„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt ... decembrie.pdf · tradiţiilor,...

„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin

Anul VII / Nr. 76 / Decembrie 2010 – www.primaria-mizil.ro – Fondator Emil PROŞCAN

Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil u Se distribuie gratuit

POŞTALIONULEditorial

Sărbătorile speranţei

Deschid fereastra dimineţilor şi privescîn jur: au înflorit zăpezile iernii! Ce fărăderostminunăţie!

Dar, poate tocmai de aceea, mă aşez labirou şi încep să scriu despre viaţa noastră, aromânilor! Vreau să scriu despre speranţă şi ne-dreptate! Oare care ar fi cuvântul cel mai potri-vit pentru a carecteriza lumea în care trăim şi cese întâmplă acum cu ţara? Acel cuvânt care „săexprime adevărul” despre pădurile mutilate, des-pre înmormântarea ţăranului român în Europa încare i se spune că a fost primit, despre dispariţiatradiţiilor, despre distrugerea industriei, despre„tunurile” miliardarilor aflaţi, decenii la rând, în„atenţia” plină de „milă” a justiţiei, despre spi-talele noastre mortale, despre oamenii noştri po-litici care se „ciuruiesc” între ei, despre destinulviitoarelor generaţii, „hrănite” cu manele şi con-damnate la noncultură, despre marea tăcere dinpaşii din ce în ce mai şoptiţi ai poporului român?

Ce părere au tinerii de azi despre doină,despre baladă, despre Eminescu, Petre Ţuţeasau Brâncuşi, despre Enescu sau Luchian, sauOctavian Paler, despre Carol I şi despre averilepe care trebuia să-i învăţăm cum să le strângă,despre vieţuitoarele, cerul, apele, pământul şianotimpurile acestor meleaguri mereu tragice?

Cum ar putea să compenseze internetulşi manipulările mass-media lipsa informaţiei şi acriteriilor valorice?

Profesori prost plătiţi încearcă să mode-leze caractere şi să formeze viitoarea elită inte-lectuală a ţării. Când reuşesc, când elevii super-dotaţi, de care România nu a dus niciodată lipsă,devin ingineri, pictori, cercetători, oameni de şti-inţă, medici sau scriitori de excepţie, sunt „ade-meniţi” în ţările care ne dau lecţii umilitoare des-pre viaţă şi nedreptate. Pot fi acuzaţi tinerii ta-lentaţi pentru asta? Evident că nu; singura lorşansă de afirmare îi obligă să plece, târând dupăei cuvântul dor şi amintiri înlăcrimate. Pot luachiar Premiul Nobel, dar pentru Statele Unite (caGeorge Emil Palade) sau Germania (ca HertaMuller). În România ar fi fost/ar fi rostogoliţi înneantul anonimatului, de marii Nimeni şi nume-roşii lor nepoţi.

Cum s-ar putea caracteriza viaţa celorcare au cunoscut teroarea ultimului război mon-

dial sau a ciumei roşii? Pensiile lor mizere (puţi-ni câţi mai sunt) nu-i fac nici măcar să roşeascăpe foştii slujbaşi de nădejde ai comunismului(mulţi, câţi au mai rămas), pensionaţi şi ei, darcu pensii exorbitante.

Să credem că nu glonţul patriei e „dulceca mierea” (cum a scris cândva Petru Popescu)ci chiar mierea, de care se ling pe degete politi-cienii şi oportuniştii? Dar, probabil, pensionarii(de război, de canal, de puşcărie, de muncă sil-nică) sunt de vină, pentru că... se încăpăţâneazăsă trăiască! Cuminţeniei palmelor lor nu le-a ră-mas decât închinăciunea şi iertarea, pe care nu-mai copacii încă netăiaţi şi pământul răvăşit degânduri mereu iertătoare, le înţeleg... Oricum,vor murii curând, dar s-ar putea ca atunci să-l ia,definitiv, şi pe Dumnezeul românilor în cer!

Am avut ocazia să discut cu mulţi din-tre aceşti bătrâni, chiar tatăl meu fiind unul din-tre ei. Nu povestesc episoadele cumplite pe carele-au trăit, nu acuză pe nimeni, nu reproşează, nucer recompense, decoraţii sau cine ştie ce altecertificate, pentru a-şi consfinţi eroismul tăcut...Povestesc însă, cu ochi umezi, despre întoarce-rea acasă, despre zâmbet, obiceiuri şi datini, des-pre mireasma fânului cosit, despre căldura dincoamele cailor, despre dărnicia pământului, des-pre zâmbetul femeilor care le-au dăruit copiii.

Generaţiile tinere nu ştiu aproape nimicdespre toate acestea... Ei, bătrânii, ştiu totul!Acum, când sunt ocupaţi cu eternitatea lumii,ştiu inclusiv faptul că izvoarele limpezi ale Pa-triei dispar uneori în pământ, pentru 10 sau 100de ani, dar cu înţelegere şi iertare vor găsi dinnou, cândva, drumul spre lumină... Iar ceea ceştiu ei, este ultima noastră speranţă! Pe careacum, la cumpăna dintre ani trebuie s-o regăsim.

Pentru că sunt Sărbătorile de Iarnă!Pe întreg Pământul, acum, sunt Sărbătorile deIarnă! Un cer de gânduri de bine şi colinde, vorninge naşterea lui Iisus şi a speranţei!

– Hei, Omule! N-auzi? De ce nu teopreşti, să zâmbeşti, de ce nu schiţezi nici ungest?

Omul s-a oprit, s-a uitat în faţă, în urmã,înainte, înapoi..., a privit către cer şi a continuatsă meargă printre zile şi nopţi cu aceiaşi impla-cabilă tristeţe în priviri. Mi s-a părut nedrept!Acum când toată lumea trebuie să se bucure, eleste îngândurat şi trist. Am alergat în dreapta lui,încercând să fac ceva pentru a-i vindeca nedrep-tatea pe care i-o simţeam în suflet, tristeţea dinprivire şi din paşi!

– Îţi imaginezi, Omule, cum ar fi fostfără sărbători? Şi cum ar fi fost sărbătorile fărăDumnezeu; adică fără copaci, ape, munţi, cer,zăpadă, Iisus?... Toate astea trebuie să conteze,să fie importante şi pentru tine! Ştiu că vezi unfărărost din ce în ce mai persistent peste tot şimai ales în mâinile şi în amintirile tale, dar tre-

buie să ştii că în tine nu există numai putinţa tris-teţii şi a lacrimii, ci şi cea a zâmbetului! Tristeţeata e şi a noastră! Opreşte-te te rog şi bucurăte detot ce ai!, am reuşit să mai strig, apoi s-a pierdutîn ninsoarea vremii şi a gândurilor sale...

Poate un colind, o creangă de brad, unstrigăt de copil, o mână întinsă, un alt suflet deom, aceste rânduri sau altceva de lângă noi oridin Cer, îl vor face să zâmbească şi să se bucure!

Vă urez să puteţi face mai mult pentruel, pentru Omul de lângă noi, pentru dumnea-voastră, pentru şansa noastră a tuturor de a nebucura de viaţă!

În linişte, sănătate şi putere de zâmbetsă ne fie zilele Noului An! Şi să ne fie mai bine!

La mulţi ani!

Emil PROŞCAN

Pomul Crăciunuluide George Coşbuc

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,Pădurea iarna doarme, c’aşa vrea Dumnezeu.

Şi numai câte-un viscol o bate uneori,Ea plânge atunci cu hohot, cuprinsă de fiori.

Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier,În noaptea asta însă, vin îngerii din cer.

Şi zboară’ncet de-alungul pădurilor de brad,Şi cântă’ncet; şi mere şi flori din sân le cad.

Iar florile s’anină de ramuri până josŞi-i cântec şi lumina şi-aşa e de frumos!

Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i,Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei.

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,Dar uite ce-ţi trimite dintr’însă Dumnezeu.

Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii,Aşa cum au găsit-o, cu flori şi jucării.

Departe într-un staul e’n faţă-acum Isus,Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus.

Dar el e bun si’mparte la toţi câţi îl iubesc,Tu vino, şi te’nchină, zi: „Doamne-ţi mulţumesc”.

Nr. 76 / Decembrie 2010 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru şi agricultură interior 29 Registratura şi arhiva interior 16Caserie buget-contabilitate interior 26Impozite şi taxe - persoane juridice interior 21 ( 250 390)- persoane fizice interior 24- caserie interior 19Poliţist comunitar de serviciu interior 23

ETAJUL 1

Investiţii, integrare europeană, achiziţii publice şi marketing interior 18 (251 373)Administrare patrimoniu şi mediu interior 30Stare civilă interior 28 Resurse umane şi audit public intern interior 38Administraţie şi gospodărire comunală interior 34Informatică interior 37Administraţie publică interior 13Buget-contabilitate interior 22 (251 230)Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI

Relaţii cu presa - ,,Poştalionul,, - (252 722)Poliţia comunitară -poliţist comunitar de serviciu interior 31Serviciul public de asistenţă socială interior 20 ( 250 020)

Piaţa, obor - (250 132)Casa de cultură - (250 026)Biblioteca - (250 897)Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor - ( 253 309)Serviciul public de gospodărire comunală interior 32 (250 885)Cantina interior 35Serviciul public de producere şi furnizare a energiei termice - (253 335)

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai puţin Registratura, Impozite şi taxeşicare au program până la 13.30

Audienţe

Primar - luni: 10.00 - 14.00

Viceprimar - marti: 10.00 - 14.00

Secretar - joi: 10.00 - 12.00

Dir. Executiv - joi: 10.00 - 12.00

ÎN SLUJBA TA, OMULE !

Tudor MUŞATESCU

AmintiriAmintiri

Pe uliţi a intrat Crăciunul cu coruri limpezi de copii…În odăiţa mea tăcută ca o capelă mortuarăÎn care morţii stau de veghe în racle de fotografii,Păşesc încet, purtând în suflet a amintirilor povară.

E tot aşa cum am lăsat-o… Aceiaşi sobă văruităÎn care jaru-ademeneşte cu şerpi de foc o buturugă;Aceleaşi scoarţe pe divane şi-aceiaşi Maică Prea-SlăvităDin rama ei îşi pleacă ochii ca eu să mi-i ridic spre rugă.

Privesc cu ochii-nchişi, în vreme, vacanţele de altădată…La gară, uite pe bunicul. Îl văd din tren după lulea…Mă-mbrăţişează… parcă plânge… şi mâna mea înmănuşatăMi-o ia, şi cum mi-o strânge, Doamne!... Mă doare şi mă-ntreb: ce vrea?

A, ştiu. Mă ţine să n-alunec… toţi oamenii se dau în lături.În dosul gării e-ntuneric. Un om îl bâjbâie şi-l ceartă,Un om care-a ieşit în fugă pe uşa cârciumii de-alături.O! E Costache Surugiul… şi cum duhneşte-a ţuică fiartă.

Cum zboară sania. Zăpada străluce-n razele de lunăŞi duduie întreg pământul sub trapul cailor voiniciCostache îşi îndeasă cuşma… (urechea cerului adunăSudalme împletite ritmic cu trăsnete prelungi de bici.)

Ce cald e-acasă şi obrajii îmi ard ca focul, de săruturi,Mă uit pe geam şi bat din palme; cad fulgi uşori ca nişte fluturiŞi mâine ştiu că în salonul închis cu grijă de bunicaVa fi un brad cu-atâtea daruri, cu-atâtea lucruri de nimic.

A nins de-o palmă toată noaptea şi ninsă toată de făinăAnica – baba vrăjitoare – roteşte bombănind, colaciiŞi ţipă ascuţit la mine, îşi scuipă-n sân şi se închină,Că am lăsat uşa deschisă şi-au să răcească cozonacii.

Ce moale-i patul… nu e nimeni de pază, în odaia meaMă cred dormind… Ascult alături cum cântă mama la clavirŞi-aud tuşind pe tata mare… Văd bradul îmbrăcat în firŞi strâng în braţe somnoroase un ursuleţ de catifea.

În curte se aude larmă şi paşi şi bâte de flăcăi,Colindătorii-ncep să cânte şi cum pătrunde melodiaDe glasuri blânde şi curate ca un concert de zurgălăi,Îmi pare că afar-la geamuri îmi plânge-ncet copilăria

La dispoziţia cetăţenilorAveţi probleme cu autorităţile locale sau altfel de probleme?Vreţi să-mi semnalaţi un abuz comis de un funcţionar public al

instituţiei?Nu aţi fost tratat cu respectul cuvenit de vreun angajat al Pri-

măriei?Doriţi să mă sesizaţi în legătură cu o problemă serioasă, cu im-

plicaţii deosebite în viaţa oraşului sau a dumneavoastră?Vreţi să propuneţi o anumită soluţie pentru rezolvarea unor

probleme ale colectivităţii?

Telefonaţi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808,scrieţi-mi pe adresa Bulevardul Unirii, nr. 14 – Mizil, sau utilizaţi adresade e-mail [email protected].

