UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I, CLUJ

fIrILIARULINSI111111111111 Of MORE NRIONMil

PUBLICAT

DE

ALEX. LAPEDATU IOAN LUPASProfesorl de Istorla Romdnilor la Univers Hate

Membrl aiAeadennei Romane

VI1931-1935

CLUJTIPOGRAFIA CARTEA ROMANEASCA"

1936

i

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I, CLUJ

firi/JARLILMS1111111111111 Of ISIORIE HhilONALA

PUBLICAT

DE

ALEX. LAPEDATU IOAN LUPASProfesorl de Istoria Romani lor

Academiella Universitate

Membri at Romane

VI1931-1935

CLUJTIPOGRAFIA CARTEA ROMANEASCA"

1936

i

www.dacoromanica.ro

ANUARUL

INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA1931-1935

www.dacoromanica.ro

Intcirzierea aparitiei acestui volum (al VI-lea, pe anii 1931-1935) e motivate' prin dificultatile de ordin financiar, cari ancontribuit din an in an la micsorarea rapidei a alocatiilor bugetareacordate, prin Ministerul de Instructie, Institutului de Istorie Na-tionalci pentru desfasurarea activiteitii sale f tiintifice. Veniturile.anuale, rezultate din averea proprie a Institutului, nit an putut fiintrebuintate pentru publicatiuni add vreme in anul 1929, anda fost cumpcirat dela societatea de asigureiri generale Agricola"imobilul, de care s'a facut amintire la inceputu/ vo/umu/ui V alAnuarului", nu s'a platit dead jumeitate din pretul de Lei5.000.000, urmend ca restul impreund cu dobanzile anuale se' seachite succesiv din sumele chiriilor incasate dela locatarii imobi2ului.Pond la 1 Aprilie 1936 s'a amortizat astfel din datorie suma deLei 1.700.000.

Situatia stramtoratd a Institutului de Istorie Nationald in celecloud incaperi, ce-i fuseserei destinate in edificiul Universitdtii, acontinuat incei timp de cinci ani, asterncind o piedecd serioasci incalea muncii sistematice Si ordonate a personalului stiintific dinserviciul acestui Institut, personal care a fost Si el redus prin bu-getele anion din urma, suprimendu-se alocatia pentru trei posturi(1 preparator, 1 practicant Si 1 secretar-bibliotecar). Stdruintelesi interventiunile repetate pentru reasezarea personalului stiintificin situatia bugetard din anul 1933 au reimas pcinei in timpul de fatszadarnice.

In schimb, cu ajutorul unei subventiuni din fondurile Univer-siteitii, au putut fi transformate cloud locuinte spatioase din eta-jul I intr'o sale' de bibliotecei incdpcitoare, cu un num& de 17dulapuri si Cu 40 de locuri pentru studenti, precum si 5 birouricordspunzeitoare pentru lucrcirile personalului stiintific si ale secre-tariatului. A fost data astfel Institutului de Istorie Nationald pu-tinta se' se mute in propria sa easel la 1 Ianuarie 1936.

Dela aparitia vo/untu/ui V pond in tinipul de fats, fiind mic-sorate si, in ultimii ani, d,esfiintate cu totul din bugetul statuluifondurile destinate pentru publicatiuni Si procurare de carti, anlipsit mijloacele bdnesti necesare pentru a continua publicarea Bi-bliografiei istorice roman pe anii 1927-1928 si 1929-1930. Spe-rdm insii ca, odata cu imbuneteitirea situatiei financiare a Institu-tului, va putea fi reluata tipcirirea acestui Bibliografii in volumelewww.dacoromanica.ro

VI

viitoare ale Anuarului". Nici biblioteca Institutului nu a putut fisporita in proportie cu necesitatile curente. Din datele inventaruluirezulta, cci in acest rastimp s'au cumpcirat pe seama bibliotecii 1353de carti rouinesti si straine; in afara de acestea biblioteca a maisporit si prin exemplarele unui numar de 36 reviste si publicatiuniperiodice, primite din tars si din strainatate, prin relatiunge deschimb, ce a reusit Institutul sa-si creeze in cursul timpului.

Din veniturile fordului, deiruit de Preafericitul Patriarh Mi-ron Cristea, cu prilejul festivitatilor jubilare de 10 ani dela inau-gurarea Universitatii romanesti din Cluj, pentru promovarea cer-cetarilor si studiilor de istorie nationalci-bisericeasca", publicandu-sela sfcirsitul anului scolar 1933-34 un premiu de Lei 10.000 pentruanaliza critics a isvocvrelor si a literaturii istorice privitoare laMitropolitul Sava Brancovici", s'au prezentat cloud manuscrise, untilcu motto: Biserica este lacasul istoriei", iar al doilea cu motto:Fiecare faptd istorica isi poarta in sine judecata sa".

In raportul sau din 20 lunie 1935 d. profesor Silviu Dragomirsubliniind ca in cea dintai lucrare subiectul apare tratat prin

lumina unei critici, pe cat de minutioasa, pe atat de sobra, price-puta si metodica", la care se adauga usurinta de exprimare, stilulchar, conceptia originals si glindirea deplin matura, care contribuela reusitalucrarii", propunea acordarea premiului intreg acesteiaaratand, ca a doua lucrare pacatueste prin lipsa de informatie su-ficienta si de concluzii sigure" si ca ar avea nevoie sa-si refacastilul".

Consiliul facultatii de filosofie si litere a decis insa a lua inconsiderare si lucrarea a doua, impartasind-o de o parte mai micaa premiului (3000 Lei), iar restul (7000 Lei) decernandu-1 celcireconiandate din partea raportorului. Dupa deschiderea plicurilors'a constatat ca lucrarea cea dintai fusese scrisd de M a r in aMin e r v a L up a s, students in anul IV, iar a doua, de loanSa bei u, student in anul III al facultatii de filosofie si litere.

Situatia fondurilor inalienabile ale Institutului de Istorie Na-tionale a fort Ta sfcirsitul anului 1935: 1) fondul Regele Ferdinand400.000 Lei in rents de stat 1916 (imprumutul national). 2) fon-dzal Miron 210.000 Lei in road, de stat 1922.Patriarhul

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULSTUDII

Pag.I. Lupag, Documente istorice privitoare la moOle

brancoveneti din Transilvania i Oltenia1654-1823 1 -174

"11" I. Moga, Rivalitatea polono-austriaca i orientareapolitica a Tarilor Romane la sfaritul secoluluiXVII 175-400

Alex. Lapedatu, Abolirea protectoratului rusesc inTarile Romane (1834-1858) . .

. . . .401-420

Alex. Marcu, 0 legiune italiana in Transilvania(1849) 421-442

Olimpiu Boitog, Contributii la istoria misiunii luiA. Panu in Apus (1864) 443-486

MISCELLANEA

Marina Lupag, Doul documente slavo-romane (1556si 1620) 489-494

+ I. Criclun, Scrisoarea lui Petru Pellerdi privitoarela ajutorul dat de Sigismund Bathory lui MihaiuViteazul in campania din 1595 494-502

Carol Conner, Participarea emisarilor Mihail Popescusi Salis la revolutia lui Horia 503 -514

Ernest Armeanca, Insemnarile unui tribun din 1848-1849 514-520

I. Lupag, Scriitor si faptuitor de istorie . 520-524Alexandru Xenopol despre principiile funda-mentale ale istoriei 524-529

Ion Muglea, Contributiuni noun la opera doctoruluiVasilie Popp (1789-1842) 529 533

H. Georgescu, Un proiect de bust al lui Cuza 533-541

.

.www.dacoromanica.ro

VIII

eheorghe Vinulescu, Contributiuni la colonizArile dinBanat 542-550

.4. 0 scrisoare a lui Papiu-Ilarianu si Iosif Hodosdin Padova (7 Decemvrie 1852) 551-555

0. Podea, Versuri italienesti relative la revolutialui Horia 556 559

, 4. 0 insemnare de pe Chiriacodromionul tiparitin 1699, pastrat in biserica din comuna Cu rechiu 559-560

I. Loom 0 rectificare 560DART DE SEAMA

R. W. Seton-Watson, A History of the Roumaniansfrom Roman Times to the Completion of Unity(de 0. Podea) 563-576

Marcel Emmerit, Victor Place et la politique fran-caise en Roumanie a. l'epoque de l'Union(de H. Georgescu) 576 582

G. Popa-Lisseanu, Sicules et Roumains, un procesde denationalisation (de H. Georgescu) . . 582-585

Constantin Kiritzesco, La Roumanie dans la grandeguerre mondiale 1918-1919 (de H. Georgescu) 585-586

G. Oprescu, L'art roumain de 1800 6. nos jours(de H. Georgescu) 587 590

Paul Henry, L'abdication du Prince Cuza et l'ave-nement de la dynastie de Hohenzollern autrOne de la Roumanie (de H. Georgescu) . . 590-595

Jean de Mourta, Le Catholicisme de la Maisond'Autriche et des Hongrois (de H. Georgescu) 595 598

Stefan Metes, Istoria bisericii si a vietii religioasea Roma.nilor din Transilvania si Ungaria (deGh. Vinulescu) 598-603

Me Corfus, Corespondenta inedita asupra relatiilorin tre Mihai Viteazul si Polonia (de Gh. Vinulescu) 603-604

I. Martian, Tara Nasaudului inainte de instituirearegimentului de graniceri (de Gh. Vinulescu) 604-605

Hermann Tontsch, Die Honteruspresse in 400Jahren (de Gh. Vinulescu) 605-607

D. Georg Hoffmann, Die griechisch-katholischeGemeinde in Breslau unter Friedrich d. Gr.(de Gh. Vinulescu) 608-609

. . .

www.dacoromanica.ro

IX

Pr. Gheorghe Cotosman, Din trecutul BanatuluiI. Studiu introductiv de istorie national-biseri-ceasca ; II. Comuna si bisericile din SannicolaulMare ; III. Comuna si bisericile din ComlosulMare si Lunga (de Gh. Vinulescu) . . . . 610-613

I. C. Atanasiu, Pagini din istoria contemporana aRomaniei. Miscarea socialists I. (de I. Lupas) 613-614

Coriolan Suciu, Corespondenta lui Ioan Maniu cuSimion Barnutiu 1851-1864 (de . ) . . 614-615

Stefan Lupsa, Istoria bisericeasca a Romanilorbihoreni I. (de . ) 615 618

'Stefan Pop, La trecutul diecezei Caransebesului I.(de . ) 619

Gheorghe Ciuhandu, Episcopii Samuil Vulcan siGherasim Rat. Pagini mai ales din Istoria Roma-nilor crieni 1830-1840 (de . ) . . . 619-621

Than C. Filitti, Vladica Luca (f 1629) stramos alpoetului buzoian Vasile Carlova 1809-1811(de . ) 621-622

_loan Mota, 42 de ani de gazetarie (de . ) 622Gheorghe Stoica, Calvarul unui gazetar (de . ) 623Szentmartoni Kalman, Janos Zsigmond erdelyi

fejedelem elet- es jellemrajza (de . ) . 623-626Constantin I. Karadja, Die altesten gedruckten

Quellen zur Geschichte de Rumanen (de. ) 627

Otto Brunner, Oesterreich and die Walacheiwahrend des Turkenkrieges von 1683-1699(de . ) 627-628

Franz Babinger, Zwei turkische Schutzbriefe farGeorg II. Rakoczi, Fursten von Siebenburgen,aus dem Jahre 1649 (de . ) . 628-630

Walter Goetz, Intuition in der Geschichtswissenschaft(de . ) 630-631

Aurelian Sacerdoteanu, Marea invazie tatara siSud-Estul european (de . ) . 631-632

N. C. Bejenaru, Politica externs a lui Al. Lapupeanu(de . ) 632-633

Dimitrie G. Ionescu, Relatiile Tarilor Romane cuPatriarhia de Alexandria (de . ) 633 635

. . .

. . .

www.dacoromanica.ro

XHeinrich. Ritter von Srbik, Metternich, der Staats-mann -und der Mensch (de C. Gollner) . . 635-636

Alfoldi A., A got mozgalom es Dacia feladasa(de I. I. Russu) 636 -642

Ioan Fruma, Problema Universitatii sasesti si ainstitutiei celor Sapte Juzi (de D. Prodan) . 642-643-

Ioan C. Filitti, Proprietatea solului in PrincipateleRomane pans la 1864 (de D. Prodan) . . . 643-650'

Dr. Ioan Lupa, Ursprung and Entwicklung derbedeutendsten konfessionellen Minderheiten inRumanien (de Gh. Vinulescu) 650-651

Traian Biraescu, Banatul sub Turci (de Gh. inu-lescu) 651 652

Petru Gherghina, Expansiunea maghiara in Banatpans la lupta dela Mohacs 1526 (de Gh. Vinu-lescu) 653 -654

Dr. D. I. Popavici, Aromanii ca negustori in secolulXVII si XVIII in Serbia si Austro-Ungaria(de Gh. Vinulescu) . . 654-655

I. Lupas, Cronicari si istorici romani din Transil-vania. Scoala ardeleana III (de Gh. Vinulescu) 655-657

Nicolae Popovschi, Istoria bisericii din Basarabiain veacul al subt Rusi (de Gh. Vinu-lescu) 657 662

I. Minea, Din istoria culturii romanesti I. (de Gh.Vinulescu) 662 -664

Ion Conea, Tara Lovistei (de I. Moga) . . 664-673.P. P. Panaitescu, Corespondenta lui Constantin

Ipsilanti cu guvernul rusesc 1806-1810. Pre-gatirea Eteriei si a renasterii politice romanesti(de I. Moga) . 673 671

Dr. Andrei Veress, Documente privitoare la istoriaArdealului, Moldovei si Tarii Romanesti VIII(de I. Moga) 674 683.

