“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Publicaþie lunarã a Primãriei ºi Consiliului Local Mizil

Fondator

Emil

PROSCAN

Iarna ºi-a intratcu adevãrat în

drepturiAnul acesta ne gândeam

cã iarna nu ne va mai bate la usã.O aºteptam, dar nu venea.Parcã o rugam sã vinã! ªitotuºi, am avut parte deiarnã!

O iarnã pecare am aºteptat-oceva vreme, ea avenit târziu ºinu numai...

Vorbim de Glodeanu Siliº-tea, o comunã aflatã la câþiva kmsud de poziþia sa actualã, a-proape de Urziceni, pe drumulmare dintre Bucureºti ºiBuzãu. Cu aproximativ600 de case, locuitoriiacestei com-une suntoameni simpli, ceimai mulþi dintreei ...

Luna martie, vrem nu vrem, neîmpinge atenþia mai mult cãtre mamelenoastre ºi toate femeile apropiatenouã. Ele sunt centrul universuluiacum. ªi da, chiar sunt centruluniversului. Mama!

Da, mama! Mama ecea care ne iartã ºigreºelile pe care nu le-am fãcut încã, ma-ma e cea care re-nunþã la ferici-rea ei pentru...

Duminicã, 29 ianuarie 2012, laLiceul Teoretic „GrigoreTocilescu“ aavut loc festivitatea de premiere aFestivalului Internaþional de Poezieºi Epigrame „Romeo ºi Julieta laMizil“, ediþia a V-a.

La fel ca ºi înceilalþi ani, evenimentuls-a bucurat de prezenþaunor invitaþi de mar-cã ai culturii româ-neºti, precum...

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 8

Pagina 6

Pensionarii alãturide sinistraþii din

Glodeanu Siliºtea!

Portret defemeie

Eveniment culturalde marcã la Mizil

Încercarea de a scrie ºi definiFemeia este aidoma tentativei de a scriedespre viaþã!

Faptul cã femeia este cea care dãviaþã, cea care farmecã prin gingãºie, fru-museþe, maternitate, dragoste, s-au scrismunþi de pagini! E comparatã cu florile,mugurii, primãvara ºi tot ce poate da cu-loare ºi zâmbet!

Oare care ar fi cea mai potrivitãdefiniþie pentru ceea ce înseamnã a fi cuadevãrat Femeie? Ce filozofie ar puteaaduce lumina realitãþii din care ea esteplãmãditã? Femeia nu poate avea o defi-niþie anume, adevãrul despre ea nu se poa-te regãsi într-o înºiruire de cuvinte oricâtar fi determinate sã strãluceascã, sã epa-teze, sã admire, sã sclipeascã...

Însuºirile femeii sunt plãmãdite întiparul simplitãþii, modestiei ºi, orice scoa-tere de aici, deformeazã realismul ances-tral al matricei în care Dumnezeu a în-cadrat-o! Mãreþia femeii constã în simpli-tate, modestie, smerenie!

Prima femeie pe care am cunos-cut-o a fost mama mea.! Pentru mine, mo-delul femeii universale este ea, mamamea! Acum când iar încerc sã scriu desprefemeie, socotesc cã cele mai mari ºanse dereuºitã în tentativa de a mã apropia de ade-vãrul ce o defineºte, este sã vorbesc despremama mea! În postura de mamã se pun învaloare adevãratele calitãþi ºi însuºiri alefemeii. Supremaþia desãvârºirii, a demni-tãþii, a mãreþei ei, se realizeazã mai alesatunci când ea dã viaþã ºi devine mamã.Multele ei calitãþi se „declanºeazã” în a-cest moment. Instinctual, divin sau pur ºisimplu, în acel moment, Femeia mamã seconexeazã la universalitate ºi se transfor-mã într-un fluviu de dragoste. Necontenit,necondiþionat, total!

Dragostea ei pentru mine a fost ºieste uriaºã! Este o altfel de dragoste decâttoate celelalte sentimente. Un dar pe carenu am ºtiut niciodatã cum sã-l recompen-sez fãrã sã stânjenesc intenþia primirii lui.

Îmi iubesc foarte mult mama, dardragostea ei pentru mine nu este reciprocã!Asta este marea mea durere! Chiar dacãceea ce simt îmi cãlãuzeºte paºii ºi gându-rile ºi-mi este suport în tot ce fac ºi gân-desc, este foarte evident cã dragostea meapentru fiinþa mamei mele nu are imensi-tatea simþãmintelor primite, nu are mãreþiacrezului de dãruire totalã pe care ea îl tri-mite spre mine în fiece clipã. Este un sen-timent pe o altfel de lungime de undã ºi

izvorât din cu totul alte conotaþii. Recipro-ca mea la dragostea mamei mele este alt-ceva! Alte valenþe, alte nuanþe, alt ritm, altfel de consecvenþã, altã dimensiune... ªinu este o „reciprocã”! Nu este vorba des-pre un schimb de sentimente! Dragosteamamei mele pentru mine e felul ei esenþialde a fi, este leitmotivul fiecãrui gând, fie-cãrui gest. Dragostea mea pentru ea sestrecoarã printre agitaþiile la care mãobligã fiecare zi.

„Eu, fiul tãu, recunosc cã dragos-tea mea prentru tine nu e la înãlþimea sen-timentelor tale, mamã! Rar îmi gãsesctimp sã vin la tine, sã stau cu tine! Tu nicinu vrei mai mult ºi mã înþelegi, mereu mãînþelegi ºi asta mã doare!” Aºa mi se zvâr-colesc gândurile!“

Tot ceea ce simt pentru mamamea este, într-adevãr, un rãspuns la mareleºi totalul ei devotament pe care neîntreruptl-a îndreptat cu grijã ºi afecþiune cãtremine, dar este ºi altceva, greu de definit,ceva care îºi are obârºia în zilele când amînvãþat despre viaþã, acolo, în universuldragostei de la pieptul ei. Mare parte dinmine este acel „ceva”! Legãtura tainicã,indistructibilã, veºnicã ce s-a format a-tunci! O nouã naºtere! Personalitatea meaatunci îºi începea „cariera”. Densitatea,tãria, consecvenþa, pragmatismul ºi multealte caracteristici numai de Dumnezeu ºti-ute, fac mult diferitã dragostea mamei me-le de cea ce simt eu pentru ea.

Dragostea mamei mele pentrumine este o lume aparte! Este lumea ei!Singurul spaþiul în care viseazã, se bucurã,lãcrimeazã, sperã! ªi câtã îndârjire a pus înlumea dorinþelor sale! Nãzuinþi, speranþe,aºteptãri! O singurã fereastrã spre care îºiaþinteºte în permanenþã privirea sufletuluiei bun! O singurã fereastrã, dincolo de ca-re, permanent, sunt eu!

Tatãlui meu i-a purtat o altfel dedragoste! La fel pentru fiecare din bunicii,rude, animalele curþii, copacii, anotim-puri... Pentru fiecare, mama mea a nutritsentimente distincte ºi prin tot ce fãcea,arãta aceste deosebiri. Personalitatea zâm-betului sãu este total diferitã pentru fiecaredin cei dragi. Aº putea sã spun cã fiecareare parte de dragostea lui propie de la ma-ma mea. Altfel, cu siguranþã, ar fi consi-derat a fi o frustare, sau poate chiar o ne-dreptate.

Principala preocupare a mameimele este sã înþeleagã pe cei din jur. Pentruea înþelegerea este cel mai frumos dar pecare-l poþi face cuiva. „Tristeþea numai dinneînþelegere vine!”, spune mama mea.Este o stare disponibilã trãsãturilor de aurale unui om! Dacã ajuþi un om în neputinþãînseamnã cã îl înþelegi, dacã ierþi pe cinevaînseamnã cã-l înþelegi, dacã îþi place unrãsãrit de soare înseamnã cã înþelegi... Înþelegerea este indispensabilã capacitãþiide a simþi, de a respecta, de a iubi, de a tebucura.

Mi-am amintit ºi de perioadelede surghiun la care femeia a fost supusã

de-a lungul istoriei, fiind exploatatã, mal-tratã ºi supusã unor diferenþe umilitoare.Poate cã atunci, în acele perioade, s-au puscel mai bine în evidenþã caracteristicileesenþiale ale femeii. Puterea de înþelegerea femeilor din acele crunte perioade, a pro-dus supunere, ascultare, bunãtate, dragos-te..., calitãþi care i-au adus în epocile urmã-toare respectul pe deplin meritat.

Încercarea mea de vorbi despredragostea mamei mele, alãturi de celelalteforme de exprimare a ei pentru ceilalþi, înmod sigur reprezintã trãsãtura principalã,chintesenþa, portretului Femeii! Am con-vingerea cã toate femeile sunt ca sufletulmamei mele! Deosebirile dintre mamelelumii constau, probabil, în diferenþele pu-tinþei de exprimare izvorâte din realitãþilediferite ca loc, spaþiu, timp!

Acum, la începutul primãverii a-vem ocazia sã ne sãrbãtorim mama, soþia,fiica, sora, prietena, colega! Acum, mãcaracum, avem posibilitatea de a sãrbãtoriFemeia! Ziua de 8 Martie poate ieºi dinspaþiul obiºnuinþei dacã vom simþiþi pentruea preþuire, respect, dragoste! De sãrbãtoa-rea domniilor voastre vã doresc sã simþiþimãcar de o parte din dragostea cu care sun-teþi dumnezeite sã o daþi!

Bãrbaþii acestei lumi, sã ºtiþi cã vãpreþuiesc, dovada fiind neputinþa de a trãifãrã voi! Adicã imposibilitatea de a trãifãrã dragoste! Dincolo de orgoliile, vani-tãþile, ambiþiile, ce de o parte ºi de cealaltãmai sunt, existã grijã, dojanã, împãcare,iertare, mângâiere,... adicã dragoste! Pur-taþi-vã cu bãrbaþii de lângã voi ca ºi cum arfi mai importanþi, mai deºtepþi, mai fru-moºi! O sã vedeþi plãcerea copilului din ei!Veþi obþine liniºte, zâmbet ºi zile mai bune!

Sã facem ceva pentru a bucura su-fletul mamelor noastre! Sã le spunem cã nee bine, dar cã ne-ar fi ºi mai bine dacã ºi lorle-ar fi bine! Sã le îmbrãþiºãm puternicpentru a ne simþi reciproc cãldura sufletu-lui! Sã avem grijã de grijile lor, sã gãsimtimp pentru ele, sã le luminãm cât mai deszilele cu prezenþa noastrã, sã mulþumimLui Dumnezeu cã existã! Sã nu uitãm cã înfiecare Femeie existã o mamã!

LLaa mmuullþþii aannii mmaammãã!!LLaa mmuullþþii aannii ffeemmeeiiee!!

P.S. La câteva zile dupã ce amscris rândurile de mai sus mama mea amurit! Mã tot cãznesc de atunci sã înþeleg!

Simt o chemare spre locurile încare cerul îºi aratã mãreþia necuprinderii,iar eu, copil fiind, înãlþam zmee sperând sãating ºi sã simt locul unde noaptea veneaustelele sã sclipeascã rugãciunile oamenilorºi unde eu îmi culcuºeam vise, speranþe...

Parcã aud cum mama mea se a-propia de dealul în vârful cãruia eram ºistriga:„-Emil...! Emil...!-Hai mamã acasã! A venit tatãl tãu ºi ampus masa sub teiul din curte!“

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

LA MULÞI ANI! Anul IX /Nr. 90 / martie 2012 GRATUIT www.primaria-mizil.ro

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 2

Problemele primãriei sunt pro-blemele dumneavoastrã ºi ale oraºului,

deci, trebuie sã vi le cunoaºtem pentru a vi le rezolva.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia deprimar nr 771/12.06.2009, modificatã ºi com-pletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecarestradã a fost repartizatã unui anumit funcþio-nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sãse deplaseze în sectorul arondat, sã constatetoate problemele existente acolo ºi sã le aducãla cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Publicaþia gratuitã a primãriei, POªTALIONUL, trebuie sã vã fie adusã

acasã de salariatul în a cãrui aron-

dare aveþi domiciliul.În cazul în care nu aþi fost

vizitat pânã acum sau problemele spuse dedumneavoastrã au fost tratate cu superficiali-tate, vã rog sã mã contactaþi personal.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

Campaniapromovatã la nivelnaþional sub sloga-nul „„PPrriivveeººttee-mmããaaººaa ccuumm ssuunntt!!””, sevrea a fi o campa-nie de conºtienti-zare a societãþii cuprivire la proble-mele întâmpinatede femeile rome pepiaþa muncii. Acea-stã campanie va firealizatã în cadrulproiectului „„ÎÎmmppuu-tteerrnniicciirreeaa ffeemmeeiilloorr rroommee ppee ppiiaaþþaa mmuunncciiii””,,fiind lansat de Agenþia de Dezvoltare Co-munitarã ””ÎÎmmpprreeuunnãã””. Proiectul se deru-leazã pe parcursul a doi ani în parteneriatcu Ministerul Muncii Familiei ºi ProtecþieiSociale, Confederaþia Naþionalã a Sindica-telor Libere – FRÃÞIA ºi Institutul Na-þional de Cercetare ªtiinþificã în domeniulMuncii ºi Protecþiei Sociale.

În cadrul proiectului sunt organi-zate 40 de evenimente în 40 de judeþe, pri-vind conºtientizarea salariaþilor ce aparþingrupurilor vulnerabile cu privire la drep-turile lor pe piaþa muncii.

Un asemenea eveniment a avutloc în Mizil, joi, 23 februarie, în sala deºedinþe a intreprinderii RELAXA-MIZIL.Eveniment organizat de Sindicatului Li-ber, conducerea fabricii ºi a reprezentan-telor Agenþiei „„ÎÎmmpprreeuunnãã””, la care au fostprezente ºi angajatele din secþiile respec-tive. „Abordarea subiectului din aceastãperspectivã a fost determinatã de faptul cãinteresele comune ale femeilor rome seîntâlnesc, adesea, pe piaþa muncii, unaspect mai puþin cunoscut de reprezen-tanþii sindicatelor, O.N.G.-urilor, mass-media ºi societate în ansamblu. De aceea,aceste categorii ce fac parte din grupurileþintã ale campaniei sociale, alãturi degrupul de angajaþi ce aparþin grupurilorvulnerabile, ne propunem ca printr-o ast-fel de abordare sã creºtem gradul de vizi-bilitate al angajatelor rome pe piaþa mun-cii ºi în societate. De asemenea, ne pro-punem sã creºtem gradul de conºtienti-zare a angajatelor ºi a societãþii privindacest subiect”, a precizat moderatorul„mesei rotunde” domnul Stelu Cocoºatu,liderul sindical din aceastã intreprindere.Doamna Camelia Gavrilescu, directoareafabricii RELAXA, în alocuþiune, s-a refe-rit la faptul cã în aceastã unitate de lucru,toate angajatele au aceleaºi drepturi egale,indiferent de etnie, iar relaþiile dintre eletrebuie sã se bazeze pe sentimentele destimã ºi respect reciproc, iar la locul demuncã sã-ºi îndeplineascã sarcinile de ser-viciu ce le revin.

„Prezenþa femeilor rome în spa-þiul public românesc continuã sã fie un su-biect controversat, iar percepþia societãþiise axeazã în special pe elementele tradiþio-nale ale vieþii acestora sau este alimentatãcu exemple negative, printr-o promovare

excesivã a comportamentelor nonconfor-me cu normele sociale. Acest fapt a deter-minat construirea unei imagini care nu co-respunde, din punctul nostru de vedere,identitãþii femeilor rome. În acest context,am considerat cã este necesar sã aducemîn dezbatere publicã un subiect mai puþinvizibil pentru societatea româneascã,femeile rome pe piaþa muncii, prin inter-mediul unei campanii sociale promovatela nivel naþional sub sloganul „„PPrriivveeººttee-mmãã aaººaa ccuumm ssuunntt!!””, a precizat doamnaCarmen Gheorghe, managerul proiectu-lui, care este... mizileancã!

„Ne este mai uºor sã vedemfemeile rome ce se fac vizibile prin locuripitoreºti ieºite din tipar, decât pe acelefemei rome care ne servesc curate, masala restaurant, care oferã educaþie copiilorîn ºcoli, au grijã de sãnãtatea noastrã saupe cele care curãþã strãzile ºi colecteazãgunoaiele. Ele sunt femei invizibile, fe-meile care presteazã munci invizibile, acãror viaþã nu oferã spectacol pentru ceidin jur”, a mai precizat doamna manager.

