„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin

Anul VII / Nr. 71 / Iunie 2010 – www.primaria-mizil.ro – Fondator Emil PROŞCAN

Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil u Se distribuie gratuit

POŞTALIONULEditorial

Criză de vară şi fotbalE din nou vară! Ne aflăm în cel

mai dorit anotimp al anului, perioadă încare nimeni nu se mai ascunde şi tot ceexistă îşi arată splendoarea şi aspiraţiacătre desăvârşire şi trăire adevărată.

Şi oameni şi pasări şi animale şiplante, din zi în noapte îşi dau mâna, seprivesc, se simt, bucurându-se unii dealţii, pentru ce sunt, pentru că sunt şiexistă. În fiecare zi primim botezul soa-relui din marea de verde şi floare, depeste tot din jur. Broboanele de rouă îşidesăvârşesc efemeritatea în cântecul co-coşilor, în ciripitul rândunelelor şi în tri-lurile ciocârliei... Ploi repezi cu tunete şifulgere, stârnesc mersul desculţ, cu san-dalele-n mână, prin apa cerească de subcurcubee. Vacanţe, concedii, din râvnitaşi mult aşteptata din an desfătare a dru-meţiei de suflet de prin munţi, dealuri,ţărmuri de mare sau doar alergarea prinvise şi dorinţi resemnate.

Da, e vară! Peste tot în jur exul-tă frumuseţea acestui anotimp, chiar da-că năpasta grijilor şi a problemelor coti-diene mistuie frumuseţea gândurilor şichiar a privirilor.

Dincolo de inundaţii, de caseleşi culturile distruse, dincolo de mâiniletremurânde ale pensionarilor, ale fanto-melor de ţărani români sau a celor înşi-raţi la cozile interminabile ale aşteptăriideşarte..., dincolo de ciopărţirea cu sa-dism a dreptului celor mulţi de a fi...,dincolo de tot şi de toate, piesa de rezis-tenţă a „divertismentului” acestei veri oconstituie, făra îndoială, CampionatulMondial de Fotbal din Africa de Sud!

Deci dincolo de tot şi toate, nestrângem, mai ales seara, căutând să a-vem în jur cercul de prieteni sau cunos-cuţi, împreună cu care sperăm să savu-răm un spectacolul fotbalistic de aven-gura acestei competiţii, pe care întregpământul o trăieşte.

Ce ne-am fi făcut oare fără me-ga evenimentul sportiv, turistic şi co-mercial, în desfăşurarea căruia numaipentru reclame s-au cheltuit aproape43,5 miliarde de dolari (aţi citi bine!)şi la care noi suntem, aşa cum ne-amobişnuit de mulţi ani să fim, ca şi în faţapropiei noastre neputinţe, spectatori?

Ce s-ar fi făcut şomerii, pensi-

onarii, cei ieşiţi de mult din şomaj şi ră-maşi tot fără servici, sau cei care sunt,după un program bine stabilit, scoşi înstradă?

Cum ar fi „căzut” vestea măririiTVA-ului şi a celorlalte scumpiri, fărăcampionatul mondial de fotbal? „Hodo-ronc-tronc”, ar fi căzut!

În loc de cotidienele comentariidespre meciuri, arbitrii, antrenori, jucă-tori, climă etc., am fi avut timp şi libercuget să fabricăm fel de fel de bârfe laadresa Guvernului, a unor partide şi cineştie ce alte „răutăţi” de acest fel.

Dar aşa, printre cele două mâiniale năstrujnicului şi atot-făcătoului Ma-radona (una dintre ele „golgeter” inedit,la un alt C.M), mai mereu ridicate trium-fal pentru reclama celor două preţioaseceasuri sau pentru bucuria golurilor, par-că vedem lumea altfel, nu?

Unde am mai fi putut noi auziextraordinara maree fonică de vuvuzele,care pot da deşteptarea în toate cimiti-rele lumii şi care sunt inclusiv o verita-bilă replică la discursul actualei guver-nări din... ţara noastră? O altă „replică”,dar de data asta a felului cum se împartedreptatea, poate fi şi arbitrajul fără pre-cedent de la C.M. (acel gol dintr-o fla-grantă poziţie de offsaid, validat chiar şidupă ce arbitru şi-a văzut pe uriaşele e-crane greşeala, e elocvent).

Ca şi în ediţiile precedente, caşi în viaţa noastră, agonia şi extazul seîmpart după reguli nescrise, între la-crimă şi zâmbet. Echipe din ţări cu maripretenţii fotbalistice au fost trimise aca-să, datorită lipsei de pregătire, a infa-tuării, a plictisului şi implicit a rezulta-telor. Cineva spunea că la acest campi-onat mondial nu mai există echipe mici,eu aş adăuga că din păcate nu mai existănici echipe mari, spectacolul sportivveritabil fiind în mare suferinţă.

Oricum ar fi e vară şi, dincolode magnificul ei spectacol, îl mai avemşi pe cel fotbalistic care, trebuie să recu-noaştem, nu ne este indiferent.

Noi, cei din Mizil, avem un mo-tiv să ţinem pumnii pentru echipa dinŢara Lalelelor, oraşul nostru fiind înfră-ţit cu oraşul Linghewaard din Olanda,iar pe cei ce locuiesc acolo şi mai ales pecei care îi reprezintă, i-am simţit aproa-pe de noi, ca pe nişte prieteni adevăraţi.

Dar, aşa cum numai sufletul ştiesă o facă, se ne bucurăm de frumuseţeaacestei veri! Să conştientizăm felul în ca-re natura ne oferă dumnezeirea şi fru-mosul vieţii şi, implicit, încredere şisperanţă pentru ce va fi!

Emil PROŞCAN

Iluştri noştri străbuni, roma-nii, au avut ideea genială de a manipu-la masele oferindu-le „pâine şi circ”.Măreţia Colosseumului umbreşte aziruinele multor strălucitele edificii im-periale, dar, în tăcerea grea, de piatră,a acestuia, doar efemeritatea fluturi-lor mai stârneşte ovaţii imaginare.

Aşadar, circul a stăpânit, într-un fel, antichitatea, până când areneleacesteia s-au năruit. După care acro-baţii, dresorii şi bufonii au rătăcit pe drumuri, oprindu-se lacastele, în bâlciuri sau la răscruci şi înveselind oamenii.

Epoca modernă a reunit, din nou, circul sub cupolelefaimei (Circul de Stat, Circul Mare), chiar dacă, în locurileuitate de lume, afişele erau „onorate” de bătrâni obosiţi, că-zuţi de la înălţimea trapezului gloriei. Era un mod al „saltim-bancilor” de a-şi câştiga existenţa, după ce cheltuiseră clipede fericire sau sume exorbitante.

Acum Marile Circuri s-au risipi iară, în trupe im-provizate, mereu în căutarea unor locuri unde să-şi practicearta. Iar tristeţea lui August Prostul, chiar cu masca spoităîn toate culorile vesele din univers, a pătruns în inima spec-tatorilor.

Vine circul, băăă! Cu îngeri trişti, cu dresuri de hi-mere şi salturi mortale. Profitând de prezenţa recentă a tru-pei „Exotic” din Budapesta la Mizil, am îndrăznit să-mi tri-mit copilăria să realizeze un reportaj. Numai că... trupa cos-mopolită (români, austrieci, unguri), alcătuită pe principiulcolaborărilor, se ascundea, cine ştie pe unde, de căldura to-ridă, cu miros de transpiraţie, a provinciei. Poneii, bizonii,şerpii sau măgarii nu erau dispuşi, nici ei, să dea interviuri.Îngrijitorii menajeriei, nişte copii fugiţi din cine ştie ce „aca-să”, nu ştiau decât să se holbeze în obiectivul aparatului defotografiat. Ceva, ca o tristeţe nedefinită, plutea în jur. Cre-deam că am ratat totul, dar...

Omul trecut de tinereţe, s-a aşezat lângă mine, pebanca din spatele vagonului de dormit. A început să vor-bească, fără să-l întreb, despre circ, adică despre viaţa lui.Lucrase 35 de ani la „Globus” – acum are 55 – şi îşi com-pleta, în astfel de turnee, modestele venituri băneşti, proveni-te din pensia mioritică. N-a avut timp să se căsătorească şi aînvăţat să-şi iubească singurătatea. De fapt, începutul l-afăcut la Buftea, în trupa de cascadori a lui Szoby Cseh, pecare îl divinizează, „aşa cum îl divinizează toţi cei cărora le-a fost mentor...”.

La Circul Globus a ajuns dintr-o întâmpare: „Aveaunevoie de câţiva călăreţi buni, pentru un spectacol. Amdescoperit repede fascinaţia circului, inventând diverse nu-mere personale: acrobaţie pe sârmă cu motocicleta, zborurila trapez şi chiar... tir cu topoare şi cuţite. Un artist de circtrebuie să ştie şi să execute aproape orice ţine de programultrupei. Asta pentru că, dacă într-un turneu cineva se îmbol-năveşte sau se accidentează, nu ai de unde lua un înlocuitor.

Mă întreb, acum, dacă nu cumva mi-am risipit viaţa (Urmare în pag. 2)

Oameni şi profesii

Ultimul spectacol imaginar

Nr. 71 / Iunie 2010 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru şi agricultură interior 29 Registratura şi arhiva interior 16Caserie buget-contabilitate interior 26Impozite şi taxe - persoane juridice interior 21 ( 250 390)- persoane fizice interior 24- caserie interior 19Poliţist comunitar de serviciu interior 23

ETAJUL 1

Investiţii, integrare europeană, achiziţii publice şi marketing interior 18 (251 373)Administrare patrimoniu şi mediu interior 30Stare civilă interior 28 Resurse umane şi audit public intern interior 38Administraţie şi gospodărire comunală interior 34Informatică interior 37Administraţie publică interior 13Buget-contabilitate interior 22 (251 230)Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI

Relaţii cu presa - ,,Poştalionul,, - (252 722)Poliţia comunitară -poliţist comunitar de serviciu interior 31Serviciul public de asistenţă socială interior 20 ( 250 020)

Piaţa, obor - (250 132)Casa de cultură - (250 026)Biblioteca - (250 897)Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor - ( 253 309)Serviciul public de gospodărire comunală interior 32 (250 885)Cantina interior 35Serviciul public de producere şi furnizare a energiei termice - (253 335)

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai puţin Registratura, Impozite şi taxeşicare au program până la 13.30

Audienţe

Primar - luni: 10.00 - 14.00

Viceprimar - marti: 10.00 - 14.00

Secretar - joi: 10.00 - 12.00

Dir. Executiv - joi: 10.00 - 12.00

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

(Urmare din pag. 1)

Ultimul spectacol...inutil, într-o profesie cu atât de mul-te privaţiuni şi primejdii: să te an-trenezi, până la exasperare, într-uncolţ întunecat al arenei; să rişti,pentru că, aşa cum scria în carteasa autobiografică Gil Delamare,meseria noastră e riscul, un riscasumat şi calculat, dar care – la felca în cazul celebrului cascadorfran-cez – poate ucide; să dormiîntr-un vagon incomod, sau subcerul liber; să te îndrăgosteşti de ofată şi să afli, în culise, că pe LidiaJiga a ta a sfâşiat-o leul sau şi-aluat zborul, pentru totdeauna, într-un triplu salt mortal; să pleci şi sănu ai unde să te întorci...

Mă întreb... ştiind însă,bine, că s-a meritat totul... Doar odată, o singură dată, mi-a fost fricăşi am absolvit o şcoală de contabili-tate. Cu diploma în buzunar m-amîntors la circ.

Ştiu, în străfundul sufletu-lui, şi cum va fi Marele Final: înultimul meu spectacol voi juca rolulclownului şi o umbră întunecată osă cadă din vârful cupolei; iar eu osă râd cu lacrimi mari, ce vor topiculorile veseliei în riduri curgătoa-re.

Am să râd, în aplauzele spec-tatorilor, şi nimeni nu va şti, pentrucă voi rupe înainte toate afişele, cărolul meu, al clownului, a fost inter-pretat de Călin AHIL.

Lucian MĂNĂILESCU

Ghid legislativ

Eliberarea certificatelor de stare civilăEliberarea certificatelor de stare civilăÎn conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 119/1996 cu

privire la actele de stare civilă, dovada stării civile se poate face „cu acteleîntocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de starecivilă eliberate pe baza acestora”.

Din acest text de lege rezultă că atât înscrierile din registrele destare civilă cât şi certificatele eliberate în baza acestora au aceeaşi puteredoveditoare.

Certificatele de stare civilă se eliberează persoanelor îndreptăţite,odată cu întocmirea unui act în registrele de stare civilă - de naştere, căsă-torie ori deces - sau ulterior, pe baza cererii depuse de titular sau de alte per-soane îndreptătiţe. (Prin „alte persoane îndreptăţite “ în sensul legii, suntasimilaţi părinţii copilului în vârstă de până la 14 ani şi soţul supravieţuitorori descendenţii persoanei decedate sau reprezentanţii legali, în cazul celorpuşi sub interdicţie).

Atât la înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă, cât şi ulteri-or, în cazul eliberării la cerere a certificatelor, ofiţerul de stare civilă va aveaîn atenţie ca solicitantul să aibă asupra sa un act de identitate valabil, carepoate fi :

f buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identi-tate provizorie – pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară ;

f paşaportul – pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate;f paşaportul – pentru străinul sau apatridul care a intrat în România

în baza unor convenţii internaţionale sau acte normative prin care se desfi-inţează unilateral regimul de vize, din care să rezulte că persoana în cauzăare drept de şedere pe teritoriul României;

f paşaportul cu viza română – pentru străinul sau apatridul care aintrat în România pe baza unei vize care să-i confere drept de şedere vala-bil la data solicitării certficatului.

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 1016/2003 privind stabi-lirea formei şi conţinutului permiselor de şedere şi ale documentelor decălătorie care se eliberează străinilor ( M. Of. Nr. 637/08.09.2003), străinilorcărora li s-a aprobat stabilirea domiciliului în România li se vor elibera per-mise de şedere permanentă, iar celor cu reşedinţa temporară în Româniali se vor elibera permise de şedere temporară. Autoritatea pentru străini,prin formaţiunile sale teritoriale, poate elibera, la cerere Titlul de călătorie,pentru cetăţenii aflaţi pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesiaunui paşaport naţional şi, din motive obiective, nu pot obţine un documentde călătorie de la reprezentanţa diplomatică a statului lor, precum şiPaşaport pentru persoana fără cetăţenie, pentru apatrizii cu domiciliulîn România şi pentru apatrizii de origine română care sunt repatriaţi în bazaunor înţelegeri internaţionale la care România este parte, cu condiţia să fiîmplinit 14 ani ( cf. prevederilor art. 110 din O.U.G. nr. 194/2002 privindregimul străinior în România, republicată).

