Anul al XCV-lea Nr. i2. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 11 Februarie 1932

Jiul!

»eu

3 ţ IEI 1I11I1E||la SIDICTM ŞI ăOMIMSTBIţTAI — PIAŢA LIBEETAŢE1 BRAŞOV, -

TELEFON 228 Abonament anual 860 tel.Pentru «trelnătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif.

iesí

Fondată !a 1838 de George BanţiuApare de trei ori pe s&ptâmânâ n . ? fl,C1.0Sul d‘Iui IorSa scrie an articol cu titlul: ”Paduchu exanihematici în economia naţională“.

Avem totuşi ceva pe urma tehnicienilor ritmu- lui nou

D E Z A R M A R E AOlt I.

'fot Precedată de lucrările unei Ii comisii pregătitoare, care şi-a fle începui activitatea încă din Maiu « 1926, conferinţa de dezarmare,

cu toată situajia politică inter ne naţiondlă nefavorabilă, s’a des- iffchis în 2 Febr. la Geneva după Iţite fusese, din cauza aceloraşi imt turburi dispozijii mondiale, amâ- e i netă de 3 ori.arii Problema dezarmării — con- •»pr di}îe prealabilă peniru asigura- Alirea păcii şi înlăturării războaielor rii!d'n lume — a fost, după ma- idljrele războiu, preocuparea de ^căpetenie a conducătorilor po­

liţei ai popoarelor, conştienţi că o repetare, în proporţii de-

lţ^'uur sporite, a măcelului isbuc- îl *nit îrr l l 914, ar aduce deastă- ilridată ruina întregei lumi. Cele 1^3 milioane de vieji răpite, în

pjjnă vigoare, umanilăjii, cele ; 25 milioane de răniţi ca şi

:heliuelile cifrate la astrono- nica sumă de 60.000 de mi* iarde lei, au fost un sinistru .memento“ în conştiinţa tuturor

|| icelora care poartă o răspun­dere peniru viitorul popoarelor

Iar, «mii.ia ' L)e n’ar fi acea dispoziţie a ţ intei noastre, fără de care viaja îl: r fi cu neputinţă de continuat, !O0 ;e a uita cele mai tragice în- id implări ivite în desfăşurarea

ixisten{ei, dacă mizeria, durerile,. , roaza şi opresiunea legate de jiu, »sboiu, ar fi iuiuror şi în tot m omentul prezente, desigur că ilen£z.armarea în forma ei cea

,j ai radicală — desfiinţarea sis- mului armatelor permanente - aşa cum o cere un manifest

Uw întregei intelectualităţi ceho- ° vac5 ’ 8r f* un imperativ a irui întocmai împlinire ar fi saşi roslul anunţatei conferenfe.

ra t Din nefericire însă, sufleiul llioinenesc are atâtea fafete, în-

tide în el atâtea contraste de mini şi umbră, mulţimile sunt

~ at de puţin apte, în anumite Dlbmente, să asculte glasul ra-

inei şi să urmeze calea inte­n s e lo r lor superioare, în cât

găsim astăzi, după 13 ani la încheerea unui răsboiu ni-

iua citor, grupaji în jurul acelo*1 V.Ş‘ lozinci vrăşmaşe, împăr}i{i »Pţ> aceleaşi tabere răsboinice şi

}mat* de acelaş duh al pasi- ioii dor meşteşugit deslânjuite.: Kostul conferenjei dela Ge- l*e l a’ a§a cum a spus-o preşe- 1 ci în discursul de des-jobdere, este de aceia mai mo­ri st; ea nu-şi propune să re- ui- ve problema dezarmării, ci

nai să creeze o înţelegere în i luvinţa celor mai potrivite mij- . i ce care tind ta dezarmare şi

obţină un legământ solemn itru respectarea lor.

Oit^vând ca îndreptar enromul lOf erial documentar strâns de

lisia pregătitoare a confe­r i de dezarmare, diseuţiile

« vor concentra în jurul a 3 stiuni, în care aspectul po-

predomină — după cum f < vedea — pe cel technic: ‘ Egalizarea armamentelor şi

ta8ea- 2 Organizarea securi- (siguranţei), chestiune strâns

de Mihail Sotiriu .

legală de revizuirea tratatelor şi a problemei armamentului ae­rian şi 3. Limitarea cheltuelilor militare.

1. E galizarea armam entelor ş i paritatea.

Acest punct de vedere este susţinut de grupul statelor în­vinse, în frunte cu Germania, căruia i-s’a alăturat Anglia şi Italia. Prin tratatul de la Ver- sailles, Germania şi celelalte state foste aliate eî, sunt puse, din punct de vedere al înarmă­rilor, sub un regim special, care le lasă într’o stare de evidentă inferioritate fajă de celelalte state europene. Fiind admisă în 1926 — pe picior de egalitate — în Societatea Naţiunilor, ea nu putea susţine în faţa confe­renjei decât următoarea teză : Germania nu poate avea numai rolul unui spectator în proble­ma desarmării altor state. Ros­tul acestei conferenţe trebue să fie : a) Sau reducerea înar­mărilor tuturora la nivelul Ger­maniei sau b) ridicarea îngră­dirilor puse ei prin trataiul de pace, în ceea ce priveşte înar­marea. O altă procedură ar în­semna o flagranlă călcare a principiului egalităţii, drepturilor şi suveranităţii popoarelor. In plus Germania susţine că des- armarea ei nu e decât un act preliminar, că tratatul dela Ver- sailles conslitue în preambulul părţii V. ca şi în articolul 8 din pactul S. Naţiunilor un angaja­ment solemn pentru toţi sem­natarii săi de a urmări o iden­tică reducere şi limitare a ar­mamentelor.

Iată textul art. 8 : „Toate sta­tele sunt îndatorate deze la reducerea

în interesul păcii generale, la un minimum compatibil cu si­guranţa lor naţională, cu aşe­zarea lor geografică şi cu a condiţiilor lor speciale»; iar pre­ambulul, mai sus pomenit, spune: „Pentru a face posibilă preot- rarea unei limitări generale a înarmărilor .tuiuror naţiunilor, Germania se angajează să ob­serve cu sfricleţe următoarele clauze militare...“

Intr’un inferview din Oct. 1931 generalul Groener ministrul de războiu şi de . interne al Rei- chului spune : „Germania are dreptul la acelaş tratament ca şi celelalte state, la aceiaşi si­guranţă şi la aceleaşi metode de desarmare. Dacă faptele au probat că principiile în virtutea cărora Germania şi aliaţii săi au fost desarmaţi, duc la des­armare, este logic ca ele să fie aplicate iuiurora; dacă însă ele nu duc la o desarmare generală să fie înlocuite cu altele mai bune şi aplicabile tuturor sta­telor“. Deasemenea în „Mani­festul universităţilor germane cu privire la desarmare“ cetim: „Principiul egalităjii tuturor po­poarelor pretinde să nu se in­terzică unei categorii de state libertăţi permise altora şi să nu se limiteze suveranitatea mili­tară a vreunei naţiuni, în timp ce altele se bucură de liberta­tea de a se înarma“.

Punctul de vedere german a fost însuşit, într’o formă şi mai brutală de „Uniunea internaţi­onală a Asociaţiilor pentru Soc. N.“ care în rezuluţia adoptată în Maiu 1931 la Budapesta spune:. . . „este indispensabil să se recunoască oficial princi­piul egalităţii în materie de de­zarmare între puterile învinse şi cele învingătoare“.

(In Nr. viitor: punctul de ve să proce* j dere francez şi american), înarmărilor ---------

căpitan Scârneciu, care a par­curs distanţa în 1 oră, 32 mi­nute şi 36 secunde. Jn al 2-lea rând a urmat echipa şcoalei de subofiţeri iar în al 3-lea rând echipa batalionului 3 Vânători de Munte.

La concursurile pentru Cupa Şcoalelor, donată de prefectul judeţului, s’a clasat ca prima echipa liceului „Şaguna“, cere a parcurs distanţa în 44 mi­nute. La al 2-lea a urmat e- chipa Şcoalei sup. Ude comerţ săsească, iar în rândul al 3-lea Liceul Honterus.