Mihail Costachescu, Documente romanesti inaintede Stefan cel Mare III (de I. Moga) . . 683-685.

N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul (de I. Craciun) 685-688P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul (de I. Craciun) . 688-697G. Popa-Lisseanu, Izvoarele Istoriei Romanilor

IVIII (de I. Craciun) 697-69g

XIX.lea

.

www.dacoromanica.ro

XI

Stefan Metes, Domni i boieri din Tari le Romanein rapt Cluj i Romanii din Cluj (de I.Craciun) 699-701

Constantin C. Giurescu, IstoriaT Romanilor I. (deI. Craciun) 702-707

Vernon John Puryear, England, Russia an the StraitsQuestion (de 0. Podea) 707-710

I. Craciun, Activitatea tiintifica la UniversitateaRegele Ferdinand I din Cluj in primul deceniu1920-1930 (de Septimiu Martin) . . . 710 711

Documents diplomatiques francais, 1871-1914 (deGh. Vinulescu) 711-716

Gh. Cardas, Tratat de bibliografie (de I. Craciun) 716-717Dacoromania, Bibliografia publicatiilor (de I.

Craciun) 717-718Al. David, Bibliografia lucrarilor privitoare la Basa-

rabia aparute dela 1918 incoace (de I. Craciun) 718-720N. Georgesca-Tistu, Bibliografia literara romana (de

1. Craciun) 720-725P. Henry, Histoire roumaine (de I. Craciun) . 725-729Stefan Metes, Bibliografia operelor lui N. Iorga

(de I. Craciun) 729-731Alexandre et Gatta Helene Rally, Bibliographie

franco-roumaine (de 7. Craciun) . . . 731-732Revista Istorica Romans, Notice bibliografice (de

I. Craciun) 732-734Barbu Theodorescu, Bibliografia istorica si literara

a lui N. Iorga 1890 -1934 (de I. Craciun) . 734-736Andrei Veress, Bibliografia romana-ungarA IIII

(de I. Craciun) 736-739International Bibliography of Historical Sciences

(de Septimiu Martin) 739-740Revista Istoria Romans, 1931-1934 (de I. Moga) 740-745Cercetari Istorice, 1929-1936 (de I. Moga) . . 745-752Tara Barsei, 1930-1935 (de I. Moga) . . . . 752-760Arhivele Basarabiei, 1930-1935 (de Gh. Vinulescu) 761-766Arhiva Somesana, 1926-1936 (de S. Martin) . 766-768Revista Istorica, 1915-1935 (de I. Craciun) . . 769-771Codrul Cosminului, 1930-1935 (de I. Craciun) . 771-774

.

www.dacoromanica.ro

XII

Revista Arhivelor, 1928-1929 (de I. Craciun) . 774-775.Arhivele Olteniei, 1930-1935 (de Glz. Vinulescu) 775-77SRevue de Transylvanie, 1934-1935 (de Glz.

Vinulescu) 778-780'

NECROLOAGE

I. Moga, Vasile Goldi 783-786I. Criclun, loan Bianu 787-792L. Somegan, Gheorghe Valsan . . 792-795I Criclun, G. G. Mateescu 795-801I. Moga, Matei Voileanu 801-803TABLA NUMELOR 805-843

www.dacoromanica.ro

STUD!!

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICEPRIVITOARE LA MOPLE BRANCOVENE$T1

DIN TRANSILVANIA OLTENIA

1654-1823de

I. LUPAS

I.

In arhiva Muzeului Bruckenthal din Sibiu se piistreaza unintinunchiu de documente istorice, purtand inscripfia: Aktenzum Process Dobosi (Erben) Bassaraba von Brankovan, 1760-1803"1) (= Acte privitoare la procesul succesorilor lui Dobosi cuBasaraba* Brcincoveanu 1760-1803). Afarti de actele procesuluiamintit, can ajung pans la anul 1772, se mai giisesc, la sfdr,sit,cloud acte privitoare la alte chestiuni anume un raport din1803 despre felul, cum a fost reintrodus Principe le Breincoveanuin posesiunea mo,siei Seimbata de sus in urma unui proces cucreditorii scii din familia Marcu, traducerea germanti a actuluigrecesc de dona ;iune, facut de Grigorie Brcincoveanu la 1823,and a &fruit mo,siile dela Sa'mbtita de sus ,ci Poiana Mdrului peseama bisericii Sf. Treimi ,si a ,scoalei grecefti din Bra,rov.

InfatiOnd cuprinsul acestor acte de netagaduit interes isto-ric, am crezut ca e bine s'c't fie precedat de diplomele date, la 1654,tic vtiduva Susana Lorcintfi fti de fiul stiu, Principe le GheorgheRcikoczy al II-lea, diplome al ctiror text se peistreaza in arhivacentrcati din Budapesta in Liber Regius al Transilvaniei2), de

1) Bruckenthal'sches Hausarchiv F. G. 7. I. a.2) Volum XXVI, pag. 361-3.

Anuarul Inst. de 1st. Nal. 111. 1

,si

$I

,si

www.dacoromanica.ro

2 1. LUPA

unde am procurat o copie, precum ,si, de actele din 1713-14, decele din 1722-24 cu consemnarea mo,siilor brdncovene,sti din Ol-tenia, consemnare felcutei la Craiova (14 Aprilie 1722) de inspec-torul cameral Procopl), ,si, de cele din 1744 61 cu o cerere adre-satd de Principe le Constantin Brdncoveanu din Bucure,sti la 29Maiu 1761 ccitrci Episcopal Bajtay, guvernatorul Ardealului,pentru a restitui Romcinitor ortodocsi biserica cleiditei la Faga-ra,s2) de bunicul sdu, fostul Domn al Teirii Romeine,sti, cu in-voirea Principelui Mihai Apafi.

Astfel actele, ce urmeazd, se impart in urmcitoarele 5 gru-puri: I. cele din 1654; II. cele din 1713-14; III. cele din 1722-24; IV. cele din 1744-61 ,si V. cele din 1760-1823.

II.Cele din 1654 dau lamuriri privitoare la felui, cum a pus

Preda Vornicul din Brdncoveni, bunicul lui Constantin Brcinco-veanul, stlipeinire asupra mo,siei Scimbeita de sus, care nu i-a fostcedata. de Mihai Apafi la 1678, cum s'a afirmat, nici zeilogitel deGheorghe Rcikoczi la 1653 pentru suma de 1800 fiorini, cums'a crezut peind acum3).

Adeveirul este, al veiduva lui Gheorghe Rcikoczi I, SusanaLorcintfi i-a zalogit lui Preda-Vornicul pentru suma de 2500fiorini ungure,sti mo,sia aceasta, care fusese mai inainte in po-sesiunea lui ,Stefan Sulyok de Sopor, fost consilier intim fivistier al Principelui Gheorghe Rcikoczi II. In diploma semnateidr Susana Lorantfi la Fdgeira,s, in ziva de 12 Martie 1654, emotivatei aceasta zalogire, pe lcingd suma mentionatd, de o parteprin serviciile credincioase prestate de Preda-Vornicul atilt beir-batului cat ,si, fiului ei, de alta prin interventia fdcutd in scopulacesta de insu,s Principe le Matei Basarab accedente etiamIllustrissimi Domini Principis Matthaei Bazarabii, regni Vala-chiae Transalpinae Vaivodae ac haeredis perpetui propterea factaintercessione".

Interventia lui Matei Basarab pentru Preda-Vornicul e expli-cabilei, dacel tinem seamy de faptul ca mama acestuia din urmil

1) Copie pAstratl in arhiva fostului regiment austriac din Sibiu.2) Originalul se pNstreazg in arhiva fostului guvern ardelean, XX. B.

fasc. I. Lit. B. Nr. 2.8) Augustin Bunea, Episcopii Petru P. Aron fi Dionisie Novacovici,

Blaj, 1902, pag. 335. www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE 1STORICE 3

era fiica unei surori a lui Mateil). Domnul Tdrii Romeinestise putea deci simti indeninat sa punti, chiar la sfarsitul vietii,ci al domniei, un cuvdnt pe ltingd veicluva fostului sau aliat Gheor-ghe Rakoczi I in favoarea unui stranepot de sore. Fiul lui Preda-Vornicul a fost Papa Postelnicul, insurat cu Stanca, fiica postel-nicului Constantin Cantacuzino. Papa Postelnicul, tat& lui Con-stantin Brdncoveanul, a fost ucis in reiscoala seimenilor (1655)langa Dealul Mitropoliei, unde tattil sau Preda ii ridicase ocruce de lemn, care la 1712 a fost inlocuitti cu alta de piatrd,asezatti de nepotul sau Constantin si care se poate vedea ,s-i inzilele noastre avand urmtitoarea inscriptie2) : Aceastei cruce Tasteridicatei in slava Domnului Hristos de Costandin BrdncoveanulBasarab, feciorul luminatului Domn Costandin Basarab Voe-vod, in locul altei cruci ce era de lemn, care era ridicatti de Predabiv vel vornic Brdncoveanul in pomenire pentru fiiu-stiu PapaFostelnicul, ptirintele mai sus pomenitului Domn, ca intr'acestaloc au pierit, in zilele lici Costandin Voclei ,Serban, ce au fostDonn in urma lui Matei Vodd, tend s'au ridicat diirdbantiiasupra Domnului si a boierilor tarii la leat 7153 (1655) si stri-candu-se crucea de lemn, s'au ridicat aceasta de piatra la Julie20, leat 7221 (1712).

La 1658 a fost ucis Preda-Vornicul de clitrei Mihnea-Raduramcincind cresterea nepotilor stii Barbu si Constantin in grijaveicluvei for mame Stanca si a bunicei lor, jupdneasa Peiuna aFredei velvornic Brdncoveanu. Mosia Sclmbeita de sus, zeilogittide Susana Lordntfi pe seama lui Preda Vornicul la 12 Martie1654 si confirmata de Gheorghe Rakoczi II, la 28 Maiu acelasan, a rtimas in steipdnirea Brdncovenilor, dela cari nu s'amai gcindit s'o rdscumpere nici unul dintre principii ardelenidin secolul al XVII-lea. Ea putea fi deci considerate de Con-stantin Brdncoveanul ca o mostenire streimo,seascd, la care s'aualai-twat succesiv alte sate romdnesti ca: Sdmbeita de jos, Be-rivoiul ,si Poiana Meirului3). In testamentul sau dela 13 August1708, fiicea Constantin Brdncoveanul urmatoarele dispositiuni

1) N. Iorga, Viata domnia lui Constantin Voda- Brdncoveanu. Bucu-resti, 1914, pag. 8.

2) Idem, ibidem, pag. 12-14-22.3) Stefan Metes, Domnilor boierilor din Tdrile Romcine in

Ardeal Ungaria. Arad, 1925, pag. 82-83.1

,si

gi

si

Mosiile tiSi www.dacoromanica.ro

4 1. LUPitt

cu privire la imptirtirea acestor sate intre fiii Satul Sam-bata de sus, care este de moie, cu iobagii, cu casele, cu niorile,cu muntii sa -1 imparts in patru parti freiteste. Satul Sambatade jos, care 1-am cumparat dela Banfi Ghiorghie Gubernatorul,in galbeni de our unguresti 1000, sd-1 tiie iar ccite 4 fratii; institocmeala ne ieste ca, cdnd ar da banii ce scriu mai sus,ia iar inapoi. Deci cdnd s'ar intcimpla vre-odatei, ca sa dea banii,

ia satul, banii imparts in patru peirti; ia fiestecare partea po zloti 250. Satul Poiana barului, care 1-am cum-peirat dela Nalati dela Secheli, in lei 3500 care fac cara grosi3000, sa -1 imparts iar in patru freiteste. Insd acest sat s'au cum-parat statator, dela Nalati i dela Secheli, iar numai Impartitiacu Crsiia, cand va vrea sei intoarcti banii, it va lua si atunceabanii iar sa ii imparts frateste. Io Costandin oevod"1).

