă

oboseală , l imp şi l emne fiecare ménagera care spală rufele cu

p r a v n l d e s ă p u n i. I

L

Am onoare a a t rage atenţiunea on. publio asâpra ateli­erului meu de ciasornice de turnuri unde se fabrică cia-sornice excelente al căror meohauism a fojt pre.-nlit la mai multe expoziţii , cu roatele principale făsute din m e t a l roşu, cu fuse separate mobile, cari înlesnesc t r a g e r e a ciasornicului şi sârma care ţine greutăţile ѳ din fer ţin-cnit provăzut cu suluri de fer şl ca şuruburi cari refu­lează pendula. Mă angajez a araugea ciasorniee de t u r n gata , pe Bngă garanţ ie şi rasponzabili tate, despre mer ­gerea exată a ciasornloelor garantez.

= - p e n t r u s p ă l a t arătat de mine, şi rufele se fac curate şi albe ca zăpada. La fiecare pachet e adăugat şi un

prospect. Preţul unui pachet 24 fileri şi 12 fileri.

Se găseşte la

Stefan Knezevits, Temesvár Fabrik, Hauptgasse 25. „Zur Salzmühle.

IZ pe on. public că mi-atn matat mă-1 celăria pe Szabadság-tér îa edificiul

teatrului vechia nade, vind carne proaspătă de porc cu 68 cr. Untură curată ca 68 cr., slănina, cu 68 cr., şanca afumată cu 90 cr. înainte 80 cr . cotlete 90, coaste 72, picioarele cu 60, matele cu cele mai favorabile preturi de zi. Mato şt săp un de uscat de casă, varză acră, napi crastîveţi şi plpărci se pot căpăta în măcelăria lui G a r a y Ká ro ly , în Arad pe Szabadságtér.'

Maşini de cusut, biciclete, motoare, maşini de scris, maşini agricole şi gramofoane, la

se pot procura cu plătire în rate F A L K I M R E

N N Mare atelier mechanic de reparaturi. Montare de sonerii electrice şi reparare. Atelier de reparat maşini de scris şi decusut, biciclete şi motoară Cu stimă : A n d r e 1 F a i k, K o l o z s v á r , Szécheny i - t é r n r . 3 9 . şi 'n s t r . D e á k F e r e n c z nr. 30,

Pu ţu r i moderate !

\ HOTELÜL CEL MAI SPLENDID ARANJAT, RESTAURANT П Ц g CAFENEA. — In centrul oraşului. ţgg

Hözpottf i 5zât!oilâ—jisîd Central ~ ARAD Telefon 891. Telefon 891.

LOCUL DE STAT A TRANVA1ÜLUI. Iluminare electrică, telefon, bai, cafenea, grădina, mâncări fran­

ceze şi ungureşti. Comande pentru prânzuri san cercuri familiare, sau pentru nunţi se fac în modul cel mai prompt; afarà de aceia saieturi acomo-date pentru diferite societăţi sunt la disposiţie în toată vremea, «ÉÉj

feALA DE BAL. g Cele mai escelente vinuri de podgorie, Rajna şi Bordeaux. — 22

Tot felul de şampanie din {ară şi străinătate. W Sprijinul on. publie îl cere cu toată stima Ж

fanai János, hotelier. Щ Serviciu esceient!

G e r g e l y I s t v á n , măsar de edificiu şi mobile de artă.

, Fabrică ea desenur i pa ten ta te . ,*»

Kolozsvár, str. Monostor nr 72 Se recomandă publicului din loc şi

provincie : primeşte montarea edificelor a odăilor şi bucătării lor, precum şi ca­fenele, biurouri, şi prăvălii mai departe locrează portale după desenul dat sau

) àdesenul propriu delà cele mai sim­ple până la cele mai complicate cu prêt favorabil şi esecutate cn punctualitate.

L u c r u l Ъ и п jş i f i - i i i x i o s i i n o s c u m p

B ă n c i de şcoa lă

P de diferite sisteme, mai ales se reco­mandă cele solide şi ieftine, bănci de şcoală cu două lo­curi de şezut Patent Pfarer I . Konnerth acestea au un pult tare, distanţă mini­mală, călimar de cerneală portativ, şi un sistem simplu de întors banca, prin ce e uşor de a se curaţi şcoala şi se pot comanda în şapte mă­rimi. Modele se trimit la dorinţă. Bănci de probă «unt în atelierul de măsar al lai

Nagyszeben, Elisabetgasse 53. Wilhelm Connerth.

Masă de desen patentat ä atăt pentru şcoli cât şi pent ru scopuri particulare, potrivit pentru огі-сѳ formaţiune cor-polară. — Primesc araujarea biseric-Ior, a ş ţoalelor şi a locuinţelor, a cafenelelor biu-rourilor etc. dapă modele date sau dapă desene proprii delà cea mai simplă executare până la cea mai complicată.

