ARADU, 7/19 FEBRÜARIU 1882. 2 S T r - e .

BISERICA si SC OL'A. I^oia bisexicésca, scolastica-, l iteraria s i economica.

Ese o data in septemana : Dumineca.

I»r«'li«ii«5 a b o n a m c i i i u l K i P r e t i u l u inMertiniiilorii

Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. \ Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu ,. ., ,, juni. anu 2 ,, 50 ,, < c a m 150 cuvinte o ii., pana ia 200 cnvinte

Pentru Romani'»si strainetate pe anu 7 ., — ., \ 4 ii. s , m a i sus o ti. v. a. ,... •. .. „ ., „ J. a. 3 ., 50 ,, < _ _ _ _ _ _ _

'i Uorespondintieie sè se adreseze ia Redac-|> tiunea deia

< „BISERICA si SCOL'A"

5 É r banii de prenumeratiune ia

: „ T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A I N A R A S . "

Cari sunt preoţii bine mer i t a t i ?

De si in privirea sublimităţii si a sanctităţii diregatoriei pastorale, toti preoţii, dupa invetia-tur'a apostolului Pavelu, ar trebui se fie modelu credimciosiloi^u cu cuventulu, cu viati'a cu dra­gostea, cu duchulu, cu credinţi a, cu curaţi'a, ar trebui, ca se fie toti bine meritaţi; cu tôte ace­stea, în practica suntemu siliţi a face deosebiri esairtiale intre densii, si a recunosee cà nu toti gtlpff modele credineiosilora, si ca prea putieni mM preoţii .cari se destingu prin devotamentulu catra chiamarea loru si prin fapte meritabile pen­tru biserica, in alţi cafei servitiu s'au angajatu.

In fati'a acestei deosebiri, ce esista intre preoţi, biseric'a nu pôte remané indiferenta. Ea

•trebuie se destinga cu recunoscintia pe preotulu meritabilu si virtuoşii de celu nemeritatu si vi-tiosu de-o parte spre a încuraja meritulu si vir­tutea, ér de alt'a spre a deştepta emulatinnea in cleru. Acést'a o recomenda si apostolulu Pavelu, eand dice: „Preoţii cei ce-si tienu bine direga-tori'a cu îndoita cinste se se cinstésca, mai alesu cei ce se ostenescu in cuventu si invetiatura." i j Cu adeveratu cà virtutea este detori'a naturala a omului, si daca in ea se amesteca vre-unu scopu de profitu, si-pierde meritulu, insa preoţii meri­taţi nu sunt cei ce caută profitu ori castigu in faptele loru, ci aceia, cari lucréza binele si virtutea simplu pentru pretiulu si vrednici'a loru cea înalta, cari si-implinescu detorintiele pasto­rale din simtiementulu dragostei catra Christosu. Apoi in respectulu fapteloru meritabile si virtu­ose legea morala nu opresce resplatirile si dis-trnctiunile publice!

Tôta dificultatea consta in a sci, cari sunt afoume preoţii, cari au bineraeritatu pentru con­duita si faptele, ce au seversitu? Consistoriele eparchiale singure ar trebui se ne dee desluciri

») 1. Tim. T. 17

in privinti'a acest'a, si a inlaturâ nedumerirea si scrupulii ce-ii avemu. Insa, caută se marturisimu cu sinceritate, ca dela restabilirea sinodalitatii in biseric'a nostra provinciala, consistoriele, respec­tive auctoritatile eparchiale, episcopii eparchioti, au scapatu din vedere acea jolosităre suprave1-ghiare si controla, care, in alte timpuri, suatienea ordinea si disciplin'a in cleru, oprea vitiile pu­blice si incurajâ faptele de meritu. De aici pro­vine apoi iuconvenientiilu de-a vede distinse si promovate la ranguri bisericesci adeseori persone fara nici unu trecutu, fara merite si fara.vre-o reputatiiiiie publica !

Dar erasi catâ se marturim, ca reulu nu-lu putetuu atribui numai autoritatiloru eparchiale, elu zace mai multu in sistem'a de administratiune bisericisca, si mai alesu in chipulu cu care se esplica si se practica sinodalitatea, sau demo-crati'a in biseric'a nostra. Adusa odată biseric'a ortodoxa a Romaniloru din Ungaria si Transil­vania din starea ei de amorţire la viatia, din absolutismulu seculara la constitutiune si liber­tate, omeni au crediutu câ a fi constîtutionalu si liberu insamna a distruge totulu, a nn mai res­pecta nici legile, nici traditiunea, nici disciplin'a bisericei ecumenice, sub cuventu ca acestea sunt lucruri învechite, cari nu se mai potrivescu cu „spiritulu timpului" moderau. Noi insa intemeiati pe cuvintele admoniat6re a le apostolului: „ Voi fra-tiloru, v'ati chiamatu la- libertate, numai se nu in~ trebuintiati libertatea vâstra de pretecstu pentru corpu,u ceremu cu intetire o supraveghiare si o controla seriosa, si câtu de severa, asupra con­duitei preotiloru noştri, in servirea loru pasto­rala; căci biseric'a trebue se scie si se cunosca pe pastorii, cari îsi punu sufletulupentru turma loru, si pe cei, cari pierdu si risipescti tuj*m'a!

In scopulu acest'a noi recomendamu consisto-rieloru, respective siuodeloru nostre eparchiale a in­

şi) Galat. V. 13.

troduce fiecare câte o l is ta de conduita pentru tote personele, ce compunu clerulu eparchialu, in care se se insemne in ordine cronologica tote faptele prin care s'au destinsu, ori s'au compromisu ore-care persona bisericesca. Modalitatea acest'a de-a tiene totdeuna in evidenţia conduit'a fie-carui preotu, o aflamu si in alte biserici, o aflamu chiar in biseric'a ortodoxa a României. Si ca se-o adoptamu si noi este in interesuîu adminis-tratiunei bisericesci. Pentru a lamuri inse mai bine cestiunea, estragemu din regulamentulu pentru dis-ciplin'a bisericâsca, publicatu de S. siuodu alu bisericei din România, urmatorele puncte:

„Administraţia eparchiala va tiene lista de conduita, pentru tote personele, ce compunu cle-rulu eparchialu; ele se vor forma dupre scirile date intru acest'a de protoierei. (Art. 4 0 )

„Personele bisericesci, care prin devota-mentu catra chiamarea loru, prin acte de cari­tate si-au dobanditH o deosebita reputatiune intre creştini, precum si la auctoritatea eparchiala, Episcopulu eparchiotu le gratifica cu veri unnlu din rangurile bisericesci, spre recunoscintia si Spre deşteptarea emulatiunei in cieru. (Art. 43 . )

„Spre a se pazi regul'a intru acest'a, afara de notitiele din condic'a de conduita, protoie-reulu respectivu raporteza Episcopului despre faptele cu deosebire meritabile, ce ar fi sever-situ veri o persona bisericeca. Când Episcopulu socotesce a gratifica meritele veri unei persone din cleru, cere tote informatiunile din actele, ce se pastreza in cancelarie despre meritele acelei persone, dupre care apoi decide promovarea . . . (Art. 4 4 . )

Scopulu listeloru de conduita este asiadara: a tiene in evidintia conduit'a si activitatea fiecă­rui preotu, pentru ca împărţirea ranguriloru si beneficieloru se urmeze numai pe temeivlu meri-teloru si a vredniciiloru constatate. Niuiieu mai justu, nimicu mai ecuitabilu ca acest'a! Câci \ daca in viati'a ordinara omenii impartiescu re­compensele si onorurile, mai multti dupre sim­patiile personale, biseric'a trebuie se recompen­seze, mai presusu de consideratiunile perso­nale, meritulu si virtutea!