Instituţia Primăriei trebuie să fie: „În slujba ta, omule!”

Emil PROŞCAN,Primarul oraşului Mizil

Pagina 3 Nr. 76 / Decembrie 2010

Pe data de 25 noiembrie, la Sala deSport - elevi, părinţi, cadre didactice şi prichin-deii Grădiniţei nr. 3, au sărbătorit Ziua Şcolii„Sfânta Maria”.

Evenimentul a fost deschis de cătredomnul director Ioan Tomescu care le-a adresatcelor prezenţi urările specifice pentru acestă zide mare sărbătoare – ulterior, preoţii Sandu Alinşi Gheorghe Croitoru au susţinut slujba de TeDeum.

În continuare, elevii Şcolii „SfântaMaria”, pregătiţi de profesorii: Oana Andrei,Adi Croitoru, Cristina Muntean, DanielaBîgiu, învăţătorii: Carmen Vrânceanu şiDaniel Costache, au oferit un program artisticvariat. Au dansat, au cântat, au jucat scenete, aurecitat - copii talentaţi care au fost răsplătiţi dupăfiecare prestaţie cu ropote de aplauze.

Cu această ocazie, conducerea Primă-riei şi redacţia ziarului „Poştalionul”, urează atâtcadrelor didactice cât şi elevilor mult succes, lamulţi ani şi să nu uite niciodată cuvintele mare-lui poet Mihai Eminescu: „Caracterul unei şcolibune e ca elevul să înveţe mai mult decât i sepredă, mai mult decât ştie însuşi profesorul”.

Având în vedere că ziarul nostru va fioferit cetăţenilor în preajma sărbătorilor de

iarnă, domnul director Ioan Tomescu vă ureazătuturor: „Minunatele nopţi ale Crăciunului, col-indele şi datinile strămoşeşti să vă găsească laceas de bucurie alături de cei dragi iar iubirea,înţelepciunea, încrederea şi generiozitatea să văcălăuzească paşii în noul an! La mulţi ani!”

Fotoreportaj de Gabriela Negoiţă

În perioada 8 - 12 decem-brie 2010 a avut loc Seminarulanual al reţelei naţionale deCentre Europe Direct, care s-adesfăşurat la Sovata, unde a fostprezent şi Europe Direct Mizilprin coordonatorul RânceanuTiberiu.

În agenda evenimentului afost programat un training socialmedia care a avut loc pe 9 de-cembrie invitat fiind training-ulCristi Manafu, care a prezentatelementele de bază ale unui web-site: introducere în social media,mass media versus social media,ce reprezintă social media, tipuride social media, social media înRomânia precum şi aspecte ad-ministrative ale vieţii de reţea.

Ziua de 10 decembrie a în-ceput cu discursul coordona-toarei Reprezentanţei ComisieiEuropene în România, IoanaMarchiş, care a vorbit despre as-pectele financiare 2011 şi rapor-tarea 2011, colaborarea Reţeleloreuropene, check-listul pentruvizite audit Europe Direct.

Seminarul a continuat cutema „Concluziile grupurilorde lucru paneuropean”, undeau luat cuvântul Elena Barbos şiDaniel Neagoe-Băcanu. A douajumătate a zilei, precum şi datade 11 decembrie a continuat cuun concurs „Cel mai bun pro-

dus…” lansat de Ioana Marchiş,coordonatoarea Comisiei Euro-pene în România, unde timp de 6minute toate centrele au încercatsă-şi impună cele mai neaştepta-te moduri de prezentare cu oricemijloc tehnic.

Concursul a avut cinci ca-tegorii: Cel mai bun produselectronic: webpage/blog/ e-aplicaţie (s-au înscris 8 centre);Cel mai bun produs informa-tiv: afiş/flayer/ spot radio/TV.(s-au înscris 3 centre); Cel maibun produs pentru copii (s-auînscris 10 centre); Cea mai in-teractivă campanie de comuni-care (s-au înscris 4 centre); Celmai reuşit eveniment indoor /outdoor (s-au înscris 19 centre);Cea mai bună publicaţie /bro-şură ( s-au înscris 9 centre)

Europe Direct Mizil s-aînscris la categoriile: Cel maibun produs pentru copii unde aparticipat cu jocul „EDCenterOpoly” şi a câştigat loculI; Cel mai reuşit evenimentunde a participat cu „Hai cu noiprin Europa”.

Aflându-ne în luna decem-brie, când sărbătorile ne bat lauşă Centrul Europe Direct Mizilvă urează:

Sărbători Fericite şi unsincer La Mulţi Ani!

p

Premiu pentru EUROPE DIRECT - MIZIL

TIPOGRAFIE

Executăm la comandă ziare, reviste, agende,broşuri, postere, calendare, tipizate, formulare

financiar contabile.Informaţii suplimentare la telefonul: 0766 272 950.

Mirela STOICA u Pe data de 4 noiembrie

a.c., la sediul PSD – Mizil a avutloc şedinţa de constituire a „Or-ganizaţiei Pensionarilor PSD”. Încadrul adunării a fost prezentat re-gulamentul de organizare şi funcţi-onare a acestei organizaţii şi rezo-luţia Conferinţei Naţionale PSD. Cuunanimitate de voturi, preşedinte alorganizaţiei a fost ales domnulVasile Cojocaru.

u Pe data de 27 noiembrie,stadionul „Tineretului” Mizil, agăzduit meciul de fotbal al etapei aXVII a Ligii A Prahova – protago-niste fiind echipele Prahova 2010Tomşani şi Tricolorul Breaza.

Începând cu etapa mai susmenţionată, echipa PRAHOVA2010 TOMŞANI s-a mutat la Mi-zil, astfel că toate meciurile pe carele va disputa acasă se vor juca pestadionul „Tineretului” din oraşulnostru. Acest lucru se datorează înmare măsură domnului primar EmilProşcan care a dorit să continuietradiţia fotbalistică a oraşului Mizilşi a început această colaborare cudomnul Mihai Ion – patronul aces-tei echipe care a promis că ne varăsplăti cu meciuri de calitate şi go-

luri spectaculoase. Şi s-a ţinut decuvânt, încă de la primul meci, ast-fel că, sub bagheta domnului antre-nor Cojocaru Ion, scorul a fost un„sec” 4 – 0 pentru echipa noastră.

Un debut de bun augur înceea ce priveşte această colaborare;le dorim tutror celor implicaţi înproiect succes şi rezultate pe mă-sură în continuare.

u Conform spuselor dom-nului primar Nicolae Bulete, încomuna Baba-Ana în afara Aziluluide bătrâni şi persoane cu dizabilităţise va construi şi un parc industrial.

u Primăria Mizil a organi-zat „Cupa 1 Decembrie” la şah şitable (adulţi şi copii), concurs des-făşurat în centrul oraşului.

Câştigătorii au fost premi-aţi la Casa de Cultură, în cadrulspectacolului oganizat cu ocaziaZilei Naţionale a României.

Eugen Grigore

Ziua Şcolii „Sfânta Maria”Ziua Şcolii „Sfânta Maria”

ŞTIRI - PE SCURTŞTIRI - PE SCURT


Fântânele, 28 noiembrie 2010

Ne uităm uit în jur şi ne vedem încon-juraţi de mireasma dulce a anilor ce au trecut, devremea când eram copii.

Copilăria este unul dintre cele mai im-portante capitole de viaţa fiecărei persoane. Înfuncţie de copilăria avută, se poate stabili, înparte caracterul unei persoane mature. Ca şi untânăr copac, copilul trebuie să fie îngrijit, pentruca mai târziu să poată păşi semeţ printre obsta-colele ce i le rezervă viaţa. Frumuseţea copilă-riei constă, oarecum, în faptul că cei mici pri-vesc lucrurile altfel decât cei adulţi, le privesc cusimplitate şi întotdeauna aleg drumul cel maiscurt spre inima celui ce le este aproape. Le placjocurile, distracţia şi tot ce este mai frumos trececu splendoare prin ochii lor de gingaşi, luminân-du-le chipul şi viaţa, bucurându-i pe cei din jurcu veselia lor. Am auzit cu toţii că mai târziu,peste ani, copilăria devine un vis frumos careîncepe cu „A fost odată...”.

În data de 28 noiembrie 2010 a avut locprima întâlnire în cadrul Parteneriatului edu-caţional încheiat pe perioada anului şcolar 2010- 2011 între Școala cu clasele I-VIII Fântâneleşi Şcoala cu clasele I-VIII Slănic – Groşani.

Din partea Şcolii cu clasele I-VIIIGroşani Slănic au participat: d-na director prof.Nemţeanu Violeta, prof. Găvenea Nicoleta,instit. Chivu Luciana.

Oaspeţi dragi, prieteni vechi, (parteneriîn Parteneriatul educaţional Copacul Prieteniei,desfăşurat în perioada 2009-2010) din parteaŞcolii „George Călinescu” din Oneşti, au parti-cipat: d-na înv. Pop Elena şi d-na înv. BucurElena.

Din partea Şcolii cu clasele I-VIII Fân-tânele au participat: prof. Zafiu Mariana – coor-donator al proiectului de parteneriat şi director alŞcolii Fântânele, d-na înv. Băbăleanu Elena –

care răspunde şi de munca educativă la nivelulşcolii, d-na instit. Rădulescu Maria.

Autorităţile locale au fost şi ele pre-zente, prin: d-l primar Dumitru Mateiu, d-lviceprimar Niţu Constantin, d-l preot CruceruConstantin, d-l preot Tănase Petroni.

Din partea Inspectoratului Şcolar Jude-ţean Prahova – d-na Sălceanu Diamanta, res-ponsabil cu munca educativă la nivel judeţean.

Elevii au lucrat pe ateliere:

g Atelierul părinţilor - responsabild-na înv. Elena Pop – părinţi de la cele 2 şcoliau lucrat rochiţe pentru 2 fetiţe, Zâne ale Toamnei.

g Atelierul de muzică, coordonat ded-na prof. Găvenea Nicoleta, cea care a îndru-mat elevii în învăţarea cântecului Copii suntemcu toţii

g Atelierul de creaţii literare – înv.Băbăleanu – a avut drept tematică realizareaunor poezii cu început dat despre toamnă (ZânaToamna şi Toamna)

g Atelierul speranţei - d-na prof.Zafiu Mariana a ajutat elevii să-şi exprime gân-durile despre cum ar vrea să arate şcoala lor înviitor

g Meşteri populari – d-na instit.Rădulescu Maria şi d-na înv. Bucur Elena auînvăţat pe copiii de la Slănic să împleteascăpănuşi de porumb pentru a obţine diferite obi-ecte, pentru decor

g Atelierul de desen – instit. ChivuLuciana – i-a supraveghet pe copiii talentaţi ladesen care au realizat desene specifice toamnei:Culesul porumbului, În lumea bostasnilor,Roadele toamnei.

Rezultatele muncii elevilor au foststrânse în panouri ce vor pavoaza holurile şcoli-lor participante.

Programul artistic al celor două şcoli adestins atmosfera şi ne-a chemat pe toţi într-olume a inocenţei. Elevii de la Şcoala Slănic aurecitat şi au cântat Toamna mândră-ntre surori.Copiii de la Fântânele au cântat Copilăria şi audansat dansuri cu pampoane. Prietenia dintrecele două şcoli a fost evidenţiată la sfârşit printr-o horă mare, în ritmuri populare.

Doamna director a Şcolii cu clasele I-VIII Slănic – Groşani, profesor Nemţeanu Vio-leta a împărtăşit tuturor impresia plăcută desprefaptul că Şcoala Fântânele reprezintă o prioritatepentru autorităţile locale şi că se bucură de sus-ţinerea acestora în desfăşurarea activităţilor.

Doamna profesoară Sălceanu Diaman-ta, responsabilă cu munca educativă la niveljudeţean, s-a bucurat că a asistat la această acti-vitate complexă, unde s-au implicat activ, alăturide cadre didactice, elevi şi părinţi atât primarulsatului, cât preoţii. A evidenţiat faptul că acolounde toţi aceşti factori conlucrează, viitorul co-piilor - cetăţenii de mâine, este pe mâini bune. Oaltă dovadă vie a muncii de calitate care se des-făşoară la nivelul şcolii a considerat că este pre-zenţa în sală a cadrelor didactice de la Oneşti, cucare s-a realizat în anul şcolar trecut Parteneri-atul educaţional Copacul Prieteniei.

Acum atât elevii de la Fântânele, cât şicei de la Slănic aşteaptă cu nerăbdare cea de-adoua întâlnire, din luna mai, de la Slănic.

Prof. Zafiu Marianacoordonator al parteneriatului

Parteneriat educaţional

ŞŞ CC OO AA LL AA FF ÂÂ NN TTÂÂ NN EE LL EE -- ŞŞ CC OO AA LL AA GG RR OO ŞŞ AA NN II ,, SS LL ĂĂ NN II CC

La

mul

ţi a

ni,

Rom

ânia

!L

a m

ulţi

ani

, R

omân

ia! 1 Decembrie, Ziua Naţională a

României, marchează unul dintre cele maiimportante momente din istoria noastră:Marea Unire din 1918.