Pompe de fântâni artezice şi artificiale ca presiune înaltă şi mică, ea toate

sistemele. Aranjarea de părţi constituante de pompe, motoare de îmblătit, de mori şi agricole. Repararea basinelor de

apă şi a pompelor.

J e s z e n o v i t s Miklós atelierul de pompe şi maşini de fabrici,

turnătorie. S z a b a d k a , rég i S z é n a t é r e n .

Sertim cu plăcere planuri ;i tabloul cbelteelilor.

î

Pag. 8. » T R I B U N A c Nr. 73. — 1908.

M I C H A I L M A N C H E N vărsătoriu de cam p a n e (clopote)

de const ruc ţ ia c e a m a i n o u ă cu sul suci tor în S i g h i ş o a r a (Schässburg-Segesvar)

:: :: P I A Ţ A DES N R , 1 6 8 . :: ::

C Á J É J W І J l J f '

- "

Firm» aceasta există delà anul 1822 şi sä bucură de un renume bun; să recomanda deci tuturor comunelor bisericeşti pentru

EL l i f e r a ş i r e p a r a c l o p o t e de toată măr imea cu coroane de stejar ori fer l ega t ; face şi scaune de clopote din fer bătut pent iu unul sau mai multe clopote cu pre ţs r i le cele m a i convenabile. Crmandele să efectuesc şi în depărtare. Clopote mai mici sunt totdenuna gata. — — — Solvirea p re ţu lu i să pr imeşte şi în r a t e .

J o a n P . P o p i d a n , măsar de edificii, mobile şi billiarde în Sibiiu.

Se recomandă în atenţiunea onor. public din loc şi din provincie. Face tot felul de edificii şi mobile de şcolă, prăvăli şi biurouri, montează cafenele şi restaurante.

Mai ales atrag atenţia on. proprietari de cafenele ş şi restaurante asupra ate­lierului meu de biliarde, unde le săvârşesc pe lângă preţurile cele mai moderate şi garanţie.

oroloage, fvikeri, oche­lari, lanţuri de oroloage din aur, argint şi nichel pentru strapaţe.

Atelier mare de reparat ciasornice în mod favorabil şi punctual, lucrările trimise din pro­

vincie se săvârşesc punctual şi repede.

S I B I I U , s t r . C i s n u d i e i I 4 r . 1 6 .

Gr6sz Jiagy ferencz, farma­cist, »»: DEBRECZEN, Şas~u. 8, l ^ Ä ^ I

Recomandă medicamente speciale preparate.

N u m a i e x i s t a reuraf i , !

Cine voieşte să scape de orice soi de r e u m A şi de tot felul de dureri externe să cumpere o sticlă mare din renumitul B a l z a m R e g e s c (Király Balzsam) al cărui efect vindecător recunoscut

гНа/tfaságl 8aju*)rpes^,l

de medici. 1 sticlă mare 2 - 6 S cor. cu îndrumare. 3 sticle mari 6 - 6 S cor. cu îndrumare, porto franco cu rambursa. Patentat, în nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai eficace medica­ment. Numai e x i s t ă reuni» I

Védjegy.

MUSTAŢA E FRUMOASĂ dacă întrebuinţezi

POMĂDA HÄJDÜSÄG cea mai bună pentru creşterea şi potrivirea musteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. E f e c ­t u l se v e d e ., o a r t e i u t e şi cu s i g u r a n ţ ă . Scutit prin lege. Un borcan . 5 0 fil. Prin posiă se trimit numai 3 borcane cu

Cor. Cu rambursa gratuit.

- - - M E D I C A M E N T - - - -P E N T R U V O P S I R E A P A R U L U I în culori blond, brunet sau negru. Efect la moment. O singură vopsire e de ajuus, ca părul sau musta­ţa o 1 u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înă­spreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce culoare 4 cor.

ШЕШШШШВЯШ Щ

Materia de zidii a l v e a c u l u i a l X X - l e a .

Nisipul de ciment, pietrii de ciment, fărmituri de ţigle de ciment, ciripă, piatră, nisip şi pietruliţe

z a c c a u n c a p i t a l m o r t în multe părţi, deşi cu ajutorul unor maşini simple se pot transforma în

B A N I G A T A ! Cereţi gratis şi franco un prospect şi modeluri, ţigle, baloturi şi ciripă de casă şi se trimite franco 20 de kilograme din materia crudă (nisip sau pietricele) pentru fabricare de probă, fără spese.

Cheltuiala Ia 1000 buc. cărămizi este 20 cor. „ „ 1000 „ ciripe preg. „ 42 „

un balot de cărămizi 17

Se caută re- B Ű S C M t Z М О Г , К О І Ш О П ] . prezentaţii Strube Henrik, Weida.

Primul reprezentant al fabricei.

TIPOGRAFIA GEORGE NICHIN, — ARAD.