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, când aceştia seprezintă la oficiile de stare civilă solicitand eliberarea unui certificat de starecivilă şi nu au asupra lor un act de identitate valabil, ofiţerul de stare civilădelegat va îndruma persoana ca, în prealabil, să se prezinte la serviciul pu-blic comunitar local de evidenţă a persoanelor pentru eliberarea unei cărţide identitate provizorii şi numai după aceea se va proceda la eliberarea cer-tificatului.(Continuare în nr. viitor)

Jr. Mirela BONCIOG

Pagina 3 Nr. 71 / Iunie 2010

Pe data de 27 mai, în prezenţa con-ducerii Primariei şi a invitaţilor, 16din membrii Consiliul Local Mizils-au întrunit în şedinţa ordinară, subpreşedinţia de şedinţă a doamneiconsilier Mareş Vasilica, având în-scrise pe ordinea de zi următoareleproiecte de hotărâre: 1. Aprobareaproceselor verbale ale şedintelordin data de 28. 04.2010 şi29.04.2010; 2. Proiect de hotărâreprivind aprobarea contului de exe-cuţie al bugetului local al oraşuluiMizil pe anul 2009; 3. Proiect dehotărâre privind aprobarea No-menclatorului fondului arhivistic alServiciului Public Comunitar Localde Evidenţă a Persoanelor Mizil; 4.Proiect de hotărâre privind apro-barea tarifelor pentru prestări ser-vicii, către agenţi economici de că-tre Serviciul Public de PoliţiaComunitară a oraşului Mizil; 5.Proiect de hotărâre privind dareaîn administrare cu titlu gratuit

către Serviciul Public de InteresLocal Poliţie Comunitară Mizil, abunurilor proprietate privată aoraşului Mizil, conform listelor deinventariere anexate; 6. Proiect dehotărâre privind achiziţionareauni imobil, compus din 900 m.p.teren curti – construcţii şi con-strucţia existentă pe acesta în su-prafaţă de 300 m.p. situat în str. DJ102 H nr. 1 de la S.C. AgricolaLactorom Mizil; 7. Proiect dehotărâre privind aprobarea «Înţe-legerii de cooperare între oraşulMizil, judeţul Prahova din Româ-nia şi localitatea Lingewaard dinRegatul Ţărilor de Jos» ; 8. Proiectde hotărâre privind vânzarea prinlicitatie publică a terenului în su-prafaţă de 22 mp, situat în intravi-lanul oraşului Mizil, str. Blajului nr.3-5, teren ce aparţine domeniuluiprivat al oraşului Mizil; 9. Proiectde hotărâre privind aprobarea im-pozitelor şi taxelor locale pentru

anul 2011; 10. Proiect de hotărâreprivind aprobarea taxei specialepentru susţinerea financiară a cul-turii şi sportului pe categorii deplătitori prevăzuţi în ta-belul anexăla raportul de specialitate; 11.Proiect de hotărâre pri-vind rectifi-carea bugetului local al oraşuluiMizil pe anul 2010; 12. Proiect dehotărâre privind modificareaH.C.L. Mizil nr. 67 / 29. 04. 2010privind aprobarea închirierii imo-bilului situat în Mizil, str. Obornr.1, compus din teren şi construcţiiîn suprafaţă de 10.416 mp, supra-faţă construită de 974 mp, cu nr.Cadastral 692, proprietatea SCDrumuri şi Poduri cu sediul în Plo-ieşti, str. Bobâlna nr.123, judeţulPrahova, certificat de atestare adreptului de proprietate seria PHnr. 0129/28.06.2002 şi contraval-oarea chiriei lunare solicitate de S.C. Drumuri şi Poduri Prahova SA ;13. Diverse.

La cererea executivului, d-na Mareş a propus completarea or-dinii de zi cu următoarele proiectede hotărâre: Proiect de hotărâreprivind modificarea H.C.L. Mizilnr. 108/27.08.2009 privind atri-buirea în folosinţă cu titlu gratuit aunui lot de teren, în suprafaţă 246,5m2, situat în Mizil, str. Zorile, nr. 38,teren proprietate privată a oraşuluiMizil, d-lui Ştefan Liviu Costin, dinoraşul Mizil, str. Zorile, nr. 15;Proiect de hotărâre privind atribu-irea în folosinţă cu titlu gratuit aunui lot de teren, în suprafaţă 246,5m2, situat în Mizil, str. Zorile, nr. 38,

cu acces din str. AurelVlaicu –LOTUL nr. 4,teren proprietate pri-vată a oraşului Mizil,D-lui. Răduţă Lauren-ţiu-Constantin şi D-nei.Răduţă Daniela-Car-men, din oraşul Mizil,str. Aurel Vlaicu, nr. 7;Proiect de hotărâreprivind aprobarea pro-iectului „Educaţia: ca-le spre o viaţă mai bu-nă” şi a cheltuielilorle-gate de proiect.

Modificări lepropuse au fost apro-bate cu unanimitate devoturi.

După discuta-rea şi avizarea proiec-telor de hotărâre, Con-siliul Local a hotărâtadoptarea cu unanimi-tate de voturi a proiec-telor de hotărâri de lapct. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9,11, 12, 13, 14,15.

Pct. 8 a fostamânat pentru o şedinţăviitoare; pct. 10 nu a în-trunit cvorumul nece-sar.

***În data de 31 mai a.c.,

membrii Consiliul Local Mizil s-auîntrunit în şedinţă de îndată, subpreşedinţia de şedinţă a doamneiconsilier Mareş Vasilica, avândînscrisă pe ordinea de zi semnareaÎnţelegerii de Cooperare între Ora-şul Mizil, jud. Prahova şi localita-tea Lingewaard din Regatul Ţări-lor de Jos, conform Hotărârii Con-siliului Local al oraşului Mizil nr.75/27.05.2010.

***Pe data de 4 iunie, în prezenţa con-ducerii Primăriei şi a invitaţilor, 16din membrii Consiliul Local Mizils-au întrunit în şedinţa extraordina-ră, sub preşedinţia de şedinţă adoamnei consilier Matei Angelica.

Dna. Consilier Matei Angelica,a constatat că sunt întrunite condiţi-ile legale pentru desfăşurarea şe-dinţei supunând spre aprobare or-dinea de zi. Executivul a solicitatsă fie introduse pe ordinea de zi şiProiectul de hotărâre privind apro-barea tarifelor practicate de S.C.SALUB INTERSERV S.A Mizil.

A fost aprobată în unanim-itate ordine de zi: 1. Proiect dehotărâre privind completarea obi-ectului de activitate al S.C. SALUBINTERSERV S.A Mizil şi actua-lizarea Actului Constitutiv; 2. Pro-iect de hotărâre privind aprobareaconcesionării prin licitaţie publicăa terenului în suprafaţă de 10.000mp situat în Mizil, str. Oborului, învederea realizării staţiei de tratare,sortare şi neutralizare a deşeurilor;3. Proiect de hotărâre privind a-probarea iniţiativei de concesio-nare prin licitaţie publică a terenu-lui în suprafaţă de 9 ha situat înextravilan, punctul Valea Dobrei, învederea realizării obiectivului deinvestitii „Sere industriale legumi-cole si horticole”; 4. Proiect dehotărâre privind vânzarea prin li-citaţie publică a terenului în su-prafaţă de 1465 mp, situat în str.Mihai Bravu, nr. 106-108, teren ceaparţine domeniului privat al ora-şului Mizil.; 5. Proiect de hotărâreprivind aprobarea tarifelor practi-cate de S.C. SALUB INTERSERV.

Consiliul Local a hotărâtaprobarea cu unanimitate de voturia tuturor acestora.

C o m i s i aEuropeană alocă a-proximativ 20% dinbugetul U. E. sub for-mă de cereri de ofer-te, subvenţii, fonduri şialte programe.

Printre ce-le mai importante pro-

grame de finanţare se numără cel de Al şapteleaprogram cadru pentru cercetare şi dezvoltaretehnologică (FP7), MEDIA, programul pentruînvăţare pe tot parcursul vieţii, programelepentru tineret şi cultură şi Tempus (programultrans-european de cooperare pentru învăţă-mântul superior). Pe lângă informaţiile detali-ate privind site-urile pe internet ale programelorde finanţare menţionate, în fiecare ţară partici-pantă există puncte de contact naţionale careoferă informaţii gratuite, personalizate şi detaliisuplimentare. Următoarea listă (neexhaustivă)prezintă o imagine de ansamblu a obiectivelordiferitelor programe de finanţare, precum şi re-gistrele online ale punctelor de contact naţi-onale.

s Al şaptelea program cadru pentrucercetare şi dezvoltare tehnologică: Cooperareatransnaţională în domeniul cercetării, disemina-rea rezultatelor cercetării, finanţare pentru „cer-cetarea de frontieră”, îmbunătăţirea infrastruc-turii de cercetare, orientare profesională pentrucercetători. Puncte de contact naţionale:cordis.europa.eu/fp7/ncp_en.html

Media: Dezvoltarea, distribuirea şiprmovarea producţiilor cinematografice şi a-udiovizuale, şi oferirea de consiliere profesion-iştilor din domeniu. Puncte de contact naţiona-le:ec.europa.eu/information_society/media/overview/who/desks

Învăţare pe tot parcursul vieţii:Educaţie universală şi formare profesională,schimburi de studenţi, plasarea forţei de muncă,învăţământ pentru adulţi, parteneriate şi proiecteîn domeniul formării. Agenţii naţionale:ec.europa.eu/education/programmes/llp/national_en.html

Tineret: Parteneriate pentru cetăţenieactivă, solidaritate şi toleranţă în cadrul progra-mului „Tineret în acţiune”. Puncte de contactnaţionale:ec.europa.eu/youth/contacts_en.htm?cs_mid=152

Cultură Mobilitatea artiştilor, sprijinirea acţiu-

nilor şi organismelor culturale, libera circulaţiea creaţiilor culturale şi artistice. Puncte de con-tact naţionale: ec.europa.eu/culture/annexes-culture/doc1232_en.htm

TempusProiecte comune şi măsuri structurale

pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei superi-oare în ţările partenere din afara UniuniiEuropene. Puncte de contact:

e c . e u r o p a . e u / e d u c a t i o n / p r o -grammes/tempus/national_en.html

Mirela STOICA Tiberiu RÂNCEANU

Servicii de informare şi asistenţă ale Uniunii Eoropene

PROGRAME DE FINANŢAREPROGRAME DE FINANŢARE

Şedinţele Consiliului LocalŞedinţele Consiliului Local

Nr. 71 / Iunie 2010 Pagina 4

Evară! Început de vacanţă, zâmbete, do-rinţe, emoţii... idealuri.... toate se învârtîn jurul copiilor, care acum se bucură de

rezultatele muncii lor. Urmează o binemeritatăvară de aventuri, în care se reînnoiesc prietenii şiproiecte, o vară în care examenele pecetluiescun nou început. O vară pentru copii!

În dorinţa de a afla cum a decurs anulşcolar abia încheiat şi cum îşi vor petrece eleviitimpul liber, am stat de vorbă cu domnii direc-tori ai şcolilor şi liceelor din oraşul nostru, carene-au confirmat surprizele pe care le-au pregătitelevilor pe timpul vacanţei de vară. Iată pre-cizările care ne-au fost făcute:

Dl MineaVictor, Director

Liceul „Grigore

Tocilescu” Mizil

„Putem spune că anul şcolar care s-a în-cheiat a fost mai greu ca alţii. S-au simţit multepiedici şi asta nu o spun doar prin prisma si-tuaţiei materiale dificile a cadrelor didactice, darşi datorită perturbării programei şcolare, care aadus un discomfort ridicat în procesul de pre-gătire şcolară. Dar, în pofida greutăţilor de totfelul, anul s-a încheiat cu succes, situaţia tuturorelevilor este încheiată fără probleme, cu excep-ţia elevilor „mai slabi pregătiţi” cărora nu le pu-tem încheia încă situaţia finală până nu vor în-registra rezultate acceptate la toate materiile dinprogramă. Însă acest lucru se poate rezolva toc-mai în perioada de vară când sunt programatesesiuni de susţinere a examenelor de competenţeşi de trecere.

Avem şi un program destinat petreceriitimpului liber al elevilor pe perioada vacanţei,pentru a nu-şi pierde interesul şi motivaţia pen-tru învăţământ, care include, printre altele, ur-mătoarele activităţi:

În perioada 20 iunie – 1 august a.c., sevor desfăşura cursuri de prim ajutor susţinute deasistent medical Paloş Mădălina şi asistent med-ical Tudor Mihaela-Cristina, co-ordonator prof.Divoiu Maria, la care participă un număr de 30de cursanţi.

Să ne cunoaştem patria este o activi-tate constând în participarea la diverse tabereşcolare. (Mangalia, în perioada 2 – 8 august -coordonator prof. Minea Victor; Sovata înperioada 9 – 15 august -, coordonator prof.Frusinoiu Aura; Tabăra desfăşurată sub gener-icul „Frumuseţile Europei” la Corfu, în Grecia– 17 – 25 iulie, coordonator prof. Minea Victor.

Cu prilejul Zilei Limbii Române (28august) se va desfăşura specatacolul „Limbanoastră-i o comoară...” (coordonator prof.Bădicioiu Laurenţiu), iar periodic, în parculoraşului, vor fi organizate concursuri de şah(coordonator – eleva Coşciug Carmen).