Grupul al doilea cuprinde 7 acte din anii 1713-14, dintrecari unul privitor la agentul diplomatic al lui Constantin Brdnco-zcanu, Teodor Ladislau Dindar, altul relativ la planul de forti-ficatie, elaborat de locotenent-colonelul Morandi Visconti pentruAlba-Iulia, si cinci in care se aratei interventiile fticute la Curteadin Viena si meisurile luate de aceasta, spre a i se incuviintalui Brdncoveanu dreptul sa cumpere imobile in cuprinsul Tran-silvaniei. Aceastd incuviin fare i-o acordei impeiratul Carol al VI-lea la 24 Maiu 1713 cu oarecare sfialci, impuncind consilierilor saiardeleni, sei execute ordinul imptireitesc cu toatel discretiunea cu-venitd, raportdnd la Viena, din caz in caz, inainte de incheiereacontractului, spre a Nine aprobarea prealabild.

Pe Icingel dorinta de a peitrunde pe tale pacinicti in teritoriutTransilvaniei, Brdncoveanu mai fusese indemnat sti exoperezedela Curtea impeirateascei din Viena o astfel de incuviintare prin-cipiard fi de resistenta, ce intdrnpinase din partea magistratuluibrasovean cu prilejul cumpardrii unor case in acest oral. Anumela 1700 cumpeirase o casei in .cheii Brasovului alta in Brasovulvechiu dela ,.jupcin Nica Vamesul". Pentru aceasta avu nepldcericu Sasii, cdrora le stria la 6 Decemvrie 1708: de vreme ce ani

1) Stefan D. Grecianu, Viola lui Costandin Voda Brdncoveanu de Raduvet logofat Grecians, cu note ri next. Bucureti, 1906, pag. 277-278.

sd

si

sai:

si-I

pi

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 5

cunoscut, ca ati fi tdnjind si ati fi bcinuind, caci le-am cumparatati pus in socoteala, ca sa nu ne ingaduiti? Care lucru n'am

fi gandit nici decum, ci inca socotiam, de vor avea unii oprealaa cumpara, iara pentru noi necum sa ziceti ceva, ci Inca s vafie D-Voastrii cu parere buns. Mai vartos ca de am cumparatacele case, nu stiu sa va fi faccind D-Voastra nici o pagubire, canoi in casele acelea nu doara ca vom sa punem sa se vcinza auniscai vinuri au sa se lucreze alte mestesuguri, ca din mila luiDumnezeu cu acea hrana nu ne hranim, fara cat avdnd prinmulte locuri case, ne-au poftit inima ca sa avem acolea nistecascioare, sa se afle cdte odata sa fie si pentru odihna oame-nilor nostri, ce trimitem cu trebi s'ar fi cazut nici decdt desprepartea D-Voastra banueli sa nu auzim pentru aceasta; ca ce marelucru este? Mai vdrtos, ca noi pe D-Voastra in ntulta dragosteva avem... si oamenii D-Voastra orice le-ar trebui or poftidin Cara noastra a cumpara, au vii, au case, au niscai bucate,neopriti sant, dar D-Voastra pe noi a ne opri si a nu ne in-gtidui sa tinem acele case, din ce pogoara ce este pricina, pof-tint pe D-Voastra un raspuns sa avem").

IV.

Cele 6 acte din anii 1722-24 cuprind informatiuni pretioaseCif privire la situatia mosiilor brcincovenesti din Oltenia, care seafla atunci sub administratie austriacci. Dar importanta for spo-reste ,ci prin faptul ca infatiseaza o parte din sbuciumarile sufle-testi, prin care au trecut Romdnii fagara'seni in primele deceniiale secolului al XVIII-lea, mai ales in urma raptului bisericiicladite de Constantin Brdncoveanu pentru crestinii ortodoc )ci dinacel oral. Vaduva acestuia dupa uciderea sotului si a fiilor sai(15. VIII. 1714) numai la 1716 a fost ingaduita a se intoarcehi Bucurecti, unde a daruit pentru altarul bisericii Sf. Gheorghecel Nou (21 Iu lie 1720) o candela, care sa lumineze local deodihna al osemintelor fericitului Domn Constantin BrdncoveanuBasarab Voevod" exprimdnd in slovele inscriptiei (descoperitede d. V. Draghiceanu) speranta ca ,si oasele ei vor odihni inacelas loc.

Pana a se invrednici sa aiba si ea parte de aceasta odihnti,

1) N. Iorga, Bracovul i Romdnii. Bucure$ti, 1905, pag. 256-7.

si

pi

,vi

www.dacoromanica.ro

6 I. LUPA$

trebui set lupte cu numeroase greuttiti si amarticiuni. Pe medi-cul Gheorghe Trapezuntius it trimise la Venetia in 1717 set ri-dice banii depusi acolo in pcistrare de ceitrd r'dposatul ei sot. Invara aceluias an scria Doamna Marica judelui bracovean pentruplata datoriilor aratand ca trece prin amarti si la pri-tnejdia, in care a ajuns, i s'ar peirea ca primeste in dar baniidela datornicii eil).

Prin acelas Trapezuntius a facut interventiuni stdruitoarela Curtea din Viena atilt pentru recuperarea mosiilor brcincove-nesti din Oltenia, ajunsii sub administratie austriacti, precumpentru biserica si credinciosii ortodoc,si din Feigaras.

Din consemnarea feicutci la 14 Aprilie 1722 de catra inspec-torul cameral austriac Procop din Craiova se pot culege infor-matiuni cu privire la situafia satelor mosiilor brdncovenestidin Oltenia. Iatei anume cum le infcitiseaza pe cete din judeteleRomanati, Jiul de jos, Jiul de sus si Mehedinti,ROMANATI:

B ran covenii (Brankovan) este un teirg considerabil,bine populat, are cdteva vii; tot aici apartine teritoriu I a gi a (Su Gallia).

Criva de sus e un sat mare si bine populat, it sta'pa-ne,ste Inca peina acum d. locotenent-colonel B i v o d a2) cu invoi-rea reiposatului d. general St einvill e.

C r iv a de jos apartine, dupa informatiunile primite, prindrept de mostenire (atavitico) boerului Golescu3).

Cocoreist i, un sat binicor populat, pe care inset pansacum l-a stiipanit boerul Vin t i l a, totus s'a primit informatiu-

1) Idern, ibidem, pag. 263.2) Numele adevarat al acestui locotenent-colonel era .Stefan Dettine, el

fusese incredintat cu conducerea chestiunilor militare din Oltenia; cf. Ale-xandru A. Vasilescu, Oltenia sub Austriaci 1716-1739. Bucuresti, 1929, p.103, n. 3.

3) Relativ la aceste posesiuni luase Constantin Brancoveanul prin testa-mentul dela 1708 dispositia set fie partea fiului sau Costandin" DenBrdncoveni i cu alte mo$ii, hotare ce tin de Brdncoveni, Jagalia, Criva dejos jumatate, Criva de sus toata, alte hotare pans in Olt; O. tie a patraparte si cu via den deal jumatate cu rumanii ce i se vor veni iar a patraparte, afara din case, iar case set -si fad. in Brdncoveni, unde va vrea in sat".Cf. Stefan Grecianu, o. c., pag. 271.

viata"

'Ci-

si

si

si

si

ti

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE 1STORICE 7

nea dela un prietin al acestui Vintila vechiul proprietar casatul a fost cumptirat de Principe le Constantin Breincoveanul cu1200 taleri; acest Vintila e mort fi acum Il stiipcinesc urina )cii lui.

C e p a r e aproape de Cocortist i, dar apartine nu-mai jumatate familiei Brdncoveanu.

B r a n e / i, un sat bine populat, pe care-1 staptineste inca ,siacum un oarecare c ci pitan Oros Gabor cu invoirea pome-nitului d. general Steinville.

Pr a c c o v u l (Briscovul) nu e inca populat, totu)c sunt lu-crate de straini cdteva ogoare, dupei care fiscul primeste ze-ciuiala.

B l a j (Plas) un sat populat, are si douti vii2).Cam p e n i (Kimpeni) odinioara sat frumus, acum Ins

abia locuit de 6 familii, pelna acum l-a stapdnit un oarecare ea-pitan Ranit i, care l-a cedat insa fisculu i.

D r a g h i c e n i (Degriczen) cu totul pustiu.Fr asine t, un sat populat, are si o vie si cloud a,sa numite

helestee (Paluden).D e b u l e n i, un sat populat, pe care cu invoirea adeseori

pomenitului general Steinville it lease in stapdnire un oarecareplutonier, dar l-a cedat de mai Inainte fisculu i.

Vleiduleni ,si Osica sunt cloud teritorii asezatehinga olaltcl, dintre cari cel din urma are ceitiva locuitori.

JIUL DE JOS:St oienesti e un sat binisor populat, aproape de rata

Olt.Be t e j an i (Beteczan) e un sat bine ingrijit, acezat langa

Dunare; l-a stapdnit pans acum boierul Grigor as c u, fostmembru al deputafiunii3) cu toate ca dupci cum s'a constatat

e dintre cele mai vechi mosii ale familiei Brdncoveanu.

1) ,,den Cocordfti i cu mosia Ceparului, ce am cumpArat, sa tie a patraparte si din rumani iar a patra parte si cu viile ce se zic din dealul luiComan". Ibidem.

2) Satul Blajul cu viile, cu morile peste tot" e trecut in testamentuldela 1708 ca partea fiiu-mieu Stefan Brancoveanul". $t. Grecianu, pag. 273.

2) E vorba de Grigorie Vlasto, ales la 28 Sept. 1719 de boerii olteni,impreuna cu Staicu Bengescu, cAluggrul Dosof tei Brailoiu Const. Steam-beanu in delegatia provizorie, chematI sa carmueasca Oltenia sub prefi-

It

www.dacoromanica.ro

8 1. LUPitt

Bail e odinioard un sat mare, acum inset cu totul pu-stiu; dela fostii lui locuitori s'a primit informatia, cd in cea maimare parte s'au asezat in satul Li p o v, apartinator calugdruluiD os o f teiu Br dil oiul, fost membru al deputatiei.

H r a st u 1, un sat populat, leinga Dundre.MEHEDINTI:

Corlatele, un teritoriu pustm.JIUL DE JOS:

G h i di c i, populat bine, situat hingd Dundro.U r z ic a, nelocuit.

t ubel e, tot a,s.a.MEHEDINTI:

Barb o i u 1, foarte aproape de satul Go g o s; amcindoudstapdnite pans in timpul de fata de b o i e r u 1 Go 1 e s c u 1, cuMate cd dupd informatiile primite aceasta parte e pro prie-tatea familiei Brancoveanu.JIUL DE SUS:

S tan cest i, un sat mare, bine populat, aproape de munti,are o vier).

Z v o r s ca (Suorzica), despre aceasta nu stie da nimeneavre-o informatiune, c5 se gliseste oare de partea impricinatului.R0111 AN ATI :

I s l a z, un sat binisor populat, ldngti Dundre.JIUL DE JOS:

Comost en i, un sat mare, frumos populat, pe care-1 std-pcineste pad acum d. locotenent-colonel B iv o d a%).

denlia lui Gheorghe Cantacusino. Cf. C. Giurescu, Material pentru istoriuOlteniei supt Austriaci. I. p. 361.

1) In testamentul dela 1708 la ,partea fiiu-mieu Costandin Brancoveanu"se precizeazA den satul Stanceftii cu alte mo0, sate imprejurul lui, atreia parte; i rumanii i muntii tot a treia parte", cf. Stefan Grecianu o. c.,pag. 272.

2) In testamentul citat satul acesta e amintit la partea fiiu-mieu Ste-fan Drancoveanul" astfel: Satul Comoteni jumAtate i cu rumanii juml-tate Si viile iar jumatate morile". Ibidem, pag. 273.

i

si

st i,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 9

R a des tit a, un sat populat, pe care it stdpcineste si acumun oarecare cdpitan moscovit, cu invoirea des pome-nitului general St e in vil le.

N e d e i a (Nedage), e un t e r i t or pustiu, aproape de sa-tul Marmurile, care apartine insci boierului Golescu.

M a c es elul (Marescellul), un teritor pustiu.Marmurile, apartine boierului Golescu, cum s'a

arcitat mai sus.MEHEDINTI:

H lm gelu 1 si A ninii este incd cu totul pustiu.o g os, apartine lui Golescu.

1IUL DE SUS:A n in i e kilted Stancesti, un sat populat.

MEHEDINTI:unit a, e un teritor pustiu.

Ruptura, la fel.P o rum b e n i (Porumpreni), despre aceasta nu stie spune

nimic1).Dr in c e a, e deasemenea fard locuitori, dar are o vie fru-

moasd, care deocamdatci nu poate fi cultivate'.S op o t u 1, e cu totul pustiu.

ROMANATI:C i t a f e n i i (Czitien), un sat locuit, asezat langd Olt, are

o vie2).Scdrisoara numit si Preajba dela Scarisoara

(sorest Br e a s b a della S k e r i s o r a genannt), e locuita in-trucatva, dar via de aci este necultivatd.