La punctul „discuþii”, angajatelede etnie romã, cât ºi de etnie românã, ausubliniat faptul cã nu doresc altceva decâtcondiþii decente de lucru, de exemplu:cãldurã în secþii pe timpul iernii, iar pevremea canicularã, sã se asigure apã pota-bilã. Totodatã, ca o cerinþã imperioasã, an-gajatele au fãcut propunerea gãsirii uneisoluþii pentru efectuarea de controale me-dicale, specifice genului. Tot la acestpunct, angajatele sau referit la relaþiiledintre „cele douã tabere”, sã fie fãrã jig-niri sau aluzii neprincipiale, ci relaþii ba-zate pe stimã ºi respect reciproc.

La încheierea evenimentului,doamna Carmen Gheorghe a spus printrealtele: „În acelaºi timp, am iniþiat acestdemers pentru a intensifica în rândul fe-meilor de etnie romã cã pot fi vizibile însocietate ºi pentru a demonstra cã statutulde salariat este un prim pas prin care aces-tea se pot identifica ºi prin care pot încer-ca sã lupte împotriva percepþiilor generale,spunând: „Priveºte-mã aºa cum sunt!”

Tot la final, participantelor le-aufost oferite diplome de participare ºi ca-douri oferite din partea Agenþiei „„ÎÎmmpprree-uunnãã”” ºi a Sindicatului Liber din între-prindere.

EEuuggeenn GGiiggoorree

Zona Persoana responsabilã Telefoane1. Calea Buzãului, Tohaneanca

Plutar Mareº, AnastasiuGh. Bratianu

Crãciunescu, N. Iorga, N. Stãnescu

Mihaela Dinu 250 020

2. Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45

M. Bravu - de la intrare dinspreBuzãu pânã la inters. cu

str.Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

3. Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

4. Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

5. ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 250 008 int 34

6. Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 8977. 13 Septembrie, Cuza Vodã Monica Tricã 250 0208. N. Balcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoita 252 722

9. I.L.Caragiale, Avram Iancu,Alba Iulia

Mirela Paraschivescu 250 008 int 26

10. 24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 4011. Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 89712. B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 2913. Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 4014. 1 Mai Loredana Tãnase 250 02015. G.Ranetti Georgiana Tãnase 253 30916. Mr. Ivanovici, G-ral

PraporgescuElena Mãrãcine 250 008 int 29

17. M.Basarab, Spitalului, SpiruHaret, Albinei

Ana Gica 250 020

18. N. Bãlcescu de la intersectiacu B-dul Unirii pânã la inters.

cu str. Er. R. Nicolae,Eminescu, Ardealului,Bucovinei, Vasile Lupu

Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28

19. M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

20. Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

21. Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 250 008 int 28

22. N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 250 008 int 16

23. 22 decembrie, Þepes Vodã,Ioan Vodã

Maria Mastragociu 250 008 int 38

24. Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

25. Teilor casuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela ToaderCristina Colþ

250 008 int 42

26. M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viulet 250 008 int 1627. Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.

Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 250 008 int 21

28. Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008 int 2429. Carpati, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 06230. Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec.

TeodoroiuBuciu Eustafie 250 008 int 29

31. Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020

32. Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 250 062

33. Griviþei, Bucegi, Fnd.LalelelorAleea Crizantemelor

Victoria Panait 250 008 int 25

34. M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Tabelul cu salariaþii primãrieicare trebuie sã vã viziteze!

DDiissppoozziiþþiiaa ddee pprriimmaarr nnrr 777711//1122..0066..22000099,, mmooddiiffiiccaattãã ººii ccoommpplleettaattãã pprriinnDDiissppoozziiþþiiaa 11667722//66..0066..22001111

Priveºte-mã aºa cum sunt!

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 3

Anul acesta ne gândeam cã iarnanu ne va mai bate la usã. O aºteptam, darnu venea. Parcã o rugam sã vinã! ªi totuºi,am avut parte de iarnã!

O iarnã pe care am aºteptat-o cevavreme, ea a venit târziu ºi nu numai cã avenit, s-a încãpãþânat sã ne dea ºi deaceastã datã motive mari de îngrijorare.Începând cu iarna 2010 – 2011, care a fostdeclaratã prima iarnã din seria iernilor cuadevãrat grele, iarna 2011-2012 a transfor-mat România într-o micã Siberie. În urmaavertizãrilor ANM de cod portocaliu deger ºi cod galben de ninsori, urmat de codportocalui de ninsori, ºi tot aºa, ministrulAdministraþiei ºi Internelor, Traian Igaº, adeclarat cã ne aºteaptã câteva zile extremde dificile, care vor depãºi recordurile isto-rice în România ºi cã vom avea o iarnã ca-n `54. Se pare cã nu s-a înºelat!

Zãpada anul acesta a atins în þaranoastrã ºi 5 metri, în judeþul Buzãu ºi Vran-cea casele fiind practic acoperite de munþide zãpadã, la fel ºi în alte pãrþi ale Ro-mâniei. Foarte multe oraºe ºi municipii aurãmas de-a dreptul înzãpezite, nu mai vor-bim de sate. Administraþiile publice locale,Jandarmeria, Ministerul Administraþiei ºiInternelor ºi Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã, au fost permanent prezenteacolo unde situaþiile de urgenþã au cerut-o,pentru a salva vieþile oamenilor îngropaþiîn zãpadã.

Mizilul, ce-i drept, a fost mai „no-rocos” din acest punct de vedere, la noi nus-au înregistrat asemenea cazuri, însã, ca ºicirculaþie, Mizilul, a fost ºi el victimã camulte alte oraºe din þarã. Toate drumuriledintre oraºul Mizil ºi comunele aferente aufost greu de practicat sau, chiar deloc. Dincauza viscolului, unele sate au rãmas zile înºir fãrã curent electric. Magazinele au rã-mas neaprovizionate, oamenii nu vedeau de-cât o Mare Albã! Aici doresc sã fac pre-cizarea faptului cã primãria oraºului a sãritîn ajutorul celor blocaþi pentru câteva zile

în oraºul nostru, oferindu-le cazare la Cen-trul Cultural „Adrian Pãunescu”, Spitalulorãºenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil ºi la salade sport a oraºului, precum ºi ceaiuri, sand-wish-uri, apã. De asemenea, promptã a fostºi Poliþia Localã precum ºi echipajele depoliþie ale oraºului Mizil, care au fost pre-zente zi/noapte, în perioadele cu mare riscde înzãpezire. Supermarket-urile au suferitºi ele din cauza drumurilor închise, nepri-mind marfa corespunzãtoare.

Din cauza temperaturilor extremde scãzute, ºcolile au suportat ºi ele o între-rupere a activitãþii. În linii mari, anul aces-ta am avut o iarnã cu foarte multe compli-caþii.

Serviciul Public de GospodãrieComunalã a acþionat prompt cu toate mij-loacele din dotare.

Deoarece cantitãþile de zãpadã aufost imense, pentru ca operaþiunile de des-zãpezire sã se efectueze în timp util, pri-mãria a contractat ºi o firmã de specialitate.S-a lucrat necontenit pentru deblocareastrãzilor, s-a cãrat zãpada, s-a intervenit latoate solicitãrile, o grijã deosebitã acordân-

du-se persoanelor singure ºi neajutorate. Un aspect neplãcut, dar ºi cu efecte nega-tive, l-a constituit neintervenirea tuturor ce-tãþenilor în acþiunea de deszãpezire.

Din toate pãrþile oraºului veneausolicitãri ale oamenilor pentru a cere sã lise deszãpezeascã în faþa porþii.

În firea românului din toate tim-purile a stat grija pentru gospodãria sa,pentru strada sa, pentru localitatea sa. Ne-

am confruntat cu foarte multe cazuri încare cetãþeni ai oraºului nostru apelau laprimãrie sau la serviciul de urgenþã 112,pentru a li se curãþa trotuarul, rigola sauintrarea în curte.

Facem menþiunea cã timp de treizile tot personalul primãriei a pus mâna pelopatã ºi a participat la acþiunile de deszã-pezire, care ar fi trebuit sã fie generale ºi sãangreneze absolut toþi cetãþenii oraºului. Încartier au fost cazuri în care angajaþii pri-mãriei dãdeau zãpada, iar marea majoritateai locuitorilor de acolo priveau pasivi.

Dacã ne gândim la zonele de caream vorbit la începutul materialului, poateacei oameni ºi acum mai au zãpadã, can-titãþi mari de zãpadã care le afecteazã încontinuare locuinþele. ªi ei, da, au motivepentru a ajunge în culmea disperãrii, însãnu o fac! Au acceptat, infiorãtor de calmceea ce li se întâmplã ºi, aºteptarea.

Acum, pãºim încet spre primãva-rã, aºteptãm primii muguri, primul ghiocelºi primele raze de soare primãvãratec.

Din alb, totul va deveni verde!

Cristina COLÞ

IARNA

Societatea contemporanã impuneintroducerea unui nou tip de educaþie, ceporneºte de la patru imperative ale societã-þii viitoare: sã cunoºti, sã faci, sã trãieºtialãturi de ceilalþi, sã exiºti. În termeni decomportament ele devin: a învãþa cerce-tând, a învãþa sã creezi, a învãþa sã trãieºtialãturi de ceilalþi. Împletirea acestor impe-rative conduc la o învãþare continuã, o do-vadã cã ai învãþat sã fii.

Scopul principal al colaborãriinoastre în cadrul acestui proiect a fost in-troducerea dimensiunii europene ºi promo-varea multiculturalismului, iar obiectivelegenerale au vizat: îmbunãtãþirea calitãþiiînvãþãmântului prin realizarea unor schim-buri de experienþã ºi bune practici cu cadredidactice de la ºcoala Nicolae Bãlcescu,dar ºi invitaþi de la proiectul „Dizolvareagraniþelor dintre ºcoala ruralã ºi ºcoala ur-banã“, desfãºurat în anul ºcolar anterior,formarea ºi dezvoltarea unui spirit de res-pect faþã de valorile europene prin încura-

jarea toleranþei ºi a dialogului intercultural,implicarea activã a partenerilor sociali laviaþa ºcolarã prin stabilirea unor relaþii departeneriat cu pãrinþii elevilor ºi cu comu-nitatea localã.

Proiectul se aflã în calendarul ac-tivitãþilor educative regionale, se va derulape parcursul anului ºcolar 2011-2012 ºi areca parteneri Primãria Fântânele, ParohiaFântânele, Centrul Europe Direct Mizil. Lanivelul celor douã ºcoli s-au derulat pânãacum câte 2 activitãþi „Sã cunoºtem datedespre Uniunea Europeanã „ ºi „La drumprin þãrile Europei“, iar cea de-a treia a fostuna comunã, desfãºuratã la Cãminul Cul-tural Fântânele, în data de 25 februarie2012. Frigul de afarã a fost compensat decãldura sufleteascã a copiilor ºi de strãlu-cirea datã de dinamismul lucrurilor desfã-ºurate în echipe. La întâlnirea dintre celedouã ºcoli au fost invitate autoritãþi locale:d-l primar Dumitru Mateiu, d-l viceprimarNiþu Constantin, preoþii Cruceru Ion Va-

lentin ºi Tãnase Petroniiar de la Centrul EuropeDirect Mizil domnulRânceanu Tiberiu –coordonator centru ºidomniºoara Stoica Mi-rela. Scopul întâlnirii afost ca elevii sã conºti-entizeze apartenenþa lorla marea familie euro-peanã, drepturile ºi îndatoririle ce decurg deaici, prin realizarea de diverse materiale:

Atelierul de desen (Drepturilecopilului în UE) - responsabil înv. EnciuVasilica

Atelierul de geografie (Puzzle) –instit. Rãdulescu Maria

Atelierul Oameni ºi locuri – prof.Gãvenea Nicoleta

Atelierul de muzicã – prof.Dorobanþu Gabriela

Atelierul de literaturã – înv.Bãbãleanu Elena

Atelierul pãrinþilor – prof. ChivuLuciana

Rezultatele muncii pe ateliere aufost expuse în panouri care vor pavoazaholurile celor douã ºcoli. Pentru acest lucruresponsabil a fost prof. Zafiu Mariana.

Acum cu toþii ne pregãtim intenspentru urmãtoarea activitate care va avealoc pe data de 2 aprilie, în cadrul sãptã-mânii „ªcoala altfel“, la ºcoala NicolaeBãlcescu Ploieºti.

ccoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt PPrrooff.. ZZaaffiiuu MMaarriiaannaa –– ddiirreeccttoorr ººccooaallaa ccuu

ccllaasseellee II-VVIIIIII FFâânnttâânneellee

PAªI SPRE EUROPAProiect edducaþional ddesfãºurat dde ºcoala Fântânele în colaborare cu

ºcoala Nicolae Bãlcescu Ploieºti

ªI-A INTRAT CU ADEVÃRATÎN DREPTURI!

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 4

Vorbim de Glodeanu Siliºtea, ocomunã aflatã la câþiva km sud de poziþiasa actualã, aproape de Urziceni, pe drumulmare dintre Bucureºti ºi Buzãu. Cu aproxi-mativ 600 de case, locuitorii acestei comu-ne sunt oameni simpli, cei mai mulþi dintreiei sunt trecuþi de vârsta a treia ºi sunt oa-meni cu credinþã ºi speranþã doar la Dum-nezeu. Zãpezile de anul acesta au “înecat”întreaga comunã într-o mare de alb. Atâtmai vãd oamenii de acolo, o Mare de alb!

Luna februarie a acestui an a su-pus locuitorii din comuna Glodeanu Siliº-tea, ca de altfel ºi pe cei din Zona de sud aþãrii, unui greu examen – lupta cu nãmeþiide zãpadã, gerul ºi viscolul, cu toate con-secinþele unor astfel de condiþii meteoro-logice venite împreunã: întreruperea curen-tului electric, consum mare de lemne pen-tru foc etc.

Comuna Glodeanu Siliºtea are a-rondate urmãtoarele sate: Corbi, Casota,Vãcãreasca, Cârligul Mare, Cârligul Mic,Cotorca ºi Satu Nou. În întreaga comunã ºiîn satele arondate acesteia, populaþia esteîmbãtrânitã, deoarece tinerii au fost nevoiþisã plece “la oraº”, pentru a-ºi gãsi un loc demuncã care sã le asigure venituri mai sigu-re decât cele din agriculturã. Rezultatul a-cestei migraþii este lipsa forþei tinere demuncã pe care autoritãþile locale sã o antre-neze într-o campanie de deszãpezire.

Nu ar fi fost doar asta singura pro-blemã, însã, autoritãþile locale s-au con-

fruntat ºi cu lipsa utilajelor necesare deszã-pezirii mecanizate.

Astfel, membrii Casei de AjutorReciproc a Pensionarilor (C.A.R.P) Mizil,au iniþiat o campanie de întrajutorare a lo-cuitorilor din aceastã zonã, împreunã cu:Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor“Speranþa” din Pucioasa, de la care s-a pri-mit suma de 2.000 lei, cu care s-au cum-pãrat alimente pentru 32 de familii, care aufost distribuite în data de 18.02.2012; S.C“DAB Security” – care au pus la dispoziþie7 salariaþi pentru a ajuta la deszãpezire ºidouã maºini pentru transportul voluntarilorîn zonã; S.C Momir Cris Com S.R.L ºi S.CGeorgiana Impex S.R.L au pus la dispo-ziþie, gratuit, douã dubiþe cu care s-au tran-sportat acele aproximativ 2 tone de alimen-te; doi cetãþeni ai oraºului Mizil, PoliþeanuVasile ºi Mihai ªtefan au participat ca vo-luntari în acþiunea de deszãpezire, doamnaMihalcea Cornelia a donat 20 kg cartofi si13 kg ceapa ºi domnul Vãcar Ioan, din mu-nicipiul Cluj Napoca a donat suma de1.000 de lei pentru achiziþionare de lemnepentru foc. Nu în ultimul rând, C.A.R.PMizil a donat suma de 3.000 de lei.

Pachetele au constat în: pâine, u-lei, ceapã, cartofi, orez, fidea, margarinã,conserve cu care de porc, conserve de pa-teu, apã platã, mere, alte produse din carnedar ºi medicamente.

Echipa C.A.R.P Mizil, condusã dedomnul Generosu Lucian - preºedinte,

Pãtru Mariana – contabil ºef ºi BaleaGeorgeta – contabil, s-au deplasat în zonãpentru a distribui ajutoarele ºi pentru aajuta bãtrânii sã disloce zãpada de pe lângãcase.

