„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin

Anul VII / Nr. 76 / Decembrie 2010 – www.primaria-mizil.ro – Fondator Emil PROŞCAN

Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil u Se distribuie gratuit

POŞTALIONULEditorial

Anul 2010 a însemnat cea maigrea perioadă prin care a trecut România ,şi implicit oraşul Mizil, după revoluţia dindecembrie 1989. E foarte greu să perfor-mezi atunci când le iei subalternilor tăi 25la sută din salariu (dacă ne referim la veni-turi procentul este şi mai mare, pentru căfost sistate şi o serie de sporuri), ca să numai vorbesc despre sentimentul de nedrep-tate care m-a încearcă, atunci când a tre-buit să disponibilizez o parte din oameniicu care am trecut, ani la rând, prin bune şirele. Toate aceste măsuri, după părereamea, dincolo de un mic „profit” economic,nu au făcut decât să destructureze solidari-tatea „echipelor” din instituţii, iar salariaţiicompetenţi, cei pe care pică greul activită-ţii, fiind trataţi în mod „egal” cu ceilalţi autot dreptul să spună că, în România, muncaeficientă şi profesionalismul sunt... pedep-site.

Totuşi, printr-o relaţie foarte bunăcu Consiliul Judeţean Prahova şi prin re-uşita accesării fondurilor europene (capitolla care Mizilul ocupă unul dintre primelelocuri din judeţ, am reuşit să ne atingemcâteva obiective de stringentă necesitate:asfaltarea unui număr de 10 străzi - aflatăîn curs de finalizare;demararea lucrărilorla staţia de epurare a oraşului, sistematiza-rea zonei „Teilor”, construirea adăpostuluipentru câini (din păcate cum reuşim să-istrângem de pe străzi, au grijă „vecinii”din alte localităţi să ne „exporte” alţii);amenajarea stadionului, ce include şi un te-ren de tenis de câmp (sperăm ca, din vară,să avem o echipă de fotbal - F.C. Mizil - îndivizia C), o parte din utilităţi fiind donaţiaclubului de fotbal Rapid Bucureşti; amena-jarea unei pieţe moderne (deschidereaacesteia a fost întârziată de unele defici-enţe constatate de comisia de recepţie, darşi din cauza numărului mare de solicitări -inclusiv din alte localităţi - pentru închiri-erea spaţiilor.

Realizarea acestor proiecte a în-semnat, datorită sistemului birocratic şi aambiguităţii legislaţiei, o veritabilă „cursăcu obstacole”. Am să dau un singur exem-plu: de multe ori am avut finanţare, amefectuat studiile de fezabilitate, am obţinutautorizaţiile necesare, dar, după licitaţii auapărut contestaţiiloe, făcute doar pentru„distracţia” construcţiilor. Iar după luni de

zile, atunci cândjustiţia ne dădeadreptate, nu maiaveam fondurile,pentru că termenulde utilizare a acestora expirase.

Nu pot să nu reamintesc aici câte-va din reuşitele noastre în plan cultural:editarea de către Asociaţia „AgathaGrigorescu Bacovia” a revistei culturale„Fereastra” , organizarea ediţiei a IV-a aConcursului Naţional de Literatură (cupeste 400 de participanţi), editarea uneiantologii a concursului, editarea Alma-nahului Cultrural 2011, premiul doi obţin-ut la concursul internaţional de artă de laBruxelles etc.

Incertitudinile legate de anul 2011sunt o provocare căreia sperăm să-i facemfaţă, chiar dacă ele au şi o componentăplanetară, mai mult decât îngrijorătoare:apropierea momentului de maximă activi-tate solară, schimbările climatice, tendinţade modificare a magnetismului terestru,preconizata intensificare a fenomenelorvulcanice şi seismice...

Dar, să rămânem cu picioarele...pe pământ. Proiectul cel mai important aloraşului, pentru care ne luptăm de câţivaani - crearea unui Parc Industrial - începesă prindă viaţă. S-a iniţiat faza de amena-jare a drumurilor de acces şi a utilităţilor).Prin înfiinţarea, împreună cu primăriile dinlocalităţile limitrofe, a unui parteneriatlegat de modernizarea spitalului orăşenesc,sperăm să avem o unitate spitalicească lastandarde europene, inclusiv în ceea ce pri-veşte încadrarea cu personal. Tot în 2011va fi finalizată reabilitarea reţelei de apă-canal, condiţie obligatorie pentru bunafuncţionare a noii staţii de epurare. Va tre-bui să rezolvăm, într-un fel, şi situaţia in-vestiţiilor de la cele două licee, începute cufonduri guvernamentale şi abandonate...

Sunt, iată, foarte multe lucruri despus, legate de destinul oraşului şi o voiface în fiecare din numerele viitoare alePoştalionului, în scopul informării cetăţe-nilor şi a instituirii unui dialog transparent,astfel încât, împreună, să schimbăm înbine faţa oraşului.

Emil Proşcan

La mulţi ani Eminescu!La mulţi ani Eminescu!

Nu mi-am permis niciodată să vorbesc despreMihai Eminescu dar, pentru că astăzi este ziua în care –în urmă cu 161 de ani – s-a născut Poetul, simt nevoiasă mă gândesc la paşii lui, la visele lui, la tot ce intuiescşi simt evocând răsăritul Luceafărului unic, pe bolta înal-tă a spiritualităţii româneşti.

Oare cum o fi fost acea zi? Cum vor fi fost co-pacii, aerul, munţii, apele? Cum or fi fost gândurile copi-ilor născuţi şi botezaţi prin taina desculţului? Ce or fisimţit atunci teii, nuferii sau plopii? Dar oamenii? Cumor fi fost în acea zi? Cum or fi fost? Ce-or fi gândit, ceor fi simţit?

Cum o fi fost cerul? Văzut-a cineva atunci stea-ua vestitoare? Presimţit-a cineva albastra neţărmurire ceurma să vină? Sunt convins că da! Aşa cum sunt convinscă, prin opera Sa, românii au primit dreptul legitim lamângâiere, zâmbet, speranţă, iubire şi – mai ales – pe celde a-şi descifra fiinţa naţională!

Eminescu, la fel ca şi chipul mamei, sunt icoanepentru fiecare dintre noi! Când l-am citit prima dată, amsimţit că versurile sale fac parte din propria-mi ereditate,din zestrea mea genetică. Am convigerea că şi în cei carenu i-au citit nici un vers există starea Lui de a fi, pentrucă măreţia şi unicitatea Sa constau în puterea harului dea descifra, de a simţi şi de a oferi simţiri! Datorită Luine-am putut umple sufletul cu munţii, câmpiile, cerul şizâmbetul, şi lacrimile...

„Fiind foarte romăn, Eminescu e universal!”,spunea Tudor Arghezi, iar în universalitatea neamuluinostru, mai ales acum, trebuie să fim cunoscuţi, apreci-aţi şi respectaţi, aşa cum El, ne-a predicat şi predică întoate duminicile neamului, în altarul de doină şi dor!

Astăzi este ziua lui Mihai Eminescu!Astăzi este ziua Culturii Naţionale Romăne!Îi felicit pe cei care, într-o lume din ce în ce mai

anapoda, au avut curajul şi bunul simţ de a recunoaşte şidecreta starea de cultură şi spirit românesc în această zi,în care, dintotdeauna, am simţit că este şi ziua sufletelornoastre şi a adevărului despre NOI!

„Toţi românii anonimi, care de-a lungul seco-lelor noastre primordiale au creat limba românească, aucolaborat la poezia lui Eminescu”, spunea Lucian Blaga.

La mulţi ani Eminescu!La mulţi ani suflet de simţire românesc!

Emil Proşcan15 ianuarie 2011

La cumpăna dintre La cumpăna dintre anii de cumpănăanii de cumpănă

Nr. 77 / Ianuarie 2011 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru şi agricultură interior 29 Registratura şi arhiva interior 16Caserie buget-contabilitate interior 26Impozite şi taxe - persoane juridice interior 21 ( 250 390)- persoane fizice interior 24- caserie interior 19Poliţist comunitar de serviciu interior 23

ETAJUL 1

Investiţii, integrare europeană, achiziţii publice şi marketing interior 18 (251 373)Administrare patrimoniu şi mediu interior 30Stare civilă interior 28 Resurse umane şi audit public intern interior 38Administraţie şi gospodărire comunală interior 34Informatică interior 37Administraţie publică interior 13Buget-contabilitate interior 22 (251 230)Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI

Relaţii cu presa - ,,Poştalionul,, - (252 722)Poliţia comunitară -poliţist comunitar de serviciu interior 31Serviciul public de asistenţă socială interior 20 ( 250 020)

Piaţa, obor - (250 132)Casa de cultură - (250 026)Biblioteca - (250 897)Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor - ( 253 309)Serviciul public de gospodărire comunală interior 32 (250 885)Cantina interior 35Serviciul public de producere şi furnizare a energiei termice - (253 335)

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai puţin Registratura, Impozite şi taxeşicare au program până la 13.30

Audienţe

Primar - luni: 10.00 - 14.00

Viceprimar - marti: 10.00 - 14.00

Secretar - joi: 10.00 - 12.00

Dir. Executiv - joi: 10.00 - 12.00

ÎN SLUJBA TA, OMULE !

Programul de lucru al unor instituţii şi serviciipublice din oraşul Mizil:

u POLITIA MIZIL:Luni – Vineri (0900 – 1600) Audienţe la Şeful Politiei Mizil, dl. subcomisar Smaranda

Iulian: Joi (0900 – 1100)

u JUDECĂTORIA MIZIL: Luni – Vineri (0800 – 1600)

u SERVICIUL PUBLIC DE EVIDENŢA PERSOANELOR:Luni, Marţi, Miercuri (0800 – 1200; 1400 – 1630)Joi (1500 – 1830)Vineri (0800 – 1330)

u Raiffeisen BANK: Luni – Vineri (0900 – 1800)

u BRD: Luni – Vineri (1000 – 1800)

u BCR: Luni – Vineri (0900 – 1700)

u CARPATICA: Luni – Vineri (0900 – 1700)

u CREDITCOOP: Luni – Vineri (800 – 1600)

u FARMACIA ANDALIN (Piaţă):Luni – Vineri (0700 – 1900)Sâmbătă – (0800 – 1900)Duminică – (0800 – 14:00)

u FARMACIA VEMFARM (lângă Carpatica):Luni – Vineri (0800 – 1230; 1500 – 1900)Sâmbătă (0900 – 1300)Duminică (0900 – 1300)

u FARMACIA DIANA F SRL (centru, lângă BRD):Luni – Vineri (0800 – 1900)Sâmbătă – (0800 – 1200)

u FARMACIA VALINEL (lângă magazinele alimentare din centru):Luni – Vineri (0800 – 1900)Sâmbătă (0900 – 1300)Duminică (0900 – 1300)

u FARMACIA DE LÂNGĂ MAGAZINUL 38:Luni – Vineri (0800 – 1630)Sâmbătă (0830 – 1230)

u CABINET FIZIOTERAPIE (zona Bazar):Luni - Vineri (0800 – 1800)ORL: Marţi (0900 – 1400)ECOGRAF: Joi (0900 – 1500)

u SUPERMARCKET PLUS:Luni – Sâmbătă (0800 – 2100)Duminică (0900 – 1700)

u PENY MARCKET:Luni – Sâmbătă (0800 – 2100)Duminică (0900 – 1800)

u ELECRICA MIZIL: Luni – Vineri (0900 – 1700)

u POŞTA ROMÂNĂ: Luni – Vineri (0700 – 1300; 1330 –2000)

u SC. SALUB INTERSEV SRL (Serviciul de Salubrizare):Luni – Joi (0800 – 1230; 1300 – 1630)Vineri (0800 – 1330)

La dispoziţia cetăţenilorAveţi probleme cu autorităţile locale sau altfel de probleme?Vreţi să-mi semnalaţi un abuz comis de un funcţionar public al

instituţiei?Nu aţi fost tratat cu respectul cuvenit de vreun angajat al Pri-

măriei?Doriţi să mă sesizaţi în legătură cu o problemă serioasă, cu im-

plicaţii deosebite în viaţa oraşului sau a dumneavoastră?Vreţi să propuneţi o anumită soluţie pentru rezolvarea unor

probleme ale colectivităţii?

Telefonaţi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808,scrieţi-mi pe adresa Bulevardul Unirii, nr. 14 – Mizil, sau utilizaţi adresade e-mail leonidacondeescu@yahoo.com.

Instituţia Primăriei trebuie să fie: „În slujba ta, omule!”

Emil PROŞCAN,Primarul oraşului Mizil

Pagina 3 Nr. 77 / Ianuarie 2011

Împuternicire Împuternicire la comanda Poliţiei Mizilla comanda Poliţiei Mizil

Începând din data de 27 decem-brie, domnul subcomisar de poliţie IulianSmaranda (originar din oraşul Urlaţi) a fostîmputernicit la comanda Poliţiei OraşuluiMizil.

Înainte de această împuternicire.dl. subcomisar a fost şeful Poliţiei comuna-le Bucov şi apoi ofiţer specialist în cadrulServiciului de Ordine Publică Ploieşti.

În unul din numerele viitoare ale„Poştalionului”, după ce dl. Smaranda va

reuşi să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra situaţiei operativedin zonă, vom reveni cu un interviu despre priorităţile şi intenţiiledomnului comandant, în primul rând de cele legate de asigurareaordinii şi liniştii publicece.