In afard de s p e cif i c a t i u n e a aceasta, s'au mai gasit,dupe' cercettiri, inca urmcitoarele locuri apartincind acestei fa-rnilii:

1) In testamentul dela 1708 se spune la partea fiiu-mieu Radului Bran-coveanul" relativ la acest sat a mosia Porwmbenii toata cu casele i pivnitade piatra i viile" formeaza mostenirea acestui fiu al Brancoveanului. Ibidem,pag. 275.

2) In testamentul citat la partea fiiu-mieu lui Mateiu Brancoveanul"se spune Satul Citcifenii cu rumanii in judeful Muscetului cu munttt, cums'au cumparat". Ibidem, pag. 277.

vi

G

www.dacoromanica.ro

10 1. LUPA$

ROMANATI:P cir d eti (Perdest), un t e rit or pustiui).S v ors c a, deasemenea.

J1 UL DE JOS:Drag e,ctii (Dreczen), la fel.

MEHEDINTI:B til t e n ii (Batten), apartine o parte mtinastirii M o t r u2),

care pretinde acum titulo donationis fi ceealaltei parte,cu toate ca era proprietatea acestei familii.

ROMANATI:Bair z a (Brza), un sat locuit, in care este o moarci cu 3

roti3), jumatate din sat i o roatti de moarti apartine unui boiercu acelaf nume Br z u z e; restul e proprietatea familiei Bran-coveanu, dar se fill inca in deplina stapanire a numitului boier.MEHEDINTI:

Valea Aninilor, un teritor pustiu.Craiova, 14 Aprilie 1722.

AUGUST ERNST PROKOP,Inspector Cameral.

Rezultli din aceastti specificatiune, ca numtirul mo )ciilorbrcincovene,sti la 1722 se rnic,sorase in ccitva fatti de cele indicatein testamentul lui Constantin dela 1708, iar dupti sguduitoareatragedie dela 1714 unele au fost luate in stiiptinire de alti proprie-tali, pe drept sau pe nedrept, precum ,si, de ccitiva ofiteri, carorageneralul Steinville, dupti trecerea Olteniei sub administratieaustriacii, le-a permis pur ,si simplu sti se instaleze in satele cuvenituri mai bune ale familiei Brtincoveanu.

1) Tot la pat-tea lui Mateiu e trecuta in testament mosia dela Sletvi-leti i Pardefti, amandoua hotarele peste tot, precum arata zapisele de cum-paratoare si cu jumatate de mosie den Coteana". Ibidem, pag. 276.

2) In testament e amintit la partea lui Radu satul Baltenii cu rumaniitoata partea noastra", iar o notita adaosa mai tarziu cu alt condeiu si altacemeala spune: l-am dat mondstirii Motrul". Ibidem, pag. 275.

3) In testament la partea lui Constantin amintita jumatate de mosiedin Barza i cu morile den Oltet". Ibidem, pag. 272.www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 11

Interventia Doamnei vaduve Maria determine Curtea dinViena a dispune pregatirea acestei specificatiuni a mosiilor bran-covenesti si a comunica, prin consiliul de reisboiu, la 2 Febr.1723, generalului comandant din Transilvania Konigsegg, careera totodata si director superior (Oberdirector) al Olteniei, ceimoriile ocupate pe nedrept de particulari sa fie restituite datein administratia inspectoratului cameral austriac din Craiova,iar cei ce pretind a fi inzestrati cu drepturi de proprietate asu-pra vre-uneia din ele, sa fie indrumati a produce dovezi.

Nu au ramas fara rezultat nici interventiunile feicute la Vie-na in interesul Roma'nilor ortodocsi din Feigaras, unde episcopalPataki permis a pune cu forts stapeinire asupra bisericiibrtincovenesti. In adresa din 29 Aprilie 1724 Consiliul de ra'sboiuexprimd fats de generalul comandant Kanigsegg desaprobareasa atilt pentru rapirea acestei biserici, cat si pentru atitudineaintolerantd violenta a episcopului Pataki, pe care-I indrumda se abtine in viitor dela astfel de acte violente a respecta li-berul exercitiu religionar al ,sismaticilor".

Se pare ca avertismentul acesta n'a avut rezultatul dorit.Consiliul de reisboiu se vede indemnat in curand a scrie din nou(24 Maiu 1724) despre purtarea plind de animositate )ci violentda episcopului Pataki (Herrn Bischofen Pataki hievon bezaigteanimose et violente Auffiihrung wider die zu Fogaras stehendenSchismaticos), indrumeindu-I pe Kiinigsegg sa nu mai permits luiPataki nici o necuviinta violentd asupra Romani lor ortodocsi,ci sa-1 sfatuiasca a cauta sa indemne poporul in mod cuviincios,prin predici, exemple alte bune oficii la unirea cu bisericaRomei (das von den Herrn Feldmarschallen dem erwahntenHerrn Bischofen keine Ohngebiihr weder Gewaltsamkeit verstat-tet, sondern er vielmehr angeleitet werde das Volk praedicatione,exemplo et aliis bonis off iciis ad unionem manierlich anzufrischenand zu bewegen"). Comparand cuprinsul acestor acte oficialecu informatiunile din cronica lui Radu Tempeal), rezulta ca tot

1) Cf. Cronica lui Radu Tempea despre interventia Brasovenilor la Vienaprin negustorul Cristof Voicu, care jurand pre Sf. evanghelie in sfantul ol-tariu, precum va cauta cu toata osardiia de lucrurile legii si nu va sminti ceva,,i precum ca cheltuiala, ce i se da va cheltui cu direptate, gi viclesug nuva face", a purees la Beci" (Viena) in 21 Februarie 1724. Brasovenii s'auvazut nevoiti a face cheltuiala aceasta cu trimiterea lui Voicu la Viena, dupe

si

si

,ci

5i

g4

si

www.dacoromanica.ro

12 I. LUPA$

ce relateaza acesta despre lupta Bra,sovenilor ,si, a Feigeira,senilorcontra episcopului Pataki se poate verifica ci prin alte dovezicontemporane. Astfel valoarea acestei cronici, ca isvor istoricpentru intclia jumeitate a secolului al XVIII-lea, spore,ste consi-derabil.

V.

Dintre actele anilor 1744-61 primele patru dau informatiuniprivitoare la mo,stenirea orfanului Janson, fiul unei nepoate alui Brcincoveanu, Elisabeta Rosetti, maritata cu un locotenentaustriac Janson. Ramas orfan de amandoi Origin), de soarta,ci educatia lui se intereseazei precum rezultti din cuprinsulacestor acte atat bunicul sau, contele Nicolae Rosetti, cat ,si,cumndtul acestuia, Principele Constantin Brcincoveanu. Jar alcincilea act din grupul acesta este adresa aceluicq ConstantinBrcincoveanta, ne pot de fiu al Domnului asasinat la 1714 0, carela 20 August 1752 era vel logoftzt"2). Cu toate ca se ctia despreexistenta acestei adrese din cuprinsul notitelor culese din cores-pondenta episcopului Dionisie Novacovici, textul ei nu era pansacum cunoscut in intregime. E o dovada ca acest vet logoftit" n'adat uiteirii ctitoria bunicului sane ,ci, indatti ce a aflat de dispositiaimparateasca din Viena relativa la misiunea generalului Buccowin Transilvania, nu a intcirziat a face interventiuni staruitoarepentru a se retroceda biserica brcincoveneascti populatiei ortodoxe,pe seama careia fusese ridicatei din temelie ,ci zidita cumarata inscriptia la anul dela spasania lumii 1697", in al 10-leaan de domnie a lui lo Costandin B. Basarab voevod, domnul ,ciobladuitor a toatei Tarii Romcine,cti".

ce delegatii lor, cari au intervenit pe langa episcopul Pataki la Fagara ca savaza, ce va mai zice, da-ne-va pace in lege, cum ne-au dat vladica Atana-sie. Atunci au raspuns, ca de i-am umplea o casa cu galbeni, pace nu ne vada pdnd la moarte, al asa iaste jurat papei". Cf. Sterie Stinghe, Istoria be-serecei 5'cheilor Brasovului. (Manuscript dela Radu Tempea). Brasov, 1899,pag. 67-70.

1) Const. Giurescu i N. Dobrescu, Documente f i regeste privitoare laConstantin Breincoveanu, Bucureti, 1907, pag. 388.

2) $tef an D. Grecianu, o. c., pag. 349.www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS ISTORICE 13

VI.In sfansit, dosarul actelor privitoare la procesul indelungat

al succesorilor lui Samuil Dobo,si cu Nicolae si Emanuil Brcinco-veanul aduce o sunlit' de informatiuni noun cu privire nu numaila soarta acestor mo,cii brcincovene,sti, ci la practicile ,si pro-cedeele juridice, obicinuite in Transilvania secolului al XVIII-lea.Din acest punct de vedere ele constitue o pretioasa contributiunela istoria dreptului transilvan. Iar de alts parte ne oferd prilej setcunoa,stem activitatea unui bancher ardelean din secolul' alX VIII -lea.

Inainte de a reda pe scurt momentele principale din cuprin-ul acte, este inset necesar set cunoastem, tine a fost Sa-

muil Dobo,si, ce rol a avut in viata Transilvaniei a Tarii Ro-meinesti din secolul al XVIII-lea ,si in ce imprejureiri au ajunssuccesorii lui in conflict cu urma,sii lui Constantin Brdncoveanu,In scopul acesta ne poate servi cdteva deslusiri introducerea stu-diului apeirut la 1914 in limba germana, relativ la organizareainstitutelor de credit ale Safi lor ardeleni1).

Thai ce se poate gasi in aceasta introducere cu privire la celmai vechiu bancher cunoscut pana acum in viata financiarei ar-

Samuil Dobo,ci s'a neiscut in Germania ,ci in etate de 26ani a venit la Sibiu, uncle in anul 1721 a fost primt ca membruin Asociatia Comercialei (Handelssozietiit). La inceput si-a des-chis o magazie de miirfuri, care in scurt timp s'a desvoltat in-floritor. Pe lcingei aceasta incepu Inca de pe la 1730 a se indelet-nici i cu intinse afaceri de banal. Acestea din urma erau o con-secinta fireascei a afacerilor sale comerciale, conduse 1n stil mare.Fiind Transilvania izolard de centrul lumii comerciale, de celemai multe on Dobo,si nu putea set se ingrijeasca personal deaprovizionarea cu mart ei la locul de productiune, cti trebuia setincredinteze adeseori aceasta grije comerciantilor, cu cari se aflain raporturi de afaceri comerciale. Drept contraserviciu trebuiaset primeasca insarcinarea din partea for de a se sngriji de in-casarea politelor ,ci in general set reprezinte interesele amicilor

1) Robert Rosier, Die Kreditorganisation der Sachsen in Siebenbirgen,lucrare scrisd cu prilejul Expozitiei internationale pentru industria cartiipentru grafica, organizata" la Lipsca (Internationale Ausstellung fur Buch-gewerbe and Graphik, Leipzig, 1914), pag. 7-9.

si

si

acestorsi

deleana:

gi

www.dacoromanica.ro

14 I. LUPA$

sai de afaceri comerciale. Cu timpul aceasta ramuril a afacerilorsale lua astfel de pro portii, incat de dragul ei sacrifica cu totulafacerile comerciale in anul 1746, functioncind dela aceasta datainainte ca un bancher, concentrcindu-,si atentiunea intreaga asu-pra afacerilor cambiale, de unde i deriva numele german in uzatunci pentru banci: Wechselgeschiift".

Contra garantii ipotecare i amanete imprumuta Dobosi banipe cambii pe langa o dobanda de 6%, etalonul ce era pe atuncinormat in mod legal. Clientela sa se recruta dintre cetatenii ora-plui, dintre ofiteri, dintre nobilii maghiari ,si Principii Munte-niei ,si dintre persoane juridice, precum era ora ,cul Sibiu, Brapv,comuna Sa li,cte, Administratia financiarci, .. a.

Afacerile sale bancare nu s'au marginit insa numai la im-prumuturi de bani. Cu molt mai importante erau relatiile ban-care, pe cari le intretinea cu o multime de firme din striiinatate,mai ales din Germania. Ramura de incasso a bancii sale nu erarestrcinsa numai la piata Sibiului, ci trecea peste granitele Ar-dealului, pond la Bucuresti. In anul 1750 de ex. a preluat spreincasare o polity trasata asupra Printului Ghica la Bucuresti invaloare de 3.000 ducati adeca 12.300 fl. ,si entisci de firma Fr.Hiibsch din Constantinopol.