Prin introducerea listeloru de conduita, ne-gresitu, va fi inlaturata si dificultatea, ce intim-pina consistoriele eparchiaîe la alegerile de pro-topresbiteru; deora-ce, chiar dupre „statutulu or­ganica" {>rotopresbiterulu trebue se fia „barbatu apta si bine, meritata pe terenidu bisericescu si scolariu." Er câ cineva intrunesce conditiunile de 8 clase gimnasiale, cursulu academicii sau universitaro, acestea privite in sine inca nu sunt merite, ci numai nisce avantaje, prin care pre-otulu se pote face meritabilu. j

C e r i - u . l \ x *) C u g e t ă r i din filosoti'a n a t u r e i de p ro£ P. Piposiu.

/Wie entrilckst du, Ansehaung der herrlichen Welt! . . . .

Wie erhaben bist du, Gott Schopfrr! (Klopfstock. 52 oda „der Tod.")

Priviţi in nopte seri na stelele, cari se aprind u pe firmamentulu melancolicu a ceriului; in tă­cerea solemna a nopţii se va desceptâ in sinulu vostru unu doru misteriosu de a sci: ce se in-templa in acele regiuni îndepărtate a ceriuriloru ? Spiritulu liberandu-se din cafenele vietiei co-tidiane va sburâ pe aripele fantasiei catra ceriu si va întreba: ce suntu acele schintei lucitore, cum s'au formatu si din ce materii constau, du­pă cari legi se mişca pe caile loru milenare, si ore nu loctfescu pe acolo fiintie, cari sciu iubi si uri, sciu lacrima si a se veseli, chiar asia ca si noi, muritorii de pre pamentu; au p6te câ dora din sinulu fiintieloni ceresci este eschisu egois-mulu si ele gusta darurile fericirei si armoniei depline?

Spiritulu neliniscitu a omului s'a ni sui tu si nisuesce neineettstu a afla cheile acestoru enigme; cu ajutoiiuîu telescopului a penetratu prin regi­unile depărtate a ceriului si au urmaritu mişca­rea steleloru; au prinsu iu spectroscopii radiele luminei loru, si a vorbitu cu ele despre tainele universului; telescopulu si analis'a spectrala sunt cheile enigmeloru ceresci, ele ne-au descoperitu fapte mari, cari ne invatia a admira si a cunosce cum se cuvine pe creatoriulu nemarginitu — fapte cari ne ăreta, câ cine suntem si unde lo-cuimu, ce rangu si positiune ocupamu intre nu-merosele făpturi a creatoriului; adeveruri cari au trasu in tierina superbi'a pigmeului pamentescu, ca se pota luci cu deplina splendore intie-leptiunea acelei fiintie mari, a cărei mana puter­nica sfarmă si creaza lumile ! Ore ce este bolt'a ceresca, de pe care ne suride auror'a, ne stra-lucesce splendidulu sore ? ce este firmamentulu, care adesseori e posomorita, acoperindusi fati'a cu velu de nuori; 6r altădată se indigna si-si raanifesteza mani'a in tunetu si fulgere, ce este acestu teatru imposantu a forceloru naturei?

Se nu cugete nime, cumca ceriulu este unu cortu intinsu asupra pamentului, o boltitura so­lida, carea acopere pamentulu si ne ascunde pe noi, muritorii si faptele nostre cele mari comise din vanitate si eg@ismu! Aceea bolta azuria este numai unu jocu opticu a atmosferei nostre, care reflecta cu deosebire razele azure din lu-min'a sorelui.

Ceriulu e unu spaţiu fara margini, iu care suntu resfirate nisce globuri colosali, totu atâ-

*) Conferintia publica tienuta in sal'a mare a institutului teologicu-pedagogieu din Aradu, la 21 Ianuariu 18*2.

tea lumi pe cari noi le nuraimu stele si cari plutescu in desiertulu imensu asia departe una de alta, incât despre distanti'a lom reciproca idea ehiara nu-si p6te forma nici verv'a fantasiei poe­tice! Se amintiescu numai unu esemplu : cunösee fia cine aceea constelatiune, care in limb'a popo­rului se numesce „calea lui Traianu"; ea este asia departe incât razele luminei ajungu la noi de acolo numai in 2000 de ani, lumin'a care sosesce astadi pe pamentu a pornitu de acolo inaiute de nascerea mantuitoriului cu o celeritate de 42000 mile la secunda; pentru aceea si nemuritoriulu Schiller, admirandu dimensiunile infinite a le uni­versului se esprima astfeliu : „ Wander steh still vor dir Unendlichkeit und hinter dir auch" ! . . (Peregrinule nu cautâ marginile ceriului, pentrucâ inaintea ta si dupa tine e spatiulu infiuitu). Pamentulti nostru inca e unu corpu cerescu, o stea intre celelalte stele, in asemănare cu alte corpuri ceresci e micu, e pigmeu, &r facia de universu „este mai nensemnatu, decât unu firu de tierina in desiertulu Sahara"!

Mintea omenesca de muitu si-a pusu între­barea: ore cum s'a ziditu universulu ? si a scru-tinatu neîntrerupta pana ce au ajunsu la o re-solVire indestulit6re. — Precum intre fiintiele or­ganice si in lumea morala iubirea este acelu sem-tiementu poteniicu, care produce vietia, fericire si armonia, astfeliu a ziditu creatoriulu si zide-sce nentreruptu oper'a sublima a universului, prin amorulu seu atractiunea împrumutata a atomiloru. Acelui spîritu mare i-a fostu de ajunsu simpati'a seu gravitatiunea atomeloru, i-a fostu de ajunsu 0 singura foitia, spre a insufla mişcarea si vieti'a in caosulu mortu a materiiloru!

La inceputu plutea isolata in spaţiu o massa de calitatea negurei, o substantia gazosa fara nici o forma — noi o numimu negura cosmica — unu conglomeratu caoticu a celoru 65 elemente che-mice. Ghaosulu este inceputulu universului si ce mirare! acestu adeveru sciintificu consuna pe de plinu cu traditiunile vechi si cu fantasmele poe-tiloru. Cosmogoni'a tuturoru poporeloru antice se incepe de comunu cu „rudis indigestaque moles" cu chaosulu si intunericuln, pe cum dice despre sine si Mephisto — iu Faust:

Î ? - C h e i n T h e i l d e s T h e i l s > d e r Anfangs alles w a r , Em Theil der F in s t e rn i s s , die sieh das L i c h t gebar Das stolze L i ch t , das nun der M u t t e r N a c h t . D e n alten Rang, den R a u m , ihr s t r e i t i g m a c h t ! "

(En sum o parte din partea care la inceputu era totulu, o parte din intunerecu din care s'a nascutu lumin'a, falnica lumina din aintea căreia a trebuitu se pera intunereculu). Acestu chaosu, asceptâ numai impulsu esternu spre a produce corpuri ceresci, pentrucâ pörta in sinulu seutöte

materiile, din cari s'au formatu sórele si planetele lui intre cari se numera si pamentulu.

Deodată numai, in urm'a unei atractiuni esterne, chaosula a inceputu se se inverte pe langa ossi'a sa, si invertinduse repede, forti'a cen­trifugala au aruncatu din a sa massa bueati, bu­catile aruncate din mass'a negurósa circulau pe langa tulpina séu mama loru comuna, pentrucâ

I iubirea, adecă atractiunea ei le tienea in giurulu seu, dar se invertea fiecare si pe langa ossi'a sa propria. Astfeliu s'au formatu planeţii séu acele corpuri ceresci, cari circuléza in giurulu sórelui. La inceputu ele erau corpuri gazóse, mai tardiu s'au condensatu, devenindu fluide invapaiate si in urma recinduse au căpătata o crusta solida. Sub crust'a pamentului si astadi ferbu materii in­vapaiate, precum arata eruptiunile vulcanice, do­vada, cumca pamentulu a fostu odată fluidu în­văpăiaţii.

Planetele nu posedu lumina proprie, ci o imprumuta dela sórele loru, apoi o reflecta pre pamentu, si astfeliu le potemu zari pre bolt'a serina a ceriului, ele nu suntu totu deun'a in aceeaşi depărtare de sére, acést'a este caus'a auutimpuriloru.