Ajunºi în zonã, au constatat custupoare cã oamenii sunt în suferinþã, cuboli grave (paralizaþi, orbi, cancer…), pelângã vârsta înaintatã pe care o au. În dis-cuþiile purtate cu acei oameni necãjiþi, s-avãzut resemnarea în faþa cantitãþilorimense de zãpadã, ne-au declarat mem-brii C.A.R.P. Mizil.

Ei singuri nu pot scãpa de “pla-puma albã” care a învelit casele în între-gime în anumite zone, dar sunt speriaþi ceva urma odatã cu topirea zã-pezii.

În deplasarea prinsate, campania de întraju-torare a fost însoþitã de dom-nul Mlãjiceanu Marian, ºefserviciu voluntari pentru situ-aþii de urgenþã ºi ºef serviciurelaþii cu publicul la PrimãriaGlodeanu Siliºtea.

În concluzie, cei de

la C.A.R.P Mizil, ne-au declarat faptul cãvoluntariatul nu mai face faþã! Iar singurasalvare al oamenilor de acolo ar fi sã pri-meascã utilajele necesare deszãpezirii.Munca manualã e în zadar! Aºa cum a de-clarat ºi domnul Mlãjiceanu Marian, auajuns sã solicite la Prefectura judeþului Bu-zãu, ca în locul ajutoarelor sociale sã li sedea o volã cu care sã dezãpezeascã caseleoamenilor speriaþi, mai ales de urmãrile

încãlzirii.Putinul ajutor pe care C.A.R.P

Mizil l-a acordat în aceastã campanie aadus mulþumiri din partea localnicilor careau remarcat în special faptul cã în ajutor le-au sãrit chiar pensionarii .

Prin distribuirea pachetelor directacasã la fiecare primitor au putut sã poartediscuþii cu aceºtia, astfel încât au aflat caresunt greutãþile cu care se confruntã dar sin-gurul lucru pe care cei de la C.A.R.P. l-auputut face, a fost sã-i încurajeze.

Concluzia acestei deplasãri este cãoamenilor din zonã le sunt în continuarenecesare medicamente, lemne pentru foc ºiutilaje pentru deszãpezire, dar ajutorul mo-

ral venit de la pensionari pre-cum ºi de la “ tineretul voluntar”a fost ca un “leac” pentru su-fletele necãjite.Casa de Ajutor Reciproc a Pen-sionarilor Mizil, deºi nu au ur-mãrit sã-ºi facã publicitate prinaceastã campanie, ne-a adus lacunoºtinþã aceastã faptã mãrea-þã pe care au fãcut-o, cu spe-ranþa cã mesajul lor va ajunge

mai departe, la administraþiile locale ºi laalþi donatori, pentru a le da un nou sprijinsinistraþilor .

În imediata perioadã o nouã de-plasare va avea loc în Glodeanu Siliºtea decãtre cei de la C.A.R.P. Mizil, pentru a do-na lemne pentru foc, medicamente ºi oricealte donaþii vor mai vrea sã facã bine-voitorii din zona noastrã .

PPEENNSSIIOONNAARRIIII AALLÃÃTTUURRII DDEE SSIINNIISSTTRRAAÞÞIIIIDDIINN GGGGLLLLOOOODDDDEEEEAAAANNNNUUUU SSSSIIIILLLLIIIIªªªªTTTTEEEEAAAA!!

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

Ungaria, Serbia ºi România au încomun interesul pentru energia regenera-bilã ºi eficientã energeticã. Promovareaprogramelor de energie, crearea unui cadrulegal, dezvoltarea pieþei de energii regene-rabile ºi atingerea unor diferite target-urisunt doar câteva din obiectivele comune aleacestor þãri. ENREG ENERGIA REGE-NERABILÃ, târgul euro-regional pentruenergie din triunghiul de frontierã, revinecu cea de-a patra ediþie. Târgul va avea locla Arad, între 25-27 aprilie 2012 la ExpoArad Internaþional. Acest eveniment a de-venit cunoscut din 2009 ca fiind cea maiimportantã platformã pentru persoane che-ie ºi experþi, în vederea schimbului de ex-perienþã ºi realizarea de afaceri.

Cu toate cã România deþine 5%din resursele de þiþei din Europa ºi este celmai mare producãtor de gaz din EuropaCentralã, þara a importat aproximativ 33%din gaze ºi 66% din uleiurile sale din Ru-sia. Pentru a contracara aceastã dependenþãde combustibili fosili, au fost stabilite obi-ective ambiþioase pentru þarã. Pânã în 2020,24% din consumul final de energie va fiacoperit din surse de energii regenerabile ºiproducþia de electricitate din energii rege-nerabile, alimentarea cu energie termicã, rã-cirea ºi alimentarea cu combustibil în do-meniul transportului vor fi extinse pânã în2020.

Potenþialul României de a utilizasurse de energii regenerabile este mare, iar

conºtientizarea, în rândul populaþiei, în e-conomie ºi politicã, asupra susþinerii politi-cilor mediului înconjurãtor ºi a energiei es-te în creºtere. Investiþiile externe ºi schim-burile de experienþã sunt de asemenea încu-rajate. Piaþa româneascã va deveni, în viitor,o piaþã de energii regenerabile în creºtere.

Cel mai mare potenþial de creºtereeste în domeniul energiei solare ºi eoliene.În ultimii ani, energia eolianã s-a dezvoltatremarcabil în România, dar ºi în domeniulenergiei solare au fost dezvoltate proiecte.În plus, existã potenþial prin utilizarea efi-cientã a biomasei în sensul larg al acesteia.

Pentru a susþine piaþa sã se dezvol-te, la graniþa dintre cele trei þãri: România,Ungaria ºi Serbia, REECO organizeazã cea

de-a IV-a ediþie e ENREG ENERGIA RE-GENERABILÃ, cel mai mare târg ºi con-ferinþe pe energie regenerabilã ºi eficientãenergeticã în construcþii ºi renovare. În pa-ralel cu târgul vor avea loc ºi conferinþespecializate, unde eutoritãþi publice naþio-nale ºi internaþionale, asociaþii, oameni deºtiinþã ºi companii, îºi vor prezenta tendin-þele, rezultatele unor cercetãri, tehnologii ºiinovaþii din domeniul lor.

În cadrul acestui eveniment, A-genþia pentru Eficienþã Energeticã ºi Ener-gii Regenerabile „AE3R Ploieºti – Praho-’va” va beneficia de un stand gratuit pentrupromovarea activitãþii agenþiei ºi a mem-brilor acesteia.

GGrruuppuull RREEEECCOO RROO EExxppoozziiþþiiii

Trei þãri împreunã pentru EnergiaRegenerabilã la

„ENREG ENERGIA REGENERABILÔ

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 5

CASETA LUNIICalendar martie

SArbAtori religioase ortodoxe

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

6132027

7

142128

8

15

2229

219

162330

3

10172431

41118

25

5121926

44 mmaarrttiiee - pprriimmaa DDuummiinniiccãã ddiinn PPoossttuull MMaarree

99 mmaarrttiiee - ccrruuccee nneeaaggrrãã - CCeeii 4400 ddee mmuucceenniiccii

2255 mmaarrttiiee - ccrruuccee rrooººiiee - BBuunnaa VVeessttiirree - ddeezzlleeggaarree llaa ppeeººttee

33 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa SSccrriiiittoorriilloorr

88 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa FFeemmeeiiii

1155 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa DDrreeppttuurriilloorr CCoonnssuummaattoorriilloorr

2200 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa PPrreesseeii LLiibbeerree

2211 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa PPooeezziieeii ((EENNEESSCCOO))

2211 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa AAppeeii

2255 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa PPoolliiþþiieeii RRoommâânnee

2277 mmaarrttiiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa TTeeaattrruulluuii

11 mmaarrttiiee –– 111144 aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa iissttoorriiccuulluuii ººii aarrhheeoolloogguulluuii CCoonnssttaannttiinn DDaaiiccoovviicciiuu,, mmeemmbbrruu aall AAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee ((dd.. 2277 mmaaii 11997733))

33 mmaarrttiiee –– 114499 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ppooeettuulluuii ººii ttrraadduuccããttoorruulluuii IIaannccuuVVããccããrreessccuu

44 mmaarrttiiee –– 333344 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ccoommppoozziittoorruulluuii iittaalliiaann AAnnttoonniioo VViivvaallddii((dd.. 2288 iiuull..11774411))

55 mmaarrttiiee –– 4444 ddee aannii ddee llaa ddeessffã㺺uurraarreeaa pprriimmeeii eeddiiþþiiii aa FFeessttiivvaalluulluuiiIInntteerrnnaaþþiioonnaall „„ CCeerrbbuull ddee AAuurr”” ((55 –– 1100 mmaarr.. 11996688))

77 mmaarrttiiee –– 110099 aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ssccrriiiittoorruulluuii TTuuddoorr MMuuººaatteessccuu ((dd.. 44nnoovv..11997700))

88 mmaarrttiiee –– 112244 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ssccuullppttoorruulluuii CCoorrnneell MMeeddrreeaa((2255..iiuull..11996644))

1144 mmaarrttiiee –– 110044 aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ffiizziicciiaannuulluuii ªªeerrbbaann ÞÞiiþþeeiiccaa,, mmeemmbbrruu aallAAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee ((dd.. 2288 mmaaii 11998855))

1155 mmaarrttiiee –– 7744 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa mmeeddiiccuulluuii GGhheeoorrgghhee MMaarriinneessccuu,,ffoonnddaattoorruull ººccoolliiii rroommâânneeººttii ddee nneeuurroollooggiiee,, mmeemmbbrruu aall AAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee ((dd.. 1155mmaaii 11993388))

1188 mmaarrttiiee –– 3399 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ppooeettuulluuii,, pprroozzaattoorruulluuii ººii ttrraadduuccããttoorruu-lluuii DDeemmoosstteennee BBootteezz,, mmeemmbbrruu ccoorreessppoonnddeenntt aall AAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee ((dd..1188mmaarr..11997733))

2255 mmaarrttiiee –– 9944 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ccoommppoozziittoorruulluuii ffrraanncceezz CCllaauuddeeBBeebbuussssyy

2255 mmaarrttiiee –– 119999 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ppooeettuulluuii ººii ppuubblliicciissttuulluuii CCeezzaarr BBoolllliiaacc((dd..2255 ffeebb..11888811))

2266 mmaarrttiiee –– 9999 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ppooeettuulluuii PPaannaaiitt CCeerrnnaa 2299 mmaarrttiiee –– 113344 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ppooeetteeii ººii ppuubblliicciisstteeii EElleennaa FFaarraaggoo ((dd..

44 iiaann.. 11995544))3311 mmaarrttiiee –– 7799 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ppooeettuulluuii NNiicchhiittaa SSttããnneessccuu ((dd.. 1133 ddeecc..

11998833))

BBoossnniiaa ssii HHeerrzzeeggoovviinnaa 11 mmaarrttiieeÞÞaarraa GGaalliilloorr 11 mmaarrttiieeMMaarroocc 22 mmaarrttiieeBBuullggaarriiaa 33 mmaarrttiieeGGhhaannaa 66 mmaarrttiieeMMaauurriittiiuuss 1122 mmaarrttiiee

UUnnggaarriiaa 1155 mmaarrttiieeIIrrllaannddaa ddee NNoorrdd 1177 mmaarrttiieeTTuunniissiiaa 2200 mmaarrttiieeNNaammiibbiiaa 2211 mmaarrttiieeGGrreecciiaa 2255 mmaarrttiieeIInnssuulleellee VViirrggiinnee ((UUSS)) 3311 mmaarrttiiee

SArbAtori Laice

PPOOSSTTUULL PPAAªªTTEELLUUII –– OO ÎÎNNCCEERRCCAARREE PPEENNTTRRUU TTRRUUPP

ªªII SSUUFFLLEETT!!Am intrat în postul Paºtelui.

Cel mai lung post de peste an. Postul aînceput pe data de 27 februarie ºi þinepânã pe data de 14 aprilie 2012. În a-ceastã perioadã oamenii þin un post ca-re nu presupune doar renunþarea la car-ne ºi lactate, ci ºi o transformare sufle-teascã, o regãsire a bunãtãþii interioareºi a toleranþei faþã de aproape.

Aceste sãptãmâni în care ne ru-gãm, mergem la bisericã ºi dãruimmâncare de post, nu sunt o încercaredoar pentru suflet, ci ºi pentru organis-mul nostru obiºnuit cu fripturi ºi ciorbebogate. Sãrbãtoarea Învierii Domnuluiaduce cu ea ºi dorinþa oamenilor de a seschimba, de a înlãtura tot ce este mur-dar ºi a îmbrãca straiele pure ale iubirii,ale credinþei ºi speranþei. Aceastã maresãrbãtoare ne aduce lumina sfântã avieþii veºnice.

Iatã ce se spune despre primasãptãmânã a Postului Paºtelui.

LLuunneeaa ccuurraattãã- SSppoollooccaanniieePrimei zile din post i se mai

spune Lunea curatã. În aceastã zi fe-meile nu lucrau nimic, cu excepþia spã-latului de vase din care s-a mâncat dedulce, pe care le urcau apoi în podulcaselor, unde se pãstrau pânã la Paºte.

În Banat, bãtrânii numesc a-ceastã zi Spolocanie. Oamenii se spalãcu bãuturã, la cârciuma satului, demâncarea de dulce.

MMaarrþþeeaa ssttrrââmmbbããPrima zi de marþi din sãptã-

mânile Postului Mare era numitã Mar-þea strâmbã. Moarea de varzã acrã ºipâinea nedospitã sunt singurele alimen-te permise celor care vor sã respecte custricteþe postul. Tradiþia spune cã în a-ceastã zi femeile îºi luau furca de torsºi se opreau la crâºma satului. Aici ele

se cinsteau cu rachiu fiert cu piper,dupã care aruncau paharul în tavan,rostind “atâta sã creascã cânepa în va-rã”. Din aceastã zi de marþi începe Pos-tul Mare propriu-zis, care dureazã ºap-te sãptãmâni. În tot acest timp nu seconsumã carne, lapte, brânzã ºi ouã,alimentaþia celor care respectã cu stric-teþe acest post fiind compusã exclusivdin produse vegetale.

ZZiiuuaa lluuii SSâânn-TTooaaddeerrPrima sâmbãtã din Postul

Mare este cunoscutã ca Ziua lui Sân-Toader, cunoscut ca sfântul care a fostcanonizat de cãtre biserica ortodoxã ºieste cunoscut în tradiþia popularã pen-tru pedepsele aplicate tuturor celor carenu-l respectau. Sân-Toader ºi caii care-l însoþeau, rupeau lanþul Sfântului Ionpentru a elibera anotimpul cãlduros.

MMããrrþþiiººooaarreellee ddiinn zziilleellee nnooaassttrreeObiceiul de a oferi femeilor

mãrþisoare ºi de a le purta în piept estede datã mai recentã. În mod tradiþional,mãrtiºorul reprezenta o aþã de culoareroºie, sau o împletiturã dintr-un fir roºucu unul alb, care se purta la mânã, casemn al primãverii.

Aceste sãrbãtori fac ºi ele partedin calendarul specific perioadei, chiardacã sunt evenimente laice, care nu aude-a face cu ciclul pascal. Cea mai ma-re sãrbãtoare a creºtinilor de pretutin-deni, Învierea Domnului, este prilejulpe care românii îl folosesc pentru a trãiclipe de bucurie sfântã, dar ºi de sãrbã-toare în cadrul comunitãþii.

Postul reprezintã un momentde pregãtire spiritualã, de curãþire per-sonalã, în vederea întâmpinãrii aºa cumse cuvine a celei mai mari sãrbãtoricreºtine.

Dummnezeu ssã-ii odihnesscã-nn pace!

Ghiþã Ion (1928)Oanã Aurelia (1922)Iordache Mirela (1979)Moise Maria (1931)Pãtraºcu Gheorghe (1947)Viºan Ion (1938)Alesu Toma (1955)Toader Dorin (1954)Enculescu Elisabeta (1919)Gherþa Ileana (1925)Soroiu ªtefan (1951)Stanciu Anica (1939)Proºcan Lucreþia (1923)Arghir Elisabeta (1924)Lupu Anastasia (1938)Paºol Spirea (1948)

RReeddaaccþþiiaa „„PPooººttaalliioonnuull““ ººii îînnttrreegg ccoolleeccttiivvuull

PPrriimmããrriieeii MMiizziill eessttee ddiinn nnoouu aallããttuurrii ddee

ddoommnnuull pprriimmaarr,, EEmmiill PPrrooººccaann,, ppeennttrruuppiieerrddeerreeaa mmaammeeii ssaallee.. SSiinncceerree ccoonnddoolleeaannþþee!!