In legatura stransa cu acest incasso era remiterea sumelormai mari, in care scop primea insarcintiri atcit dela particularicat ,si dela case comerciale ,si dela institutiuni de stat. Pentrusumele preluate spre acest scop garanta Dobo,si cu intreaga saavere. Drept despagubire pentru niunca sa ,ci ca premiu pentrurise, Dobosi socotea o provizie de 2%, uneori chiar ,si de 5%.Remiterea se facea prin scrisori cambiale sau prin cambii asuprafirmelor mari din Viena, Breslau sau Leipzig. Ordinele de platapentru Wile, unde nu avea corespondenti directi, le executa prinintermediul firmelor din Viena sau Leipzig. De exemplu incasa-rea unei sume de 84 L. sterl., pretensiunea Colegiului din Aiudasupra firmei de Neusville et Schuhmann din Londra, o execu-tase astfel, ca a vcindut in Leipzig polity emisa asupra firmei,avizand firma sa o plateascti la prezentare.

Din cauza insuficientei mijloacelor de comunicatie din Ar-deal ,si fiind avizat mai ales la comercianti calcitori, nu era posi-bil ca orice remitere sa fie acoperita imediat cu suma necesaraDin cauza aceasta,, mentinea un deposit la casele principale, cucari era in legeiturti. De exemplu la 31 Decemvrie 1751 avea lawww.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 15

firma Kiiner et Co. Viena, un deposit de fl. 24.782. Aceasta nepoate da o idee despre virimentul important, pe care it fticea ,sidespre proportiile considerabile, ce luase intreprinderea sa.

Decontarea acestor depuneri in cont curent se fticea de obi-ceiu la ate o jumtitate de an, cu care ocasiune firmele i,si boni-ficau reciproc dobdnzile de 5%.

In anul 1759 simfind Dobo,si ca i se apropie sfirfitul, s'adecis feted testamentul. Averea sa, conform bilanfului, erade 192.982 fiorini, in care sums nu se cuprindeau imobilele sale

prefioasele juvaeruri familiare.Bani gata avea 33.798 fl. Debitorii se compuneau astfel: in

ctirtile secrete 13.997 fl., in registrele comerciale 38.000 fl. ,si de-bitorii diver,si 17.187 fl.

In luna Mai a anului 1759 a merit fard tno,stenitor de vitabarbdteascd. Vtiduva sa a condus afacerea mai departe incatime de 32 de ani".

Prin testamentul sau a &fruit Dobo,si suma de 6000 fl. peseama gimnaziultti stisesc din Sibiu') pentru o fundafiune, dinveniturile cdreia sa poata primi mass gratuity 12 studenfi (=-- to-gati).

VII.

Dupti incheierea socotelilor cu urma,sii lui Dobo,si, Constan-tin Breincoveanu recunoafte la 22 Febr. 1760 ca i-a ramas datorzu suma de 7725 fiorini ,si 50 cr. (cruceri), pentru care se obligeta-i pltiti o dobtindd de 6%, ddndu -i ,si ipoteca asupra mociilorsale dela Stimbdta de sus, Berivoi Poiana Mdrului (praedictamea bona nobilitaria in praelibato principatu districtuque exi-stentia).

Obligatia o dti ginerilor decedatului Dobo,si: lui loan Schunni Carol de Sachsenfels, invoindu-se ca in caz de ne platy eipoata satisface pretensiunile din mo,siile acestea, in taza unei pre-tuiri comune ,si cu excluderea oricarui remediu juridic ( juxtacommunem aestimationem et exclusis omnibus juridicis remediissatisfaciendi... plenariam habeant facultatem).

Au trecut insti mai bine de 6 ani, ftirti ca ei sa fi primitceva din suma mentionata sau din interesele anuale. Solicitdrileorale ,si in scris, de sigur, nu vor fi lipsit, cu toate ca textul for

1) Emil Sigerus, loom alten Hermannstadt, III. 1928, pag. 95.

i

sa-si

si

sa-pi

www.dacoromanica.ro

16 1. LUPA

nu-1 cunoastem; in dosar nu s'au pastrat. Cunoastem inset raspun-sul, pe care 1-a trimis Principe le Nicolae Breincoveanu din Bucu-rtsti la 30 Martie 1766. El recunoaste f ara inconjur, ca numitiicreditori erau in drept set facet acest fel de lamentationes", iiasigura ca toate vinurile ce a trimis in Transilvania si alti banic, se vor mai aduna" ar fi dispus a se da in socoteala" for sia soacrei for pentru achitarea datoriei. Desi s'a cam feicutzilbavei", set fie lini,stiti, Ca nu vor peigubi nimic, ci cu ajutorullui Dumnezeu atcit capitalul, cat si interesul tot pe incetul se vapleiti" astfel incdt vor fi cu totii multumiti prietesugul intrenoi va fi totdeauna nestreimutat".

De acelas lucre ii asigura si prin scrisoarea latineascei dela21 Deconvrie 1766, pentru ca in 27 Februarie anul urmiitor setle tears din nou amanarea panel dupti Pasti, cand vor fi deplinsatisfeicuti (statim post imminentia Festa Paschalia ... integreo unt contenti).

Cu toate ca la 8 Iunie acelas an ii avizeazti prin o scrisoare,in limba italianel, trimisci din Bucuresti, ea a insarcinat pe provi-zorul Gheorghe Fusta, set achite datoria cat mai in grabs, plataintarzie mereu. Deaceea in numele creditorilor, la 4 Febr. 1768,Stefan Kaszoni si Stefan Fogara,si confirmii inaintea tablei con-tinue din Fagaras, ca in numele familiei Dobosi au avizat pe pro-vizorul Fusta, set comunice Principilor Brancoveanu hotarirea dea-i da in judecatti, dacei nu-si achita datoria. Aceasta amenintarepare a fi impresionat nepleicut pe Principele Breicoveanu, innumele ceiruia intervine plenipotentiarul sau Ernest SigismundSchmidt la guvernul ardelean rugcindu-1 s impiedece pe succe-sorii lui Dobosi a grdbi cu executia asupra mosiilor brcincove-?testi. Interventia nu e lipsita de rezultat, intruccit guvernul ar-delean scrie la 29 Febr. 1768 acestora, set dea o amanare de 3luni de zile, deoarece Principele amintit merits oarecare consi-deratie (ex certa consideratione memoratum Principem aliqualisaltem ref lexione dignum esse censeat Gubernium).

La 19 Mai 1768 raspunde Principele Emanuel Brcincoveanu,afirmdnd ca nu ar fi stiut nimic de aceasta datorie a rel. posatuluisciu parinte, deoarece frate-sau purtand trebile casei, el pans acumnu s'a amestecat, dar acum fiindcti ne-am casatorit si noi dinvrerea lui Dumnezeu, vom set ne lucirn partea noastra pe juma-tate din toate, dupel cum ne-au orcinduit taica". Sa nu fie decimcihniti, caci vor achita ca set pastreze dragostea, care au avut

,si

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 17

casa noastrd cu Dumnialui rtiposaiul socrul Dumniavoastre,Sinior Doboi, fiindcti not totdeauna avem trebuinfa de prieteni".Mai cere insd ingaduialei pans la Septemvrie".

Termenul de 3 luni treccind ftira nici un rezultat, creditoriise veld nevoifi sa arate, la inceputul anului 1769, guvernului ar-delean, ca Principii Nicolae si Emanuel Bnincoveanu procedeazeica nis-te ingrati, nu numai ca nu vor sei achite datoria rtimaseidupei tat& for Constantin, dar cautti chiar s'o tragei la indoiala.Ei cer deci voie, poatei asigura pretensiunile prin executieasupra niosiei Berivoii-Mari.

Nici anul 1769, nici urmeitorul nu contribue la vre-o accele-rare a procesului. De aceea vedem guvernul ardelean trimitcind1,1 13 Julie 1770, de sigur in urma vre-unei interventiuni repe-tate, cloud adrese: una cats succesorii lui Constantin Branco-veanu, statuindu-i sei aplaneze feirei sgomot si ftirei risipa decheltueli diferendul; alta atria urmasii lui Dobosi, pe cari ii in-drumei sa purceada amical in cauza Brcincovenilor, iar tabla re-geascei sei judece extraserial, dar potrivit cu prevederile legii(extraserialiter asummat decisionemque ad dictamen legum abaegis() fiendam admaturet).

La 29 Septemvrie 1770 intervine si secretarul consiliuluide rtisboiu din Viena, Lichtensteiner, intreband guvernul arde-lean, data e adevarat ca familia Brancovenilor posedei in Tran-silvania oarecari bunuri imobiliare si cu ce drept? ce valoareau? Ce capital mai are aceastd familie aci sau aiurea?

Din acelas an dateazti un memoriu al succesorilor lui Do-bosi, artitand originea datoriei brcincovenesti si peripetiile pro-cesului. Panel la 1762 interesele au fost platite de plenipotentiarulSchmidt la ordinul lui Constantin Brancoveanu, despre carespline niemoriul ca era un caracter eminent, distins mai ales prinonestitate si echitate, om indeobste leiudat si iubit (der wegenseinem vortrefflichen Charakter, welchen besonders Redlichkeitund Billigkeit erhoben, durchgeingig belobt und beliebte FurstConstantin). Dar dupd moartea acestuia, intamplatei in vara anu-lui 1762, fiii, sai Nicolae si Emanuel, cu toate di au promis derepetate on achitarea datoriei, nu s'a ales nimic din promisiu-nile for (so blieb es doch nur bey denen leeren Worten,K Credi-torii au fost impresionati foarte nepleicut, cand s'a prezentat laSibiu provizorul, in preajma Craciunului, si le-a citit ccitevaranduri dintr'o scrisoare a Principe lui Nicolae Brcincoveanu, care

Annual Inst. de lat. Nat. III. 2www.dacoromanica.ro

18 I. LUPA

spune despre frate-sau Emanuel, ca e om foarte ciudat, nu vreaset recunoascti provenienta datoriei dela decedatul sau ptirinte,ci pretinde set i se producti dovezi (obligatia si socoteala) cadaltfel nu va mai mai nici un ban. Creditorii in speranta ca nuvor fi leisati prada capriciilor acestor debitari, cer sa fie spri-jmiti ca niste cetiiteni si membri ai erarului-viu regesc (alsKays. Konigl. Unterthanen and Teile des Vivi Aerarii Regii).

In sfeirsit la 19 Noemvrie 1770 insus guvernul ardelean au-torizeazti pe vticluva Agneta Dobosi n. Seeberg (generosa Agne-tha nata a Seeberg, generosi ac circumspecti quondam SamuelisDobosi, Majestatis Nostrae commercialis consiliarii et civis Ci-biniensis relicta vidua) pe ginerii sai loan Schunn, vicenotarin Sibiu, si Carol de Sachsenfels, Jude ordinar in Ttilmaciu sicastelan la Turnu Rosu, is aptirtitori in procesul contraPrincipilor Nicolae si Emanuel Brcincoveanu.

La 1 Iunie 1771 se dti ordin sa participe cei interesati laexecutia ceruta asupra mosiilor bremcovenesti dela Seimblita desus, Berivoii-Mari Poiana Marului (convocatorium vicinorumad executionem). Cu 4 zile mai ttirziu Nicolae Brcincoveanu scriedin Brasov vciduvei Agneta Dobosi, rugdnd -o sa amcine executia,ctici el va merge in curemd la Sibiu si va achita datoria. Inaceea,r zi familia Dobosi e avizatcl de catrei Samuil Pongrcicz,unul dintre executori, ca cerceteind in Brasov pe Principii Bran-coveanu, Emanuel arunca vina neachittirii datoriei asupra luiNicolae, iar acesta cdnd i-a comunicat cei va face ftirti intarziereexecutia la Scimbtita, inspaimcintat grozav a rostit cuvintele:darti apoi ca jupcineasa mea-i acolo" si a promis sa plecea doua zi la Sibiu sa achite. implineste promisiuneaaceasta, Pongrcicz cere sa fie incuno,s-tiintat la time, spre a puteaopri executia.

In ziva de 11 Iunie, ceind s'a inceput executia, potrivit cusentinta tablei judectitoresti, datoria era indicatti in suma de10.833 fl. 24 cr. partea creditorilor Schunn Sachsenfels, iarpartea soacrei for vtid. Agneta Dobosi cu 11.966 fl. 40 cr.

Dar Bremcovenii au atacat in apel sentinta de executie; pen-tru impiedecarea ei au fost trimi ci cancelisti la fata locului. Cre-ditorii roagei guvernul ardelean, sa ordoneze revocarea lor. Gu-vernul insa nu le incuviinteald cererea motivdnd ca remediul ju-ridic numit inhibitio" (apel) este admis atilt grin textul legii,

,si

si

sa-si

si

Dace -si

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 19

cat si prin obiceiu (lex et consuetudo non impedit usum inhibi-tionis).

Atunci creditorii comunica guvernului, ca nu vor respects,,inhibitia" facutti de Brcincovenii debitori contra executiei in modilegal si nu vor peireisi mosiile cuprinse pe calea legii deceit duptice ei 4i vor fi platit datoria.