Sórele guvernéza mişcarea planeteloru, prin firele nevediute ale atractiunei, elu e isvorulu luminei, caldurei si a vietiei peste totu ; lemnulu care incaldiesce chili'a nòstra, cărbunele care mişca candii de focu, suntu productele radieloru lui binefacatóre ; elu mişca venturile, porta norii si giigesce flórea plăpânda! Sórele incaldiesce atmosfer'a, paturile iucaldite se ridica susu, si in locuia lora curge o massa de aeru rece din tòte laturile : asia se nasce ventulu. Mai de­parte caldur'a sórelui straforala in aburi ap'a ri­unioni si a mariloru, aburile se inaltia si for-méza nori, cari in forma de plóie séu néua érasi cada pe pamentu; apoi in urma nutrementulu nostra inca avemu de alu multiami sórelui, pen­trucâ sub influititi'a razeloru lui (violete) se pre-paréza in plante acele substantie, cari ne tindu panca de tòte dilele. Cu toţii suntemu fii sórelui asia dar intru nimica nu stamu mai josu, decât puterniculu imperati! a chineziloru, care crede, cumca numai elu singura este „fiulu ceriului" ! . . . .

In tòte si pretotindenea se manifesta forci'a acelui discu spleudidu a ceriului, dela róu'a zo-riloru si sióptele zefirului pana la orcan ulu fu-riosu, care sbiciue undele marei. — Si acum se incordamu fantasi'a nòstra, spre a ne forma o intipuire despre depărtarea poternicului sóre, se zidimu in imaginatiunea nòstra o punte colosala intre sóre si pamentu, si se trimitemu de aici unu trenu acceleratu, care percurge unu kilome­tru pe minutu, acestu trenu numai in 266 ani ar sosi la regele luminei, numai a 7-tea gene-

raţiune ar agiunge acolo, si reintornanduse in-data . . . . numai a 14-lea ne ar potè e nara nou­tăţile vediute de strămoşii sei ! — Inse aceşti calatori abia si-ar ajunge tient'a, càci cu multu mai nainte de a sosi . . . . ar pati-o mai amaru decât Icaru, din mithologi'a antica, fiindu câ totu ce se apropie de mass'a ferbinte a sórelui la momentu se disólva straformanduse in aburu in-vapaiatu; acolo domuesce o caldura de 10 mi­lióne graduri, pre *nm a constatu celebrulu Sechi. — Sórele e de 350000 ori mai greu decât pa-mentulu. Iti urma se asemenamu unu siiiguru grauntiu de bucate cu o grămada de l 1/^ hectol. si vom ave o icòna aprossimativa despre mărimea sórelui facia de pamentu.

Sórele impreuna cu planetele sale forméza uau sistemu planetaru ; astfeliu de sisteme pla­netare suntu in universu nenumerate : ' potemu dice, cumca fia care stea fiusa (stea care nu-si schimba positiunea) este sórele unui sistemu pla­netaru, care s'a nascutu asia pe cum istorisiramu mai susu. In fia care sistemu planetaru atracti-unea séu simpatia atomiloru este sufletulu mis-carei si a desvoltarei peste totu ; atractiuuea eondesséza substanti'a negurósa, mân'a ei crea­tóre fremanta din negur'a cosmica sóre si pla­nete, prin condessarea materieloru se nasce apoi lumina si caldura, isvórele ultime a vieţii orga­nice ! Nunumai pamentulu este favoritn de sórele nostru, si celelalte planete se impartasiescu de bi­nefacerile lui, in giurulu lui nemijlociţii se in-verte fiulu celu mai micu cu numele Mercuru. Dupa acest'a urméza splendid'a Venere séu Lu-céferulu. Elu resare mai de timpuriu dintre tòte stelele, ne saluta indata dupa apunerea sórelui. Alu treilea e pamentulu, apoi planetulu Marte si dupa elu urméza Iupiter, Saturn, Uran si Nep-tuu, cari tòte suntu cu multu mai mari decâtu pamentulu. — Dupa ce a esitu omulu din sirulu animaleloru si a inceputu se vibreze iu crerii lui schitea divina, plinu de curio sitate si-a în­dreptaţii ochii spre ceriu si s'a intrebatu: óre ce suntu acele puncte schinteitóre acolo in naltime? Dar vederea lui e debila, e scurta, n'a potutu se-i dé nici unu respunsu multiamitoru, a abdisu dar deocamdată si au inceputu se admire si se adore stelele, dar curiositatea aceea l'a insotitu si l'a neliniscitu in tòte luptele sale pentru pro­gresii si cultura, si in urma a pusu in man'a lui telescopulu, aceea arma cu ajutoriulu eareia a pasitu mintea preste pragulu taineloru ceresci ! . . . .

Ce n'a potutu se veda ochiulu simplu, au vediutu ochiniu arraatu; au vediutu lucruri, cari l'au pusu in uimire, au recunoscutu cât de ne­mărginita e universalii, si apoi ce pigmeu debilu este omulu muri tori u

Prin telescopu au zaritu lumi nóue, a ve­

diutu pe luna, care este fiic'a pamentnlui, de 50 ori mai mica decâtu pamentulu, si se inverte in giurulu acestuia in o depărtare de 50,000 mile geogr. a vediutu câmpii si vuleane, vai si munţi, a caroru verfuri suntu acoperite cu néua totdeauna.

Plauetulu Marte posede continentu si mare; in tota primavér'a lui se topesce néua de pe munţi si curge pe câmpii, ca se le fruptifice. Pe lucéferu inca s'au vediutu munţi si vâi, prin­tre cari siuera venturile atmosferei sale, acolo inca este ierna si vera, suntu dile si nopţi, chiar asia ca si pre paraentu In urma pe Iu­piter s'a observata, cumca are atmosfera in care adeseori e negura, si acést'a respandeste recóre si umbra preste câmpiile lui estinse. — Suprafaci'a altoru corpuri cereşti semana multu cu pamentulu nostru, si acolo suride primavér'a si presera câmpiile cu flori, pre cari le veste-diesce frigulu si apoi le copere veiulu de néua a ieruei; culmile muntiloru si acolo suntu că­runte de o néua vecinica, si acolo murgesce sér'a si se reversa zorile. — Stele lucitóre! póte­se, cumca suprafaci'a vóstra se fia cu totulu desierta si nelocuita, si numai stâncile sterile si nepăsătore privescu in eterna tăcere una catra alta, si uicari urma de viétia, nici o mişcare, nici unu siratiementu si nici o fiintia, care se se bucure de plăcerile primavarei, se admire frum-séti'a naturei si se se in chine creatoriului ? Ah! Acést'a nu incape cu intieleptiunea si bu­nătatea tatălui cerescu!! . . . .

Unde telescopulu ne a denegatu servitiulu, ne a venitu intru ajutoriu analis'a spectrala, aceea inventiune a sciintiei moderne, care a produsu o legătura si cunoscintia mai sincera intre ceriu si pamentu, acelu metodu sciintificu, care din ca­litatea luminei ne scie spune, cumca din ce ma­terii este compusu corpulu. delacare a venitu lumi-n'a; fia care elementu absorbe o colore anumita, asia incât lipsindu acésta colore, scimu cu tota secu­ritatea, cumca prin ce meterii a trecutu lumin'a alba. Radíele luminei suntu asiadara acele fire telelegrafice, cari ne au adusu scire, ne-a desco-peritu, cumca din ce elemente suntu compuse corpurile cereşti! Dorimu, ca in venitoriulu apro-piatu radiele luminei se devină sirmele telegra­fice, ele se duca ideile si simtîemintele noştre pana la locuitorii steleloru, ' si era ele se ne aducă respunsu, si se puna apoi in comunicati-une viua locuitorii numeróseloru lumi, cari pla-néza in regiunile tara margini a universului!