La concursul peniru copii până la 10 ani (2 klm.) sau clasat: 1. Faur şi 2. Voinescu. La concursul elevilor între 10 15 ani (4 klm.) s’au clasat: 1. Căliman, 2. Giuvelcă (ambii dela liceul „A. Şaguna) şi 3. Geles dela liceul Meşolă, La concursul elevilor dela 15 ani în sus (7 klm.) s’au clasat: 1. Iliescu, 2. Zăbavă şi 3. Puşcariu.

Intre concursuri, la ora 1 d. a., a avut loc în restaurantul

„Ţurcu", o masă dată de Mu’ nicipiu în onoarea Regelui şi a oficialităţii.

După terminarea concursu­rilor şi disfribuirea premiilor ş8oaJ e] or §* elevilor reuşiţi de cătră însuşi Suveranul a urmat reîntoarcerea Maj. Sale în oraş.

Mej. Sa şi-a exprimat cu pri­lejul primei Sale vizite făcută in Poiana Braşovului — despre aw cărei frumuseţe şi situaţie a ramas încântat — c ă ar f i bine ca s ă nu s e mai f a c ă parcelări d e terenuri ş i construcţii de căsu fe p rea pufin estetice ca aspect, c i în treaga P oiana m ică ş i ce a m are să fie re ­zervate, întrucât se poate, ca teren sportiv, pe care s ’ar putea d esfăşu ra cu timpul, in urma estind erei ş i situa­ţiei sa le splendide, m ari con ­cu rsu ri sportive in ternaţio­nale. Precum aflăm primăria Municipiului Braşov va ţine cont de dorinţa Suveranului, care numai spre binele şi desvol- tarea oraşului nosiru poate fi.

împroprietărirea Suveranului şi a Cavalerilor ordinului Miiiai Viteazul.

Suveranul la Braşov.O grandioasă manifestafiune pentru

M. S, Regele.Cu tot gerul cumplit — în j C oncu rsu rile din Poiană,

dimineaţa zilei de Duminecă j Sosirea în Poiană a avut Ioc sau înregistrat in oraş 20 grade j ţa orele IO* 1 */? dim. Suveranul sub zero — DODulatia Rrasnvn- * 'populaţia Braşovu­lui a făcut M. Sale Regelui o impresionantă manifestaţie de iubire pe unde a trecut şî a poposit.

Primit la ora 97 , dim. de o- ficialitate în gara Braşov, unde descinsese din trenul regal, Su­veranul şi asistenţa au ocupat loc în automobile şi sănii în- dreptându-se spre oraş.

Suveranul conducea personal un splendid automobil (sanie- motor) fiind aclamat pe întreg parcursul drumului spre Poiană de-o mulţime de pietoni, cari cu tot frigul aspru, au staţionat cu ceasurile pe străzi aşteptând trecerea cortegiului.

Deosebit de călduros a fost aclamat Suveranul în Piaţa Unirii şi de-alungul Scheiului româ­nesc, decorat cu porţi de triumf, brazi şi steaguri naţionale.

fiind salutat de preşedintele so­cietăţii braşovene de skiori Dr. Vestemean şi de-o mulţime e- normă de public în număr de câteva mii de persoane, în ma­joritate tineret de ambele sexe. După o mică gustare Suveranul, suita şi autorităţile, urmaţi de mulţime, a luat parte la des­făşurarea concursurilor sportive: concursurile de sărituri, de sla­lom şi cursurile de fond ale e- chipelor militare şi şcolare.

La *concursurile d e sărituri s’a clasat ca primul concurentul skior braşovean sas Lexen re­uşind să facă o săritură de 3572 metri.

La concursurile d e Slalom s a clasat al doilea d-1 Ion Lupan (Astra sportivă).

La concursw ile de fo n d j(1 2 klm.) s’a clasat în primul rând echipa batalionului 2 Vânători de Munte sub conducerea d-lui

La ora 8 seara a avut loc în sala „Sfatului“ o şedinţă solem nă, în care s-au predat Suvera­nului şi cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“ împroprietăriţi, actele de împroprietărire. La şe­dinţa solemnă a participat un număr restrâns de ofiţeri şi ci­vili, între cari membrii comisiei interimare ai Municipiului, foştii primari ai oraşului în viaţă, re­prezentanţii diferitelor culte, ai armatei, ai autorităţilor civile şi reprezentanţii presei.

Cu câteva minute înainte de orele 8 seara Maj. Sa d sosit în faţa edificiului „Sfatului“ din Piaţa Liberlăţii, unde a fost pri mit cu ovaţii însufleţite de un public numeros. Descinzând din automobil muzica militară a în- tonai Imnul regal, iar Maj. Sa a fost condus în sală 'de Mareşa Iul Palatului d-1 general Ilasie- vici, d-nul general Stefănescu- Amza, de primarul oraşului, de d-nii generali Gorski, Florescu şi alţi demnitari.

C uvântarea Prim aruluiDupă ce Maj. Sa a ocupat

loc în fruntea mesei presidiale, preşedintele comisiei interimare Suciu a dat cetire următoarelor cuvinte de bineventare :

„Credincioşi unei datine stră­moşeşti şi unui obicei (al mari­lor noştri strămoşi, care drept răsplată pentru faptele de vite­jie dădeau luptătorilor ce au ştiut în vâltoarea vremurilor să ne păstreze şi apere moşia stră­bună, un colţ din pământul stro­pit cu sângele lor [generos, în gândul şi inima noastră a nă­vălit toată marea recunoştinţă faţă de Acela care împlinind o prorocire de demult ne-a luat din toate ţările şi ne-a reaşezat în pământul nostru strămoşesc.

Toată marea şi veşnica recu­noştinţă faţă de prea înţeleptul părinte al Majestăţii ' Voastre glorisul Rege Ferdinand I.

Municipiul Braşov a găsit că îşi îndeplineşte o datorie de

onoare şi recunoştinţă pentru | martirii luptelor naţionale, în

fruntea cărora conştiinţa nea­mului a aşezat pe Majesiea Voaslra.

Cu această spovedanie de re­cunoştinţă şi credinţă donează Majesiăjei Voastre străvechiul castel care străjueşte acest o- raş şi împroprietăreşte pe d-nii general Marcel Olteanu, col. Ni- colae Strat şi Ioan Popovici, maiorii Constantin Baştia şi Ţe- nescu, Cavaleri ai Odinului Mi­hai Viteazul, cu un loc de pă­mânt în acest oraş.

Răspunsul Suveranului.

^Vădit impresionat de dona fia fă cu tă de cătră cetăţenii oraşu­lui Braşov, M. S a a dat espre- siune în cuvinte impresionante mulfumirei sa le pentru împro­prietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“ cari au bine­meritat peniru patrie ca ş i pen­tru împroprietărirea S a cu ca s ­telul p e „Strajă“, fa p t care II leag ă de azi începând ş i mai mult de a c e s t oraş cu tradifii atât d e scum pe tuturora ş i care va avea o repercursiune ş i asu­pra acestu i oraş făcân da-l s ă prospereze câ t m ai mult în viitor.

Urate însufleţite au acoperit ultimele cuvinte ale Suveranului.

Majesfalea Sa a înmânat apoi Personal decoraţia „Steaua Ro­mâniei“ in gradul de comandor şi de ofiţer d-Iui Dr. C. Schnell fost primar, primarului Suciu, prefectului Z. Florian şi secre­tarului general al Municipiului Emil Socaciu.

Banchetul.

La orele 83/4 a avut Ioc ban­chetul Primăriei Municipiului o- ferit M. Sale şi celor 120 invi­taţi în frumoasa sală a Cercului Militar. Suverannl, primit cu o- vaţiuni călduroase de distinsa asistenţă, a ocupat loc la masa din fruntea sălii având la dreapta pe d-nii generali Stefănescu

datila» 2, GAZETA TRANSILVANII!

Amza şi Gorki, în stânga pe d-nii generali Olteanu şi mare­şal Ilasievici, iar în fajă pe pri­marul, prefectul şi pe d-1 Ro- setti, preşedintele Federaţiei

*In tot decursul banchetului, care a fost servit cu gust de d-1 Poenaru restauratorul gării Bra­şov, a concertat orhestra militară.