Printeun raport scris in Scimbeita de sus la 25 Iunie 1771Samuil Pongracz ,si Iosif Ruttkai arata, di executicr,asupra mo-siilor brcincovenesti s'a feicut in zilele dela 11-25 Iunie 1771in prezenta unui numtir de 51 de martori sateni megiesi precumsi cu asistenta ccitorva boeri (6) chemati sa apere pe executori deeventuale insulte si atacuri din partea iobagilor. Din acelas satraporteaza la 26 Iunie Pongrcicz, ca dupei ce a terminat cu exe-cutia la Seimbata de sus, de unde Principesa Brcincoveanu a ple-cat la Brasov, el va continua a doua zi la Berivoi si la PoianaMarului. Iar delegatii cancelariei rege,ti provinciale din Transil-vania, Gavril Mesko si Iosif Bodhcizi raporteazei tot atunci, Cala 26 Iunie 1771 au comunicat in Sibiu, in casa baronului Lam-bert Benjamin de Wringer, Principelui Emanuel Breincoveanuintreg cuprinsul instructiei regesti in cauza procesului cu succe-sorii lui Samuil Dobosi.

Samuil Pongracz raporteazei lui Schunn, di la Berivoi a fostatacat de oamenii lui Brcincoveanu si de iobagii, cari dcind nci-valei asupra lui cu chiotul: haide pe el feciori!" au stricatpoarta si au rupt scandurile, amenintcindu-1 cu moartea pe el sipe servitorul lui.

Principii Nicolae si Emanuel Brtincoveanu apeleaza bird in-tarziere la interventia guvernului ardelean, spre a li se eliberamosiile de sub executie. Guvernul scrie creditorilor indrumcindu-ia se conforma dispositiilor legale. Dar acestia se impotrivesc de-clarcind ca nu vor parasi mosiile breincovenesti deceit dupei ce de-bitorii 4i vor fi achitat datoria. Iar dupa ce dela Berivoi oameniifor au fost alungati, cer A fie reintrodu,si cu ajutorul fortei mi-litare.

La 3 Julie 1771 intervine un ordin al guvernului ardeleanceitrii delegatii judiciari Samuil Pongrcicz si Iosif Ruttkai, indru-mcindu-i sei facia' din nou actele relative la executia stivarsitcl,Ora deplina respectare a formalittitilor juridice, pe mosiile Prin-cipilor Nicolae si Emanuel Brcincoveanu, in urma pretensiunilorvaduvei Agneta Dobosi n. Seeberg.

2*www.dacoromanica.ro

20 I. LUP4

In sfcirsit la 8 Julie neguttitorul Dumitru Marcu scrie dinBrasov lui Schunn si lui Sachsenfels, ca neideljdues-te set poata in-dupleca pe Principii Brcincoveanu set achite datoria de 20.000 fl.Cu 3 zile mai tdrziu le scrie din acelas loc, sfeituindu-i deainvoiala a se impcica cu debitorii si a reduce datoria la 20.000 fl.,langet care spera set mai poata obtine dela Brcincoveni si vre-o3-400 vedre de yin (Drey oder 400 Eimer Wein hoffe mit guterSicherheit von ihnen Flirsten noch zu erhalten).

VIII.Aplanarea diferendului a mai intdrziat inset, dupti cum apare

dintr'un nou memoriu (nedatat) al creditorilor, cari aratel guver-nului ardelean, ce motive i-au determinat sit nu respecte ordinutde evacuare a mosiilor brcincovenesti cuprinse cu executie.Coate ca Principii au apelat la guvern, cerdndu -i interventia, ei(creditorii) stiu ca acesta nu e in drept set impiedece proceduralegalei a justitiei. La inceputul anului 1772 inset impacarea a reucit.Creditorii trebue fi primit banii dupei indelungate stdruintisi repetate solicitari. Aceasta rezultel din faptul ca la 22 Martie1772 ei au pleitit lui Dumitru Marcu un onorar de 60 ducgi pen-tru serviciile prestate in chestia aplandrii diferendului for cu Prin-cipii Nicolae si Emanuel Brcincoveanu. In locul acestora a piatitinsu,c D. Marcu datoria mociile au ramas zeilogite lui. Din.sentinta adusil de Domnul Tarii Romiinesti, Alexandru ConstantinMoruzil) la 20 Februarie 1794 se vede ca Dumitru Marcu a tri-mis pe trate-salt loan pe ginere-sdu Gheorghe Duncheru cu.jalbd asupra boierilor vel vist. Nicolae velvornic ManolacheBrcincoveanu pentru socoteala izbranirea datoriei, ce are ladumnealor cu amanet mos-iile dumnealor ce be au acolo in Ar-deal". Cauza a lost cercetatd judecatei de vel-speitar Veiceirescusi vel-vornic Moruzi, impreund cu Senior Marche lius, agentulAustriei, dar facdnd Brdncovenii apelatie, ca set iasei inainteaDomniei, spre a-si arida dreptittile", s'au infeitisat inaintea Dom-India uncle viind fats si dumnealui Sinior Marchelius", Nicolaea dovedit al era aplicat set plateasca dela inceputul anului 1776ca dezlogeascei mosiile", iar Manolache reispunse cam la

1) V. A. Urechia, Documente inedite din Domnia lui Alexandru Constantin illoruzi, 1793-1796, in An. Soc. Rom. M. S. T. Seria II. T. XV. pag..562 sq.

sa -,si

Cu.

,si

,si,si

,si

sd-si

si

sal%

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 21

fel ca in scrisoarea adresata succesorilor lui Doboci ca aseza-mantul, ce a facut fratele dumnealui nu-i este ,stint, nici ca i s'aaratat, ca sa-1 vada, iar cu toate acestea judecata din partea saciupii reinduiala cea dreapt'd nu-1 poate sili, ccind pentru parteadumnealui de mosie va voi a si le dezlogi cu plata banilor dator-nicului sau, fiind steipan pe at sau,rcinine la a dumnealui vointa".S. arata ca mai inainte chemase Dumitru Marcu pe Brancoveniin judecata acolo la tabla Fagarasului prezentand socoteala dato-riei, a carttia cerere tabla Fagarasului au in,stiintat la gu-bernia Sibiului", iar aceasta a scris prin agentie la Domnia TariiRometnesti, boierii Brcincoveni insa n'au raspuns banii" si nus'au infatisat la judecata, fiindca nu e obiceiul intr'aceste cloudtari vecine a merge parcitii dupei pciris". De alts parte niciDotnnul stapcinitorul locului dupa imparate,stile pravili roma-nesti (!) (in loc de: romane!) cari aici ,Si acolo se pazesc

n'au gasit cu tale a be da voie sa mearga dumnialor deaici acolo dupa pciris". Concluzia, la care s'a ajuns in 1794, erasa stea amandouti peirtile acum in socotealti, prin stirea agen-tiei" sere a stabili suma datoriei, pentru care se va da la agen-fie chezas vrednic pe bani, si indata sa trimitti dumnealui Vor-nicul (Manolache) omul dumnealui cu vechilii dimpreuna cafacti tesliml) partea mo,siilor dumnealui, sa ,si le aibe slobodenumai deceit dupti telismatul mosiilor sa numere pesin2) chezasulbanii aici la agenfie3).

Diferendul intre creditorul Marcu si Brcincoveni se mai con-tinua panel la sfeirsitul anului 1802 ,si inceputul anului urmator,ccind datoria achiteindu-se Principe le Emanuel Bremcoveanu afost introdus din nou in posesiunea mo,siei dela Scimbeita de sus,cum aratei conceptul unui raport oficial redactat in aceasta che-stiune probabil la 1803. Dupa intrarea din nou in posesiunea mo-siei dela Sambeita de sus, Emanuel Brancoveanu ajunge in procescu locuitorii comunei invecinate Dragus pentru o padure. La 6August 1808 roagel pe secretarul guvernului ardelean din Cluj,Ladislau Csedo, sa -i trimita o co pie a decisiunii, ce se va lua inacest proces arcitand totodata ca Sasii it pismuesc necontenitcerdndu-i interventia pe leinga Excelenta So" guvernatorul Tran-

1) Cuvant turcesc: dea in stapcinire.2) Cuvant turcesc: bani gata.3) Ibidem, pag. 567.

dupd

siur-

sa-isi

si

sa-i

pimand,

www.dacoromanica.ro

22 I. LUPA$

silvaniei, contele Gheorghe Banffy, ca acesta sti nu mai deaascultare calomniilor slisesti. De incheiere exprimd speranfa,va avea placerea vadd in persoand, dacd ii va permite vre-mea, sa mearga in Transilvania pentru terminarea proceselorsale').

IX.

Cu 15 ani mai tcirziu, in Aprilie 1823, Principe le GrigorieBrancoveanu ddrui mosiile dela Sdmbdta de sus ,ri dela PoianaMarului pe seama bisericii a Foalei grece,cti din Brafov mo-tivcinduli dona ;iunea cu imprejurarea, ca in aceastti biserica seaf la mormeintul decedatului stiu pcirinte Emanuel al suroriisale Elena, precum i al iubitei sale mame Zoita, care se refu-giase la Brapv, ne mai putand suporta tristele evenimente aduseasupra patriei de ni,ste rebeli straini" (fiber das Vaterland durchdie fremden Rebel len gekommenen traurigen Ereignisse nicht er-tragen konnend spune copia germand a originalului grecesc).Donatorul insus a viefuit 6 ani in cetatea Bra,sovului in lini,ste

considera ;iune" ( in Ruhe and Nachsicht").Mociile vor trece, dupli moartea lui ,si a sotiei sale, in std-

pairea bisericii, slujitorii ccireia se Mei a indeplini urmatoa-rele conditiuni:

1. Jumtitate din veniturile anuale vor fi destinate pentru ru-gaciuni de pomenire ,si fapte de milostenie creftineasca; in fiecare

. an se va prcisnui, cu fastul obicinuit, un parastas impartindu-selumandri de ceard ,si pldtindu-se Arhimandritului dela bisericagreceasca 100 fl. valuta vieneza, celor dela biserica cea mare din,Schei (biserica Sf. Nicolae) 100 fl. renani, celor dela bisericacea mica din ,Schei 50 fl. ,si din Brasovul-vechiu deasemenea 50fl., pentru ca in toate Scimbetele de peste an sti pomeneasca in

ugaciunile for numele raposatilor, rugdndu-se pentru meintuirealor. Jar milostenia sa fie imptirtitti intre stiracii oraplui, in pro-portie cu lipsurile necazurile fiecdruiat.

') Tara Bdrsei, Brasov, 1929, pag. 322: Weil die Sachsen allzuviel Neidgegen mich zu zeigen nicht aufhoren, bitte auch Sie Seiner Excellence vor-zubringen urn nicht weiters den Verlaumdungen der Sachsen Gehor gebenzu wollen. Zur Endigung meiner Processe, wenn es die Witterung erlauben-wird, so werde ich das Vergniigen haben Sie personlich zu sehen",

ca"

,si

i

sa-I

si

si

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 23

2. Cealaltii jumeitate a veniturilor o destineazei donatorulpentru marirea scoalei, la care conductitorii bisericii sa fie obli-gati a angaja dasctili greci pentru obicinuitele inveiteituri grama-ticale filosofice, precion ,si un &acid special pentru limba ger-

ca sa poata primi instructie gratuity atilt copiii Bracove-nilor, cat ai strdinilor de aceeas sau de alts religiune. Aceleiasscoli ddruieste Grigorie Brancoveanu biblioteca sa, constanddin ciirti grecesti, latine, franceze, italiene si germane. Dispune

ca ele sa fie ptistrate la scoalti sd nu fie ingaduit a leda in afarei de ,scoalti imprumut nici dascalilor, nici elevilor, cisd fie folosite si cetite numai in scoalei.

3. Bisericile ortodoxe aflatoare in cele 2 sate sd fie tinutetotdeauna in bund ordine, fdcdndu -li -se reparatiile necesare, casa MG se ruineze; numele donatorilor sa fie pomenit la toate li-turghiile.

4. Preotii acestor biserici sa nu fie obligati niciodatei a pleitidijmd, ci scutiti de aceasta sarcinei sd se roage neincetat pentrurege, pentru donatori, pentru locuitorii satelor pentru toti cres-tinii evlaviosi.

5. Deoarece locuitorii din Poiana Mdrului, din cauza asezeiriimuntoase a acestui sat, duc totdeauna lipsti de brand, donatoruldispune ca ei sa fie scutiti pentru totdeauna de dijma din porumb(cucuruz), dar preotilor sd le dea ce li se cuvine dupei obiceiurile,ci legile larii.

6. Conducdtorii companiei grece)cti epitropii bisericii Sf.Treimi din Brasov vor griji de o cat mai dreaptei si mai buildchivernisire a celor cloud mocii, indeplinind toate dispositiile do-natorului pdstrdndu -le neveitiimate, ca sd nu fie trasi la ras-pundere in fata scaunului de judecatd a Atotputernicului.

7. Pentru intdrirea acestei donatiuni vor ingriji epitropii sdobtind atilt dela magistratul Brasovului, cat dela M. Sa ce-saro-crliiascii aprobarea obicinuitd.

