. A u u l u XV. A R A D U , 20 . Octomvre (I. ftov.) 1891. Nr. &2.

BISERICA si SGOL'A. Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată iti septemana: DUMINECA.

PRETIULTJ ABONAMENTULUI. P e n t r u A u s t r o - U n g a r i ' a :

Pe unu a n a 6 fl.—er., pe V2 a u u 2 fl. 50 cr. Pentro Roniani'a. s i gtrainetate:

Pe una ana 14 fr., pe j a m e t a t e ana 7 franci .

PRETIULU INSERTIUNILORU: Pentru publicat iuni le de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 tt; pana Ja 2 0 0 cuvinte 4 ti.;

si mai sus 5 fl v. a.

Corespondent ie le se se adreseze Kedactinnei

„BISERICA si SCOL'A." E r b a n i i d e p r e n u m e r a t i u n e l a

T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A i n A R A D .

îngr i j i rea preotu lu i pentru desvo l tarea in te lec tua la a poporului .

Totu eeea ce seie omulu din orice ramu de seiintia, si totu ceea ce p6te elu efeptui prin cunos-cintiele sale, formeza c a p i t a l u l a s e u i n t e ­l e c t u a 1 u, er daca preoti'a este instituita de Mantuitorinhi Christos spre a conduce si ajuta pre omu in mersulu 6en spre perfecţiunea crestinesca: atunci este naturalii, ca preotulu trebue se aiba o deosebita îngrijire de a desvoltâ si a inaintâ capita­lulu intelectualu alu credintiosilor sei.

Capitalolu intelectualu alu popdrelor este in-tocma ca si capitalulu materialu : o p u t e r e ac ­t i v a , o p u t e r e p r o d u c t i v a in mersulu po­potelor spre desvoltare si înaintare. Deosebirea intre aceste doue soiuri de capitale este aceea, carea este in genere intre inteligentia si materia. Inteligenţi a conduce si stepanesce materi'a ; si capitalulu mate­rialu sporesce, seau scade, si se perde in propor-tiunea, in carea sporesce, seau scade capitalulu in­telectualu, nienitu a conduce si stepani capitalulu materialu.

Stabilita fiind pre deplin valorea capitalului in­telectualu asupra capitalului materialu si in genere asupra desvoltârii si progresului pop6relor, — dupa ce la noi îngrijirea de formarea si desvoltarea capi­talului intelectualu alu poporului credintiosu cade in genere asupra bisericei si asupra preotijnei, — vorb'a este, cum se formam, si se desvoltâk; capi­talulu intelectualu alu poporului incredintiatuV păsto­ririi n6stre. V

In punctulu acest'a, sunt decidietoie urmatdrele momente si anume :

a) ce se invetiâm pre poporu ? si b) cum se-lu invetiâm, câ cu fiecare di se p6ta

adaoge la capitalulu seu intelectualu ? In ceea ce privesce întrebarea, ca ce se inve­

tiâm pre poporu, este naturalu, ca lu-vom invetiâ lucruri, si respective i-vom dâ cunoscintie despre

lucruri, cavi corespundu necessitâtilor vieţii lui ac­tuale si împrejurărilor, in cari se gasesce : er in ceea ce privesce form'a, seau metodulu, ne vom aco­moda prîncipielor didactice, cari dupa imprejurâri ni­se vor aretâ mai acomodate.

I. Poporulu nostru are astadi trebuintia de o mai buna îngrijire a economiei sale T are deci tre­buintia urgenta de cunoscintie, prin a ctror punere in aplicare pamentulu lui se producă mai multu, are trebuintia de cunoscintie, prin cari se p6ta va­lora mai cu succesu si mai in folosulu si înaintarea s'a productele manilor si pamentului seu, —• si in-fine are trebuintia a-si cun6sce interesele sale pro­prii, a-le sci aperâ cu succesu facia de ori cine, si a-si dâ o mai buna direcţiune desvoltârii sale ulte-ri6re pre t6te teren ele vieţii.

II. In ceea ce prives'ce form'a, seau metodulu de procedere este neaperatu de trebuintia, câ se procedem in modu realu, adecă dela starea, in carea se gasesce astadi poporulu nostru in privinti'a intelec­tuala, câ astfeliu pre acesta stare se potem clădi si mari edificiulu seu intelectualu.

Ne uităm acum asupra stării intelectuale a po­porului nostru, si vom afla câ capitalu intelectualu alu acestui poporu : o minte naturala d6ra fara pa-rechia in lume, o capacitate de a cuprinde repede ori ce, si o insemnata plăcere de a sci si a cun6sce cât mai multu, si respective a-si insusi cât mai multe cunoscintie. Poporu vechiu fiind apoi poporulu romanu, — aflăm in acelaşi timpu pre langa aceste frumose si însemnate calităţi pentru desvoltarea lui intelectuala si doue pârti, cari asia dicend pare ca ne tiene in locu, si cari nu lasa poporulu nostru se proceda mai repede pre calea desvoltârii sale in­telectuale, si anume :

a) unu feliu de conservativismu, carele se espri-ma prin cuvintele, cari se audu adesea din gur'a lui, ca: „cum a trăit tat'a si mosiulu si stremosiulu, voru trai si p r u n c i i s i b) unu fatalismu pre" de multe ori nejustificatu, earele se esprima prin cuvintele:

„de ce va fi se patiesci, ori cât te vei apera, nu poti se scapi," seau in cuvintele : „ce-ti va fi da-t'a" etc. Romanuíu nu pasiesee bucuros pre" calea nici unui soiu de esperimentu, si tiene multu la prin­cipíele, moscenite din betrani si euprinse in proverbe si in poesi'a s'a poporala.

1 Tienénd contu si având in vedere faptulu a-cest'a, asia, precum elu ni-se presentéza. — meto-,. dulu celu mai nimeritu, pre carele are se-lu obser-veze preotulu in desvoltaroa intelectuala a poporului este urmatoriulu:

1. a studiá si cunósee starea intelectuala si modulu de gândire alu poporului;

2. a procede dela acesta stare incet si cu te-meiu, aducendu in strénsa legătura cunoscintiele noue, de cari are trebuintia, si pre cari voim a-i-le preda cu cunoscintiele, pre cari le posede ; si infine

3. a desvoltâ intr'ensulu plăcerea de a observa atât viéti'a altor'a, si a-si adaoge dilnic din aceste observâri, din esperinti'a propria si din esperientiele altor'a cunoscintiele de lipsa pentru inmultirea capi-lalulului seu intelectualii.