„Ce bucurie nespusa, ce fericire ne asceptata ar fi aceea, déca am potea zări urmele unoru fiintie vietiuitóre pe luna, care este stéii'a cea mai apropiata de noi; ce miracolu sublimii ar fi — dice Flamarionu déca omulu venitoriulni va

desemna cu lumin'a electrica unele figuri, prin cari si-va comunica ideile cu locuitorii altoru lumi Cu unu astfeliu de evenimentu nu s'ar pote asemenâ nici unulu din istoria culturala a ne-mului omenescul".— Sciin ti'a venitoriului va des­coperi miracole neasceptate!

(Va urmâ.)

Observări cr i t ice le TrifOB Mil i tar i» , capelanuln biserieei gr. or r om ane m ?a tu lu nou, asupra

opului compus de cnviosulu păr in te ierodiacon Simeon l 'apasou si int i tulatu „Pnevma in Hiooeno-Constant inopa l i tannm."

(Continuare.)

A s i a d a r a prec isa tu fîindu int ie leaulu unei p a r t i a pasag iu lu i din cestitine, se esaminami! si cele la l te p a r t i de cuprinsu, pre cari le-amu depusu in cele 6 puncte . Isusu i n t r a ia Sinagoga, i se da se secetésca car­t e a prorocului Ieremia, si I susu după ce ceteşte in au-diulu t u tu ro ru cap 61 v 1 si 2 iiichide ca r t ea si dice ( L u c a cap 4 v 21): Proroc i ' a acés t 'a s 'a impl in i tu a s t ad i in urechi le vos t re . A c u m se nasce în t r eba rea , ca re p a r t e a prorociei s'a inp l in i tu acum in Sina­goga, in momentu lu candu a inceputu l i susu a cuventâ ? Proroci ' a acést 'a predice mai mul te lucrur i , ea contiene mai mul te in templa r i predise, deci carea din aces tea s'au impl in i tu a c u m ? P a r t e a p r i m a a predicere i amu vediutu cà s'a impl in i tu l a botezulu lu i l i susu , càci a t u n c i s'a pogor î tu , a ven i tu D u c h u l u lui Ddieu in ehipu de porumba a s u p r a lui l i susu . P ro rocu lu inse dice mai depa r t e : „a b ineves t i seraci loru m'a t r imisu , a vindeca pre cei zdrobi ţ i cu inim'a ." „a propovedui rob i la ru i e r t a r e , si orbi-loru vedere."

E p r e a n a t u r a l u cà Christosu n ' a t i e n t i t u l a cele împl in i te deja, cand dice cà acum in presentu , in t i m p u l u candu a ce t i tu si inve t ia tu s'a impl i ­n i t u sc r ip tu r ' a acés t ' a . Chr is tosu dupa ce a ce t i tu , a i nve t i a tu , càci vedemu din versu lu 22, cà ei se mirau de i n v e t i a t u r ' a cea frumósa a lui l i susu , înse sc i indulu de fiulu lui Iosifu si ne in t i e l egandu proro-ciile n u s u n t depl inu convinsi , nu le vine se c réda p r e l i su su de Mesia, pen t ruce le si dice Chr is tosu in versu 24, cà nici unu prorocu nu e p r imi tu in p a t r i ' a sa, ba J idov i i s 'au i n t a r î t a t u in fine asia de t a r e a s u p r a lui l i susu , î nca tu erau decisi se-lu omora (v. 28 si 29 cap 4.) Chr is tosu le spune Jido-, v i loru : acel 'a , carele e t ramisu se binevestésca sera­ciloru eţc, etc, é t a eu sunt , s u n t t r ami su si é t a cà am sositu ca se inpl inescu luc rur i l e acelea, pen t ru ca re sun t t ramisu , ca se facu cele ce dice proroculu in loculu celu ce vi l 'am ceti tu. Chris tosu nu face a lus iune la Duchulu Domnulu i , 3Ì nu dice cà acum a^veni i tu duchulu Domnulu i p res te mine, càci a c e s t a au veni tu a supra sa eu oeasiunea b o t e z u l u i ; era acum _ s'au implini tu cele la l te dise de prorocu, càci é t a cà îi inva t ia , sarac i loru le propoveduesce si peca tos i lo ru e g a t a se le ier te pecate le . Ca se fiu mai b ine int ielesu citezu aici i n v e t i a t u r ' a dogmat ice i or todocşe despre f e l t r i t e l e chemăr i a lui Isusu, care le desi e unulu, càci numai unu Mesia au fostu promisa si t ramisu , d a r to tuş i acestu Mesia sosindu pre pamen tu a a v u t a 3 chiamal i . As ia vorbesce logmat ic 'a ortodoosa despre Christosu si despre chia-narea lui Mesiana :

„Despre in t re i t ' a d i rega to r ie a lui Isusu. Di re -ga to r i ' a lui Isusu e i u t r e i t a : 1 I n v e t i a t o r é s c a séu p ro fe t i ca ; 2. Arehierésca séu preot iésca : 3- I m p e r a -tésca.

D i regă to r i ' a acés t 'a î n t r e i t a au avut 'o in t e s t a -men tu lu v e c h i a : Profe ţ i i , Archiere i i si I m p e r a t i ^ D i r e g i t o r i ' a acést 'a î n t r e i t a se vede si din propr i uh i nume, ce se da esclusivu lui , adeca din nume le Mesia séu Chris tosu adeca „Unsulu ."

Deci pogor i rea si odichnirea duchn lu i e una , ér ch iamarea séu d i rega to r i ' a î n t r e i t a a lui I susu e a l t a . Avemu da r de lucru cu 2 objecte sepera te de prorocii , cari se t r ae téza in cap 61 v 1 si 2 din I sa i a .

P recum ne incred in t iéza pasagiu lu din cest iune, apoi Chris tosu a vorb i t a despre t r a m i t e r e a sa Me­siana, si specialii despre ch iamarea sa inve t ia to résca séu profetica (v. 24). In fine i-hiar de s 'ar fi pro­voca ta Chris tosu si la împre ju ra rea aceea cà Du­chulu Dlu i e cu elu ; asia ceva inca nu potè schimba i n t r u n imica int ie lesulu t e rminu lu i pnevma. In casnlu acést 'a c i ta rea prorociei n ' a r in semnă a l ta decât : .proroci 'a acést 'a s'a impl in i tu acuma, càci deja la botezulu meu s'a pogorî tu , a veni tu Duchu lu Dlui asupra mea, si é ta cà am sosi ta , ca se. inve t iu si- se binevestesou serac i loru si celoru zdrobi ţ i cu inim'a. In t ie lesu lu terminului pnevma n ' a re se fie det iermu-r i t u prin moti val u provocarci lui Isusu la I sa ia si pr in in t en t iun i l e lui Isusu in casuiu de fatia, ci pr in ce le la l t e prorocii din I sa i a in cari inca ocura te r -minulu pnevma si iu fine pr in descr ierea botezulu i ce n i o dau S. Evange l i s t i la locuri le Tespective, unde e vorba de pogor î rea duchulu i a supra lui I susu .

Daca o prorocie p reves teş te mai mul te l uc ru r i ce au sé se in temple mai t a rd iu , apo i nu ne provo­camo1 t o tdéuna avendu u n a si aceeaşi î na in t ea ochi-loru, ci oda t a reflectamu la unu lu si a l t ă d a t ă la al tu lucru predisu in profe t i ' a aceea. L a care din aceste a reflectatu celu ce se provoca, acés t 'a o p u t e m u cunósce din caus 'a séu mot ivu lu care le a a v u t u de u r m a r e provocarea si din a l te împre ju ră r i diferi te . Acum provocandune noi inadinsu si i nvede ra tu nu­mai la unu lucru p reves t i t u si cupr insu in proroci 'a respect iva , n 'avemu neces i t a tea ca cu in t ie lesulu ob-jec tu lu i ref lectatu se ne for t iamu a esplica tò te pro-rocii le cupr inse in pasag iu lu respect ivu . I n modulu acés t ' a cademu fòrte usioru in eror i , si t ò t e a rgumen­te le nu sun t a l t a decât sofisme mai mul tu séu mai p n t i n u plausibi le . In pos i t iunea acés t ' a se afla si D l u au toru . Tees tu ln din cest iune cupr inde objecte dife­r i t e , pen t ru aceea se potè si t r a c t a la diferi te locuri .

