Animalele alchimice au forta de vindecare si semnificatie divina18-03-2009

Din cele mai vechi timpuri, înca de pe vremea primilor shamani, a vracilor si a magilor, anumite animale au jucat un rol foarte puternic, atât în vindecari, cât si în traditia initiatica, incifrand o serie de concepte si semnificatii divine. Cine nu a auzit de bufnita vrajitoarelor sau de corbi, serpi, broaste testoase, dar si de inorogi, uroboros (sarpele sau dragonul care îsi manânca coada), pasarea Phoenix si multe altele. Aceste animale, parca plasmuite din bagheta divina, îsi pun amprenta atât în povestile magice pentru copii, cât si în semnificatia viselor descifrate atat de C.J. Jung, cât si de S. Freud. Daca aceste simboluri exprimate prin intermediul anumitor animale s-ar fi gasit numai într-o anumita regiune a lumii, am fi putut suspecta populatia de acolo de o imaginatie bogata. Interesant este faptul ca aceste reprezentari, cum ar fi uroborosul, sunt regasite în toate colturile lumii, chiar de la început. Sarpele care îsi manânca coada, si anume uroborosul, este întâlnit de la shamanii din Amazon, Siberia, Mongolia, pana în tinuturile Chinei Antice, Indii, Egipt si chiar în România. Dar sa vedem mai departe ce semnificatii ascund aceste animale sacre atât de uzitate pe parcursul miilor de ani. „Inorogul se înfatiseaza ca un armasar alb, frumos, uneori chiar înaripat, cu cap de cerb. Din mijlocul fruntii izbucneste, drept înainte, un corn lung, rasucit, foarte ascutit. De aceea se mai numeste si unicorn sau licorn. La firea lui se închipuie nedomolit în salbaticie, neasemuit întru îndrazneala si necugetat de patimas întru ale dragostei. Îl ispiteste mireasma de fecioara si nebuneste îi place sa doarma în poala fetelor neprihanite. Asa îl afla vânatorii, îmbatat de fericire, si lesne îl ucid...” (dupa Dimitrie Cantemir) Legendele si traditiile omenirii sunt populate de animale misterioase, cu înfatisare fantastica si puteri magice. Dar cum se face oare ca le regasim, sub nume diferite, dar cu diferente minore de înfatisare, în zone foarte diferite ale Pamântului, separate între ele de distante uriase? Sa nu fie oare aceste fiinte atât de „fantastice” pe cât le consideram noi acum? Sa aiba oare la baza  aceste legende fiinte care au existat cu adevarat? Sa fie oare balaurii nostri si dragonii Asiei mai mult decât niste plasmuiri ale imaginatiei umane? Dincolo de încântarea si fiorii pe care ni le dau aceste povesti extraordinare, fiecare dintre aceste animale mitice simbolizeaza o anumita idee si are anumite însusiri ideale, arhetipale, spre care tinde fiecare dintre noi si omenirea în ansamblul ei. Sa le cunoastem mai îndeaproape pe câteva din ele...

1

Uroborosul Uroborosul este un sarpe sau un dragon care îsi musca coada, simbolizând astfel natura ciclica a Universului: creatie si distrugere, viata  care se naste din moarte. El îsi manânca propria coada pentru a-si sustine viata, într-un etern ciclu al reînnoirii. Uroborosul apare în diverse culturi. La scandinavi, el este sarpele JORMUNGANDR din mitul lui YGGDRASIL, Arborele Lumii. Într-un mit hindus, el înconjoara testoasa care îi poarta în spate pe cei patru elefanti care sustin lumea. Într-un alt mit, el înconjoara „marea care împrejmuieste lumea”, numita Pontus. Uroborosul înconjoara Universul; tot ce este cunoscut si necunoscut este cuprins în îmbratisarea sa, care mentine echilibrul lumii. Primele sale reprezentari le gasim în Egipt, în anii 1600-1700 î.e.n. El a fost preluat de catre fenicieni si greci, care i-au dat numele de „Ouroboros”, însemnând „care îsi manânca coada”. Si Platon vorbeste despre el în dialogul sau TIMAIOS.  Uroborosul este strâns legat de mitul androginului, care reuneste principiile masculin si feminin. Aceasta este menirea fiintei umane, aceasta reunire a contrariilor care duce la reîntregire, la unitatea primordiala. În unele reprezentari, corpul sau este pe jumatate închis la culoare (simbolizând pamântul si noaptea) si pe jumatate deschis (simbolizând cerul si lumina), la fel ca în diagrama chineza  a celor doua principii polare si opuse Yin-Yang. În China, el simbolizeaza continuitatea vietii si faptul ca, în procesul eternei reînnoiri, fiecare sfârsit este un nou început. În alchimie, uroborosul simbolizeaza concepte precum reîntregirea, perfectiunea si totalitatea, ca si cercul nesfârsit al existentei (vazut uneori si ca o spirala). Jung recunoaste importanta suprema a acestui simbol, pe care îl include la loc de frunte printre arhetipurile sale. El spune ca Uroborosul „este mandala de baza a alchimiei”. El apare într-o lucrare de referinta a alchimiei, CODEX MARCIANUS, care dateaza de prin secolul al X-lea, împreuna cu inscriptia „Unul este Totul”. Versiunea din aceasta lucrare este foarte interesanta, întrucât corpul lui ia forma unei benzi a lui Moebius, atât de faimoasa în matematica, parând sa aiba doua laturi si având de fapt una singura. Uroborosul este, de asemenea, simbolul Adevarului si Cunoasterii ultime, ca si al nediferentierii.