Actul de donatiune impreund cu documentele, obligatiilealte scrisori privitoare la cele cloud' mosii se vor 'Astra in grijapomenitei biserici ,si, trebue sd fie introduse in condica ei.

Conducdtorii bisericii grecesti din Brasov nu chivernisird-insa donatiunea aceasta sere multumirea familiei Breincoveanu._Deaceea intre anii 1858-1868 until dintre succesorii donatoruluidela 1823: Bibescu-Brcincoveanu o reclamd pentru Romani, darOrd succes. Iar cdnd ceru consistorul ortodox din Sibiu epitro-

ci

insa,

,ci

si

si

ci

di'Nana,

,ti

di

www.dacoromanica.ro

24 1. LUP/14

pilor greci sti prezinte socotelile spre revizuire, acestia se impo-trivirci sub cuvOnt ca consistorul nu ar avea drept de amestec inchestiunile for autonome9. Din cauza acestei impotriviri mitro-politul ,Saguna a pus biserica greceasa din Brasov sub interdictcanonic la 21 Martie 1868. Conflictul dintre Greci ,si Romani addinuit pad la 1886, ccind justitia ungard a dad cdstig de cauzacelor dintdi, eximandu-i bisericeste de sub jurisdictia ierarhieiromcine si supundndu-i arbitrar episcopului scirbesc din Buda.

Asa s'a sfcirsit indelungatul proces al urma,silor lui Constan-tin Brcincoveanu pentru satele din sudul Transuvaniei, ajunsein stet' peinirea familiei for in secolul al XVII-lea, intr'un timeccind legaturile acestei Principat cu Tarile Romdne erau asa destranse, fiind -i soarta for politico aproape identica, indruniatain ultima instants de catrti aceeasi factori ai Portii otomane dinConstantinopol.

X.

Tendinta Brancovenilor de a stdpcini sate ,si mosii in Tran-silvania, de a cltidi castele, biserici mcintistiri in cuprinsulacestei provincii, de a ciempara stcipcini case in cetatea Braso-vului, aratd ca politica lor, indeosebi a Domnului cu sfOrsit assde naprasnic, Constantin Brcincoveanu era in stare sa inteleagdimportanta Principatului Transilvan pentru viitoarea desvoltarea toatti Tara Romcineascd". Dacti imprejurdrile nu i-au permissa repete incercarea gloriosului sou inaintas dela 1600, a lui Mi-hai Viteazul, care izbuti cu ascutisul sabiei sti-si mute scaunulDomniei din Bucure,sti la Alba- Julia, in schimb iscusinta pre-vederea ajutat sa incerce o penetratiune pacified lentil in re-giunile ardelene, a cdror populatie romineasca a putut gdsi incunoscuta darnicie a Brancoveanului isvor de inviorare, de ocro-

1) loan Puscariu, Notile despre intampldrile contemporane, Sibiu, 1913,pag. 144-145. 0 copie germana a actului de donatiune redactat grecestede Grigorie Brancoveanu e publicaM si in cartea rAposatului protopop Bar -tolorneiu Baiidescu. Monografia comunei bisericesti gr. or. ram. a Sf. Ador-miri la cetatea Brasovului. Brawl', 1898, pag. 107 110. Cf. si TelegrafulRoman din Sibiu nr. 33-34 din 23 Aprilie 1932: Sf. bisericd din BrasovCetate cu hramu/ Sfintei Treimi", unde se arata, cum au evoluat relatiunilede jurisdictie canonica a Mitropoliei ortodoxe romane din Transilvania asu-pra acestei biserici panl la Protocolul din 11 August 1931 incheiat de N.Iorga cu Venizelos, ministrul presedinte al Greciei.

,si,si

,siI-a

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ISTORICE 25

tire a aseztimintelor sale religioase si de intarire a legaturilorsufletesti cu fratii din Sudul Carpatilor.

E explicabila impotrivirea Sasilor brasoveni fata de tendin-tele lui Constantin de a cumptira stapani imobile in orasul desub Tampa. Exclusivismul for traditional s'a afirmat cu tenaci-tate aci si la Sibiu, unde episcopul Inocentiu Micu Klein pri-mind dela baronesa Ana Maria de Hochberg in dar un imnobil(1734-7), Sasii s'au alarmat de groazii, ca grin aceasta modestaposesiune valahti li s'ar putea stirbi puritatea national5, n'aulipsit a opune vladicului resistenta continua, pans tend acestas'a vasut constrans in cele din urma sa-,si vanda imobilul cu su-ma de 200 fl.1).

Cazuri de intoleranta oraseneascti fata de elemental ruralromcinesc au fost multe si in alte regiuni ardelene. La Turdad. e. congregatia intregii universitati a nobililor" a decis, la 19Julie 1711, ca in time de 8 zile sa fie alungati Romanii, din ca-sele si de pe mo ,ciile nobililor, iar cei ce nu-i vor alunga, sa fiepcdepsiti iremissibiliter" cu cote 15 fl. Aceasta decisiune a fostreinnoita la sfar,situl anului 1712 in forma si mai drasticti pen-tru alungarea si extirparea Valahilor din orasul Turda"2).

Jar la Cluj, dupti ce obtinurci Romanii ortodocsi dela can-celaria curlii din Viena permisiunea de a-si cladi, in afara dezidurile orasului, o modesta case de rugticiuni, in sedinta dela5 August 1790 consiliul orasului protesta solemn contra zidiriideclarand ea nu va ingadui niciodata, sub nici o conditie,direa unei biserici romanesti pe teritoriul Clujului. Impotrivaacestui protest, bisericuta ortodoxa a putut fi zidita totuy la1795 in marginea ora )cului, unde se aflti si in timpul de fata.Jar cu 5 ani mai tarziu era terminate si biserica lui Bob, ziditoiin interiorul orasului3).

1) I. Lupas, Sibiul ca centru al vietii roincinegi din Ardeal, cf. AnuarulInst. de 1st. Nat. Cluj, vol. V, p. 52.

2) Orban Baldzs, Torda vdros es kOrnyeke, Budapest, 1889, pag. 271: azolahoknak varosunkb61 vald kihajtasa es kiirtasa irant kozakaratbol meg-egyezenk, hogy kiiizettessenek is lakasok varosunkban ne patialtassek" (pen-tru alungarea extirparea Valahilor din orasul nostru ne-am invoit cu una-nimitate, ca sa fie alungati $i asezarea for in orasul nostru sa nu mai fietolerate).

3) I. Lupas, Cum a pornit Clujul pe calea nationalizcIriif in revista So-cietatea de incline, Cluj, 1924, pag. 105 si urm.

,si

,si

,si

cld-

1i

www.dacoromanica.ro

26 I. LUPA

Unde s'a putut intilla in ora,sele ardelene, ccirmuite de ele-mente germane sau maghiare, o biserica o cruce romeineasckera dovadd ca ofensiva populatiei rurale din satele invecinate ainceput a deveni victorioasti, isbutind sa inleiture macar in parteobstacolele seculare, ce intcimpinase in drumul ei spre ora,s.

Dar ceeace apare mai anevoe de justificat in cuprinsul do-cumentelor, pe cari am avut onoare sti Vi le prezint, Domnilorcolegi, in cadrele acestei comunicdri, este actul grecesc al banuluiGrigorie Brcincoveanul, care la 1823 dtiruind bisericii ,scoaleidin Brapv cele 2 mosii dela Seimbeita de sus ,si dela PoianaMdrului, insists numai pentru dasccili de limba greceasca ,sidasctil de limba germand, ddnd cu total uitarii silinfele Romani lorbra,soveni de desvolta vechia for ,coals complecteind-o pansla liceul, care urma deschidd largi portile, cu un sfert desecol mai tarzia, pregtitind triumful limbei ,si al culturii noastrein vechia cetate de progres romcinesc a diaconului Coresi, a lu-minatului protopop Mihai, care a clddit la 1597 ,scoala de piatra

biserica Sf. Nicolae, a cronicarului protopop Vasilelupteitorilor feirei preget Radu Tempea Ioan Popasu.

Dela actul de dona ;iune al lui Grigorie Brcincoveanul a tre-buit set' mai treacei un secol, peinti cdnd dreptatea imanenta a isto-riei, asezcind Transilvania in cadrele Romdniei intregite, a dat siseitenilor din Stimbeita de sus ,si celor din Poiana Meirului putintade a intra, prin aplicarea ref ormei agrare, in steipeinirea deplinda mo,siilor chivernisite mai inainte de epitropii bisericii grece-tidin Bra,sov.

,si

ci

a-,Tisei-,si

,si-alandpi

www.dacoromanica.ro

ANEXEI.

Documente din anul 1654.

1 2.Vaduva lui Gheorghe Rcikoczy I Susana Lorantfi la stei-

ruinta Principelui Matei Basarab zalogeste vornicului Predaposesiunea Seimbiita de sus, sere a-i rcisfiletti serviciile (11 Mar-tie 1654). Fiul ei, Principle Gheorghe Rakoczy II confirmaaceastil zei logire (28 Mai 1954).

175411 Martie si 28 Mai

Consensus super Possessione SzombatfalvaGen erosi Praedae Vornik factus.

Nos Georgius etc. Memoriae commendamus etc. quodpro parte et in persona Generosi Domini Praedae Vornik II-lustrissimi Domini Principis et Vaivodae Transalpinae Consi-liarii exhibitae sunt Nobis et praesentatae quaedam literae do-nationales seu inscriptionales Celsissimae Dominae PrincipissaeSusannae Lorantfi, Celsissimi quondam Principis Georgii R a-koci Dei Gratia Principis et piae memoriae Patris nostri desi-deratissimi, Relictae Viduae, matris nostrae charissimae inregali papyro patenter confectae et chirographo suo ac sigilloimpressive communitae, quibus mediantibus totalem et integramportionem suam possessionis in possessione Szombatfalva, co-mitatuque Albensi Transilvaniae et districtu Arcis Fogaras exis-tentis habitam, quae antea a Generoso Stephano Sulyok deSzopor, consiliario ac thesaurario nostro comitatus de KukelloComite supremo, fideli nostro nobis sincere dilecto in certainscriptionis summa possessa ab eodemque postmodum re-www.dacoromanica.ro

28 1. LUPiq

dempta fuerit, memorato Domino Praedae Vornik haeredibus-que et posteritatibus ipsius utriusque sexus universis in bismile et quingentis florenis hungaricalibus dedisse et inscrip-sisse dinoscebatur tenoris infrascripti; petens nos humillime utnos easdem literas, omniaque et singula in eisdem contenta,ratas, gratas et accepta habentes, praesentibus literis nostrisinseri et inscribi facientes confirmare, insimul nostrum illis con-sensum pariter et assensum benevolum praebere dignaremur.Quarum quidem literarum tenor sequitur in hunc modum : NosSusanna Lorantfi Celsissimi Domini Principis condam GeorgiiRakoci Relicta Vidua etc. Memoriae commendamus etc. quodNos benignum habentes respectum fidelitatis, fideliumque obse -quiorum Generosi Donzini Praedae Vornik etc., quae ipsetam Regno Transilvaniae, quam vero Illustrissimis ac Celsissi-mis quondam Georgius Rakoci Domino et marito nostro deside-ratissimo et filio nostro charissimo, moderno, Principibus Tran-silvaniae in omnibus rebus et negotiis fidei et industriae suaecommissis fideliter et constanter exhibuit ac impendit exhibitu-rumque et impensurum imposterum etiam nulli dubitamus. Ac-cedente etiam Illustrissimi Domini Principis Matthaei Bazarabii,Regni Valachiae 7 ransalpinae Vaivodae ac haeredis perpetuipropterea facta intercessione totalem itaque et integram Por-tionem nostram Possessionis in possessione Felseo Szombat-falva districtuque Arcis nostrae Fogaras et Comitatu Albensi Tran-silvaniae existensis habitam, quae hactenus a Generoso DominoStephano Sulyok de Szopor, Illustrissimi Domini Principis Tran-silvaniae, filii nostri charissimi thesaurario et consiliario inti-mo, in et pro certa inscriptionis summa ex benigno complacitonostro tenta et possessa fuerat, quam nos e manibus ejus cle-menter eximentes et redimentes, eandem simul cum cunctis suisutilitatibus, pro veris et pertinentibus ad eandem de jure etperpetuo ab antiquo spectare et pertinere debent, memorato Do-mino Predae Vornik haeredibusque et posteritatibus ipsius utri-usque sexus universis in et pro his mille quingentis florenishungari(cis) dedimus, contulimus, inscripsimus et impignoravi-mus. Assecurantes nihilominus affidentes et certificantes eos-dem, quod si temporis in successu nos vel successores, haere-desque et posteri nostri universi eandem portionem possessio-num ab its redimere et reusurpari rehabereque voluerimus velvoluerint, extunc non aliter neque secus, nisi deposita ipsis priuswww.dacoromanica.ro

ANEXE 29

et integre persoluta praescripta bis mille quingentorum flore-norum hungari(cor)um summa iisdem redimere et rehibere pos-simus aut possint. Ad quod firmiter et inviolabiliter observan-dum tam nos ipsos quam etiam successores, quam etiam pos-teros nostros universos obligatos et modis omnibus adstrictosesse volumus. Prout damus, conferimus, inscribimus et impig-noramus assecuramus nihilominus affidamus et certificamus,obligamusque et adstringimus salvo jure alieno harum nostra-ruin vigore et testimonio literarum mediante.