Ca ce se invetie preotulu pre poporu ne spune totdeun'a mai bine starea, in carea se gasesce si trebuintiele lui. In punctulu acesta preotulu va privi, si va studia starea, in carea se manifestéza la po­poru viéti'a intelectuala in diferitele ei forme. Asia de esemplu : a lucra si a trai cu unu anumitu cal-culu este o conditiune fundamentala de viótia; ér daca preotulu observéza, ca acestu calculu i-lipsesce poporului in parte, seau nu este desvoltatu de a-juns, atunci este naturalu, ca preotulu si-va dá tota silinti'a, ea se atragă atenţiunea poporului asupra a-cestei lipse de calculu,. si se-o prentémpine prin e-semplulu si cuventulu seu. Daca observéza mai de­parte preotulu, ca credintiosii sei nu sunt destul de diligenţi la lucru, si nu dau lucrului importanti'a, carea o merita, ca isvoru fundamentalu al bunastârii omenesci: atunci este naturalu, ca preotulu ii-va de­prinde a pretiuí lucrulu dupa adeverat'a lui valore prin aceea, ca dtnsulu prin esemplulu propriu le va aretá folósele lucrului. Daca poporulu nu lucra pa-méntulu seu in modu rationalu : atunci preotulu va stărui, cá se introducă mai antaiu in economi'a s'a o cultura cât mai raţionala, — cá vediénd poporulu resultatele si folósele acestei culturi, se-lu ur­meze pre acestu terenu. Daca poporulu, fia din pre-ocupatiune, fia din ori ce altu motivu, este dedatu la lucsu si la cheltuieli zadarnice: atunci preotulu va stărui cá se-lu abata dela lucsu prin aceea, ca densulu va scote din cas'a s'a ori ce feliu de lucsu, si in loculu acestui'a va introduce simplitatea, cura-tieni'a si bun'a îngrijire si bun'a intrebuintiare a avutului seu.

Cá Cinosura a ingrijirei preotului pentru des-voltarea intelectuala a poporului are a-i servi urma-tórele, si anume:

a) preotulu este respundietoriu înaintea lui Ddieu

si a 6menilor pentru desvoltarea intelectuala a popo­rului, — si

b) in conformitate cu greomentulu acestei res-punderi preotulu va studia si va preda prin fapta si cuventu poporului tdte acele cunoscintie intelectuale, de cari are trebuintia in form'a "cee mai corespun-dietoria si mai accessibila.

Congresulu. naţ iona la b i ser icescu .

Siedinti'a IV. tienută la 4J16 Octomvre.

Siedinti'a se deschide la 10 6re a m. Se cetesce protocolulu siedintiei III. si se au­

tentica. Se presinta cererile pentru concediu a le de-

putatiloru : Alecsiu Olariu, Andreiu Ghidiu, Greorgiu Popoviciu, Alecsandru Ioanoviciu, Aurel Suciu pen­tru intrega sesiune er al ni Paul Pap pentru 10 dile.

Concediile cerute se ac6rda. Se presinta raportulu consistoriului metropoli-

tanu referitoriu la ingerinti'a guvernului in ce pri-vesce procesele disciplinari invetiatoresci împreunate cu distituirea din postu.

Se transpune comisiunei şcolare. Se presinta rugarea invetiatoriului Ioanu Suciu

din Resiti'a-niontana, prin cârea cere a se indruma consistoriulu din Caransebesiu a decide asupra supli-cei sale, transpusa aceluiaşi de maritulu Congresu inca in anulu 1888.

Se transpune comisiunei petiţionare. 1

La ordinea dilei urmâza continuarea referadei comisiunei verificatore, carea prin referinţele seu Paulu Rotariu propune si congresulu decide

A se verifica deputaţii : fieorgiu Serbu, alesu in cerculu Sasc'a; Dr.

Iosif Glallu alesu in cerculu Ternavei si Dr. Ioan Bunna alesu in cerculu Beliu.

Se pune la ordinea dilei raportulu comisiunei organisato" re, referitoriu la raportulu generalu alu consistoriului metropolitanu plenaru despre activitatea sa in periodulu dela congresulu din 1888 pana la datulu raportului, adecă pana la 28 Septemvre a. c.

Referinţele Nicolau Zigre da cetire raportului consistoriului metropolitanu plenarii si congresulu in generalu '1 i-e spre seiintia, acludandu-se la proto-colu sub lit.

Trecendu-se la desbatere speciala privitoriu la punctulu ce tracteza despre rescriptele prea inalte urmate la adresele inaintate in numele bisericei n6stre metropolitane Majestatii Sale, un'a de felici­tare din incidentulu iubileului de 40 de ani pe basa conclusului congresualu de sub Nr. 158 din 1888, era alta de condolintia din regretabilulu in-cidentu alu repausarei fericitului Clironom, la pro­punerea comisiunei congresulu aduce urmatoriulu con-clusu :

Acestu congresu cu adeverata loialitate si cu su-

Anulu XV. B 1 S E B I C A si S C Ó L'A 333

punere omagiala ié actu despre acelea rescripte prea gratióse.

Cu privire la notificarea espusa in reportu des­pre decedarea binemeritatului archîereu Ioanu Po-pasu, primulu episcopii alu diecesei reiinfiintiate Ca-ransebesiu, comisiunea propune si congresulu enuncia ca conclusi] : . : (

Constatând meritele fericitului archiereu obtie-nute in decursulu laboriósei sale vieti fatia de bise-ric'a nòstra naţionala romana, pentru perderea regre­tabila a acestui barbata binemeritatu de biserica si naţiune, congresulu i-si esprima profund a sa condo-lintia, căreia ii da espresiune atât prin acestu con-clusu, cât si prin ridicare.

Relativu la acelu punctu din reportu, in care sé arata cumca pentru intregirea scaunului episco-pescu devenitu in vacantia in dieces'a Caransebesiului s'au luatu mesurile prescrise, in urmarea cărora in acelu scaunu episcopescu a fost instituiţii părintele episcopu, actualu Nicolau Popea, fost archimandritu si vicariu archiepiscopescu, precum si relativu la acelu punctu, unde se espune, cumca resultatulu sus es-pusu.se potè atribui mai vertosu energicei intreveniri a Escelentiei Sale Domnului -archiepiscopu si metro­polita, la propunerea comisiunei, congresulu aduce urmaloriulu conclusi! :

Congresulu,..lUand cu plăcere actu despre insti­tuirea părintelui Nicolau Popea in scauuulu episco-̂ pescu alu diecesei Caransebesiului, Escelentiei Sale Preasantitului Domnu metropolita pentru energic'a in-trevenire in acestu obiectu spre a validità votulu bi-sericei, i-se esprima recunoscintia.