Unirea tuturor provinciilor româ-neşti sub un singur sceptru şi drapel încu-nunează şi voinţa domnitorului vizionarMihai Viteazu, care pe 1 noiembrie 1599,reuşea unirea Ţării Româneşti cu Transilva-nia iar la 1 mai 1600 şi cu Moldova.

Pe 1 decembrie sărbătorim Româ-nia, sărbătorim românii şi mai mult decâtatât recunoaştem şi cinstim meritele înain-taşilor noştri.

Acesta am făcut şi noi, mizilenii -astfel că, la primele ore ale dimineţii,reprezentanţi ai „Cultului Eroilor” recentînfiinţat la noi în oraş, au depus coroane deflori la cimitirul eroilor - acelaşi lucru întâm-plându-se şi în centrul oraşului, la monu-mentul eroilor, unde într-un cadru solemn,

reprezentanţii Primăriei şi ai Consiliul Local,pensionarii militari, jandarmii şi poliţiştii aufăcut acelaşi gest simbolic.

Ulterior, participanţii la manifestares-au deplasat către Casa de Cultură, în incin-ta căreia s-a desfăşurat un program artisticde excepţie prezentat de elevi ai Şcolii„Sfânta Maria”, pregătiţi de profesorii Oa-na Andrei şi Adi Croitoru; Liceului „Gri-gore Tocilescu” dar şi de copiii care acti-vează în cadrul cercurilor Casei de Cultură(pregătiţi de doamna Mileta Popa şi de dom-nul Nicolae Chiriţă) şi a Clubului Sportivcare prin reprezentaţia oferită de membriiŞcolii de Dans „Parfenie Costel” şi a celor dela Clubul de Karate „Hasu – Mizil” pregătiţide instructorul Florin Carabă.

Astfel că am cântat, am dansat îm-preună, iar surpriza făcută de domnul primarşi anume prezenţa formaţiei mizilene „Uni-vers” a smuls ropote de aplauze.

Nu întâmplător l-am lăsat la urmăpe domnul profesor Viorel Şoldea, care şi deaceastă dată a fost alături de noi şi ne-a mai„predat” o minunată lecţie de istorie despreeroismul românilor de altădată – deoareceacest om minunat care s-a remarcat de-a lun-gul întregii sale cariere prin profesionalism -a ieşit de curând la pensie, ne-am rezervatdreptul de a-l felicita şi de a-i ura să înfăptu-iască un vechi deziderat al Mizilului: acelade a avea o monografie reprezentativă.

Iată că, alături de toţi românii, mi-zilenii şi-au cinstit eroii şi au rostit, în pofidavicisitudinilor prin care trecem, din tot sufle-tul: „LA MULŢI ANI ROMÂNIA”.

Gabriela Negoiţă


DECEMBRIECalendarul lunii decembrie:

Sărbători religioase ortodoxe:

5 Decembrie - Cuviosul Sava celSfinţit (dezlegare la peşte)

6 Decembrie - Sfântul Ierarh Nicolae alMirelor Lichiei, făcătorul de minuni (dezlegare lapeşte)

24 Decembrie - Cuviosa Muceniţă Eu-genia şi cei împreună cu dânsa (Ajunul Crăciu-nului)

25 Decembrie - Naşterea Domnului(CRĂCIUNUL)

Sărbători laice:h 1 Decembrie - Ziua Naţională a

Românieih 3 Decembrie – Ziua internaţională a

persoanelor cu handicaph 8 Decembrie – Ziua Constituţiei (Ro-

mânia)h 10 Decembrie – Ziua drepturilor

omuluih 13 Decembrie – Ziua tipografilor

(România)

Aniversări şi comemorări:

s - 60 de ani de la moartea pianistului şicompozitorului Dinu Lipatti (2 dec. 1950) mem-bru post-mortem al Academiei Române (1997)

s 75 de ani (2 dec. 1935) de la naştereapoetului Nicolae Labiş, ucis, în 1956, de Pasăreacu Clonţ de Rubin (PCR)

s 140 de ani (5 dec. 1870) de la moarteascriitorului francez Alexandre Dumas (tatăl)

s 180 de ani (10 dec. 1830) de la naştereapoetei americane Emily Dikinson (1830-1886)

s 200 de ani (11 dec. 1810) de la naştereascriitorului francez Alfred de Musset (1857-1810)

s 130 de ani ( 22 dec. 1880) de lamoartea scriitoarei engleze Mary Ann Evans,cunoscută sub pseudonimul George Eliot.

Zile naţionale:

k 1 Decembrie - Româniak 2 Decembrie - Emiratele Arabe Unitek 2 Decembrie - Laosk 5 decembrie - Tailandak 6 decembrie - Finlandak 12 decembrie - Kenia

CASETA LUNII

L 6 13 20 27

M 7 14 21 28

M 1 8 15 22 29

J 2 9 16 23 30

V 3 10 17 24 31

S 4 11 18 25

D 5 12 19 26

Observ, plin de furie, că, de la o vre-me, ori de cîte ori dispare în noaptea veşnicieiun scriitor român de prestigiu, imediat, dindeşertul gîndirii se ridică doi, trei sau patruvulturi hoitari care se reped să-i smulgă celuidispărut orice urmă de virtute sau talent.

Am în minte două cazuri care m-aucutremurat: valul de insulte azvîrlit din pră-pastia urii asupra criticului Mihai Ungheanu,avîndu-l ca autor pe Vladimir Tismăneanu,precum şi vîrtejul de isterie barbară dez-lănţuit la TVR 1 de Andrei Cornea împotrivalui Adrian Păunescu.

Ţin să precizez că n-am schimbat înviaţa mea o vorbă cu domnii mai sus-po-meniţi. Nu-i duşmănesc, nu-i preţuiesc, iarpînă acum mi-erau total indiferenţi.

I-am privit uluit cum împroşcau cubale de turbare pe aceşti colegi ai mei, pe carei-am iubit o viaţă întreagă, şi mă opresc astăzio clipă să-i întreb pe cei doi ticăloşi: Cum deîndrăzniţi să ne înjuraţi morţii, chiar în ziuacînd îi ducem la groapă? De unde aceastăpornire imbecilă de a ne spurca izvoarele?Poftei voastre scelerate de a ne însîngera zi-lele cînd ne e sufletul cernit, mă simt dator săîi răspund cu aceeaşi vehemenţă. Sînteţi doiprovocatori de duzină, două jerpelituri. Să neînţelegem, aveţi tot dreptul să nu vă placă ceau scris Mihai Ungheanu sau Adrian Pău-nescu - gusturile nu se discută, nu seamendează - dar sînteţi de-a dreptul ticăloşicînd voi, fiii unor torţionari comunişti, veniţişi îi acuzaţi pe prietenii noştri dispăruţi că facparte din şirul marilor vinovaţi care au în-tronat şi slujit dictatura stalinistă în România.

Să tragem răbojul din grindă şi să so-cotim: tatăl dumitale, domnule Vladimir Tis-măneanu, cunoscut sub numele de Leon Tis-mineţchi, zis Ciungul, a fost agent KGB decînd a dat în pămînt şi pînă a murit. Stabilit înRomânia după 23 august 1944, el raportaperiodic Ambasadei sovietice tot ceea ce seîntîmpla în cadrul CC al PCR. La cerereaexpresă a lui Gheorghiu-Dej, Hruşciov aaprobat să fie eliminat din cadrele activuluide conducere. A fost trecut lucrător la EdituraPolitică, sub conducerea lui Walter Roman,unde a tradus, sînt dator s-o spun, în chipexcelent, operele lui Vladimir Ilici Lenin. Anilungi m-am delectat cu scăpărătoarele luiîntorsături de fraze. Reproduc din memorie omisivă a lui Lenin către un secretar PCUS degubernie: „Stimate tovarăşe N, pentru victo-ria revoluţiei, împuşcă-i imediat pe toţi cu-lacii din gubernie, pe toţi ţăranii mijlocaşi şipe şovăielnici". Acest şi adverbial îi dă şiastăzi emoţii calofilului care sînt. Pe cînd ta-tăl tău se străduia să ne pună sub ochi aseme-nea „opere", tatăl lui Mihai Ungheanu arapămîntul în arida cîmpie a Bărăganului. N-afost membru al PCR, dar, se înţelege de lasine, el a impus comunismul în România.

Şi acum între noi, domnule AndreiCornea. Vreau să te învăţ o rugăciune musul-mană. Iat-o: Dă-mi, Doamne, să ştiu multe,dar să nu trec prin toate. Dar nu! Tu, balau-re filozof (cu s sau cu z, nu ştiu cum îţi con-vine?), vrei să treci de-a curmezişul prin toateşanţurile.

Adrian Păunescu este, după părereamea, un poet excepţional. Uneori, cu asprescăderi. Dar nu asta mi s-a părut că te intere-sează pe dumneata, ci faptul că, în timpulcomunismului (adică în timpul vieţii noas-tre!), a scris cînd n-a avut încotro şi versuriînchinate regimului pe care atît de mult îl

urăşti, încît îmi vine să cred că eu, şi nu dum-neata, sînt fiul lui Paul Cornea, fost secretaral CC al UTC între 1948 şi 1954. DomnulPaul Cornea, pentru cultura căruia nutresc undeosebit respect, era în acei ani legătura di-rectă a tuturor organizaţiilor de tineret cu ur-mătorii tovarăşi din conducerea superioară:Ioşka Chişinevski, Leonte Răutu şi OfeliaManole.

Chişinevski a fost poate cel mai ma-re ticălos dintre toţi comuniştii care au puspingeaua pe grumazul ţării ăsteia. Răutu nulăsa să mişte nici frunza, nici ramul şi nici unvers din Eminescu. Iar Ofelia Manole... ei,tovarăşa Ofelia Manole, secretară de partid aComitetului regional Bucureşti, a fost ceamai sumbră ticăloasă care a trecut pe Bu-levardul Magheru. Bătrînii scriitori pe carei-am cunoscut şi care mi-au rămas în inimă camari maeştri preferau să ajungă în Piaţa Uni-rii ocolind pe la Giurgiu decît să dea ochii cutovarăşa Manole. Cred că nici Elena Cea-uşescu n-a reuşit decît arareori s-o egaleze petovarăşa Manole. Cu toţii au răsuflat uşuraţiîn ziua cînd un soldat, îndrăgostit de nepoatatovarăşei, a introdus două rafale de gloanţe îninima ei iubitoare de literatură, pe motiv căi-a refuzat mîna nepoatei sale. Dacă ai şti cejale a fost în Bucureşti, şi acum sînt oamenicare lăcrimează!

În anul 1948, cînd tatăl dumitale ţi-nea o strînsă legătură cu corifeii comunismu-lui românesc, învăţătorul Constantin Pău-nescu, din comuna Bârca, judeţul Dolj, intraîn închisoare pentru ani lungi şi grei fiindcăfusese membru al Partidului Liberal. Nu ştiudacă veniseşi pe lume, dar tocmai în anul ace-la (ca să vezi brodeală!) marele GeorgeCălinescu era dat afară de la catedra pe care odeţinea la Universitate şi în locul lui era nu-mit un dentist, un tinichigiu (bine-a zispsalmistul mai anul trecut că şi azi avemnevoie de tinichigii şi chelneri), răspunzînd lanumele de Ion Vitner, şi care-l avea asistent -ţin'te bine, neică! - pe tovarăşul Paul Cornea.

Buldozere, progres şi luptă pentruridicarea României pe noi culmi. Călinescunu s-a mai întors niciodată la catedră.

Nea Costică Păunescu s-a întorsacasă ca să moară. Iar Adrian, fiul său, tre-buie să plătească în eternitate pentru faptul cănea Costică a ales greşit: în loc să se ţină depulpana roşie a lui Papaşa, credea în Brătienişi în I.G. Duca. Cînd mor scriitori ca Un-gheanu şi Păunescu, neamul românescsimte că i se rupe un braţ, un rîu sau uncodru. Norocul acestui pămînt este că înaceeaşi noapte, undeva într-un sat sau într-unoraş, la apus de lună sau la răsărit de soare, senaşte un alt soldat care să acopere tranşeearămasă goală.

Fănuş NEAGU

HOITARIIHOITARII


Subcomisar de Poliţie Adrian Ţurcaş,împuternicit Şeful Poliţiei Oraşului Mizil

Aflându-ne la finele anului 2010, prinintermediul acestei publicaţii, ca reprezentant alPoliţiei oraşului Mizil, aduc la cunoştinţa cetăţe-nilor că, în acest an, lucrătorii Poliţiei Mizil dela toate compartimentele au desfăşurat activităţispecifice liniilor de muncă în conformitate cuatribuţiile ce le revin, reuşind să asigure un cli-mat de siguranţă publică şi să rezolve toate ce-rinţele acestora.