La şampanie preşedintele Co­misiei interimare Suciu a în­chinat pentru Suveran mulju- mindu-I pentru înalta onoare de-a fi primit protectoratul con­cursurilor sportive, tălmăcindu-1 salutul şi sentimentele omagialeŞ U I U L U I 9 1 ---------------------------------, . . .ale populaţiei Braşovului şi do- rindu-I viată lungă şi o glorioasăDomnie. _ ,

A răspuns imediat Suveranul arătând bucuria şi satisfacţia de-a fi putut vizita oraşul şi de-a fi asistat la frumoasele concur­suri de skî, care sport îl con­sideră ca pe unul din cele mai sănătoase şi prielnice desvoltării trupeşti. A încheiat ridicând pa­harul său pentru Municipiu şi pentru prosperarea sporturilor în acest încântător oraş.

In numele Federaţiei d l Ro- setti mulţumeşte Suveranului pentru încurajarea ce-a prinut sportul prin prezenta M. bale. Face apoi un scurt raport des­pre concursul sporturilor dm Poiană conchizând că rezulta­tele obţinute denotă un .neîn­doios progres.

A urmat apoi distribuirea pre­miilor, a medaliilor şi diplo­melor, Suveranul dând mana fiecărui premiat.

La ora 103/4 banchetul care s ’a desfăşurat într’o atmosfera familiară şi animată, a luat sfârşit. M. Sa părăsind intre u- ralele celor de fată şi in sune- tele imnului regal Cercul mili­tar spre a pleca la gara, unde-L aştepta trenul regal gata de plecare.

Hotărârile Consiliului arhiepiscopesc ortodox

Au fost serbări înălţătoare, cari vor rămâne neşterse în ini­mile Braşovenilor. S-a regretat mult absenta Marelui Voevod Mihai, reţinut la Bucureşti din cauza unei răceli uşoare, pe care îndeosebi tinerimea ar fi dorit mult să-l aibă în Poiană în mijlocul ei.

S-a mai remarcat absenta tu­turor miniştrilor civili (şi îndeo­sebi a ministrului sau reprezen­tantului şcoalelor, care — spu­nea lumea — n-ar fi trebuit să lipsească dela concursurile spor­tive şcolare.

Consiliul «rhieplscopcsc în- trunit în 4 Februarie a. o. Ia Sibiiu sub presidiul I. P. S . Sale MetrooolHuIuî dr. N. B llan a iuet următoarele hotărâri:

Alcătuirea şi înaintarea unui nou memoriu preşedintelui Con­siliului de Miniştri, ministrului de llnen|e şi ministrului Iastruc- {lunii şi Cultelor pentru achita■ rea salariilor preoţilor pe «1 doullea semestru ai anului tre­cut.

S’a mai hotărât a protesta împotriva prea marilor reduceri a le retribuţiilor preoiimei pe 1932, «erând a se reveni ca prea* |Imea să fie retribuită după im­portant 1 ce o are în siaiul ro­mân.

Profopresbîier al prolopouta- tulul Oltul a fost numit părin­tele Valeriu Judele, paroh tn Mărgineni, I«r prolopresbiler al prolopopiaiuiui Târnava Mare, părintele loan Dragolea, paroh în Vuloan.

S’au luat dispozljiunl pentru alegerile eparhiale pe un nou period de şase ani, numindu-ae delegafi erhteplscopeştl pentru conduceren alegerilor din cler şi pentru despuierea ««rutiauiui alegerilor mlreneşli, fixâodu-se termicul alegerilor ia urmâlorul mod: Colegiile preoţeşti se vor întruni pentru alegeri, jo i tn 18 Februar a. c.

Anunţarea adunărilor paro­hiale pentru alegerea membrilor mireni se va face Duminecă în 14 Februarie. In Dumineca de 21 Februarie a. o. se vor finea adunările parohiale pen­tru alegerea membrilor mireni, iar Duminecă în 28 Februariea. q. va avea loc despuierea ssrutinului cu voturile mem­brilor mireni.

Cu privire la alegerile mem­brilor în adunarea eparhială, Venerabilul Consiliu erhlepis- copesc va trimite zilele a- oestea o circulară tuturor ofi­ciilor parohiale.

Iu aceeaşi zi a fost instalat noul director al Şcoalei Nor­male „A. Şiguua“ dta Sibiiu d 1 loan Sandu, fost director la liceul «Mihai Viteazul* din Alba-Iulla.

Scrisoare din RâşnovZilele trecute am petrecut la

ultimul locaş pământesc pe 1 nărui sublocotenent in reg Prahova-Vaslui t loan Nan, răpus de o grea boală, fiul ne- mângâiatei oreotese-văduve Au­relio Nan. Jalea familiei 8< 8 întregei comune a fost cu atat mai mare cu cât în interval de 3 ani din familia defunctului au fost duşi la mormânt oroto nopul I- Hamsea, preotul !• Nan, Voicu Hamsea, iar acum ofi* ferul loan Nan.

La imormântare â luat parte o mult me de Râgnoveni in te lectuali şi popor precum şi o delegaţie numeroasă e divizio nului de tunuri de munte, cari în frunte cu muzica Reg. 89 in­fanterie au dat onorurile militare.

Prohodul a fost oficiat de pro toereul militar Ilie Hociotă, a* s’stat de preoţii locului N. G<v gonea şi I- Scurtu, cântecile fu- neb-ale fiind executate de co rul tinerimei din loc. Au vo»b t în Biserică protoereul Ilie Ho’ ciotă, studentul în teologie loan Cretu şi un ofiţer, camarad^ cu defunctul, relevând calităţile celui plecat atât de timpuriu din mijlocul nostru.

Dumnezeu să-l odihnească, Iar nemângăiatn mamă şi fami­lie primească profunde con- dolente.

'NScrisoare j jinjT'

Mizeria muncitorilor dela ateliereje >(

R'. 12

principale din Cluj şi ApahMuncitorii dela atelierele orln-

cfpale cfr. din Cluj şt Apahidn, trec prin o mizerie numpllta. După Informaţiile primite, noutle norme de salarizare ale angl­iştilor cir, ou a<*u8 ° e ace* tinenorociţi în silu«Uadeafi mu­ritori de foame. Au fost mese- rieşl, cart n’au primit nici 500 (otncl sute) salar pe luna De­cemvrie 1931. Apoi. cu data de 1 Ianuarie a. c .s ’a redus «h rla cu 90°/0 Pr,n 0 dispoziţie a Direeliunst generale eh, II s a şters ajutorul de scumpete.

Cu noul sistem de «aterizare, un lucrător, care înainte avea 3000 Iei pe lună leafă, I « a re­dus neum aoroaoe cu 1000 tel, urmând aa din 2000 Iei să tră­iască si să-st susţină famllir, dacă

e căsătorit. S I aibă însă noro­cul ca să fie de lucru; altfel nu ridică niai 500 tel lunar.

diferitelor orgmîzafluni 8a, sive. pe cari «otdeaun, V huiduit ou argumente şi bine Justificate. °!?

Onor. dlrettlune g ’n, cf, °_ I__I atka m rt _ *1trebui să aibă mat multă

voînlă fată de nueste e l « ^ conştiente de menirea | aceste vremuri tulburi

H{1:t«

criza morală bântue dela d!Í*í _a sc 1. mir*până la bo'dele. Ì

Abonamente ia zk se ptt tace pe timp mmfndenlaaat m l m m r

Duminecă In 24 Ianuarie 1932 Diririonul 3 Tunuri de Munte din Râşnov a aranjat un foarte succes bal popular In beneficiul creării unul fond pen­tru îofiiotarea unul cămin al o- f,:ţ arilor.

La Invitarea fă autS de oliţe- rime au răspuns mul|i Intelec­tuali din couuaţf.

Au plăcut mult costumele d nelor căpt. Dame triade şt iooot. Ţăranu îmbrăcate în port naţional. La ora 2 din noapte s’a ales „Miss Râşnov* regina balului reuşind dşoara Olimpia Nan. Ca rege al balului a fost proclamat colonelul Alex Vâlcu. Atât partea morală cât şl ma­terială a balului a avut succes deplin. Petrecerea a durat până spre dimineaţa în accentele mu- zioet militare şi a orchestrei. Dis­ciplina şl voia bună înfrăţeau pe militari şl civili punând te- meiu so'ldaritătll naţionale, de csre atâta necesitate avem tn luptele pentru progres.

Cor.