Se recere inse precaut iune la aflarea locului a-comod ita unde se potè si t r ebue se fie t r a c t a t u unu lu séu a l t u lu din lucrur i le p reves t i t e , car i se afla in unu lu si aeelas i tecs tu in car t i l e Proroci loru. D lu a u t o r u inse n 'a fost cu p recau t iune r ece ru t a in ca­suiu de fatia, ca si la Nr . 2 ad c) Mat . 12, 18 : E u voiu pune to pnevma mou (Isa ia 42, 1) p res te den-s u l u ; " unde inca esplica Duchulu lui Ddien c u : d a r u pu te re . Terminal i i pnevma iu ambele caşuri , n ' a i e se

I fie t r a c t a t u si comen ta t a in locuri le acele, unde le | c i téza S. Evange l i s t i (Luc 'a cap. 4 v. 18 si Matei i ca. 12 v. 18), deorece S. Evange l i s t i séu mai bine

disu Chris tosu nu refleetéza specialii la pnevma, ci la ce le la l te pa r t i din respect ivele Proroci i ( Isaia cap. 1 si cap. 42 v. 1—3). Din caus'a acést 'a e si for t ia ta t ò t a a rgumen ta ţ i unea Dlui autoru la pnnctulu ahi 5 L u c ' a can. 4 v. 18. P e n t r u aceea si unele d ia dove-

dile a d u s e de D lu au tor i i , de si in sine bune si ade-v e r a t e , n ' a u locu in casulu de fat ia si nu dovedescu nimieu.

C o n t r o v e r s ' a acés t 'a credu cà e destulu de lă­mur i t ă , si in t ie lesulu t e rminulu i pnevma evidentu cons ta t ân du cà nu potè insemnâ da ru si pu te re , ci numai pre S. D u c h u ca persóna .

Dovedi le aduse de mine nu numai cà compióba op in iunea mea, ci mai dovedescu inca si fa l s i t a tea op in iune i si a m a r t u r i i l o r u invoca te de L l u au to ru . C o n t r o v e r s ' a deci a r fi des lega ta . Conformu proce-dure i accep ta t e de mine si ap l i ca ta p a n a air i inse nu p o t u t rece mai depar te , nu po tu ignora cu . to tu lu a r g u m e n t e l e D l u i au to ru .

A m reprodusu deja la inceputu conientar inlu D l u i au to ru la p t . 5 L u c ' a cap. 4 v. 18., si acum me voiu provoca s implu la ceie ce dice Dlu au to ru .

(Va urma.)

JD i e r e e. * Catra on. pnblicu î P ă r i n t e l e asesorii refe­

r i n ţ e in sena tu lu b iser icescu 'a lu consis tor iului nos t ru din Arad , Dlu Aiigustin Hamsea, fiind prea mul tu ocu-p a t u cu afacerile din sfer 'a admin i s t r a t iune i diece­sane , r ed igerea j u r n a l u l u i „ B i s e r i c ' a si S c o l ' a " cu numeru lu de fa t ia t r e ce sub conducerea si respon­s a b i l i t a t e a subsemnatu lu i .

* Hirotiniri. Zackarie Popoviciu, teol . abs. s'a h i ro ton i tu de p reo tn pen t ru p a r o e h i a F. Osorheiu si filial'a F u g h i u , p r e t o p b i t e r a t u l u Oradi -mari . Alesandru Bozganu, teol . abs . s'a h i ro ton i tu i n t r u p reo tu p e n t r u parochi 'a Iarmata, p ro t . S i r ie i (Vi lagosiu) .

* Cestiunea libertăţii consciintiei si casa-tori'a civila in dieta. In s iedint i ' a din 13 a 1. c. s'au inceputu desba te r i le in d ie ta a s u p r a buge tu lu i p e n t r u cul tu si i n s t ruc ţ i unea publ ica pe eserci t in lu anulu i 1882. Cu aces ta ocasiune doi depu ta ţ i din stang 'a e s t r ema au p r e s e n t a t u doue proiecte de re-so lu t iune , I r â n y i D. p e n t r u libertatea religiosa, er L ii k 5 Gr. pen t ru in t roducerea căsătoriei civile obliga­tori. Cu p r iv i r e la cest iuni le aces tea min is t ru lu Tre -fort s'au dec la ra tu i n t r ' u n u discursu energicii , di-când in t r ' a l t e l e : „Admi tu câ sun t omeni, car i po tu fi fara re l ig iuue . D a c a aceş t ia a r r emane s t a to rn ic i in disposi t iunea l om, bine a r fi, da r v inu momente cand ei cerca re l ig iunea . Si ore pr imescu ei a tunc i vre-o confesiune in t i e lep ta ? Nu, ci se l a sa domina ţ i de celea mai nebune supers t i t iun i . P e n t r u lumea mo­rala es te mai b ine daca c ineva apa r t i ene l a 6r-care r e l ig iune posi t iva , i s rae l i ta , ca thol ica ori p r o t e s t a n t a , decâ tu se r emana shaker . S'a disu câ omeni de i na l t a c u l t u r a si filosofi chiar au fost fara re l ig iune . Ad­mi tu , numai in s t i t u t iun i l e omenesci nu se c reaza pen­tru filosofi si omeni de i n a l t a c u l t u r a si mora l i t a t e , ci pen t ru popora. N u pu tem noi crea confesiune pen­tru 6menii de o cu l tu ra a lesă , ci p e n t r u cei mai pu t i enu cu l t iva ţ i . " E r cu pr iv i re l a casatori 'a civila min i s t ru lu dec lara câ aces ta cest iune inca nu e de­s tu lu de m a t u r a . r S u n t omeni, dice minis t ru lu , car i n u v r e a u casa to r i ' a civila, si nu vreau nici unu felu de căsă tor ie , ci v reau a t r a i in eonoubinatu ." Si as ia diet'a a respinsu ambele proiecte.

* Facultatea de teologie din Bncuresci. D u p a cum aflamu in j u r n a l e , numeru lu s tuden t i lo ru si audi to-riloru r egu l a ţ i la facu l ta tea de teologie este de 50, din­tre car i 43 s tuden ţ i si 7 audi tor i . D u p a s tudi i le făcute s t uden ţ i i si audi tor i i facul ta te i de teologie se impar tu

in modulu u rma to ru : 1 l i cen t i a tu in l i te re , 2 car i au u r m a t u cursur i le facul ta t ie i de l i te re , 1 b a c a l a u r i a t u , 27 absolvenţ i a 7 clase seminar ia le , 10 absolvenţ i a 6 clase seminar ia le , 1 abso lven ta a lu cursur i loru l iceale , 1 absolventu alu scólei secundare a rmene si 7 aud i to r i , cari au t r e c u t a 4 clase seminar ia le . P e l â n g ă aceşt ia mai frecuentéza vre-o 15 preoţ i si laici cursur i le numai ca audi tor i benevoli , car i nu s'au inscrisu ca s tuden t i sau aud i to r i r egu la ţ i ai faculta-tei de teologie. Dupa s t a r e a sociala s tuden ţ i i si au­di tor i i r egu l a ţ i ai facu l ta te i se i m p a r t u in chipulu u r m a t o r u : 20 laici 17 p reo ţ i si 13 diaconi .