Gabriela NEGOIŢĂ

Obiectivele Centruluide Informare Europe Direct Mi-zil sunt, şi pentru anul 2011: gfurnizarea de informaţii, reco-mandări, asistenţă şi răspunsurila întrebările primite din parteacetăţenilor; g Conştientizareapublicului privind diversitateapoliticilor şi programelor Uniu-nii Europene, în strânsă concor-danţă cu strategia politică a Co-misiei Europene; g Creştereanivelului de înţelegere al cetăţe-nilor privind rolul şi mandatulComisiei Europene; g Înţele-gerea diverselor preocupări şiopinii ale cetăţenilor, cuantifica-rea acestora şi direcţionarea lorcătre reprezentanţa Comisiei Eu-ropene în România.

Iată câteva din principa-lele activităţile prevăzute a fi or-ganizate şi desfăşurate de cătreCentrul de Informare Europe Di-rect Mizil pentru anul 2011, rele-vante faţă de priorităţile de co-municare ale Comisiei Europe-ne:

v Conferinţa „Tratatulde la Lisabona” care îşi propunesă prezinte rolul Tratatului de laLisabona, atribuţiile majore pri-vind legislaţia, preocupările pri-vind îmbunătăţirea relaţiilor din-tre statele membre şi UniuneaEuropeană, siguranţa în materiede securitate şi justiţie şi alte as-pecte importante ale Tratatului.

v Seminarul „Comba-terea schimbărilor climatice”care va avea drept scop cunoaş-terea problematicii schimbărilorclimatice şi a căilor de urmat învederea combaterii lor cât şi im-plicarea Uniunii Europene şi aComisiei privind acest aspect.

v Sărbătorirea zilei de 9Mai – Ziua Europei

v Seminarul „Europa2020 – Strategia europeană

pentru ocuparea forţei de mun-că” unde se va prezenta strategiaUniunii Europene privind dome-niile cheie în care este nevoie deacţiune

v Seminarul „Ce neaduce Agenda digitală a Euro-pei” în cadrul căruia se vor pre-zenta aspecte legate de acest pro-iect, punerea lui în aplicare şicum putem beneficia de avanta-jele unei ere digitale

v Campania de conşti-entizare „Vreau să devin volun-tar”, eveniment ocazionat deAnul European al Voluntariatu-lui, care urmăreşte atragerea ti-nerilor către activităţile de vo-luntariat. Pe parcursul acesteicampanii vor avea loc şi activ-ităţi instructiv educative.

Ca şi anul trecut persona-lul Centrului de Informare Euro-pe Direct Mizil va lua parte laorele de dirigenţie din cadrulŞcolilor cu clasele I-VIII dinoraş, scopul fiind promovarea şiînsuşirea de către elevii cicluluigimnazial a valorilor europene şia celor mai importante aspectedin geografia şi istoria statelormembre ale Uniunii Europene.

Pe lângă aceste activităţiCentrul de Informare EuropeDirect Mizil publică, în fiecarelună, pe site-ul propriu, Bule-tinul Informativ, unde se regă-sesc subiecte de actualitate aleUniunii Europene. Acest site, pecare vă invităm să.l vizitaţi, areadresa:

www. europedirectmizil.ro.

În cadrul forumului de pesite aveţi posibilitatea să dezba-teţi orice aspect legat de UniuneaEuropeană.

Adresă de contact: Str.Mihai Bravu nr.85, Mizil; Tel:0244/250602; E-mail:

europedirect_mizil@yahoo.com

UN SITE PENTRU MIZILENI

TIPOGRAFIE

Executăm la comandă ziare, reviste, agende, broşuri,postere, calendare, tipizate,

formulare financiar contabile.Informaţii suplimentare la telefonul: 0766 272 950.

Mirela STOICATiberiu RÂNCEANU

În săptâmâna mare, func-ţionarii publici ai instituţiei noastreau fost colindaţi de elevi ai instituţii-lor de învăţământ din oraş, de LigaTineretului Creştin Ortodox şi de oparte a ansamblului folcloric „Ciu-leandra” al Liceului de Artă „Car-men Silva” din Ploieşti. Copiii s-auîntrecut pe sine, ne-au emoţionat şiîncântat cu vocile lor calde şi curate,cu colinde mai vechi, mai noi, faptpentru care le mai mulţumim o datăşi-i aşteptăm cu mare drag şi în acestan.

*M i z i l e a n c a

Amalia Uruc, e-levă a Liceului deArtă „Carmen Sil-va” din Ploieşti,secţia canto tradi-ţional „punctea-ză” din nou, astfelcă, după câştiga-

rea: Trofeul Festivalului Naţional deFolclor „Irina Loghin”; TrofeulFestivalului Naţional de Folclor„Doine şi Balade” şi a PremiuluiSpecial al Juriului la FestivalulInternaţional „Maria Lătăreţu”, aajuns în finala naţională a concursu-lui „Vocea Populară” organizat şi te-levizat de TVR după ce a câştigat fi-nala regională a Munteniei.

Felicitări şi mult succes încontinuare!

*Pe data de 14 ianuarie a.c.,

la Casa de Cultură în organizareaPrimăriei Mizil, a avut loc un mo-ment aniversar – 161 de ani de lanaşterea poetului naţional al ro-mânilor, Mihai Eminescu.

Cei ce au evocat „RăsăritulLuceafărului” au fost: elevii Şcolii„Sfânta Maria” coordonaţi dedoamna profesor Oana Andrei, ele-vii Liceului „Grigore Tocilescu”care împreună cu domnul profesorLaurenţiu Bădicioiu au susţinut unmoment cu tema „Mihai Eminescu –românul absolut” şi copii din cadrul

cercului de canto din cadrul Caseide Cultură, îndrumaţi de doamnaprofesor Mileta Popa.

*Pe data de 12 ianuarie, la

invitaţia domnului Emil Proşcan -directorii instituţiilor de învăţământ,noul împuternicit la comanda Poli-ţiei oraşului Mizil – domnul sub-comisar Iulian Smaranda, coman-dantul Detaşamentului de Jandarmi– domnul Adelin Gurgui şi şefulPoliţiei Comunitare – domnul DanPetrescu au discutat despre rela-ţionarea dintre aceste instituţii.

S-au prezentat problemelecu care se confruntă fiecare instituţiede învăţământ şi modalităţile desoluţionare ale acestora.

*

Reprezentanţii primărieimizil (dl. primar Emil Proşcan,dl.viceprimar Nicolae Paşol, dl. sec-retar Marcel Ştefan, dl.Doru Mladin,administratorul public al oraşului),împreună cu dl. dr. Romeo Mărgărit,s-au întâlnit cu primarii comunelorlimitrofe, în scopul înfiinţării uneiasociaţii non-profit, al cărui obiectde activitate va fi sprijinirea modern-izării şi a încadrării cu cadre med-icale a spitalului orăşenesc.

Cei prezenţi au subliniatoportunitatea acestui proiect, avân-du-se în vedere că o unitate spitali-cească cu o încadrare şi cu dotări co-respunzătoare la Mizil ar fi în be-neficiul întregii zone, atât în situaţi-ile de urgenţă, cât şi pentru cronicisau consultaţii de specialitate.

Iată două exemple: oricegravidă din oraşul nostru sau din îm-prejurimi trebuie să se interneze,pentru naştere, la Ploieşti sau Buzău,ceea ce înseamnă cheltuieli de trans-port şi alte complicaţii, când, dacă arexista un specialist la casa de naşteria spitalului, toată lumea ar avea decâştigat.

Sau un accidentat ar ajunge,de la Amaru la Mizil, în 15 - 20 deminute, nu în aproximativ o oră, câtar însemna să fie luat şi dus cu sal-varea la Buzău.

Grupaj realizat de Gabriela NEGOIŢĂ

ŞŞTTIIRRII -- PPEE SSCCUURRTT

Nr. 77 / Ianuarie 2011 Pagina 4

Cele mai importante schimbări din sistemul educaţional

► În acest an examenele se vor des-făşura exact ca în anul trecut. Primii elevi la carevor fi aplicate prevederile noii legi vor fi eleviice încep clasa a IX-a în anul scolar 2012-2013.

► Noul sistem de admitere în liceu vaintra în vigoare doar pentru cei care încep, înanul şcolar 2011-2012 clasa a V-a.

►Învăţământul obligatoriu va dura 10ani. Şcoala va începe prin clasa pregătitoareobligatorie, în care vor intra copiii care au îm-plinit vârsta de şase ani până la începerea şcolii;pentru cei care încep clasa a V-a în anul şcolar2011-2012, respectiv clasa a IX-a în anul şcolar2012-2013:

► bacalaureatul se va da din probe„transdisciplinare” – adică nu va mai exista aceaseparare „artificială” între materii. Va exista, deexemplu, o probă transdisciplinară la „ştiinţe”,în care un examen va fi compus din aspecte le-gate de chimie, fizică, biologie sau ştiinţele na-turii.

► admiterea la liceu sa va face în ur-matorul mod: în proporţie de 70% se vor lua înconsiderare „portofoliul educaţional” şi rezul-tatele la evaluarea naţională, iar 30% va fi luat înconsiderare examenul care se dă la nivelul fie-cărui liceu. (În afară de note, se va ţine cont şi decomportament, absenţe, atitudine, dorinţa de în-văţare, implicare la ore, toate trecute în ceea cese va numi „portofoliu educaţional”).

► Învăţământul primar va avea o du-rată de cinci ani, fiind format din clasele I-IV,plus clasa pregătitoare, care devine obligatorie.În schimb, învăţământul general obligatoriu seva opri la clasa a IX-a, la finalul gimnaziului.Clasa a IX-a va trece la gimnaziu, dar abia pestepatru ani.

► Învăţământul profesional (n.r. scolilede meserii) va avea o durata de la 6 luni la 2 ani.

► Filiera teoretică a liceului va fi de 3ani, iar cea tehnologică de 4 ani.

► Legea face referire şi la aglomeraţiadin unele clase, astfel că s-a prevăzut o medie, înînvăţământul preuniversitar gimnazial şi liceal,de 25 de elevi pe clasă.

► În avantajul elevului sunt prevederi-le referitoare la bursele sociale şi accesul gratu-it la cămine şi cantine, în unităţile de învăţământdin altă localitate decât aceea de domiciliu. Înplus, elevul va fi finanţat de la bugetul de stat şiîn învăţământul particular şi confesional.

► În proiect este prevăzută posibilita-tea retragerii autorizării/acreditării oricărei uni-tăţi de învăţământ, de stat sau private, la propu-nerea administraţiei locale sau a InspectoratelorŞcolare.

► Învăţământul pentru minorităţi: sepot organiza grupe, clase sau unităţi de învă-ţământ preuniversitar, în orice localitate. Deasemenea, în tot învăţământul preuniversitar, ge-ografia şi istoria se predau în limba minorităţii,cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şiîn limba română. Aceasta este una dintre preve-derile Legii educaţiei, care a încins spiritele înrândul opoziţiei.

► Legea nu desfiinţează titularizarea însistem pentru cei care au dobândit acest drept,toţi urmând să rămână titulari până la pensie.

Implementarea schimbărilorAşadar, cele mai importante măsuri pe care lepropune noua Lege a educaţiei nu vor intra învigoare imediat, ci vor fi introduse treptat, pen-tru a nu bulversa sistemul de învăţământ.

(Măsura introducerii clasei a IX-a la învăţămân-tul gimnazial se aplică începând cu 2013; me-todologia examenului de bacalaureat se vaschimba abia din 2012; în învăţământul superioralegerea rectorului şi a structurilor de conducerese va face în conformitate cu prevederile noiilegi, începând din anul 2012).

PUNCTE DE VEDERE…

Despre Legea Educaţiei şi nu numai

Profesor Carol BaciuDirectorul Grupului Şcolar „Tase Dumitrescu”

O noua lege a educaţiei era necesară şielaborarea ei a fost fundamentată prin încheiereaunui pact naţional pe care şi-au pus semnăturatoţi factorii implicaţi. Era nevoie de o nouă per-spectivă asupra rolului pe care îl are şcoala înconstrucţia statului modern european care vadeveni România, iar educaţia era considerată do-meniu prioritar. Se prevedea o colaborare a re-prezentanţilor cadrelor didactice, a părinţilor şielevilor, angrenaţi într-un proces anevoios şi delungă durată, aşa cum s-a întâmplat în toate de-mocraţiile europene.

Nu a fost să fie aşa. Puterea politică şi-a pierdut răbdarea şi şi-a impus propriile opinii,iar guvernul şi Ministerul Educaţiei au uitat cătrebuia să joace rolul mediator în elaborarealegii. Aceasta a fost promovată prin asumarearăspunderii, gest evident de sfidare a societăţiicivile, iar Preşedintele ţării s-a grabit să o pro-mulge. Cu alte cuvinte: „V-am dat legea, apli-caţi-o!” Ca orice lege, are şi bune şi rele, darfaptul că sugestiile Parlamentului au fost igno-rate a declanşat un val de contestaţii, determi-nând o reacţie puternică de neîncredere în efi-cienţa ei. Dacă dragoste cu sila nu se poate, nuputem avea pretenţia ca o lege care a stârnit pro-teste ample să fie aplicată cu toată convingerea,cu atât mai mult, cu cât anumite prevederi dez-văluie intenţii polemice evidente, fapt care a de-terminat considerarea acestei legi „cu dedi-caţie”, în sensul că neagă opiniile exprimate defoşti miniştri cu experienţă, ca Andrei Marga şiEcaterina Andronescu.

Care va fi soarta noii legi a educaţiei?Probabil că va rezista până la alegeri, apoi va fimodificată în componentele ei esenţiale. Dinnou, elevii şi studenţii devin obiectul unor expe-rienţe efemere, care îi vor transforma în cobaiiunor iniţiative legislative falimentare.