In cuius rei memoriam firmitatemque litteras nostras prae-sentes sigillo usuali et manus nostrae subscriptione munitas inquantum videlicet authoritati nostrae leges et constitutionesregni huius Transilvaniae permitunt, praefato Domino PraedaeVornik haeredibusque et posteritatibus ipsius utriusque sexusuniversis clementer dandas duximus et concedendas.

Datum in civitate nostra Fogaras die 12 mensis Martii AnnoDomini 1654. et subscriptum erat a dextra Susanna Loran tfi, m. p.

Nos itaque praemissa instantia dicti Domini Praedae Vornikcoram nobis humillime facta benigne exaudita et admissa prae-scriptas literas celsissimae Dominae Principissae et Matris nostraecharissimae, donationales sell inscriptionales, non abrasas noncancellatas, nec in aliqua sui parte suspectas, sed omni pror-sus vitio et suspicione carentes praesentibus litteris nostris adverbum sine augmento, diminutione et variatione prorsus omniinscriptas eatenus quatenus easdem rite et legitime existuntemanatae, viribusque earum veritas suffragatur, ratas gratasquehabentes praemissa omnia et singula in eisdem contenta accep-tavimus, nostrumque consensum benevolum pariter et assen-sum praebuimus. Prout acceptamus, approbamus, ratificamus,et pro eodem Domino Praeda Vornik haeredibusque et posterisipsius utriusque sexus universis valituras confirmamus et prae-bemus harum nostrarum chirographo et sigillo authentico corn-munitarum vigore et testimonio litterarum mediante.

Datum in arce nostra Radnoth die 28 mensis Maii AnnoDomini 1654.

Georgius Rakoci m. p.Ioannes Horvath

de Palocz Secretarius m. p.(Liber Regius Transilvaniae vol. XXX VIpg. 361-3 in Arhiva Centrals din Bpesta.)www.dacoromanica.ro

II.Documente din anii 1713-1714.

3.Teodor Ladislau Dindar, ca imputernicit al Principelui

Constantin Brcincoveanu din Tara Romcineasca, cere pe seamaacestuia invoirea imparatului sa paid cumpara bunuri ce arfi de vcindut in Transilvania.

1713Martie sau Aprilie.

Sacratissima Caesarea Regiaque MajestasDomine Domine naturaliter Clementissime.

Cum Majestas Vestra Sacritissima, Valachiae Trans-Alpi-nae Principi, tanquam avitico Transylvaniae Patriae Possessio-nato Nobili, ac Benemerito legitimo Patriae Filio Assensum,super Facultate in Transylvania pro se et Posteris suis Bonaemendi, ex sua innata Benignitate, conferentialiter pronuncia-verit.

Eapropter, de genu flexo, coram Majestate Vestra Sacra-tissima, insto, ut hocce benigno Majestatis Vestrae AssensuPrinceps Decretaliter, tanquam Majestatis Vestrae devotissimus,proficuusque vasallus, legitimusque Patriae Benemeritus Filiusconsolari mereatur; ut ubi pro opportunitate temporis, ac con-juncturarum, sive a Majestatis Vestrae Fisco, sive a quopiamalio venundanda sibi obvia habuerit Bona, secundante Majes-tatis Vestrae Sacratissimae Resolutionem identidem genu flexo-efflagitans, maneo,

Majestatis Vestrae Sacratissimae Devotissimus perpetuusVasallus Principis Valachiae Transalpinae Deputatus

Theodorus Ladislaus Dindar.www.dacoromanica.ro

ANEXE 31

AdAugustissimam Caesaream, Regiamque Majestatem etc. etc.

Dominum Dominum naturaliter Clementissimum.Humillima Instantia Pro Decreto Principi Valachiae Trans-

Alpinae impertiendo, super Facultate emendi Bona in Transit-vania. Introscripti Supplicantis praememoratiPrincipis Deputati T. L. Dindar.

4.Teodor Ladislau Dindar, distins de imparatul Leopold cu

titlul de consilier, ca rasfilata a serviciilor firestate limp de25 de ani, cere voie sa poata avea locuinta stabila in Sibiu,pentru sine pi familia sa.

1713.

Augustissime Imperator,Domine Domine naturaliter Clem entissime.

Quandoquidem ea est Majestatis Vestrae innata pietas etdementia ut cunctos de se et Augustissima Domo Austriacabene meritos specialibus Gratiarum favoribus benignissime con-solari soleat, e quorum fidelium servorum numero et ego exis-tens jam a 25 annis a latere Generalium Majestatis Vestrae inTransylvania commendantum ex parte Celsissimi ValachiaeTransalpinae Principis tanquam Principalis mei Residens, incunctis turn Bello Turcico, turn etiam Hungaricae rebellionistempore occurrentibus arduisque negotiis fidelia semper et pro-ficua praestiterim servitia ut Generalatus Majestatis VestraeSacratissimae sui satisfactionem in me expertus fuerit et edam,.nunc plenarie experiatur uti et eorundem Generalium literaliatestantur documenta.

. Quia vero Transylvania per saepe est temporum injuriisac revolutionibus obnoxia ita ut nullibi locorum me et Fami-Eam meam magis quam Cibinii secure habere possim, et cumquartiriorum collatio penes plenum Majestatis Vestrae arbitriumstet, absolutamque disponendi in similibus pro bene meritis,imo et pro uno mendico, Majestas Vestra habeat facultatem.Eatenus Majestati Vestrae Sacratissimae de genu flexo humil-lime supplico, quatenus ex innata sua dementia, respectu eti-www.dacoromanica.ro

32 I. LUP4

am a 25 circiter annis praestitorum Servitiorum meorum (quo-rum intuitu etiam Augustissimus gloriosissimae reminiscentiaeImperator Leopoldus titulo Suae Majestatis Consiliarii me con-decoravit) quartirium Cibinii in Transylvania Decretaliter mihiconferre dignetur, quo ipsemet cum mea Familia usque ad diesvitae frui merear, post vero mortem meam orphani mei saltemper octodecim annorum cursum itidem imperturbate frui et gau-dere valeant. Super quam meam humillimam instantiam dumclementissime mihi impertiendam Gratiam firmiter spero, altis-simis Majestatis Vestrae Caesareo-Regiis Gratiis et favoribusme demississime consecrans maneo Majestatis Vestrae Sacra-tissimae Devotissimus ac perpetuus fidelis vasallus

Theodorus Ladislaus Dindar.Ad

Augustissimam Caesaream Regiamque Majestatem etc., etc.Dominum Dominum naturaliter Clementissimum

Supplex LibellusPro Gratia quartirii Transylvania Cibinii impertiendi.

Introscripti InstantisT. L. Dindar.

5.Instructii le consiliului de rasboiu din Viena catra genera-

lul comandant din Transilvania in chestiunea numirii guver-natorului Kornis, a mopllor ce ar dori sit' cumpere ConstantinBrancoveanu a locuint,ii cerute de T. L. Dindar pentru sinei familia sa.

1713.25 Aprilie

Hoch und WohlgebohrenerSonders freundlich geliebt, und geehrter

Herr General der Cavallerie etc.Ober das ienige, was derselbe hiebevor noch unter den

26-ten Decembris des lezthin abgewichenen Jahrs wegen desaldort Vorgangenen Landtags, und der darbey beschehenen

pi

www.dacoromanica.ro

ANEXE 33

Candidation zu Bestellung des Gubernij, dann neben andernNachrichten besonders auch die Verpflegung der Miliz betref-fend Unss eingeschickhet, hat man eine, und andere mehrmah-lige conferenzial zusambtrett, und uberlegung der sach furzu-nehmen nicht ermanglet, woruber hin dan auch Ihre Kays :Mayt : das ienige aller gnadigst beschlossen, was hiebey so-wohl in original, als Copia zu des Herrn Generates der Ca-vallerie ausfuhrlicher nachricht angelegter folget, Welches alsodemselben als Verordneten Kays : Haubt-Commisario zu demEnde hiemit communiciret wird, Umb das der Herr G[ene]ralder Cavallerie hiernach alles an seine behorde zu ubergeben,und publiziren zu lassen, auch darauf das weithere nach er-heischendner Vmbstanden Vorzukehren bedacht seyn moge.

Warumben aber Ihre Kays[erliche]: May[esta]t : den HerrnGrafen Kornis pro kubernatore extra Candidationem allergna-digst bestellen wollen, ist dem Herrn Generaln der Cavalleriehiebevor bereits mit mehrern angezeiget worden, zumahln,da derselben alss ErbfUrsten in Siebenburgen die ohngebun-dene Hand Verbleibt, gleich andere Vorhin geweste Furstengehabt haben, die benemeritos nach belieben anzusehen, undzubelohnen, so ist die resolution erwehnten neuen Herrn Gu-bernaloris halber nicht minder, als des Herrn Szentkerestiwegen pro officio Consilictriatus hienach erfolget ; Was bin.gegen ein oder anderer darwider einstrahen will, dasselbigest desto weniger zuachten, weder zugestatten, als allerhOchst-ermelte Ihre Kays : Mayt : hierunter Keinen schritt von denenalten Landes-Gesazen, und herkomben, oder, der Ihr zustehen-den gerechtigkheit, und Befugnis abweichen ; Was im ubrigenHerren fur Officia zu candidiren, und wie Ihre Kays : Mayt:auch allergnadigst Verlangen, das respectu deren Sachsen, undUnitariorum die gewohnliche anzahl von denen tauglichenSubjectis oder nach der Alvinciana anstatt deren pro Supple-mento, des abgangs von denen beiden andern nemblich Ca-thollisch, und reformirten Religionen genohmen werde, erhel-let eben aus obersagten Expeditionen wornach dahero auchseithen deren Herren Standen man sich zurichten haben wirdet.

Hienechst ware weithers zu Ihrer Kays : Mayt : dienst demGubernio und Standen von dem Herrn Generaln der Cavalle-rie beyzubringen, wasgestalten

Primo all-ieniges, was von alldortigen Furstenthumb, oderAnuarul Inst. de Ist, Nat. III. 3www.dacoromanica.ro

84 I. LUplk

Gubernio an hiesigen Kays : Hoff expediret wird, nach demalten brauch, und herkhomben authentisch entweders unter de-nen dreyen insiglen deren drey Nationen, oder aber unter deminsigl des Guberny geferttiget, und alles, was etwan in gegen-stand aus Consens, und einstimmung von Vier oder funff Per-sohnen, so weder die religiones, noch minder die Status re-firesentiren, gehandlet wird, Kheines weeges darfur gehaltenwerden solle, als wan es nach der Stande mainung, und desGubernif gutachten geschehen ware.

Secundo Waren auch die Bericht und gutachten, oder an-dere geschaften Von dortaus niemand andern aufzugeben, alsunter denen gebuhrenden Credentionalien, gleichwie auch all-hier nomine public nicht anders, alss solchergestalten wurdeangenohmen werden, disemnach

Tertio sollen die Klagsachen mit ordnung fargenohmen,mithin sowohl der Beklagte, als Klager mit all-ihrer nothdurstausfuhrlich angehort, und hienach recht, und Urtheil gesprochen,so dann

Quarto der nothige Gehorsamb, auch schuldige respect,und er nicht minder dem hochern alss alien nachgesezten Of-ficialibus von iedermanniglich umb darunter auch die Kays :allerhachste Authoritet zu beobachten, erwisen, und geleistetwerden ; Gestalten dann hierunter, und dissfallss haubtsachlichdarob zuhalten, das in alien fallen sogedachte Kays : Autho-ritet, alss des Erb- Furstens in Sibenburgen bey denen Unter-thannen was Standes, und Wardens Sye seynd, mit gebuhren-den Aufsehen, gehorsamb, auch unterthanigkheit festgestellet,ein folglichen der Unterthan in dem schrankhen deren Gesat-zen ohne widersessigkheit verbleiben Moge ; zu welchem endedann auch

Quinto die particular conventiculn, und zusambentrettungabsonderlich deren Pontentiorum in allweeg zuhindern, undeinzustellen waren, umb ihnen alien anlass, und gelegenheitzu ein oder andern gefahrlichen rathschlag zubenehmen.

Betreffend die Land Contributiones so hat auch desshal-ben das Commisariat auf nachricht des Herrn Ober KriegsCommissary Rosenzweig die erinnerung, gleichwie solche vondem Herrn Generaln der Cavallerie beschehet, an Uns herauf-gegeben, und werden Wir Unermanglen mit der Lobl