* Unde tra esce ou iu lu mai multu? S t a t i s t i c ' a potè respunde la aces ta î n t r eba re , cà d u r a t ' a vietiei ind iv iduale in Grecia ajunge la g radu lu celn mai re-marcabi lu . In A t e n a au mur i t u in anu lu 1876 s iap te persóne in e t a t e de 80 si 112 ani. Mediculu siefu a lu a rma te i grece a a v u t u ocasia, in res t impulu de l a F e b r u a r i e pana in Octomvrie 1878, se î n r eg i s t r eze noua caşur i de mòrte, din car i dóua persóne an fost in e t a t e de 75 ani , ér ce le la l te fuseseră de 80, 85, 95, 110, 112 si 120 de ani . Aces tu medicu a t r a t a t u pe unu preotu, nascu tu la 1758, sfinţitu la 1797, care apoi a fostu pas to ru sufletescu in t r 'o comuna in t imp de 8 1 ani. E l u n ' a fost bolnavu in v i a t i ' a lui si lu­cra l a earnpu inca in e t a t e de 120 ani . Sot i ' a admi-ra lu lu i g recu Mianl is , cunoscutu din resboiulu p e n t r u l i be r t a t e , care i-a fost alu t r e i l e a b a r b a t u , a m u r i t ă in e t a t e de 96 ani . In Payos a mur i tu R e g i n a A r g y r a de 110 ani , ea si-a p a s t r a t u s ă n ă t a t e a pana la finele v ie t ie i sale. Ace las i medicu n a r é z a despre o c a l u g a r i t i a din comun'a A e r a t a , la t i e rmu lu A h a e i . Macar ia Kane lopolu , in e t a t e de 102 ani , care v iz i t a in fiecare di biseric 'a si-si cu l t iva g rad in ' a . S'a con-s t a t a t u p r in da te s ta t i s t i ce , cà in t o tu or ien tu lu omenii a jungu l a o e t a t e m a i îna in ta ta , de c â t în cele mai mul te t ie r i europene.

* L e o n XIII si ovreiulu de la bnrsa. I n t r ' u n a din dilele t r ecu t e s'a s e rba tu l a Roma in biser ic 'a Sant Andrea delle Frate an ive r sa rea a 40-a a minu­na t e i conver t i r i a unu i ovreiu de la bursa . L a 1842 venise din P a r i s la Roma specu lan tu lu Tobias Ra t i s -bonne , spre a vede minuni le oras iu lu i si a pe t rece ca rneva lu lu aci . L a 20 I a n u a r i e a v i z i t a tu si numit'a biser ica si apropi indu-se de a l t a ru , vediù pe maica Dom­nulu i , i m p r e s u r a t a de l u m i n ş , care i dise : „ Tobias , fiulu meu, i n t r a in biser ic 'a romano-ca to l ica " Un-spre-diece dile mai tardi t i Tob ias fu bo t eza tu in acea biserica, pr imindu numele de Alfonso Mar ia . I n m e m o r i a aces tu i miracolu in acea di se expune icón 'a Maicei Domnulu i , ca sa se inchine lumea . As ia s 'a facutu si a n u l u aces ta . S'a t i n u t u unu Te -Deum solemnu. D u p a amédi ca rd ina lu lu H o w a r d a t i n u t u 0 cuven ta r e . — Alfonso M a r i a Ra t i sbonne , cu ca re s 'a i n t i m p l a t u minunea , t r a e s c e as ta -d i oa mis ionaru si p r e o t u la I e rusa l imu .

* Curtea rnsésca. I n min i s t e ru lu Cur te i din P e t e r s b u r g s 'au facutu mai mu l t e reforme. Mares ia lu lu Cur t i e i a p r imi tu a t r i b u t i u n i mai mar i ; lui es te subordona tu in tenden tu lu si oficiulu vena to r i l o ru Cur t ie i . Se voru împuţ ina si funcţ ionari i Cur t i e i . L a 1 I a n u a r i e a. c. C u r t e a avea unu camer ie ra siefu, 5 in t enden t i siefi si 1 vena to ru s ie fu ; apoi 31 sub-inten­dent i , 14 ecur ier i , 3 v e n a t o r i : ca locot i i toru : 12 in tenoent i , 21 ecur ier i , 9 vena to r i , apoi d i rec toru lu t e a t r e l o r u imper ia le , 13 mag i s t r i de ceremonii , 9 a i aces to ra 223 camer ie r i si 320 sub camerier i . I n t r e aceş t i 765 domni, mul t i ' p ò r t a nume necunoscute si

mul t i nu sun tu in s t a r e se-si procure uniformele eele scumpe. De aceea impera tu lu a o rdona tu se i se mai propue cand ida t i p e n t r u functiiìe Cur t i e i , càci densnlu 'si va a lege persónele la t r ebu in t i a . (Res.)

* Papa Si poiiti 'a. „Capi ta le ," din Rom'a na-reaze u rmatóre le : „ In t r 'q di sér 'a o t r ă s u r a închisa pă răseş te V a t i c a n u l u si t rece forte iu te p r in orasiu. Carn indu in t r 'o s t r a d a l a t e r a l a t r a s u r ' a dete pes te o femee b e t r a n a si t r ecendu peste ea, o v a t a m â des tu lu de greu. Viz i t iu lu voi se plece repede , da r poi i t i ' a ilu opri . E l u se r u g a se fie l ă s a t a in pace, deórece t r a s u r ' a este a unoru persóne forte dis t inse din V a t i c a n u si r e spunde rea pen t ru cele in templa te o ie bucurosu a s u p r a sa. D a r poi i t i 'a nu ascu l ta , ci aduse unu fel inaru, deschise usi 'a t r a su r e i spe a vedea cine e in t r ă s u r a . T re i be t r an i din t r ă s u r a , t o t i mon­seniori , isi r id ica ră gu le r i l e m a n t a l e l o r u si refuzară a da vre unu respunsu . P o t i t i ' a n ' avu ce face decât conduse t r a s u r ' a la Va t i canu , unde unu func t iunaru recunoscu ca t r a s u r ' a este a Pape i . Po i i t i ' a sus ţ ine cu s igu ran t i ' a , cà unu lu din cei t r e i monsiniori a fostu P a p a Leo X I I I . si de oi n'a ind rezn i tu se cerce­teze mai de aprópe.

* Întrebare. _ Archeologis t i i nos t r i l i t e r a r i au scosu din g r a i u l u poporului poesiele lui poporale , ce nu se-aflau scrise, si au gas i tu , cà i n t r u adeveru e r au p l ine de s imt imin te de l ica te si subl ime. A l ţ i i a u scosu dat inole p ă s t r a t e inca de pe t e m p u l u an te -eres t inu si au c o n s t a t a t a o c iv i l iza t iune an t i ca si o p u t e r e s t r a o r d i n a r a de conserva t i smu i n r e d a c i n a t a in poporu lu nos t ru . T o t u aces tu soiu de i n v e t i a t i au culesu descântecele mediceloru nòs t re poporale , numi te reu vrag i tó r ie , si s 'a cons t a t a t a , cumca cuvinte le descânteculu i e rau numa i o forma, de carea se lega si p r in ca rea se p ă s t r a si se apl ica medic in 'a , ce este a t â t de simpla, a t â t de eficace adese ori si a t â t de eftina t o t u de oda tă , in câ t si cei mai r enumi ţ i homeopat i si e rudi t i medicinist i de t o t u feliulu t r e -bue sé se inchine ina in t ea ei. Filosofii au culesu si cu legu proverbiele poporale si admi ra capac i t a t ea filosofica a poporului . P o p o r a l e c iv i l iza te au admi­r a t a motivele t iese tur i loru , si imp i s t r i t u re lo ru pre-eumu si p rac t i c ' a c ro iu lu i vesminte loru popornlui nos t ru , si le-au i m i t a t a in fabr ica te le loru. T o t e acestea dovedescu o capac i t a t e super iora l a popo­r u l u romanescu si o c iv i l iza t iune neg lesa l a densu lu to tu de o da ta . E s t e necontes tabi lu , cà scól'a are si t r ebue sè-i v ina i n t ru a jutor iu . Inse candu indemni pre Somanu sè-si dea p runcu lu la scól 'a lui din s a tu , pen t ru ce óre respunde densulu cu a t â t ' a flegma con-v inga tó r i a : „Ba ; cà nu voiu se-ln făcu nici popa , nici dasealu nici domnu ? (S.)