Ma întreb: cum poate realiza perfor-manţă un corp profesoral ce acumulează o seriede frustrări şi simte că o duce tot mai rău de la ozi la alta, pierzând o parte substanţială din remu-neraţie şi drepturi câştigate şi recunoscute în toa-tă lumea? Cum se poate realiza performanţă cucei 600 de elevi navetişti ai liceului care au o si-tuaţie materială precară şi sunt predispuşi laabandon şcolar, pentru că nu li se mai decontea-ză abonamentele de călătorie, cu toate că toatelegile conţin prevederea respectivă?

Cum poţi moderniza un sistem edu-caţional micşorând bugetul alocat, sfidând legeacare prevede 6% din PIB?

Va pune într-o lumină favorabilă liceulpe care îl conduc cadrul legislativ promulgat re-cent? Vor putea studia cei peste 900 de elevi însălile de clasă amenajate în construcţia nouă,abandonată şi care trebuia să fie dată în folosinţăîn martie 2010? Îşi vor desfăşura aceştia orele deeducaţie fizică pe un teren al şcolii şi într-o salăde sport adecvată? Vor putea beneficia eleviinoştri de programul „şcoală după şcoală”, careşi-a dovedit eficienţa în lumea întreagă?

Vor efectua practică în laboratoare şiateliere dotate conform standardelor?

E cazul să mă opresc. Simt că ampătruns într-o lume fictivă, ideală.

Speranţa unui plus de calitate

Profesor Mitrea IonDirectorul Şcolii “Sf. Nicolae”

Era nevoie stringentă de o nouă Lege aEducaţiei întrucât vechea lege suferise foartemulte modificări încât îşi pierduse din calitate.Noua Lege a Educaţiei pare a fi o lege modernăactuală, dar ca orice lege are puncte bune dar şimai puţin bune.

Printre lucrurile bune amintim: învăţă-mântul obligatoriu de 9 ani, clasa pregătitoareobligatorie în care vor intra copiii care au împli-nit vârsta de 6 ani până la începerea şcolii; flexi-bilitatea programului şcolar, ore opţionale,admiterea la liceu.

Lucrurile mai puţin bune sunt: subfi-nanţarea sistemului, cadrele didactice nu suntmotivate în ceea ce priveşte salarizarea cât şiprin redarea demnităţii lor.

Cu toate acestea sper ca noua lege săaducă un plus de calitate învăţământului româ-nesc.

Câteva idei bune... Dar se vor realiza?

Profesor Minea VictorDirectorul Liceului „Grigore Tocilescu”

Nu sunt de acord că minorităţile trebuiesă înveţe în limba lor; materiile trebuiesc predateîn limba română (nu în acest fel se protejeazăminorităţile).

Un punct bun al legii este finanţarea cu6% din PIB dar ar fi bine să se şi realizeze. Estebună şi ideea consorţilor şcolare, rămâne de vă-zut cum va funcţiona în baza ordinului de mi-nistru ce va apărea ulterior. De asemenea sunt deacord cu efectivele de elevi pe clase cicluri deînvăţâmânt care vor permite o mai bună colabo-rare cu elevii datorită numărului mai mic alacestora.

Un alt punct bun este acela privitor laprogramele şcolare care acoperă 75% din orelede predare şi evaluare, restul din 25% alocatdisciplinelor fiind la dispoziţia cadrelor didac-tice care îl vor folosi fie pentru învăţare remedi-ală, fie pentru stimularea elevilor cu performan-ţe speciale.

Este bine că s-au păstrat manualelealternative dar apreciez şi apariţia bibliotecii vir-tuale.Bănuiesc că vor fi probleme pentru ceicare termină clasa a X-a cuprinşi în învăţămân-tul profesional în ceea ce priveşte baza materialăde instruire.

Greu de pus în practică

Profesor Dragan MihaiDirectorul Şcolii Nr. 1

Consider că 95% din conţinutul LegiiEducaţiei este bun, dar este mai greu de pus înpractică. Ne place ideea reducerii teoriei şi axa-rea mai mult pe practică. În schimb suntem afec-taţi deoarece pierdem 5 ore pentru fiecare clasăpe săptâmână – mărindu-se norma didactică cu 2ore.

A consemnatGabriela NEGOIŢĂ

NNOOUUAA LLEEGGEE AA EEDDUUCCAAŢŢIIEEII -- CCUU BBUUNNEE ŞŞII RREELLEE

Pagina 5 Nr. 77 / Ianuarie 2011

IANUARIECalendarul lunii ianuarie

Anul 2011 este:

c Anul Internaţional al Chimieic Anul Franz Liszt (200 de ani de la

naştere)c Anul European al Activităţilor de

Voluntariatc Anul Internaţional al Pădurilor

Sărbători religioase ortodoxe:D 1 Ianuarie (sâmbătă) - Tăierea împre-

jur cea după trup a DomnuluiD 1 Ianuarie (sâmbătă) - Sfîntul Ierarh

Vasile cel MareD 6 Ianuarie (joi) - Botezul Domnului

(Boboteaza)D 7 Ianuarie (vineri) - Soborul Sfântului

Prooroc Ioan BotezătorulD 11 Ianuarie (marţi) - Cuviosul

Teodosie cel Mare, începătorul vieţii de obşteD 30 Ianuarie (duminică) - Sf. Trei

Ierarhi: Vasile cel Mare. Grigore Teologul şiIoan Gură de aur

Sărbători laice:F 1 ianuarie - Anul NouF 1 ianuarie - Ziua mondială a familieiF 15 ianuarie - Ziua Culturii NaţionaleF 24 ianuarie - Unirea Principatelor

Române

Aniversări şi comemorări:

u 2 ianuarie - 120 de ani de la naştereascriitorului român Aron Cortuş

u 7 ianuarie - 130 de ani de la naştereapoetului Ion Minulescu

u 12 ianuarie - 35 de ani de la moarteascriitoarei engleze Agatha Christie

u 13 ianuarie - 135 de ani de la naştereascriitorului american Jack London

u 15 ianuarie - 161 de ani de la naştereapoetului naţional Mihai Eminescu

u 27 ianuarie - 120 de ani de la naştereascriitorului rus Ilja Grigorjevics Ehrenburg

u 31 ianuarie - 140 de ani de la naştereapoetului şi dramaturgului român Dominic Stanca

Zile naţionale:

s 1 ianuarie - Cubas 1 ianuarie - Haitis 1 ianuarie - Sudans 26 ianuarie - Australias 26 ianuarie - India

CASETA LUNII

L 3 10 17 24/31

M 4 11 18 25

M 5 12 19 26

J 6 13 20 27

V 7 14 21 28

S 1 8 15 22 29

D 2 9 16 23 30

Avem deosebita plăcere de a vă pre-zenta un tânăr deosebit cu realizări remarca-bile, o dovadă vie a reuşitei, a faptului că sepoate, că avem valori, că viitorul copiilornoştri ar putea fi frumos, tocmai datorită afir-mării unor valori din noile generaţii.

În continuare, o să-l las chiar pe„eroul” acestui material să vă povesteascădespre cum poţi să performezi, să te autode-păşeşti, să devii un adevărat profesionist.

„Mă numesc Alexandru Marinescu,sunt născut pe 15 octombrie 1986 în Mizil,am urmat: Liceul Teoretic „Grigore Tociles-cu” (2001 – 2005), Universitatea PolitehnicăBucureşti - Facultatea de Calculatoare (2005– 2009); la aceeaşi facultate am absolvit mas-teratul în ingineria sistemelor internet (2009– 2012), anul 2011 fiind îngheţat pentru a-miface Masterul în Advanced Computing laImperial College London (2010 -2011).

Până în prezent am lucrat: internshipca software engineer, iulie 2008 - octombrie2010, Portugalia - Porto, Critical Software;remote internship, mai 2009 -august 2009,Google Summer of Code pentru organizatiaTurbo Gears; internship ca software engineerselectat în programul IBM Great Minds, mar-tie 2010 - august 2010, Elvetia, Zurich, La-boratorul IBM din Zurich; internship ca soft-ware engineer, octombrie 2011 - ianuarie2012, Polonia, Cracovia, Google

De primul internship (Critical soft-ware) am aflat în urma unei prezentări ţinuteîn facultate pentru studenţii cu un an maimare decât mine şi care urmau să îşi facălucrarea de licenţă în Portugalia. Am aplicatchiar dacă nu eram direct pe profilul pe careîl căutau ei. Au urmat o serie de interviuri înurma cărora am aflat că am fost selectat şi căîmi voi petrece lunile din vara lui 2008 înPortugalia.

Programul Google Summer of Codese adresează studenţilor care vor să participela dezvoltarea de aplicaţii pentru companiinon-profit. A fost şi în acest caz un proces deselecţie care a fost desfăşurat de organizaţiagazdă, în cazul meu Turbo Gears. În cadrul

acestui proiect am avut şansa să colaborez ladistanţă cu un mentor care s-a dovedit a fifoarte bun cunoscător al domeniului şi de peurma căruia am reuşit să învăţ lucruri caremai departe aveau să îmi deschidă alte dru-muri.

În iarna lui 2009 am aplicat pe site-ul celor de la IBM Research Zurich în cadrulunui program numit IBM Great Minds şi carese adresează studenţilor din Europa Centralaşi de Est (http://www.zurich.ibm.com/great-minds2010/). Procesul a constat într-o apli-caţie scrisă însoţită de un CV şi o serie deinterviuri tehnice ţinute telefonic. A fost oexperienţă extrem de intensă din foarte multepuncte de vedere. Am ajuns să cunosc cum selucrează într-un laborator de cercetare, să in-teracţionez cu oameni cu performanţe profe-sionale deosebite şi în acelaşi timp să des-copăr o ţară deosebit de frumoasă.

În decursul lunii noiembrie 2010 amintrat într-un proces de recrutare Google pen-tru un internship în iarna lui 2011. Procesul aconstat în două interviuri tehnice, fiecare din-tre ele cu o durată de 45 de minute.

Experienţele pe care le-am avut pânăacum mi-au ilustrat perspective noi asupraunor lucruri pe care le ştiam deja sau m-aufăcut să învaţ lucruri noi. Punctul comun din-tre toate cred că a fost importanţa unui efortsusţinut şi foarte bine focalizat”.

Nu cred că ar mai fi multe de spus –noi îl felicităm şi îi urăm succes în contin-uare!

Gabriela NEGOIŢĂ

Un român la Londra

VV aa ll oo rr ii aa ll ee oo rr aa şş uu ll uu ii MM ii zz ii ll

PRIMĂRIA ORAŞULUI MIZIL ORGANIZEAZĂCURSURI DE CALIFICARE

PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ A ADULŢILORCalificări profesionale:

k Bucătark Ospătar (chelner),vânzător în unităţi ali-mentarek Cofetar-patiser

k Brutar, preparator produ-se făinoasek Preparator produse dincarne şi peştek Frizer-coafor, manichiu-rist, pedichiuristk Cosmeticianăk Confecţioner textilek Tâmplar universalk Tinichigiu, vopsitor-autok Mecanic autok Maseurk Coafor stilist

k Tehnician în gastronomiek Organizator banqetingk Tehnician în turism.

Cursuri de igienă pentrudomeniile de activitate:

k Alimentar/alimentaţiek Îngrijirea corpului ome-nesck Îngrijire şi curăţenie.

Relaţii suplimentare la Casa de Cultură a Oraşului Miziltelefon:0244/250026.

În această perioadă au spus Da! în faţa ofiţeru-lui stării civile:

Paloşanu Daniel-Gheorghiţă şi Banu Claudia-ElenaMăgirescu Călin-Laurenţiu şi Galeş Paula LiviaGheorghe Gheorghe şi Drăgoi Monica

Le urăm, noilor familii Casă de piatră!

CC aa ss ăădd ee

pp ii aa tt rr ăă !!

Nr. 77 / Ianuarie 2011 Pagina 6

La 15 ianuarie 2010, Primăria OraşuluiMizil primea invitaţia de a participa la concursulDiscover each other through water (Să ne des-coperim prin intermediul apei), organizat deIxelles Municipality, cu susţinerea Comisiei Eu-ropene. Erau invitaţi să participe artişti, amatorisau profesionişti, din 8 oraşe europene, africaneşi din Orientul Mijlociu: Ixelles din Belgia,Biarritz din Franţa, Kalamu din Congo,Megido din Israel, Cascais din Portugalia,Zacharo din Grecia, Zababdeh din Palestina şiMizil din România.

Fiecare oraş avea dreptul să trimită,după desfăşurarea fazei locale, trei lucrări înBelgia, unde urma să fie făcută o nouă selecţie alucrărilor, pentru jurizarea finală. De organi-zarea concursului, la nivelul oraşului nostru, s-aocupat doamna Daniela Toader, inspector încadrul Primăriei şi, în urma jurizării au fost trim-ise la Ixelles: filmul stop-motion de scurt metrajCastele de apă – obiecte memorial, realizat deAndrei Florin Muşat (student al Univerităţii deArtă Bucureşti), pictura Mama Pământ,sem-nată de Bianca Firescu (elevă la Liceul Teoretic„Grigore Tocilescu”) şi tapiseria Fântâna, real-izată de artista Georgeta Procopie.

Toate cele 3 lucrări ale artiştilor mizi-leni au fost reţinute pentru etapa finală, Mizilul,alături de Zababdeh fiind – din acest punct devedere – „integraliste”.

La jumătatea lunii octombrie finaliştiiau fost invitaţi la Ixelles (una din cele 19 „co-mune” din Regiunea capitalei belgiene – un gende „sector” bucureştene, cu o populaţie de peste70 000 de locuitori), unde, timp de 5 zile, tine-rii artişti au avut ocazia să schimbe impresii şiidei despre artă, să vadă un superb spectacol de

improvizaţie revuistică realizat de trupa de tea-tru din Ixelles, să viziteze muzeul de artă al „co-munei” (acesta are o colectie mică dar foarteinteresantă de artă belgiană şi franceză reflec-tând majoritatea mişcărilor artistice ale secolelorXIX şi XX. Sunt expuse opere ale unor artiştirenumiţi precum Magritte si Delvaux), gazdelemanifestării fiind la înălţime, din toate punctelede vedere (şi aici trebuiesc amintiţi OliviaSywarcburt şi Axel Zeiliger).