DDuummnneezzeeuu ss-oo ooddiihhnneeaassccãã îînn ppaaccee!!

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 6

“Pot trãi, ddacã vreau, orice expperienþã dde viaþã. Acum nu mai trebuie sã fiu altcineva sau sã acþionezaltfel ddecât simt ppentru a mã ddefini ca femeie. Sunt femeie!” HHeelleenn EExxlleeyy ddeesspprree FFEEMMEEIIEE

PORTRET DE FEME E

Parafrazând citatul de mai sus,pot spune cã femeia, prin multele ei cali-tãþi ºi defecte, este totul! Sã fii femeie,este totul! Este dragoste, suferinþã, cu-noaºtere, dãruire ºi cred eu cã aº adauga,o carte de cuvinte nespuse. Femeia – ma-mã, este poate singura care întruneºte a-ceastã serie de calitãþi, sau, le pot numi,însuºiri. Sunt multe de spus despre fe-mei, ca de altfel ºi despre bãrbaþi, însã,bãrbaþii existã datoritã femeii!

Luna martie, vrem nu vrem, neîmpinge atenþia mai mult cãtre mamelenoastre ºi toate femeile apropiate nouã.Ele sunt centrul universului acum. ªi da,chiar sunt centrul universului. Mama!Da, mama! Mama e cea care ne iartã ºigreºelile pe care nu le-am fãcut încã, ma-ma e cea care renunþã la fericirea ei pen-tru a noastrã, cea care întotdeauna îþi vaspune: „Mama e aici!”. Am reuºit sã înþe-leg cu adevãrat, de-a lungul vieþii, me-sajul mamei: „Voi fi mereu cu tine!” Cutoate cã sunt maturã acum, ori de câte orimi se întâmplã ceva nou, deosebit, îmi vi-ne sã strig: „Mamã, vino sã mã vezi!”

Zâmbet, bucurie, primele raze desoare primãvãratec, aºteptarea ghiocelu-lui ºi paºii oamenilor îndreptaþi spre pa-jiºtea verde a unei noi lumi, sunt ºi elecomponente a acestei renaºteri a naturii.

Deoarece e luna femeii, m-amgândit sã scriu despre femei, despre ce auele caracteristic, ce anume le face sã sedeosebeascã de bãrbaþi: calitãþi, defecte ºitot ce mai poate conduce la o imagine câtmai completã a portretului de FEMEIE,adresându-le urmãtoarele întrebãri:

11.. CCaarree ssuunntt ttrraassããttuurriillee ccaarraaccttee-rriissttiiccee aallee uunneeii ffeemmeeii??

22.. MMaajjoorriittaatteeaa bbããrrbbaaþþiilloorr ccoonnssii-ddeerrãã ccãã ffeemmeeiillee vvoorrbbeesscc mmuulltt,, eessttee aaddee-vvããrraatt??

33.. CCoonnssiiddeerraaþþii ccãã oo ffeemmeeiiee mmuunn-cceeººttee mmaaii mmuulltt ddeeccââtt ssooþþuull eeii??

44.. CCaarree ssuunntt ddeeffeecctteellee uunneeii ffee-mmeeii??

55.. CCee aaþþii vvrreeaa ssãã ssee îînnttââmmppllee ddeezziiuuaa dduummnneeaavvooaassttrrãã,, iinncclluussiivv ddee 88 MMaarr-ttiiee??

BBããnncciillãã MMaarriinnaa,, 4455 ddee aannii:: Ca trãsãturi ale femeii aº spune

cã femeia este sensibilã, gingaºã, zâmbi-toare. Ea mai este ºi muncitoare, capa-bilã sã înfrunte orice fel de greutãþi. Eagãseºte mereu soluþii! Dar femeia este ºi

elegantã, cochetã, ºtie sã se facã remar-catã prin felul ei de a fi, prin felul în carese îmbracã, zâmbeºte, vorbeºte ºi ascul-tã. ªtie sã menþinã totul în echilibru, esteo mamã bunã, o soþie afectuoasã care ºtiesã aibã grijã de familia ei, cu valori ºiprincipii morale.

La întrebarea a doua, eu nu aºgeneraliza. De obicei bãrbaþii asta fac, ge-neralizeazã. Dar nu au dreptate! Suntfemei care vorbesc mult, dar conteazã ºice spun. Poate cã sunt lucruri interesante,pe care ºi ei, bãrbaþii, ar dori sã le audã,dar nu vor recunoaºte asta niciodatã.

Referitor la cine munceºte maimult, aici este discutabil. Dacã ne referimla serviciu, nu pot compara munca meacu cea a soþului, care este mai solicitantãºi mai stresantã, fiind de altfel o muncãde bãrbat. Referitor la munca de acasã,da, femeia este solicitatã mai mult decâtbãrbatul. În concluzie, suntem cam egali!

Nu aº putea sã-mi enumãr pro-priile defecte. Poate faptul cã sunt preasensibilã, poate cã sunt prea cicãlitoare,dar asta pentru ca lucrurile sã fie per-fecte, poate cã sunt prea grijulie, dar eule consider niºte calitãþi specifice femeii,nu defecte.

De ziua mea sãrbãtoresc de fie-care datã cu familia ºi cei dragi, asta aºvrea sã continue ºi pe viitor. De ziua fe-meii, aº vrea sã primesc un buchet deflori, ca în fiecare an, de la soþul ºi fiicamea ºi cine ºtie, poate o surprizã.

PPaarraasscchhiivveessccuu MMiirreellaa,, 4466 ddee aannii:: Pãrerile sunt diferite ºi contra-

dictorii: se spune cã femeile sunt adiereavântului de primãvarã, furtunile din se-nin, culorile toamnei sau o poveste deiarnã – o parte din emoþiile noastre.Pãrerea mea personalã despre calitãþile ºidefectele unei femei nu este aºa de im-portantã ºi aº vrea sã pãstrez discreþia. ªifemeile ºtiu sã pãstreze un secret!

La întrebarea a doua aº spunedoar cã unii oameni vorbesc mult, alþii,au cuvinte nerostite, dar important estemesajul pe care îl transmit ºi calitatea a-cestuia. Atât o femeie, cât ºi un bãrbat,muncesc cât îºi doresc pentru îndeplini-rea scopului propus.

Ziua mea aº vrea sã fie cât maiaproape de o zi obiºnuitã, alãturi de fa-milie ºi prieteni. Pentru „8 Martie” – dis-tracþie ºi buna dispoziþie!

DD..II,, 4444 ddee aannii::Femeia se deosebeºte de bãrbat

prin: sensibilitate, bunãtate, fragilitate,într-un cuvânt, feminitate!

Da, femeile vorbesc mult. Însãvorbesc mult pentru a se descãrca destresul acumulat.

În mod sigur femeia munceºtedestul!

Defectul meu este cã pot ierta,dar nu pot uita.

As vrea de ziua mea sã pot uitade toate problemele, sã mã simt bine cuprietenii undeva la munte.

CCoollþþ MMaaddããlliinnaa,, 3333 ddee aannii__::Din punctul meu de vedere trã-

sãturile caracteristice diferã de la o feme-ie la alta. Eu personal consider puterea cafiind cea care mã caracterizeazã psihic ºichiar fizic.

Fiecare femeie este unicã ºi fie-care bãrbat la fel. Deci, nu este o chestiegeneral valabilã. Depinde despre cineeste întrebat un bãrbat.

Dacã în toate privinþele soþul ºisoþia muncesc la fel, sunt egali, treburilecasnice sunt cele care fac diferenþa. Pen-tru familia mea, acum, consider cã ne-amîmpãrþit echitabil îndatoririle casnice ºiîncercãm sã respectãm tiparul unei fami-lii suficient de „mondene”, dar adaptatvremurilor noastre.

Dacã am considerat ca fiind ocaracteristicã puterea, defect consider,slãbiciunea, care, în funcþie de fiecare fe-meie se poate manifesta diferit, în do-menii variate.

Consider cã sunt o persoanã no-rocoasã, deoarece de ziua mea am reuºitsã am tot ce mi-am dorit (nu am dorinþenerealiste, sau nerealizabile) adicã: toþiprietenii, rudele, cunoscuþii m-au sunat,m-au felicitat, am luat masa cu familiamea, am simþit cã sunt fericitã cu ade-vãrat, reuºind sã îmi împlinesc ceea cemi-am dorit. ªi dacã asemenea tuturoroamenilor, mi se mai îmtâmplã ºi câteceva nedorit, reuºesc sã trec mai departebucurându-mã de sprijinul ºi dragosteacelor de lângã mine.

Pentru 8 Martie mi-ar plãcea pelângã tot ce am deja, un spectacol în caresã danseze ºi copiii mei.

DD..LL,, 5500 ddee aannii::Femeia este elegantã prin gesturi

ºi atitudine, este un mister care creeazãUniversul. „Intuiþie femininã” nu estealtceva decât capacitatea foarte dezvol-tatã a femeilor de a observa orice amã-nunt. Este apãrãtoarea cãminului, pentrua proteja supravieþuirea. Este mama ºimajoritatea mamelor pot detecta cu re-peziciune diverse emoþii, de la foame ladurere ºi de la colici la obosealã.

Bãrbaþii ºi femeile folosesc cu-vintele în mod diferit: Bãrbaþii scurt ºi laobiect, în general. Femeile au tendinþa sãinsiste sã afle îngrijorãrile partenerului,deoarece ele cred cã acest lucru îi face peoameni sã se simtã mai bine, sã se eli-bereze de probleme.

În societatea în care trãim, nu semai pune problema „soþia cu treburile in-terne” ºi soþul cu „treburile externe”, cãcinu mai existã o delimitare a treburilorspecifice bãrbatului faþã de cele specificefemeii, deºi acest specific se produce în

mod firesc dacã se urmãreºte naºterea deprunci dupã cum orânduieºte Dumnezeuºi nu omul. În toate situaþiile, depinde dela familie la familie cine munceºte maimult...

Femeia este o fire curioasã, deaceea a ºi cãutat sã mãnânce din fructuloprit, dacã nu era interzis acest lucru,probabil cã nu ar fi fost interesatã. Darnu despre aceastã categorie vreau sã vor-besc. Cred cã cel mai mare defect la ofemeie este faptul cã nu ºtie sã tacã,tãcerea poate fi o mare calitate. A vorbiîntruna, nu înseamnã cã femeia respec-tivã este deºteaptã, cã este o enciclopedieambulantã. În opinia bãrbaþilor o astfelde femeie este cicãlitoare, de-a dreptulenervantã. Vorba unor „ºefi”: „tu cândvorbeºti cu mine sã taci!”

8 Martie! Tratez aceastã zi ca peziua de naºtere a mamei mele. Împreunãcu familia, cumpãrãm un cadou, altcevadecât flori sau mãrþiºor. MAMA meameritã toate cadourile din lume ºi nu aºvrea sã ratez ocazia de a-i oferi unul. Larândul meu, sunt soþie, mamã, bunicã ºiaºtept de la soþ, copii ºi nepoþii mei ace-laºi lucru.

FF..CC,, 2233 ddee aannii::Feminitatea, simplitatea, gin-gã-

ºia... într-un singur cuvânt, FEMEIE!La întrebarea a doua, depinde de

caz... consider cã femeile vorbesc atuncicând este cazul ºi când au ceva de spus!Despre cine munceºte mai mult. În unelecazuri, da, femeia munceºte mai mult,dacã are un serviciu la care pleacã la08,00 dimineaþa, se mai întoarce la ora17,00 ºi dupã aceea se apucã de treburilegospodãreºti (mâncare, spãlat rufe, co-piii, soþ etc..)

Femeia nu are defecte!!!De 8 Martie aº dori sã fiu rãs-

fãþatã de soþul meu (ca de obicei) ºi poateo micã escapadã cu colegii la „o cafea”.

MM..EE,, 3388 ddee aannii::Femeia are un simþ practic deo-

sebit, capacitatea de a dãrui dragoste ne-condiþionatã, blândeþe, sensibilitate, înþe-legere ºi rãbdare. Cam aceste caracteris-tici consider eu cã defineºte o FEMEIE!

Da, este adevãrat, bãrbaþii consi-derã cã femeile vorbesc mult, dar de celemai multe ori, bãrbaþii þin cont de vorbe-le femeilor (deºi nu recunosc!) ºi înþelep-ciunea lor.

Nu sunt soþie! Deci nu pot spunecu certitudine cine munceºte mai mult.Rãspunsul meu ar fi totuºi, da ºi nu. De-pinde de organizarea familiei ºi respectulcuvenit pe care fiecare ar trebui sã-l aibãfaþã de celãlalt.

Ca defecte, femeia are douã maridefecte: încãpãþânare ºi posesivitate.

Mi-aº dori ca de 8 Martie, sã fieo zi în urma cãreia sã rãmân „marcatã”numai cu amintiri plãcute.

““TTrrããiimm îînnttrr-oo eeppooccãã nnoouuãã –– eeppooccaa ffeemmeeiiii ccaarree rreeuuººeeººttee îînn vviiaaþþãã..

ÎÎnn ffiieeccaarree zzii ddeeppã㺺iimm bbaarriieerree nnooii ººii nneeppeerrmmiitteemm ssãã ggâânnddiimm lliibbeerr ddeesspprree

cciinnee ssuunntteemm ººii ccee îînnsseeaammnnãã ssuucccceessuull ppeennttrruu nnooii!!”” -

HHeelleenn EExxlleeyy!!

Cristina COLÞ

Nr. 90/ martie 2012 Pagina 7

Ne-am obiºnuit sã scoatem în e-videnþã femeia care aratã ºic, femeia cufiþe, femeia sexy, femeia atrãgãtoaredoar prin fizicul ei, nu prin frumuseþeavalenþelor ei morale ºi intelectuale sauafinitãþile sale sufleteºti. ªi le mai nu-mim „de trei ori femei!”

Credeþi cã aceste aspecteîntregesc cu adevãrat chipul sublim alunei femei?

Departe de mine gândul de a nule admira dar nu le putem contempla. LaBruyere spunea: „Femeia este frumoasãprin felul ei de a fi”.

Haideþi sã coborâm cu picioa-rele pe pãmânt ºi sã apreciem frumosuldin chipul unei femei. Sã aducem în faþãcalitatea umanã care este dovada carac-terului suprem.

Apreciez femeia cu carierã pro-fesionalã ºi totodatã sunt mame adevã-rate. Femeia care, prin aportul sãu in-telectual, contribuie la înfrumuseþarea ºidezvoltarea societãþii umane. Sunt multecalitãþi ce întregesc chipul sublim al uneifemei. Dar, printre toate acestea se nu-mãrã ºi femei neîmplinite sufleteºte.Sunt mame-femei al cãror chip poartãaura jertfei.

Mame care, au fructificat roduliubirii lor aducând pe lume copii. Câtãbucurie, câtã nãzuinþã de viaþã, câtã spe-ranþã îºi doreau de la aceºti copii.Vise frumoase, vise împlinite, dar uneorispulberate. Spulberate de sãgeþile desti-nului, care pun în viaþã anumite impe-dimente.

Sunt mame-femei care, dintr-odatã nãzuinþa lor de-o viaþã se nãruie.Aceºti copii, atât de doriþi, atât de iubiþi,se îmbolnãvesc de unele boli care nu mai

pot fi vindecate toatã viaþa. ªi ele suntnevoite sã le fie alãturi întotdeauna. Re-nunþã la toate plãcerile, luptând cu boalalor, crezând cã într-o zi va fi mai bine.Dragostea mamelor pentru aceºti copiieste incomensurabilã, aºa cum spunefilozoful: „Dragostea nu este doar unzâmbet, nu este doar o floare, dragosteaeste un suflet rãnit ºi apoi vindecat dealtul” Octavian Paler.

Parafrazând citatul „Un sufletrãnit ºi apoi vindecat de altul”. Da, acestsuflet rãnit al copilului bolnav este vin-decat de mamã. Ea, prin tandreþea, gin-gãºia ºi nobleþea sa sufleteascã cautã în-totdeauna sã-i aline suferinþa care i-acurmat toate aspiraþiile vieþii. Îl sprijinã,îl ocroteºte, îi este întotdeauna alãturi.

Aceºti copii bolnavi trãiesc prinmamele lor toate etapele fireºti ale vieþii.Cu ele îºi petrec copilãria, adolescenþa,tinereþea ºi maturitatea. Ele înlocuiescdezamãgirile ºi neputinþele fizice. Îm-preunã duc o luptã acerbã, îndepãrtândaparent, neputinþa care-i cuprind. Îmbã-trânind împreunã.

Iubitule cititor, la ce rang de ati-tudine moralã, am putea cataloga aseme-nea mame-femei cu suflet neîmplinit?Femei care, în ciuda neîmplinirii lor su-fleteºti, îºi îndeplinesc ºi celelalte obli-gaþii pãmânteºti. Prin ingenuitatea rãb-dãrii lor, aceste mame, creeazã în jurulcopiilor bolnavi o atmosferã fireascã „o-mului sãnãtos”.

Eu, ca un om ce am trecut prinaceste etape ºi momente pe care le-amdescris, fiind fiica unei astfel de mamecu sufletul neîmplinit, mi-am permis sãfac o comparaþie între femeia apreciatãnumai pentru frumuseþea fizicã ºi fe-meia care este frumoasã, dar poartã pechipul ei o aurã a jertfei.

Viaþa noastrã a fost o revelaþie a

rãbdãrii, suferinþei, a speranþei ºi nã-dejdii.

Acum, când primãvara bate îngeam ºi natura se pregãteºte pentru onouã viaþã, în sufletul fiecãruia dintrenoi existã o dorinþã ºi o speranþã.

O trãire deosebitã care vreau s-otrasmit fiinþelor dragi. Sã fim pãrtaºi lafrumuseþea ºi splendoarea mirificã aprimãverii. Cã nimeni ºi nimic nu poateînlocui creaþia naturii divine. Sã contem-plãm miracolul revenirii primãverii pepãmânt.

În aceste clipe, atât de mi-nunate, ne-am obiºnuit sã ne îndreptãmgândurile spre fiinþa care ne dã viaþã ºianume femeia, care ºi ea, precum primã-vara, este un miracol.

Cu aceastã ocazie, doresc sãtransmit un prinos de adânc respect,preþuire ºi recunoºtinþã femeilor, dar maiales mamelor, care într-un fel sau altul,sufletul lor, este neînplinit datoritã unorsuferinþe.

ªi fiecare sã simtã mirajulprimãverii.

Primiþi primãvara în inimavoastrã!

Toate trãirile, gândurile ºiurãrile mele vreau sã le cuprind într-unelogiu dedicat acestor fiinþe, mame-femei, cu sufletul neîmplinit.

FFlloorreennttiinnaa VVaassiilliiccãã

ELOGIUL FEMEILOR-MMAAMMEE CCUU SSUUFFLLEETTUULL NNEEÎÎMMPPLLIINNIITT

E ziua ta, minunea mea de mamãEºti mama zilelor de azi,

Eºti sufletul rãnit din întâmplare,De-o suferinþã ce ne-a pus viaþa la

grea-ncercare.

E ziua ta mãicuþa mea cea bunãªi mâna ta aº vrea sã o sãrut,

E mâna ce mi-e scut întotdeaunaªi sprijin în al meu trecut.

ªi mâna ta aº vrea s-o strâng la pieptul meu

E mâna ce-þi aratã aniiPe care noi, i-am dus la bine ºi la greu.

ªi mama mea, cununã aº vrea sã-þi împletesc

Cununa anilor ce-a fost a ta povarãCununã împletitã din durere

Cu lacrimi, suferinþã ºi rãbdare.

ªi ce-aº mai vrea mãicuþa mea sã îþi doresc?

Rãbdarea ta, în cer sã fie o vioarã,Ce sufletul alinã, cu arcuºul ei suav

ºi deºuet.

Iar lacrima ce þi-a udat obrazul,Sã fie roua florilor în zori

ªi suferinþa ce-ai purtat-o-n sufletSã fie floare albã în al ei etern.

Dar plata ta, pe acest pãmânt nu esteAcolo sus, un cor divin

Din îngeri blânzi cu aripi fine diafaneÎþi pregãtesc un dar sublim.

E darul veºniciei, ce tu l-ai împletitDin anii suferinþei, ce tu i-ai pãtimit.

Dar eu copil, cu sufletul rãnit, Ce veºnic tu l-ai îngrijitÞi-aduc prinos de tainã

Din albii crini neprihãniþi de timp.

ªi jertfa ta, mãicuþa mea neîmplinitãAcolo sus în cer va fi iubitã

De îngeri blânzi cu chipuri diafaneDe taine sacre, de noi necunoscute.

ªi nuferi albi, imaculaþi, în care îþi surâdE ziua ta, minunea mea de mamã

ªi mâna ta, eu vreausã o sãrut.ªi ne-mplinirea vieþii tale,

a fost destinul meuCe l-am trecut prin viaþã,

Cu ajutorul tãu ºi bunul Dumnezeu.

E ziua ta, mãicuþa mea neîmplinitãNeîmplinirea ta, e suferinþa mea.

ªi eu copil, cu sufletul rãnitUn scurt elogiu am vrut sã îþi dedic!

FFlloorreennttiinnaa VVaassiilliiccãã

Elogiul mamelor cu suflet neîmplinit

DDOORR DDEE MMAAMMÃÃ!!Ma rog în fiecare searã,Din suflet ºi din inimioarã,Din cer ca sã mã ocroteºti,Sã-mi dai un semn cã mã iubeºti.

În suflet am multã durere...Nu mai am timp ºi nici putere...Spune-mi, mãicuþa mea din cer,În viaþã, ce sã dau ºi ce sã cer?

În cale-mi vin oamenii buni,Pe cap doar sã le pui cununi.Pentru cã ei m-au ajutat,Speranþã-n viaþã ei mi-au dat.

N-am avut noroc pe lume,Sã mã bucur de-al tãu nume.Sã rãzbat prin lumea toatã,Mã lupt odatã, ºi-înc-o datã.

Mã doare mult, mãicuþa mea,Cã nu te pot eu sãruta.Ca orice fatã îmi doresc,Sã-þi spun ce mult eu te iubesc.

Acum, în prag de primãvãrã,E ziua ta, drãguþã mamã.Acolo sus, în nemurire, Þi-aduc prinosul de iubire.

CCrriissttiinnaa CCoollþþOO ppaarrttee ddiinn aacceessttãã ppooeezziiee oo ddeeddiicc ppeerrssooaanneelloorr ddrraaggii mmiiee,, ccaarree mm-aauu aajjuuttaatt ssãã ffiiuu cceeeeaa ccee ssuunntt..

Pagina 8Nr. 90 / martie 2012

Duminicã, 29 ianuarie 2012, laLiceul Teoretic „GrigoreTocilescu“ a avutloc festivitatea de premiere a FestivaluluiInternaþional de Poezie ºi Epigrame „Ro-meo ºi Julieta la Mizil“, ediþia a V-a. La felca ºi în ceilalþi ani, evenimentul s-a bucuratde prezenþa unor invitaþi de marcã ai cultu-rii româneºti, precum: acad. prof. univ. dr.Solomon Marcus, prof. univ. dr. ªtefan Ca-zimir, prof. univ. dr. Radu Gologan - pre-ºedintele Societãþii de ªtiinþe Matematice,scriitorul Corneliu Leu, jurnalistul SorinRoºca Stãnescu, lector univ. dr. GeorgeStanca, George Corbu, prof. dr. Doru

Dumitrescu, prof. univ. dr. Alexandru So-nea, prof. univ. dr. Lazãr Avram, prof. Ni-colae Angelescu, Costin Diaconescu - se-cretarul Societãþii de Geografie din Ro-mânia, prof. Cristian Crãciun, Serghei Bu-cur. De asemenea, au fost prezenþi la eveni-ment inspectori ºi foºti inspectori ºcolari,directori ai unor instituþii de învãþãmânt,

profesori, foarte mulþi epigramiºti din þarãºi Republica Moldova, printre care amin-tim pe: Elis Râpeanu, Florina Dinescu, Li-cã Pavel, Ion Morar, Dan Norea, LaurenþiuGhiþã, Vasile Larco, Gheorghe Bãlãceanu,Gheorghe Gurãu ºi Tamara Cerbuºca dinpartea Asociaþiei Generale a Învãþãtorilordin Republica Moldova. Parteneriatulmass-media al festivalului a fost asiguratde Radio România Actualitãþi.

Activitatea a fost deschisã într-uncadru de sãrbãtoare, tipic caragialesc, atâtca port, cât ºi ca vorbã, de cãtre prof. VictorMinea - directorul Liceului Teoretic „Gri-gore Tocilescu“ din Mizil ºi prof. LaurenþiuBãdicioiu - coordonatorul proiectului.

Un moment emoþionant l-a consti-tuit înmânarea trofeului „Patriarhul Festi-valului“ scriitorului Corneliu Leu, oferitdrept rãsplatã pentru sprijinul permanent alacestuia oferit de-a lungul tuturor ediþiilor.De asemenea, a fost oferit, pentru primaoarã, trofeul „Julieta la Mizil“ unei - nici nuse putea astfel - frumoase poete de 19 ani,Lazãr Denisa din Buzãu, participantã la

secþiunea poezie.La aceastã ediþie, participanþii au

fost din: România, Belgia, Canada, Elveþia,Franþa, Germania, India, Islanda, Italia, Re-publica Moldova, Ucraina, Spania, Siria ºiS.U.A. Juriul format din: George Stanca,George Corbu, Ion Toderaºcu, CorneliuLeu, Emil Proºcan, Victoria Milescu ºi Ion

Busuioc a avut o misiune grea ºi astadatoritã materialelor de excepþie primite înconcurs.

PPrreemmiiiillee aauu ffoosstt aattrriibbuuiitteeuurrmmããttoorriilloorr ppaarrttiicciippaannþþii::

La secþiunea poezie: Marele Pre-miu „George Ranetti“ - Vasieº Oana,Bistriþa Nãsãud; premiul „GrigoreTocilescu“ - Ciumãrnean Carmen,Zalãu; premiul „Agatha Bacovia“ -Grosu Delia, com. Comiºani jud.Dâmboviþa. Menþiuni: Petre Violeta,Grosu Delia, Lãcãtuº Andreea, Lãzã-

rescu Marian, Lupu Cãtãlin, Hancer Aida,Lucaci Sorin, Mureºan Monica, OloguMihai, Lupaºcu Ana Maria, Bitere Silvia,Lazãr Denisa, Stan Denisa ºi Bivol Zina.

La secþiunea epigramã: MarelePremiu „George Ranetti“ - ConstantinescuNicuºor, Bucureºti; premiul „Grigore To-cilescu“ - Gheorghe Gurãu, Galaþi; premiul„Agatha Bacovia“ - Vasile Vajoga, Iaºi.Menþiuni: Janet Nica, Bârzu Vasile, Mol-doveanu Constantin, Ion Roºioru, GhiþãLaurenþiu, Licã Pavel, Panduru Marinicã,Slavu Petronela, Bãlãceanu Gheorghe, IonDiviza, Ion Moraru, Istoc Virgil, Manole

Vasile, Fârta Ioan, Martin Viorel, Miloº Pe-tru, Ianus Emil, Norea Dan, Zeana Cor-neliu, Lazea Dan, Hodoº Ioan, Riþi Ionel,Bãdãrãu George, Brumã Petru, BuzeaMagdalena, Larco Vasile, Calotã Rodica ºiPetrone George.

Ne-au cântat ºi încântat talentataAlexandrina Chelu, membrã a FundaþieiCultural-Muzicale „Filarmonica Oradea“,care a interpretat câteva poeme muzicale

de excepþie, precum ºi invitatul specialMircea Vintilã, care a susþinut un micro-recital îndelung aplaudat.

De-a lungul desfãºurãrii festivalu-lui, epigramiºtii care-ºi prezentau creaþiile,au fost în dese rânduri întrerupþi de repli-cile savuroase ce veneau dinspre publiculfin cunoscãtor al acestui gen literar. Gaz-dele festivalului au oferit participanþilormape conþinând diploma jubiliarã a eveni-mentului, placheta jubiliarã ºi diploma„Opera Omnis“.

Cred cã sunt în asentimentul tutu-ror celor prezenþi când afirm cã evenimen-tul la care am fost martorã a fost cea maireuºitã ºi spectaculoasã ediþie. Felicitãmtoatã echipa Liceului Teoretic „Grigore To-cilescu“ pentru acest eveniment de marcãorganizat în oraºul nostru, în mod specialpe domnul director, prof. Victor Minea ºiprof. Laurenþiu Bãdicioiu.

EVENIMENT CULTURAL DE MARCÃ LA MIZIL

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Am fost încântat de ceea ce aþi organizat la 29 ianuarie la Mizil.Mult peste ceea ce permitea programul sã ne imaginãm. Vã mulþumesc

pentru a-mi fi dat posibilitatea de a participa în mod activ la acest festival. Adaugcu multã plãcere acest liceu la lista numeroaselor ºcoli pe care le-am vizitat. Faptulcã acest liceu a gãzduit Festivalul „Romeo ºi Julieta la Mizil” îl obligã sã fie laînãlþime. Îi doresc succes!

CCuu mmuulltt ddrraagg,, aaccaadd.. pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. SSoolloommoonn MMaarrccuuss

A încãput tot în imensitatea unei minuscule sãli a Liceului „GrigoreTocilescu!“ Priviri nerãtãcitoare, zâmbete, înlãnþuiri nevãzute, ºoapte, strigãte, audat timpului o altã dimensiune, apoi s-au ridicat în cerul în care amintirile voraºtepta cuminþi sã ningã cândva peste noi întru dãinuire!

CCuu pplleeccããcciiuunnee,, EEmmiill PPrrooººccaann

„

„

„

„

Gerul nu a fost stabil, a continuat sã creascã, însã cei de la Mizil, ne-auprimit cu cãldurã sufleteascã. Sfârºitul de ianuarie 2012, cu flori de gheaþã ºi cumantie imaculatã, a fost marcat de cea de-a V-a ediþie a Festivalului de poezie ºiepigramã „Romeo ºi Julieta la Mizil”, având cea mai largã paletã de participare. Cei-a îndemnat pe cei peste 650 de concurenþi sã-ºi trimitã lucrãrile la concurs: do-rinþa de afirmare, de competiþie, curiozitatea, ospitalitatea deosebitã a cadrelor di-dactice de la Liceul „Grigore Tocilescu”, gazda ºi organizatorul prestigioasei ma-nifestãri culturale sau criza financiarã, þinând cont de valoarea mare a premiilorpuse în concurs? Cred cã toate la un loc. Ediþia aceasta s-a evidenþiat ºi prin parti-ciparea remarcabilã a unor personalitãþi deosebite ale culturii româneºti actuale,amintindu-l doar pe academicianul Solomon Marcus. Felicitãri organizatorilor,menþionând:

Cã Festivalul dãinuieºteªi-i la-nãlþime an de an,

Întreaga urbei-i mulþumeºteDistinsului Emil Proºcan!

VVaassiillee LLaarrccoo

„

„

Pentru mine, Festivalul “Romeo si Julieta laMizil” a reprezentat o experienþã ineditã. Am fost plã-cut impresionatã de atmosfera de aici, de oamenii pecare i-am cunoscut. Am avut ocazia sã fiu alãturi deoameni importanþi: scriitori, academicieni, universi-tari, doctori, profesori – oameni care nu au uitat ce estefrumosul ºi care încã îl cântã în cãrþile Domniilor Lor,dar ºi în privire. Am plâns, am râs. M-am simþit oJulietã între zâmbete, între cuvinte, o Julietã înobilatãde onoarea de a cunoaºte, de a fi recunoscutã întresuflete pline de Dumnezeu.

LLaazzããrr DDeenniissaa,, BBuuzzããuu,, mmeennþþiiuunnee ººii TTrrooffeeuull „„JJuulliieettaa llaa MMiizziill””

„

„

Orânduirea ne pune la dispoziþie, mai bune sau mai proaste, scheme de organizareºi servicii cãtre populaþie. Conºtiinþa noastrã activ-cetãþeneascã poate da acestora un conþi-nut nemaipomenit. Prin asemenea iniþiative, instituþia organizatã nu mai mult decât în cadrulnecesar birocratic, îºi transformã numele în renume, cãpãtând personalitate distinctã prinsuperioritatea aspiraþiilor umane pe care le întruneºte. Pe lista sutelor ºi sutelor de licee dinþarã, liceul se denumeºte drept „Grigore Tocilescu din Mizil”. Pe harta culturalã a þãrii,numele lui defineºte fenomenul cultural din Mizil, ca stâlp ºi model pentru alte iniþiativecare ridicã localul la valoare de naþional.

Intelectualii trebuie sã se convingã cã, în vreme ce birocraþia nu are decât obligaþiade a-ºi face datoria, o asemenea stare de emulaþie în afirmarea culturalã, nu poate sã vinãdecât de la ei.

CCoorrnneelliiuu LLeeuu„

„

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 9

Pe data de 26.01.2012, în prezenþaconducerii Primãriei, marea majoritate amembrilor Consiliului Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþã ordinarã sub preºedinþiadomnului consilier consilier RãdulescuMihail, cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea proceselor verbaledin datele de 27.12.2011 ºi 06.01.2012;

2. Proiect de hotãrâre privind a-probarea numãrului de asistenþi personaliai persoanelor cu handicap grav pentru anul2012 ;

3. Proiect de hotarâre privindaprobarea Raportului cu privire la activi-tatea asistenþilor personali ai persoanelor cuhandicap grav din cadrul Serviciului Publicde Asistenþa Socialã Mizil pe semestrul II– 2011;

4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea statului de funcþii al SpitaluluiOrãºenesc „Sfânta Filofteia” Mizil pe anul2012;

5. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelor reprezentânddrepturile de deplasare a personaluluididactic din instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din oraºul Mizil, pentru lunadecembrie 2011;

6. Proiect de hotãrâre privindatribuirea în folosinþã cu titlu gratuit pedurata existenþei construcþiei a suprafeþeide teren de 2.200 mp, teren situat în str.Leonida Condeescu (zona HAN), terenproprietatea privatã a oraºului Mizil, paro-hiei Sfânta Muceniþã Filofteia ºi SfântulDimitrie Cel Nou Mizil, pentru construireaunei biserici;

7. Proiect de hotãrâre privind vân-zarea prin negociere directã a terenului însuprafaþã de 39 mp situat în intravilanuloraºului Mizil, str. Budureasca, nr. 1, terence aparþine domeniului privat al oraºuluiMizil;

8. Proiect de hotãrâre privindînregistrarea în proprietatea privatã a ora-ºului Mizil a construcþiei ºi a terenului însuprafaþã de 143,27mp situat în Mizil, str.Mihai Bravu, nr. 110;

9. Proiect de hotãrâre privindmodificarea ºi completarea Hotãrârii Con-siliului Local al oraºului Mizil nr. 52/25.03.2010 ;

10. Proiect de hotãrâre privind or-ganizarea reþelei ºcolare a unitãþilor de în-vãþãmânt preuniversitar de stat pentru anulºcolar 2012-2013 din oraºul Mizil, JudeþulPrahova ;

11. Proiect de hotãrâre privindaprobare PUZ – „extindere intravilan pen-tru amplasare de locuinþe ºi dotãri comple-mentare în suprafaþã de 8140mp” în oraºulMizil, str. Budureasca, tarla 4, parcelaA52/65 ;

12. Proiect de hotãrâre privindaprobarea participãrii la proiectul “Re-gional policies towards GREEN buildings– RE-GREEN” finanþat prin Programuleuropean de cooperare interregionalãINTERREG IVC;

13. Proiect de hotãrâre privindprivind aprobarea tarifelor pentru închiri-erea spaþiilor cu altã destinaþie decât cealocuinþã, în care se desfãºoarã activitãþicomerciale, pe anul 2012;

14. Proiect de hotãrâre privindînchirierea unui spaþiu pentru înfiinþareaunui cabinet de psihologie în Policlinicaoraºului Mizil;

15. Proiect de hotãrâre privind tre-cerea din proprietatea publicã a oraºuluiMizil în proprietatea privatã a oraºuluiMizil a suprafeþei de teren de 9,60 mp, sit-uat în str. Blajului, nr. 3-5, judeþul Prahovaîn vederea vânzãrii prin negociere directãSocietãþii Comerciale Andalin Serv SRLMizil, care deþine spaþiul comercial con-struit pe suprafaþa respectivã de teren încondiþiile Legii nr. 550/2002;

16. Proiect de hotãrâre privind

prelungirea termenului de închiriere la con-tractele pentru: teren module, teren garajeºi chirii spaþii al cãror termen de valabili-tate a expirat la data de 31.12.2011 ºi pen-tru care chiriaºii au solicitat prelungireavalabilitãþii contractelor;

17. Proiect de hotãrâre privindaprobarea tarifului de închiriere pentruSala de Sport ºi Stadionul oraºului Mizil decãtre Clubul Sportiv Orãºenesc Mizil;

18. Diverse. La ºedinþa au fost prezenþi 14 con-

silieri din cei 17 consilieri în funcþie, 3 con-silieri lipsind motivat( Dna. consilier San-du Ana, Dl. consilier Mãrgãrit Romeo, Dl.consilier Iacob), domnul primar – EmilProºcan, doamna Duþu Ionela - consilieradministraþie publicã care înlocuieºte dedrept pe Dl. Secretar ªtefan Marcel fiind înconcediu de odihnã, doamna Panait Victo-ria – consilier juridic C.L, domniºoaraSturz Petronela – consilier integrare euro-peanã ºi doamna Pricop Silvia – ªef birouimpozite ºi taxe.

Dupã discutarea ºi aprobareaordinii de zi, proiectele de hotãrâre au fostaprobate cu unanimitate de voturi.

La punctul Diverse domnul Pre-ºedinte de ºedinþã dã citire adreselor celordouã parohii prin care solicitã ajutor finan-ciar în sumã de 2.500 lei pentru ParohiaFefelei pentru plata celor care au realizatpictura bisericii ºi Parohia Sf. MuceniþãFilofteia ºi Dimitrie cel nou pentru constru-irea bisericii.

Domnii consilieri sunt de acord cusuma de 2.500 lei pentru Parohia Fefelei,iar pentru Parohia Sf. Mucenitã Filofteia ºiSf. Dimitrie cel Nou, sã se aloce o sumã de10.000 lei, în funcþie de fondurile bisericiiaceste sume se vor stabili în bugetul pentruanul 2012, cu excepþia domnului consilierDrãgan care s-a opus acordãrii acestorsume.

Pe data de 08.02.2012, în prezenþaconducerii Primãriei, marea majoritate amembrilor Consiliului Local Mizil s-au în-trunit în ºedinþã ordinarã sub preºedinþiadomnului consilier Iacob Dan, cu urmã-toarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâre privindadoptarea bugetului local al oraºului Mizilpe anul 2012;

2. Proiect de hotãrâre privindavizarea documentului „Strategia de dez-voltare durabilã a oraºului Mizil, 2012 –2020”, ca ºi rezultat al proiectului e –Strategie, derulat pe PODCA DM 1.1.

La ºedinþa au fost prezenþi 16 con-silieri din cei 17 consilieri în funcþie, dom-nul Secretar al oraºului Mizil, ªtefanMarcel ºi doamna Panait Victoria, con-silierul juridic al Consiliului Local.

Dupã discutarea ºi aprobareaordinii de zi, proiectele de hotãrâre au fostaprobate cu unanimitate de voturi.

Pe data de 14.02.2012, în prezenþaconducerii Primãriei, marea majoritate amembrilor Consiliului Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþã de îndatã sub preºedinþiadomnului consilier Ilie Gigel, cu urmã-toarea ordine de zi:

1. Proiect de Hotãrâre privindaprobarea „Strategiei de Dezvoltare Dura-bilã a oraºului Mizil, 2012 – 2020.La ºedinþa au fost prezenþi 16 consilieri dincei 17 consilieri în funcþie, domnul Secre-tar al oraºului Mizil, ªtefan Marcel ºidoamna Panait Victoria, consilierul juridical Consiliului Local.

Nemaifiind alte probleme de dis-cutat, ordinea de zi a fost aprobatã cu una-nimitate de voturi.

Pe data de 23.02.2012, în prezenþaconducerii Primãriei, toþi membrii Consi-liului Local Mizil s-au întrunit în ºedinþãordinarã sub preºedinþia domnului consili-er Rânceanu Justin Laurenþiu, cu urmãtoa-rea ordine de zi:

1.Aprobarea proceselor verbaledin datele de 26.01.2012, 08.02.2012 ºi14.02.2012 ;

2.Proiect de hotãrâre privind apro-barea Planului anual de acþiuni sau de lu-crãri de interes local pentru beneficiariiLegii nr. 416/2001 privind venitul minimgarantat, pentru anul 2012 ;

3.Proiect de hotãrâre privind ade-rarea oraºului Mizil la Asociaþia «OraºeEnergie România» ;

4.Proiect de hotãrâre privind apro-barea preþului minim evaluat de la care seporneºte negocierea în vederea vânzãriiterenului în suprafaþa de 9,60 mp, terenproprietate privatã a oraºului Mizil, situatîn str. Blajului nr. 3-5 ;

5.Proiect de hotãrâre privind unelemãsuri organizatorice pentru realizareaactivitãþii de comerþ pentru persoanele fizi-ce ºi juridice din Piaþa oraºului Mizil ;

6.Proiect de hotãrâre privind apro-barea decontãrii sumelor reprezentânddrepturile de deplasare a personaluluididactic din instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din oraºul Mizil pentru lunaianuarie 2012 ;

7.Proiect de hotãrâre privind ree-ºalonarea datoriilor privind obligaþiile deplatã la bugetul local pentru beneficiarii ve-nitului minim garantat, beneficiarii indem-nizaþiei de creºtere a copilului, beneficiariialocaþiilor de sprijin familial conform OUG124/2011 din oraºul Mizil, jud. Prahova;

8.Proiect de hotãrâre privind

amplasamentul ºi montarea celor 8 modulecomponente ale construcþiei (P+1) dinpanouri demontabile dobândite prin dona-þie de la statul olandez ;

9.Proiect de hotãrâre privind insti-tuirea unei taxe pentru persoanele care vorintra cu autoturismul proprietate personalãîn incinta Cimitirului uman din oraºulMizil, cu excepþia situaþiilor ocazionate deprocesiunile de înhumare ;

10.Proiect de hotãrâre privindmodificarea art. 1 ºi 2 din HCL nr.15/24.02.2011 ºi a prevederilor art.1 ºi 4din HCL nr. 6/26.01.2012.

11. Proiect de hotãrâre privindaprobarea burselor ºcolare ce se vor acordaelevilor din unitatea de învãþãmânt LiceulTeoretic “Grigore Tocilescu” Mizil pentruanul 2012;

12. Proiect de hotãrâre privindavizarea organizãrii concursului pentruocuparea posturilor de Sef secþie pediatrie,ªef secþie medicinã internã ºi ªef laboratoranalize medicale la Spitalul Orãºenesc,,Sfânta Filofteia” Mizil;

Dupã discutarea ºi aprobareaordinii de zi, proiectele de hotãrâre au fostaprobate cu unanimitate de voturi, în afarãde Proiectul de hotãrâre privind unelemãsuri organizatorice pentru realizareaactivitãþii de comerþ pentru persoanele fizi-ce ºi juridice din Piaþa oraºului Mizil, cares-a amânat cu unanimitate de voturi, lacare, domnul Viceprimar a cerut ca tara-bele din piaþa oraºului sã fie numerotate iarBiroul de Impozite ºi Taxe sã vinã cu pro-punere pentru taxare a acestora. La punctul7 de pe ordinea de zi, a existat un votîmpotrivã (domnul consilier RãdulescuMihail ), la punctul 9 de pe ordinea de zi aufost douã voturi împotrivã (domnul LupuIon ºi domnul Ilie Gigel) ºi în cele din urmãla punctul 10, un vor împotrivã (domnulDrãgan).

ROMÂNIAJUDEÞUL PRAHOVA

CONSILIUL LOCAL MIZILBulevardul Unirii, nr.14, cod 105800

Tel. 0244/2520027, 0244/250008; fax 0244/251120; e-mail: primaria@primaria-mizil.roH O T Ã R Â R E

privind instituirea unei taxe pentru persoanele care vor intra cu autoturismul proprietate person-alã în incinta Cimitirului uman din Oraºul Mizil, cu excepþia situaþiilor ocazionate de procesiu-

nile de înhumare

Consiliul Local al oraºului Mizil;Având în vedere:- adresa nr. 10.977/16.02.2012 a Serviciului Public de Gospodãrire Comunalã Mizil

prin care informeazã Consiliul Local cã este necesar ca, în cursul anului 2012, sã se realizeze laCimitirul uman Mizil pavaj cu pavele din beton la aleea principalã ºi reparaþii la împrejmuire;

- estimarea SPGC Mizil cã realizarea investiþiei va depãºi posibilitãþile financiare pro-prii;

- referatul nr. 11.097/16.02.2012 întocmit de Dna. Silvia Pricop – ªef Birou Impoziteºi Taxe de la Primãria oraºului Mizil;

- prevederile art. 282 din Legea nr. 571/2003, republicatã cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare;

- Avizele Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Mizil;În temeiul Legii nr.215/2001 – Legea administratiei publice locale, republicatã în

2007 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Consiliul Local al oraºului Mizil, adoptãprezenta:

H O T Ã R Â R E

Art. 1. (1) Se aprobã instituirea taxei de 5 lei/autoturism, pentru persoanele care vorintra cu autoturismul proprietate personalã în incinta Cimitirului uman din oraºul Mizil, cu ex-cepþia situaþiilor ocazionate de procesiunile de înhumare.

(2) Taxa se percepe experimental pe perioada de 1(un) an de la data adoptãrii prezen-tei hotãrâri.

Art.2. ªeful Serviciului de Gospodãrire Comunalã Mizil va prezenta autoritãþii execu-tive proiectul de execuþie, devizul cu privire la costuri ºi termenul de realizare a pavãrii aleiiprincipale ºi a împrejmuirii la Cimitirul uman al oraºului Mizil în termen de 30 de zile de ladata adoptãrii prezentei hotãrâri.

Art.3. Sumele încasate conform prevederilor art.1 vor fi evidenþiate în contabilitateaserviciului separat ºi vor fi cheltuite exclusiv pentru realizarea investiþiei de pavare a alei prin-cipale ºi a împrejmuirii cimitirului.

Art.4. Prevederile prezentei hotãrâri vor fi aduse la îndeplinire de cãtre ServiciulPublic de Gospodãrire Comunalã Mizil.

Art.5. Prezenta hotãrâre se afiºeazã la sediul Primãriei oraºului Mizil se va publica înpresa localã ºi prin mijloacele mass-media de publicitate ºi intrã în vigoare dupã 30 de zile dela data afiºãrii ei la sediul Primãriei oraºului Mizil.

Art.6. Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Serviciului Public de Gospodãrire ComunlãMizil, redacþiilor organelor de presã ºi se afiºeazã la sediul Primãriei oraºului Mizil, de cãtreconsilierul juridic al Consiliului Local Mizil.

ªedinþele Consiliului Local

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 10

CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt

CCooiiffuull ggeettiicc ddee aauurr de la Poiana-Cotofeneºti, judeþul Prahova. Descoperitîntâmplãtor în 1928, este un coif de cere-monie de tip getic, bogat decorat princiocãnire. Secolul al IV-lea î.Hr. Se aflã laMuzeul Naþional de Istorie din Bucureºti.

CCeerrcceell ddee aauurr, Buzãu. Este artãromano-bizantinã din secolele IV-V. Seaflã în colecþiile muzeului Naþional deIstorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ffuunneerraarr de la Hârºova,judeþul Tulcea. Descoperit în necropolaromânã de la Hârºova (anticul Carsium) în1987. Cuprinde fibule ºi aplice de aur ceaparþin unui ofiþer român de rang înalt ºifamiliei sale – secolul al IV-lea d.Hr. Seaflã în Muzeul de Istorie Constanþa .

PPaannddaattiivv – Gumelniþa, judeþulCãlãraºi. Mileniul III î.Hr. Se aflã laMuzeul Naþional de Istorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa TTuurrnnuu MMaagguurreellee,judeþul Teleorman. Este un ansamblu depiese descoperite în 1880. Secolul al V-lea. Se aflã la Muzeul Naþional de IstorieBucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa PPeerrººiinnaarrii, judeþulDâmboviþa. Descoperit în 1954, cuprinde11 pumnale ºi un fragment de spadã de tipmicenian. Epoca de mijloc a bronzului-secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeul Naþionalde Istorie Bucureºti.

DDiiaaddeemmaa ddee nnuunnttãã de la Goranu,judeþul Vâlcea, a fost descoperitã în 1980.Este o piesã de import din vestul Europei– secolul al XII-lea. Se aflã în colecþiilemuzeului Naþional de Istorie Bucureºti.

PPooddooaabbeellee de la Curtea de Argeº.În 1926 a fost descoperit, în interiorul bi-sericii Sf. Nicolae Domnesc, un mormântvoievodal intact, nejefuit de-alungul tim-pului. Atribuit lui Vladislav Vlaicu (vo-ievod între 1364-1366), mormântul pãstrapãrþi din veºmântul cu care fusese îngro-pat. Cel mai frumos obiect este paftaua deaur a centurii. Muzeul Naþional de IstorieBucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa SSmmiigg, comunaAþel, judeþul Sibiu. Aparþine epociibronzului (secolul al XV-lea î.Hr.). Unelepiese sunt pãstrate la muzeul din Cluj-Napoca, altele la Muzeul Naþional dinBucureºti ºi o parte la Muzeul de Istoriedin Budapesta.

BBrrããþþaarraa ddee aauurr descoperitã într-unloc necunoscut din Transilvania. Epoca demijloc a bronzului, aproximativ secolul alXVI-lea. Se pãstreazã la Muzeul de Istoriedin Cluj-Napoca .

TTeezzaauurruull ddee llaa MMooiiggrraadd, judeþulSãlaj. Descoperit înainte de 1912, se com-

pune din patru piese, din care una este celmai mare obiect neolitic din aur descope-rit la noi în þarã . Aceastã piesã este rea-lizatã prin ciocãnire ºi decupare din aurnativ. Prima jumãtate a mileniului al IV-lea î.Hr. Muzeul Naþional de IstorieBucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa SSaarraassããuu, judeþulSatu Mare.Tezaur bogat din secolele X –VII î.Hr, este împrãºtiat pe la mai multemuzee.

DDiiaaddeemmeellee de la Sãrmaºag,judeþul Sãlaj. Descoperite în 1900, sunt 4diademe ºi alte 3 mici artefacte. Epoca demijloc a bronzului – secolul al XVI-leaî.Hr. Muzeul de Istorie Cluj-Napoca.

TTeezzaauurruull ddiinn pprriimmuull mmoorrmmâânnttpprriinncciiaarr de la Apahida, judeþul Cluj, zis allui “Omharus”. Descoperit în 1989. S-augãsit podoabe de veºmânt ºi harnaºamentce au aparþinut probabil unui importantpersoanj de neam germanic-gepid. A douajumãtate a secolului al V-lea d.Hr. MuzeulNaþional de Istorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa VVeelltt, judeþul Sibiu.Descoperit în 1905, într-un mormânt.Obiectele au aparþinut, probabil, uneicãpetenii germanice. Secolul al V-lea d.Hr.Muzeul Naþional de Istorie Bucureºti.

BBrrããþþããrriillee ddaacciiccee ddee aauurr.. Desco-perite în zona Sarmisegetuza Regia (Grã-diºtea Muncelului, judeþul Hunedoara)prin braconaj arheologic, în anii 2000 –2001, în douã locuri diferite ºi comercia-lizate ilegal. Statul român a recuperat pânãîn ianuarie 2008, 9 din cele 15 brãþãridescoperite. Aparþin epocii dacice clasice,secolele I î.Hr.–I d.Hr. Muzeul Naþional deIstorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa SSããccuuiieennii, judeþulBihor. Descoperit în 1927, cuprindea a-

tunci 8 falere de aur, dintre care au ajuns lanoi doar 3 ºi jumãtate. Secolul al X-leaî.Hr. Muzeul Naþional de Istorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa GGrrããnniicceennii, judeþulArad. Descoperit înainte de 1909, estecompus din 3 falere mari din aur din seco-lul al VIII-lea î.Hr.

PPllaaccuuþþeellee vvoottiivvee de la Geoagiu-Bãi, judeþul Hunedoara. Descoperite în1986 în complexul termal antic, cele 8plãcuþe sunt dedicate unor zeitãþi protec-toare ºi tãmãduitoare ale apelor. SecoleleII-III d.Hr. Muzeul din Deva

TTeezzaauurruull ddee llaa PPeecciiccaa-RRoovviinnee,,judeþul Arad .Descoperit în 1938, estecompus din 48 de conuri din tablã de aur,gãurite pentru a fi înºirate pe un ºnur ºi omicã falerã – sec.al VII-lea î.Hr. MuzeulNaþional de Istorie Bucureºti.

TTeezzaauurreellee ddee KKoossoonnii – GrãdiºteaMuncelului, jud. Hunedoara. Între anii1992-2001 braconierii arheologici aujefuit mai multe tezaure de moneda de aurde tip koson, cunoscute doar pe teritoriulTransilvaniei, din zona munþilor Orãºtiei.Imita denarii romani republicani emiºi deBrutus, dar cu adaosul “Koson”. Probabilcã aceste monede au fost bãtute de unsuveran dac, dar în condiþii încã neeluci-date. Secolul I î.Hr. Se gãsesc în diversemuzee, colecþii particulare ºi bãnci.

TTeezzaauurruull ddee llaa OOssttrroovvuull MMaarree,judeþul Mehedinþi. Descoperit în 1921,este format din 33 de falere, 10 inele ºi 3brãþãri. Epoca de mijloc a bronzului, se-colul al XVI-lea. Muzeul Naþional deIstorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa HHiinnoovvaa, judeþulMehedinþi. A fost descoperit în 1976, are ogreutate de 5 kg ºi e compus dintr-unnumãr mare de obiecte de podoabã.

Secolul al VIII-lea î.Hr. Muzeul Naþionalde Istorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull aall IIII-lleeaa ddee llaa AAppaahhiiddaa,judeþul Cluj. Descoperit în douã etape,între 1968-1969, într-un mormânt al uneiprinþese gepide. Conþine podoabe deveºmânt, aplice de harnaºament, veselã desticlã decoratã cu foi de aur. Secolul Vd.Hr. Muzeul Naþional de IstorieBucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa SSoommeeººeennii, judeþulCluj. Descoperit în 1956-1957, este tezau-rul funerar al unei prinþese gepide creºtine.Bijuteriile erau produse în Imperiul Ro-man, special, probabil, pentru a le ofericonducãtorilor germanici. A doua jumãta-te a secolului al V-lea d.Hr. MuzeulNaþional de Istorie Bucureºti.

IInneell ddee aauurr – Turda, judeþul Cluj.A fost descoperit în 1996 în mormântulunei prinþese gepide, în interiorul castruluiroman Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeulde Istorie Turda.

LLiinnggoouu rroommaann ddee aauurr – Feldioara,judeþul Braºov. A fost descoperit în 1880,are o greutate de 393,2 grame ºi este datatîntre anii 379-380 d.Hr., dupã una dinºtampile, ce reprezintã 3 împãraþi romani.Muzeul Naþional de Istorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa BBiiiiaa, judeþul Alba.Descoperitã în 1845, este o canã ritualicãºi o brãþarã din secolul al VII-lea î.Hr. Opiesã se aflã la Muzeul Naþional de IstorieBucureºti, iar alta la Viena.

TTeezzaauurruull ddee llaa FFiittiirreeaazz, judeþulArad. A fost descoperit în secolul al XIX-lea ºi este format din 16 brãþãri de aur cucapetele terminate în spirale. Secolul alVII-lea î.Hr.

TTeezzaauurruull ddee llaa SSâânnnniiccoollaauu MMaarree,judeþul Timiº. Descoperit în 1799, este celmai bogat tezaur descoperit pe teritoriulRomâniei. Format din 23 de vase, cântã-reºte aproape 10 kilograme. Studiile re-cente aratã cã vasele ar fi fost realizate deatelierul unui meºter persan de tradiþie sas-sanida, comandate fiind de niºte conducã-tori protobulgari, care stapâneau asupraBanatului în veacul al X-lea d.Hr. Obiec-tele se aflã la Muzeul din Viena.

TTeezzaauurreellee ddee llaa ªªiimmlleeuull SSiillvvaanniieeii,judeþul Sãlaj.

Tezarul 1, descoperit în 1797, cu-prinde un faimos colier cu pandantive sim-bolice, 13 medalii romane transformate înmedalioane ºi alte obiecte. Se aflã la Mu-zeul din Viena. Tezaurul 2, descoperit în1889, cuprinde 10 perechi de fibule deargint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2brãþãri ºi alte fragmente datate la începutulsecolului al V-lea d.Hr. Se aflã la Muzeuldin Budapesta.

ÎÎNN AATTEENNÞÞIIAA LLOOCCUUIITTOORRIILLOORR OORRAAªªUULLUUII MMIIZZIILL

VÃ ADUCEM LA CUNOªTINÞÃ CÃ PLATA IMPOZITELOR DATORATE PECLÃDIRI, TERENURI ªI MIJLOACE DE TRANSPORT, POATE FI EFECTUATÃ INTE-

GRAL, CU O REDUCERE DE 10%, PÂNÃ LA DATA DE 31 MARTIE, a.c. VÃ MULÞUMIM!

LISTA TEZAURULUI ROMÂNIEI…

AANNUUNNÞÞ PPUUBBLLIICC

SSCC.. IIFF MMOOIISSEE EELLEENNAA „„CCRRIISSTTOORR““ ccuu sseeddiiuull îînn MMiizziill,, ssttrr.. GG..RRaanneettttyy,,nnrr.. 4455,, aannuunnþþãã ddeeppuunneerreeaa ddooccuummeennttaaþþiieeii tteehhnniiccee îînn vveeddeerreeaa oobbþþiinneerriiii aauuttoorriizzaaþþiieeiiddee mmeeddiiuu ppeennttrruu oobbiieeccttiivvuull:: CCOOLLEECCTTAARREE FFIIEERR DDEEªªEEUU ccuu aammppllaassaammeennttuull îînnccoomm.. BBaabbaa-AAnnaa.. DDooccuummeenntteellee ppoott ffii ccoonnssuullttaattee llaa sseeddiiuull AAPPMM PPrraahhoovvaa,, ssttrr.. GGhh..GGrr.. CCaannttaaccuuzziinnoo,, nnrr..330066,, ddee lluunnii ppâânnãã vviinneerrii îînnttrree oorreellee 0099,,0000 - 1155,, 0000..

ANUN

URI

Cu mare bucurie vã anunþãm stimaþi mizileni cã, îînn ppeerriiooaaddaa 1188 –– 2244 aapprriilliiee,în oraºul nostru vor poposi moaºtele SSffiinntteeii MMuucceenniiþþee FFiilloofftteeiiaa care îºi au locul laMãnãstirea Curtea de Argeº. Este pentru a patra oarã când moaºtele Sfintei popo-sesc aici. În istoricul localitãþii se specificã faptul cã dupã fiecare pelerinaj Mizilul arenãscut. Amintim cã ziua spiritualã a oraºului nostru este pe data de 7 decembriecând o sãrbãtorim pe Sfânta Muceniþã Filofteia, zi care, începând de anul acesta estetrecutã în calendarul creºtin ortodocs cu cruce roºie.

Mulþumim pe aceastã cale Preafericitlui Pãrinte Patriah Daniei, dar ºi pen-tru aprobarea aducerii moaºtelor. Nutrim convingerea cã la acest eveniment spiritu-al deosebit, va participa un numãr foarte mare de credincioºi ºi cã evenimentul însine va avea, ºi de data aceasta, influenþe benefice asupra vieþii de aici. I M P O R T A N T E

AAdduucceemm llaa ccuunnooººttiinnþþaa cceettããþþeenniilloorr ccãã aa ffoosstt pprreelluunnggiitt tteerrmmeennuull ddee iinnttrraarree îînn lleeggaalliittaattee,, ccee vviizzeeaazzãã îînncchheeiieerreeaa ccoonnttrraacctteelloorr ddee ssaalluubbrriittaattee,,

ppâânnãã llaa ddaattaa ddee 11 mmaarrttiiee 22001122..CCoonnttrraacctteellee ssee ppoott îînncchheeiiaa llaa sseeddiiuull SS.. CC.. SSAALLUUBB IINNTTEERRSSEEVV SSAA ssiittuuaatt

ppee ssttrraaddaa BBllaajjuulluuii,, bblloocc nnrr.. 2222..DDuuppãã eexxppiirraarreeaa tteerrmmeennuulluuii mmaaii ssuuss aammiinnttiitt,, PPrriimmããrriiaa,, pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull ccoommppaarrttii-mmeennttuulluuii ddee mmeeddiiuu,, vvaa eeffeeccttuuaa ccoonnttrrooaallee îînn tteerreenn ppeennttrruu aa ccoonnssttaattaa mmooddaalliittaatteeaa

pprriinn ccaarree cceettããþþeenniiii eelliimmiinnãã ddiinn ggoossppooddããrriiii gguunnooiiuull mmeennaajjeerr.. PPeerrssooaanneellee ccaarree nnuu vvoorrppuutteeaa pprroobbaa aacceesstt ffaapptt ppee bbaazzãã ddee ccoonnttrraacctt,, vvoorr ssuuppoorrttaa aammeennzziillee lleeggaallee..

Nr. 90 / martie 2012

Pe datade 13 februarie,la sediul primã-riei oraºului a a-vut loc o confe-rinþã de presã o-cazionatã de fi-nalizarea pro-iectului „Imple-mentarea e-Stra-tegie a oraºuluiMizil”, proiectcofinanþat dinFondul SocialEuropean, prinProgramul Ope-raþional “Dez-voltarea Capacitãþii Administrative”.

Obiectivul general al proiectului,în valoare totalã de 659.315,84 lei, fãrãTVA, din care 646.129,52 lei reprezintãasistenþa financiarã nerambursabilã, îlconstituie dezvoltarea durabilã a capaci-tãþii administrative publice locale dinMizil, prin îmbunãtãþirea structurii ºi pro-cesului de gestionare a politicilor publiceprin planificarea strategicã urbanã.

Scopul proiectului constã în nece-sitatea creerii unui instrument integrat delucru, destinat planificãrii strategice dedezvoltare a oraºului nostru, în cadrul a-cestui proiect fiind realizat un nou instru-ment de lucru al administraþiei publicelocale – platforma e-strategie, platformãce poate fi accesatã de oricine la adresawww.strategiamizil.ro. “E-strategie” estede fapt o actualizare a vechii strategii pecare oraºul Mizil o avea.

Aceastã platformã se constituieîntr-un instrument de comunicare al ad-ministraþiei cu comunitatea ºi de culegerea opiniilor comunitãþii asupra strategieipropuse ºi a propunerilor de actualizare astrategiei. Astfel, pe lângã prezentareaproiectului, în cadrul cãruia a fost creatãplatforma electronicã, include strategia dedezvoltare actualizatã, informaþii despreproiectele derulate, în curs de derulare sauîn diferite alte faze, precum ºi o secþiunede forum pe care cetãþenii pot publica co-mentarii ºi opinii. Pe de altã parte, platfor-ma e-strategie este un instrument de lucrual grupului de lucru format din angajaþi aiPrimãriei, care, împreunã cu actorii locali,sunt interesaþi ºi implicaþi în procesul deplanificare strategicã.

Din analiza contextului actual, arezultat necesitatea ºi oportunitatea abor-dãrii în cadrul strategiei a urmãtoarelordomenii:

- dezvoltarea infrastructurii debazã, pentru asigurarea unei calitãþi ridi-cate a domeniului public ºi privat al loca-litãþii, respectiv a tuturor condiþiilor nece-sare pentru a induce cetãþenilor sentimen-tul de confort ºi siguranþã ºi pentru mode-rnizarea, reabilitarea ºi extinderea infra-structurii tehnico-edilitare a oraºului; Lamomentul actual avem o infrastructurã debazã destul de promiþãtoare; reþea ali-mentare cu apã (lungimea reþea alimenta-re cu apã este de 36,6 km, iar procentulpopulaþiei care beneficiazã de alimentarecu apã este de 99%); reþea canalizare(lungimea sistemului de canalizare este de34,2 km iar procentul populaþiei care be-neficiazã de servicii de canalizare este de80%; staþia de epurare a oraºului a fostreabilitatã recent); gestionarea deºeurilor(depozitul de deºeuri al oraºului Mizil afost închis ºi ecologizat, colectarea selec-tivã a fost introdusã prin proiectul “Eco-Sistem Mizil”; în oraºul nostru nu existãnicio staþie de trasfer sau sortare, deºeurile

colectate fiind transportate în prezent ladepozitul Boldeºti-Scãieni); sistem de în-cãlzire (locuinþele utilizeazã pentru încãl-zire centrale termice proprii, pe gaz, sausisteme de teracotã – sobe; la finalul anu-lui 2011 au fost deja reabilitate prin Pro-gramul de reabilitare termicã, 12 blocuri,urmând ca în perioada urmãtoare sã fiereabilitate ºi restul de 42 de blocuri); infra-structura de drumuri (reþeaua stradalã areo lungime de 38 de km din care 26 de kmde drumuri modernizate); spaþii publice(oraºul Mizil beneficiazã de un parc înzona centralã amenajat recent, Parcul Tei-lor a fost amenajat prin “Programul na-þional de îmbunãtãtþire a calitãþii mediului,prin amenajarea de spaþii verzi în loca-litãþi”; în oraº funcþioneazã un stadion cegãzduieºte activitãþi sportive; în anul 2007a fost construitã o salã de sport modernãcu o capacitate de 500 de locuri.)

- dezvoltarea socialã, prin inves-tiþii în capitalul uman (creºterea natalitãþii,scãderea migraþiei populaþiei tinere, asigu-rarea unui nivel ridicat al ocupãrii ºi adap-tãrii forþei de muncã tinere, diminuarea ºo-majului – rata ºomajului din oraº estepeste media judeþului la finalul anului2011), prin creºterea calitãþii învãþãmântu-lui în oraºul Mizil, promovarea competi-tivitãþii educaþionale, precum ºi prin crea-rea cadrului necesar pentru îmbogãþireacontinuã a vieþii culturale; actual, popu-laþia este în scãdere, ceea ce este un lucruameninþãtor, sporul migratoriu este nega-tiv, ceea ce înseamnã cã se mizeazã celmai mult pe migraþie, populaþia cu vârstaîntre 15-64 de ani are o pondere foartemare, ceea ce înseamnã un nivel scãzut alnatalitãþii, unul crescut al mortalitãþii ºiacest lucru nu este unul deloc liniºtitor.

- dezvoltarea economicã, princreºterea atractivitãþii turistice a zoneiMizil la nivel judeþean ºi regional, utili-zarea tuturor resurselor prin promovareaunor activitãþi turistice în concordanþã cumediul înconjurãtor, creºterea economieilocale prin crearea unui spaþiu competitivpentru investiþii comerciale, rezidenþiale ºide afaceri, promovând inovarea ºi indus-triile ecologice, dar ºi prin dezvoltareacapitalului uman, stimularea spiritului an-treprenorial ºi crearea unor noi compe-tenþe pentru forþa de muncã, în vedereacreºterii flexibilitãþii acesteia ºi în concor-danþã cu cerinþele pieþei muncii.

Toate bune ºi frumoase! Mizilulavea nevoie, de mult timp, de un asemeneaproiect, deoarece este absolut normal catoþi mizilenii sã cunoascã, pe termen lung,ce se va întâmpla cu oraºul pe care-l locu-iesc. Acum urmeazã sã vedem dacã ºefiide la judeþ ºi guvernanþii (alþii, nu ãºtia!)vor aprecia dezideratele noastre ºi, maiales, vor contribui la finanþarea acestoronorabile proiecte!

Pagina 11

Conferinþã de presãLa iniþiativa WWF din Austra-

lia, organizaþie ecologistã de prestigiu,pe 31 martie 2007, peste 2,2 milioane deoameni ºi 2.000 de sedii de companiidin Sydney au stins luminile pentru oorã, ca semn al conºtientizãrii proble-mei schimbãrilor climatice.

Mii de oameni au ieºit atunci pestrãzile oraºului, sãrbãtorind Pãmântulîn diferite feluri: petreceri ºi concertefãrã surse de electricitate, observaþii as-tronomice, picnicuri în familie la lumi-na lumânãrii.

În 2008, Earth Hour (Ora Pã-mântului) urma sã se extindã pe tot te-ritoriul Australiei. Cu puþin timp înaintede eveniment, oraºul Toronto din Cana-da a anunþat cã se alãturã miºcãrii ºi nua trecut mult, pânã când aproape 400 deoraºe din 35 de þãri s-au mobilizat pen-tru acest eveniment.

Mesajul a fost acelaºi peste tot:problemele cauzate de schimbãrile cli-matice sunt atât de grave ºi de com-plexe, încât este nevoie urgentã de acþi-une, la nivel global.

Bazat pe îndemnul de a stingelumina pentru o orã, Earth Hour adevenit, în timp foarte scurt, un eveni-ment global anual, marcat în ultima zide sâmbãtã din luna martie, care estefoarte aproape de echinocþiu, astfel în-cât toate oraºele au parte de întuneric înintervalul 20:30-21:30.

La îndemnul WWF, organizaþia

care a iniþiat miºcarea Earth Hour, înanul 2007, 5.200 de oraºe din peste 135de þãri au stins lumina de Earth Hour în2011, rãspândind un mesaj puternic pri-vind impactul negativ pe care viaþanoastrã de zi cu zi îl are asupra planeteiºi asupra resurselor naturale.

În 2011, Earth Hour a intratîntr-o nouã etapã: mai mult decât o orãpentru planetã (Beyond the Hour), încare oamenii de pretutindeni au fostîndemnaþi nu numai sã stingã lumina, cisã se angajeze în acþiuni de mediu înfiecare zi.

În 2012, susþinãtorii Earth Hoursunt îndemnaþi sã facã MAI MULT –sã-ºi ia angajamentul de a-ºi schimbastilul de viaþã, pentru a-ºi reduce im-pactul negativ asupra planetei.

Primãria Mizil, implicatã ºi an-gajatã în protejarea mediului, te pro-voacã sã rãspunzi demersului de a stin-ge lumina pentru o orã – Ora Pã-mântului – în intervalul 20:30-21:30 pe31 martie 2012, alãturi de milioane deoameni, instituþii ºi companii.

Mulþumim!

IMPLICÃ-TE ÎN CAMPANIA “ORA PÃMÂNTULUI”!

PPeettrroonneellaa SSTTUURRZZ

În perioada care a trecut de ladata ultimei apariþii a acestei publicaþii,lucrãtorii formaþiunii rutiere Mizil ºi-audesfãºurat activitatea în condiþii deiarnã, aceastã perioadã fiind mai greadin cauza cantitãþilor mari de zãpadã,venite consecutiv, în trei rânduri, motivpentru care au fost instituite filtre pen-tru blocarea traficului pe DN1B-E577,pe segmentul de drum Mizil-Buzãu, darºi pe cea mai mare parte a drumurilorjudeþene din zona de responsabilitate,acest lucru însemnând forþe utilizate pe3 schimburi, astfel încât cetãþenii caretranzitau aceste drumuri sã nu rãmânãînzãpeziþi ºi sã aibã de suferit.

De asemenea, în perioada de re-ferinþã, cu sprijinul autoritãþilor locale,dar în mod special al domnului primar,Emil Proºcan, au fost adãpostite un nu-mãr de 70 de persoane, pe o perioadã deaproximativ 30 de ore, datoritã blocãriitraficului pe DN1B-E577. Acestor per-soane li s-a asigurat adãpost, precum ºihranã ºi ceai fierbinte, în spaþiile ce a-parþin primãriei oraºului Mizil ºi a-nume: Centrul Cultural „Adrian Pãu-nescu”, Sala de Sport ºi Spitalul Orã-ºenesc „Sfânta Filofteia” Mizil. Acestepersoane se întorceau din strãinãtatecãtre casã, respectiv din Anglia, Spaniaºi Italia, deplasându-se cu autocarele.Persoanele în cauzã, au adresat mulþu-miri pe diferite cãi, celor care s-au pre-ocupat de vieþile lor.

În perioada despre care se facevorbire, pe raza oraºului Mizil ºi a co-

munelor aflate în arondare, au avut locun numãr de 4 accidente uºoare, soldatecu rãnirea uºoarã a unui numãr de 4persoane, respectiv, unul pe raza comu-nei Sãlciile, 2 pe raza comunei Cepturaºi unul pe raza oraºului Mizil, cauzeleproducerii acestor accidente fiind în or-dinea producerii: conducerea sub influ-enþa bãuturilor alcolice ºi neadaptareavitezei la drum (1); neadaptarea vitezeila condiþiile de drum în condiþii de polei(2); iar ultimul pe fondul traversãriineregulamentare de cãtre un pieton adrumului DN1B-E577.

Cu aceastã ocazie, ne îndrep-tãm atenþia ºi asupra micilor partici-panþi la traficul rutier sã evite în totali-tate alegerea locurilor de joacã pe strã-zile oraºului, sã asculte pãrinþii ºi fac-torii educaþionali, atunci când le reco-mandã sã respecte regulile de circulaþieºi nu în ultimul rând, sã acorde sprijinpatrulelor ºcolare care acþioneazã înzona trecerilor de pietoni din apropiereaºcolilor.

Pentru cã acest numãr al publi-caþiei va apãrea dupã ziua de 1 martie,urãm conducãtoarelor de sex feminin, oprimãvarã frumoasã ºi fãrã evenimenterutiere.

AALLEEGGEE VVIIAAÞÞAA!!

CCuu mmuulltt rreessppeecctt ffaaþþãã ddee cciittii-ttoorriiii ppuubblliiccaaþþiieeii PPOOªªTTAALLIIOONNUULLªªeeffuull FFoorrmmaaþþiiuunniiii RRuuttiieerree MMiizziill,,

SSuubbccoommiissaarr,,AAddrriiaann ÞÞuurrccaaºº

Nr. 90 / martie 2012 Pagina 12

Dragostea... este un subiect ine-puizabil. Ne-am nãscut din iubire ºi nuputem trãi fãrã iubire, tocmai de aceea, ce-lebrarea acesteia este un prilej de bucuriepentru noi toþi. Întrebarea care s-ar puneeste: ce facem, ne pãstrãm tradiþia sau im-portãm? Pentru a fi cât de cât siguri cã ºtimce alegem, sã încercãm sã aflãm cum auluat naºtere aceste douã sãrbãtori

Pe vremuri, în preajma zilei de 1martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oa-menii þineau sau fãceau Dragobetele (ZiuaÎndrãgostiþilor, Cap de primã-varã, Logodnicul Pã-sãrilor).

Probabil cãluna februarie era con-sideratã lunã de primã-varã, iar ziua de 24 eraînceputul anului agricol(uneori, ziua ieºirii ursuluidin bârlog). Este momentulîn care natura se trezeºte, pã-sãrile îºi cautã cuiburi, iar oa-menii, în special tinerii, intrã ºi ei în rezo-nanþã cu ea.

Cine este Dragobetele?Divinitate mitologicã similarã lui

Eros sau Cupidon, Dragobete este consi-derat a fi fiul Dochiei, un bãrbat chipeº ºiiubãreþ. Nu blând ca Sf. Valentin, ci nãval-nic. El era la daci zeul care oficia în cer, laînceputul primãverii, nunta tuturor anima-lelor.

În decursul anilor, aceastã tradiþies-a extins ºi la oameni, astfel cã de Dra-gobete fetele ºi bãieþii se întâlneau pentruca iubirea lor sã þinã tot anul.

Motivaþia preluãrii obiceiului pã-sãrilor era una profundã, din moment cepãsãrile erau privite ca mesagere ale zeilor,cuvântul grecesc „pasãre“ însemnând chiar„mesaj al cerului“. Dragobete este ºi unzeu al bunei dispoziþii, de ziua lui fãcându-se petreceri, de acolo pornind de multe oriviitoarele cãsnicii...

Ce tradiþii sunt deDragobete?

Înainte de vreme, pretutindeniprin sate se auzea zicala: „Dragobetele sã-rutã fetele!“. Credinþa popularã româneas-

cã spune cã cei

care partici-pau la Dragobeteerau feriþi de boli totanul. Aºadar, dimineaþa,îmbrãcaþi cu cele mai bu-ne haine, tinerii se întâlneau în centrul satu-lui sau în faþa bisericii ºi por-neau cântând cãtre pãdure sau prin lunci, încãutarea ghioceilor sau a altor plantemiraculoase, folosite „pentru descântecede dragoste“.

În pãdure, în jurul focurilor a-prinse, bãieþii ºi fetele stãteau de vorbã.Fetele strângeau viorele ºi tãmâioasã, pecare le pãstrau la icoane, fiind folosite apoiîn diverse farmece de dragoste. Prin unelelocuri exista obiceiul ca fetele mari sãstrângã apã din omãtul netopit sau de peflorile de fragi, aceastã apã fiind pãstratãcu mare grijã pentru cã avea proprietãþi

magice (se spunea cã e „nãscutã din surâ-sul zânelor“) ºi putea face fetele mai fru-moase ºi mai drãgãstoase. La prânz, feteleîncepeau sã coboare spre sat în fugã, a-ceastã goanã fiind numitã „zburãtorit“.Fiecare bãiat urmãrea fata care îi plãcea.Dacã flãcãul era iute de picior ºi fetei îi

plãcea urmãritorul, atunci avea loc o sãru-tare mai îndelungatã în vãzul tuturor, sã-

rutul constituind logodna ludicã a celordoi, cel puþin pentru un an de zile, de multeori astfel de logodne venind înaintea logod-

nelor adevãrate.Pentru toþi, sãr-

bãtoarea dra-gostei era so-cotitã una debun augur pen-

tru treburile mãrunte, nu ºi pentru celemari.

Deoarece se credea cã Dragobe-tele îi va ajuta pe gospodari sã aibã un anmai îmbelºugat, în ziua de Dragobete, oa-menii nu munceau ca în zilele cu sãrbãtorireligioase, doar îºi fãceau curãþenie prin ca-se. Cele care lucrau erau fetele îndrãzneþe,care chiar îºi doreau sã fie „pedepsite“ deDragobete. Chiar dacã mai „pedepsea“ fe-meile, se considera cã Dragobetele ocroteaºi purta noroc îndrãgostiþilor, putând fisocotit un veritabil Cupidon românesc.

Dragobetele „rãpus“ deSfântul Valentin?Valentine’s Day este Ziua Îndrã-

gostiþilor în tradiþia occidentalã, care se sãr-bãtoreºte pe data de 14 februarie, aceastã zicomemorând pe Sf. Dwynwen, sfântulpatron al îndrãgostiþilor galezi.

Se spune cã odatã, era un împãratroman, al cãrui nume era Claudiu al II-lea.El era un luptãtor îndârjit ce purtase multerãzboaie. El a vrut sã aibã o armatã puterni-cã, dar majoritatea bãrbaþilor romani, dindiverse motive, nu doreau sã meargã în lup-tã. Împãratul s-a gândit cã, în locul luptei,bãrbaþii preferau sã stea acasã cu soþiile ºicopiii lor. În consecinþã, Claudiu a decis caniciunul dintre soldaþii Romei sã nu se mai

poatã cãsãtori, el gândind cã aceastã lege îiva obliga pe bãrbaþi sã meargã la rãzboiºi sã lupte ca niºte adevãraþi soldaþi.

Valentin, care era un preot creºtin,credea cã dreptul oamenilor de a secãsãtori era dat de Dumnezeu, iarClaudiu, chiar împãrat fiind, nu avea

dreptul sã-l interzicã. El a cãsãtorit în se-cret multe cupluri, cununiile fiind oficiateîn locuri secrete, pentru a nu putea fi dibuitde împãrat. Într-un final, Claudiu l-a gãsit ºil-a arestat, dar împãratului i-a plãcut per-sonalitatea lui Valentin, considerand cã esteun om tânãr ºi înþelept. L-a încurajat sã re-nunþe la creºtinism ºi sã devinã un soldatroman. Când Valentin a refuzat, a fost în-temniþat ºi condamnat la moarte. Pânã înziua execuþiei, el a trimis scrisori de adiocãtre prietenii sãi, semnându-le „Adu-þi a-minte de Valentin al tãu.“ El a fost probabilexecutat pe 14 februarie în anul 269 sau270.

Aºadar, ce alegem? Dragobetelenostru sau un Sfânt Valentin internaþiona-lizat? Într-o lume a globalizãrii ºi a impor-turilor îndoielnice, parcã este mai natural sãîncercãm sã ne pãstrãm identitatea!

Oricum, voi decideþi!

DRAGOBETE SAU VALENTINE’S DAY?

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

VÃ AªTEPTÃM!

Încercaþi sã rupeþi o orã ºi jumãtate din timpul dumneavoastrã liber, pentru un film.

În cadrul unor manifestãri culturale organizate de PrimãriaMizil, vã invitãm la un regal de filme care vor rula pe scena Caseide Culturã Mizil, în ziua de vineri a fiecãrei sãptãmâni, începândcu orele 18.00.

Filmele prezentate sunt selectate, respectând criteriile cal-itative cultural artistice ºi educative, iar instalaþia de proiecþie ºisonorizare este de ultimã generaþie. Nu rataþi aceastã ocazie de aface o incursiune în astfel de lumi, altfel de vieþi, având ocazia sãvã relaxaþi ºi sã vã îmbogãþiþi spiritual. În salã se impunerespectarea normelor elementare de conduitã ºi disciplinã.

Programul filmelor ce urmeazã a fi proiectate se gãseºteafiºat la Casa de Culturã Mizil.

Intrarea este gratuitãPrimar Emil PROªCAN

Telefon0769 610 015

Executãm la comandã: ziare, reviste, agende,

postere, calendare, tipizate, formulare

financiar - contabile