Dl Baciu Carol, Director Grup şcolar

„Tase Dumintrescu”, Mizil ne-a spus:„Am avut parte de un an şcolar furtunos

cu multe „ameninţări” care au generat o stare deinsatisfacţie în rândul cadrelor didactice. Dacăamintim şi de conflictele dintre Guvern şi sindi-catele din învăţământ e bine, totuşi, că nu a căzut„sabia lui Damocles” şi că am scăpat de „în-gheţarea” anului şcolar. Există, din păcate, şi înGrupul Şcolar „Tase Dumitrescu, ca în toateşcolile de altfel, şi elevi mai slab pregătiţi, carenuau o situaţie şcolară clară şi nu o vor aveapână nu-şi vor da examenele de trecere la ma-teriile nepromovate. În altă ordine de idei, sunt

foarte dezamăgit de situaţia investiţiilor dema-rate în instituţia noastră, care au fost stopate. Amrămas fară teren de sport şi nici amenajarea spa-ţiului care este destinat claselor ce învaţă în in-ternat nu are mari şanse să se rezolve. Proiectula fost depus pentru a doua oară fără niciun rezul-tat. Este nevoie de 4 miliarde de lei, bani caresunt greu de obţinut. S-a început construcţia iarapoi s-a întrerupt... Vă daţi seama că, pentru noi,problema este acută; sunt însă sceptic în cepriveşte rezolvarea. Nu mai avem şcoala de arteşi meserii, iar prin noile modificările legislatives-a ajuns la o situaţie critică în desfăşurarea pro-gramei şcolare. Acum elevii pot trece toţi la li-ceu, inclusiv cei slabi pregătiţi, în loc să se pre-gătească pentru o profesie, pe măsura capacităţiişi puterii lor de învăţare.

Pentru cei care vor să-şi petreacă timpulliber într-un mod plăcut şi folositor, vom organi-za activităţi sportive, „competiţii” lingvistice,concursuri digitale pe calculator. Există camp-i-onate locale cu echipele liceelor, dar repet, oactivitate autonomă nu există”.

Dl Drăgan Mihai, Director la Şcoala nr.1 Mizil

„Anul şcolar 2009 – 2010 a decurs(aproape) normal; situaţia tuturor elevilor esteîncheiată şi, aş spune, mulţumitoare. De exem-plu la clasa a VIII-a, procentul mediilor peste 8depăşeşte 70% . Greutăţile şi problemele s-aumanifestat pe latura materială şi economică, darne-am descurcat. Cu ajutorul copiilor am mai fă-cut unele „mişcări” pentru îmbunătăţirea cla-selor. Ar fi fost de preferat să se obţină baniinecesari de la stat, dar... nu ne mai aşteptăm laprea multe.

Pentru petrecerea timpului liber, învacanţă, nu avem activităţi deosebite, deoareceacestea ar necesita mijloace pe care actuala situ-aţie nu ni le permite. Sunt organizate câtevaexursii cu clasele I-IV (traseul Sinaia – Cheia)

şi ca activitate educaţională avem concursul na-ţional de educaţie rutieră, coordonat de d-l prof.Iacu Nicolai. Cei mai mulţi dintre copii vorpleca în vacanţă cu parintii, iar cei ce vor dori săse dedice activităţilor sportive vor avea acces laterenul de sport.

Dl Tomescu Ion, Director la Şcoala „SfântaMaria” Mizil

Încheierea situaţiei şcolare a elevilors-a desfăşurat normal, cu rezultate destul de bu-ne. Nu au existat probleme. A fost puţin mai difi-cil ca anii anteriori, dar... ne-am descurcat, cueforturi mari. Încă mai avem proiecte în curs dedesfăşurare şi sperăm ca măcar unele dintre elesă poată fi terminate până la începerea anuluiviitor. Clădirea este pe primul loc. Dificultăţilemateriale şi financiare au adus întarzieri în ma-joritatea proiectelor care sunt pe lista şcolilor.Încă mai cred, cum spunram, că această stare delucruri poate fi depăşită. Educaţia, pentru a fieficientă, trebie să beneficieze de un mediucorespunzător, curat şi dimensionat dupănormele sanitare în vigoare.

Încercăm să-i menţinem „conectaţi” pecopii, prin activităţi şcolare, şi pe parcursulvacanţei; astfel am organizat împreună cu ca-drele didactice din instituţie, câteva activităţi şiconcursuri care sunt destinate petrecerii timpu-lui liber într-un mod benefic pentru copii. Dintreacestea amintesc: concursuri sportive, handbalşi fotbal, ştafete, întreceri sportiv, în perioada 14– 30 iunie (coordonatori învăţătorii DragomirC., Răducanu V. Şi Costache D.); excursie Mizil– Sâmbăta de Sus, 14 – 15 iunie (coordonatori,înv. Vrânceanu C., prof. Stoica M, prof. StoicaA.); concursuri la piscină, perioada 13 – 15iulie (coordonatori, prof. Andrei O, prof. MarcuG.); întâlniri literare cu elevii claselor V – VII,perioada 1 – 15 iunie (coordonatori prof. CernatV, prof. Andrei O, prof. Muntean C, prof. MihaiD, prof. Stoica M.); Cataheze prin programul„Hristos împărtăşit copiilor” în fiecareduminică, orele 17,00 (coordonator, prof.Croitoru A.); drumeţie la Marginea Pădurii(cls. a VII-a B), - 11iulie (coordonator, CroitoruA.); drumeţie la Băile Boboci, (cls a V-a A) -26august (coordonator prof. Stoica M.); tabără laSangeorz Bai (clasele V – VII), perioada 16 -22. iulie (coordonator, prof. Bigiu D.); tabărăArtEd „Călimăneşti Căciulata”, perioada 14 –20 august (coordonatori, prof. Andrei O, înv.Vrânceanu C.)

Dl Mitrea Ion, Director la Şcoala Generală nr. 2 Mizil.

Încheierea anului a fost una normală.Au fost dificultăti, dar am trecut şi peste acest„hop”, spre binele elevilor. Situaţia pe şcoalăprezintă un procent de 84-85% elevi promovaţi,iar cei care nu au încă o situaţie încheiată voravea şansa de obţine mediile de promovare lamateriile... cu probleme (pentru clasa a 8-a înperioada 26-27 august, iar clasele I-VII, 30august- 03 septembrie).

Suntem foarte mulţumiţi că şcoalanoastră este membră a Programului European„Şcoală după Şcoală”, program ce cuprinte ac-tivităţi educaţionale, artistice, sportive şi avem120 de elevi care beneficiază de avantajele aces-tui proiect.

După cum vedeţi, chiar dacă este va-canţă, cadrele didactice din Mizil se preocupă, încontinuare, de educarea şi îndrumarea elevilor.

Cristina COLŢ

Sfârşit de an şcolar

Pagina 5 Nr. 71 / Iunie 2010

iulieIulie este a şaptea lună a anului în calen-

darul Gregorian (cu o durată de 31 de zile).Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar.

Înainte, luna iulie se numea în latină – Quintilispentru că era a cincea lună în calendarul roman,calendar ce începea cu luna martie. Grecii numeauluna iulie Hekatombaion iar în România, popular,se numeşte Cuptor.

I.L.Caragiale spunea în Calendar despreluna iulie: „Căldura creşte: 45 de grade. Primăriaia măsuri, ca stropitorii stradelor să administrezetrecătorilor asudaţi câte o duşe rece. Pentru astase va mai adăugi la biletul galben încă vreo câte-va zecimi comunale”.

Calendarul lunii IUNIE:

Sărbători religioase ortodoxe:

? 4 iulie (duminică) – Sf. Andrei, Arhi-episcopul Cretei; Cuv. Marta (Duminica a VI-adupă Rusalii).

? 11 iulie (duminică) – Sf. Mare Muce-nică Eufimia; Duminica a VII-a după Rusalii (aSf. Părinţi de la Sinodul VI Ecumenic).

? 18 iulie (duminică) – Sf. Mucenic Emi-lian de la Durostor; Sf. Mucenici: Iachint, Pavelşi Valentina. Duminica a VIII-a după Rusalii(Înmulţirea pâinilor).

? 20 iulie (marţi) – Sf. Slăvitul ProorocIlie Tesviteanul.

? 25 iulie (duminică) – Adormirea SfinteiAna; Cuvioasele Olimpiada şi Eupraxia; Dumi-nica a IX-a după Rusalii (Umblarea pe mare – po-tolirea furtunii).

Sărbători laice:n 2 iulie – Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare.n 4 iulie – Ziua Crucii Roşii Române.n 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei..n 20 iulie – Ziua Aviaţiei Române.n 29 iulie – Ziua Imnului naţional al României

Aniversări şi comemorări:s 1 iulie (1961) – 49 de ani de la naşterea Prin-ţesei de Wales (Lady Dy - Diana Frances).s 6 iulie (1883) - 127 de ani de la moartea com-pozitorului Ciprian Porumbescu.s 12 iulie (1904) – 106 ani de la naşterea poetuluichilian Pablo Neruda, laureat al Premiului Nobelpentru Literatură în anul 1971. s 101 ani de lanaşterea marelui filozof român Constantin Noica.s 20 iulie (1943) - 67 de ani de la naşterea poe-tului Adrian Păunescu.

Zile naţionale:Italia – 2 IunieDanemarca – 5 IunieSuedia – 6 IuniePortugalia – 10 IunieRusia – 12 IunieLuxemburg – 23 IunieSlovenia – 25 IunieCroaţia – 25 IunieCongo – 30 Iunie

CASETA LUNII

L 5 12 19 26

M 6 13 20 27

M 7 14 21 28

J 1 8 15 22 29

V 2 9 16 23 30

S 3 10 17 24 31

D 4 11 18 25

În toată lumea şi în toate vremurile,oamenii darurilor alese şi eroii virtuţilor marisau bucurat şi se bucură de o cinste deosebită.În Biserica creştină, cinstirea aceasta are de laînceput putere de dogmă, ridicată până la re-prezentarea unui cult liturgic special, numitcultul sfinţilor.

Sfinţii pe care îi prăznuim au fost oa-meni asemenea nouă, au trăit pe pământ, darau fost călăuziţi de harul dumnezeiesc, carele-a ajutat să împlinească voia lui Dumnezeuşi să aibă o viaţă încununată de virtuţi; să de-vină, prin cuvintele şi faptele lor nişte luce-feri strălucitori şi arătători ai căilor care ducla mântuire. Oricât de mare este distanţa din-tre vremea în care au trăit sfinţii apostoliPetru şi Pavel şi vremea noastră, comuniuneacu ei, în rugăciune, este de mare folos. Dinpilda vieţii lor şi din învăţăturile pe care nile-au lăsat, luăm îndemn cum să trăim, îm-plinind voia lui Dumnezeu în toate împre-jurările vieţii.

Sf. Petru s-a bucurat de cinste deose-bită între apostoli. Fiind dintre cei dintâi che-maţi de Mântuitorul la apostolie, fiind şi ofire de om vioi, care se aprindea, se înflăcărapentru o chemare ca apostolia, doritor de a ştişi de a înţelege cât mai mult, cutezător la cu-vânt şi la faptă, a fost cinstit de Mântuitorulcu încrederea şi apropierea Sa. Sf. Ap. Petruera pescar. Împreună cu fratele său, Andrei,îşi câştigau cele necesare traiului pescuind înlacul Ghenizaret. Acesta până la un timp cândauziră glasul de chemare al Mântuitorului:„Veniţi după mine şi vă voi face pescari deoameni!” (Matei 4,19). Au ascultat chemarealui Iisus şi i-au urmat: au lăsat uneltele, fami-lia şi rudele şi au devenit Apostoli, primind omisiune nouă, plină de răspundere, de a vestitainele Împărăţiei lui Dumnezeu şi de a Îm-părtăşi harul lui Dumnezeu. De la Sf. Ap.Petru avem mărturisirea adevărului că Iisuseste Fiul lui Dumnezeu: „Tu eşti Hristosul,Fiul lui Dumnezeu celui viu.” Acesta esteadevărul de temelie al creştinismului pe carese întemeiază Biserica.

În vremea patimilor Domnului, Ap.Petru, deşi făgăduise că nu se va despărţi deEl, chiar dacă toţi ceilalţi îl vor părăsi, a avuto clipă de slăbiciune, spunând că nu-L cu-noaşte şi că nu face parte dintre ucenicii săi.Greşeala i-a fost iertată căci, după ÎnviereaSa, Mântuitorul S-a arătat Apostolilor şi l-aîntrebat pe Petru de trei ori dacă-L iubeşte.Cel ce a zis în Joia Mare de trei ori că nu-Lcunoaşte, acum spune de trei ori: „Da, Doam-ne, Tu şti că te iubesc.”. Sf. Ap. Petru s-a aflatpe muntele Taborului la Schimbarea la Faţă,zicând: „Învăţătorule bine este ca noi să fimaici.” (Luca 9, 33). La cincizeci de zile dupăÎnviere, S-a pogorât Sf. Duh peste Apostoli şile-a dat puterea de a vesti Evanghelia în gra-iul tuturor popoarelor. Apostolul Petru a ieşitîn faţa mulţimilor şi a vorbit despre Hristoscel înviat cu atâta putere, încât s-au botezatatunci ca la trei mii de suflete şi au devenitcreştini.

Sf. Ap. Petru a propovăduit peHristos în Ţara Sfântă, în cetăţile din AsiaMică şi a ajuns până la Roma Împăraţilor pă-gâni. În Roma primeşte cununa muceniciei întimpul persecuţiei lui Nero. Este răstignit pecruce. Din Tradiţie ştim că el a cerut să fierăstignit cu capul în jos, ca să poată privi înultimele clipe ale vieţii spre cer.

Sf. Ap. Pavel este deosebit de ceilalţiApostoli nefiind de la început dintre cei che-

maţi de Mântuitorul. El a fost făcut Apostoldin prigonitor. La început s-a numit Saul, eradin Tarsul Ciliciei şi se îndeletnicea cu împle-titul corturilor deşi era învăţat la şcoala luiGamalier. Prigonea pe creştini şi ceruse maimarilor Sinedriului să meargă la Damasc,spre ai prinde pe creştini şi a-i arunca în tem-niţă. Mergând spre Damasc s-a auzit un glascare i-a zis: „Saule, Saule de ce mă prigo-neşti? Iar el a zis: cine eşti Doamne? ŞiDomnul a zis: eu sunt Iisus, pe care tu îlprigoneşti…” (Fapte 9, 3-18). De la întâm-plarea pe drumul Damascului s-a petrecutconvertirea lui, el transformându-se dintr-un„lup răpitor”, în cel mai neînfricat propovă-duitor al lui Hristos. Sf. Ioan Gură de Aur aspus despre el că este „fereastra prin carelumea păgână a văzut pe Hristos”.