Cu privire la acelu cuprinsu alu raportului, unde se espune, cum din incidentulu călătoriei Ma­iestăţii Sale la manevrele militare tienute in jurulu Oradei mari la anulu 1890, precum si la Bistriti'a in anulu cur. s'au depusu in numele: bisericei nòstre naţionale omagiele de loalitate Maiestăţii Sale pré-gratiosului nostru monarchu, la propunerea comisiu­nei se enuncia câ conclusu :

Congresulu cu satisfactiune ié actu de recu­noscintia, despre representarea cu demnitate a bise­ricei nòstre naţionale inaintea Majestatii Sale prea-gratiosul nostru monarchu, si in rtecsu cu acést'a con­stata, eumca consimte cu enunciatiunile espuse in alocuţiunile de felicitare ale Escelentiei Sale Prea­santitului Domnu metropolitu, — cari alocuţiuni îm­preuna cu preagratiósele respunsuri se se aeluda la protocolu.

Cu privire la espunerile cuprinse in raportu privitóre la practicabilitatea si aplicabilitatea regu-lamenteloru1 de procedura matrimoniala si disciplinara ; comissiunea propune si congresulu primesce :

Se aviséza consistoriulu metropolitanu pe bas*a esperintieloru procurate conform concluseloru ante­rióre, a face la congresulu ordinariu urmatoriu, pro­puneri detaiate si motivate in privinti'a aplicabilităţii definitive a regulamenteloru din cestiune.

Referitoriu la normativulu votatu de consisto­riulu metropolitanu, in privinti'a regularei referintie-loru intre representanti'a fundatiunei „Grozsdu" si acelaşi consistoriu la propunerea comisiunei congre-

" sulu decide : Se aviseza consistoriulu metropolitanu a p'resentâ

inca in sesiunea acesta respectivulu normativii, spre a se putea lua act de elu. " '

Fatia cu acele puncte din raportu, in care se espune, cumca regularea afaceriloru epitropesci prin unu regulamentu uniformii in intrega metropolle ar ihtimpina greutăţii, si ca aeestu regulamentu ar fi a se amâna pentru timpuri mai potrivite. •

Comisiunea. avendu in vedere cumca cu date positive este constatata trebuinti'a urgenta de a se regula din partea acestui congresu administarea a-veriloru bisericesci, şcolari si fundâtionali, mai alesu in comunele bisericesci si a norma cu precisiune cerculu de activitate si de procednra alu organeloru parochiale in administrarea averiloru bisericesci, preT

cum si referintiele, in cari stau acele organe paro­chiale fatia de organele superi6re in privinti'a admi-nistrarei averiloru, comisiunea propune si congresulu decide: '

Se insarcineza consistoriulu metropolitanu, câ conform concluseloru anteri6re, pe bas'a materialului procuratu dela eparchii a pregăti proiectulu de re­gulamentu pentru administrarea afaceriloru econo­mice si a-lu presanta congresului : ordinariu urma­toriu , r '.' \ l i - . ' î :

Relativ la aplicarea regulamentului pentru ad­ministrarea si manipularea fonduriloru si fundatiu-niloru metropolitane, conform propunerei comisiu­nei, — Se aviseza consistoriulu metropolitanu a satisface conclusului congresualu de sub Nr. 129 din 1888. .

Punctulu privitoriu la notificarea,, ; cumca trei membri distinşi ai consistoriului metropolitanu, a-nume: Antoniu Mocsonyi de Foen, Timoteiu Miele si Eli'a Macellariu au trecutu din vietia, in acordu cu propunerea comisiunei, — Congresulu prin ridicare

: 'si esprima profund'a condolentia pentru regretabila ; perdere a acestoru bărbaţi distinşi ai bisericei nostre I naţionale. p Punctulu ce tracteza despre devenirea in va­

cantia a unui locu de asesorii ordinariu in sena-tulu bisericescu prin promovarea Preasantiei Sale Domnului N i c o l a u P o p e a la demnitatea de episcopu, conformu propunerei comisiunei, — Se e-nnntia a se pune la ordinea dilei îndeplinirea ace­lui locu vacantu deodată cu organisarea celorlalte d6ue senate.

Se pune la ordinea dilei raportulu comisiunei bisericesci, carea prin referinţele Dr. Greorge Popo-viciu vine a refera asupra raportului generalu alu consistoriului metropolitanu ca seriatu bisericescu, despre activitatea sa, incependu dela ultimulu con-

gresu din 1888 pana la datulu raportului adecă pana la 29 Septembre a. c.

Dandu-se cetire raportului, — congresulu in generalu 'lu ie spre sciintia, avendu a se aclude la protocolu.

Trecend la desbaterea speciala privitoriu la punc-tulu ce tracteza despre datele statistice comisiunea propune :

Se recomanda consistoriului metropolitanu, ca in intielesulu concluseloru congresuale Nr. 62 ex 1886 si 147 ex 1889 privitdre la asternerea da-teloru cât se pdte de esacte, se starue consistdrele eparchiale se umple tdte rubricile formulariloru sta­bilite.

Deputatulu Y. Mangra face urmatoriulu adite-mentu : Se se adauge o rubrica ndua la formula-riu, in carea se se inducă crescamentulu, ce va fi din sporirea celoru ce se despartu de biseric'a serba.

Congresulu primindu-lu, se enuntia urmatoriulu conclusu.

Se recomanda consistoriului metropolitanu, ca in intielesulu concluseloru congresuale Nr. 62 ex 1886 si 147 ex 1888 privitcire la asternea date-loru statistice, cât se p6te mai esacte, se starue ca consistoriele eparchiali se umple tdte rubricele for-mularieloru stabilite ; avend a se adauge o rubrica ndue la formulării, in carea se se indice crescemen-tulu, ce va fi din cei ce vor desface de şerbi din comunele mestecate.