O zi a fost rezervată vizitării Bruxe-llesului, incluzând un tur al oraşului cu autocarulşi vizitarea principalelor clădiri şi monumente.

Între acestea Grand Place (dominată de clădi-rea Primăriei, Casa Regală şi Casele Ghildelormedievale, este – cu adevărat –unică. La origine

locul a avut un statut umil, un teren nisipos întredouă pârâiaşe ce se vărsau în râul Senne. Însă,în 1599, când Arhiducesa Isabella, fiica lui Filipal II-lea al Spaniei vizita oraşul, scria evtuzias-mată: „Nu mi-a fost niciodată să văd ceva atâtde frumos şi rafinat precum piaţa oraşului unde

primăria se ridică sprecer. Decoraţiile de peclădiri sunt cu adevăratr e m a r c a b i l e ” ) ,Manneken Pis - statuiaunui baieţel care facepipi,devenită în modmisterios unul dintrecele mai vizitate obiec-tive turistice şi un sim-bol al Bruxelles-ului,

Catedralele importante (Notre Dame de laChapelle, Sf. Michael şi Gudula), Primăria (osuperbă clădire în stil gotic), Palatul Regal,Muzeul Regal de Arte Frumoase, unde iubi-torii de artă pot străbate un drum estetic, neve-rosimil aproape, de la Rubens la René FrançoisGhislain Magritte celebru pictor belgian, re-prezentant de frunte al suprarealismului (1898 –1967) etc.

„Belgia – spunea ghidul – este o ţarăcomplicată, cu rădăcinile răsfirate într-un tre-cut tumultos şi secvenţial.”

Istoria oraşului Bruxelles conform le-gendei, începe în anul 695, atunci când SfântulGery, episcop de Cambrai şi Arras, a construit ocapelă pe o insulă a râului Senne. DenumireaBruocsella („bruoc” înseamnă „mlaştină” şi„sella” – aşezare”) a fost înregistrată abia în anul966. În anul 979, Charles, duce de Lorena, aconstruit o fortăreaţă pe insula Sf. Gery şi s-amutat din Cambrai în Bruocsella. Aşezarea cares-a dezvoltat aici a devenit, cu timpul, centruladministrativ şi comercial. În anul 1100, oraşulavea propria construcţie fortificată.

Henri I, duce de Brabant (1165 – 1235),a publicat prima declaraţie care garanta propri-etatea privată şi drepturile cetaţenilor, şi stabileapedepsele pentru infracţiuni. Descendenţii du-celui au controlat regiunea de-a lungul următoa-relor 2 secole, iar averile lor s-au asociat cu celeale Burgunzilor, prin alianţă. În 1482, puterea arevenit Habsburgilor. Împăratul Charles V a fă-cut din Bruxelles capitala vastului său regat , iarsub conducerea sa oraşul a devenit prosper.

Succesorul lui Charles V, Philip II, acondus Bruxelles-ul din Spania. Catolicismulintransigent al acestuia s-a lovit de iconoclasmulprotestant, pe care Philip l-a zdrobit prin inter-mediul Inchiziţiei spaniole.

În 1695, armata franceză a lui Ludovical XVI-lea, condusă de mareşalul Villeroy a ata-cat Bruxelles-ul timp de 2 zile, ca reacţie la ata-curile Olandeze şi engleze asupra porturilor Ca-nalului francez. Au fost distruse 4.000 delocuinţe si o mare parte din Grand Place; acestadin urma a fost restaurat, însă, în 5 ani.

Sub conducerea austriacă din secolulXVIII a luat amploare dezvoltarea urbană, princonstruirea pieţelor publice cum ar fi Place Ro-yale şi prin continuarea construirii palatului re-gal la Laeken (1784). Multe dintre capodoperelearhitecturale din centrul Bruxelles-ului au fostridicate în această perioadă.

Revoluţia franceză a înflăcărat spiritelebelgienilor, iar austriecii au fost alungaţi de cătrefrancezi. Acestia din urmă au deţinut putereapână la înfrângerea lui Napoleon la Waterloo(1815), Belgia fiind încorporată apoi în RegatulUnit al Olandei. Această realitate politică a duratpână în 1830, când belgienii s-au revoltat câş-

tigându-şi independenţa, Bruxelles-ul devenindcapitală.

*În sfârşit, a venit şi mult aşteptata seară

a decernării premiilor. După anunţarea premiu-lui I, obţinut de oreprezentantă a gazdelor, a fostrostit numele lui Andrei Florin Muşat, care aocupat locul II. Bucuria noastră a fost cu atâtmai mare cu cât delegaţia Mizilului a primit, lafestivitate, felicitările ambasadorului Românieila Bruxelles, transmise prin doamna consilierGianina Vodă. Un gest elegant, care îi face cin-ste domnului ambasador.

Concursul a ajuns acum la faza itine-rantă. După ce expoziţia cu cele 24 de opere deartă din oraşele participante a poposit la Biarritzîn Franţa şi la Cascais în Portugalia, iată că avenit şi rândul oraşului nostru să o găzduiască.

În ziua de 10 ianuarie expoziţia a fostvernisată, în „scuarul” de la etajul unu alPrimăriei, printre invitaţi aflându-se doamnaGeorgeta Procopie şi eleva Bianca Firescu (încalitate de expozanţi), dl primar Emil Proşcan,artistul plastic mizilean prof. Marian Frangulea,cadre didactice, salariaţi ai instituţiei gazdă,elevi etc.

În cuvântul de deschidere, dl. primarsublinia rolul pe care trebuie să-l joace cultura înrealizarea acelui liant inefabil dintre popoareleeuropene, dar şi nevoia noastră, a românilor, dea ne întoarce la valorile autentice ce trebuie săjaloneze punctele de reper ale generaţiilor tinere.

Dl. profesor Marian Frangulea sesiza,pe bună dreptate, că Mizilul nu duce lipsă de tal-ente, în acest sens fiind relevante şi numeroase-le premii naţionale şi internaţionale câştigate demembri cercului de pictură din cadrul Clubuluicopiilor. Cu modestia care o caracterizează,doamna Georgeta Procopie a vorbit despre trudaartistului, care – paradoxal – este răsplătită cu„pierderea” fiecărui obiect realizat. „Abia atun-ci când tapiseria nu-mi mai aparţine, cândajunge într-o casă sau într-o expoziţie, simt căceea ce am creat devine artă”. Opinia personalăa autorului acestor rânduri este aceea că, de fapt,lucrarea doamnei Procopie („Fântâna”), a fostcea mai bună din concurs. Din nefericire, jude-cată de citadini care nu au văzut niciodată mira-colul unei cumpene, ce face legătura între cerulde deasupra şi cel subteran (al apei), a fost (fărărea intenţie) ignorată.

De la Mizil la Bruxelles şi returDe la Mizil la Bruxelles şi retur

Pagina 7 Nr. 77 / Ianuarie 2011

În ultimul timp ne-am „lovit” tot maides de o serie de probleme grave, la nivelnaţional, care nu numai că ne-au afectat pe mul-tiple planuri, dar au adâncit decalajul faţă dealte ţări membre ale Uniunii Europene. Crizaeconomică mondială, al cărui sfârşit este, dupăopinia specialiştilor, încă îndepărtat şi impre-vizibil, peste care se suprapune o criză naţiona-lă generată de interminabilele dispute politi-cianiste, ne determină – pe cei mai mulţi dintrenoi – să ne întrebăm: Când vom „trăi bine...”?

Dacă răspunsul venit din partea guver-nanţilor este optimist, în esenţă, opoziţia are unpunct de vedere – cel puţin până va accede laputere – ultrapesimist. Românii îşi exprimă totmai clar nemulţumirea vis-à-vis de toate aces-tea. La fel sindicatele şi tele...liderii lor, a cărorvehemenţă este – uneori – justificată, dardevine mai puţin credibilă prin refuzul acestorade a-şi face publice declaraţiile de avere, sauprin faptul că nu-şi extind „sfera” de interes şiasupra sectorului particular.

În timp ce românii de rând au de alesîntre resemnare şi emigrare, chiar dacă nici înoccident situaţia nu e prea „roză”.

Categoria cea mai afectată de instabili-tate şi lipsa de siguranţă pentru „ziua de mâine”rămâne, evident, cea a pensionarilor, adică aoamenilor care au muncit şi au cotizat o viaţă,în speranţa că vor avea o bătrâneţe liniştită.

Iată un sondaj de opinie, la care au

răspuns câţiva pensionari din oraşul nostru:

Adam Alexandru (58 de ani, pension-ar pe caz de boală):

„Am lucrat 27 de ani. Soarta a făcut săam un accident, după care am fost nevoit să măpensionez. Banii sunt foarte puţini la condiţiilede trai şu preţurile de acum. Probabil cei de laputere nu se gândesc că este greu, dar dacă s-argăsi în locul nostru, cei de rând, ar vedea pro-babil de două ori mai mult greul pe care îltrăim. Sunt cerinţe multe, viaţa este scumpă sine este din ce în ce mai greu! Cei care ne con-duc nu se gândesc la noi, ci doar la intereselelor şi al cercurilor din care fac parte. Din pă-cate!”

Stângaciu Maria (62 de ani, pension-ară):

„Am fost contabilă timp de 30 de ani.După părerea mea, acest guvern nu mai arenicio limită. E greu de descris cum ne descur-căm. Stiu doar să scumpească, să măreascăTVA-ul, dar nu se preocupă, cum ar trebui, şi deveniturile oamenilor.”

Vasile Mareş (63 de ani, pensionar):„Eu ce pot să vă spun este că, împreu-

nă cu soţia mea, ne descurcăm doar dintr-o sin-gură pensie. Plătim toate dările la stat, dupăcare mai rămânem cu aproximativ 150 de lei.Ce să facem cu aceşti bani? Soţia mea de 16 aninu poate să stea fără medicamente. Este foartegreu de trăit în condiţiile astea. Dar trebuie săne descurcăm”.

Petre Gheorghe (59 de ani, pensionarmilitar):

„Eu sunt pensionar militar şi am înspate 32 de ani lucraţi. După părerea mea pen-siile militare sunt garantate de stat, în ele intrăşi gradul militar... Cum să umbli la aceste pen-sii? Cum să încalci practic proprietatea cuiva?Eu sunt aproximativ mulţumit de pensia mea,dar nu pot fi de acord cu măsurile guvernului.Categoric trebuie anulată legea 119 şi să rămâ-

nă legea 164 după care am fost pensionaţi toţi.Ministrul Apărării a iesit la rampă să ne promităcă nu vom fi afectaţi dar nu s-a făcut nimic. Nemint, efectiv. Viaţa este scumpă pentru toţi. Nuavem un guvern responsabil!”

Nicu Valeriu (65 de ani, pensionar)S-ar putea spune că „trăim bine”, dar

nu este aşa! Traiul este foarte scump. Noi trăimla bloc, avem întreţinerea de plătit lunar, cos-turile pentru utilităţile necesare, mâncare şi me-dicamente. Am 44 de ani lucraţi, la electrica, şiam ieşit cu o pensie de 354 lei. Ne descurcămfoarte greu, dar nu ne întreabă nimeni, cum?Trăim vremurile care le trăim din cauza con-ducătorilor. Ei nu ştiu ce înseamnă sărăcia, einu se gândesc decât la buzunarele lor”.

Sunt doar câteva opinii ce exprimăstarea de nemulţumire aproape generală a pen-sionarilor şi, tocmai de aceea, vom încerca, într-un număr viitor, să iniţiem o „masă rotundă” pemarginea acestui subiect, mult mai complexdecât pare la prima vedere. În acest sens îirugăm pe toţi, inclusiv pe specialiştii în dome-niu, să-şi exprime punctele de vedere şi să letrimită, în scris, pe adresa redacţiei (dacă esteposibil cu date şi exemple concrete)

Cristina Colţ

Continuăm să vă prezentăm o partedin problemele cetăţenilor oraşului Mizil, evi-denţiate în cursul vizitelor pe care le fac ladomiciliu, prin rotaţie, cei 35 de salariaţi aiPrimăriei, nominalizaţi să desfăşoare aceastăactivitate de dl. primar Emil Proşcan. Pentrumaterialul din acest număr am stat de vorbă cud-na Bonciog Mirela, Şef Serviciu PublicComunitar de Evidenţa Persoanelor:

– În urma dispoziţiei de primar vi s-arepartizat o zonă a oraşului, în vederea vizitelorperiodice la domiciliul cetăţenilor, cum puteţidefini această activitate?

– Desfăşor această activitate într-unperimetru ce include str. Şoseaua Vadu-Săpat şiMihai Bravu (de la intersecţia cu B-dul Unirii,inclusiv bl 112 până la str. Erou Radu Nicolae).În primul rând cred că este cea mai bună mo-dalitate de comunicare cu cetăţenii. Un real şifolositor contact cu oamenii prin care autori-tatea locală reuşeşte să cunoască şi să intervenăacolo unde se impune acest lucru. În al doilearând, oamenii se bucură că le este acordatăatenţia meritată ca cetăţeani ai oraşului!

– Care sunt problemele deosebite, pecare le-au adus cel mai des în discuţie cetăţeniicu care aţi stat de vorbă?