Dacă privim astăzi călătoriile salemisionare, ne minunăm de mulţimea şi întin-derea lor, deşi astăzi avem mijloace mai rapi-de de a ne duce dintr-o parte în alta a lumii. Apropovăduit la Efes, Troia, Tesalonic, Corint,Atena şi la urmă Roma. Este vestită cuvânta-rea pe care a rostit-o în Areopagul din Atena,încât mulţi au îmbrăţişat învăţătura creştină.Peste tot a întemeiat biserici creştine, a ajutatpe săraci, a tămăduit pe bolnavi, a dus ofran-de dintr-o parte în alta a imperiului, a învăţatpe tineri cum să se poarte, pe cei bogaţi să fiemilostivi, pe părinţi, pe văduve şi pe orfani,tuturor le-a fost, cu cuvântul şi cu fapta pildăvrednică de urmat. Mai la urmă a venit înRoma ca să vestească şi aici Evanghelia luiHristos. Fiind prins şi închis scrie mai multeEpistole credincioşilor din bisericile pe carele întemeiase. Presimţindu-şi sfârşitul îi scrieucenicului său Timotei aceste cuvinte: „Luptacea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit,credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cunu-na dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o înziua aceea”(II Timotei 4, 7-8).

Din porunca împăratului Nero înziua de 29 iunie, în anul 67 i s-a tăiat capul şiastfel a săvârşi călătoria pe pământ acest stâlpal Bisericii, iar duhul lui se bucură în ceataprietenilor lui Hristos.

Învăţătura Bisericii noastre este de laApostoli, iar ei au primit-o de la Hristos. Nea-mul nostru românesc s-a născut şi a trăit înaceastă sfântă credinţă. Sămânţa EvanghelieiDomnului a ajuns la strămoşii noştri pringraiul Sf. Ap. Andrei, fratele Sf. Ap. Petru, şiprin ucenicii Sf. Ap. Pavel care au propovă-duit până la gurile Dunării.

Ogorul Bisericii stropit de sângelelui Hristos şi al martirilor, a rodit şi va rodipână la sfârşitul veacului credinţă, nădejde şiiubire. Adevărata cinstire a Sf. Ap. Petru şiPavel să o arătăm în păstrarea curată a învă-ţăturii pe care am primit-o de la ei şi în ur-marea pildei pe care ne-au dat-o, lăudând peDumnezeu şi săvârşind binele în viaţa noas-tră. Amin!

Diac. Ardeleanu ŞtefanParohia Fefelei – Mizil

Sfinţii Apostoli Petru şi PavelSfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Nr. 71 / Iunie 2010 Pagina 6

Pe data de 29 mai, conducerea şi angajaţi aiPrimăriei Mizil, au primit „cu pâine şi sa-re”, respectând tradiţia românească, dele-

gaţia olandeză formată din 25 de persoane: pri-marul oraşului Lingewaard - domnul Harry H.De Vries, consilieri, voluntari, funcţionari, elevişi profesori.

Iată că această poveste frumoasă, a în-frăţirii dintre cele două oraşe, continuă, scopulacestei vizite fiind unul al cunoaşterii reciproce.În acest context, după cuvintele de bun venit, aavut loc activitatea Atelier: Păstrarea identi-tăţii în care ambele „administraţii”, timp de 45de minute, au susţinut o prezentare a specificu-lui local, cu aplecare asupra tradiţiilor, portului,gastronomiei, culturii, etc.

Ulterior, a avut loc lansarea web site-ului Lingewaard – Mizil, platformă de comuni-care între tinerii celor două municipalităţi –www.mi-li.eu – vom aprecia orice comentariusau sugestie privind îmbunătăţirea acestui site.

Ziua s-a încheiat cu vizitarea de cătredelegaţia olandeză a Taberei de Sculptură de laMăgura şi a Mănăstirii Ciolanu.

Următoarea zi, o duminică frumoasă – adebutat „în forţă” – zâmbete, dulciuri multe, ba-loane – prichindei, elevi mai mari sau mai mici,cadre didactice, părinţi şi bunici, funcţionari,consilieri şi nu în ultimul rând domnul primar,alături de oaspeţi, au celebrat Copilăria. Centruloraşului a fost asediat de ştrengari care au dan-sat, au cântat, au desenat şi au participat la di-verse concursuri sportive.

La prânz, au avut loc sesiuni de lucrăripe grupuri, mai exact – elevii şi profesorii noştriau avut schimburi de idei, experienţe, activităţiizilnice cu elevii şi profesorii oaspeţi; voluntariis-au reunit la Grupul Şcolar „Tase Dumitrescu”şi au identificat posibilităţi de cooperare; con-silierii locali ai celor două municipalităţi au avutschimburi de vederi, experienţe, privind activi-tatea Consiliilor Locale, activităţi curente; func-ţionarii publici la fel – vizând însă domenii deactivitate din Primărie (achiziţii publice, in-vestiţii, urbanism, taxe şi impozite, etc).

Consilierii pe probleme culturale şisportive au discutat de asemenea despre posibili-tăţile de cooperare şi problelmele specifice fie-cărei activităţi, ulterior la Sala de Sport avândloc şi o demonstraţie de dans sportiv, spre în-cântarea oaspeţilor. În materie de cultură au fostevidente diferenţele de abordare, oaspeţii ple-dând pentru o formă accesibilă de răspândire aculturii în rândul locuitorilor şi anume teatrul.

Pe parcursul unui an, de exemplu, înLingewaard, fiecare dintre cele 11 (sic!) for-maţii de teatru locale (câte una pentru fiecare„sat”) prezintă cel puţin un spectacol public.„Este o formulă interdisciplinară – ne-au spusdoamnele consilier pe probleme de cultură -care ne permite să aducem în discuţie cărţi – amrealizat o excelentă adaptare dramatică după„Jurnalul Annei Frank”, am „adus” în scenămuşchetarii lui Alexandre Dumas, am realizatmontaje despre obiceiuri şi tradiţii sau recitaluride poezie etc.”

În dimineaţa zilei de 31 mai au avut localte sesiuni pe discipline, ca cele mai sus men-ţionate iar la prânz membrii Consiliului Local,conducerea Primăriei, presa locală şi delegaţiaolandeză s-au întrunit la şedinţa solemnă pentrusemnarea „Înţelegerii de Cooperare întreoraşele Mizil şi Lingewaard” - pe care oprezentăm în rândurile ce urmează:

ÎNŢELEGERE DE COOPERAREîntre oraşul Mizil, judeţul Prahova, România şi

localitatea Lingewaard din Regatul Ţărilor de JosÎn dorinţa de a dezvolta relaţii de colaborare

şi prietenie, bazate pe respect, sprijin reciproc în so-luţionarea unor probleme de interes comun, încredere şiegalitate, oraşul Mizil, judeţul Prahova din Româniaşi localitatea Lingewaard din Regatul Ţărilor de Jos,denumite în continuare „părţi”, au convenit asupracelor ce urmează:

Articolul 1 - Părţile vor dezvolta relaţii decolaborare, potrivit competenţelor de care dispun şi înconformitate cu legislaţiile în vigoare în statele lor.

Articolul 2 - Pentru promovarea cooperării îndomeniul economic, părţile vor facilita contactul întreoameni de afaceri locali interesaţi să dezvolte afaceri înoraşul partener şi vor promova produse specifice în ora-şul partener. Pentru desfăşurarea acestor proiecte co-mune cu caracter economic se vor analiza inclusiv posi-bilităţile de finanţare din fonduri europene sau din altesurse.

Întrucât ambele localităţi doresc să atingă obi-ectivele energetice ale Uniunii Europene, părţile suntinteresate de dezvoltarea unor proiecte comune pentrupromovarea energiei regenerabile şi tehnologiilor inova-toare în acest domeniu.

Părţile vor identifica o a treia localitate din-tr-un alt Stat Membru al Uniunii Europene care să sealăture parteneriatului şi să participe la proiecte co-mune.

Părţile vor organiza vizite reciproce ale dele-gaţiilor formate din cetăţeni în oraşul partener şi schim-buri de experienţă în domenii precum: administraţie pu-

blică locală, urbanism, mediu, economie, comerţ, edu-caţie, cultură, sport. Pentru finanţarea unor astfel deactivităţi, Părţile vor depune aplicaţii în ProgramulEuropa pentru cetăţeni dedicat promovării parte-neriatelor între localităţi din Statele Membre ale U.E.

Articolul 3 - Prezenta Înţelegere se încheie peo perioadă de patru ani, cu posibilitatea prelungiriiautomate pe noi perioade similare, dacă niciuna dinpărţi nu o va denunţa, şi va intra în vigoare la datasemnării.

Articolul 4 - Înţelegerea poate fi denunţatăde fiecare parte prin intermediul unei notificări scriseadresate celeilalte părţi. Denunţarea îşi va produceefectele după o perioadă de 3 luni de la data primiriinotificării.

Articolul 5 - Prezenta Înţelegere poate fi mo-dificată prin acordul scris al părţilor.

Articolul 6 - Prezenta înţelegere nu reprezin-tă tratat în sensul dreptului internaţional public.

Semnată la Mizil, la 31.05.2010, în douăexemplare originale, fiecare în limbile română şiengleză, ambele texte fiind egal autentice.

Oraşul Mizil, judeţul Prahova, din RomâniaLocalitatea Lingewaard din Regatul Ţărilor de Jos

După semnarea Înţelegerii de Coopera-re, semnatarii şi consilierii ambelor oraşe ne-auîmpărtăşit câteva gânduri referitoare la aceastăînfrăţire, concluzionând că ambele părţi suntonorate de eveniment şi de urmările benefice cevor avea loc. În plus oaspeţii au ţinut să men-ţioneze că au fost foarte plăcut impresionaţi decăldura cu care au fost primiţi şi de oamenii pecare i-au întâlnit.

Domnul primar HarraH. De Vries a spus, printre al-tele: „Îl cunosc pe primarul Mi-zilului de un an de zile şi ştiu călucrează alături de cetăţenipentru binele oraşului. Concretvorbind, un bun exemplu este şiînfrăţirea consfinţită azi, caredeşi este la început de drum are rezultate deose-bite şi, pas cu pas, va duce la întărirea relaţiilornoastre. Deşi în România criza se resmite acut,oamenii nu trebuie să se lase copleşiţi ci ar tre-bui să încerce să construiască, să creadă în ceeace le rezervă viitorul. Împreună vom reuşi să fa-cem asta. Eu cred într-o singură Europă, cred cutărie în principiile democraţiei, cred în prietenianoastră şi asta îmi dă dreptul să spun ceea cegândesc: Mizilul este un loc deosebit unde, amîntâlnit tineri cu idei remarcabile, în acest con-text vă solicit să lăsăm cetăţenii să vină spre noi,suntem aleşi de ei şi democraţia va rezista nu-mai în măsura în care le dăm acestora locul pecare-l merită. Sunt impresionat de felul cum amfost primiţi de fiecare dată, de căldura oameni-lor, de modul cum decurg lucrurile în acest par-teneriat şi de asemenea sunt onorat de prieteniacu primarul dvs.”.

În replică, domnul pri-mar Emil Proşcan a ţinut sămenţioneze: „Mi-a plăcut dis-cursul omologului meu şi, suntconvins, v-aţi dat seama că es-te un om de suflet – cuvintelesale au fost spuse din inimă şireprezintă chintesenţa paşilor

pe care-i avem de urmat. Vreau să-i mulţumesclui Dumnezeu pentru această prietenie, pentrutot ce ni se întâmplă astăzi şi pentru viitorul nos-tru împreună.

Sunt mândru de acestă cooperare, deacest proiect deopotrivă economic şi educaţio-nal, de calitatea relaţiei acestei prietenii.

DIN NOU ÎMPREUNĂ: MIZIL – LINGEWAARDDIN NOU ÎMPREUNĂ: MIZIL – LINGEWAARD

Pagina 7 Nr. 71 / Iunie 2010

Unitatea administrativ-teritorialăOraş Mizil este beneficiarul proiectului Re-abilitarea şi modernizarea reţeli de străziurbane, oraş Mizil (cod SMIS 1128), fi-nanţat prin Programul Operaţional Regi-onal, Axa prioritară 2, Domeniul major deintervenţie 2.1. Valoarea proiectului este de10. 449. 150 lei, iar durata de implementarede 26 de luni (03. 06. 2009 - 02. 08. 2011).

În data de 3. iunie 2010 a demaratcontractul de execuţie din cadrul proiectu-lui, durata de implementare fiind de 18 luni.

Aria de implementare: Str. Demo-craţiei, Str. Cuza Vodă, Str. 13 Decembrie,Str. Tudor Vladimirescu, Bd. Gării, Str. I.L. Caragiale, Str. Ştefan cel Mare, Str. Ma-tei Basarab, Str. General Praporgescu.

Antreprenorul desemnat prin pro-cedură de achiziţie publică pentru execuţialucrărilor este S. C. Tehnologica RadionS.R.L. Bucureşti, valoarea fără TVA a con-tractului fiind de 6. 530. 119,95 lei. Su-per-vizarea lucrărilor va fi realizată de S. C.Romair Consulting S.R.L. Bucureşti.

Pe data de 3 iunie, sala de consiliua instituţiei noastre a găzduit conferinţa depresă ce a avut ca subiect demararea con-tractului de execuţie în cadrul proiectuluiReabilitarea şi Modernizarea Reţelei deStrăzi Urbane, Oraş Mizil. La conferinţăau fost prezenţi: domnul primar EmilProşcan; domnul Doru Mladin – managerproiect; funcţionari publici ai primăriei;domnul Cătălin Laslău – reprezentat al S.C. Tehnologica Radion (antreprenor),domnul Horia Barnaure – reprezentant S.C. Romair Consulting (supervizor al con-tractului); domnul Daniel Lazăr – ziarist

„Informaţia Prahovei” şi reprezentanţi aipresei locale.

Prin acest proiect se urmăreşte: îm-bunătăţirea condiţiilor de circulaţie; atra-gerea oraşului în circuitul turistic naţional,prin creşterea numărului de furnizori de tu-rism şi turişti; diminuarea costurilor detransport; creşterea ariei şi a suprafeţelorde dezvoltare; crearea unor locuri de muncădirecte şi indirecte în sectoarele conexe.

În deschiderea şedinţei, domnulprimar Emil Proşcan a spus: „Interesul Pri-măriei a fost acela de a iniţia o licitaţiedestul de dură - ca urmare a lipsei de profe-sionalim a unor firme care au câştigat întrecut şi care, din dorinţa de a acumula uncâştig mai mare, au făcut diferite compro-misuri în ceea ce priveşte calitatea lucrării,cel mai adesea umblându-se la infrastruc-tura subterană. În acest context, doresc caactuala investiţie, deosebit de importantă,să fie una de referinţă şi să primeze cali-tatea. Doresc să menţionez că voi verificapersonal tot ce se întâmplă pe parcursul de-rulării acestui proiect. Şi mă bucur să con-stat că la licitaţie au participat 10 ofertanţi- societăţi cu un potenţial deosebit iar ceicare au câştigat au o carte de vizită remar-cabilă”.