Totodată, lucrătorii de poliţie din cadrulPoliţei oraşului Mizil au participat la asigurarealiniştii şi ordinii publice, în colaborare cu facto-rii de răspundere, Jandarmerie şi Poliţia Comu-nitară,. în timpul manifestărilor cultural-artis-tice, sportive etc., organizate pe raza oraşului încolaborare cu factorii de răspundere, Jandar-merie şi Poliţia Comunitară, stăpânind situaţiaoperativă existentă.

În perioada despre care se face vorbire,a existat o foarte bună colaborare între instituţianoastră, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizilşi Judecătoria Mizil.

Nu au existat evenimente deosebite ca-re să depăşească capacitatea de acţiune a poli-ţiştilor din cadrul Poliţiei Mizil.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, dinpartea întregului colectiv de lucrători de po-liţie, adresăm cele mai calde urări de bine, li-nişte sufletească, cetăţenii să aibe încredere îninstituţia Poliţiei Române şi la rândul lor sărespecte regulile transmise de către lucrătoriide poliţie – în acest fel vom putea să ne bu-curăm de o colaborare fructuoasă fără eveni-mente nedorite.

La mulţi ani!

Adelin Gurgui, comandantulDetaşamentului de Jandarmi Mizil

Chiar dacă unele voci afirmă că nu maisunt jandarmi pe stradă, sunt convins că cele 749de persoane sancţionate contravenţional în anulcare se încheie ne-au simţit prezenţa înspaţiulpublic.

În anul 2010 au avut prioritate misiu-nile de menţinere a ordinii publice în sistem in-tegrat prin patrule mixte jandarm-poliţist. Pelângă aceste misiuni care reprezintă 50% dintotalul misiunilor detaşamentului, am executat şiacţiuni punctuale în diferite zone de interes ope-rativ, misiuni de cooperare cu organele adminis-trative publice locale, misiuni de asigurare a or-dinii publice la manifestări culturale, artistice şireligioase, misiuni în sprijinul executărilor ju-decătoreşti, mandate de aducere şi alte misiunispecifice armei.

La bilanţul sfârşitului de an ne face plă-cere să vă aducem la cunoştinţă faptul că, în ciu-

da reducerilor salariale ale bugetarilor, a nume-roaselor disponibilizări şi în general a nemulţu-mirilor tot mai numeroase, anul 2010 a fost unan liniştit din punctul de vedere al ordinii publi-ce, în sensul că nu au fost tulburări majore aleacesteia.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, lucră-torii Detaşamentului de Jandarmi Mizil vă ure-ază Crăciun Fericit alături de cei dragi şi unan plin de realizări şi bucurii!

Prof. Marian Frangulea, directorul Clubului Copiilor Mizil

Clubul Copiilor din Mizil încheie anul2010 cu rezultate deosebite în activitatea extraş-colară. Cele 56 de premii obţinute de elevii noş-tri la diferite concursuri, expoziţii şi festivaluride artă plastică, muzică uşoară vocal-instrumen-tală, teatru şi cusături populare evidenţiază po-tenţialul creator al acestora şi, totodată, pasiuneaşi înalta pregătire profesională a profesorilorîndrumători de cercuri.

În pragul sărbătorilor de iarnă, con-ducerea clubului, alături de colectivul de cadredidactice urează tuturor copiilor, părinţiloracestora şi colaboratorilor noştri: Crăciunfericit şi un călduros „La mulţi ani”!

Drd. ec. ing. jr. Leonard Roşu, manager al Spitalului „Sfânta Filofteia”

Mizil

Se apropie sărbătorile Crăciunului. Artrebui să devenim mai buni, mai apropiaţi de se-menii noştrii, mai toleranţi. Dar în primul rând,să fim uniţi la bine şi la rău, să fim o comunitateîn adevăratul sens al cuvântului. Spitalul alăturide şcoală şi biserică este un pilon esenţial pecare comunitatea trebuie să se sprijine. Aşa cumdumneavoastră aveţi nevoie de spital şi spitalulare nevoie de dumneavoastră. Fără comunitatenoi nu am exista, ca de altfel nici şcoala şi nicibiserica.

A trecut un an greu, care ne-a încercatpe toţi şi se pare că va urma un an şi mai greu.Pentru spital va urma procesul de acreditare, ca-re va fi un examen dificil ce trebuie promovat.

Sunt convins că vom trece cu succesacest examen pentru că nu suntem singuri. Avemalături de noi un primar cu suflet mare în per-soana domnului farmacist Emil Proşcan, un vi-ceprimar bătăios prin domnul Nicolai Paşol şiun Consiliu Local receptiv şi sensibil la proble-mele noastre. De asemenea, avem un colectiv deoameni competenţi şi muncitori conduşi de unom onest şi foarte priceput şi când spun asta mărefer la dr. Mărgărit Romeo, director medical şipreşedinte al noului Consiliu de administraţie,consiliu în care se regăsesc de asemenea oamenide valoare. Nu doresc să-i scap din vedere nicipe administratorul public al Mizilului, domnulDoru Mladin care acţionează promt la solicită-rile noastre, pe domnul secretar al primărieiMarcel Ştefan cu care dezbatem deseori cadrullegal, pe comandantul împuternicit Adrian Ţur-caş care ne permite să lucrăm în siguranţă, per-sonalul Primăriei Mizil, al Trezoreriei şi Finan-ţelor Publice, al Poliţei, al Judecătoriei Mizil, aParchetului Mizil, Preoţii parohi din Mizil, LigaCreştină, Casa de asigurări de sănătate Prahova,

Direcţia de sănătate Prahova, Consiliul JudeţeanPrahova, Prefectura Prahova, pe oamenii poli-tici de anvergură ce au sprijinit spitalul prin atra-gerea de fonduri, precum şi pe toţi oamenii şitoate instituţiile ce ne ajută s-au ne-au ajutat şipe această cale doresc să le mulţumesc.

Aşadar, nu ne mai trebuie decât voinţăpentru a păstra tradiţia acestui spital, tradiţie ceexistă din vremurile de demult, aşa cum ştiu dinpoveştile mamei şi bunicii mele, pentru a reuşisă progresăm şi să devenim o instituţie de elită,care să fie mereu alături de dumneavoastră.

Vreau să mulţumesc oamenilor caretrudesc în acest spital, tuturor colaboratorilorce au pus umărul la dezvoltarea acestei insti-tuţii şi să ne propunem ca anul viitor să deve-nim mai performanţi şi mai aproape de pa-cienţii noştri şi de rudele lor.

Vă urez sărbători fericite şi la mulţi ani!

Dan Petrescu,şef Poliţie Comunitară

Şi de această dată, poliţiştii comunitaridoresc să fie alături de dumneavoastră şi vătransmit să aveţi parte de sărbători fericite ală-turi de cei dragi, de un An Nou plin de bună-stare, sănătate şi împliniri. De asemenea, dorimsă mulţumim lucrătorilor Poliţiei şi Jandarmerieioraşului Mizil pentru buna colaborare ce a exis-tat pe parcursul acestui an, fapt care a sporit şieficienţa acţiunilor întreprinse pentru asigurareaordinii publice.

La mulţi ani!

Cătălin Mareş,Director Club Sportiv Mizil

În primul rând doresc să-i invit pe cetă-ţenii oraşului nostru să vină la Clubul Sportiv!Ar fi ideal ca părinţii să le insufle copiilor dra-gostea pentru mişcare; „o minte sănătoasă într-un corp sănătos” nu sunt simple vorbe - practi-carea unui sport nu îţi va îmbunătăţi doar sănă-tatea, ci şi înfăţişarea, nivelul de energie şi inter-acţiunile sociale - de asemenea nu trebuiesc ui-tate beneficiile psihice pe care exerciţiile fizicele oferă: încrederea şi forţa interioară, flexibili-tatea gândirii şi promptitudinea de a reacţiona.

Puteţi practica dar şi învăţa (la unelediscipline existând instructori specializaţi): fot-bal (seniori şi juniori); dans sportiv; karate; tenisde câmp; tenis de masă; box; handbal.

Şi pentru că suntem în preajma sărbă-torilor de iarnă vă doresc ca NaştereaDomnului să vă lumineze sufletele şi casa, iarîn Anul Nou să aveţi parte de sănătate, belşugşi fericire!

La mulţi ani!

Conducerea Primăriei Mizil, membriiConsiliului Local şi redacţia ziarului „Poştali-onul”, vă doresc ca bunătatea şi lumina dom-nului nostru Iisus Hristos să vă înconjoare înfiecare clipă iar spiritul Anului Nou să ningăasupra voastră doar bucurie şi senin, prosperi-tate şi sănătate!

Sărbători fericite şi La mulţi ani!a consemnat Gabriela Negoiţă

La mulţi ani cu sănătate!... La mulţi ani cu sănătate!...


7 DECEMBRIE ZIUA7 DECEMBRIE ZIUASPIRITUALĂ ASPIRITUALĂ A

ORAŞULUI MIZIL –ORAŞULUI MIZIL –SFÂNTA MUCENIŢĂSFÂNTA MUCENIŢĂ

FILOFTEIAFILOFTEIA

În organizarea Primăriei Mizil şi a Ligii Ti-neretului Ortodox, pe data de 7 decembrie la Casa deCultură cetăţenii Mizilului au sărbătorit ziua spiritua-lă a oraşului nostru şi au transmis un gând de mulţu-mire Sfintei Muceniţe Filofteia care a iubit mai presusde orice milostenia şi care săvârşea cu statornicie şirăbdare toate faptele bune.

În deschiderea evenimentului, domnul pri-mar Emil Proşcan spunea: „Mă bucur că există o zi anoastră, de fapt o sărbătoare a vieţii, a existenţei.Într-o astfel de zi, noi mizilenii trebuie să demonstrămcă suntem oameni deosebiţi la fel ca şi înaintaşiinoştri”.

Păstoriţi de una dintre cele mai dragi şi cin-stite sfinte de pe teritoriul României am ascultat cumse ridicau la cer colindele Corului Facultăţii de Teo-logie din Bucureşti precum şi ale Corului LigiiTine-retului Ortodox. Ne-au mai încântat Cvartetulde coarde al Filarmonicii „Paul Constantinescu”din Ploieşti precum şi un grup de colindători, sur-priză oferită de preotul Mihail Milea prezent şi deaceastă dată alături de noi. Domnia sa, ne-a vorbitdespre prietenie dar şi despre cartea sa „Abecedarulistoric al Basarabiei”, spunându-ne atât de frumos:„Iubirea lui Dumnezeu nu se uită pentru că face partedin noi”.

Ne-am bucurat să-l avem printre noi peieroschimonahul Vichentie Nechifor de la schitul„Lacul” aflat la Sfântul Munte „Athos” (Grecia) carea susţinut o conferinţă având ca temă „Ispitele lumiimoderne” şi pe domnul Ciprian Voicilă (referent încadrul Muzeului „Ţăranul român” ) care ne-a vorbitdespre cartea sa intitulată „Sfântul Nectarie Minuniîn România”.

A fost o zi specială, sărbătorită cu gânduribune, linişte şi curăţenie sufletească – 7 decembrie –Sfânta Muceniţă Filofteia – Ziua Spirituală a OraşuluiMizil

Gabriela Negoiţă

CC aa ss ăă dd ee pp ii aa tt rr ăă !!

Sub genericul de mai sus încercămsă vă prezentăm o parte din problemele ce-tăţenilor oraşului Mizil, evidenţiate în tim-pul vizitelor pe care le fac la domiciliu, prinrotaţie, cei 35 de salariaţi ai Primăriei,nominalizaţi să desfăşoare această activi-tate de dl. primar, Emil Proşcan. Iată unfragment din documentul constatator înche-iat de d-na Duţu Ionela, consilier în cadrulbiroului de Administraţie Publică.

Cristina COLŢÎn baza dispoziţiei de primar, nr.

771/12.06.2009, am fost repartizată sărăspund de zona străzilor: Toamnei, Agri-cultori şi Transilvaniei. În urma vizitelorefectuateîmpreună cu colega Petre Elena,vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Zona este una liniştită, fără mariprobleme sociale, familii cu venituri mod-este (doar o singură familie beneficiază deajutor social având venituri sub minimulprevăzut de lege), astfel:

Pe strada Agrigultori există 31 defamilii (cu un număr de aproximativ 123 depersoane), din care jumătate beneficiază desubvenţie de încălzire, după caz, pentru lem-ne sau gaze.

Pe strada Transilvaniei, dintr-un nu-măr total de 36 gospodării, 22 familii bene-ficiază de acest ajutor pentru încălzire.

Pe strada Toamnei, din totalul de 34de gospodării (cu aproximativ 117 persoa-ne), 13 familii beneficiază de ajutor deîncălzire.