– Majoritatea problemelor au un sub-strat comun, mijloacele materiale insuficiente,fie datorită lipsei locurilor de muncă, fie dincauza veniturilor modeste pe care le au, în mod

special pensionarii. Din păcate sunt problemece depăşesc posibilităţile instituţiei noastre,ajutoarele de urgenţă şi cele sociale fiind soluţiide moment, care nu pot îmbunătăţii prea multlucrurile.

Am să dau exemplul familiei C., dinŞoseaua Vadul Săpat: Bătrâna doamnă Mar-gareta, are în grijă şi soţul şi băiatul paralizat şitrebuie să se descurce doar cu o pensia de han-dicap. Din ce să cumpere cele necesare traiuluizilnic, medicamentele etc. Din nefericire con-stat că ne izolăm tot mai mult unii de alţii, căne trăim fiecare necazurile şi că nimeni nu maiare „timp” pentru compasiune, solidaritate sauîntrajutorare.

Totuşi, doamna în cauză nu se lasă în-vinsă de viaţă. După ce mi-a spus: „Lăsaţi, tim-pul le vindecă pe toate şi încă mai avem timp!”,mi-am dat seama că ceea ce-i motivează peaceşti oameni să meargă mai departe este spe-ranţa zilei de mâine!

– Concret, ce faceţi în astfel de ca-zuri? Cum sunt ajutaţi aceşti oameni?

– Facem tot ce putem... Prin interme-diul serviciului de asistenţă socială din cadrulPrimăriei Mizil, încercăm să le acordăm aju-toare de urgenţă, în funcţie de fondurile exis-tente, sau să-i sprijinim cu mici facilităţi. Dar,aşa cum mai spuneam, asta nu rezolvă decâtproblemele de moment.

Cristina COLŢ

Primăria în vizită la dumneavoastră

Pensionarii, între frustrare şi neputinţăPensionarii, între frustrare şi neputinţă

Metafizica la români

Capra vecinuluiMajoritatea celor ce se prezintă în ca-

drul programului de audienţe la primarul oraşu-lui, dl. Emil Proşcan, solicită ajutoare sociale,materiale de construcţii etc... Când vine vorbadespre locuri de muncă, chiar şi tinerii se es-chivează sub diferite pretexte ( „Nu am nici opregătire” ; „Aştept să plec la lucru în Italia!”)

Viorel M. a intrea în biroul domnuluiprimar timid şi a început să-şi spună doleanţa:„Vă rog foarte mult să mă ajutaţi să-mi găsescun loc de muncă; fac orice - pot să fiu şofer,tractorist sau să dau la lopată...”

Am aflat că tânărul de 33 de ani eratehnician veterinari. „Am lucrat pe această fun-cţie la Gura Vadului, dar... numărul de animalea scăzut dramatic în ultimii ani, oamenii prefe-rând să cumpere carnea sau laptele de pe piaţă,pentru că - paradoxal - îi costă mai mult dacăobţin aceste produse în propriile lor gospo-dării”...

Aşadar, zootehnia românească nu maie rentabilă. Mai bine importăm produsele şiexportăm specialiştii... Sau îi obligăm să se re-califice. Iar atunci când preconizata criză ali-mentară mondială va izbucni o să ne uităm, cujind, la capra vecinului, care nu va mai avealapte pentru export...

LM

Nr. 77 / Ianuarie 2011 Pagina 8

SĂ NE CUNOAŞTEM CONSILIERII(Doamna Angelica Matei – membru alConsiliului Local Mizil)

Reporter: Stimată doamnă Angelica Matei aşvrea să începem discuţia noastră prin a povesticititorilor câteva puncte de reper din CV-uldumneavoastră.Angelica Matei: Sunt născută în oraşul Plo-ieşti, dar am copilărit şi am locuit până la 18ani, în comuna prahoveană Brazi. Sunt licenţia-tă a Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şiSport din Bucureşti. Din septembrie 1989, decând am fost repartizată la la „Liceul Agroin-dustrial” din Mizil, actualmente Grupul Şcolar„Tase Dumitrescu”, lucrez ca profesoară deeducaţie fizică şi sport. Anul 1989 este cel încare am devenit cetăţean al acestui oraş. Suntcăsătorită de 25 de ani şi am două fiice –Alexandra (24 de ani) şi Rebeca (20 de ani). R.: De ce dascăl şi nu altă profesie şi dacă nuar fi fost să fiţi cadru didactic ce altceva aţi fidorit să deveniţi?A.M.: Practic meseria de dascăl m-a ales pemine, nu eu pe ea. Am făcut sport de perfor-manţă de mică şi lucrurile au decurs de la sine.Era ceea ce îmi plăcea cel mai mult şi ceea cefăceam cu pasiune. În acest context am urmatcursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. Este adevărat că la 22 de ani, când am devenitprofesor de educaţie fizică la liceu, în Mizil,eram doar un profesor. Cu timpul, alături de co-legii mei cu experienţă am „furat” şi meseria de„dascăl”. Din punctul meu de vedere sunt douănoţiuni cumva diferite; mulţi sunt profesori darpuţini au rămas dascăli. De ce dascăl, v-amspus. Ce altceva mi-ar fi plăcut să devin? Me-dic chirurg.R.: Ne-ar interesa punctul dvs. de vedere refe-ritor la schimbările survenite în Legea Edu-caţiei.A.M.: Legea Educaţiei este extrem de com-plexă şi controversată. Nu au apărut normelemetodologice de aplicare a acesteia şi de aceeasunt multe aspecte ambigue şi confuze. Există,dacă se va întâmpla aşa, o corectă repoziţionarea sportului şi prin urmare, va fi o rază de luminăpentru sănătatea copiilor noştri. Autenticitateaschimbărilor va fi demonstrată în timp. Esteregretabil modul în care a fost aprobată şi incer-titudinea existenţei acestei legi după o eventu-ală schimbare a puterii politice. R.: V-aş ruga să comentaţi decizia dvs. de aintra în politică şi de asemenea poziţia pe careo aveţi acum în cadrul Consiliului Local Mizil.A.M.: Am intrat în politică din convingere şidin dorinţa de a ajuta la realizarea lucrurilor pecare oamenii şi le doresc şi le aşteaptă, cu răb-dare şi suferinţă, de atâta vreme. Intrarea înpolitică este o simbioză între aspiraţii şi reali-zări, între dorinţa de „a face” şi satisfacţia „lu-crului împlinit”. Sunt secretar al Comisiei deUrbanism din cadrul Consiliului Local Mizil şiîncerc prin luările de cuvânt şi deciziile pe carele iau sau pe care le votez să am o atitudineechidistantă, fără conotaţii politice, păstrândobiectivitate în privinţa interesului public.R.: Sunteţi profesor, v-aţi implicat în viaţa po-litică... ce pasiuni aveţi?A.M.: Pasiunile mele sunt puţine dar profundeşi definitive: sportul minţii, sportul trupului, că-lătoriile, lectura.R: Care este cea mai mare realizare a dvs.?A.M.: Ceea ce m-a împlinit ca om au fost, suntşi vor dăinui – familia şi cei doi copii ex-cepţionali. R: Vă mulţumesc!

Interviu realizat de Gabriela NEGOIŢĂ

Ghid LegislativGhid LegislativEliberarea actului de identitate la

împlinirea vârstei de 14 aniDocumente necesare: k cererea pentru elibe-rarea actului de identitate, semnată atât de mi-nor, cât şi de părinte/reprezentant legal; k cer-tificatul de naştere, original şi copie; k actul deidentitate al unuia dintre părinţi sau al reprezen-tantului legal; k documentul cu care părintele/reprezentantul legal face dovada adresei de do-miciliu, original şi copie; k certificatul de căsă-torie al părinţilor sau, după caz, hotărârea jude-cătorească, definitivă şi irevocabilă, în cazul încare părinţii sunt divorţaţi, original şi copie; kchitanţa reprezentând contravaloarea cărţii deidentitate; k timbru fiscal de 4 lei.

La împlinirea vârstei de 14 ani, mino-rul se prezintă la ghişeul serviciului public co-munitar de evidenţă a persoanelor, însoţit deunul dintre părinţi sau, după caz, de reprezen-tantul său legal, de persoana desemnată din ca-

drul centrului specializat aflat sub autoritateaserviciului public de asistenţă socială sau depersoana căreia i-a fost încredinţat în plasa-ment.

Eliberarea primului act de identitatedupă împlinirea vârstei de 18 ani

Documente necesare: k cerere pentru elibera-re a actului de identitate; k certificatul de naş-tere, original şi copie; k documentul cu care seface dovada adresei de domiciliu, original şi co-pie; k declaraţia unuia dintre părinţi ori a uneiterţe persoane, din care să rezulte faptul că i-dentitatea declarată în cererea de eliberare a ac-tului de identitate, coroborată cu imaginea pre-luată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţinesolicitantului; k fişa cu impresiunile decadacti-lare ale solicitantului realizată de unitatea depoliţie de la locul de domiciliu sau reşedinţă alsolicitantului; k chitanţa reprezentând contra-valoarea cărţii de identitate; k timbru fiscal de4 lei.

Jr. Mirela BONCIOG

NOILE AMENZI AUTO

Iată cât o să plătim pentru...b Folosirea telefonului mobil - 2 puncte penalizare şiamendă de la 134 - 201 lei (amenda veche 120-180 lei)b Lipsa centurii de siguranţă - 2 puncte şi amendăîntre 134 şi 201 lei (amenda veche 120-180 lei).b Oprirea în loc nepermis - 2 puncte şi amendă între134 şi 201 lei (amenda veche 120-180 lei).b Staţonarea în loc nepermis - 3 puncte şi amendăîntre 268 şi 335 lei (amenda veche 240-300 lei).b Depăşirea vitezei legale cu 10-20 km/h - 2 puncte şiamendă 134 - 201 lei (amenda veche 120-180 lei)b Depăşirea vitezei legale cu 20-30 km/h - 3 puncte şiamendă 268 - 335 lei (amenda veche 240-300 lei)b Depăşirea vitezei legale cu 30-40 km/h - 4 puncte şiamendă 402 - 536 lei (amenda veche 360-480 lei)b Depaşirea vitezei legale cu 40-50 km/h - 6 puncte şiamendă 603 - 1.340 lei (amenda veche 540-1.200 lei)b Depăşirea vitezei legale cu peste 50 km/h - permisreţinut şi amendă între 603 şi 1.340 lei (amenda veche540-1.200 lei)b Trecerea pe culoarea roşie a semaforului - permisreţinut şi amendă între 268 şi 335 lei (amenda veche240-300 lei)b Neacordarea de prioritate pietonilor - permis reţinutşi amendă 268 - 335 lei (amenda veche 240-300 lei)b Neacordarea de prioritate autovehiculelor - permisreţinut şi amendă între 268 şi 335 lei (amenda veche240-300 lei)b Circulaţia pe contrasens - permis reţinut şi amendăîntre 402 şi 536 lei (amenda veche 360-480 lei)b Conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice - per-mis reţinut şi amendă între 603 şi 1.340 lei (amendaveche 540-1.200 lei)b Lipsa lanţurilor la autovehiculele de peste 3.5 tone -amendă 603 - 1.340 lei (amenda veche 540-1.200 lei)b Folosirea luminilor de ceaţă atunci când nu este ne-cesar - 3 puncte de penalizare şi amendă între 268 şi335 lei (amenda veche 240-300 lei)b Folosirea incorectă a luminilor de drum faţă de ceicare circulă din faţă - 2 puncte de penalizare şi amendăîntre 134 şi 201 lei (amenda veche 120-180 lei)b Defecţiuni la sistemul de iluminare - amendă între402 şi 536 lei (amenda veche 360-480 lei)b Numerele de înmatriculare murdare - amendă între134 şi 201 lei (amenda veche 120-180 lei)b Roţile murdare de noroi - amendă între 603 şi 1.340lei (amenda veche 540-1.200 lei)

(Urmare din pag. 12)

LEGENDA...

cucoanei, spunându-i păsul vechi... Ea l-a privit cu înţelegere şi căldură,l-a ospătat cu Coca-Cola şi gumă demestecat şi i-a mai dat o bască nou-nouţă. Şi tot aşa, timp de câtevaierni la rând, în care i-au mai fostam-putate câteva degete.

Până într-o iarnă, când zăpe-zile şi gerurile au fost mai amarniceca niciodată. Prins cu treburile, pi-cioarele i-au degerat şi doctorul atrebuit să i le amputeze, spre a-i sa-lva viaţa.

Purtat pe braţe de vecini,omul a bătut iar la poarta cucoaneiUniune care, iute, şi-a dat seama ceîi trebuie omului, făcându-i cadouun cărucior de invalid, nou şi strălu-citor, având douăzeci şi una de vi-teze şi telecomandă. Omul a mulţu-mit şi întorcându-se în satul său cumaşinăria cea arătoasă a stârnit mariinvidii.

De aici i s-a tras un necaz: în-tr-o noapte a fost călcat de hoţi.Aceştia nu găsiseră mare lucru, darluaseră saci întregi de băşti. Oamenicu frică de Dumnezeu, îi lăsaseră,totuşi, căruciorul. Ţăranul s-a po-menit astfel, în prag de iarnă, fărănici o bască. Aşezat comod în căru-ciorul său silenţios, a pornit iar calede nouă mări şi nouă ţări, înfăţişân-du-se cucoanei Uniuni, căreia i-aspus: „Marită cucoană, m-au călcathoţii şi acum, la căderea zăpezii,sunt cu capul descoperit.

Doamna l-a privit gânditoareşi i-a spus: „Bade dragă, eu te înţe-leg. Dar, tot ce-ţi pot dărui acum es-te o pereche de încălţări.

Însă, aşa cum te văd, cred cănu poţi munci. Nu-mi vinzi mie pă-mântul dumitale? Cu banii primiţiai putea să-ţi cumperi cea mai bunăbască".