Referitoriu la punctulu, ce tracteza despre t i - . parirea cartiloru bisericesci cu litere, comisiunea a-vend in vedere, ca afacerea acest'a este relegata la P. S. sinodu archierescu, si fîind-ca in biseric'a las­tra este mare lipsa de cârti, a caroru retipărire pare a fi impedecata cu nedeterminarea, daca acele cârti au se se tiparesca cu litere slave ori latine, si in casulu din urma cu care ortografie, propune si con­gresulu decide :

Yen. sinodu episcopescu este rugatu a resolvi cât mai eurend acesta cestiune.

Fiind timpulu inaintatu presidiulu anuncia pro-csim'a siedintia pre mane la 10 dre inainte de a-niedi, la ordinea dilei continuarea rapdrteloru coini-siuniloru.

Su dinţi'a a V-a, tienuta la 5 ¡17 Octomvre.

Siedinti'a se deschide la 10 dre, se cetesce protocolulu siedintiei premergetdre — si se au­tentica.

Presiedintele archiepiscopu si mitropolitulu, a-duce la cunoscinti'a congresului, ca tienendu senia de datorinti'a ce o avem fatia cu memoria binefaca-torilou bisericei n6stre, in conformitate cu usulu din trecutu, astadi la 9 dre s'a celebrata in biserica „Schimbarei la fatia" din cetate parastasu solemn intru amintirea fericitului archiepiscopu si metropolitu

A n d r e i ii baron de S i a g u » a si intru cea a binefacatoriului bisericei si natiunei nòstre de p i a ni e mo r i e Emanuilu G o z s d u, Ia care au asistata toti deputaţii congresuali, anume invitati la acestu aetu.

Notificarea presidiala se trece la protocolu. Se presentéza rugarea deputatului loan Popo-

viciu Dessean, in care justifica lips'a credentionalului si cere concediu pe intréga durata sesiunei — Se transpune comisiunei verificatóre.

Se presentéza scrisórea deputatului Constantin Radulescu, prin care declara, ca optéza penlru cer-culu Chiseteu, si renuncia dela maudatulu din cer-culu Făget.

Cerculu Fagetu devenindu vaeantu, se va dis­pune la timpu alegere noua.

Se presentéza scrisórea deputatului Dr. Iosifu Gallu, in care arata ca este impedecatu a lua parte la sesiunea congresului actualu si cere totodată con­cediu. — Concediulu se acorda.

Se presentéza urmatórele cereri de concediu: a) a deputatului Alecsandru Ioanovieiu pe in­

tréga sesiuna : b) a deputatului George Serbu pe 8 dile, c) a deputatului Zevedeiu Muresianu pe restulu

sesiunei. — Concediile cerute se acorda, Se presentéza raportiilu consistoriului metropo­

litanii din 5/17 Octomvre Nr. 294, prin care pro-movéza la congresu normativulu votatu de acelasi consisterai in obiectulu regularei referintieloru in­tre coúsistoriulu metfepolitanu si representanti "a furii clatiunei Gozsdu, — se preda comisunei organi-satóre.

Se presentéza rugarea credinciosiloru romani gr. ortodocşi din Hernecov'a, apartienatori diecesei serbesci din Timisiór'a, in care ceru incorporarea lor la biseric'a nòstra si desfacerea legaturiloru ie-rarchice cu serbii, — se preda comisiunei peti­ţionare.

Escelenti'a S'a Inaltu Prea Santitulu Domnu archiepiscopu si metropolitu face urinatorea pro­punere :

Incepend cu prim'a Ianuariu 1892 dupa caliu-dariulu nou, respective 20 Decembre 1801 c. vechili, se se introduca in intréga administrarea bisericésca in metropolia nòstra usulu calindariului nou, rema-nend neatinsu usulu calindariului vechiu in cele strinsu rituali si ale tipicului.

La propunerea deputatului loan Lenger, se a-lege o comisiune speciala de 15 membrii dimpreună cu Preasantitii episcopi, care se o studióza si se vina cu raportu in sesiunea presenta.

La ordinea dilei urmedia raportulu comisiunei scolare.

Deputatulu Ştefanii Yalovan, in calitate de ra-portoru alu acestei comisiuni, cetesce reportulu con­sistoriului metropolitanu ca senatu scolaru despre ac­tivitatea s'a dela congresulu din 1888 pana la 1 Octobre a. c, dupa cetire propune ca se se primesca

de basa la desbaterea speciala si se se acluda la protocolulu.

Deputatulu Ioanu Lenger, vede in raportu lacune esenţiali, vede chiar niancitati, cari ar fi bine se se indrepte drin comisiune, cu ajutoriulu referentului scolaru dela consistoriulu metropolitanu si de aceea propune se se predea comisiunei spre intregire.

Din incidentulu acestei propuneri se nasce o dis-cusiune, la care iau parte deputaţii Dr. Greorge Popa, Parteniu Cosma, Vasile Mangra, Leontin Simonescu, Ioan Budintian si Paul Rotariu, unii pentru propu­nerea deputatului Lenger, alţii pentru propunerea comisiunei si — cu delaturarea propuneri deputatului Ioanu Lengeru, se primesce propunerea comisiunei si raportulu se ie drept basa la desbatere speciala, si se decide a se aclude la prototocolu.

Cu aceste siedinti'a se incheie la 2 6re p. m., si cea procsima se anuntia pe Luni in 7/19 Octobre la 9 6re.

La ordine desbaterea speciala a rapotului comi­siunei şcolare.

Siedinti'a VI, tienuta la 7¡19 Octomvre.

Siedinti'a se deschide ,1a 9 6re inainte de a-mediadi; se cetesce protocolulu siedintiei a V-a si se autentica.

Se presenta cererile deputatiloru : Dr. Nicolau Oncu, si Petru Truti'a pentru concediu pe inlreg'a du­rata» a congresului; Valeriu Bologa,. Simeon Datnjan si Dr. Aureliu Novac pentru restulu sesiunei congre-suali. — Concediile cerute se ac6rda.

Se presenta : a) petitiunea comitetului parochialu din comun'a

Remetea, dieces'a Aradului, contra consistoriului die cesanu ;

b) petitiunea parochului Teodor Pop din comun'a Bucerdea vinosa, prin carea cere a se comenta §-ulu 6 din statutul u org. ;

c) petitiunea parochului Teodor Lungu din co­mun'a Marisielu, tractulu Clusiului, prin care cere se-i se dea competintiele parochiale, ce nu le pri­mesce ;

d) meinorandulu preotimei remane gr. or. cas-trense ces. si reg. din armata regulata austro-un-gara, prin care r6ga si propune conlucrarea legala a stării si sortii necorespundiet6re a acelei preo-timi castrense, — se transpunu comisiunei peti­ţionare.