Situaţia arată faptul că veniturileacestor oameni sunt încadrate între 450-550RON/membru iar marea majoritate benefici-ind de subvenţiile cele mai mici, respectiv16,20 RON. Evident că nemulţumirile oame-nilor sunt legate de veniturile mici care leintră în locuinţe şi lipsa locurilor de muncă. Au existat o serie de probleme pe care amreuşit să le rezolv cu ajutorul serviciilor dinsubordinea Consiliului Local, altele, cum arfi curăţarea gunoaielor şi netezirea terenuluidin spatele Stadionului şi a Grădiniţei, res-pectiv semănarea cu gazon al acestuia, fiind

prezentate celor abilitaţ. Deasemenea s-a so-licitat amenajarea unei alei betonate sau pa-vate de-a lungul gardului Şcolii nr. 3, lucrucare s-a făcut, alee fiind folosită acum decătre locuitorii din zonă.

Pe lângă problemele menţionatemai sus, locuitorii zonei reclamă existenţacâinilor vagabonţi în număr foarte mare şi sesolicită luarea unor măsuri în acest sens.

Sunt mulţumiţi că s-au asfaltat stră-zile, mai puţin strada Agricultori, problemăcare este deasemenea menţionată de locu-itorii acestei străzi. O altă sesizare, ar fi ceaa canalizărilor, în special pe str. Stadionului,care îi afectează şi pe locuitorii străzilor co-laterale, canalizare care este înfundată iaracest lucru creează prejudicii atunci cândplouă. La fel şi canalizările din capătulstrăzilor Toamnei, Agricultori şi Transilva-niei; se cere o verificare a acestora.

Pentru parcul din zonă, locuitorii aupropus: instalarea de una sau două cişmeleîn interiorul parcului; luarea de măsuri învederea îngrijirii parcului, pentru aceia carenu pun preţ pe acest lucru (concitadini aioraşului). Există problema pomilor care suntplantaţi, al căror numărul scade considera-bil. Acest lucru îi nemulţumeşte pe majori-tatea locuitorilor din zonă. Deasemenea, aureclamat şi faptul că, deja, au început să fiedistruse leagănele şi celelalte obiecte de joa-că amplasate în parc.

Printre alte sugestii ale locatarilordin zonă este şi schimbarea culorii fântâniiarteziene şi amplasarea unei toalete ecolo-gice în parc. Ei sunt mulţumiţi că au un parcatât de mare în zonă, dar vor să fie la fel deaspectuos ca celelalte parcuri care s-au făcutîn oraş, avându-se în vedere şi ridicarea gu-noiului mai frecvent din coşurile amplasateîn acest parc.

Majoritatea cetăţenilor respectivişi-au prezentat mulţumirea în ceea ce pri-veşte integrarea oraşului nostru în parametriide civilizaţie acceptabili, solicitând să fieîncurajeze, în continuare, toate măsurile carese vor lua în acest sens de către dl Primar aloraşului Mizil.

Primăria în vizită la dumneavoastră

În această lună şi-au unit destinele, spunând „Da” în faţa ofiţerului stării civile,următorii tineri:

h Stan Daniel cu Olteanu Clara Nina ;Iancu Cornel cu Crachină Elena -

Mihaelah Ciobanu Cătălin-Adrian cu Lazăr

Liliana Nicoletah Ciulin Marian cu Ciocione Geaninah Zaharia Gheorghe-Bogdan cu

Catrinoiu Elena - Daniela

La sfârşitul lunii octombrie, Casade Cultură din Mizil a găzduit spectacolulde teatru „Cântăreaţa Cheală” de EugenIonescu, piesă genială dar şi dificil de inter-

pretat.După aplauzele primite pe tot par-cusul derulării piesei, putem spune că tânăratrupă de teatru a Universităţii de ArtăTeatrală şi Cinematografică „I. L. Ca-ragiale” din Bucureşti mai precis actorii:Raluca Caragioiu (d-na Smith), OlegApostol (dl. Smith), Luminiţa Bucur (d-naMartin), Aura Calancea (Mary), CristianAvram (căpitanul de pompieri), au reuşit ointerpretare de excepţie.

Prezentarea acestui spectacol, lacare intrarea în sală a fost gratuită se dato-rează unui proiect realizat de AsociaţiaINTELSHIP România – manager domnulBogdan Crăciun, finanţat de AdminstraţiaFondului Cultural Naţional, în parteneriat cuPrimăria Mizil – primar Emil Proşcan şi în

media cu ziarul „Poştalionul”.Elementul inovator al proiectului a

fost acela că în a doua parte a spectacolului,publicul nu a fost doar spectator, o parte dintinerii prezenţi a avut ocazia să interpretezesub îndrumarea actorilor un personaj dincreaţia literară „Povestea lui Făt-Frumos”de Petre Dulfu.

Iată aşadar, o piesă care de la pre-miera din 11 august 1950 de la Theatre desNoctambules Paris şi până în prezent sebucură de succes oriunde s-ar juca.

Felicitări actorilor şi celor care sus-ţin şi organizează evenimente culturale da-torită cărora ne reamintim cine suntem cuadevărat!

Gabriela NegoiţăUUnn

pprroo

ii eecc

ttdd

ee nn

oottaa

1100


Ce-a însemnat anul 2010 pentru locu-itorii oraşului nostru, ce aşteaptări au mizi-leniide la 2011, dar şi cum se pregătesc de SfinteleSărbători de iarnă, aflăm pe scurt în câtevaopinii:

Apostol Diana-Elena(ofiţer tranzacţii clienţi)

Muncă şi iar muncă,.evident la... loculde muncă. Aşadar, din cauza serviciului, pregăti-rile de sărbători se fac, din păcate, pe ultima sutăde metri. La fel ca-n anii anteriori. Contextuleconomic nefavorabil sper să nu ne facă mai in-sensibili, şi să ne lăsăm pătrunşi de spiritul aces-tor sărbători minunate. Eu ador sărbătorile deiarnă, cu obiceiurile inedite, şi o să fac tot posi-bilul ca măcar pentru câteva zile să ies din ruti-nă şi să uit problemele cotidiene.

Anul 2010 a fost un an bun pentru mineşi pe plan personal şi profesional. Vorba unuiclient: „Dacă este coadă la bancă înseamnă că ebine!” Lăsând deoparte criza, de la anul 2011 aş-tept să fie un an mai bun, sau cel puţin la fel debun ca 2010.

Maria Stoicescu(învăţătoare)

Fapte care ne aduc rostul! Sărbătorilede iarnă au fost şi vor rămâne veşnic. Nu ai cumsă rămâi indiferent la atâta maiestate. Ele suntoaze de bucurii în care adesea ne întoarcem cugândul. Sărbătorile vin pentru a ne întării con-vingerea că viaţa e o cunună împletită din întâm-plările sorţii şi trăirile noastre. Voi petrece sărbă-torile alături de cei dragi şi ne vom bucura de in-tensitatea lor ca întotdeauna.

Fiecare an are un război pe care şi-a cre-stat împlinirile şi dezamăgirile, bucuriile şi ne-cazurile, victoriile sau umilinţele. Anul care seva încheia a adus parcă o harababură bine ti-cluită. În anul ce va să vină nutresc speranţa sămai dispară tirania dorinţei de îmbogăţire cu lu-cruri efemere. Să trăim cu optimism, cu temeireal, să redevenim oameni ce nu pot trăi fărăactivitate. Pace, fericire şi sănătate pentru toţi aimei şi pentru semenii noştrii!

Roth Daniela(medic de familie)

De sărbători mă pregătesc aproximativla fel, dar cu un buget mai mic pentru cadouri.Mă încântă decoratul casei, pregătirile pentrumasa de Crăciun... de fapt, toată perioada sărbă-torilor de iarnă îmi place foarte mult. Aducemultă linişte.

Ce pot spune cu privire la anul 2010este că a fost un an bun din punct de vedere alsatisfacţiilor pe plan profesional dar şi unul de-osebit în evoluţia băiatului meu, care a avut nişterealizări importante (în prezent urmează un mas-ter în Cracovia şi sunt foarte mândră de el). Înanul 2011 îmi doresc să pot cumpăra cabinetul

pe care-l deţin în concesiune, astfel încât să-midesfăşuor activitatea în linişte şi cât mai profe-sional. Sărbători fericite tuturor!

Stoian Mihaela-Ramona(asistent medical)

Sărbătorile le aştept cu multă dragoste,cu căldură în suflet şi cu obişnuitele tradiţii: co-lindele specifice, masa tradiţională şi bradul deCrăciun. Să nu uităm de artificiile din noapteadintre ani care ne aduc multe aşteptări, dorinţe şisperanţe. Din păcate nu pentru toţi sărbătorile auaceeaşi semnificaţie şi la asta trebuie să ne gân-dim!

Anul 2010 a fost un an bun, chiar foartebun pentru mine, în plan profesional. De la anul2011 aştept să fie cel puţin ca 2010, poate maiîmplinit pe plan personal. Sărbători fericite şi unan mai bun!

Caloian Niculaie(pensionar)

În lipsa banilor necesari pentru cumpă-răturile de sărbători nu îmi mai permit să maicumpăr nici măcar bradul de Crăciun. Sărbă-torile îşi vor urma cursul normal, dar pentru ceisăraci vor fi foarte triste. Anul 2010 a fost celmai greu an de când mă ştiu. Multe dezamăgiri,prea multe neajunsuri... iar puterea noastră de aspera în mai bine, scade considerabil. De la anul2011 deocamdată nu sper nimic. El va veni, vatrece ca şi restul anilor, dar vom vedea cum!

Dragomir Maria(pensionară)

Sărbătorile vor fi la fel ca altădată, levom aştepta, le vom trăi, dar le vom simţi cupuţină tristeţe şi asta datorită situaţiei financiaredefavorabilă în care ne aflăm. Criza nu ne dă po-sibilitatea de a petrece sărbătorile aşa cum amdori.

Anul 2010 a fost un an, din punctul meude vedere, cu foarte multe probleme. Ne-am des-curcat, însă gustul amar pe care ni-l lasă „demo-craţia” din ţară a rămas. Să sperăm că 2011 vaveni cu schimbări... Îmi doresc mai multe real-izări şi acces mai mult la medicamente şi la ser-viciile de care trebuie să beneficiem noi pensi-onarii de la medicii de familie.

Teodorescu Spiridon(instalator)

Chiar şi cu bani mai puţini, voi petreceSărbătorile de iarnă în sânul familie ca în fiecarean. Trebui să ne bucurăm de ceea ce Dumnezeune dă şi să fim mai puţin egoişti. Anul 2010 afost întradevăr unul dintre cei mai grei ani.Siguranţa zilei de mâine nu există şi asta e foartetrist. Sperăm ca anul 2011 să ne aducă mai multăsiguranţă. Să se menţină locurile de muncă înprimul rând.

Boarcăş Anca (vânzătoare)

Pentru sărbătorile de iarnă încercăm fie-care dintre noi să ne pregătim în funcţie de bu-get. Cred că vor fi puţin mai sărace anul acesta,dar cu siguranţă bucuria ce o emană magia săr-bătorilor va exista în fiecare suflet. Anul 2010 afost un an bunicel. Nu aşa cum am fi sperat, darcred că trebuie să fim mulţumiţi cu ceea ce ne dăDumnezeu şi să ne rugăm să nu fie mai rău. Aş-

tept de la anul ce vine mai multe realizări, să fimmai buni, mai înţelegători, mai iertători.

Sărbători fericite!

Catrinoiu Ana(contabil)

La fel ca şi în ceilalţi ani, familia meanu s-a confruntat cu probleme financiare, dacă laasta se referă întrebările dumneavoastră; avemaceleaşi venituri, nu sunt mari, dar ne-am limitatla ce avem. De altfel şi sărbătorile, în fiecare an,le-am pertrecut în sânul familiei şi ne-am bucu-rat de ce am avut. Locuim la casă, creştem ani-male şi acest lucru ne ajută mult. Anul 2010 afost un an obişnuit, cu bune şi rele, (că doar viaţavine la pachet) ca într-o familie.

Aştept de la 2011 mai multă înţelepci-une din partea celor care ne conduc, să se re-flecte mai mult pe valorile tinere ale ţării, iar lanivel de oraş, poate să se asfalteze şi starda 13Decembrie.

Sărbători fericite tuturor!

**************************************************************************************************************************************GGâânndduurrii ,, llaa ccuummppăănnaa ddiinnttrree aannii

Dincolo de uşile...nedeschise!

Zile care trecAm încercat prin această rubri-

că două lucruri: de a fi mai aproape decei a căror vârstă implică, pe lângă gre-utăţile de zi cu zi, singurătate şi cărora ouşă deschisă le dă speranţă, şi de a-i facepe ceilalţi să cunoască singurătatea şidurerea pe care bătrănii le poartă cu ei.Continuăm prin a vă prezenta, pe scurt,o poveste de viaţă:

Am intrat în casa d-nei PanaitFloarea, pensionară, în vârstă de 83 deani care locuieşte pe str. Ştefan cel Ma-re, nr 53, din Mizil.Iată ce ne-a mărtur-isit distinsa interlocutoare:

„Am ajuns la vârsta pe care o amşi acum mă întreb cum au trecut anii!Am trăit vremuri grele, am muncit oviaţă la C.A.P, si am iesit cu o pensie dedoar 350 lei. Este puţin, dar cu aceştibani, reuşesc să nu rămân datoare sta-tului – ne spune doamna Panait, cu ouşoară dezamăgire pe chip. Sunt de 7ani văduvă, am avut 8 copii, dar fata ceamare mi-a murit. Am 26 de nepoţi, darcum nu am toţi copii aproape de mi-ne,unii din ei fiind departe, îi văd mai rar.