* Tiranii donmesci. Unu corespondente a lu „Observa tor iu lu i" r e l a t é z a u rma tó re l e t i r an i i si bes­t i a l i t ă ţ i comise de a u t o r i t ă ţ i l e a d m i n i s t r a t i v e poli­t ice con t ra locui tor i loru din comun 'a Z l a g u a in T r a n ­s i l v a n i a : In 16 I a n u a r i u a sos i ta in comun'a Z l a g n ' a executornlu A. J . si a ineeputu a esecuâ pe omenii cu con t r ibu t iunea r e s t a n t a . J u d e l e comunei i -a disu cà daca a d u n a zalógele, in 17 se incépa cu a d u n a t a l a de pe la romani ; càci in 18 nu potè, fiindu d iu ' a botezului , si nu-i consul tu a t u r b u r ă pe poporu in acelea dile s a n t e ; da r a esecutorulu n 'a voi tu se aud ia si a ineeputu din contra , a za logi in diu 'a botezului , nu la sasi cum dedese ordinu judele ci la romani . Romani i nefiindu pe acasă, deórece acolo au dat ina , de in d iu 'a botezului dupa severs i rea celoru san te se a d u n a din vec ină tă ţ i si-si p e t r e c u ; esecu toru lu cu t ò t a as is t in-

] t i ' a lui n 'au c a u t a t u pe omeni pe acasă, ci acolo unde ! s i -petreceau, ch iamandu afara pe fiecare din cei da-| t o r i si amer in t i andu , cà de nu voru p l a ţ i , ii v a es­

cor ta cu genda rmi la A g n i t ' a . I n t r e aceş t ia a fostu si u n u l u i l a l a u M o i s e , pe care lu-s i lea se mérga cu ei se le dea zalogu, p e n t r u da rea r e s t a n t a de 8fl . 1 3 7 2

c r i » dupa cum a r a t a t abe i ' a B p a n t r u d a r e pa-g in ' a 177 pe anu lu 1881 — omulu s'a scusatu cu t ô t a b lande t i ' a , eà elu nu cnnôsce se fia da tor iu nici unu crucer iu , si-i r oga se-i dea a d i pace, si daca nu voru crede cà elu nu e i a t o r i u , se facă bine se in-t rebe pe pă r in te le Nicolau Gravrea parochulu de acolo despre s t a r e a lucru lu i . E s e c u t o r u l u cu gendarmi i si cu j u r a ţ i i plini b ine de vinu, n ' au voitu se audia , ci au ineeputu a inboldi pe bie tulu nev inova tu r o m a n u cu pa tu lu puscei. Vediendu aces ta g inere le lui , unu Hoeea I o a n u so lda tu reservis tu , au a l e r g a t u spre ase informa despre aces tu scandalu . E l u in t rebâ , pen t ru -ce m a l t r a t é z a pe socrulu s e u ? si le d i s e : fiti bun i si-lu cău ta ţ i acasă , nu aci la pe t r ece re , nici ch ia r adi, in o se rba td re mare . U n u l u d in t r e gendarmi i i d i s e : I t i a r e tu eu se rba tô re si bobotéza, si t r a g e n -du-i o pa lma respect ivului , care le si so ldatu fiindu, si vo indu a se apa ră , a pusu m a n ' a pe puşca si l 'a r o g a t u se a iba pa t ien t ia . A t u n c i a lu doile g e n d a r m u l 'a pusca tu pr in m a n ' a d rép ta , si p r in s t ang ' a l 'a s t r a p u n s u cu sabi 'a . P a n a s'a p e t r e c u t a acestea , d in­t r e roman i n ' a a l e r g a t u nime, afara de t a t a l u seu Hecea Stefanu, femei'a P a r a s c h i v ' a si unu veru a lu seu, Hocea Nico lau . P a r a s c h i v ' a mam'a lui Hocea I o a n u vedieudu ca din foculu puscei la man ' a pus-c a t a i-arde camasi 'a , si sa r indu se o s t ingă , unu gen­da rmu a lovit 'o g reu in capu ; éra lui Stefanu, t a t a l u lui, care le a disu a t â t a n u m a i : „mi-ati m â n c a t a fe­c i o r u l u i i-a r e t e d i a t n unu degetu de totu . P e Ma-lau Moise Iau t a i a t u cu sabi 'a de a supra temple loru ; pe unu un chiu alu lui Hocea Ioanu , Hocea. Nicolau, p e n t r u c à a disu numai a t â t n : Ce at i facutu domni-loruV l 'an s t r apunsu cu ba ione t ' a in peptu , r au in -dulu de morte .

* Intêraplarile dilei. P rov inc i i l e ocupate îna­in te cu 3 ani , Bosnia si H e r t i e g o v i n a sun t rescu la te , Caus ' a acestei r escu la r i se dice a fi legea m i l i t a r ă , ce este vorba a-se in t roduce l a p r i m a v é r a in pro­vinci i le ocupa te . „Cere ţ i delà noi indoi te cont r ibu-t iun i , da r nu cereţ i con t r ibu t iun i de s â n g e " dice t u r -culu si cu elu serbi i , car i sub domina t iunea tu rcésca erau scut i ţ i de serv i t iu lu mi l i t a r ă . Guvernu lu p e n t r u a nabus i din vreme rescôla au mobi l i sa tu mai mul te r eg imente din a r m a t a si iu chel tuel i le de resboiu au v o t a t a 8 milione fl. D a r p a n a acum, pe l a n g a to t e s t a ru iu t i e l e , inca n ' a i s b u t i t a a înfrâna pe eei res-eula t i , ba, d u p r soirile ce aducu j u rna l e l e din t i a r a rescôl 'a se es t inde to tu mai t a re , si r evo l t an t i i sun t a ju ta ţ i moral icesce si mate r ia l i cesce de c a t r a popo-rele s lave vecine si mai cu séma de ca t r a comitete le rusesci , care si-au in t insu ag i t a ţ i un i l e si i n t r e popo-re le s lave din l a u n t r u l u imper iu lu i nost ru . Mai de unadi a fost pr insu si a r e s t a t a iu L e m b e r g u rn t eanu lu D o b r a n s k y , consil iaru aulicu, la care s'au gas i tu mai mul te scrisori compromi t ia tore , din care se vede cà acestu. apostolii a lu pans lav ismulu i a l u c r a t a cu b a n i mnsealesci pen t ru a resculâ pe Ruten i i din Graiiti 'a. I n fat i 'a aces toru evenimente to te pu te r i l e eu ropene se p rega tesen , iucréza diu 'a si nôptea, o rgan i sandu si perfecţ ionând a r m a t e l e loru, pen t ru ev. jntual 'a is-bucnire a unui resboiu europeanu, de care Ddieu se

| ne ferésca !