Această legendă, ca oriceoperă de folclor, are autor necunos-cut. Dar personajele, din păcate,sunt cunoscute foarte bine.

Pagina 9 Nr. 77 / Ianuarie 2011

Cunoaştem faptul că fiii trăiesc dinmoştenirea părinţilor, la care adaugă apoi ago-niseli din munca lor proprie. Aceasta e legea şiîn latura religioasă. În cele duhovniceşti noisuntem beneficiarii unor comori dobândite de laînaintaşi: Biblia, Tradiţia, Vieţile Sfinţilor. Înevlavia ortodoxă, calendarul bisericesc păs-trează memoria tuturor acelora care au luptatcu eroism pentru adevăr şi iubire de Dumnezeuşi de oameni.

La 30 Ianuarie, Sfânta noastră Biseri-că cinsteşte pe cei trei mari dascăli şi ierarhi ailumii: Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorulde Dumnezeu şi Ioan Gură de Aur. Fiecaresfânt ierarh are şi o zi separată de pomenire: Sf.Vasile la 1 Ianuarie, Sf. Grigorie la 25 Ianuarieşi Sf. Ioan Gură de Aur la 13 Noiembrie. Cum seexplică atunci cinstirea lor într-o zi comună?

Pentru răspuns apelăm la Proloage ocarte care cuprinde vieţile şi anumite învăţăturiale sfinţilor ortodocşi: în vremea împăratuluiAlexie Comnen s-a iscat o dispută în legătură cucinstirea Sfinţilor Trei Ierarhi, creştinii îm-părţindu-se în trei tabere: vasilienii, grigorieniişi ioanienii, după importanţa pe care o acordausfinţilor respectivi. Prin voinţa lui Dumnezeu,într-o noapte, sfinţii ierarhi s-au arătat episco-pului Ioan al Evhaitelor, bărbat înţelept şi cu-cernic, spunându-i cuvintele: „Noi la Dum-nezeu una suntem şi nicio împotrivire şi niciovrajbă nu este între noi… Împreunează-neîntr-o singură zi şi ne prăznuieşte cu bună şti-inţă”. În urma acestei descoperiri a fost institu-ită la 30 Ianuarie sărbătoarea Sfinţilor TreiIerarhi, zi în care sunt cinstiţi printr-o singurăslujbă alcătuită de acelaşi episcop Ioan alEvhaitelor.

Sfântul Vasilecel Mare a fost arhiepis-cop în Cezareea Capa-dociei, având ca mamăpe evlavioasa Emilia.Din tinereţe s-a dedicatvieţii monahale şi a scriscel dintâi cod cu regulipentru călugări şi traiuldin mănăstiri. Liturghiacare îi poartă numele seslujeşte de mai multe ori

pe an iar rugăciunile cuprinse în acest monu-ment liturgic mişcă până la lacrimi pe cei ce lerostesc sau le ascultă. Virtutea cea mai vrednicăde laudă a marelui Vasile a fost iubirea de oa-

meni, grija lui faţă de cei săraci, bolnavi şipărăsiţi. Iată ce spune Sf. Vasile despre dragoste:„ce vom folosi fiilor, măcar de am dobândi toatălumea, iar mântuitoarea dragoste nu o vomavea? Şi ce ar folosi de ar avea cineva o masămare, iar bucatele nu ar avea sare?Oare ar putecineva să mănânce de la masa aceea?Nu numaică ar găti toate acele bunătăţi în zadar, dar se vasimţi şi ruşinat faţă de cei chemaţi… Dragosteaeste sarea tuturor bunătăţilor!” (Cuvânt despremoarte, din Proloage).

S f â n t u lGrigorie de Naziansa strălucit prin pro-funzimea gândirii saleteologice. Merită nu-mele de „Capul carecugetă”, ostenindu-sesă pătrundă cu minteataina Sfânta Treimi şidogmele creştinătăţiişi să le apere cu pu-tere în faţa ereticilorşi a filosofilor păgâni.Pentru acest fapt i se zice „Cuvântător de Dum-nezeu”. Din scrierile sale se cunosc, în general,Cuvântările Teologice dar se ştie mai puţin fap-tul că el a fost şi un teolog-poet. Reproducemaici câteva versuri, în traducerea regretatuluiprofesor Ene Branişte: „Mai bine înalţă-te spreDumnezeu decât să vorbeşti despre El/ Maibună este fapta fără vorbă, decât vorba fărăfaptă/ Căci nimeni nu s-a înălţat vreodată decâtprin viaţa sa/ Şi mulţi au izbutit şi fără vorbacea frumos grăitoare/ Căci harul nu este al celorce vorbesc bine, ci al celor ce vieţuiesc frumos!/Iar darul cel mai de preţ pentru Dumnezeu estepurtarea…”

SfântulIoan Gură de Aur apăstorit Biserica Orto-doxă din Antiohia şiConstantinopol. A scrisşi a rostit cele mai fru-moase cuvântări din is-toria Bisericii creştine.Ne-a lăsat o capodop-eră liturgică: Dumne-zeiasca Liturghie careîi poartă numele şi de a

cărei dulceaţă se vor împărtăşi credincioşii or-todocşi cât va străluci soarele pe cer. Combatecu eroism luxul şi trufia celor mari, imoralitateade la curtea împărătească, fapt pentru care a fostdepus din scaunul patriarhal şi izgonit în ţarăstrăină unde a şi adormit în Domnul în anul 407,exclamând pe patul de moarte: „Slăvit fieDumnezeu întru toate!”.

Redăm un fragment din Tratatul desprepreoţie al Ioan Gură de Aur, cu referire la subli-mitatea Sf. Liturghii şi la înălţimea duhovni-cească a slujirii preoţeşti: „Am auzit odată pecineva că mi-a spus, el însuşi fiind învrednicit săvadă şi să audă – că dacă cei care pleacă de pelumea aceasta s-au împărtăşit cu Sf. Taine cuconştiinţa curată, când îşi dau sufletul sunt în-soţiţi de aici de îngeri, din pricina Sf. îm-părtăşanii pe care au luat-o…”.

În vremea noastră se află saloane spe-ciale numite „galeriile străbunilor”, pe ai cărorpereţi sunt atârnate portretele strămoşilor, pă-rinţilor familiilor lor, tot aşa şi în curţile cereştise află lăcaşuri în care stau adunate sufletele ale-şilor lui Dumnezeu, sfinţii, care sunt ca niştestrăbuni ai noştri prea cinstiţi. Sf. Trei Ierarhi austrălucit prin dragostea lor pentru Hristos, prin

cultura şi prin virtuţile lor, reuşind să realizezeîn ei o sinteză vie între credinţă, teologie şi fap-tă. Prin predica lor, dar mai ales prin activitatealor practică, ei au aşezat teologia în slujba vieţii,iar preoţia în slujba oamenilor. Pentru noi, cei deastăzi, Sf. Trei Ierarhi trebuie să rămână modelede întruchipat şi pilde vii de urmat în lucrareamântuirii şi în slujirea semenilor noştri.

Fericiţi că avem de la Dumnezeu astfelde Sfinţi străbuni, noi creştinii, trebuie să nemândrim cu Sfinţii noştri, prezenţi în memoriaBisericii şi reprezentaţi în icoane, preamărindu-le faptele, urmându-le exemplul şi rugându-nelor pentru sfântă mijlocire în faţa tronului PreaSfintei Treimi.

Diac. Ardeleanu ŞtefanParohia Fefelei - Mizil

TREI MARI LUCEFERI AI ORTODOXIEI

Pământul în care ne naştem

Încă un mare om decultură al României a ple-cat în eternitate şi aproapenu am băgat de seamă.

Marin Constantin,corifeul muzicii corale ro-mâneşti, s-a născut la 27februarie 1925 în satul Ur-leta (comuna Băneşti, jud.Prahova).

În timp ce urma cursurile Şcolii Norma-le din Buzău a fost remarcat de profesorul IonVicol care l-a îndrumat către Conservator.

A absolvit Facultatea de Pedagogie Mu-zicală şi Dirijat Coral a Universităţii Bucureştiîn anul 1949, urmând, concomitent şi Facul-tatea de Filozofie (1945 – 1949), unde i-a avutprofesori pe Dimitrie Gusti, Mihai Ralea sauTudor Vianu. (În perioada cursurilor, pentru ase putea întreţine, a fost învăţător la FundaţiaCulturală „Regele Mihai I”).

În 1963 a înfiinţat Corul Naţional deCameră „Madrigal”, care a dus faima Româ-niei în întreaga lume, Madrigalul fiinddeclarat, în 1992, la Paris: „bun al patrimoni-ului universal UNESCO”.

La 2 ianuarie a.c., atunci când flacăraMadrigalului şi-a pâlpâit, pentru ultima oară,lumina lină în ochii noştri orbi, ar fi fost binesă ne reamintit cuvintele fiului lui Marin Con-stantin, Ion - la rându-i dirijor celebru în lume(şi necunoscut în România): „Toţi avem oobligaţie faţă de pământul în care ne-amnăscut, dar şi pământul în care ne naştemare anumite obligaţii faţă de noi”

Lucian MĂNĂILESCU

DUMNEZEUSĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE

D Dragu Constantin (1928);D Cătuneanu Carmen (1957);D Iacob Nicolae (1933);D Drăgan Ecaterina (1942);D Mihalache Vasile (1924);D Ciobanu Stela-Constanţa (1927);D Aprodu Ioana (1927);D Dragu Paul (1929);D Dragomirescu Constanţa (1958);D Ştefănescu Elena (1926);D Bustea Luca (1934);D Hurduc Maria (1933).

Nr. 77 / Ianuarie 2011 Pagina 10

Având în vedere greută-ţile majore induse de crizaeconomică în oraşul Mizil, înspecial la firmele ce asigurauun număr semnificativ de lo-curi de muncă, am încercat săaflăm care este situaţia fosteifilaturi de bumbac (devenităîntre timp firmă de confecţii)din oraşul nostru, despre caretoată lumea a aflat că „a datfaliment”.

Firma de confecţii SE-RENA, deţinută de patroniturci, având în jur de 150 deangajaţi, a intrat în insolvenţă(incapacitate de plată) şi a tre-buit să disponibilizeze toţi sa-lariaţii. De asemenea a trebuitsă vândă mijloacele de produc-ţie (maşini de cusut, prese, li-nii de călcat, etc.) astfel încât,cu banii obţinuţi din lichidare,să poată fi plătite o parte dindatorii, în primul rând salariilerestante ale angajaţilor, impo-zitele datorate statului, credi-tele bancare, furnizorii, etc.

Clădirea este deţinută deBRITANIC WORLD, care seocupă acum doar cu închirie-rea spaţiului, în scopuri de pro-ducţie, astfel încât o parte dinclădire a fost închiriată de doifoşti angajaţi ai firmei„Serena”, cetăţenii turci Ofta-bak Faler şi Kurt Murettin.

Aceştia au înfiinţat fir-ma de confecţii ERYN MO-DA MAX şi, cunoscând binemodul de funcţionare al uneifabrici de confecţii, au începuto dezvoltare bazată în princi-pal pe cerinţele pieţei şi cu res-pectarea regulilor economicedictate de criza economică.

Păstrând o corelare per-manentă între numărul de per-sonal şi comenzile ferme ex-terne existente, la început aufost angajaţi doar 50 de salari-aţi, ajungându-se, în prezent,la peste 200 de salariaţi, re-dresarea economică dând spe-ranţa unor proiecte de viitorfezabile.

Principalele obiectiveale firmei „Eryn Moda Max”rezultă din discuţia pe care ampurtast-o cu dl. Oftabak Faler,directorul acesteia, discuţie pecare o prezentăm în continu-are:

– Cum a apărut ErynModa Max?

– Eryn Moda Max aapărut în urma falimentăriifostei firme Serena. În august2009 muncitorii de la Serenaerau deja disponibilizaţi. Spa-ţiul este închiriat de la Bri-tanic World care este proprie-tar pe toată suprafaţa clădirii.Împreună cu partenerul meuKurt Murettin, ca foşti angajaţila Serena şi cunoscând binemodul de funcţionare al fabri-cii, am început cu 50 de anga-jaţi.

– Comercializaţi pro-duse şi pe piaţa internă saudoar la export?

– Nu lucrăm pentru pia-ţa internă. Doar export. Pentruînceput am produs pentru pie-ţele spaniole şi italiene, darcăutăm în continuare şi alţiclienţi. De lipsa comenzilor nune putem plânge, chiar nu leputem face faţă deocamdată,forţa de muncă fiind mică.Sperăm ca pe viitor să ne ex-tindem pentru a mări produc-ţia.

– Câţi angajaţi aveţiacum? Şi câţi dintre ei provinde la vechea firmă?

– Am ajuns la 220 deangajaţi; nu pot estima cifraexactă a celor ce au lucrat şi învechea firmă, dar vă pot spunecă nu toţi au acceptat să se în-toarcă, chiar dacă i-am solici-tat. Motivele sunt, desigur, denatură personală.

– De câţi angajaţi aţimai avea nevoie?

– Cel puţin 50 de oa-meni, (maşiniste – lucrătoarela maşini de cusut, confecţio-nere, etc.) la care s-ar adăugaîncă cel puţin 20 de necalifi-

caţi care să se califice ulterior. – Ce salarii oferiţi?– Salariul de încadrare

este de 817 lei. În funcţie decapacitatea de muncă, salariuldiferă, la care se pot acordă şimăriri salariale şi prime, înfuncţie de evoluţia la locul demuncă. De reţinut este că res-ponsabilitatea trebuie să existede la femeia de service până laşeful de linie.

Ce spun muncitorii denoua firmă?