Ar fi o mare perdere D|>J noi Români!, dacă a’ar «oknnoi ivjmauii, uauo «dr uş.i Interesele fraţilor noştri tor’, dela atelierele cfr ~

Nu sttm cum voieşte onor. Direcfune gen. a cfr, să *e a- ch<te fată de aceşti oameni ne­norociţi; faptul e în tot cszul foarte durero?, ca un biet lu­crător care dă «o ciocanul, să nu-şi poată câştiga ntot mica? pfttaea neaesară peahu a şi a si- oura o existentă cât de mo­destă si să 1 se dea posibili* tatea să-sl cumpere barem lri 2 luni o cămaşă. Na mal vorbim de alte lucruri atât de necesare uuut muncitor cere lucrează tn praf şt murdărie. Nu mal vorbim j ntcl de hrana «ufleteasaă de J eere încă are abso'ută nevoie 1 p ertu a-şt mal alina durerile şl năcazurile, cari, In loc să se uşureze se îngreunează pe zl ce trece.

Direcţiunea gener. cfr. ar trebui să se ocupe mai mult şt mal de aproape de sltuat'a munci- lorilor dela atelierele Cluj. Fi iadlcă atl se duc lupte grozave, între muncitorii tineri român', organizat! in asociaţia culturală şi sportivă «Armonia* sl Intre minoritarii socialişti sindicalizat Clujul e leagănul românismului în seea ce priveşte cfr., aci cu rente'e subversive n'au putut pă­trunde din cauza zidului puternic format dlu tineri meseriaşi dela aaeste ateliere. Aceşti tineri au dat dovadă ofi în vinele lor curge sânge de român şt prin purtarea lor fan mândrie nea­mului romfiaeso. El nu s’eu lă­sat convinşi de propagandişti

- -■■■ Cioj M Soerfim ca d-oti con4q(:Lu

din fruntea cefereu'uî »Qr aprecieze meritele acestor ,>c meni, ca-t până acum ne^ic cut numai fală. Minoritarii jar t-au Invidiat şt iu mal g,,tn rânduri s’au încerc it 8& t»>’ be|e tn spiţele bun hui nuijJC socletătH «Armonia*. Numii®' aceste bete, toate s'au inlau8* capul acelor cari le-au p|j|>a pentru a ftoe rău orgaa'zi I cultura'e sl sportive a tinrfl român! de aci, Datorii! omŞn tineri, morala st Iubirea deî>*r< neam şi (ară, s’a ridicat i f l mult In râaiurile muRcioP ce terh t, Stilurile şl in iiP rlie. ia o conlucrare eu de?* m'nat p * minoritari si 1» drum d greşii pe «are ” fost apucai, alâturiuiu se tm o parte din el Românilor. RU|| Iile, certurile şi neialelewt au oam im etii intre luciy ofr, — Dar azi, când na:-i0 şi mizeria 11 loveşte pe loji iyj oolrtvă, ei se plâng uaul iain Românii,mal o otimlşli,(nolc9nIg pe tovarăşii lor mlnorMl cuvinte şt argumente «rtwiS arătând cum merg lusri'tor. alte |ir', unde e mal mate *r id a «I năcazurileeia 91 m

Purtarea munoitorilo- roţBdela atelierele cfr. Ciul şi L hida mentl o atente deoiilşt ar fl de dorit ca aceştim?nl să nu fie lăsiti iâră p|ţ buttile de n se denoti f

. __ a__U «.A4 oipe teren raaierlal «ftt şl iG rigarle G Goiturai.

Furt. D 1 avocat Nagy §1 din acest oraş a leclamili In seara zilei de 7a. c. pe când se afla in V n.-aua «Elite* i a dispărut buzunar in mod misterios^ de k0 0 lei.

FOILETONUL .6AZETEÎ TRANSILVANIEI*.

Biserica ’n îlacări.de Ialiti HegnleăCn.

Cum să «ă spun.. Eram, n* . dică sunt de meserie frfinar. In I seara ceea —~ era de Vinerea Mare —* urmam de serviciu. Ne-aro dus, eu şi nevasl», ne-am dus de cu vreme Ia biserică. Am dus flori la Domnu Crlsjos, ne-em mlrult, — mlruta pop’ al bătrân, tai’ său lini tâiăr, popa Marin — şi ne-em întors acasă. La biserică era lume din destui şl venea mereu. Tineret mult... S-asculte, alţii să cânte Proho­dul... C’aşa-t obiceiul atunci,..

Biserica noastră era lucrată din lems, dar numai bârnă de ştejar, ştii, lucrătură din plin, f i r i zgârcenie, lemn ca oteiu. . Veche, deaproape două sute de ani... Trecuse multe valuri peste ea. Turci, zavergti, panduri şi câte. Satu nostru-t la răspântie de fără... Odată arsu-a tot satu. Biserica, ca prin minune a scă­pat. Nu-I vorbs. Venea cam la o margine. Pe un dâmb, lângă meiul Teleormanului.

îmi luasem lanterna să plec Ia gară. Când eşti In bătătură, o zare luminoasă-mi fură ochii pre Teleorman. Nevasta de

iâogă mine, o şt sbughl pe uşa ogrăzi!, strigând cât ii lua gnre:

— Săriţi, iume bună, 1 au a- prins duşmanii pe nenea.,.

Credea cfi-l dăduse care-va foc lui frate-sfiu, Era cu casa în dreptul bisericii,,. Alergai şl eu. Deodată mi-se păru c-alu- rez, ca ’nlr’un vis urât, Ardea biserica. Alergam, dar nu mai ajungeam. Biteam paşii pe loc, sau vedenia focului fugea înain­tea mea? Nu-mt dam seama, MS trecuse toate năduşelile şl tremuram, ea şl când eram eu vinovat de năpastea, ce ml se desfăşura ’n fa|ă.

D liu-i ocol prăpădului, nă­zuind să fac ceva, să scape clne-o mai putea să scape din ofitl erau acolo, căzuţi în prada focului, ca şoarecii prinşi Intr’o cursă. Dar, în zadar«. Uşa bisericii era deşt îl de largă. Focul începuse dela mijooul bi sericii, dela nişte cununi. La noi este un obicei. Se fac cununi de frunze ş! fl uri la cine moare. După ce-an fost purtate cu mortu până la groapă, vine şl le pane in biserică. Pereţii, tavanul bi­

serici! sunt ticsiţi de fot LIul de cununi, U -cate cum sunt de ani de zle, Doamne fereşte de

atingere de luminare, că s’d- prind ca iarba de puşsl. Se vede c aga ceva s-a întâmplat atunci, Lume multă, înghesuită. Ca să nu s-aprlcz*, |inea lumi­nările iu sus Ca la denie. O fi fost destul să-şl fi săltat care­va lumtcarea, seu sfi-şi fi făvut fuior de loc vre-un muc de lu­mânare, ca să ajungă focul pan­glica vre-unlt cununi, Şi atât o trebui!.,. Când s-a văzut cu fo­cul, ptutindu-le deasupra cape­telor, ce credeft d voastrft că-a fost pentru omenirea cee-% în­ţesaţi oa peria ’a biserica?«,.. Icgheaulndu-se spre uşă, venise de-o închisese într un stăvltar de trupuri de om, căzute clae peste grămadă, încremenite d i groaza morfJ, de care căuta s i fugă şt nu puteau,.. Limbi de flăcări se prelingiau pe deasu pra trupurilor căzute ’a uşă, svfts- n'nd ca diatr-uo cuptor aprins, ină'ttndu-se deasupra eoperişu lui. Prin fereşti svfianeau ace­leaşi limbi uriaşe de foc, iar turla ardea de-asuprs, ca o că­piţă de fin uscat,

Cel vre-o treizeoi de iaşi a- lerg&tl din sal, ce dam roată grozăviei, eram năuciţi, zăpăciţi, aproape luebuni|l, şi nu ne pri- oepeam ce ni facem, să putem scăpa m isar pe fltesine din oel

căzuţi în prada focului. E j m-a- propiasem de-o fereastră. Către altar n-ajunsese focul să cuprin­dă când venisem eu, O sorioară, sora mea mai mică, mi ’ntlnse mâna printre gratii, ofrându-ml ejutor. 11 întinsei şi eu o mâni, mal mult să i fac o mfiagăere, căci vedeam bine că nu-i scă pare. Mi ’a ile ş i! aşa de tare de mână, încât oredeem t ’o să m i tmtue locului, aă mă mls ue şi pe m'ne flicărlle, ce răbuf­neau acum pe deasupra feresirM, unde eram,.. Uit?, pur’ c i vid şi acum deşlişoarele el, I 2 simt ursure, cum mă fineau de mână, mi se ’nfigeau în oare, tremu­rând oa o inimă de porumbel, nlzuind să fugă, sfi scape de moarte. Desnădejdea ’oecatutul, ce<şi încleştează mâinile de-un fir de paL.. MS dogora focul să mă aprind. Iaăuatru bise rlcil, noian de v ă?li aprinse....