* Apetu catra membrii onorari, fundatori, emeri­tati ti ordinari a societăţi „România-Juna' \ In preséi 'a diìei de P a s t i din. a n u l a 1881. soc ie ta tea academica . R o m a n i a J u n a " a impl in i tu a lu diecelea anu a l a es i t in t i i sa le . Socie ta tea a se rba tu iubi leulu seu de unu deceniu prin o s iedin t ia festiva, si ca o dulce amin t i re a acestei dile insemnate a decis, a se in t ro ­duce unu albumu, care se cupr indă por t re te le t u tu ­r o r a membri loru din deceniulu esp i ra tu : onorar i , fundator i , emer i t a t i si ord inar i . „România J u n a " e m a n d r a de a potè numera i n t r e membri sei onorar i pe cei mai f runtaş i si bine mer i t a t i ba rba t i ai nea­mului nos t ru ; ea numera de membri fundatori pe mai mul t i ba rba t i d is t ins i si marinimosi ; ér f'ostii ei membri o rd inar i ocupa in v ia t i ' a publ ica locuri dist inse si onorifice. Ac tua l i i membri o rd inar i dorescu din adenculu inimii, se a iba in na in tea ochiloru chi­pur i le acestoru barba t i , ch ipur i mare t ie , care a r a t a i n t r u n u moda viu cum omuiu prin munca neobosi ta si s t a to rn ic ia , p r in abnega ţ i a si iub i re de n a t i a si p a t r i a potè se devină folositoru s t a tu lu i , neamului , familiei si lui i n sus i ; •— dorescu, se a iba ina in tea ochiloru chipur i le bravi loru loru antecesori , ca r i prin zelu neobositu, pr in jer t fe nenumera t e si abnega ţ i a au i sbu t i tu , se lase u rma to r i lo ru o moşten i re a t a t de pre t iósa cum e „România J u n a " . F i g u r i l e lo ru ne v o m i m b a r b a t a l a a c t i v i t a t e comuna, ca „uni ţ i in cugete , un i t i , in s imţ i r i " , se t indemu a duce l a înde­p l in i re mare t i e le scopuri , ce le a r e „România J u n a " si se p redamu urmas i lo ru nos t r i s t ramos iasc ' a moşte­n i re t o tu asia de măre ţ i a cum amu pr imito . P a n a acum n u m a i o p a r t e din acele chipur i împodobeşte albu-mulu nos t ru , pen t ru aceea oomitetulu socie tă ţ i i roga pe to t i membr i i .Român ie i J u n a f : onorar i , fundator i , emer i t a t i si o rd inar i , se binevoésca a ne t r i m i t e fotografiile Dloru , ca se pu temu îndepl ini dor in t i ' a ac tua l i l o ru membri i o rd inar i . A lbumnlu din aceş t ia va fi pen t ru noi si genera ţ i i l e , ce voru u rma , in ceasur i de bucurie obiectu de nobila pe t rece re , ér in vreme de gri j i si nevoi ch ipur i le lui ne voru insufla curaju si nădejde ; càci umbre le s t remosi loru suntu p e n t r u nepoţ i sfinte si iv i rea loru e p r i v i t a de densii ca o sòlie dumnedieésca, care le ves teş te , cà nu sun tu pă­răs i ţ i si cà sp i r i te le putern ic i loru s t remosi pr iveghiaza a sup ra loru. Aces te sun tu mot ivele , care ne-au iu-demna tu , se in t roducemu numi tu lu a lbnmu si ne place a ne măgu l i cu nădejdea, ca in s cu r t a vreme vomu vede r ea l i s a t a acos ta dor int ia , ce a t a t de mui tu ne preocupa sufletulu.

Adres ' a socie tă ţ i i : V I I I . L a n g e Gasse Nr . 4. — Viena , in F e b r u a r i e 1882. P e n t r u comitetu . E m i l i a n u Popò viciu, v icepres iedinte . 1. T . Mera , s e c r e t a r u .

* Mnltiiiniita publica. Subscrisi i , in numele soc ie tă ţ i de l ec tu ra a t iner imei s tudiose dela ins t i -t u t u l u ped.-teologicii din A r a d u , ni t i enemu de da-t o r i n t i a a aduce profund'a m u l t i a m i t a Domni loru con­t r ibu i to r i la p rocu ra r ea unei gordóne pe sèma reu-n iune i nos t re musicale ; a n u m e : I l lus t r i s s imulu Domnu Episcopii Ioanu M e t i a n u 5 fl. — Dnii : Aug . H a m -sea 1 fl., V. M a n g r a 1 fl., I g n a t i e P a p p 1 fl. — D i e : Emi i i ' a Popovic iu 1 fl., E l e n ' a Bulbóca 1 fi., Susan a F r i g a t a 1 fl. — Dnii : P . Desseann 2 fl., I . Beles iu 1 fi., Dr . I . P a p 1 fl., D . Boneiu 1 fl., N . Ph i l imonu 2 fl. D r . N. Oncu 1 fl., L . Tescu la 1 fl., Rom. Cio-r o g a r i u 1 fi., P , P ipos iu 1 fl., Gr. P u r c a r i u 1 fl., G-. Dogar iu 1 fl., P . F lo reseu 1 fl., Simeonu Anc iu 1 fl.,

AI. Mihailoviciu 50 cr. — L a ola l ta 26 fl. 50. v. a. Aradu , la 4. F e b r u a r i u st . v. 1882. I oanu M. E v u -t i anu , v. pres. societăţ i i . L i viu Beldea, secret , soc.

V o i i c u r s e .

Conformu ordina t iunei V. Consistoriu gr . o r . O r a d a n u d t to 14/26 Decembre 1881. Nr . 1089. B. se escrie concursă pen t ru v a c a u t ' a parochie de a I I I . c lasa din Hotaru si filli'a Piatra, p r o t o p r e s b i t e r a t u l a Pes tes iu lu i , Gottulu Bihoru, cu t e rminu de a l ege re pe 9. Martiu st. v. a. e.

Emolumin te l e s u n t : 1) Din Ho ta ru , dela 90. case ca pamentu câ te u n a

vica cucurudiu sfarmatu, er dela 40. case f'ara pa­mentu 1 / 2 vica ; din aces ta a t re ia pa r t e compete can­t o r u l u i ; din p a r t e a preo tu lu i se a d u n a 18. cubule si 2. viei;

! 2) folosirea a loru 17. j u g e r e pamen tu 10. j u g e r e c l a sa I . 7. j u g e r e c lasa a 111.

3) dela 74. numere case una diua de lucru eu mânca re .

4) S tole le u s u a t e de la 130. numere . Din fiii'a P i a t r a : 1. De la 60. numere ca te u n a vica cucurudiu

sfarmatu, si de aci a t r e i a p a r t e compete can toru lu i , | din p a r t e a preotului se a d u n a 10. cubule ; | 2. folosirea a loru 2. j u g e r e de p a m e n t u ; de la | 40. numere , case 40. cr. si stolele u sua t e de la 60.

numere , to te aceste computa te in bani dau sum'a de 437 fl. 70. cr. in u r m a casa parochia la cu doua chil i i cu ina , si c ămara .

A s p i r a n ţ i i la aces t a parochie au a-si t r i m i t e pe t i t iun i l e loru i n s t rua t e in sensulu s t a t u t u l u i Orgau icu ad resa te Comite tu lu i pa roch ia la la Admin i s t r . ppescu O. D . Teodoru F i l i pu p a n a la t e rminu susu pomeni tu in L u g a s i u l u de susu, posta u l t i m a Elesd .

D a t u in H o t a r u l a 26. I a u u a r i u s t . v. 1882.

Comite tu lu paroch ia la .

Contielegere ca mine: T e o d o r u F i l i p u m. p. administr. ppesou.

P e n t r u depl in i rea parochie i de clas 'a a I l I - a din Susaniu, cu filia Nadalbesti, in P r o t o p r e s b i t e r a t u l u B- Ineu lu i se escrie concursu cu t e r m i n u de a lege re pe 22 Februariu st. v. 1882.

Emolumin te le sun tu : 1 din pa roch i a m a t r e Su­saniu 7 ^ sess iune paroch ia la , p a m e n t u de c las 'a a I I I . dela 77 case ca te un 'a mesura cucurudiu s fe rmatu , unu i n t r a v i l a n u parochia lu , si s tolele î n d a t i n a t e .

D in fili'a N a d a l b e s t i dela 50 case cate un ' a mesu ra cucurudiu sfermatu, unu in t r av i l anu paro­chia lu si s tolele î n d a t i n a t e .

Dor i to r i i de a dobândi acés t ' a parochie vo r ave p a n a la t impulu a leger i i in vre-o domineca au ser­ba tó re a se p re sen ta la biser ica spre a se face cu­noscuţ i poporului , ér recurse le loru, a d r e s a t e comi­t e t u l u i parochia lu , si i n s t r u a t e conformu s t a tu lu i or-ganicu , p a n a l a 18 februar iu 1882 le voru s u b s t e r n e subscr isulu i p ro topresb i te ru in Chisineu (Kisjeno) .

Susan iu -Nada lbes t i , 8 I a n u a r i u 1882.

Comi te tu lu parochia lu . In contielegere en mine : I o a n a C o r n e a m. p. protopresbiteru.

Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din Aradu. — Kedactoru respundietoriu : VASILIE MANGRA.