Da... asta implică bătrâneţea,copiii merg la casele lor, cu familiile lor,aşa este orânduit. Nu avem cum să neopunem. Au rămas în oraş patru dintreei, care mai vin pe la mine, mă aju-tă...dar după ce pleacă rămân tot singură.

Mă descurc cum pot şi cum îmiajută Dumneazeu, eu îi sunt recunoscă-toare pentru ceea ce-mi dă. E adevăratcă zilele sunt tot mai grele, banii suntpuţini, costurile sunt mari,ce să maivorbesc dacă mai ai nevoie şi de me-dicamente. Vin Sărbătorile şi parcă nuvin! Pentru mine nu mai au aceeaşisemnificaţie, sunt zile normal caretrec...

Cristina COLŢ


Vă aduc o veste bună care va fi o mare bucurie pentru totpoporul; astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născutun Mântuitor.

(Luca 2,10)

Iată prin cecuvinte îngerul luiDumnezeu a vestit lu-mii cea mai mare zidin istoria omenirii. Cuveacuri înainte, proo-rocii au prezis-o, iardrepţii au suspinat du-pă ea: izbăvirea din pă-cat, din robie, din rătă-cire, împăcarea cu Dum-

nezeu. În oraşul Betleem, o Fecioară curată naş-te un Prunc, Îl înveleşte în scutece curate şi îlculcă în iesle. În tăcerea acelei nopţi tainice unsol ceresc s-a coborât înaintea unor păstori în-spăimântaţi şi le-a grăit: „Nu vă temeţi. Vă aduco veste bună care va fi o bucurie mare pentru totpoporul: astăzi, vi S-a născut un Mântuitor, careeste Hristos Domnul.” De la acel fapt petrecut înBetleemul Iudeii multe generaţii s-au perindatpe faţa pâmântului. Multe lucruri s-au înnoit pelume. Totuşi, naşterea lui Hristos depăşeşte şi la-să în umbră tot ce s-a săvârşit important sub soa-re. De atunci şi până astăzi, s-au născut nenu-mărate şiruri de oameni: conducători de naţiuni,filosofi, învăţaţi, oameni de rând. Cei mai mulţiau fost uitaţi cu desăvârşire. Puţini îşi mai păs-trează numele prin filele prăfuite ale cărţilor.Numai Iisus rămâne deasupra tuturor uitărilor şiprefacerilor, viu şi adorat, închinat şi preamăritde generaţii nesfârşite de oameni.

Oricât de slabă ar fi credinţa, oricât defiravă dragostea de cele sfinte, de sărbătoareaaceasta toţi tresaltă într-un elan de bucurie mare.

Care e izvorul acestei bucurii? Pomul de Cră-ciun cu luminile lui scânteietoare? Cadourile pecare le primim? Obiceiurile atât de pitoreşti le-gate de praznic? Mesele încărcate cu toate bu-nătăţile de mâncare? Aceste sunt ce e drept, lu-cruri care ne înveselesc şi ne fac plăcere. Darmiezul serbării, înţelesul ei veşnic este că Celnăscut în Betleem este Mântuitorul fiecăruiadintre noi. Venirea lui Hristos în lume ne-a datcertitudinea iubirii lui Dumnezeu, încrederea căDumnezeu nu ne-a părăsit, că este împreună cunoi şi ne poartă de grijă. Orice început are oînsemnătate, este un punct de plecare. Dar va-loare oricărui început este legată de ţinta sprecare pleacă. Dacă acestă ţintă este fără valoare,atunci şi începutul are o însemnătate mică. Veni-rea în lume a Mântuitorului ne duce spre ţintasupremă a vieţii, care este mântuirea, şi la carenu putem ajunge fără dragostea lui Dumnezeu,arătată în Iisus Hristos. S-a întrupat Fiul luiDumnezeu şi acum tot omul este sau cel puţin artrebui să fie preţuit, respecatat, fiindcă este uncopil al lui Dumnezeu, o fiinţă liberă, înzestratăcu suflet nemuritor. Astfel valoarea fiecărui mu-ritor este pusă în lumină. Hristos S-a născut, şicu venirea Lui, iubirea îi îmbrăţişează pe toţi: pesăraci, pe bolnavi, pe obidiţi, pe vrăjmaşi, pepăcătoşi.

„O, ce veste minunată!”… cântăm înaceste zile şi ne transformăm în „binevestitori”ai tainei petrecute atunci în Betleemul Iudeii pecare o transmitem şi celor de azi, dar şi generaţi-ilor viitoare. Ori de căte ori reînviem aceste dati-ni şi cântăm aceste colinde, noi ne aflăm în co-muniune de simţire şi credinţă cu toţi fiii nea-mului nostru. Prin ele reînvie credinţa cea vecheşi adevărată în care a trăit poporul nostru de-alungul veacurilor pe aceste plaiuri.

Sărbătoarea Crăciunului este sărbătoa-

rea bucuriei, dar şi sărbătoarea darurilor. Nu estenimeni dintre creştini care să nu fi primit înaceste zile un dar cât de mic. Copiii, în primulrând, sunt îmbrăcaţi de părinţi în haine fru-moase, şi se bucură nespus. Şi cei mai mari auprimit daruri. Chiar dacă nu au primit un dar vă-zut, care să încânte ochiul şi să ne aducă amintede cel ce ni l-a dăruit, am primit toţi darul veniriiFiului lui Dumnezeu în lume.

Crăciunul ne invită să cugetăm la dem-nitatea de fii ai lui Dumnezeu, la rostul şi lachemarea noastră în lume. Dacă întrupareaFiului lui Dumnezeu a surpat zidul despărţitordintre credincios şi Dumnezeu, este pentru creş-tini o invitaţie la surparea zidurilor despărţitoaredintre oameni, o chemare la apropiere, respect şiiubire între toţi oamenii.

Să-l preamărim pe Mântuitorul şi să-ifim recunoscători pentru tot ce a făcut pentrunoi: pentru umilirea Lui, pentru sărăcirea lui,pentru lacrimile ce a vărsat pentru noi. Să neînălţăm prin credinţă, prin nădejde, prin dra-goste. Dumnezeu este cu noi, viu cum a fostcând L-au adorat păstorii, cum L-au găsit magii.El poate să ne asculte în necazurile noastre, să nesfinţească în bucuriile noastre. Să-i facemDomnului Iisus loc în inimile noastre, să Senască acolo cu harul şi puterea Lui. Prazniculacesta să-l serbăm cu bucurie mare iar roada eisă fie o mai mare slăvire a lui Dumnezeu, iar pepământ pace şi între oameni bună învoire.

Tuturor mizilenilor, un Crăciun binecu-vântat cu pace, sănătate şi urări de sărbători feri-cite, dimpreună cu tradiţionalul: „La mulţi şifericiţi ani!”

Diac. Ardeleanu ŞtefanParohia Fefelei – Mizil

În cetatea lui David vi s-a născut un Mântuitor

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul NouTradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul NouCrestinismul

şi solstiţiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă a fost cele-brat înainte de era creştină. Astfel,romanii sărbătoreau Saturnaliile în-tre 17 şi 24 decembrie, asociindevenimentul cu „naşterea soareluineînvins" (sol invictus). În Occi-dent, Papa Liberiu, fixează sărbă-toarea naşterii lui Isus pe 25 decem-brie, şi stabileşte modul celebrăriiînceputului creştinismului, asimi-lând sărbătorile populare şi „păgâ-ne”, deja existente (anul 354)

Colacii de Crăciun

Potrivit tradiţiei, colacii deCrăciun se pregătesc în ziua de 23decembrie, din aluat dospit, de că-tre femei „curate“. Colacul este unsimbol al roadelor împlinite şi alnădejdii oamenilor într-o viitoarerecoltă îmbelşugată. Dăruiţi colin-dătorilor şi, prin pomană, spiritelormorţilor, sunt alimente sacre, fărăde care nu se poate concepe petre-cerea Crăciunului.

Bradul de Crăciun

Obiceiul împodobirii bradu-lui de Crăciun de sorginte nordică,a fost adoptat iniţial de românii bo-

gaţi. La început bradul era împodo-bit cu mere, mai apoi fiind decoratcu nuci vopsite şi conuri aurite. În-cepând din secolul XX, la acestepodoabe s-au adăugat micile jucăriişi globuri, care au devenit tradiţi-onale. Lumânările au început să fiefolosite la decorarea bradului deCrăciun în Germania secolului alXVIII-lea, acestea simbolizând fo-curile solstiţiare din antichitate.

Steaua

Umbatul „cu steaua” este unobicei vechi ce se întâlneşte la toatepopoarele creştine. Acest obiceivrea să amintească steaua care a

vestit naşterea lui Iisus si i-a călău-zit pe cei trei magi. Cântecele des-pre stea provin din surse diferite:unele din literatura bizantină orto-doxă, altele din literatura latină me-dievală a Bisericii Catolice, câtevadin literatura de nuanţă Calvină şimulte din ele, chiar din tradiţiile lo-cale. Micul cor al stelarilor, care in-tră în casă în zilele Crăcinului,cântă versuri religiose despre naş-terea lui Isus: „Steaua sus răsare”;„În oraşul Vitleem”; „Trei crai de larăsărit".

Colindele

Dacă acum aproape au dispă-rut colindele în mediul rural, iar înoraşe au devenit o mască a cerşeto-riei, altădată, începând cu noaptea

de 23 spre 24 decembrie, de lamiezul nopţii şi până la revărsatulzorilor şi drumurile şi străzile ră-sunau de glasul micilor colindatori.Cu traista după gât, cu băţul în mâ-nă şi căciula pe urechi, colindătoriimergeau din casă-n casă şi strigaula ferestrele luminate: „Primiţi cucolindul? Ne dati ori nu ne daţi?”.Dacă cei din casă le deschideauspre a le împărţi colindeţi („…me-re, prune, nuci, covrigi”), cântau lafereastră: „Bună dimineaţa la MoşAjun / Şi mâine cu bine la MoşCrăciun / Am venit şi noi odata / Laun an cu sănătate, / Şi la anul iarvenim / Sănătoşi să vă găsim”.

Sorcova

Umblatul cu sorcova (plugulmic, pluguleţul), în dimineaţa Anu-lui Nou, este, în egală măsură, unobicei străvechi şi o bucurie a copi-ilor. Obiceiul Sorcovei este mai cu-noscut în Muntenia, dar îl regăsimrăspândit şi în restul ţării. El estepracticat de copii de la 3 - 4 anipână la 12 - 13 ani. Există zone aleţării unde cu sorcova merg numaibăieţi, iar în altele numai fete. Ade-sea copiii merg câte doi, alteori

(Continuare în pag. 10)


(Urmare din pag. 9)

Tradiţii şi obiceiuri...singur, colindândfamilia sau un grupde vecini.

Numele sor-covei vine de lacuvântul surov, deorigine bulgară, care are sensulde verde şi fraged, aluzie la oramură abia îmbobocită, ruptăodinioară dintr-un arbore. Tra-diţional, sorcova se confecţi-ona dint-o creangă de copac, înjurul căreia se împleteau florisau podoabe din hârtie sau altemateriale colorate. După con-fecţionare sorcova juca, întru-câtva, rolul unei baghete magi-ce, care transmitea vigoare şitinereţe celui atins de ea.

Textul urării aminteştede un ritual magic şi are rolulde a amplifica efectul sorco-virii: „Sorcova, vesela, / Sătrăiţi, să-mbătrâniţi, / Ca unmăr, ca un păr, / Ca un fir detrandafir. / Ca merii, ca perii /În mijlocul verii, / Ca viţa devie / La Sfânta Marie. / Tare capiatra, / Iute ca săgeata / Tareca fierul / Iute ca oţelul“.

Uneori textul continuăcu urări pentru gospodăria şiavutul celui sorcovit: „Vacilelăptoase, / Oile lânoase / Por-cii unsuroşi / Copiii sănătoşi”.Şi se încheie cu o formulă încare este invocată, într-o mani-eră uşor ironică, răsplata celuice a făcut urarea: „Câte cuiesunt la casă / Atâţia galbeni pemasă. / La anul şi la mulţi ani!/ Să trăiţi să ne daţi bani“.