La ordinea dilei unneza continuarea reportului comisiunei şcolare si anume desbaterea speciala.

Comisiunea, prin referentulu seu Ştefan Velovan, cu privire la datele statistice cuprinse in raportulu consistoriului metropolitanu si in adusele la acestu raportu propune :

Consistoriulu metropolitanu se starue a com­pleta aceste date, avendu in vedere conclusulu con-gresualu din sesiunea curenta, privitore la datele sta­

tistice din raportulu consistoriului metropolitanu cá senatu bisericescu, si indicând caúsele, care esplica îvgresulu eventualu, ce s'ar observa in cercetarea scóleloru, in numerulu edificiiloru şcolare etc. Pentru r i

a inaltia gradulu de siguritate a cifrelorn, consist©?», riulu metropolitanu se insarcinéza a presenta datele privitore la cercetarea faptica a scóleloru, cerendu medi a anuala a dateloru adunate prin eparchii, la 3 termine anuali si adecă la Novembre, Februariu si inainte de esamene.

Deputatulu Paul Rotariu face urmatórea contra propunere : „Datele statistice asupra cercetării scó-lelor se se adune in modulu ca pana acum, cât.se pote mai esactu.

Deputatulu Augustin Hamsea, spriginindu propu­nerea comisiunei, face urmatoriulu amandamentu: „Cifr'a frecuentatiunei şcolare se şe inducă in da r

tele statistice dupa calcululu mediu, care resul­ta din cifrele de frecuentatiune, ce se arata de catra inspectorii şcolari districtuali in repórtele lu­nare."

Propunerea deputatului Rotariu a fost sprigi-nita de deputaţii Vincentiu B a b e s i u si Nicolaa I v a n, ér a comisiunei de deputaţii Dr. Pusicariu» Dragalina.

Punendu-se la votu contra propunerea deputatu­lui Paul Rotariu, aceea se primesce si congresulu e-nuntia, ca datele se se culéga dupa modalitatea de pana aeum odată pe anu.

Cu privire la conspectele despre scólele cerce­tate de şcolari de confesiunea nóstra, cari seóle nu stau sub jurisdictiunea bisericei nóstre, asemenea si despre şcolari de ai noştri, cari cereetéza acele scóle, despre numerulu catechetiloru aplicaţi, despre remuneratiunile lor si despre scólele fara de rate-cheti, conform propunerei comisiunei, congresulu decide :

Consistoriulu metropolitanu se emita unu for-r mulariu, care se inlesnésca uniformitatea in cule­gerea dateloru, precum si evidenti'a ce ar resulta din compararea usióra a rapórteloru singuratecelor» eparchii.

Relativu la conclusulu congresualu Nr. 163 din 1888, in ce privesce comunele nóstre bisericesci fara scóla confesionala, precum si acelea, cari n'aa nici o scóla conform propunerei comisiunei, congre­sulu decide :

Consistoriulu metropolitanii se insarcinéza a in­vita consistoriile eparchiale se cerceteze cu deamenua-tulu caúsele, cari se opunu infiintiarei scóleloru ia aceste comun, si se faca raportu procsimului eoa-gresu despre mesurile luate de fie-care eparchia pen­tru delaturarea acestora pedecL

In privinti'a elaborării unui nou regulamentá generalu, care se reguleze administrarea uniforma a afaceriloru invetiamentului in intrega provineie metropolitana, conformu propunerei comisiunei, se decide :

Congresul» aştepta, ea pertractării e iniţiate in obiectulu acest'a se se finaliseze, deci consistoriulu me­tropolitanii se insarcinéza a presenta proiectulu seu la procsim'a sessiune congresuala.

. Referitoriu. la aceea parte din raportnlu consis-toriuhii metropolitanu câ senatu scolaru, care pri-"vesce ingerinti'a incompetenta a ministrului de culte si instrucţiune publica a tierii, in afacerile judiciale .disciplinare ale invetiatoriloru dela scólele nòstre confesionale, avend se urmeze unu raportu speci-alu in obiectulu acest'a, coniisiunea propune si con-gresulu primesce a se amanâ deciderea asupra aces­tei cestiuni, pună se va presenta raportulu specialii.

La repetit'a representatiune adresata dlui minis­tru de culte si instrucţiune publica din partea con-sistoriului metropolitanu, in seopulu de a esopera respectarea limbei romane, ca limba de instrucţiune in scélele elementare de stătu din comunele cu po-ratiune romana, neurmand pana astadi nici o resolu-tiune, cornisi unea propune :

Congresulu i-si esprima adânca s'a parere de reu in fatia -cu regresulu, ce se produce in culti­varea religiositatii si moralităţii prin neresolvirea cererei întemeiata pe lege,' de a cultiva idiomulu prin care credincioşii bisericei nòstre naţionale au se sadésca in inimile prunciloru loru primele precepte de religie si morala. Congresulu insarcinéza consis­toriulu metropolitanii a efectui in obiectulu acest'a conclusulu congresualu Nr. 166 din anulu 1888.

(Deputatulu Paul Rotariu face urniatórea contra propunere :

„Consistoriulu metropolitanii se insarcinéza a continua cu solicitarea; d'odata congresulu roga pe Prea Santitii nostri archierei, ca ocasionalminte se solititele caus'a si in persóna la inaltulu minis-teriu."

Propunerea deputatului Rotariu, spriginita de deputaţii Hamsea, Vine. Babesiu si Zigre, ór a comi-siunei spriginita de deputaţii Lenger si Mihail Popo-viciu — punendu-se la vot — cu delaturarea pro-punerei comisiunei se primesce, si se enuntia ca conclusu.

Consistoriulu metropolitanu se insarcinéza a con­tinua cu solicitarea ; d'odata congresulu roga pe Prea santitii archierei, ca ocasionalminte se soliciteze causa si in persóna la inaltulu ministeriu.