Din prezentarea domului CătălinLaslău am aflat că firma pe care o reprezin-tă a efectuat în jur de 1000 de lucrări de re-abilitare (în special de drumuri), că resurse-le materiale sunt proprii iar dotarea este deultimă generaţie. Şi domnul Horia Barna-ure a dorit să sublinieze profesionalismul decare dă dovadă firma pe care o reprezintăspunând: „Avem o experienţă de 10 ani şiîntotdeauna am lucrat în proiecte impor-tante iar rezultatele au fost din cele mai bune”.Despre acest subiect, vom reveni în diferitenumere ale publicaţiei noastre, cu imaginiale străzilor respective – înainte şi după ceau suferit lucrările de modernizare”. Cu această ocazie facem un apel către ce-tăţeni să se branşeze rapid la utilităţi, de-oarece, pe străzile odată modernizate nu vormai fi permise astfel de lucrări.

A consemnat Gabriela NEGOIŢĂ

Calitatea trebuie să primezeCalitatea trebuie să primeze Veteranii de razboi Veteranii de razboi – Istoria vie a neamului – – Istoria vie a neamului –

În ultimii ani, patrio-tismul a devenit, pentru unii,un element desuet, respectiviiconsiderând că valorile şi tra-diţiile naţionale trebuiesc sub-sumate celor europene.

De fapt, Uniunea Eu-ropeană respectă istoria şi ca-racteristicile culturale ale fie-

cărui stat membru, iar patriotismul nu are nimic de-aface cu naţionalismul şovin.

O astfel de atitudine, chiar dacă nu pune subsemnul întrebării iubirea de Ţară şi Neam, o disipeazăîn precaritatea confortabilă a maximei latine: „Ubibene, ibi patria!” („Unde e bine acolo este patria!” -Cicero), modificând periculos hărţile viitorului şianulând graniţele identitare, pe care, neştiindu-le, nule mai putem apăra. Desigur, veteranii războaielornoastre văzute şi nevăzute, nu mai defilează pe subarcurile de triumf. I-am uitat, răsplătindu-i cu zor-zoane de tinichea şi pensii hilare... Ce mai înseamnă,azi, un veteran de război? Am încercat un răspunsplauzibil, discutând cu d-l. Gheorghe Cârjan, în vâr-stă de 90 de ani, din Mizill:

– Aş vrea să discutăm puţin despre dumneav-oastră, despre perioada grea pe care aţi trăit-o în tim-pul războiului.

– Sunt mândru de perioada de război, de luptanoastră împotriva celor ce ne-au răpit Basarabia şiBucovina de Nord şi de izbânda de a fi readus Ardea-lul în „matca” Ţării. La încorporare aveam 20 de ani,dar şi conştiinţa imensei responsabilităţi pe care ne-aîncredinţat-o istoria. Ţin minte, ca acum, noaptea de22 iunie 1941, atunci când s-a primit Ordinul Ma-reşalului: „Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!...”

– Acum ştim amănunte despre PactulRibbentrop-Molotov, dar pe atunci ele erau secrete...Vă rog să povestiţi mai departe...

– Făceam parte din Regimentul 34 Infanterie.A urmat o perioadă de foc, atât pentru Armata română,cât şi pentru ţară... Dar şi pentru alte ţări. După bucu-ria recuceririi Basarabiei a urmat hotărârea Mare-şalu-lui Antonescu de a-i urma pe germani şi de a trece cuArmatele române Nistrul. După viforul înaintării avenit însă cel rusesc şi dezastrele. Inclusiv cel al încer-cuirii de la Cotul Donului, unde am fost luat, şi eu, pri-zonier.

– Cum aţi rezistat în prizonierat?– Am rezistat... au urmat presiunile ruşilor, de

a ne înscrie în diviziile „Tudor Vladimirescu” şi„Horia Cloşca şi Crişan”. La ordinul Regelui Mihaiam pornit să eliberăm Ardealul şi am ajuns cu frontulpână în Cehoslovacia, în 1945.

– V-aţi întors, pe urmă, acasă...– Da, ne-am întors pe jos, din Munţii Tatra

până la Bucureşti, fericiţi că am scăpat cu viaţă. Ammers cu sufletul la gură, dar am ajuns şi acasă. Anii autrecut! Acum toţi cei care am trăit aceste evenimentesuntem bătrâni, sau, cei mai mulţi dintre noi nu maisunt!

– Cum vedeţi timpurile de astăzi? Întâmpinaţinedreptăţi care vă aduc tristeţe?

– Nedreptăţi există, sigur ca da. Lumea seschimbă şi nu ştiu dacă acum s-ar mai putea face cevaşi pentru noi bătrânii, în special veteranii de război,văduvele şi urmaşii acestora.

– Ce ar trebui să se întâmple acum, în al 12-lea ceas ca oamenii să conştientizeze sacrificiile celorca dumneavoastră, să le respecte şi să ajute ţara?

– Sunt optimist şi cred că oamenii trebuiescsă se schimbe. Nu pentru noi, cei care nu mai avemmult de stat pe acest pământ. Pentru cetăţenii acesteiţări, pentru copii lor, pentru nepoţii lor. Până la urmăpentru ţara lor!

A consemnatCristina Colţ

„Educaţia: cale spre o viaţă mai bun㔄Educaţia: cale spre o viaţă mai bună”PROGRAM APLICAT ÎN ŞCOALA GENERALĂ „Sf. NICOLAE”

Prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, prin menţi-nerea/reintegrarea în educaţie a elevilor ce prezintă risc de părăsire timpurie a şcolii în ve-derea includerii lor viitoare pe o piaţă a muncii moderne şi flexibile; prevenirea aban-donului şcolar prin integrarea unui nr de 60 de elevi din clasele I – IV, cu risc de abandonşcolar, în sistemul „şcoală după şcoală” şi a unui număr de 60 de elevi din clasele V – VIII.

Activităţile proiectului: d Activităţi de management – crearea unui comitet de manage-ment, formarea echipei de implementare, activităţi de evaluare, activităţi de coordonare; dcampanie de promovare a proiectului - se va face prin postarea pe web site-urilor partener-ilor a informaţiilor cu privire la proiect; d achiziţii: echipamente pentru dotarea sediului demanagement, mobilier necesar spaţiilor de desfăşurare a activităţii „şcoală după şcoală”,amenajarea camerelor, şi dotatea cu material didactic, materiale educaţionale, programespecifice (internet bank accounting, programe legislativem servicii telefonice, etc..), sub-contractarea firmei de amenjare a spaţiilor de desfăşurare a activităţii şcoală după şcoală,subcontractarea firmei de realizare a materialelor promoţionale necesare promovăriiproiectului, subcontractarea unei firme de catering, subcontractare firmă audit.

Prin realizarea obiectivului său general, respectiv prevenirea şi corectarea fe-nomenului de părăsire timpurie a şcolii, proiectul „Educaţia: cale spre o viaţă mai bună” vacontribui la realizarea obiectivului „Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participăriila educaţie” prin Strategia post aderare a Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioa-da 2007 – 2013

Nr. 71 / Iunie 2010 Pagina 8

Mă fascinează oamenii care, deşi la mo-dul general, cu excepţia privirii, au aceiaşi fi-zionomie ca şi noi, se deosebesc radical prin fe-lul de a vorbi, de a gândi, prin felul cum dau im-portanţă tuturor lucrurilor, prin viziunea origina-lă şi chiar neconformă cu realitatea pe care o auasupra lumii, a vieţii. Pe aceşti oameni îi numimsimplu: nebuni!

Sunt consideraţi ciudaţi, nonconformişti,catalogaţi drept persoane cu grave probleme psi-hice. mentale. De regulă nu sunt ascultaţi, iaratunci când se întâmplă să vorbească, spusele lorsunt etichetate drept inepţii, fantasmagorii, cu-vinte fără noimă, departe de orice logică şi reali-tate.

Prezenţa lor deranjează şi sunt conside-raţi un fel de paria, noi şi întrega societate pu-nându-i cât mai „deoparte”, făcând eforturi sprea-i evita.

În momentele noastre – rare – de gene-rozitate umană reuşim, câteodată, pentru câtevemomente, să-i compătimim.

Chiar şi atunci cănd, fără să facă nimicrău, îi punem după gratii, ucigându-le libertateaşi lumea, noi, oamenii lucizi, perfecţi şi frumoşi,reuşim această „performanţă”, de a-i compăti-mi...

Superb! Extraordinar! Magnific! Indiferent dacă ne-au fost cândva co-

legi, prieteni sau rude, acceptăm cu uşurinţă şiseninătate (sau chiar dorim) să fie internaţi în os-picii şi să primească tratamente care îi transfor-mă în „legume” umane, fără nici un fel de per-sonalitate; munţi de apatie, fără vlagă, fără idei,fără cuvinte.

Majoritatea acestor oameni, m-au inte-resat dintotdeauna. Ce anume m-a atras la ei?Poate felul sau mai bine zis „altfelul” în care eivăd lucrurile, viaţa, lumea de aici sau de dinco-lo. Convingerea, fermitatea, siguranţa şi chiarseriozitatea cu care-şi argumentează, în cele maimici detalii, spusele şi, nu în ultimul rând, ideile.Vă mai amintiţi melodia formaţiei Phoenix, peversurile lui Moni Bordeianu?...

„Pe un munte într-o ţară foarte-ndepăr-tată, / Stă un om cu ochii-nchişi şi spune ce ne-aşteaptă. / Lumea nu-l ascultă, îl crede un ne-bun, / Căci vorbele lui sunt ca nişte lovituri detun. // El stă singur şi liniştit, / Dar în ochii luiînchişi / Vede al lumii asfinţit, / Nebunul cu ochiilui închişi. // Zilele trec una după alta sus pemunte / Şi vocea lui se-aude clar spunând foartemulte; / Lumea cea întreagă se-opreşte să-l as-culte, / Îl crede un nebun ce-ndrugă multe vorbe-absurde”.

Ştiu, o să-mi spuneţi că ceea ce debi-tează, fără nici o noimă, nebunul lui Bordeianuşi al meu, sunt bazaconii lipsite de sens, adevăr,logică, şi că asta dă în vileag doar boala lor.

De unde ştiţi? A verificat cineva? Dacăanalize complicate arată diferenţe între creierullor şi al nostru, de ce numiţi asta boală? Şi de un-de ştiţi care din cele două aspecte e cel normal?A verificat cineva dacă lumea de care ne vorbescei există sau nu cu adevărat? Şi dacă sunt „de-fecţi”, cum rămâne cu nebunii ce rezolvă men-tal, în câteva secunde, exerciţii matematice foar-te complicate, pentru care noi apelăm la calcula-tor?

Pe vremuri, la înalţile curţi domneşti,exista un nebun angajat cu simbrie? De ce noi îiazvârlim după gratii, iar împăraţii şi regii şi-i

apropia? De ce?Ştiaţi că fiecare localitate, oricât de mi-

că, îşi are nebunul ei? De ce? De ce nu există în-tr-o localitate mai mulţi nebuni, de exemplu 50,iar în 50 de localităţi să nu existe nici un nebun?

Ştiaţi că aşa zişii nebuni îşi păstrează întimp aceiaşi fizionomie, îmbătrânind foarte în-cet? Ştiaţi că nebunii nu se înbolnăvesc de can-cer?

– Domnule, dumneata ai fost vreodatănebun?

– Da domnule!– Şi cum e?– Nu e bine!– De ce?– Pentru că îţi bagă în organism injecţii

care te fac să te mişti greu... Te simţi rău şi ne-putincios... Eşti închis, adică încuiat, nu ai voi săieşi să vezi lumina, soarele, copacii, să simţi ae-rul... Eşti complexat şi nu ai pe nimeni în jur cucare să poţi vorbi... nimeni nu te înţelege... Înplus, ca să fii nebun, trebuie să ai o problemă...,să nu vezi „realitatea” aşa cum trebuie, adicăcum o văd ei... Ei credeau că aiurez, dar eu nuam avut niciodată halucinaţii..., pur şi simplu măsimţeam urmărit continuu, simţeam că viaţa meae falsă, ca în filmul ăla cu Jimm Carrei, TrumanShow!

– Cum adică vedeai altfel realitatea?– Tot ce vedeam în jurul meu părea

fals, impus, controlat... e multă răutate în regu-lile care li se impun oamenilor... şi culmea toţicred că aşa e normal supunându-se orbeşte. Ră-utatea celor nedrepţi mă înnebunea!

Cerul mi se părea un decor, păsările, di-mineaţa, nişte magnetofoane cu sunete trucate...şi de la un medic la altul am ajuns intr-un spi-tal... m-au cărat pe sus până înăuntru, era o uşăde lemn, eu nu vroiam să intru şi atunci amsimţit marea nedreptate a forţei... nu ştiam undemă aflam atunci, în ziua aceea în care m-auinternat..., m-au legat de pat..., eu credeam că eim-au răpit..., şi chiar aşa era... mi-au injectat„calmante”, apoi a venit ameţeala, totul era înceaţă..., m-am trezit după patru zile, atât i-acostat supunerea mea..., credeam că sunt într-unspital obişnuit unde ţi se doreşte binele..., îmidădeau pastile, injecţii, îmi era rău de la ele...,toţi erau maturi, numai eu aveam 16 ani... atât adurat viaţa mea de dinainte..., am împlinit acoloal şaisprezecilea an şi am cunoscut mulţi oamenişi multe caractere. Noi, „nebunii” suntem difer-iţi..., cel mai aiurea era faptul că uşa rămânea tottimpul încuiată şi culmea, era de lemn..., nu pu-team ieşi, eram prizonieri acolo..., vroiam afară,vroiam acasă, îmi era dor de urmele mele şi une-ori plângeam pentru asta..., nu ştiu dacă eramsau nu nebun..., dar ei aşa m-au diagnosticat şim-au închis acolo multe zile..., nimeni nu ştie şiasta e un secret... şi am înţeles că trebuie să fiuca ei sau să mint, adică să nu mai spun ce gân-desc, să ţin numai pentru mine şi într-adevăr nuştiu dacă merită...

– Şi acum cum e?– Bine! M-am obişnuit aşa..., totul este

pâna la urmă obişnuinţă, viaţa e cea mai încă-păţânată obişnuinţă, nu noi facem regulile...