În Moldova, Muntenia şiîn unele părţi din Oltenia întâl-nim obiceiul numit Semă-natul. Cu semănatul umblă co-piii de până la 10 ani, în gru-puri mici sau individual. Eipoartă trăistuţe atârnate deumăr, pline cu seminţe de ce-reale, pe care le presară în cur-te, în casă şi în faţa gazdei că-reia i se adresează urarea, des-tul de asemănătoare cu cea dela sorcovă: „Înfloriţi / Ca merii/ Ca perii / În mijlocul verii /Ca toamna cea bogată / Multîmbelşugată / La anul şi lamulţi ani!“

Pluguşorul

Pluguşorul e un stră-vechi obicei agrar, legat demanifestările augurale ocazio-nate de întâmpinarea nouluian. În ajunul Anului Nou ce-tele de colindători intră din ca-să în casă să ureze, purtând bi-ce (harapnice) din care poc-

nesc, clopoţei, tălăngi, etc.Urarea este o lungă in-

vocaţie în versuri, ce prezintăsuccesiunea muncilor agricole- de la aratul ogorului până lacoptul colacilor.

De la Moş Nicolae la MoşCrăciun

Moş Crăciun (SantaClaus) este un „urmaş“ al Sf.Nicolae. Acesta din urmă, po-trivit legendei, a trăit pe vre-mea împăraţilor Diocleţian şiMaximilian (284-305) şi adevenit cunoscut pentru ajuto-rul pe care-l oferea celor ne-voiaşi. Fiind Arhiepiscop deMyra (oraş port la MareaMediterană), putea fi văzut de-seori, îmbrăcat în roşu şi alb,(culorile robei episcopale), că-lare pe un măgar şi înmânânddaruri copiilor.

Data naşterii sale estenecunoscută, şi nu există o bi-ografie detaliată a sa, totuşi, secunoaşte data morţii - 6 de-cembrie (345). Moaştele saleau fost luate, în anul 1087, dinMyra, de către neguţătorii ita-lieni şi aduse la Bari, unde - pe22 iunie 1197 - a fost sfinţită obiserică, în care se află şi azirămăşiţele sale pământeşti.

În Evul Mediu, aniver-sarea morţii sale a devenit o ziîn care se ofereau daruri în nu-mele său. În timpul ReformeiProtestante din secolul al XVI-lea, Martin Luther a încercat săoprească venerarea sfinţilor,iar sărbătoarea Sfântului Nico-lae a fost abolită în unele ţărieuropene. Cel ce oferea daruria luat alte nume: în Germania,a devenit Der Weinachtsmann(Crăciunul), Pere Noël înFranţa, Santa Claus în MareaBritanie.

Danezii, care îl numeaupe Sfântul Nicolae - SinterKlaas, au avut un rol importantîn răspândirea faimei bătrânu-lui care aduce daruri. FondândNew York-ul (numit iniţialNew Amsterdam) ei au adus înlumea nouă şi sărbătorirea luiSinterklaas - Santa Claus înpronunţie americană, numefolosit astăzi de toată lumeaanglo-saxonă.

În 1809, Washington Ir-ving (autorul „Povestirilor dincaverna adormita“) a scrisdespre Sinterklaas în „O isto-rie a New York-ului“, descriin-du-l ca pe un omuleţ rotunjor,într-un costum danez tipic, cubufanţi pe genunchi şi o pă-

lărie cu boruri mari.Cea mai importanta con-

tribuţie la imaginea lui MoşCrăciun, cel de azi, a avut-oThomas Nast. Celebrul ilustra-tor a publicat, în revista săptă-mânala „Harper“, timp de 20de ani începând cu 1860, o se-rie de desene şi versuri în careîl descrie pe Moş Crăciun.

Nast este cel ce îl îmbra-că într-o tunică roşie, îmblăni-tă, peste care este încins cu ocentura lată din piele. Tot Nastpovesteşte cum acasă la MoşCrăciun (la Polul Nord), existăun atelier unde sunt făcute ju-cării, distribuite după două lis-te: una cu copiii cuminţi şi unacu copiii răi.

Santa Claus - Moş Cră-ciun, aşa cum îl ştim azi, s-a„născut“ însă abia în 1931, fi-ind creaţia lui Haddon Sund-blom. Artistul l-a imaginat peîndrăgitul personaj ca pe unomuleţ rotofei, cu faţa jovialăşi barba mare.

În timp, la mitul lui MoşCrăciun s-au adăugat multe al-te amanunte: vorbeşte fluenttoate limbile pământului, in-clusiv limbajul secret al spi-ridusilor; casa lui Mos Craciuns-a „mutat“ de la Polul Nord(unde nu exista reni) în La-ponia, Finlanda etc.

Anul nou

k În Grecia antică Anulnou se sărbătorea la prima lunănouă răsărită după 21 iunie,data solstiţiului de vară.

k Romanii sărbătoreauînceperea anului în pragul pri-măverii, la 1 martie, atuncicând erau înlocuiţi şi consolii.

Răscoala lusitanilor dinanul 154 î.e.n. a pricinuit amâ-narea schimbării consulilor cu10 luni, solemnitatea efectuîn-du-se abia la 1 ianuarie 153î.e.n. La 107 ani de la aceastăamânare - în anul 46 î.e.n. -Caius Iulius Caesar a făcut re-forma calendarului alcătuindun calendar solar de 365 dezile împărţit în 12 luni. Pentrucele 6 ore cât considera el că arfi necesare pentru a completaanul real, Caesar a hotărât săadauge la fiecare 4 ani o zi înplus, prin numărarea de douăori a zilei de 24 februarie. Totatunci ziua de 1 ianuarie a foststabilită ca zi de început a anu-lui.

Deşi noul calendar ro-man a fost încetăţenit cu tim-pul într-o mare parte a lumii,numeroase popoare, în specialdin Asia şi Africa îşi păstreazăvechile date şi tradiţii aleschimbării anului.

j Vând teren intravilan - 476m2, în Mizil, situat pe str. Victo-riei, nr. 15, în spatele fosteiBănci Agricole. Preţ 22 900 eu-ro - negociabil. Informaţii la te-lefonul: 0767 179 213

j Vând casă (în comuna Vadu-Săpat) - 3 ca-mere + hol+ bucătărie, beci spaţios, magazii,lemne, coteţe, apă potabilă trasă în curte. Cabonus vă oferim un pogon de pădure salcâm şiun pogon de păşune (Valea lui Moş). Informaţiisuplimentare la telefonul: 0766 328 979.

j Vând 2 geamantane mari, 2 mici pe rotile; 3butoaie de 100 l de metal, 5 taburete mici (tipRelaxa); 2 telefoane fix – (tip vechi cu tasta-tură); geamuri - tâmplărie lemn, 3 bucăţi, toatela preţ negociabil. Informaţii suplimentare latelefonul: 0244 251 381.

j Vând apartament în zona centrală, etaj II, cu3 camere decomandat, 2 balcoane, 2 băi, garajşi beci. Relaţii la telefonul 0720 258 029.

j Vând butelie şi două arzătoare de gaze.Informaţii suplimentare la: 0244 251 578.

j Vând apartament cu 2 camere, situat la par-ter, str. M.Bravu, nr. 191. Relaţii la numerelede telefon: 0724 551 079 sau 0762 625 442.

j Vând 1 pogon - viţă de vie - situat în comu-na Tohani; vând 1 hectar de pământ la şosea înzona Relaxa. Relaţii suplimentare la telefonul:0764 396 964.

j Vând casă cu trei camere, bucătărie, maga-zie în suprafaţă totală de 280 metri pătraţi, po-sibilitate de racordare la gaze. Relaţii supli-mentare la telefonul: 0733 352 581.

j Vând cort de şase persoane, nou – preţ: 450lei. Informaţii la telefonul: 0734 546 308.

j Vând furtun de aragaz + butelie şi o maşinăde cusut rusească, la preţ convenabil. Relaţii latelefonul: 0244 252 215.

j Vând apartament în zona M.F.A., relaţiisuplimentare la telefonul: 0724 041 821.

j Vând casă, teren (apă, canalizare), situată pestrada Spiru Haret, nr. 5. – preţ negociabil.Relaţii la telefonul 0244 250 695 sau 0744 210203.

j Vând în zona Teilor, apartament cu douăcamere, etajul 4, preţ avantajos. Relaţii la tele-fonul 0745 858 176.

9 LUCA ANICA (1938)9 BAICU VICTORIA (1937)9 NEGOIŢĂ NICULAE (1955)9 POŞA ŞTEFANA (1928)9 CHIŢĂ VASILICA (1938)9 IRIMIA IOANA (1956)9 CRIVĂŢ VASILE (1965)9 ŞTEFAN CORNELIA (1957)9 ARDELEANU ION (1939)9 CÂRSTEA ELENA- (1913)9 BUGA FILOFTEIA (1925)9 MOCANU GAROFIŢA (1993)9 MICLOIU ILEANA (1913)

Mica publicitateMica publicitate

Dumnezeu să-i Dumnezeu să-i odihnească în pace!odihnească în pace!


BERBEC 21 Martie - 19 Aprilie

Carieră: Nativii din Berbec vor fifoarte ocupaţi luna aceasta, reuşindsă recupereze în decembrie tot ceau pierdut în cursul anului. Bani: Decembrie va fi o lună per-fectă pentru a caştiga bani, dar ber-becii vor avea tendinţa să cheltu-iască fară a se gândi de două ori. Dragoste: Nativii care sunt singurivor fi plăcut surprinşi de o mărturi-sire neaşteptată. Cuplurile vor aveaparte de linişte şi de sărbători feri-cite. Sfatul lunii: Bucură-te de sărbă-tori, dar nu exagera cu cheltuielile.

TAUR20 Aprilie – 20 Mai

Carieră: Decembrie va fi o lunănormală pentru „tauri” în ceea cepriveşte activitatea profesională. Bani: In ciuda cheltuielilor obişnu-ite în luna Decembrie, Taurii vor re-uşi să îşi păstreze bunăstarea finan-ciară. Asta se va datora şi unei pri-me pe care nativii acestei zodii s-arputea să o primească.Dragoste: Nativii singuri pot săceară ajutorul cuiva pentru a trecemai usor peste perioada sărbători-lor; chiar dacă la început va fi o re-laţie amicală, lucrurile pot evoluarapid. Cuplurile vor petrece multtimp împreună şi vor reuşi să punădeoparte micile neînţelegeri.Sfatul lunii: Nu lăsa problemeledin cursul anului să îţi afecteze săr-bătorile!

GEMENI21 Mai – 21 Iunie

Carieră: Gemenii vor avea de în-tâmpinat câteva probleme la servi-ciu. Însă asta nu îi va împiedica săfie productivi în ultima lună a anu-lui. Mai mult decât atât, un proiectmai vechi s-ar putea să prindă con-tur, asumarea riscurilor legate deacesta putând însemna un pas im-portant către reuşite viitoare.Bani: Astrele prevăd o lună obişnu-ită în ceea ce priveşte latura finan-ciară. Ceea ce nu înseamnă că nuvor reuşi să cumpere cadourile po-trivite pentru cei dragi. Dragoste: Gemenii care au o re-laţie trebuie să evite cu orice preţcerturile fără importanţă.Sfatul lunii: Foloseşte-ţi din plinimaginaţia pentru a traversa pe-

rioadele mai dificile!

Rac22 Iunie – 22 Iulie

Carieră: Nativii născuţi în zodiaRacului vor avea de-a face cu pro-bleme pe care le vor soluţiona cugreu. Acesta este şi unul dintre mo-tivele pentru care vor putea lua înconsiderare o schimbare în carierăpentru anul viitor.Bani: Decembrie nu este perioadaperfectă pentru a face investiţii saupentru a achiziţiona obiecte de val-oare. Aveţi răbdare până când con-junctura astrală vă va fi favorabilă.Dragoste: Relaţiile în care suntimplicate nativii din Rac vor fi câtse poate de stabile şi le vor oferimediul necesar pentru a trece cubine sărbătorile.Sfatul lunii: Acordă-le celor dragisprijinul şi dragostea pe care o me-rită şi lasă problemele pentru maitârziu.

Leu23 Iulie – 22 August

Carieră: Relaţiile cu superiorii şicolegii se va îmbunătăţi, cei născuţiîn această zodie reuşind să-şi de-monstreze calităţile.Bani: Leii vor cheltui foarte multluna aceasta. Investiţiile pe termenlung trebuiesc şi ele reevaluate pen-tru a fi sigur că vor începe un annou fară probleme din punct de ve-dere financiar.Dragoste: Nimic nou... şi totuşi! Oîntâmplare vă pote lega viaţa de opersoană pe care, până acum, aţi ig-norat-o.Sfatul lunii: Sărbătorile înseamnămai mult decât vacanţe luxoase şicadouri; foloseşte-ţi spiritul inven-tiv pentru a compensa cheltuielile!