Cuprins de groaza mor|ti, căutai si-i desaleştez degetele sot’mli dtn mâna mea. Greu. O ptşcam, sărace, până la sânge . D zeule... Mă simt şi astăzi viuo vat. Dar, ce era s l fac ? Aşi U ars şt eu asoiea, la fereastra biserici!, fără n!ct-un folos. Aşa se topi NloA, jandarmul diu comună, {iuându-şi de mână femeea, la altă fereastră . , . Fugii repede’u sfârşit, la fereastra din spatele altarului. Nu-1 cuprinse focul! Vântul adia dela răsărit şt im

pingea fumul şi fosul diti La fereastra «1?Ibisericii

ul Jale grozavi. Câl1**^ ie trudlnu sâ’adolasi'ă »*1

’n drug de fier adusddj" jc ’adola drugul, c i Igă, Ier zâbrelile, bs. F [ . era’agusti, strimtă ştdin ber călit, cum ou ■ jpomeneşte. Popa Ma ia |i;

flbie«!c,l!odftjdllle pe el, bra|e copilul. Uu doisprezece anişori zi*ri: „ „,e

Nică, frate N(c8, copilul. Nu mf lăsa- J t\ clip’aceast-a morţii n»ee.| blestem legământ, s i I1 U1■ - — o ntoată averea meamele, de-ml vel scăpa #llj

— M irlnică— zio c','u sesem prieteni de cop'l9M fecior de popă, avuse»*V lui cu ce-1 {Ine’a şcoli ause şi el pcpl. E J, meni sărasl, rămi»*8,.

De «»%şcoala din sat.mi era necaz pe dâo*;,|,t ram. Pentruce n’aşi f i ‘.®|vreun popă, sau altoto'0'!

i ttUl

nu mal era vreme de »“J

Vrea să ztcfi, intre «*1°®era stavilă sărăcia.. 0}<i|i

Marinlnă, te scoatem ?l 1 şt copilul. Nu te ’nfrlcofSl 11 curaj ai eu. . A

Uatt trăgeam de cu tăraăcoape şl | * blam, loviam în tocul

‘AHNKr. 12 - 1932 *■*** “;5 •;* »telisi Peti»* 5

Moartea absolvenţilor şcoa-lelorde meserii din Ardeal

i iGuvefîselp liberale a* «vere«- !!lO],ne au făcu» o pruî>ag?sndS

bună dup? război, îndemnând îf, ,ereful dela sate, să ^ul«* îa b ie le le de meserii. Viăatartl

iiMelor au alergai eu rotile s i »r, iadă coarnele mplugului da

o r* irlrob'tat de oficiaîiiste, P3l,»ând plugul strămoşesc, «a*

[ şl boli. In decurs d» oat Pei[if, în toate oraşele eu năpădit Bţ.j; mulţime de tineri visători de nimiciri şt sltuetll mai bune. i oj Numai !a Ciul, au sbsolvat actual,s’Io cele trei şcosle de (il/en!ei peste 600 de tineri, car!

lor >o1 au devenit meseriaş!, A«:ouscă în ont ani Clujul a dat r|| tronpe 5000 de meseriaşi, i r, In aceştia cos 1500 - 2000, au i jLlf ap'iae|l la meserie. Cea ne,|)0—300, s’au ridicat alegln« nv:a>şt alte ocupatU. Iar o mică il0,,Brte, cei înstărit!, s’au reîntors pljJasă Ia ţară.ai, Dar ce s’a făcsît eu restul ?

mare perle su rămas, go- ini pe străzile oraşului, nici

e iranl, nici meseriaşi 1 Io lipsă ,'e industrii proprii, Hnerl mese« aşi absolvenţi e* şcoalelor de

7 ţeserii, n’«u putui Ii aplicat! la artera impusă, Vinovaţider îa a«

buit nouă? Din oameni cinrtlji s i facem haimanale! Şi câad ne gândim Ia soarta nenoro« cititor de absolvent! a! şaoaie. lor de meserii din Ardeal, de« sigur că r<l«sa îndoaie Inima.

Guvernant’! noştri ar trebui să intervii», oăal daci nu vor fi sjutsti acum Imediat tinerii ab* solvent! al şcoalelor de meserii d?n Ardeal, orice întârziere ne face rău t*rtî ş! neamului nos tru. Curentele subversive eari sapă la temelia statului nostru vor înghiţi pe aceste elemente nevinovate căzute în cursa ad­versarilor din oeuza n eg tj’ ntal guvernanţilor noştri de pâţS a» cum,

Conducătorii de asum să bine« volască a cunoaşte că legea sto macului n are margini şi omul flamâid pade uşor s l greşească, pentru a-şt câştiga o bucată de pâine.

G. C. 1.

R E G I A P U B L I C A C O M E R C I A L A

l o t e r i a d e s t a t p r i v i l e g i a t ă p e c l a s e

P L A N U L TRAGERILORL O T E R I A Î N T Â I A

80.000 LOZURI — 40.000 C Â Ş T IG U R I

SPORTIVE.

eastă chestiune sunt polii! ienli cari au clădit edificiul

18 idnie de«a avea fundamenta,! P?.| nu s’au gândit că e pertcu-

>3 a pregă'l un coatlgest aşa ^;e mare de meseriaşi în o ţ ar# c mînamenfe agricolă cam e

na .omânla. Ei n’au consultat pul*1 ul vie|ii economice ardekne, <a’nde şi micile industrii s mt in co tâinile minoritarilor, f/f Singurul punct pe «are l*au

rmărlt foştii guvernanţi Hbîrali fost acela, ca prin îtfiiîîtărt

e noi scoale să-şi poală plusa artizanii lor politici îa posta« !e c :e ite d e „directori* si „pro1

? jsotim$ motivând necesitatea a« 0i eator scoale de meserii, că nu 5,1 vem meseriaşi români, Dar ce ■ dos dv cer şi boi, dacă n«al

i ce s l i aplic!?!tiS«au luat dela coarnele piu

^ului osmeri ceri puteau să taă mult peatru ţ*ră st s-au fă»

y $pt d!c ei nişte trântori, derbe- imilp!» cerşitori pe străzile oraşe« ■eb:jr, din cari apo! se vor firma in Undele de hoţi şî spărgători, jrul ăai nnmai spre rele îi-se des* l0Sshide drumul în aceste zile de

omej general. Aceasta ne*stre«

Concursurile Naţionale de Ski de Duminecă.

Sărituri la trambulină s en io r i:Premiul I. Lexer* din Sk've-

reîn. Premiul II. K 'o ’kaer d!n Sktverein. Premiul III. Dresnandt din I. A. R.

Sărituri la trambulină ju n iori:Premiul I. Schesser din Skl«

vereln. Premiul II, Sî«ahol°r din SkWereln. Premial IU. To ok din Victoria,

P roba Slalom sen io r i:Premiul I. Kovscs din I. A.

R. Prenatal II. Lupan Ioael dia „Aslra*.

P roba Slalom ju n ior i:Premiul f. Petru Popovlct dia

,Astra*.Premiul II. Clorolu Con­stantin din „Paleş*. Premiul IV. Loga George din , Astra*.

Cupa şcoalelor * fost câşti­gată de patrula Liceala! Şagans,

Cupa Primăriei Braşov căşti« gată de pairul« Batal li- Vând tort Munte- Comandantul p tru- iei CSpt, Scârneciu Vasile.