Dar să vezi ce mi s-a întâmplat într-ozi... Cineva m-a întrebat: „Ce crezi că ar trebuisă li se întâmple oamenilor ca să le fie bine?”Am zâmbit, ştiam că nu se referă la lumea noas-tră, ci la celălalt rău, aşa că i-am spus: „Dacă te

referi la tine şi la toţi oamenii ca tine, e simplu:Trebuie să vă luaţi înapoi toate bogăţiile pă-mântului pe care Dumezeu vi le-a dat! Nestema-tele şi toate pietrele, apele - mai ales cele tămă-duitoare şi copacii... Chiar dacă mai sunt pu-ţini, vor veni curând cei nenăscuţi. Dacă veţiface asta, cei care acum vă urgisesc, vă dispre-ţuiesc şi vă urăsc, vor deveni inutili, vor plecasau vor dispărea! Iar voi veţi câştiga peste totprezenţa lui Dumnezeu!”

Cel care m-a întrebat purta sandale, ocămaşă albă fără nici un nasture deschis şi înmâinile goale îi lipsea ceva. Părea că se gândeş-te, părea că rumegă şi înţelege ce i-am zis. Dupăun timp, m-a privit în ochi şi, parcă speriat, aspus: „Eşti nebun!” A plecat foarte grăbit într-alelui.

– Totuşi, care e după tine starea de nor-malitate?

– Un prieten al meu de-acolo, de la spi-talul ăla cu uşă de lem, spunea: „Lucrurile nor-male mă sperie” şi avea dreptate...

Nebunia e undeva în afară, peste tot, înlumea care face din noi monştri!

Asta a mai spus şi a plecat. Abia acummi-am dat seama că avea o cămaşă albă des-cheiată la primii trei nasturi, iar în mâinile goalenu părea de loc că i-ar lipsi ceva! Mă tot gân-desc de atunci şi nu ştiu dacă cel cu care am statde vorbă e un nebun sau un om cu...minte!

E vară! Ploi purificatoare, cireşe, soare,zâmbete improvizate, flori de tot felul, mult ver-de... Şi totuşi prea multă tăcere! Simt peste tottristeţe şi fără rost! Parcă toate anotimpurile sezbat într-unul singur, în vara asta! Privesc lumi-na zileleor, frumuseţea florilor, a frunzelor, şi înplină vară văd deja, ca un peisaj postum, copacigoi şi aud foşnetul de frunze uscate...

Până acum acest regret şi gol din mine,îl simţeam când vara dădea semne vizibile că nepărăseşte sau când mă gândeam la Ion, la tăceri-le lui, la sufletul lui din ce în ce mai singur şitrist!

Ce mai faci tu Ioane? Pe unde mai eşti?Tare aş vrea să te văd! Să te văd în că-

maşa ta şi să simt mâinile tale mângfâindu-mifruntea cu răcoare...

Emil PROŞCANMizil 28 iunie 2010

Despre... ACUM„Elogiul Nebuniei nu a fost scris de un nebun”

(Erasmus din Rotterdam)

Pagina 9 Nr. 71 / Iunie 2010

Fără divinitate, filo-sofia ar trata toate gândurile cafiind ale omului, iar ceea ce n-arputea contura nici o logică, seva numi din lipsă de termeninepătrunsul, denejudecatul.Precum indicatoarele de pe şo-sea, sau firul cu plumb folositde zidari, marcajul învăţămâtu-lui amprentează fiinţa până lasaturaţia temporară a receptării -atunci începe filosofia, arta spe-culării şi a deducţiilor ilogicedin lucrurile devenite clare.

Când nu există nici unlucru care să-ţi tulbure mersulexact al fiinţei prin materie, în-seamnă ori că eşti nebun de-abinelea, ori prost sadea. Salturilesufletului prin alte suflete por-nesc din punctul de vedere al în-tregirii cu esenţialul, fiindcăaceasta e una din calităţile sufle-tului, de a fi ubicuu asemeniCreatorului său, şi incompletdoar cu sine însuşi.

Păienjenişul sentmen-telor aparţine doar creatorilor,puzderia de stele care sfârşescîn paharul cu apă al realităţiiaprind în cădere orizontul zileide mâine. A fi fericit cu cineva;nu se poate de unul singur fiind-că fericirea e un moment descurtă durată, cu reveniri spec-taculoase pe serpentinele sufle-teşti marcate de amintiri şi do-rinţe împlinite cu un scop, altuldecât de a fi fericit.

Vreau să fac binele -dar pentru a face binele ar trebuisă ştiu măcar din ce poate ficonstituit; atunci încep dilema-tic o listă cu necesităţi, unde arsta fără dubii la loc de cinstedreptul la viaţă, la libertate, lamoarte. Iubesc aerul pătrunză-tor al iernii, îmi place să spun căiarna are înălţimea unei gândiri,clarviziunea unui profet, răcealaaugustă a fecioarelor victoriene,limpezimea de cristal a sone-telor italiene, reflexele orbitoareale unui aforism.

Pentru a învăţa preţulsincerităţii am stat în minciunăşi am cules roadele deşertăciu-nii, ştiut numai de mine, creatde mine şi ucis de mine însumicu nonşalanţa unui precupeţ po-sesor de ulcioare nenumărate,pline ochi cu chef de viaţă. acumplătesc, tot ceea ce am făcut rău,repar prin minimalizarea orică-rei calităţi, prin distrugerea dra-mului de orgoliu, prin arta îngă-duinţei oricărui lucru, mai puţinmoartea pentru nimic.

Părerea bună despretine însuţi e prima groapă întâl-

nită pe drumul ratării.

Să-ţi faci datoria e unimperativ kantian. Care datorie?Dacă nu aş lucra într-un loc caresă mă digere, să-mi risipeascătoată seva vieţii în aşa fel încâtsă nu mai pot riposta decâtaiurind aici, cred că aş fi înne-bunit de multă vreme. Televi-zorul e cutia neagră a social-politicului, a omului văzut dina-fară, punct. Omul dinăuntru,rămâne în sarcina omului-în-sine să-l formeze după un şa-blon exterior, model demn deurmat. Mulţi se văd Maikl Jak-son. Chiar tu, în tinereţea tazbuciumată te visai la fel caNichita Stănescu. E uşor să co-piezi. Greu e să vezi cine eşti tu,tu cel care scrii şi cel care ci-teşti… Datoria mea e să aflucare e datoria mea. A-mi facedatoria faţă de societate nu edatoria mea de om, ci un faptclar subînţeles dacă fac partedin societate. Datoria, are cevadin menire, un cuvânt cu însem-nătate. A fi menit să, e îndrituitde să…

Kant avea patru între-bări. Kant avea şi răspunsuri...Omul-simplu, omul de la sapă,se întreabă „...cât mai rabdăDumniezo pă om”… dar nu arerăspunsul. Datoria ţăranului esă vorbească limba neagră apământului, mai apropiată deesenţial decât orice dogmă, fi-indcă ţăranul, această specierară se află pe cale de dispariţie.

Mă năpădesc frumoa-se gânduri de drag-de-viaţă - sămă bucur acum, de această res-piraţie plăcută a tinereţii, iată cefrumoasă e viaţa pe alocuri, săprofit de căldura acestui trup ne-bun de iubire, pentru ca în nu-mai câteva secunde de reflec-tare, să constat a câta oară, că eimposibil să rămân inconştient,leguma care nu are nici o pă-rere… la Bagdad, 35 de oameniau pierit într-o moschee, şi che-ful meu sincer mi se cam taie…

Sunt nenumăraţi oa-menii valoroşi cu care nu amavut un contact direct şi câteo-dată mă las doborât din pricinaîntristării fără motiv. Fără mo-tiv... doar fotografii, publicaţii,interviuri, zvonuri şi bancuri pu-se pe seama cinstei sau cinismu-lui lor. Apoi, ca după o iubirepierdută, multe regrete, dupăceea ce a fost sau a părut că eraiubirea-aceea-fără-de-sfârşit.Octavian Paler, Ştefan Augus-tin Doinaş, Alexandru Paleolo-gu şi foarte mulţi oameni pe ca-re nu i-am cunoscut personal.

Când opera lor te-acucerit, vrei să vezi omul şi, da-că omul egalează opera prin fru-museţea bănuită de tine, ai câş-tigat balanţa cu ambele talere.

O vioară de Stradiva-rius, o duminică, o femeie ab-sentă, iarnă şi alean, dorinţemulte - bani puţini, cuvinterămase în piept ca nişte lacrimiînseninând obrazul, apoi jarulresemnării, moar-tea-de-viu-fă-

ră-moarte, ca o groapă mereuaproape… Gropile pot fi zidite,se taluzează, se curăţă de vege-taţie, apoi se presară nisip pefundul gropii să fie curată, să nupară strâmtă şi adâncă precumtristeţea celui coborât în ea pen-tru veşnicia devenirii întru ţă-rână. Fiindcă omul ştie cămoare, se teme de viaţă?

Mulţumit la sfârşitulzilei cu datoria împlinită: mi-am câştigat pâinea cu sudoa-rea frunţii, nu m-am răţoit lanimeni, astăzi am reuşit să nufiu nici un animal în afară deOm. Nu putem mai mult, nuse cere mai mult, ajunge be-ţia oboselii, mirajul provenitdin alchimia acestui trup decorvoadă, făurit să munceas-că. Atunci, de ce o ia sufletulrazna? De ce visăm dincolode ceea ce vedem - aşadarexistă un dincolo… un din-colo inventat din extraordi-nara teamă de a rămâne sin-guri în univers.

Când nu o să mai vădîn oamenii-care-nu-sunt-ai-doma-aşteptărilor mele niş-te marionete, cred că voi fiurcat deja o treaptă pe scaraafirmării umanului individual.

Îmi place să-mi ima-ginez viaţa ca pe o corabie,să o căptuşesc, să-i întăresccârma şi velele, să o port peorice furtună cu certitudineaabsurdă că nu se va răsturnadin vina mea. O boală cruntă,nu e vina mea, Doamne!Spunem că nici o zi nu sea-mănă cu alta - eu cred că noi,în fiecare zi, suntem alţii-asemenea-nouă. Finalitateaunui anotimp se întrevedeuşor, a omului însă, e o beznălabirintică.

Dar cu ochii pe bur-tă, cu mâinile în buzunar, nupoţi zări azurul cerului – Dato-ria. Absenţa orizontului des-chide trapele sinelui, ca o pră-pastie mintea filosofului, teumpli de exterior, eşti străbă-tut de curenţi dar tu nu eşti întine. Dacă ai murit demult, aifi aflat din necroloage. Nu eştimort, dormitezi şi visezi căscrii cea mai bună poezie dinlume, cel mai rotund romandin Europa…

Indiferent de mijloa-cele tehnice prin care ome-nirea va aşterne gândul scris,foamea de sensuri eterne nupoate fi potolită cu distracţiisemantice. Există o zi a treziriipentru fiecare mormoloc, apoiun salt în marea baltă a oră-căielilor universale.

De la Bruxelles la Mizil

Primarii satului mondialDiscuţiile purtate recent în cadrul Comitetului

Regiunilor (CoR) de la Bruxelles, vizând principalelepuncte ale reformei politice de coeziune, au reliefatfaptul că, miza viitoarei reforme politice regionale aUE, după 2013, este reprezentată de o sumă anualăconsistentă (50 de miliarde de euro).

Dar, banii nu rezolvă, de la sine, problemele.În viziunea Co.R trebuiesc luate în considerare, încădin primele faze ale procesului legislativ, solicitările şiobiectivele regiunilor.

După dezbaterile din şedinţa plenară (26 apri-lie a.c.), în prezenţa comisarului european pentru poli-tică regională, dl. Johannes Hahn, reprezentanţii po-litici locali şi regionali au adoptat un aviz prospectiv,elaborat de dl. Michael Schneider. Avizul solicită par-tenerilor europeni şi guvernelor naţionale să aducă încentrul modului de integrare europeană o politică decoeziune ambiţioasă.

Ajutoarele regionale ale UE finanţează mii deproiecte de care beneficiază cetăţenii Europei, de laconexiuni de cale ferată la formare profesională. Actu-alul buget UE este stabilit până în 2013, însă chiar anulacesta ar putea fi luate decizii importante privind con-diţiile de eligibilitate şi nivelurile de finanţare pentruperioada post-2013.

Dl Michael Schneider, se-cretar de stat al landului Saxonia -Anhalt (Germania), a pregătit pro-iectul amintit şi, după modificări,acesta a fost adoptat în şedinţa ple-nară, CoR devenind astfel primulorganism al UE ce formulează opoziţie oficială pe acest subiect.„Caracterul de lungă durată al in-tervenţiilor europene, a comentat dl. Schneider, ar tre-bui să ofere tuturor regiunilor siguranţa dezvoltării şisă le permită să reacţioneze în situaţiile speciale cucare se confruntă, fără teamă că ajutorul este limitat.Cu toate acestea, în linii mari, sunt de părere că ma-joritatea fondurilor de coeziune ar trebui să fie orien-tate, în continuare, către regiunile care au cea mai ma-re nevoie.”

Referindu-se la regiunile „în tranziţie”, în carefinanţarea viitoare este ameninţată, dl. Schneider a adă-ugat: „Regiunile în tranziţie necesită o atenţie deo-sebită. Trebuie garantate ajutoarele financiare desti-nate regiunilor care ies, pentru prima oară, de sub inci-denţa regimului de convergenţă, indiferent de viitoareaarhitectură a politicii regionale şi de obiectivele aces-teia”.

Şi d-l. Comisar JohannesHahn, care s-a adresat pentru pri-ma oară plenarei CoR, a susţinutnecesitatea consolidării nivelurilorlocale de decizie şi flexibilizareaacestora.

Aşadar, în plan teoreticcel puţin, lucrurile sună promiţă-tor. De fapt CoR a avut, întotdeau-na, cele mai pertinente şi democra-

tice puncte de vedere, dintre toate organismele UniuniiEuropene. Dar, aşa cum avertiza dl Michel Delebarre,primarul oraşului Dunkerque: „ Nu toţi reprezentanţiiUE sunt, neapărat, adepţi ai politicii de coeziune”.

Mai mult decât atât, spunem noi; există alteinterese (statale, ale grupurilor de interese economicesau politice) în totală contradicţie cu planul de coeziuneavansat de CoR. Cineva a spus, chiar în timpul plenareică: „Nu se poate pretinde ca politica de coeziune sărepare prejudiciile produse de alte politici UE”.

Între aceste două „viziuni”, nu obligatoriu ire-conciliabile, cei ce au de ales nu sunt, din păcate, re-prezentanţii CoR, ci – să spunem – primarii, mai multsau mai puţin cunoscuţi, ai „satului” mondial.