In necsu cu decisulu de sub Nr. preced, de-putatulu Dr. Georgiu Popa face urmatórea pro­punere : „Consistoriulu metropolitanu se cerce a se informa, ca organele si corporatiunile nòstre biseri­ceşti : ' preoţi, comitetu parochialu, protopresbiteru e t c , ce au lucratu intru validitarea dreptului, ce li compete ca membrii respectivei comune civili pentru a-si alege limb'a de propunere in scól'a comunala poporala, si-ai invia conformu interesului bisericescu." — Se transpune comisiunei scolare.

La ordinea dilei urméza • raportulu comisiunei financiare, care prin referentulu seu Dr. Ioan Mihu

dand cetire raportului generalii alu consistoriului me­tropolitanu cá senatu epitropescu despre activitatea sa din anulu 1888 pana acum ; in considerare, ca activitatea senatului epitropescu a fost in timpulu despre care se face. sema, intru tote normala si ca fondurile puse sub îngrijirea acestui senatu, se ad-ministréza intru tote conform regulamentului in vi­gore ; in considerare, ca însărcinărilor date de con­gresele precedente li s'au satisfăcuţii prin senatu; propune : ca congresulu se iea acestu raportu spre scire in intreg cnprinsuln seu si decide acludárea lui la protocolu sub litera •/• Propunerea comisiunei se primesce.

Fiind timpul» inaintatu, presidiulu anuntia proc­sim'a siedintia pe mane la 9 ore inainte de amédi, si punend la ordinea dilei rapórtele comisiuniloru, încheia siedinti'a de astadi la 1 ora p. m.

I> I A I ] l i H I ] . * Sinodulu episcopescu alu bisericei gr. or.

serbesci s'a întrunit in dilele '26 si 27 Octomvre, calend-nou anulu curentu in siedintia in fiinti'a de facia a co-misariului ininisterialu Nikolics pentru deplinirea scaune­lor episcopesci vacante din Temisior'a, Carlstadt si Neo-plant'a. Sinodulu episcopescu a alesu de episcopu alu Temisiorii pre părintele Nicandr Popoviciu, protosincelu si egumenii alu manastirei Beocin, si de episcopu pentru Carlstadt pre părintele Michaiu Gruics, profesoru de teo­logia in Carlovetiu. Cu privire la scaunulu episcopescu vacantu din Neoplant'a sinodulu a decis a-se sustiene si pentru mai departe in vacantia.

* Convocare. P. T. Domnii membri ai ,A s o-c i a t i u ' n e i n a ţ i o n a l e r o m â n e d i n A r a d s i g i u r u " sunt poftiţi a participa la a d u n a r e a g e-n e r a 1 a, ce se va tiene Vineri, in 6 N o e ni v r e n. 25 Octomvre v. la 11 ore a. m., in sal'a seminariului diecesan. — Arad, din siedinti'a directiunei, tienuta la 7/19 Octomvre 1891. — Moise Bocsian, m. p. dir. se­cundarii!. Dr. Tr. Puticia, m. p. notariulu directiunei.

* Mausoleu. Pentru asiediarea spre odichna eterna a osemintelor fericiţilor intru aducere aminte decedaţi ai ilus­trelor familii „Mocsonyi de Foen" si „de Mocsonyi" se construesce unu mausoleu in comun'a Foen, carele dupa planulu de zidire va fi unu capii de opera alu architec-turii modeme.

* Etate mare. In comun'a Sibas din Ăsi'a mica si-a serbat dilele trecute onomastic'a a 152-a economulu Mustaf'a Rab'a. Elu este inca sanatosu si in putere.

* Tirgulu A r a d u l u i , care s'a incepnt Vineri'a trecuta a fost bine cercetat atât de vendietori, cât si de cumperatori.

* Timpulu in pârtile ndstre pana in noptea de Mercuri spre Joi speteman'a trecuta a fo'st celu mai fru­moşii timpu de tomna. Din noptea numita incoce tempe-ratur'a a scadiut astfeliu, ca termometrulu a cadiut pana la 2 grade sub zero.

* A n u n c i u l i t e r a r i u : 4 aparutu „Calen-dariu pe anulu 1892" formatu octavu pe 138 pagine si se afla de vediare cu 30 cr. v. a. in tipografia diecesana si in tote librăriile mai in-semnate. Celoru ce primescu spre vendiare esempla-rie mai multe li-se acorda rabatu avantagios.

C o n c u r s e . In nexu cu Inaltulu decisu consistorialu dto 8 20 Au­

gusta Nr. 3229, 3232 ex 1891 ; pentru deplinirea cape-laniei temporale pe langa veteranulu preotu Ambrosiu Jurm'a din Batta, se escrie concursu cu terminu de 30 de dile dela prim'a publicare.

Emolumintele anuali împreunate cu parochi'a vete­ranului preotu A. Jurm'a suntu : un'a sesiune parochiala si celelalte venite stolari si birulu usuatu, cari tòte dau unu venitu anualu aproximativu de 600 fi. v. a. Capela-nulu alegendu va capetâ un'a iumetate din tote venitele parochiei, pana ce preotulu Ambrosiu Jurma va fi in via-tia, ér când apoi acesta va incetâ din viatia ; capelanulu conformu §. 4. din Kegulamentu va urma câ parochu,

Becurentii pentru acésta capelania sunt avisati, re­cursele lor instruite cu documentele legali cu calificatiu-nea pentru parochii de clas'a a Il-a si adresate comite­tului parochialu din Batta, — a le subscerne subscrisului protopresbiteru in B.-Lippa, pana la terminulu sus indi-catu ; — precum si a se presenta in vre-o Dumineca sau serbatóre in s-t'a biserica din Batta, spre a-si aretâ desteritatea iu cantu si tipicu si respective in oratoria.

Batta, 7/19 Octombre 1891.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : VOICU HAMSEA, m. p. protopopii.

Pentru îndeplinirea postului invetiatorescu dela scól'a I. gr. or. romana din Comun'a Somoschesiu, dieces'a si comită tulii Aradului, inspectoratulu Siepreusiului, se pu­blica concursu cu terminu de alegere pe 8/20 Noemvre an. cur

Emolumintele suntu: 1) In bani gat'a 300 fi. 2) Patru iugere de pamentu estravilanu cu dreptulu de pa­siune. 3) Pentru scipturistica scolara 5 fi. 4) Diurne la conferintiele invetiatoresci IO fi. 5) Pentru curatoratulu scolara 10 fi. 6) Pana când comun'a va edifica locuintia separata, alegendu-lu invetiatoriu va avea lo.'îuinti'a sub unu edificiu cu celalaltu invetiatoriu si va folosi 1 / 2 de intravilanu precum si dupa edificare. 7) Optu orgii de lemne din care se va incaldi si scól'a. 8) Dela inmormen-tari mari 40 cr. dela mici 20 cr. unde va fi poftitu.