Pasarea Phoenix

Pasarea Phoenix este cunoscuta din Orientul Mijlociu si Indepartat, pâna la Mediterana si Europa, dar exista mentiuni despre o pasare similara si la nativii americani. Este o pasare de o frumusete neasemuita, care nu moare niciodata, ci se mistuie în flacari si renaste apoi din propria cenusa. Se spune ca Pasarea Phoenix originara ar fi aparut dintr-un ou de aur ce plutea pe apele Oceanului Primordial.  La egipteni ea este pasarea Bennu, asociata ciclului zilnic al soarelui si ciclului anual al cresterii apelor Nilului, de unde legatura sa cu regenerarea si viata.  Phoenixul evoca focul creator si distrugator din care se naste lumea si care îi va aduce sfârsitul. Simbolismul ei este legat de marile adevaruri ezoterice, reprezentând nemurirea spiritului si reîncarnarea. În alchimie, ea este un simbol al transmutatiei alchimice, al renasterii magice prin initiere si al cresterii spirituale.  Pasarea Phoenix ne vorbeste despre puterea de a depasi fluctuatiile vietii noastre obisnuite, ne îndeamna sa ne orientam catre cele spirituale si ne da speranta, inspiratie si putere regeneratoare atunci când renunta la vechiul mod de viata pentru a îmbratisa unul nou, superior. Phoenixul ne poate ajuta si atunci când trecem prin experiente emotionale devastatoare.  În alchimie, Pasarea Sublimarii este asociata corpului astral, care,

2

dupa cum arata marele alchimist Paracelsus, este corpul nostru spiritual sau „de aur”, purificat, care se dezvolta  în cursul evolutiei noastre personale si reprezinta renasterea spiritului pe un nivel superior. Atunci când corpul fizic moare, spiritul începe o noua existenta într-o alta lume, nonfizica. La chinezi, Feng Huang, „Pasarea Rosie”, este unul din cele patru animale spirituale. Ea putea fi încalecata numai de catre Nemuritori. Feng desemneaza pasarea mascul, si Huang, pe cea femela, fiind în legatura cu simbolul Yin-Yang, cele doua principii polare opuse care guverneaza întreaga manifestare. Aceasta pasare este de asemenea un simbol al dragostei nemuritoare. Esenta pozitiva a acestei creaturi se manifesta atunci când cineva îsi recunoaste si îsi dezvolta latura feminina a naturii sale spirituale. Acea persoana îsi urmeaza atunci vocea sa interioara si latura creatoare a vietii. Esenta sa negativa se manifesta atunci când cineva îsi neaga si îsi reprima aceasta latura a sufletului sau, rezultând astfel deviatii de comportament si alienare.  Pasarea Phoenix este în crestinism o pasare sacra, simbol al reînvierii si emblema a Arhanghelului Mihail. Regasim reflectari ale acestui mit si în unele traditii populare. Astfel, Pasarea Maiastra din basmele românesti este uimitor de asemanatoare cu Pasarea Simorgh a persanilor, care simboliza întelepciunea divina si perfectiunea umana.

InorogulSe spune ca primul care ar fi vazut un inorog ar fi fost chiar Adam, în Gradina Edenului. Desi nimeni nu a mai vazut unicorni de câteva secole încoace, totusi credinta în existenta lor este larg raspândita în lume. Pentru unii, faptul ca nu au mai fost vazuti nu face decât sa le sporeasca misterul; în timp ce altii cred ca inorogii mai exista înca în regiuni extrem de îndepartate, putând fi vazuti numai de catre oamenii de o virtute si curatenie a sufletului exceptionale.  În mitologia chineza, unicornul era un animal benefic ce venea printre oameni doar cu misiuni importante. Aparitia sa era vazuta ca un semn bun, iar faptul ca nu a mai fost vazut de multe secole arata ca traim într-o epoca de decadere. El va reaparea atunci când va veni timpul si când bunatatea va domni din nou printre oameni. Numele chinez al inorogului, Ki Lin, este similar cu Yin-Yang.  Se spune ca unul dintre primii inorogi i-a revelat împaratului Fu His secretele scrierii, cu mai bine de 5.000 de ani în urma. Chinezii credeau, de asemenea, ca  inorogii pot prezice nasterea si moartea unor oameni deosebiti precum înteleptul Confucius. În anul 551 î.e.n., mama lui Confucius, fiind însarcinata, a întâlnit în padure un inorog care i-a dat o bucata de jad si si-a culcat apoi capul în poala ei. Ea a stiut atunci ca acesta era un semn de la zei. Pe bucata de jad era o inscriptie în care se vorbea despre marea întelepciune de care va da dovada fiul ei. Confucius a fost într-adevar cel mai respectat filozof chinez. La batrânete, se spune ca a vazut si el un inorog, întelegând astfel ca i se apropie sfârsitul.  În Geneza  se spune ca Dumnezeu i-a dat lui Adam sarcina sa dea nume la tot ce îl înconjura. În unele traduceri ale Bibliei, inorogul a fost primul animal pe care Adam l-a numit, ridicându-l astfel deasupra tuturor animalelor din lume. Atunci când Adam si Eva au parasit Paradisul, inorogul a mers cu ei, devenind un simbol al castitatii si puritatii.  Exista în Vechiul Testament sapte referiri clare la unicorn, desi acum exista  discutii referitoare la aceasta. Si Talmudul face referiri la el. De-a lungul istoriei, biserica a ajuns sa interpreteze inorogul în diferite feluri. În epoca medievala, el a devenit chiar simbolul lui Cristos, cornul sau simbolizând uniunea dintre Cristos si Dumnezeu Tatal. Faptul ca apare în Biblie însemna ca nici un crestin adevarat nu se putea îndoi de existenta sa. Licorn apare în unele planse din tratatele alchimice. Acest animal fabulos, al carui simbolism este în legatura cu cel de-al treilea ochi si cu Nirvana, cu

3

reîntoarcerea la Unitate, era destinat sa le indice initiatilor occidentali calea catre aurul filozofal, si anume transmutatia interioara care are loc în procesul reconstituirii androginului primordial. Inorogul simbolizeaza, prin cornul sau unic din mijlocul fruntii, sageata spirituala, raza solara, sabia divina a discernamântului, revelatia, patrunderea spiritului în natura, dar si o punte între lumi. El reuneste în sine cele doua polaritati sexuale si le transcende, de unde ideea de puritate si de virginitate. Inorogul evoca  întotdeauna ideea unei sublimari miraculoase a vietii carnale si a fortei supranaturale care emana  din ceea ce este pur. Cornul sau are virtuti magice: decanteaza apele poluate, vindeca boli, detecteaza si anihileaza otravurile si nu poate fi atins decât de catre o fecioara. La British Museum din Londra exista un corn despre care se spune ca ar fi de unicorn si pe care oamenii de stiinta  nu au primit permisiunea sa îl studieze (cel putin nu oficial). Se spune ca inorogul se va întoarce. Aceasta poate fi doar o metafora a ceea ce oamenii cauta astazi: adevarul, puritatea si iubirea care s-au pierdut în umbra tehnologiei. Pentru a gasi inorogul, asa cum l-au gasit stramosii nostri, trebuie sa uitam ceea ce am învatat, sa renuntam la orgoliul nostru de stapâni ai naturii. Trebuie sa ne întoarcem la modul traditional de a privi lumea. Doar atunci ÎL vom gasi, la fel ca si pe celelalte fapturi extraordinare din noi ce abia asteapta sa poata umbla iarasi fara frica prin lume...

4