Didin Stemata (38 deani): „Eu lucrez ca maşinistă,am lucrat şi înainte la fostelefirme, nu de la început dar cu-nosc mai bine modul de lucruaici. Am rămas pentru că în zi-ua de azi este necesar să ocupiun loc de muncă, orinde ar fiel. Nu ne permitem moftul de arefuza ceva. Am un salariu demodest, volumul de muncă es-te mare, dar trebuie să ne adap-tăm. Se mai lucrează şi sâm-bete, ore suplimentare care seplătesc. Este greu peste tot, darmergem înainte. Sperăm lamai bine!

Vasile Lilica (49 de ani):„Lucrez în domeniu din 2002,am fost angajată şi la fostelefirme. Mulţumit, nemulţumit,nu ai unde să te duci în altăparte. În croitorie peste tot estela fel. Salariul este în funcţiede raionul unde lucrez, pe cre-aţie-modele salariul este cevamai mare. Nu suficient pentrutraiul scump care este acum,dar, cel puţin, există un loc demuncă”.

Cu siguranţă mai sunt şialţi angajaţi de aceeaşi părere,dar care nu au dorit să stea devorbă cu noi. În principiu pu-tem vorbi sigur de un nou în-ceput în confecţii, la Mizil,ceea ce este, până la urmă unlucru bun pentru mulţi dincetăţenii oraşului!

Cristina Colţ

j Vând teren intravilan - 476m2, în Mizil, situat pe str. Victo-riei, nr. 15, în spatele fosteiBănci Agricole. Preţ 22 900 eu-ro - negociabil. Informaţii la te-lefonul: 0767 179 213

j Vând casă (în comuna Vadu-Săpat) - 3 ca-mere + hol+ bucătărie, beci spaţios, magazii,lemne, coteţe, apă potabilă trasă în curte. Cabonus vă oferim un pogon de pădure salcâm şiun pogon de păşune (Valea lui Moş). Informaţiisuplimentare la telefonul: 0766 328 979.

j Vând 2 geamantane mari, 2 mici pe rotile; 3butoaie de 100 l de metal, 5 taburete mici (tipRelaxa); 2 telefoane fix – (tip vechi cu tasta-tură); geamuri - tâmplărie lemn, 3 bucăţi, toatela preţ negociabil. Informaţii suplimentare latelefonul: 0244 251 381.

j Vând apartament în zona centrală, etaj II, cu3 camere decomandat, 2 balcoane, 2 băi, garajşi beci. Relaţii la telefonul 0720 258 029.

j Vând butelie şi două arzătoare de gaze.Informaţii suplimentare la: 0244 251 578.

j Vând apartament cu 2 camere, situat la par-ter, str. M.Bravu, nr. 191. Relaţii la numerelede telefon: 0724 551 079 sau 0762 625 442.

j Vând 1 pogon - viţă de vie - situat în comu-na Tohani; vând 1 hectar de pământ la şosea înzona Relaxa. Relaţii suplimentare la telefonul:0764 396 964.

j Vând casă cu trei camere, bucătărie, maga-zie în suprafaţă totală de 280 metri pătraţi, po-sibilitate de racordare la gaze. Relaţii supli-mentare la telefonul: 0733 352 581.

j Vând cort de şase persoane, nou – preţ: 450lei. Informaţii la telefonul: 0734 546 308.

j Vând furtun de aragaz + butelie şi o maşinăde cusut rusească, la preţ convenabil. Relaţii latelefonul: 0244 252 215.

j Vând apartament în zona M.F.A., relaţiisuplimentare la telefonul: 0724 041 821.

j Vând casă, teren (apă, canalizare), situată pestrada Spiru Haret, nr. 5. – preţ negociabil.Relaţii la telefonul 0244 250 695 sau 0744 210203.

j Vând în zona Teilor, apartament cu douăcamere, etajul 4, preţ avantajos. Relaţii la tele-fonul 0745 858 176.

Mica publicitateMica publicitateEryn Moda Max – De la faliment la succes

Privind reclamaţiile dumneavoastrăsau nemulţumirile legate de instituţii sauaspecte din oraşul nostru, hebdomadarulPoştalionul, vă va răspunde în mod direct, latoate punctele de vedere pe care dumnea-voastră, cetăţeni, le expuneţi.

Răspundem, deocamdată, unui ano-nim, dar avertizăm că, pe viitor, astfel descrisori nesemnate nu vor mai fi luate înconsideraţie. Problemele ridicate de cititorulnostru sunt: îndepărtarea zăpezii de pe căilepublice de acces; gheaţa formată pe timp deiarnă în zona blocurilor pe N. Bălcescu;materialele de construcţii ale diferitor firmesau magazine, depozitate necorespunzător(pe trotuare), îngreunând astfel circulaţiapietonilor.

Despre toate acestea am stat devorbă cu dl Petrescu Dumitru, şef la PoliţiaComunitară Mizil. Cristina Colţ

„Cu siguranţă cetăţenii oraşului aufoarte multe să ne spună, sau să reclame!Privind Regulamentul de ordine publicăpentru protecţia mediului şi a propri-etăţii publice şi private, vreau să le re-amintesc cititorilor dumneavoastră urmă-toarele prevederi

La art. 1, (lit. a) - Fiecare cetăţeanare obligativitatea ca în incinta şi în preajmaproprietăţii sale să asigure curăţenia, săîntreţină şanturile şi trotuarele;

lit. b - persoanele fizice şi juridiceau obligaţia de a menţine curăţenia pe trotu-are, pe porţiunera din dreptul gospodăriei şia locurilor de parcare pe care le folosesc;

lit. g. - pe timpul iernii, persoanelefizice şi juridice, le revin obligaţia de a înde-părta zăpada şi gheaţa de pe trotuarele dindreptul imobilelor în care locuiesc sau îşidesfăşoară activitatea.

Menţionez că, de fiecare dată cânda nins şi zăpada s-a depus considerabil petrotuare, au fost avertizaţi atât agenţii eco-nomici cât şi cetăţenii oraşului, în special înzonele cu trafic intens, în vederea curăţiriiacestora.

Cu privire la maşinile parcatenecorespunzător, poliţia locală îşi desfăşoarăacţiuni permanente şi punctuale, iar proprie-tarii maşinilor parcate astfel sunt sancţionaţiconform normativelor în vigoare.

În ceea ce privesc materialele deconstrucţii depozitate pe trotuare de către di-ferite firme sau magazine, numărul acestoras-a redus semnificativ şi se acţionează încontinuare pentru stoparea fenomenului.”

RĂ

SP

UN

DE

MC

IT

IT

OR

IL

OR

Pagina 11 Nr. 77 / Ianuarie 2011

BERBEC 21 Martie - 19 Aprilie

Carieră: Un început de an cu cevaprobleme, pe care le veţi putea de-păşi, dacă apelaţi la sprijinul cole-gilor. Chiar dacă orgoliul nu vă lasăsă acceptaţi prea des această opor-tunitate, lucrul în echipă este, frec-vent, o garanţie pentru reuşită.Bani: Cheltuielile sfârşitului de anîşi spun cuvântul, mai ales că aveţide achitat felurite taxe şi impozite.Cu puţină cumpătare vă veţi echili-bra însă, destul de repede, bugetul.Dragoste: O întâlnire neaşteptată,cu o persoană din trecut, vă va stâr-ni amintiri plăcute. Nu este bine sădepăşiţi acest „prag”...Sfatul lunii: Nu uitaţi ce spunea unpersonaj al lui Caragiale: „Aveţipuţintică răbdare!”

TAUR20 Aprilie – 20 Mai

Carieră: O lună obişnuită, cu ine-vitabila perioadă de adaptare, dedupă sărbători. Bani: Ezitaţi în legătură cu o inves-tiţie pe care, până nu cu mult timpîn urmă, o credeaţi rentabilă. Aveţidreptate să nu vă grăbiţi, pentru căurmează o perioadă destul de difici-lă.Dragoste: Încercaţi să vă petreceţimai mult timp cu prietenii şi - maiales - cu partenerul, pentru a văputea menţine „tonusul” psihic Sfatul lunii: Decât să rişti nebu-neşte e mai înţelept să aştepţi mo-mentul favorabil!

GEMENI21 Mai – 21 Iunie

Carieră: Va trebui să vă pregătiţi săfaceţi faţă unor momente de cum-pănă, legate de o posibilă reorien-tare profesională. Nu luaţi lucrurileîn tragic, pentru că soluţia salvatoa-re s-ar putea să vină tot de la actu-ala dumneavoastră activitate.Bani: Nu e nici bine nici rău. S-arputea să fiţi obligat să cheltuiţi maimult decât v-aţi planifica, dar nuveţi intra - cum se spune - în „inca-pacitate de plată” Dragoste: E bine să evitaţi con-flictele de natură sentimentală şi sănu vă aventuraţi în relaţii noi, pen-tru că „Zeul Amor„ este supărat pedumneavoastră şi, se pare, nu fărămotiv.Sfatul lunii: Uneori, este deosebitde important să te opreşti şi să pri-

veşti în urmă!

Rac22 Iunie – 22 Iulie

Carieră: Veţi avea o neaşteptată o-portunitate de afirmare. Nu o rataţişi, mai ales, nu luaţi asta drept un„premiu”. Veţi avea nevoie de mul-tă muncă pentru a reuşi.Bani: E posibil să beneficiaţi de uncâştig suplimentar, dar şi fără aces-ta veţi face faţă cheltuielilor.Dragoste: Echilibrul şi liniştea in-terioară caracterizează viaţa senti-mentală a nativilor zodiei. Sfatul lunii: Consideră că ceea ceţi se pare azi greu, s-ar putea să fiemâine mult mai greu!

Leu23 Iulie – 22 August

Carieră: Atunci când nu stau subsemnul lucidităţii, protestele pot fa-ce mai mult rău decât bine. E cazulsă analizaţi, calm, ce oferiţi şi ce vise oferă.Bani: Economiile pe care le-aţi fă-cut îşi vor dovedi utilitatea. Dar, dinpăcate, din punct de vedere finan-ciar, situaţia dumneavoastră nu seva îmbunătăţi foarte mult.Dragoste: Este un moment favora-bil pentru a lua lucrurile „de la ca-păt”, fie printr-o nouă relaţie, fieprin reevaluarea şi îmbunătăţireacelei vechi.Sfatul lunii: Luciditatea deschidemult mai multe porţi decât nerăb-darea!

Fecioară23 August – 22 Septembrie

Carieră: Vă simţiţi încă stresaţi debrambureala sărbătorilor şi vă „ur-niţi” destul de greu în activităţilenoului an. Nu e cazul să vă alar-maţi: în curând veţi intra în ritm şitoată lumea vă va aprecia activita-tea. Bani: Probleme şi iar probleme.Tot felul de cheltuieli neprevăzuteşi, mai ales tentaţii, pe care vă egreu să le refuzaţi. Lucrurile se vorredresa, în parte, spre începutul pri-măverii.Dragoste: Dacă sunteţi singur aveţitoate şansele să cunoaşteţi o per-soană de care să vă îndrăgostiţi „laprima vedere”. Viaţa în cuplu treceprin momente de linişte... poatechiar prea multă linişte!Sfatul lunii: Iubirea a salvat maimulţi oameni din naufragiile vieţiidecât a făcut-o speranţa!

Balanţă23 Septembrie – 22 Octombrie

Carieră: Pentru ca lucrurile sămeargă bine este nevoie să evadaţidin rutină şi să vă definiţi un noustil de muncă, bazat pe eficienţă şiperformanţă. Succesul nu poateveni decât din proiecte noi, oricâtde riscante ar părea acestea la unanumit moment. În această peri-

oadă, capacitatea deosebită pe careo aveţi, de a asimila şi de a „proce-sa” informaţiile, poate fi cheia suc-cesului.Bani: Nu veţi avea probleme finan-ciare majore, cel puţin în perioadaimediat următoare. Mai mult decâtatât, astrele indică un trend ascen-dent al veniturilor, pe parcursul în-tregului an.Dragoste: E posibil să aveţi o„aventură” sentimentală, împinsădincolo de limitele pe care vi le-aţiimpus antrior. Atenţie: se pare că,din acest punct de vedere, nu existăcale de mijloc; sau va fi marea po-veste de dragoste, sau marea deza-măgire!Sfatul lunii: În dragoste poţi pier-de, dar pierzi sigur dacă fugi dedragoste!

Scorpion23 Octombrie – 21 Noiembrie

Cariera: Treceţi printr-o perioadăde oboseală cronică; se pare că s-auadunat cam multe restanţe la capi-tolul odihnă. Se impune să luaţi lu-crurile mai uşor sau să vă luaţi omică vacanţă. Veţi putea astfel să văgândiţi şi la proiectele personale, pecare le-aţi abandonat.Bani: Nu s-ar putea spune că văputeţi baza pe o îmbunătăţire a câş-tigurilor materiale, dar aşa cum suntacestea acum, vă puteţi descurca fă-ră mari sacrificii. Dragoste: Este cazul să ieşiţi din„apatia” în care aţi intrat şi să „tul-buraţi” puţin apele. Asta s-ar puteasă vă ajute să „pescuiţi”... peştişorulde aur. Chiar dacă acesta nu vă vaîmplini chiar trei dorinţi...Sfatul lunii: Există şi un timp alsingurătăţii, dar dacă acesta seprelungeşte prea mult singurătatease poate transforma în resemnare!