Doritorii de a ocupa acestu post au a documenta : Ca au esamen despre absolvirea preparandiei si cualifica-tiune. Ca au esamenu de limb'a magiara. Ca au supor-tatu la esamenulu finalu din anulu trecutu calculu bunu. Atestatu de botediu, de conduita si moralitate.

Recursele astfeliu adj listate si adresate comitetului parochialu, se se tramita M. O. Dnu Inspectoru Ioan Avramii in Miske p. u. N.-Zerénd.

Competintii au a se presenta in vre-o Dumineca seu Serbatore in biserica din locu pentru de a-si areta des­teritatea in cantu si tipicu.

Siomoschesiu la 22 Sept. (4. Octomvre.) 1891.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu : IOANU AVRAMU, m. p. parochu,

inspectoru scolariu. —•—

Conform conclusului Ven. Consistoriu eparchialu din 21 Iuniu 1891. Nrii 2608, 2728, 2734, pentru deplinirea definitiva a parochiei vacante de c l a s ' a p r i m a din Macea, (cottulu Arad, protopresbiteratulu Chisineului) se escrie concursu cu terminu de alegere pe Duminec'a din 17/29. Noemvre 1891.

E m o l u m i n t e l e s u n t : 1. Un'a sessiune de pamentu aratoriu ; 2. Birulu

indatinatu dela 160 case ; dela cei cu pamentu, un'a vica de grâu si un'a vica de orzu, éra dela cei cu case farà pamentu numai un'a vica de naturalie (grâu, orzu, au cucuruzu) ; 3. Stolele îndatinate dela aceea parochie, nu altcum si accidentiele stolari dela credincioşii gr. or. rom. de prin prejurulu satului (puste) apartienetori la aceea parochie.

Doritorii de a recurge la acesta parochie, vor avé a produce documinte ca posied cualificatiunea prescrisa iu §-lu 15, lit. a) din Regulamentulu pentru parochii, si anume : se produca testimoniu despre absolvarea • alor 8 classe gimnasiale cu maturitate, si testimonu de cualifica-tiune preotiésca pentru parochii de clas'a prima, apoi re­cursele adresate Comitetului parochialu din Macea, vor avé a le substerne Magnificului Domnu Petru Chirilescu protopresbiteru in Kétegybâza (cottulu Békés) pana la 14/26 Noemvre a. c. caci recursele mai tardiu intrate nu se vor lua in considerare, èra pana la alegere in vre-o Domineca sau serbatóre vor ave a-se presenta in biseric'a din Macea spre a-si aretâ desteritatea in cele bisericeşci.

Dat din siedinti'a comitetului parochialu gr. or. rom. din Macea, tienuta la 11. Augustu 1891.

Gligor Madarasan, m. p. VasiLiu Secui, m. p. presiedinte. notarla comit .

In contielegere cu mine: PETRU CHIRILESCU, m. p. protopresbiteru.

— o— Pentru îndeplinirea parochiei vacante de clas'a prima

din comun'a Chesintiu, protopresbiteratulu Lipovei se es­crie concursu cu terminu de 30 de dile dela prim'a pu­blicare in foi'a ,Biseric'a si Scora".

Emolumintele sunt : Un'a sessiune parochiala, unu platiu parochialu, birulu preotiescu si stol'a usuata, cari tòte laolaltă computate in bani, dau unu venitu anualu de 800 fi. V. a.

Doritorii de a ocupa acesta parochia, sunt avisât!, câ recursele lor, adjustate conform dispositiuniloru legali, si adresate comitetului parachialu din Chesintiu, se le subscérna subscricului protopresbiteru tractualu in B.-Lippa pana la terminulu susindicatu ; precum si a se pre­senta in vre-o Dumineca séu serbatóre in st'a biserica din Chesintiu, spre a se face cunoscutu poporului si â-si aretâ desteritatea in cele rituali si respective in oratori'a bisericésca.

Chesintiu, 24 Martie 1891. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : VOICU HAMSEA, m. p. protop. —•—

Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorescu dela scól'a rom. gr. or. din comun'a Tilecusiu, tractulu Pestesiului se escrie concursu cu terminu de alegere pe 10,22 Noemvre a. c

Emolumintele suntu : 1. In bani gat'a 60 fi. 2. 10 jugere de pamentu

100 fi. 3. 12 cubule de grâu à 7 fl. 84 fl. 4. 16 cara de lemne pentru invetiatoriu 16 fl. 5. gradin'a scólei de unu jugeru 10 fl. 6. dela 60 copii obligaţi la scola à 20 cr. 12 fl. 7. Stolele cantorale 10 fl. 8. 3 cara de lemne de dubala à 4 fl. 12 fl. 9. 100 litre de fasole 6 fl. la olalta 310 fl.

Doritorii de-a ocupa acesta staţiune suntu poftiţi a-si adresa petitiunile lorii subscrisului protopresviteru in Lu-gosiulu de sus p. u. Élesd, provediute cu documintele

338 B I S E li I C'A si S C Ô L ' A Anulu X"V. necessarie pana la 10,22. Noerovre a. c. si a se presentâ in Sft'a biserica pentru de a-se face cunoscutu poporului.

Lugosiulu de sus ia 8 20 Ootouuvre 1891. Comitetulu parochialu.

Tn contielegere cu mine: TEODOEU FILIPU, m. p. protopresviteru.

—•— Pentru deplinirea postutui invctiatorescu la scdl'a

romana din comun'a Pîcleu, tractulu Pestesiului, se escrie concursu cu terrninu do alegere pe 3.15 Noemvre 1891.

Emoluminteie suntu : 1. In bani gafa 120 fl.; 2. 8 jugere de pamentu

â 8 fl. de unu jugeru. tot 64 fl.; 3. 8 cubule de bucafe â 4 fl : 32 fl. ; 4. iutravilanulu scolei clas'a i. 10 fl.; 5. Stolele cantorale usuate pe unu anu 10 fl. 6. 24 dile de lucru cu palmile â 20 cr: 4 fl 80 ci\ ; 7. 6 dile cu plu-gulu â 1 fl : 6 â.; 8. 4 stangeni de lemne pentru inve-tiatoriu â 8 fl. de 1 stangenu, tot 32 fl.; 9. dela 50 prunci dela 6 — 12 obligaţi de-a cerceta sc61'a â 50 cr. de unulu, de tot 25 fl.

Doritorii de-a ocupă acesta staţiune suntu poftiţi a-si adresa petitiunile lorii subscrisului protopresviteru in Lugasiulu de sus p. u. Elesd pana in 2/14 Noemvre si a-se presentâ in vre-o Domineca ori serbatdre la Sft'a biserica, — provediute cu documentu despre absolvarea cursuriloru pedagogice, si cu testimoniulu de cnalificatiune.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : TEODOEU FILIPU, m. p.

protopresviteru. —•—

Pentru deplinirea parochiei organisate de clas'a III. Lunc'a, cu fili'a Hotor, iu tractulu protopopescu alu Vas-coumi, pe bas'a conclusului consistorialu oradan din 19 Sept. a. c. Nr. 1212. B. se escrie concursu cu terminu de 30 dile dala prim'a publicare.

Dotatiunea e urmatdre: I. Dela comun'a L u n c 'a : pamentu parochialu de

8 holde, biiu dela tdte casele câte o bradia de bucate mes­tecate. Nrulu caseloru 120, stolele îndatinate sistemisate in sinodulu parochialu din 19 31. Aug. a. c. si locuintia libera in Lunc'a; care tdte computate dau o suma de 300 fl.

II. Dela comun'a H o t o r : cu 48 de numere, câte G bradia de bucate cu vervu, stolele usuate si alte acci-dentii care tote laolaltă facu 100 fl.

Becursele adjustate conform stat. organicu si regu­lamentului pentru parochii, sunt a se trimite la subscri-sulu in Beiusiu pana la terminulu sus atinsu; era recu­renţii se se presentedie pana la alegere in vre-o Dumi­neca la biseric'a din Lunc'a spre a se face cunoscuţi po­porului.

Lunc'a 6 Octomvre v. 1891. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : VAS1LIU PAP, m. p. prot. Vascoului. —•—

In lips'a de recurenţi nepotendu-se efeptui alegerea de invetiatoriu la class'a I. de baeti in Igrisîu (Egres), comitetulu paroh. gr. ort. din acesta comuna in siedinti'a sa tienuta la 22 Septemvre a. c. st. v. a hotaritu publi­carea de nou a concursului cu terminulu de alegere pe 27. Oitomvre a. c. st. V- pe langa emolumiutele urma-tdre : 250 fl. v. a. bani solvindi in rate lunari anticipando,

- 40 chible (20 siuice) grâu, — 50 fl. v. a. anualminte pentru cortelu pana cand ii se va pote dâ cortelu gra­tuita ; — 10 fl. anualminte pentru srip turişti ca si parti­

ciparea la conferintie ; — si dela inmormentari unde va fi poftiţii 50 cr.

Invetiatorii pricepători de note, carii sciu conduce corulu voealu, vor fi preferiţi.

Doritorii de a ocupă acestu postu, sunt avisati a-si subscerne recursele Prea On. Domnu Protopresbiteru si insp. de scdle Paulu Miulescu, in Banat-Comlosiu cottulu Torontalu, instruite conform stat. org. si regulamentului de invetiementu, pana la terminulu indicaţii, avend tot­odată recurenţii pana atunci a se presentâ in vreo Domi­neca ori serbatdre la sfa biserica spre a-si aretâ deste-ritatea in cântare si tipicii.

Datu diu siedinti'a comitetului parochialu rom. gr. or. tienuta in Igrisiu la 22 Septemvre 1891.

Comitetulu parochialu. Virgiliu Negru,, m. p. Panaiot Boerescu, m. p .

preş. com par. not. com par.

In contielegere cu mine : PAULU MIULESCU, m. p. protopresviteru si inspectoru de scdle.

i —•— Conform decisului comitetului parochialu dto 1/13.

Septemvre a. c. se deschide concursu pe postulu invetia-torescu dela clas'a inferidra devenita vacanta prin abdi-cerea fostului docinte, totdeodată si pe class'a superidra vacanta prin mdrtea invetiatoriului din comun'a Valoaniu, cotulu Torontalu cu terrninu de alegere pe 26 0;tomvre a. c. (s Dimitrie).

Emoluminteie anuali suntu la fiecare classa câte : 200 fl. v. bani ; 40 chible de grâu ; 2 lantie pamentu arator ; 12 fl. 50 cr. pentru conferintia ; 10 fl. pentru scrip-turistica ; 3 stangeni de pae si 5 stangeni de lemne, din care are se fie incaldita si sal'a de invetiamentu ; cuartir liberu cu gradina de legumi ; ér dela inmormentari unde va fi poftitu câte 30 cr. v. a.

Doritorii de a ocupă aceste posturi suutu rogati a-si substerne concursele conformu regulamentului P. O. D. Protopresbiteru si inspectoru scolariu Paulu Miulescu in B.-Comlosiu pana la terminulu iudicatu, presentandu-se in vre-o Domineca séu serbatdre ,a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Datu in siedinti'a com. parochialu tienuta la 1/13 Septemvre 1891.

• Stefan Oprcan, presiedinte.

In contielegere cu mine : PAULU MIULESCU, m. p. protop. si inspec. scol.

—•— Pentru staţiunea invetiatorésca de class'a I de baeti

din Ecic'a-roman\, inspectoratulu B.-Comlosiu, cottulu Torontalu, se escrie concursu cu terrninu de alegere pe 27. Octomvre a. c st. V. cu urmatdrea dotatiune :

Salariu in bani 300 fl. v. a. ; 40 fl. pentru cortelu ; 12 fl. pentru conferintie si 5 fl. pentru scripturistica ; com­petenţii au a-si trimite recursele lom instruate cu testi­moniu de preparandie, de calificatiune, din limb'a romana si magiara, Prea On. Dnu Paul Miulescu, inspectorii şco­larii in Nagy-Komlds, cotulu Torontalu. — Cei cu 4 clase gimnasiale si cundseerea noteloru vor fi preferiţi. Si pana la alegere au a se presentâ in Sfa biserica pentru a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Ecic'a-romana, la 22. Septemvre 1891. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. prot. inspectoru scol.

—a—