Băiat sănătos, de IV 2 lunăde adoptat de către o familie doritoare de copii. Tot odrtă doresc e fi ang j-tă ca doică pentru un copil mic. Str. Latvr*.lă No. 45. 70 1 - 1

(jiilar, pe ce. Zăbrelele nu se’a ra loiau, dtn lemn sărlau topoa-

,eîe, ca nişte mingii de gumă rânUteTi perete. Şi focul, ou tot

j^kniullce l ttaea’ortete ee’atln* ltlea, cuprindea necruţător altarul,

p^iram ara*t,t, tremuram d* groază z{d4 ' de necaz. Ua afurisit de pe« sete de lemn, o ruglaâ de fier,

ă nu te lase a seăpa viafa u« j,,iul om, care I acolo lâagi tiae,

ti vorbeşte, te rorgl, vrei să I ifufl şl rămâi naputmoiue, fa|â le’ndăritnida unui putregii deema |şi a unei rug n) bleste*

Şi văpăile duduiou şl »lesneau, ca mii de tunete şi

pipale,..sie

an1ie trăsnete prăbuşite şi pro- »ite’n polenul de flăcări, ce şi în» indeau şerpii, văzând cu ochii, ii euprlnzl şi aitarul, aă mia* ue, să i toptascl şt pe bktui

P »opâ, cu eopilatul, c e i trenau« !88{> ’n braţ«, amuţit de groază.,.

Ztc eu.etunU:J> — Marinică, deşbraeă copilul. *8,|, N'aştep!#, bă‘S zic de două

1 iri: Iatro eiipl copliui râmsae’a LÎ|J'ileiea goală. îşi vâri eăpşoru!

y>rintre grătif, t’apueai cum a* all>]uQi napul viţelului ia o vaol, o'11“ «re făli greu. Trăsei. Copliui

emu g eu. Nu i treaea, au t i ru te a trece pieptul printre grâ* ti^t. Se avârcoii, se smuci, dar, Jf8' iltitelui, î#i sdrabt/a zadar

arnea după ei, nu putea trese, laf^opa-şi vlrsa pârâu de lacrimi 3f a!in ochi, dar tăcea, să nu spăl« ti 11

mânie şi mai vârtos copilul.Focul începuse să ne dogo«

rească rău de tot, de deasupra coperişulut. Pe supt streşină, deasupra noastră, avftcneau tot mnl dese limbii31 spătmântâ- toare.

Atunci, îi zis eu copilului, cu« prluzândud de eap, mângăindu-t, sărutânlul, îngSnându-mi ou plânsul:

— Petrişor, nel iă, fugu'it*, să le’mbracd, să stsl gal», c’o s# «■zft pereţii şi o să mi repez eu, sS te iau în braje şl o să scapi. Marinică o să poată fug’ singur.

Popa şl aruncase fah’n ew n ghelG, (te-o ţinufe’a mână toată vremea. Prtc^ou, o i se sfârsI* se orice nid* j i e de mântuire...

O vâitoure de vipăi nipr»z- nice Invăluirfi coltul altarului, potropind ca un blestem şi pe pooâ şi pe copil. •«

M’atn trezit, alergând, urlând ea un nebun pe malul Teleorma­nului... A doua zi, târziu cutezai să fatru’n soţul rft nas pustiu de viată om en ească ... Uaa sută şaptezesi şi nouă de suflete, «opit şi iiueret, cea ma< mare parte, venit* s’^saulte şt să aănte Prohodul Domnului Cristos, miatuitu i«a focul bisericii, pre­cum odinioară fonul Sodomii mistulse viata unei cetâ|i În­tregi . . .

CLASA ÎNTÂIA CLASA T R E I A CLASA CIVCEACâştiguri

1 de

1 - 1 -25 ,

10 „

20 ,50 -

150 . 12200 .

Lei Lei

50.00025.00015.00010.000

6.000 4.000 2.200

3 0 0 .0 0 02 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0

100.000125.000150.000200.000300.000640.000

4.840.0002450 câştiguri Lei 6.955.000

CLASA DOUACâştiguri

1 de

1 « 1 -2 » 5 .

10 - 20 . 50 „

160 . 2200 ,

Lei Lei

50.00025.00015.00010.000

7.0005.000 3.300

4 0 0 .0 0 02 0 0 . 0 0 0

1 0 0 . 0 0 0100.000125.000150.000200.000350.000800.000

7.260.0002450 câştiguri Lei 9.685.00C

Câştiguri

1 de

1 » 1 «25 ,

10 .

20 .

50 » 160 .

2200 .

Lei Lei

50.00025.00015.00010.000

8.000 6.000 4.400

500.000 p250.0001 100.0301

100 .0 0 0 1125.000 |150.000200.000400.000960.000

9.680.000

1 Premiu i>lei 1QI9.000

2450 câştiguri Lei 12.465.0001

CLASA PATRACâştiguri L .i Lei

11125

102050

1602200

de

50.00025.00015.000 12.5009.0007.000 5.500

6 0 0 .0 0 03 0 0 .0 0 01 5 0 .0 0 0

100.000125.000150.000250.000450.000

1 .1 2 0 .0 0 01 2 .10 0 .0 0 0

2450 câştiguri Lei 15.345.000

In c e l m a i fe r ic it ca z se e â ş i% ă IJEIs

10-000-000sau

8.000.000sau

7.000. 000sau

6 . 0 0 0 . 0 0 0

PREŢUL LOZULUI V i 1/2 1/4 1/8

Pentru fiecare clasă Lei 1000 500 250 125

Angajamentele cu colectorii se fac numai

la sediul Loteriei de Stat din Bucureşti,

Strada Nicolae Bălcescu No. 34 (S. 3).

-f-Â Câştiguri Lei Lei

V de 5 .0 0 0 .0 0 01 . 3 .0 0 0 .0 0 0

0 1 - 2 .0 0 0 .0 0 01 - 1 .0 0 0 .0 0 0i - 7 5 0 .0 0 0

IV • % * - 5 0 0 .0 0 02 » 300.000 600.0003 , 200.000 600.000

Ì Ì 4 . 150.000 600.000" 5 , 100.000 500.000r 6 . 75.000 450.000$■ 7 - 60.000 420.000r s . 50.000 400.000

9 . 40.000 360.000#r io . 30.000 300.000; 20 . 25.000 500.000

50 . 20.000 1.000.000100 . 15.000 1.500.000200 , 12.000 2.400.000300 . 10.000 3.000.000500 , 8.000 4.000.000

1770 - 7.000 12.390.00027200 „ 5.500 149.600.00030200 câştiguri Lei 195.870.000

fiairi naturala n uVa p îw n iţito

IVB H C# H II mSt»«, S*ssgs«ăi i i» . 14d e h U i 12 - i8

Lv 10 litri p re f red o s f a l c ă n a ta ra tă da g r a n s L a i 2 8

i: A GHI Uda vh Lei 28

O Ţ E T d a w»n L e i IO .Apă minerală- Lor 6 Poftifi nS vă ctouvtageţt,

VfooiaM

B r T O J E i— specialist —

R A Z E X(R O N T G E N )

D iaterm ie , U ltra -V io lete , Ca« re n ţi e le c t r ic i .

B a n ca M armoroach-Blanh Consult 3—6

Vinerea si dela 12—1

Călătorie In grup la IMapistac u p l ă ţ i î n r a t e

Informaţiuni şi anunţări:Biroul de yoisj „Earopa“ din Braşoi, hotel , ,Coroana“ Cooperativa micilor comersanţi din Ardeal, Braşov. „Mediator“ Târgul Săcuesc şi S f t Gheorgho,Călătoria se va organiza din prilejul Târgalui de Mostre

din Mai din Budapesta.Costul călătoriei se va plăti în rate până în luna Mai-Pentru răspuns Ia întrebările din provincie rugăm să se

alăture timbrele poştale necesare.— t------------------------------------ —--------------------------------------- — — —

Cunoscătorii preferi n u m ai! 0 f n u l C ÎU ie f n a r 0 vinurile de Ia I , , „ , . ..

de caâe, vile, g a dini, parcele de constru t precum şi de toate celelalte imobila de tot felul se găseşte cu p'et'in avantajoase şi cu înlesniri da platâ la Bi* roul de m jlocire din Braşov.

Y. V Dressnandt & Co.Str. Regele Carol 52 fostă Porţii No. 60J 66 i -U

„ O E Â I B ZORILOR“(Calea Victoriei (Fântânii) Ho. 15

B K A Ş 0 Yfiind naturale, bune şi alese.