Emil Proşcan

Liviu OFILEANU

Gândurile omuluiGândurile omului

Nr. 71 / Iunie 2010 Pagina 10

Fără îndoială singurătatea este o povaragrea şi distrugătoare, mai ales atunci când dăbuzna în casele şi vieţile bătrânilor. Suprapusăpeste nevoi, neputinţă si boli, ea, singurătatea,devine extrem de periculoasă, afectând, în maremăsură, partea de frumos şi normalitate a zilelorpe care „cocârjaţi de nevoi şi cu capul plecat”,părinţii şi bunicii noştri le mai au de trăit.

Acestea au fost o parte din argumenteled-lui primar Emil Proşcan, atunci când m-a a-nunţat că, de aici înainte, va trebui să vizitez fa-milii sau persoane singure, pentru a aduce înpaginile ziarului „povestea” singurătăţii lor.

Tot la iniţiativa d-lui primar, un numărde 35 de salariaţi ai Primăriei descind, în fiecarezi de vineri, prin rotaţie, fiecare în sectorul său,în casele oamenilor.

Deci fiecare mizilean „cu probleme” vafi vizitat de un funcţionar al Primăriei, pentru omai bună cunoaştere a modului în care decurgeviaţa lor de zi cu zi, dar mai ales pentru a găsisoluţii pentru a le oferii un ajutor minim.

În acest număr vă prezentăm „radio-grafia” unei singurătăţi, „developate” în discu-ţia purtate cu doamna Gheorghe Ecaterina (95de ani):

– Aş vrea să ne relataţi câteva lucruridespre dumneavoastră; unde aţi lucrat, ce aţisperat să vă ofere viaţa şi cum vă descurcaţiacum?

– Am avut o copilărie frumoasă; eramdouă fete şi un băiat la părinţi. Şcoală n-amfăcut pe-atunci, dar mama s-a îngrijit de edu-caţia noastră. N-a învăţat să fim cinstiţi, munci-tori... Încă de mici am mers la muncile câmpu-lui, ajutându-ne familia. Apoi m-am angajat cabucătăreasă la Restaurantul Tohani. A fost sin-gurul meu loc de muncă. Au urmat copiii, doibăieţi, dar din păcate nici unul nu locuieşte cumine. Cel mic mă mai vizita înainte, dar de cânda rămas văduv, nu mai are posibilitatea să vinăşi pe la mine. Locuieşte în Bucureşti, la casă...Cel mare, de 60 de ani, care locuieşte în Moreni,nu a mai trecut de mulţi ani...

– Aveţi probleme de sănătate?– Probleme de sănătate!!! La 95 de ani,

mulţumesc lui Dumnezeu că încă merg pe pi-cioare. Mă mai doare una, alta, dar ce să fac.Bătrâneţea îşi spune cuvântul.

– Vă simţiţi singură?– Da, sunt singură şi am crescut copii,

nepoţi, iar acum nu trece nimeni să mă vadă. Nuam pe nimeni lângă mine. Pentru ce am luptat înviaţa asta? I-am crescut muncind din greu... So-ţul a murit de cancer. Mi-a fost foarte greu.

– Sunteţi vizitată de altcineva? Ve-cini… rude apropiate?

– Am aici o vecină care mă ajută cândam nevoie de butelie, sau la treburile pe care nupot să le fac. Dar în rest...

– Dacă ar fi să comparaţi perioada pecare aţi trăit-o până la revoluţie şi cea de acum,care ar fi diferenţele esenţiale?

– Nu pot spune decât că viaţa era mai„sigură” atunci; fiecare avea serviciu, stătea lalocul lui, şi nu era atâta răutate. Lumea seînrăieşte...

– Cum vă petreceţi timpul? – Mă mişc! Tot timpul mă mişc ca să

pot învinge singurătatea. Ce pot fac? Îmi gătescsingură, mai lucrez – cât şi cum pot – în grădi-nă...

– Aţi dori să vă .viziteze şi chiar să văajute cineva, să vă fie aproape la nevoie?

– Da, dar cine îşi mai aduce aminte denoi? M-am resemnat cu singurătatea până o săvină sfârşitul. Noi bătrânii nu mai aşteptăm preamulte de la viaţă.

– Dialogul nostru va fi publicat în pub-licaţia Primăriei „Poştalionul”; vreţi să trans-miteţi ceva celeorlalţi mizileni sau chiar d-luiPrimar?

– Poate doar pace şi înţelegere. Iar d-lui primar multa sănătate şi mult noroc pe maideparte. Eu de fel sunt din Gura-Vadului, căsă-torită în Mizil, şi întâmplarea a fost să mă revădcu consăteni de-ai mei care admirau evoluţiaMizilului, zicând că se cunoaşte mâna unui pri-mar care „sfinţeşte locul”… Şi aşa este !

– Vă mulţumesc, doamnă, pentru tim-pul acordat şi vă doresc multă sănătate!

Cristina Colţ

u Vând casă cu trei camere, bucă-tărie, magazie în suprafaţă totală de 280 metripătraţi, posibilitate de racordare la gaze. Relaţiisuplimentare la telefonul: 0733 352 581.

u Vând apartament cu trei cameresau schimb cu două. Relaţii suplimentare latelefonul: 0733 633 480.

u Vând cort de şase persoane, nou –preţ: 450 lei. Informaţii suplimentare la tele-fonul: 0734 546 308.

u Vând furtun de aragaz + butelie şio maşină de cusut rusească, la preţ convenabil.Relaţii la telefonul: 0244 252 215.

u Vând apartament în zona M.F.A.,relaţii suplimentare la telefonul: 0724 041 821.

u Vând casă, teren (apă, canalizare),situată pe strada Spiru Haret, nr. 5. – preţ nego-ciabil. Relaţii la telefonul 0244 250 695 sau0744 210 203.

u Vând în cimitirul oraşului, loc deveci în suprafaţă totală de 20 metri pătraţi, idealpentru construirea unui cavou. Relaţii la tele-fonul: 0745 858 176.

u Vând în zona Teilor, apartament cudouă camere, etajul 4, preţ avantajos. Relaţii latelefonul 0745 858 176.

u Traducător şi interpret pentru limbaengleză – efectuez traduceri autorizate (legali-zate). Informaţii suplimentare la telefoanele:0723 049 546 sau 0763 701 454.

u Vând maşină de îngheţată „Fres-co” ( 3 capete) şi maşină de cusut „Veronica”,tip mobilă. Preţ convenabil.

Telefon: 0761656514.

u Vând apartament, zona Teilor. Îm-bunătăţiri: gresie, faianţă, lambriu, acoperişizo-lat de curând. Preţ 72.000 Ron.

Tel. 0767392800

u Vă anunţăm deschiderea Cabi-netului Medical Individual al doctoruluiAndronache Vasile, având locaţia pe str. N.Bălcescu, nr. 40 -41, cu următorul program delucru: luni şi miercuri de la orele 08 la 13;marţi şi joi de la orele 13.30 la 18.30. Relaţii latelefonul: 0244/250336.

u Vând 1 pogon – viţă de vie - sit-uat în comuna Tohani; vând 1 hectar depământ la şosea în zona Relaxa. Relaţii supli-mentare la telefonul: 0764 396 964.

În spatele uşilor... nedeschiseÎn spatele uşilor... nedeschise

Asociaţia Culturală„Agatha Grigorescu Bacovia”şi Primăria Oraşului Mizilorganizează ediţie a IV-a a Con-cursului Naţional de Literatură„Agatha Grigorescu Bacovia”

Participanţii (nu exis-tă condiţii de vârstă sau aparte-nenţă la Uniunea Scriitorilorsau la alte forme asociative alescriitorilor) vor trimite, până ladata de 10 septembrie a.c.:

- pentru SecţiuneaPoezie: minimum 10 – maxim20 poezii pe suport electronic(e-mail sau C.D),

- pentru SecţiuneaProză: una sau mai multe lu-crări de proză scurtă (în totalmaxim 20 pag. cu Times NewRoman - corp 14).

Pentru ambele secţiu-ni textele se semnează cu nu-mele real (dacă autorul doreşte

să fie publicate sub pseudo-nim, va specifica şi acest lu-cru). Se anexează un C.V. careva cuprinde, obligatoriu: adre-sele de corespondenţă (adresapoştală, email, nr. telefon) şi ofotografie (minim 10 x 15), depreferat tot în format electro-nic.

C.D. - urile expediateprin poştă (verificaţi corecti-tudinea formatării!) se trimit înplic, pe adresa: AsociaţiaCulturală „Agatha Grigores-cu Bacovia”, str. Agatha Gri-gorescu Bacovia, nr.13 A,Mizil, jud. Prahova.

Textel prin e-mail vorfi expediate la adresa:

lucian_manailescu@yahoo.com. (Vom confirmaprimirea textelor imediat ceacestea ne-au parvenit).

Juriul va fi format din

5 membri ai Uniunii Scrii-torilor din România, reprezen-tând 5 zone diferite ale ţării,iar notele acordate vor fi co-municate personal celor intere-saţi.

Se vor acorda: MarelePremiu, câte trei premii pentrufiecare secţiune şi mai multemenţiuni, din partea unor pub-licaţii şi reviste literare.

Informaţii suplimen-tare pe email, la adresa men-ţionată, sau la telefon 076 9210763.

Concursul Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - ediţia a IV-a

Mica publicitateMica publicitate

DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ

ÎN PACE

9 Ioniţă Elisabeta (1935)9 Samoilă Alexandru (1958)9 Miţurcă Ionel-Viorel (1960)9 Oprea Ion-Haharia (1935)9 Filişan Elena (1940)9 Voiculescu Elena (1920)9 Dracea Marcel (1954)9 Manole Ioan (1947)9 Vasilescu Valeria (1926)9 Diniţă Ana (1948)

Pagina 11 Nr. 71 / Iunie 2010

Berbec 21 Martie - 19 Aprilie

Familia şi casa: Sunt cele două lucruri esenţi-

ale care, dacă veţi şti să le preţuiţi,vă vor ajuta să treceţi peste perioa-da foarte grea care urmează.

Sănătatea:Lucrurile nu stau nici mai bi-

ne, dar nici mult mai rău decât întrecut. Dacă veţi evita excesele (A-tenţie la alcool şi ţigări!) totul va fibine.

Carieră şi bani:Cum nu este timpul marilor

proiecte, încercaţi să transformaţiaceastă perioadă într-una de acu-mulări, însuşindu-vă acele cunoş-tinţe de care veţi avea nevoie maitârziu.

Taur 20 Aprilie - 20 Mai

Familia şi casa:Nu va fi prea multă linişte

în „citadela” dumneavoastră, influ-enţa factorilor externi fiind de na-tură să stârnească divergenţe şi ne-mulţumiri. O rază de soare s-ar pu-tea să apară, numai că lumina ei vaveni dinspre un „punct cardinal” in-terzis. Nu vă sfătuim să riscaţi...

Sănătate:Sănătatea vă este amenin-

ţată de stresul cotidian. O periodă deodihnă nu v-ar strica şi nici puţinăsingurătate, care să vă ajute să clari-ficaţi anumite lucruri.

Carieră şi bani:Cuvântul succes, în acest

moment, este mai greu de folosit. Oşansă neaşteptată vă surâde, totuşi,spre sfârşitul intervalului şi, dacăveţi şti să profitaţi de ea, veţi puteaspune că: „Viitorul sună bine!”

Gemeni 21 Mai - 21 Iunie

Familia şi casa:Aveţi tentaţia să vă duceţi, ca

melcul, casa în spate. Dar nu tre-buie să uitaţi că asta vă tempereazăavântul mai mult decât trebuie. În-cercaţi ceva nou, chiar cu riscul dea pierde. Oricum, câştigul va fi (mă-car) o experienţă interesantă.

Sănătate:Toate simptomele pe care le

acuzaţi sunt datorate mai mult fon-dului psihic decât unor cauze or-ganice. Aşadar, pentru d-voastră, un

singur medicament poate face „mi-nuni”: încrederea în forţele proprii.

Carieră şi bani:În plan profesional totul de-

curge perfect, mai puţin... profitul.Este momentul să aplicaţi celebrulplan „B”, adică să căutaţi sursealternative de venituri, chiar dacăele nu sunt niciodată sigure.

Rac22 Iunie - 22 Iulie

Familia şi casa:Se spune că fericirea nu este

eternă, ea fiind formată din clipe deaur strânse din zgura vieţii. Aţi fostşi sunteţi căutător de aur. De ce aţifi dezamăgit?...

Sănătate:Predispoziţia pentru o oare-

care „sfidare” a cântarului nu sedatorează doar regimului alimentar.Sedenatarismul contribuie şi el, dinplin, la conturarea unei siluete maipuţin graţioase. E cazul să faceţi,mai multe plimbări, dacă nu aveţi,prin apropiere, un teren sau o salăde sport, unde să vă exersaţi cali-tăţile de campion.

Carieră şi bani:Multe proiecte, puţine şanse

de reuşită. Dacă asta vă consoleazăcu ceva, observaţi că., în aceste mo-mente de criză majoră, nimănui nuîi merge prea bine...

Leu23 Iulie - 22 August

Familia şi casa:Agitaţia sentimentală din ul-

tima perioadă se poate încheia cusurprize: o nouă idilă, o călătorie îninteres de... serviciu, sau o sumă debani, destul de consistentă, sacrifi-cată pe altarul Afroditei. Marea schim-bare are 50 % şanse să se produ-că.... Alegerea vă aparţine!

Sănătate:Veţi trece printr-o cumpănă,

pe care însă aveţi toate şansele să odepăşiţi. Şi toate astea datorită în-căpăţânării dumneavoastră de a nuapela, din primul moment, la medic.

Carieră şi bani:Vă gândiţi să apelaţi la un

împrumut, dar nu vă faceţi iluzia căastfel se rezolvă problemele. Poatecă e mai bine, deocamdată, să im-provizaţi şi să vă descurcaţi prinmijloace proprii.

Fecioara 23 August - 22 Septembrie

Familia şi casa:O excursie sau o călătorie pe

care o faceţi va atrage nemulţumi-rea partenerului. Aveţi însă o soluţieinfailibilă pentru aplanarea conflic-tului: luaţi-l cu dumneavoastră.

Sănătate:Este posibil să fiţi „sâcâit” de

mici inconveniente: dureri de dinţi,migrene, pusee reumatice... În restînsă aveţi o sănătate de invidiat.