Săgetător22 Noiembrie – 21 Decembrie

Carieră: Este decisiv, pentru în-tregul an, felul în care veţi înţelegesă vă raportaţi la şefii ierarhici şi lacolegi. Lăsaţi ambiţiile personalepentru mai târziu şi încercaţi să văîmbunătăţiţi relaţiile în cadrul echi-pei şi pe cele cu partenerii sociali.Bani: Un câştig neaşteptat vă vaajuta să vă descurcaţi perfect cucheltuielile în această lună. Dacăveţi şti să vă fructificaţi şansa e po-sibil să deschideţi şi o uşă „secretă”spre „trezoreria” prosperităţii.Dragoste: În plan sentimental văveţi descurca de minune, dar nu ecazul să exageraţi. Prea multe re-laţii concomitente pot încurca iţeledestinului.Sfatul lunii: Important nu estedoar să trăieşti clipa ci şi să ştiipentru ce o trăieşti!

Capricorn22 Decembrie – 19 Ianuarie

Carieră: Un început bun de an, înplan profesional, dar există şi un

moment de cumpănă, care nu de-pinde nici de voinţa, nici de pre-gătirea dumneavoastră. Şi totuşi...orice s-ar întâmpla, anul acesta stăsub semnul afirmării şi al împliniriişi trebuie să profitaţi, din plin, detoate oportunităţile care vi se oferă.Bani: După criza prin care aţi tre-cut, se par că vin vremuri mai bune,dacă nu chiar excelente. Însă, cumnu sunteţi un om „al banului” s-arputea să cheltuiţi la fel de mult şi sănu rămâneţi, în final, decât cu satis-facţii platonice. Dragoste: Ce ar mai putea să văsurprindă la acest capitol? Totuşi,viaţa e plină de surprize, iar cele peplan sentimental nu vă vor ocoli.Depinde de dumneavoastră cumveţi rezolva totul şi dacă o să cân-tăriţi bine gramul de fericire pe careo să-l câştigaţi.Sfatul lunii: Nu e atât de impor-tant, într-o bătălie, dacă pierzi saucâştigi; important este pentru celupţi!

Vărsător20 Ianuarie – 18 Februarie

Cariera: Veştile astrale sunt ames-tecate; se pare că aveţi şansa uneipromovări, care însă nu vă va aduceprea mari satisfacţii. Pentru ca lu-crurile să meargă bine e cazul să fiţiceva mai ferm cu cei din jurul dum-neavoastră şi să vă impuneţi pun-ctele de vedere.Bani: Este posibil să înregistraţipierderi la o investiţie anterioară,dar veţi putea compensa prin veni-turile obţinute acum. Desigur, însă,pierderea despre care aminteam tre-buie să vă neliniştească puţin.Dragoste: Poate că acordaţi preapuţină atenţie problemelor senti-mentale, şi acest lucru nu este toc-mai în ordine. Familia şi apropiaţiidumneavoastră au nevoie şi de sen-timente, nu doar de „recompense”materiale.Sfatul lunii: Când intri în camerasufletului tău nu uita să aprinzi lu-mina!

Peşti19 Februarie – 20 Martie

Carieră: Nu se întrevăd schimbăriîn statutul dumneavoastră profesio-nal, dar nici nu veţi avea problemesă vă achitaţi de sarcinile de servi-ciu.Bani: Un proiect mai vechi o să văaducă un câştig pe care, cel puţinacum, nu îl luaţi în calcul. Impor-tant însă e să vă menţineţi „pe liniade plutire” şi să nu investiţi în lu-cruri ce nu vă sunt strict necesare.Dragoste: O călătorie s-ar putea săschimbe multe lucruri în viaţa dum-neavoastră sentimentală. Fiţi, totu-şi, prudent; există şi pericole, carevin de undeva, din trecut, în aceastănouă relaţie. Sfatul lunii: Încrederea în forţeleproprii nu trebuie să vină din aven-tură, ci din credinţă!

HOROSCOPHOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

Nr. 77 / Ianuarie 2011 Pagina 12

Colegiul Director

PrimarEmil PROŞCAN

ViceprimarNicolai PAŞOL

ADRESA PRIMĂRIEI

B-dul Unirii nr. 14 MizilJudeţul Prahova

Cod Poştal: 105 800Telefoane: 0244 250 027

0244 250 028Fax: 0244 251 120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

REDACŢIAGabriela Andreea NEGOIŢĂCristina COLŢLucian MĂNĂILESCU - secretarde redacţie

ADRESA REDACŢIEI:

Str. Mihai Bravu, nr. 58Tel./fax: 0244 252 722; e-mail:postalionul_mizilean@yahoo.com

TEHNOREDACTARE

Gheorghe ANGHELe-mail:

office@excelltipo.roTel. 0788 181 648

SC EXCELLTIPO SRL MIZIL

ISSN 1548 - 6903ISSN 1548 - 6903

Permisul auto

Dumnezeu, iubindu-mă,mă tot pune la felurite încercărica să nu mă plictisesc. Aşa a fostşi cu şoferia.

Ne-am luat şi noi maşină.Atunci mi-a zis soţia că ar fi binesă-mi iau permis şi eu, că cineştie, s-ar putea să fie nevoie vre-odată să şofez. Pentru mine, lu-crul astă a venit prea tarziu, şim-am dus la prima lecţie de şo-ferie cu emoţii de liceean, la unPECO, unde trebuia să mă întâl-nesc cu instructorul. Tremuramrău pe marginea trotuarului, ca labacalaureat, şi îl aşteptam. Celmai bun lucru era că omul nu măcunoştea. A venit cu o Dacia depe vremea lui Ceauşescu, căreia,când i-a pus o frână, chiar în faţamea, i-au sărit şuruburile pe jos.Le-a adunat tacticos şi le-a pus lalocul lor, ignorându-mă. Era me-canicul absolut, întâlnirea cu im-becilul absolut.

Nea Ilie era plin de vaseli-

nă şi avea un fes slinos pe cap.M-a citit din prima, şi-a dat sea-ma cu cine are de-a face. Dacam-ar fi cunoscut, mi-ar fi spus:„Vai, maestre, ce onorat sunt săvă fiu eu instructor!”

Când mi-a zis, fără să seuite la mine: „Bă, asta e cheia!”,am îngheţat. „Fii atent, a contin-uat el, ambreiajul este tata, frânaeste mama, iar acceleraţia estecopilul tâmpit care aleargă pânăce dă cu capul în prima maşină.”Absolut genial!

Apoi îmi spune scurt:„Treci în locul meu!”

Eu, speriat: „Lasă-mă, ne-ne, că n-am mai pus în viaţa meamâna pe aşa ceva”.

El: „Bă, tu nu te-ai săturatsă stai pe locul mortului şi să teconducă toţi tâmpiţii?”

Şi atunci m-am gândit săstrig şi eu la poporul român:„Popor român, nu te-ai săturatsă stai pe locul mortului şi să fiicondus de toţi tâmpiţii?” Era oadevarată resuscitare, domnule!Şi îmi tot repeta: „Hai, hai, în-vaţă să conduci!”Ceea ce a urmat a fost incredibil.M-a scos direct în trafic. Şi eutrebuia să am mâna pe volan, pechei, pe schimbătorul de viteze,trebuia să mă uit în cele douăoglinzi, dar şi în ochii lui.

„Unde te duci, măăă? Nuvezi unde mă bagi? O calci pebaba aia! Nu te uiţi în spate?Vezi, băă, că intră ălă în tine!”Şi m-a ţinut aşa, de îngheţam şi

transpiram tot, doua zile la rând!Nu mai eram sănătos!

Nici un rol, în viaţa mea,nu m-a solicitat atât de mult şi num-a adus într-o asemenea stare.În a treia zi s-a liniştit de tot. Stă-tea bătrânul cu o mână pe volanşi cu fesul pe ochi. Dormea,domnule! „Înseamnă că am în-ceput să conduc bine”, mi-amzis.

Nu l-aţi văzut pe Puric,disperatul, între Maestrul săudormind şi traficul din Bucu-reşti. Şi, târându-mă încet-încet,am trecut pe lângă un cimitir.

Atunci Maestrul a deschisochii: „Bă, vezi? Aici e o fostăelevă de-a mea!” Mie mi-a în-gheţat coloana vertebrală.

„În cimitir?”„Păi da! Nu e singură, e

cu soţul!”„Cum a ajuns acolo?”„Tot aşa, bă, ca şi tine, nu

a oprit la Crucea Sfântului An-drei, aia pe unde trece trenul.Păi, băă, când vezi o cruce, nu teopreşti să te închini? Treci caanimalul? Ce-o fi cu graba asta,că tot acolo ajungi!”

Omul ăsta m-a creştinat pemine, teologul lui peşte. Aveadreptate! Când vezi CruceaSfântului Andrei, te uiţi în dreap-ta şi nu crezi nici măcar în ălade-ţi face semn cu steagul, că eţara plină de proşti.

Vei învaţa să conduci cândvei şti să te fereşti de proşti, nucând vei şti legea !

MMaaii îînn gglluummăă,, mmaaii îînn sseerriiooss.. .. ..Le

gend

a cu

coan

ei d

arni

ce

A fost odată un ţăran ro-mân sărac şi cinstit. (El puteafi deopotrivă bulgar, bosniac,albanez, croat, slovac, sârb sauucrainian, importante fiind - înacest caz - sărăcia şi cinstea).

În sătucul său natal, izo-lat de lume, se zvonise că un-deva departe, peste nouă mărişi nouă ţări, ar fi trăit ocucoană înstărită, cu dărniciefără seamăn, care s-ar fi numitUniunea Europeană. Şi zvonulnu era numai zvon, căci vă-zuse omul prin vecini, ba peunul, ba pe altul, fălindu-se cudarurile acesteia.

Într-o bună zi şi-a luattoiagul şi a purces la drum. Abătut la poarta palatului şi i

s-a deschis. Cucoana cea marel-a primit, l-a poftit să şadă şi,fiindca era peste măsură de os-tenit, l-a îmbiat cu Coca-Colaşi gumă de mestecat. După ceţăranul a gustat din nemaivă-zutele bucate şi-a spus păsul:„Mărită coană Uniune, am au-zit că faci daruri celor nevo-iaşi. Eu am acasă, pământ bun,ape limpezi, am şi păduri. Iar-na însă-i cam lungă la mine înţinut, aproape şapte-opt lunipe an. Ca să lucrez bine aşavea nevoie de o pereche deîncalţări. Sunt desculţ şi mi-efrig”.

Cucoana Uniune l-a mă-surat din cap până în picioareşi a rămas cu privirea pironită

la degetele acestuia, vineţii,bătătorite şi prăfuite de drum.Apoi a glăsuit: „Omule, eştidesculţ şi eu te înteleg... Dar,tot ce-ţi pot oferi este o bască.Una noua produsă de celebrafirmă Armani.

Omul a luat basca, a of-tat dezamăgit, a mulţumit şi afăcut calea-ntoarsă, spunându-şi: „Totuşi e doamnă bună. Pu-tea să nu-mi dea nimic".

A trecut iarna şi din ge-rurile sale cumplite, omul aieşit destul de bine, doar cu undeget degerat, pe care i l-auam-putat medicii.

Apoi vara istovindu-se,a purces iar pe lungul drum al

(Continuare îm pag. 8)

Dan PURIC

BB ăă ll ţţ aa tt aa rr oo mm ââ nn ee aa ss cc ăăÎn 1989, „bălţata românească” era

mândria satului nostru! Luase o mulţimede premii peste tot în lume şi era „curta-tă” de mai toţi „taurii” occidentului. Dece?

Avea bălţata noastra patru ţâţe dincare curgeau nu numai lapte dar şi petrol,şi apă minerală, şi miere... În grădinile derai pe unde păştea ea se adunaseră multeminuni: combinatul de la Galaţi, şiALRO, şi fabrica de avioane, şi DACIAPiteşti, şi Comtimul şi... câte şi mai câte.În ochii ei blânzi se oglindeau mii dekilometri de conducte de irigaţii, care îipermiteau să poată păşuna atunci cândvremea era neprielnică. Şi mai erau peacolo, pe plaiuri, aur, argint, uraniu, wol-fram, cărbune şi petrol, sare şi...

Şi mai avea bălţata noastră douăcoarne de care se temeau mulţi: pe unulscria „Independenţă” iar pe celălalt „Su-veranitate”! Cu ele, cu acele coarne, seapărase, de sute de ani, de toti cei carevoiseră să o ducă la abator.

Într-o seară de decembrie (1989),în grajdul bălţatei au năvălit nişte vene-tici, din satul nostru şi din alte sate. Autăbărât pe biata bălţată cu ciomegele şiau lăsat-o căzută în staul, într-o baltă desânge. La plecare, au lasat uşa deschisă.Văzând-o fără apărare, un stol de ciori,au început să-i ciugulească rănile bălţateişi, după ce au prins vlagă, s-au aşezat pecâte-o creangă de butic, la adăpostul vre-unui saivan de oi, sau prin pomii um-broşi pe unde hălăduise cândva un stră-bun al lor, tovarăşul Cioară.

Au venit pe urmă şi stolurile decorbi, tăbărând pe vita fără putere. Şi aşaa rămas bălţata fără Galaţi, fără Slatina,fără flotă, fără păduri, fără grădinile ro-ditoare de tristă amintire...

Acum, deasupra satului se roteşteun corb care croncăne în mai multelimbi, pregătit să se repeadă prin fostelegrădini, cum ar fi cea încă plină de aur,argint şi, mai ales wolfram, de la RoşiaMontană. În curând, probabil, o să-i picebălţatei şi coarnele, iar apoi nu mai audecât să-i (s)mulgă inima, astfel încâtsuratele ei din grajdurile europei – Hol-stein, Swiss brown şi de Jersey – să-şipoată rumega în linişte şi fără teamă deconcurenţă, tainul.

Ce faceţi, întreb, oameni buni, dinsatul meu? Lăsaţi bălţata să moară?

Decembrie 2010

Constantin ROŞU PucuAuckland Noua Zeelanda