Bodega „DEĂLU ZORILOR“efori gustări, pateuri şl mâucârl

zilnic proaspete.NotaţM bine adresa.

C ontribuiţi la fondul d e a ju torarea şo m erilo r Mani­ei piulni.

4 I 4 Z m TÄA1M5L1NM5BI

Id atentippea yoinniarilor din oraşol şi jadeini Braşov.

Congresul organizaţieiO . V . B , . Braşov.

Comitetul organizaţiei U. F. V. R. din oraşul şi judeţul Braşov publică următoarea convocare :

Demna metr bni ai osganizsţiunilor locale ele U F. V. R de pe teiiionui judeţului Breşov, sunt invitat* ® lua parte la adu narea genertlă ordinară a Despărţământului Judeţean Bra»ov — f«Tf va avea loc în Brtşcv în zb a de Dumicrcă 14 Ptbinafle 1932 ora 10 e. m., în sala Sfatului O.aşenetc du Pit^a L beitttii. cu următoarea ordine de zt i

1> Raportul secretarului, 2. R<= pariul Casierului* 3 Descărca- fea vechiului comitet. 4 Alegerea noului com tel. 5, Comunicări 8* evtntuale propuneri*

Atragem deosebita atenţiune a foştilor noştri voluntari din acest colţ de ţară asupra adunării generale de Duminecă 14 Fe­bruarie. Deşi criza e mare şi drumurile grele, totuşi am dori ca la adunarea de Duminecă să fie reprezentate toate organizaţiile săteşti ale voluntarilor noşiri prin câţiva delegaţi, ca să ia cunoş­tinţă de rapoartele comitetului şi de-a chibzui împreună asupra măsurilor de luat pentru reorganizarea şi consolidarea despărţă­mântului Braşov al U. F. V. R.

Acum când însuşi Maj. Sa Regele, prin decorarea conferiiă voluntarilor, a binevoit să arate marea sa solicitudine pentru foştii luptători voluntari ai răsboiului de întregire, datoria voluntarilor este să-şi strângă cât mai bine rândurile pentru înfăptuirea cât mai grabnică a postulatelor lor îndreptăţite.

(mie mi ii pita ttaiitiConferinfa d-lui I. Răducanu.

Seria conferinţelor „Asirei“ Braşov a fost inaugurată Sâm­bătă, 6 Februarie c. de către d-I I. Răducanu, rectorul Aca­demiei Comerciale din Bucu­reşti şi fost ministru.

Problema, pe care o schiţează, e problema actualităţii. Mulţi vorbesc despre ea, mulţi dau soluţii şi mulţi n’o cunosc.

Fenomenele nu sunt desluşite în cauzalitatea lor, de aici mul­ţimea detractorilor ştiinţei eco­nomice, împotriva cărora con­ferenţiarul ia atitudine. Econo- nomia politică nu se ocupă nu­mai de bunurile materiale; ea n’are scopul de a face bani. Ea urmăreşte lămurirea fenome­nelor economice şi realizarea dezideratelor pe baza constată­rilor făcute.

Politica poate fi un mijloc de a realiza adevăruri luate din ştiinţă, dar politica economică se ocupă de laiurea gospodă­rească a unui Stai; e determi­nată de ideile economice ale lui. Astăzi se observă conflictul dintre omul politic şi economia j politică. Criza economică a a- | vut repercursiuni asupra tuturor I statelor. Realitatea ;e că nu tră- ţ ieşte nici o ţară izolată de alta.E ceva ce omul politic pare că a uitat. De aici mulţimea solu­ţiilor diferite, a curentelor de idei cari ne-au adus în 1931, anul care poate fi socotit ca o revenire la curentul de autar- chie economică: „Fiecare ţară să se satisfacă în toate pe ea însăşi“, ceeace însemnează că fiecare stat să-şi îndestuleze ne­voile din produsele proprii.

E neomercantilismul lansat în spirit naţionalist.

După războiu, de altfel, statele nouă au introdus aceeaşi poli­tică de autarchie economică, po­litică direct contrară intereselor internaţionale. Politica econo­mică internă a fiecărui stat a fost învinsă de politica propriu zisă. De aici haosul de,azi care nu trebue să ne mire.

Consecinţele războiului mon­dial le trăim şi azi. Pacea s-a semnat acolo unde se ştie, pa­cea politică, dar cea economică şi socială încă nu o avem. Nu, pentrucâ organizarea actuală nu e în armonie cu vechea orga­nizare.

Conferenţiarul citează cazul Austriei, unde un capital indus­trial de cca 40,000,000 lei e ne­utralizat. La noi, în România, a-

vem o schimbare în structura economică. Agricultura de azi are altă structură decât cea di­nainte de războiu. Exportul de cereale e mult mai redus. Re­forma agrară a făcut din ţăran un om care se poete hrăni mai bine, deci din punct de vedere al capitalului biologic naţional e, evident, un câştig. Insă îna­inte de războiu, ţările dunărene şi Rusia exportau 50 proc. din consumul total al cerealelor ; azi procentul s-a redus pentru toate ta 5 proc. Aceasta însemnează, practic, o nouă ideie politică economică, diametral opusă ce­lei ce a dominat secolul al 19- lea. Acel secol a fost secolul liberalismului econom ic: liber­tate economică în interior şi în- ♦re popoare, ceeace ne-a dus la întărirea şi progresul capita­lismului. Anul 1913 a însemnat

punctul culminant al acestei po­litici.

Războiul mondial a fost de­clarat după ce exportul german a fost depăşit de cel al Angliei.

Opus liberalismului economic, în toamna anului 1931 Anglia a inaugurat o politică protecjio- nistă. De aici o urcare a cos­tului de viaţă şi o agravare a depresiunii economice în ţările agricole. O scădere a preţurilor la toate articolele şi o lovitură dată industriilor de export din ţările respective. Popoarele a- gricoie dispar ca client statelor industriale şi prin aceasta şo­majul, în ţările industriale se agravează.

Se citează exemplul recent al Greciei (ştirea e dată de ul­timele ziare), unde preşedintele Camerei de Comerţ cere anu­larea convenţiunilor comerciale exiştente, introducerea sistemul de contingentare şi un acord pentru moratoriul extern.

In Germania se face o cu­minte politică de deflaţie mone­tară. Lupta se dă pentru redu­cerea preţului de cost. Prin de­crete se reduc chiriile, salariile, articolele prime. Se tinde ca preţul de vânzare al articolelor industriale germane să fie vân­dute la preţ de concurenţă. Ex­portul german — mare de alt­cum — a fost un export forţat, tocmai pentrucâ să poată face faţă anuităţilor.

In problema monetară sunt două concepţii: una pur franceză, care se manifestă prin apărarea stocului de aur; a doua, en­gleză, care renunţă la etalonul aur, introducând moneta diri­jată

Deocamdată lumea e în cău­tarea soluţiilor. In epocile de depresiune economică se fău­resc utopiiile. Unii socot că tre­cem printr’o epocă de mari transformări; ne îndreptăm cu paşi repezi spre capitalismul de Stat al Rusiei sovietice. Drumul poate să ducă însă şi spre o economie dirijată care nu în­semnează negaţiunea libertăţii individuale.

Conferenţiarul termină cu o credinţă: Cred că va veni ziua când oamenii vor pune stavilă izolării distrugătoare, fără ca aceasta însă să distrugă naţio­nalismul.

I. C olan.

Comisia interimară a Municipiului Breşov a adu«. I . . : _ _ ____________ma noului en cunoscuta hotărâre prin cere a împfiijij. i

vclnic pauşalele destinate pentru pi bliiceţlile primăriei -1* 1932« favorizând unele z are, >ar r este altele trecând sim i1*» la ordinea zilei ca şi când n’ar exista. Dltf

Aceas'ă hotărâre, care a produs în întreg orejuţ j şi stupefacţie, a fost apelejă Ia Comitetul local din Cli] :~ multe ziare din loc, cart s ’au simit ne îndreptăţite. “*

La desbaterea de eri (Mart) din Cluj, ziarul nestm rrp ezertat prin distinsul avocat clujan dr. Adam P0pa A tul local de revizuire a hr.iărât in unanimitate admiterea ^şl anularea declzlanei primăriei Braşov. Qp-«

Itti pisimk

Pentru a rb te etcnffcnee I penslosrflor rîeie mizeria fn cere i an ajuns prin reducerea la a* * prospe jumătatea a pensiilor, presa guvernamentală in frunte gu »Neamul Românesc* au re* luat vechea campsnfe ticăloasă a ziarelor „Ualvarsai“ 9i „Or- dfnea* acuzâad guvernarea na* îionaHIrântată, «a sub ea s’ar fl risipit miliarde prîn pensiile ecord.de funcţionarilor unguri $1 prin sperţurlle încânt te.