Carieră şi bani:Veţi avea ceva probleme cu

locul de muncă, dar în cele din ur-mă se vor rezolva. Mai mult, s-arputea ca unele schimbări interveni-te să fie în avantajul dumneavoas-tră.

Balanţa23 Septembrie- 22 Octombrie

Familia şi casa:Veţi avea ocazia să constataţi

că tocmai momentele grele creeazăo solidaritate neobişnuită şi benefi-că între persoanele apropiate.

Sănătate:Un control medical „de ruti-

nă” vă poate elucida cauza stărilorde indispoziţie pe care le traversaţi.Chiar dacă situaţia nu e disperată,nu vă sfătuim să amânaţi rezolvareaei.

Carieră şi bani:Fiţi pregătit pentru tot ce poa-

te fi mai rău şi luaţi-vă măsuri de si-guranţă. Până la urmă nu e lipsit deinteres să vă orientaţi către alterna-tive profesionale. Din fericire baniinu vor fi o problemă, pentru că veţibeneficia de „finanţări” neaşteptate.Se pare că „norocul” are datorii ladumneavoastră şi s-a hotărât să şi leachite

Scorpion23 Octombrie- 21 Noiembrie

Familia şi casa:Va fi puţină agitaţie în jur, de-

terminată de un eveniment în fami-lie. Veţi avea însă luciditatea săapreciaţi lucrurile fără exagerări şi,în cele din urmă, situaţia se va de-tensiona.

Sănătate:Câteva pusee acute, cel mai

probabil de natură virală, s-ar puteasă vă umbrească buna dispoziţie.Cu un tratament adecvat simptoma-tologia se va remite repede şi, deci,nu e cazul să vă faceţi probleme.

Carieră şi bani:Evolutia veniturilor d-voastră

va fi, pentru o perioadă, fluctuantăşi nesigură. Vor fi momente maigrele şi e bine să le depăşiţi cucalm.

Săgetator 22 Noiembrie- 21 Decembrie

Familia şi casa:Cineva foarte apropiat are ne-

voie de tot sprijinul pe care i-l pu-teţi da. Nu e cazul să-l dezamăgiţi,mai ales că încrederea care a inves-tit-o în dumneavoastră, nu ţine deconjunctură, ci de sentimente pro-funde.

Sănătate:Aveţi o stare de sănătate mul-

ţumitoare. Adică mult mai bună de-cât a majorităpţii celor din jur.

Carieră şi bani:Când toată lumea se plânge,

dumneavoastră veţi avea un motivîntemeiat să vă bucuraţi. Dar şi mai

important e faptul că strădaniile ac-tuale pot avea efecte deosebite înviitor. Există un singur inconveni-ent; prea marele d-voastră orgoliu şiexagerările provocate de el.

Capricorn

22 Decembrie - 19 Ianuarie

Familia şi casa:O rudă, pe care nu aţi mai vă-

zut-o de mult timp, va încerca să vădea „lecţii” de viaţă. Nu o contrazi-ceţi, dar rămâneţi în „banca” dum-neavoastră şi la „profesorii” de la„zi”, pentru că cei de la „fără frec-venţă” nu vă vor sprijini la „exame-nele” ce urmează.

Sănătate:Ceva nu e în regulă, chiar da-

că, aparent, nu aveţi de ce să văplângeţi. Acordaţi mai multă atenţieregimului dumneavoastră de viaţă.

Carieră şi bani: Lucrurilevor merge mai bine în lunile urmă-toare. Deocamdată veţi avea ceva pro-bleme, dar le veţi depăşi cu bine.

Vărsător 20 Ianuarie - 18 Februarie

Familia şi casa:Vi se oferă o şansă, pe care, cu

toate riscurile, ar fi bine să o abor-daţi. În fond schimbarea ţine de evo-luţie şi e preferabilă imobilităţii exis-tenţiale.

Sănătate: Dacă nu intervineun eveniment nedorit în prima jumă-tate a intervalului, înseamnă că pânăspre sfârşitul anului veţi avea o starefizică şi psihică peste medie.

Carieră şi bani:Nu sunt excluse câteva încur-

cături financiare, dar nici câştigurileneaşteptate. La locul de muncă inter-vin schimbări radicale, ceea ce pre-supune un efort de adaptare şi maimultă muncă.

Peşti

19 Februarie - 20 Martie

Familia şi casa:Relaţiile de cuplu/prietenie

funcţionează impecabil. Aveţi grijăînsă, invidia unei persoane din an-turaj ar putea să devină o amenin-ţare, pe carer nu trebuie să o igno-raţi.

Sănătate:Aveţi nevoie de mai multă

concentrare, pentru a ieşii din impa-sul psihic prin care treceţi şi carepoate avea repercusiuni asupra în-tregului organism. Încercaţi să de-veniţi mai puţin prăpăstioşi, pentrua nu fi nici victimă inocentă şi nicibolnav închipuit.

Carieră şi bani:Puteţi fi sigur că, în cu-

rând, se vor produce schimbări marişi nu neapărat în favoarea dunea-voastră Doar modul de a acţiona -energic, calculat şi eficient - vadecide în ce măsură veţi fi învingă-tor sau învins.

Lucia MANEA

HOROSCOPHOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

Nr. 71 / Iunie 2010 Pagina 12

Colegiul Director

PrimarEmil PROŞCAN

ViceprimarNicolai PAŞOL

ADRESA PRIMĂRIEI

B-dul Unirii nr. 14 MizilJudeţul Prahova

Cod Poştal: 105 800Telefoane: 0244 250 027

0244 250 028Fax: 0244 251 120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

REDACŢIAGabriela Andreea NEGOIŢĂCristina COLŢLucian MĂNĂILESCU - secretarde redacţie

ADRESA REDACŢIEI:

Str. Mihai Bravu, nr. 58Tel./fax: 0244 252 722; e-mail:postalionul_mizilean@yahoo.com

TEHNOREDACTARE

Gheorghe ANGHELe-mail:

office@excelltipo.roTel. 0788 181 648

SC EXCELLTIPO SRL MIZIL

ISSN 1548 - 6903ISSN 1548 - 6903

Emigrarea înseamnă ple-carea din țara ta,o schimbare a vieții cu repercusiuni în plan psi-hologic. Este un proces care rupe într-un fel liniadestinului. Unii cred că este o „boală”, un curentce răstoarnă și modifică valorile existente pânăîn acel moment al vieții și „ne usucă rădăcinile”.Putem spune totuși că este o pro-vocare, puținiavând curajul s-o încerce, ca o probă de atletism- săritura în lungime sau înălțime, de exemplu -,de teama unei de-zamăgiri, dar putem vorbi și derădăcinile adânci care ne țin le-gați de pământuldin care ne-am născut. Această desprindere pen-tru unii e ușoară, pentru alții este grea, pentrualții chiar imposibilă.

Schimbările locului de trai, locuinței,serviciului, chiar dacă se fac în condiții mai a-vantajoase, impun „reajustări psihologice” foar-te dificile, afirma Toffler în cartea sa Șocul vii-torului. Omul trece prin diferite stări: de anxi-etate și depresie chiar, de frământare, compara-ție sau nemulțumire și numai după aceste stăriîncepe adaptarea, la unii realizându-se mai cu-rând, la alții mai târziu, la alții poate niciodată.Oricum, omul fără rădăcini se pare că trăiește înnesiguranță, ca „printre dune mișcătoare”.

El se poate consola cu ceea ce spunea,cândva, un scriitor: „Nici unul dintre noi nu areun locaș sigur, un adevărat cămin. Toți suntemla fel, oameni în camere de închiriat de pretutin-deni, încercând cu disperare și înfrigurare săstabilim relații sufletești cu vecinii noștri”.

În data de 25 iunie a.c. a avut loc, laAntena 2, emisiunea „Adevăr sau baliverne”,invitații realizatoarei Irina Corduneanu (vezifoto) fiind regizorul Ioan Cărmăzan și psiho-logul Ilie Marinescu. Emisiunea-dezbatere fostmotivată de Hotărârea Curții Constituționalereferitor la cuantumul pensiei (care este un dreptcâștigat și nu poate fi diminuat), Înalta Curtestabilind neconstituţionalitatea legii propuse deguvern. Imediat a urmat suita de informații re-feritor la ce ne așteaptă: Creșterea taxei pe va-loare adăugată, creșterea impozitelor, devalori-zarea leului, mărirea prețurilor, scăderea consu-mului, concluzia fiind că oamenii vor fi afectațila fel de rău sau chiar mai rău după aceastăHotărâre, iar mulţi români au început să-și puneproblema emigrării.

Subiectul discuției a fost deci Emigra-rea, întrebările esențiale fiind: cum să te pregă-tești pentru emigrare, dacă este bine sau nu săemigrezi, ce sfaturi pot fi date oamenilor?

Regizorul I. Cărămăzan a vorbit despreimpresia sa în urma vizitei făcute cândva înFranța, spunând că a constatat o înstrăinare a oa-menilor, o lipsă de comunicare, menționând,printre altele, cuvintele lui Buda: „Cea mai maresuferință este să nu fii alături de cei dragi”. Ro-mânul din țară, spunea dumnealui, se conduce

după zicala: „Când construiești o casă, tu însuțidevii o fereastră și atunci te desprinzi mai greu,nu pleci, nu o poți lăsa”. În general când ajungiîn străinătate, toți așteaptă să fii docil, cu capulplecat și să accepți o leafă mică. Ori, sunt tinericare se uită în ochii tăi și spun adevărul și nu ac-ceptă orice. Românii au o inteligență nativă, suntși șmecheri mulți; căruța oricum este trasă de ceicapabili, „pe un tâmpit îl treci o dată strada, darnu merge la infinit”; apropo de pilele și relațiileexistente, de promovările care se fac. Dar, maispunea dumnealui, în România părinții au în-vățat un lucru bun, că singura investiție realăsunt copiii. Dureros i se pare că nu a reîntâlnitoameni plecați, pe fața cărora să citească ferici-rea. În timpul discuțiilor, la un moment dat, rea-lizatoarea a fost întrebată câți prieteni și-a făcutîn ultimii 5 ani? Dovadă că și la noi s-au schim-bat mentalitățile: „Ai un grup de prieteni pe carel-ai format într-o perioadă a vieții tale, cândexista o anumită disponibilitate și aceia îți ră-mân ca un Patrimoniu.” (...) „Oricum, în țara tacalci pe toată talpa, într-o țară străină calci pevârfuri”. La întrebarea „ce trebuie să-și ia ro-mânul care pleacă”, regizorul a spus că estesuficient să se uite la cele 10 porunci…

La întrebarea: „Vremurile pe care letrăim vă îndeamnă către a pleca în străinăta-te?”, psihologul a dat un răspuns negativ, ca șiregizorul de altfel, argumentând că are o stabili-tate emoțională, psihică, are o familie, o vârstă,dar pentru copilul său gândește altfel, fiindcă înțară la noi dacă încerci să faci ceva, nu poți dincauza nonvalorilor. Își face un Masterat în Sta-tele Unite, colaborează la revistele Mioriţa USA(Sacramento, California) și Phoenix MissionMagazine (Arizona), a scris un articol desprePsihologia emigrării etc.

La întrebarea realizatoarei: „Poți fiacasă și să-ți mănânci pâinea cu lacrimi pentrucă sunt promovați proștii și puturoșii; ce sfat ledați oamenilor?” Ilie Marinescu a vorbit despre

emigrarea definitivă care implică mai mulți fac-tori: Adaptarea, asimilarea, alienarea (opusă asi-milării), stratificarea (dacă mă voi adapta la altsistem de referințe), sindromul străinului (nu aipe nimeni, apar frustrări, nu-ți găsești imediatservici, cu un cuvânt cumul de frustrări); omulcând pleacă din țară își ia problemele pe care șile transferă, și acolo ele nu se mai calează pe ce-le întâlnite; vor pleca oamenii cu spirit de aven-tură, ei vor fi cei care vor lua o decizie sub im-pulsuri. Munca în afara țării poate genera ne-vroză: neofobia (teama de nou), anxietatea,depresia și sindromul străinului.

Referitor la răspândirea culturii ro-mâne în țările străine, cei doi interlocutori auconcluzionat că nu reușim să depășim granițelezidului românesc.

11 milioane de români pe diferite pe-rioade de timp au trăit, muncesc în străinătate,au emigrat temporar și în această cifră se includși cei emigrați definitiv. „Ce s-ar cere unui omcare se pregătește de emigrare?”. Rigoare,corectitudine, profesionalism. De ce doresc ro-mânii să plece din tară? Nu atât din motive eco-nomice, cât din motive morale.

Mesajul venit din partea unei tele-spectatoare în cursul emisiunii, a ajutat la con-cluzionarea dezbaterii: „Iubirea de țară și deDumnezeu există în inima fiecăruia și cu aju-torul acestor sentimente poți să te duci oriundeîn lume și poți să găsești un oarecare echilibru,să muncești, să revii acasă, să fii aproape de ceidragi”.

TRĂIM CA PRINTRE DUNE MIŞCĂTOARE ?TRĂIM CA PRINTRE DUNE MIŞCĂTOARE ?By Vavila Popovici Raleigh, North Carolina CCoorreessppoonnddeennţţăă ssppeecc iiaa llăă -- PPOOŞŞTTAALLIIOONNUULL

H O T Ă R Â R Eprivind rezilierea contractelor de închiriere având caobiect construcţiile cu caracter provizoriu-garaj din

zona Teilor

Art. 1. Se aprobă rezilierea contractelor de închi-riere având ca obiect construcţiile cu caracterprovizoriu – garaj din zona Teilor.Art. 2. După intrarea în vigoare a prezentei hotă-râri se va proceda la somarea titularilor contrac-telor de închiriere să demoleze construcţiile în re-gim de urgenţă (72 ore), în caz contrar urmând ase proceda la demolarea forţată a acestora, cuobligarea plăţii cheltuielilor de demolare pentrucetăţenii aflaţi în această situaţie.Art. 3. Titularii dreptului de proprietate asupraconstrucţiilor ce vor fi supuse demolării pot soli-cita atribuirea în condiţiile legii a unei alte su-prafeţe de teren pe noul amplasament – platformăgaraje – prevazut în proiect.Art. 4. Prevederile prezentei hotărâri vor fi adusela îndeplinire de către Biroul Urbanism, BiroulPatrimoniu şi Serviciul Impozite şi Taxe dincadrul Primăriei Orasului Mizil.Art.5. Prezenta hotărâre se aduce la cunoştinţăpublică prin afişare, publicarea în cele două ziarelocale şi pe site-ul Primăriei Orasului Mizil.