Fecioară23 August – 22 Septembrie

Carieră: Decembrie va fi o lunăextenuantă pentru Fecioare, carevor trebui să facă faţă unor supraso-licitări profesionale şi nu numai. Înciuda programului dificil, echilibrulinterior şi viaţa personală reprezin-tă necesarele puncte de stabilitate.Bani: Ar fi bine să stabiliţi liste cupriorităţi pentru a evita un colapsfinanciar la începutul anului.Ceeace nu înseamnă să ignoraţi ceea ceau mai frumos sărbătorile - posibili-tatea de a dărui cadouri celor dragi. Dragoste: Încheiaţi un fel dearmistiţiu cu partenerul, ceea ce nue deloc rău. S-ar putea ca ceea ceconsideraţi că este convenţional săcapete profunzime şi să vă regăsiţicamaradul, prietenul sau iubitul, pecare îl credeaţi aproape pierdut învâltoarea vieţii.Sfatul lunii: Înlocuieşte latura ma-terială cu bunăstarea şi liniştea spi-rituală, descoperă valente noi pen-tru sărbătorile de iarnă! Şi, maiales, priveşte în urmă... fără mânie.

Balanţă23 Septembrie – 22 Octombrie

Carieră: Decembrie este perioadapotrivită pentru a analiza aspectelemai puţin performante ale activităţiitale, chiar dacă nu vei avea proble-me la locul de muncă şi nici nu veisimţi nevoia să te implici în pro-iecte noi sau să schimbi ceva. .Bani: Situaţia financiară nu vă per-mite să visaţi prea multe miracole,dar, în mod sigur, vă veţi simţii binede sărbători.Dragoste: Relaţia de cuplu pentruBalanţe va fi destul de problemati-că, iar nativele vor avea nevoie demultă diplomaţie pentru a face faţăexigenţelor partenerului.Sfatul lunii: Încearcaţi să vădetaşaţi de problemele din jur şievaluaţi totul cu calm. S-ar puteasă urmeze un an mult mai bun decâtacesta!

Scorpion23 Octombrie – 21 Noiembrie

Cariera: Decembrie este luna per-fectă pentru a stabili legături cu per-soane care lucrează în străinătate şichiar implicarea în afaceri sau...avenguri. Bani: Economiile pe care le-aţi fă-cut îşi vor dovedi utilitatea. Şi,chiar dacă veţi exagera cu unelecheltuieli, nu veţi avea probleme fi-nanciare la începutul anului viitor.Dragoste: O lună favorabilă pentrua începe o nouă relaţie, asta dacă aiajuns să cunoşti persoana respecti-vă. Însă nu încerca să îţi legi viaţade cineva necunoscut. Dacă ai dejao relaţie, atunci ar fi cazul să te con-centrezi asupra partenerului tău,care se simte ignorat în ultima pe-rioadă.Sfatul lunii: Ar fi cazul să laşi raţi-unea să “doarmă puţin”, pentru ada întâietate raţiunii inimii. S-arputea ca în locul monştrilor,proorociţi de Goya, să se nascăîngeri.

Săgetător22 Noiembrie – 21 Decembrie

Carieră: Nativii din Săgetător voravea parte de o perioadă liniştită,fără frământări şi griji deosebite.Bani: Decembrie se anunţă a fi olună profitabilă pentru Săgetători,cunoscuţi pentru problemele lor fi-nanciare. Importantă e grija pentruinvestirea sau păstrarea banilor. Dragoste: Dacă eşti singur, atunciai toate şansele să întâlneşti pe ci-neva, însă ar fi bine să fii atentă latrecutul persoanei cu care inten-ţionezi să ai o relaţie. Nativii careau deja relaţii se vor simţi răsfăţaţişi iubiţi, asta pentru că partenerii lorvor avea grijă ca Decembrie să fie olună de neuitat.Sfatul lunii: Ajută-i pe cei din jurultău să se bucure de magia sărbăto-rilor de iarnă! Vei câştiga astfel nudoar simpatia lor ci şi încrederea înpropriile forţe.

Capricorn22 Decembrie – 19 Ianuarie

Carieră: În loc să te concentreziasupra proiectelor noi ar fi bine săle rezolvi pe cele neîncheiate. Lipsade consecvenţă îţi poate crea prob-leme în viitor.Bani: Ar trebui să fii atent la achi-ziţii şi să te pregăteşti din timp pen-tru sărbători. Dragoste: Din acest punct devedere lucrurile sunt... amestecate.Depinde numai de dumneavoastrădacă finalul va fi unul fericit sau unadevărat dezastru. Căi de mijloc nuprtea există...Sfatul lunii: Analizaţi cu grijăopţiunile pe care le aveţi şi fiţi maiindulgenţi cu cei din jur!

Vărsător20 Ianuarie – 18 Februarie

Cariera: Nativii născuţi în aceastăzodie vor avea timp să-şi evaluezeproiectele profesionale. Este peri-oada potrivită pentru a stabili noicontacte şi pentru a face planuri deviitor. Aveţi însă nevoie de maimultă iniţiativă şi ceva mai multcuraj pentru a reuşi.Bani: Decembrie este luna perfectăpentru a vă gândi la cât de mult aţirisipit anul acesta. Este, deci, cazulsă acceptaţi că un buget de criză nueste chiar un rai al investiţiilor.Dragoste: Luna cadourilor vă vaaduce şi un dar oarecum neaşteptat.Nu vă gândiţi la bani sau obiecte;este vorba de un... sentiment.Sfatul lunii: Sărbătorile nu în-seamnă bani aruncaţi pe fereastră!Concentrează-te pe mesajul spiritu-al Crăciunului, nu pe sensul săucomercial.

Peşti19 Februarie – 20 Martie

Carieră: Decembrie va fi o lună di-ficilă pentru nativii din Peşti, carese vor vedea nevoiţi să îşi impunăpunctul de vedere la locul de mun-că. Colegii şi superiorii nu îi vor în-ţelege, fapt care ar putea să se în-cheie cu o sancţiune, chir dacă maitârziu vi se va da dreptate.Bani: Ar fi bine să fiţi atent şi să nudepăşeşti bugetul prestabilit.Dragoste: Decembrie va fi o lunănorocoasă în ceea ce priveşte laturasentimentală, aşa că asumarea ris-curilor reprezintă o oportunitate.Nativii implicaţi în relaţii vor fi în-conjuraţi de dragoste şi linişte,având sărbători fericite în sânulfamiliei.Sfatul lunii: Nimic nu trebuie să văafecteze sărbătorile cu familia!

HOROSCOPHOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

HORO(R) SCOPUL


Colegiul Director

PrimarEmil PROŞCAN

ViceprimarNicolai PAŞOL

ADRESA PRIMĂRIEI

B-dul Unirii nr. 14 MizilJudeţul Prahova

Cod Poştal: 105 800Telefoane: 0244 250 027

0244 250 028Fax: 0244 251 120

e-mail: [email protected]

REDACŢIAGabriela Andreea NEGOIŢĂCristina COLŢLucian MĂNĂILESCU - secretarde redacţie

ADRESA REDACŢIEI:

Str. Mihai Bravu, nr. 58Tel./fax: 0244 252 722; e-mail:[email protected]

TEHNOREDACTARE

Gheorghe ANGHELe-mail:

[email protected]. 0788 181 648

SC EXCELLTIPO SRL MIZIL

ISSN 1548 - 6903ISSN 1548 - 6903

Astăzi s-a nascut Hristos

Astăzi s-a născut HristosMesia, chip luminosLăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi

Mititel şi-nfăşăţelÎn scutec de bumbăcel,Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi.

Maica Sfântă îi zâmbeşteŞi cu dragoste-L priveşte,Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi.

Cine-Ţi va asculta povaţaÎşi va mântui viaţa,Lăudaţi şi cântati şi vă bucuraţi.

Şi de-acum până-n vecieMila Domnului să fie,Lăudaţi şi cântaţişi vă bucuraţi.

Florile dalbe

Scoală gazdă din pătuţFlorile dalbeŞi ne dă un colăcuţFlorile, florile dalbe

Că mămuca n-o făcutFlorile dalbeSită deasă n-o avutFlorile, florile dalbe

Pe când sită-o căpătatFlorile dalbeCovata i s-o crăpatFlorile. florile dalbe

Când covata o lipit

Florile dalbeCuptorul nu s-o urnitFlorile, florile dalbe

Când cuptorul o lipitFlorile dalbeCrăciunul o şi venitFlorile, florile dalbe,

Domnuleţ şi Domn din cer

Mare-i seara de-astă searaDomnuleţ şi Domn din cerŞi nu-i seara de-astă searaCi e seara lui Crăciun,Lui Crăciun celui bătrân

Când s-a născut Fiul sfânt,Fiul sfânt pe-acest pământ.Fiul plânge, stare n-are,Pe braţele mamei sale.Noi umblăm şi colindămCestor feţe le-nchinăm.Ne-nchinăm cu sănătateTot de bine s-aveţi parte

Hristos să vă dea de toate,Viaţă lungă, sănătate.

Domn, Domn să-nălţăm

Am plecat să colindămDomn, Domn să-nălţăm!Când boierii nu-s acasăDomn, Domn să-nălţăm!

C-au plecat la vânătoareDomn, Domn să-nălţăm!Să vâneze căprioareDomn, Domn să-nălţăm!Căprioare n-au vânatDomn, Domn să-nălţăm!C-au vânat un iepuraş

Domn, Domn să-nălţăm!Să facă din pielea luiDomn, Domn să-nălţăm!Veşmânt frumos DomnuluiDomn, Domn să-nălţăm!

Legănelul lui Iisus

Colo-n sus pe-un deal frumos,Unde-i cerul luminos,Într-un leagăn stă culcat;Fiul Maicii înfăşat.

Leagan verde,legănelTot din lemn de păltinelLeagan verde,legănelTot din lemn de păltinel.

Raza blândă-a soarelui,Scaldă faţa Domnului,Vântul dulce-l tragănă,Pruncul de ni-l leagănă.

Cântă îngerii în cor,Să vestească tuturor,Astăzi cerul s-a deschis,Pe Hristos ni l-a trimis.

Colind

Larg deschideţi poarta sufletelor voastre,N-am venit să cerem, ci-am venit să dăm.

Dalbe şi iar dalbe, flori adevărate,Ca şi vestea bună ce v-o colindăm,Dalbe şi iar dalbe, flori adevărate,Dalbe şi iar dalbe, florile de măr.Dincolo de munţii vieţii

şi-ai himerei,Le-am cules azi noapte

florile de măr,Le-am cules din munţii

unde veşnic meriiRoditori de aur sunt într-adevăr.

Florile pe care le-am cules azi noapte

Vor rodi în brazda sufletelor toate, Merele de aur, merele visateDe colindătorii veacurilor toate.

Colindiţa

Colindiţa nu-i mai multă Să trăiască cine-ascultă. Sus la ceruri o-nălţăm Şi la gazde o-nchinăm.

O-nchinăm cu veselieŞi cu mare bucurie, C-am ajuns seara de-ajun A bătrânului Crăciun.

Sus, mai sus v-am înălţat,Ce-am ştiut noi v-am cântat.Să rămâneţi sănătoşi,Sănătoşi şi bucuroşi.

C-am ajuns ziua cea sfântă,Când colindele se cântă,Sărbătoara lui Cristos,Să vă fie de folos.

CCooll iinnddee,, ccooll iinnddee,, ee vvrreemmeeaa ccooll iinnddeelloorr.. .. .. E

PIG

RA

ME

DE

SĂ

RB

ĂTO

RI

Iulian Bostan Semne

Chiar în prag, se poate spune,C-om vedea tot vechea zare;Deci vorbim de semne bune... anulare.

Alexandru Clenciu După Anul Nou

Bătându-se cu pumnu-n piept,Susţine dumnealui fierbinte,

Că Anul Nou l-a prins deştept…Dar… pe cuvântul meu că minte.

Mitică IonZvon de Anul Nou

De-o vreme-ncoace se zvoneştePe la diverse adunăriCă mâine anul se-înnoieşte…Cu noi impozite şi dări!

Nelu Ionescu- QuintusRevelion

Şuncă, icre, raci, sardele,Pui, curcani, piftii, cafele,Vin, şampanie la gheaţă…S-a mai dus un an din viaţă!

Nicolae GhiţescuDe Sfântul Nicolae

În noaptea asta şpriţuri n-am,

Mă simt sărac peste măsură;Mi-aş pune ghetele la geam,Dar ce mă fac de mi le fură?

Ioan ToderaşcuCopiii săraci şi Moş Nicolae

Luni în şir l-au aşteptat,Însă moşul cel cu pleteNici un dar nu le-a lăsat,Că n-avea nici unul ghete!...

Nicolae BunduriIarna pe uliţă

S-a aşternut din plin zăpadaIar frigul intră pân’ la oaseŞi iarna s-a ivit pe stradă…Probabil a scăpat din case!

Georgeta Vatavu Colind

A căzut multă zăpadă,

Gropile n-au să se vadă;Pietrele crapă de ger,Noi de foame... lerui-ler!

Ghiocel Constantinescu

ZăpadaAşterne iarăşi, peste vechi păcate,Un văl superb sticlind de puritateNostalgic aşteptat de lumea

toată…Apoi, călcăm pe el şi-l facem

zloată.

„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt ... decembrie.pdf · tradiţiilor,...

Documents

Transcript of „Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt ... decembrie.pdf · tradiţiilor,...