Faţă de această nouă reedl fere a unei campanii ticăloase, zorele Patria- din Cluj ş! •Dreptatea din Bucureşti pu bucă următoarele iăimirirl:

Vă aduceţi aminte cum s’e început campania.,. La Caae Pensiilor s’eu făcut afaceri scan­daloase, au fost risipite peste 4 miliarde lei, „Boita n pus mâna pe 80 milioane speri* etc. ete. Wie dtr Ssheira so den kt «r — spune neamţul, e- decă pe româneşte : Mişelul se pândeşte ia mişei!j. Omul co­rupt şl coruptibil, «ere a con­siderat funcţia publică de un mijloc de parvenire şi îmbogă-

I I CO RM iA VICTOR BRAMISCE, BRAŞOV.

lire iliciţi, nu>şi poate închipui una cu capul, că se pot găsi oemenl, cari nu lucrează fărăInteres.

Săptămâni, luni, ani de zile nu s’a vorbit decât de miliardele risipite la Casa Pensiilor. La început s’a amtetit suma de 4 miliarde. A lansat-o publicaţia Imundă a torovăştei Stelian-Ton- cred. Acum, după spartul târ­gului, organul oficios al d-lui prlm-miotstru vorbeşte numai (sic 1) de 2 miliarde.

D acă însă oficioasele d-lor Stelian şi Tancred Constanţi- nescu au nuntit cu neruşnare apoi au g ă s t un vrednic urmaş în oficiosul d lui prim ministru Iorga .

£»e ştie, că Ia Casa Pensiilor a fost introdusă o anchetă se­veră, cere a răscolit arhive, t audkt pensionarii în lung şi ietui ţării, a examinat piesă de piesă, a cercetat, a invesffgri, pentru ca ta urmă s l nu cons taie nimic.

Iar acum lăsăm să urmeze textuei constatările cuprinse In procesul verbal al comisiaaei

de anchetă, constatări, cari en apărut — ghiciţi unde ? 1 — In chiar ziarul »Ordinea* (n rul din 4 Septembrie 1931):

... S ’au primit la Casa Pensiilor 6000 cereri. Dintre acestea s’au rezol­vat (sub guvernul naţional-ţărănesc) 1245 de cazuri. Din cele 4735 cereri rămase Inerezolvate sunt de admis circa .1800, .iar restul de 2955 sunt de respins.

Acestea 1245 de cazuri rezolvate până azi au .încărcat bugetul Casei generale de pensiuni cu următoarea sumă:

Pe trecut până la 1 Ianuarie 1930 34.390.174 lei...

Iar cifra anuală pentru cazurile rezolvite se urcă lă suma de lei 28.459 519.

Va sâ zică luni şi ani de zile opinia .publică a fost in dusă în eroare, afirmându’se minciuna grosolană, că este vorbă de miliarde de hi, ba de patru, ba de două miliarde leu Ca pe urmă să vină an­cheta oficială, făcută sub c - 1 mai răzbunător şi ţicnit g j vern ş: să fie nevoită a cous- tata. că nu este vorbă decât de 34 m ilioane lei p e lot tre* cutul, iar p e viitor d e sum a de 28 m ilioane lei, care sumă s;a* de însă d n an în ían, urmând sâ dispară totál in cel -mult zece ani.

Şi totuşi »Universul* a avut neobrăzarea să efiime mereu că in urma aranjării pensiilor pe seama foştilor funcţionari unguri, d-1 Romul Boila a pri m t un speri de 80 milioane le I

Dar cum putea primi omul un sperţ de £0 mihoane lei, când suma totală se dfir ază la 34 milioane lei?l Insinuarea este prea stupidă şi calomnia este prea evidentă pentrucâ să inzislâm asupra ei*

Şl asum citim tot din »Or­dinea*:

•Sub guvernareaN ational-Ţă’ nistă BoÜá la penzil cCurda m iliarde Celor 30 mii unguri Cari au depus ulterior ju ră ­mântul . . *“

Atirmaţiunea aaeesta minci­noasă a fie r i ocolul presei, pentrucâ tot ancheta oficiali s i constate, e l

Cel 30 000 funcţionari nnanrl nn erau decât 6000. Dintre cari n’an fost admişi decât 1400.

lată uecl to «e se reouae cam­pania şi ticătoasfi şi caraghloasâ a ziarelor guvernamentale. Iată cura se exagerează în mod cu iotul conştient şi fără obrrz, mintindu-se şl tnşelându-se opi­nia publică atât de credulă.

Eforia Câmhulal Ucenicilor Iadas* triatl şt Comerciali do stai dinBraşov Str. fe Tocita Ho 19No. 2 7 -9 3 ^ .

P i M l c i ţ i u iPentru aprovizionarea cu 7

vagoane (sau 25siânjeni) tem ne de foc, btane călit. I. trans portele în curtea Căminului, se aduce 4a cunoştinţa celor cari doresc a furniza, sâ pre* zinte până la 25 Februarie a. c. ofertele ior sigilate şi tim braţe.

Braşov, la 6 Febr. 1932.Eforia.

M o r a ia ţiM inisterul de Finari.

o d eciz ie prin care L" lu ngeşte până la 15 Fe|u r ie inclusiv termenul nurii declaraţiilor. Elev, putea fi depuse şi în . de sărb ă to are .

Din parohia „Sft. .£ m iri“-Satulung primim o port despre atitudinea p c< Zenovie Popovici, care jc o votare p e fa ţă într’o a p erson a lă la Sinodul ţinui®« mineca trecută şi care a cin o parte din parohieni înrc’c Sinodului din Dumineca vi« care are să aleagă noul cc-ai la o consfătuire în ci li întrunire care s’a terminalii straşnică beţie. Vom rév I

* ijA restarea unui pungj|r

n ios. In noaotea de 7 sie Februarie e. c. şifalComs^ tului Cărei Braşov a ere-L- gară pe cunoscutul pw21 de buzunare Lapad&Vi l autorul mai multor fuiluiiitrenuri. 1

* uPopulaţia din Rusia sov {

DupA u Urnele date stei« populaţia dla întreaga Ur sovletfoă a ajuns îa anul fl la 161 milioane locuttort £ de 158,5 mit. in 1930. DuplJ Ustioa oficială naţională « tlcă, din punct de vedere! merte, vin in primul rând VJ ruşii, cart sunt Rusii propriii şl earl formează 71.3 mi'. numărul total de 161 mllll puleţlei Uniunii sovletlse« ttndu-se şi restul de popo® triburi mal mici, se constr Uniunea sovietică are p^|[a naţ onalitâţl, dintre ceri «nj venii* sunt in număr de U.L. s rtl.

Nu. 318 1932.

Publicaţlune deiieftSubsemnatul portărel ad'.

cunoştinţă in eenzul iegM oolutui LX. din 1 8 8 1 - l ţ ' pcctlve LXI, din 1908^1^ . obiectele următoare: lap, cuier, sobă etc , Pr e j creanţe dubioase care deoisului No. tal. 2865-"l'l Trib. Braşov S. II. ale tulul Alex. Lenard rep« P'1!" vooat curator dr. Bujor lescu cari s’au evaluat 8/^ se vor vinde prla licita^ blic*. ’

Pentru efectuarea ac®8.: cita|iu«D 1, pe baza decisului 2865 -1 9 2 9 al frlfc. flra#0, j se tixaază termenul pe î J s 19 Ftbruarie 1932 ia °rj p, m. in Braşov. Str.No. 32 şi toţi care dor«1 cumpere, sunt Invitaţi f }eest edict cu observarea (bteoteie susamintite date In sensul legii ^K 1881 107 şl 108 celor o^l mai mult, pe lângă bani 0V in eaz necesar şl sub Pfc'I strigare. (,s

braşov, 28 Ianuarie& l,2 lportót*

Redactor-şef şi girent : VICTOR BRANI: