Antreprescolarul Sau Prima Copilarie

8/2/2019 Antreprescolarul Sau Prima Copilarie

1/26

ANTREPRESCOLARULSAUPRIMACOPILARIE

Ivan Ana-Maria

Juganaru Mirela-Denisa

Sandu Valentina-Daniela

Gr.4539


2/26

CUPRINS

1.Regimul de viata si dezvoltarea fizica aantreprescolarului;

2.Aspecte ale dezvoltarii perceptiilor si aparitiareprezentarilor la antreprescolar;

3.Particularitati ale memoriei si atentiei;

4.Dezvoltarea limbajului intre 1 si 3 ani;

5.Gandirea simbolica si preconceptionala aantreprescolarului;

6.Dezvoltarea afectiva si sociala intre 1 si 3 ani;

7.Dezvoltarea motricitatii la antreprescolar;

8.Principalele caracteristici ale joculuiantreprescolarului;

9.Dezvoltarea constiintei asupra lumii si aconstiintei de sine.


3/26

1.REGIMULDEVIATASIDEZVOLTAREAFIZICAAANTREPRESCOLARULUI

Ceea ce se remarca de la prima vedere la antreprescolar estedin ce in ce mai buna lui autodeplasare.

Profilul psihologic al acestui stadiu mai are inca si alte catevadominante:aparitia reprezentarilor si a activitatilormintale,insusirea limbajului,aparitia constiintei de sine.

Regimul alimentar este bogat in proteine usoare,produse

lactate,fructe si legume proaspete.


4/26

Copilul trebuie sa doarma profund 10-12 ore noaptea sio ora si jumatate,doua ore,dupa amiaza.

In ultimul patrat al celui de-al

doilea an de viata se atinge

,varsta olitei,iar dupa

un an si jumatate-doi ani,

copilul atinge sivarsta robinetului,adica poate preveni si astepta putin

si apoi reuseste sa isi regleze bine

evacuarile in timpul zilei,iar la trei

ani si noaptea.


5/26

2.ASPECTEALEDEZVOLTARIIPERCPTIILORSIAPARITIAREPREZENTARILORLAANTREPRESCOLAR

Antreprescolarul manipuleaza mult obiectele,acestlucru face sa creasca finetea analizei si sintezei

senzoriale.

In acest stadiu copilul are o preferintacaracteristica pentru

desenele simple din cartile

dedicate lui,cerand neobosit

explicarea lor.


6/26

S-au constatat dificultati ale copiilor pana la unan si opt luni de a distnge

imaginea persoanei reale

din cea din oglinda.

Antreprescolarul are prferinte deosebite pentruculorile vii si luminoase dar verbalizareaacestora este nesigura.

Daca imediata dupa un an copilul mai duceinca lucruri la gura,incepand cu un an si saseluni-un an si opt luni,doar le pipaie activ si leexamineaza atent.


7/26

Antreprescolarul reactioneaza la

muzica,este atent si ii place

cea ritmica si chiar

incearca sa cante

In ceea ce priveste perceptia de timp,sunt incamulte si amuzante confuzii privind distingereamomentelor zilei si verbalizarea lor.


8/26

3.PARTICULARITATIALEMEMORIEISIATENIEI

Copilul memoreaza aspectele concrete,care serepeta mult si sunt legate de dorintelesale.Este o memorie involuntara in totalitate.

Antreprescolarul poate sa retina si apoi sareproduca relativ corect povestioarescurte,insusiri ale lucrurilor si fiintelor dinspatiul apropiat lui,stie pronumele sau,aleparintilor,recunoaste drumul spre casa dacal-a parcurs de mai multe ori,recunoasteimagini si desene animate.


9/26

Copilul incearca sa reproduca ceva ce a auzit dar

o face cu lacune si are nevoie de sprijinuladultilor.

Atentia este involuntara.

In cursul acestui stadiu se inregistreaza o nouaschimbare foarte importanta si anume eaincepe sa poata fi stimulata prin comenzile

verbale ale adultului.Daca ii cerem sa fieatent,sa priveasca ceea ce facem reusim sa-Iprovocam si sa-I dirijam atentia.


10/26

4.DEZVOLTAREALIMBAJULUIINTRE 1 SI 3ANI

La incheierea primului an de viata copilul poate sapronunte doar cateva cuvinte.Urmeaza operioada de cateva luni in care parca s-ar fioprit,in sensul ca mai achizitioneaza doar cateva

cuvinte.Apoi marea majoritate,incepand cu un ansi jumatate,un an si opt luni ajung usor la 200-300 si catre trei ani dispun de 1000-1100 cuvinte

Activitatea directa c obiectele si comunicarea cumama constituie sursa continutului sistematic alcuvintelor asimilate de catre antreprescolar.


11/26

De la circa un an si sase luni putem spune ca seintra intr-o a doua etapa,aceea a prefazei sau a

limbajului telegrafic,adica antreprescolarulfoloseste doua,trei cuvinte dar care nu suntflexionate conform normelor limbii,iarprepozitiile,conjunctiile lipsesc.

Persoanele straine nu-l inteleg pe copil si ceiapropiati acestuia,parintii sau fratii sisurorile,devin un fel de translatori.Cei din afarafamiliei pun frecvent o astfel de intrebare:Cespune?.Acest fel de comunicare a copilului afost numit limbajul mic.


12/26

Parintii si cei apropiati copilului cred ca se fac mai

bine intelesi de catre acesta daca ii vorbesc inmaniera lui,de aceea se recomanda,in modspecial,ca sa se vorbeasca mult cu copilul insacorect,rar si clar.

Referirea la propria persoana este,deasemenea,caracteristica acestei faze.Copilul isi

spune numele cand isi manifesta odorinta,preluand felul in care I se adreseazaadultul.De exemplu,spune:Petrisor nani!.


13/26

Spre doi ani unii copii vorbesc din ce in ce mai

bine,sunt intelesi de ceilalti si ii pot surprinde peceilalti chiar prin corectitudinea si complexitateaunor cuvinte.

La un an si jumatate,copilul intelege povestiri cuunul-doua personaje,cu intamplari de fiecare zisi care de fapt sunt ale sale,si care trebuiesc

exprimate de adult in cel mult treizeci depropozitii.La doi ani si jumatate intelegepovestiri cu trei personaje si ceva mai ample.


14/26

Cele mai frecvente dificultati de pronuntie sunt:

Eliziunea,adica omiterea silabelor

dificile(exemplu:busupentru autobuz)

Simplificarea articularilor cuvintelor,uneori cu oabatere foarte mare de la cuvantul propriu-zis(exemplu:titipentru frumos)

Inlocuirea unor sunete greu de pronuntat cualtele,cel mai frecvent fiind inlocuitrcul.

Perseverarea unor silabe sausunete(exemplu:fafeain loc de cafea)

Contragerea ,adica simplificarea si contopirea adoua cuvinte intr-unulsingur(exemplu:disimatepentru deseneanimate)


15/26

5.GANDIREASIMBOLICASIPRECONCEPTUALAAANTREPRESCOLARULUI

Pana la un an si jumatate se consolideaza

achizitiile inteligentei senzorio-motorii si sestapanesc mai bine conduitele complexe.

De acum incolo activitatea mintala se va

extinde din ce in ce mai mult si va usuraconsiderabil adaptarea copilului la situatiilecu care se confrunta si totodata va fi gandirepropriu-zisa.


16/26

De asemenea,copilul inca nu face distinctie

intretotisi cativaatunci cand stabilesterelatia dintre o observatie a sa si o clasa deelemente.

Modul de a gandi al antreprescolarului il surprindepe adult,adesea il amuza,dar ii aratatotdeauna,marea distanta care il separa de

aceasta si de care trebuie sa tina seama candinteractioneaza cu antreprescolarul.


17/26

6.DEZVOLTAREAAFECTIVASISOCIALAINTE1 SI 3 ANI

Pentru ca in multe situatii capacitatile salepractice se afla la inceputul dezvoltarii lor,sirelatiile sale cu ambianta sunt mai putinprofunde,relatiile afective au o relativa

superficialitate,insa componentele sale organicesunt foarte intense

adesea spectaculoase.

Copilul

se poate speria de ceva

si poate manifesta

chiar reactii de voma.


18/26

Relatiile cu mama sunt izvorul a nenumaratebucurii,satisfactii,siguranta,cu atat mai mult cucat aceasta se afla mereu langa el.In caz de

pericol se refugiaza repede in bratele mamei sause ascunde dupa ea.

Antreprescolarul are nevoie permanenta dedragostea celor din jur,

o cauta si o cere mereu

prin gesturi si princomportamente caracteristice

cum ar fi:intind capul sa fie mangaiat,prinde degat pe adult si lipeste obrazul de al acestuia.


19/26

7.DEZVOLTAREAMOTRICITATIILAANTREPRESCOLAR

Dezvoltarea motrica a antreprescolarului estespectaculoasa si relevanta pentru acest studiu.

La inceput mersul este;

destul de deficitar

capul si trunchiul tind sa fie

propulsate mai inainte,picioarele sunt mult mai departate si sunt mai susridicate si totodata coborate abrupt si asezate cutoata talpa pe sol.


20/26

La un an si sase luni mersul se imbunatateste foartemult.

In jurul a doi ani mersul este bine insusit si copiluluiii face o deosebita placere sa mearga in toatefelurile si oriunde.

Catre trei ani mersul secucereste

din ce in ce mai bine,

la fel si

alergatul si mentinerea

echilibrului,de exemplu

mersul pe tricicleta.


21/26

In ceea ce priveste apucarea,se produc diferentierisi coordonari mai fine,obtinandu-se o adecvaremai mare la obiectele mici.

De la un an si trei luni

deja sunt progrese

remarcabile:copilul

poate bea dintr-un pahar,vrea sa manance singurdar nu tine bine inca lingurita si pierde mult din

continutul ei si se murdareste,participa laincaltare si imbracare,deschide cutii,da pagini alecartilor,dar mai rar doar cate una.


22/26

La doi ani miscarile angajate in hranire si ingrijire serealizeaza cu mai multa eficienta;inchide sideschide sertare,usi,cutii,scotoceste pestetot,misca tot ce se poate,aseaza corect unul pealtul,cinci,sase cuburi.

La trei ani prinde bine obiecte mici sausubtiri,manevreaza tacamurile si mananca fara ase murdari,toarna apa dintr-un vas in altul,taie cu

foarfeca,incearca sa foloseasca batista,incearca sase imbrace singur si sa-si puna pantofii.


23/26

8.PRINCIPALELECARACTERISTICIALEJOCULUIANTREPRESCOLARULUI

Prima caracteristica,foarte usor de releva,este faptulca jocul se confunda la copilul de 1-3 anu cuintreaga lui activitate,si am putea spune ca

90%din timpul de veghe este destinat jocului.

O a doua caracteristica este

simplitatea.Copilularunca,aduna,transporta,suprapune,imprastiejucarii si obiecte cu o placere caracteristica si careii permit o adevarata explorare a posibilitatilor luisenzoriale si motorii.


24/26

A treia caracteristica a jocului antreprescolaruluieste faptul ca nu se poate realiza in absentajucariilor,a obiectelor de manipulat si pe care lefoloseste in functie de calitatile reale pe care leau.Durata scurta a oricarui joc este o artacaracteristica a acestui stadiu.La inceputulstadiului acesta este de 5-6 minute,iar la sfarsit

creste pana la 20 de minute.


25/26

9.DEZVOLTAREACONSTIINTEIASUPRALUMIISIACONSTIINTEIDESINE

Copilul nu mai actineaza global si nediferentiat laambianta,ci percepe clar obiectele si insusirilelor,invata sa le denumeasca,le aplica miscarile si

complexele motrice de care dispune.

Opozitia este adesea spectaculoasa cu plansputernic,tipte,miscaridezordonate,agresivitate.Cand toate acestea s-au

declansat,adultul trebuie sa incerce sa-i abataatentia spre ceva nou,interesant.Deasemenea,este mai indicat ca adultul sa nu ia inseama manifestarile copilului.


26/26

In ceea ce priveste fiinta sa,se realizeaza un

inceput al identitatii prin faptul ca isi stienumele,spune ca e al mamei si al tatalui si lestie si lor prenumele,poate indica undelocuieste,care ii este camera,jucariile,haineleetc.

Antreprescolarul Sau Prima Copilarie

Documents

Transcript of Antreprescolarul Sau Prima Copilarie

Copilarie, Ani de Bucurie

COMITETUL DE ORGANIZARE / COORDONARE LA …web.clicknet.ro/scspecialatgv/1 PARTENERIATE/Copilarie Fericita... · JURIUL CONCURSULUI INTERJUDETEAN DE EDUCATIE PLASTICA

Pericolul Zabovirii in Starea de Copilarie Spirituala - Power-Point - 1358

Plan Lectie Amintiri Din Copilarie

Amintiri Din Copilarie Proiect

Amintiri din copilarie La scaldat - Carte de colorat cu povesti ... din...Amintiri din copilarie La scaldat - Carte de colorat cu povesti. Invat sa citesc Keywords Amintiri din copilarie

Consecintele Traumelor Din Copilarie Asupra Dezvoltarii

Amintiri din copilarie

Expresii Din Copilarie

Master Planului General de Transport – prima variantă, de lucru POS-T/MPGT - prima varianta.pdf · (c) Construcţia unui drum nou cu patru sau mai multe benzi de circulaţie, sau

Iuliana Ionascu-Tarsorafia Prima Sau Ultima Optiune in Afectiunile Corneei

Vaccinarile Din Copilarie Copii Parinti

Cenusa Angelei. O copilarie irlandeza - cdn4.libris.ro Angelei. O copilarie... · FRANK McCoURT cacofonie de tuse aspr6, de hArAieli brongice, de gAfdieli astmatice, de horcdieli

Amintiri Din Copilarie Cl.5 2

Adolescența Reprezinta o Perioada de Tranzitie de La Copilarie La Maturitate

Din tainele copilarie (Prof. inv. presc. Sanda Achihaie)

Tarsorafia prima sau ultima optiune in afectiunile corneei ?

Amintiri Din Copilarie. Lectura Aprofundata

in copilarie

Amintiri din copilarie. Povesti. Povestiri - cdn4.libris.ro din copilarie... · Amintiri din copildrie r5 - Ia, poftim de incaleci pe Bilan, jupAneasi! zise ... di, Doamne, bine !