www.digibuc.ro

itsw4..4defeste fx07-74e_ .,et.az44,7i;st.e. 7.'1'zr-O-tort-e-C__.,04- A.P7s4-g>7 relca-eez..e".

1/4;e,dte ceaeie,iff;758.

ANGLIA

www.digibuc.ro

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PEHARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECISI SASE DE EXEMPLARE NEPUSE INCOMERT, NUMEROTATE DELA I LA 26

www.digibuc.ro

NICOLAE PETRESCU

ANGLIASOCIETATEA STATUL CIVILIZATIA

BIICURE$TIFUNDATIA PENTRU LITERATURA *I ARTA aREGELE CAROL II

39, Bulevardul Lascar Catargiu, 391 9 3 8www.digibuc.ro

PREFATA

0 carte despre Societatea, Statal fi Civilizatia Angliei pentruRomni, mi s' a pdrut necesard din mai multe motive.

In primul Hind, cunoaterea formelor de organizare alepoporului englez prezintd pentru noi un interes teoretic fipractic, En acelqi amp. Dint? o asemenea cunoctftere putemtrage Envdtdminte, care sd ne fereasei de unilateralitate fi, maiales, de acea lipsd de simi istoric, care stdrue dela reorgani-zarea Statului nostru modern. InfdliOnd institutille englezeEn evoluga lor, am cdutat a scoate En relief admiral c stabili-tatea lor este mai mull un elect decht o cauzd a bunei lor func-tiondri. De aici concluzia de refinut cd, pentru a avea institufiirodnice, trebue sit perseverdm En de, adaptndu-le la necesi-tjile timpului, iar nu schimbndu-le dupd capriciile momen-tului. Numai print? o asemenea deprindere putem ajunge laorganizarea, pe care o Entiilnim En fdrile cele mai EnaintateEn civilizatie, printre care Anglia ocupd un loc de frunte.Privite prin prisma lor istoricd, institutiile engleze ne maidesvlue adevdrul a superioritatea lor nu se datorefte uneidispozigi specific nalionale qi imposibil de Entlnit aiurea, cimai mult vointei, de multe ori susfinutd cu mari sacrificii, apoporului englez de (Ili desdvdrfi organizarea. Formele pri-mitive din care au luat nagere aceste institufii, crizele serioaseprin care au trecut, In sfilrfit, elementele reactionare pe carele-au Entdmpinat, sunt tot atdtea fapte, care exclud factorulEntdmplrei sau al miracolului En desvoltarea bor.www.digibuc.ro

PREFATA

In reindul al doilea, cunoafterea formelor de organizareproduse de poporul englez ne dei posibilitatea de a ne inspirafi din alte izvoare deceit acelea folosite, pawl acum, in consti-tuirea Statului nostru modern. Este prea cunoscutli neglijentain aceastei privinta pentru a mai insista aici. Cu toate cdintroducerea Ora noastre in complexul civilizagei apusenea avut loc, cu concursul Angliei, la Enceputul secolului alXl X-lea, noi am ignorat cu totul organizarea acestei leiri.Este usor de intreydzut, cd o altei desfeiurare ar fi luat operade modernizare a Statului Roma, dacei am fi cunoscut, celpulin En elementele lor principale, institugile Angliei.

Totufi, o bund parte a Statului nostru modern se sprijindpe gezdminte, a cdror origind este englezei. Numai cd acesteaau lost Ensufite de noi prin intermediul altor pri. Ele erau,bine mnleles, transforrnate dupei necesiteitile societdfilor de undene veneau, de fapt din Franla $i Belgia. Si cu aceasta, ajungemla al treilea motiv, care a deterrninat lucrarea de fabi. Candtrebue sei imprumutihn o forma de organizare dela strdini, estebine AI o cunoaftem En Enfeigyarea ei originald, iar nu dupdce a trecut prin mentalitatea altor natiuni. Deosebirea intreun Emprumut $i altul este aceeafi ca Entre o traducere dupd untext original $i o traducere feicutd dupei o altd traducere. Citi-torul va gdsi aici prezentate formele de organizare ale poporuluienglez dupei izvoare directe, avnd astfel putinta sei le cunoascdin manifestarea lor genuind $i scl le judece singur.

Un alt motiv, care a dat nqtere acestei lacrdri, este interesuldin ce in ce mai viu la noi de a cunoafte vie* sociald $ipoliticei a Angliei. Faptul este Embucurcitor $i trebue incurajatde oricine o cunottfte de aproape. Am crezut cd pot fi util Enaceast privin0, contribuind cu cercetdrile mele, rezultatedintr'un contact direct cu poporul englez $i dupd Endelungatemeditaliuni asupra civilizaliei lui.

Dayi, En general, am tinut seamd de teoriile $i opiniilecurente, referindu-md la autorii consultaii, expunerea mea seabate, totu$i, uneori dela interpretrile obipuite. Aot, con-ceplia Statului englez (Cap. XIV ), sau consideragile asuprawww.digibuc.ro

P IIEFATX

caracterului englez (Cap. XV II), aruncei o lumina deosebitiide aceea pe care o geisim in scrierile cunoscute despre acestefenomene. De asemenea, Entreaga lucrare trateazii diferentierilenationale din punctul de vedere comparativ, cum am avutocazie sei-1 intemeiez in cloud studii anterioare, apeirute inlimba englezei 1).

Unele capilole au lost publicate prin diferite reviste. Intro-ducerea lor in corpul lucrarii a suferit insa substantiale mo-dificeiri, mai ales adaosuri /acute in interesul unei cat maitemeinice documenteiri. Bibliografia a fost intocmitei dupiicriteriul unei selectiuni critice, pentru cititorul care ar voi seistudieze de aproape organizarea poporului englez. In schimbbibliografia scrierilor romanesti despre Anglia, pe care as fivoit-o cat mai cornpletei si sisternatizatei, se prezintei cu marilacune. Forma ei redusei se datoreste lipsei mele de informatiiasupra diferitelor articole si studii, in mare parte cu caracterbeletristic, care au apeirut, despre poporul englez, in revistelenoastre din ultimii cincizeci de ani. Astfel, omiterea unorasemenea contributii nu a fost intentionata. Sper ca la o even-tuald nouei editie sei dau o mai mare desvoltare acestei biblio-graf ii, care ar intregi paragraful despre influentele englezein Romania.

In sfarsit, trebue sei previn pe cetitor asupra intelesului,pe care l-am dat termenului Anglia. Am luat aceasteidenumire En intelesul larg, asa cum este curent pe continent,cuprinzdnd Marea Britanie in genere si Imperial Britanic.Cand ne ref erim numai la Anglia propriu zisei, mentioneimtotdeauna aceastei delimitare. Englezii fac, e drept, o distinctie,care uneori merge panel la discriminare, titre ei si Scolieni,Gali fi, mai ales, Irlandezi. Noi, ca si Francezii, Germanii,Italienii si alte popoare europene, nu facem aceasta deosebire.Adoptand acest punct de vedere, ne-am conformal uzului,

1) The Principles of Comparative Sociology (London, 1924) i TheInterpretation of National Differentiations (Loudon, 1929).www.digibuc.ro

8 P II EFATA

care poate fi grefit En inlelesul izolat, dar care, luat in com-plexul intregei civilizatii engleze, este indreptdlit. De altfel,unii autori englezi contemporani (de ex. W. R. Inge) inlelegprin 4 Anglia mai mull deceit sara cu acest nume, subsu-mlindu-i Entreaga expansiune in spahiu a poporului englez.Cdci Anglia, gird aceastil extindere, nu poate fi apreciatei inopera ei de civilizage.

Bucuregi, lanuarie 1938.

www.digibuc.ro

CAP. I

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA SOCIETATH EN GLEZE

1. Condigile fiziceInf luenta factorilor fizici (situatia geografick, clima, na-

tura solului) asupra desvoltrii unui popor a fost recunoscutdInca din antichitate. Astfel la vechii Greci, istoricul Tucydidei mai ales geograful Strabon relevau aceast influent. Jntimpurile moderne, teoria c mediul fizic determin ca-racterul formelor de organizare ale popoarelor, e reluat deBodin tsi desvoltatd de Montesquieu. In secolul al XIX-lea,Buckle o apnea la explicarea fenomenelor de civilizatie.Jar In vremurile noastre, antropogeografia, sociologia igeopolitica accentueaz legtura ce exist& Intre conditiilefizice ale unei tkri 1}i civilizatia ei. In cazul poporului englez,se pare c o asemenea legatura este evident. Ckci nu eindiferent, pentru Intelegerea civilizatiei engleze, c Angliaeste o insula, cu o clima temperat i umedd i cu un solnu totdeauna i pretutindeni darnic.

Dar relatia admisk nu trebue luat intr'un sens preastrict. Chiar In cazul Angliei, unde o asemenea relatie aparemai evidentd deckt In oricare alt tar, raporturile ce sepot stabili pe baza ei sunt partiale rli aproximative. Ava,Inconjurarea trii de al:Ca ar indica o permanent ferire deinvazii. Totugi, insularitatea poporului englez se dove-degte a fi un rezultat mai mult al educatiei dealt al situatieigeografice. De fapt, Anglia a fost bantuit In vechime dewww.digibuc.ro

10 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA SOCIETATII ENGLEZE

foarte multe invazii, care au contribuit, cum se 01e, laplamadirea natiunii engleze. Pozitia insulara nu era conside-rat ca un avantaj nici de Englezii de acum cteva secole 1).Iar in zilele noastre, In conditiile noui ale razboiului, cu roluldin ce In ce mai important al aviatiei 0 cnd suprematiamaritim a Englezilor este disputata efectiv de alte popoare,o invazie a insulei nu este exclus. Sunt autori englezi, carenu se sfiesc a considera o asemenea eventualitate In conse-cintele ei. Aceea0 nota se reflecta in directia, pe care aluat-o politica externa a Angliei In ultimii treizeci de ani,cnd a inaugurat un sisetm de aliante sau Intelegeri subdomnia Regelui Eduard al VII-lea.

De asemenea, situalla insulara a tarii ar indica determi-narea unei aptitudini speciale pentru arta navigatiei, dincele mai indepartate timpuri. Or, o asemenea aptitudine nus'a intalnit totdeauna la poporul englez, ci a fost dobanditain cursul istoriei. Astfel este un fapt stabilit ca putereamaritima a Englezilor este de data mai recenta dect secrede, aparnd abia In secolul al XV II-lea, pe timpul luiCromwell. Inainte, alte sari, ca Portugalia, Spania, Olanda,Franta, precum 0 unele republici italiene dispuneau de oflota comerciala 0 militar, care cutreera lumea in lung 0lat, pe cnd Anglia se multumea a fi o putere continental 2).Chiar In me0eugul construirii vaselor de razboi, Engleziierau Intrecuti de alte popoare. Pana acum un secol 0 ceva, ei10 insueau dela Francezi modele In arhitectura navala, cumafirma insi0 istoricii lor 3). Se mai sustine, In sfr0t, ca

1) Un autor din secolul al XV-lea, Sir John -Fortescue, privea situa-Oa insular5 a Angliei ca un element de slbiciune pentru tar: The Go-vernance of England (ed. Charles Plummer, Oxford, 1926) chap. III, p.115. In schimb, la Inceputul secolului al XVII-lea odat cu Injgheba-rea unei flote, apare constiinta securitAtii si puterii, pe care le ofer ma-rea. Shakespeare li (16 expresiune InIfing John, Actul II, scena 1.

2) Vezi asupra acestui punct In deosebi consideratiile istoricului J.R. Seeley, The Expansion of England (Tauchnitz ed.) p. 92.

a) Robert Mackenzie, The 19th Century (12th ed. London, 1889),p. 89. www.digibuc.ro

CONDITIILE FIZICE 11

Imperiul Britanic se datorete aceleimi situatii geografiee, Incare se gsete poporul englez. Conexiunea Intre cele cloudfapte este Irish' valabild numai pang la un punct. Cum setie, expansiunea poporului englez In alte continente s'aprodus mai trziu deck, aceea a altor popoare europene.Iar faptul cd Imperiul Britanic a continuat s se desvoltepn azi, pe cnd alte imperii coloniale, ca acela al Spaniei,Portugaliei ii Olandei, au fost reduse pn la apreapedisparitia lor intr'un rdstimp relativ scurt, nu poate fiexplicat prin simplul factor geografic.

Dac tinem seamd de factorul climei, constatrn de ase-menea ca nu se poate stabili dect raporturi superficiale. Clima oceanicd a Angliei, cu ierni blAnde FA veri racoroase, nuexplic dect partial anumite aspecte din civilizatia engleza.Se pune Intrebarea, pentru ce alte popoare, care se gdsescin conditiile unei clime similare, nu au ajuns la acelai gradde civilizatie. Tot ce se poate afirma In aceast privinta,este c4 Intelegem anumite obiceiuri i dispozitii sufletetiale Englezilor prin raportare la conditiile climaterice. S'armai putea atribui datelor meteorologice anumite aptitudini,ca energia i perseverenta, pe care le aratd Englezii in totcursul istoriei bor. Dar i aici legAtura nu este suficient deintemeiatd, pentru a permite o generalizare. Caci asemeneaaptitudini se Intalnesc i la alte popoare, care trdieso In alteconditii de clima, i nu se intlnesc la unele popoare care auconditii meteorologice identice cu acelea ale poporuluienglez.

Natura solului, mai mult accidentat i nu pretutindeniproductiv al Angliei, ne indick pang la un punct, felul deocupatie al locuitorilor, precum i liniile evolutiei economiceIn unele epoce ale istoriei. Ava, existenta unor bogate zc-minte de cdrbuni ii fier explic avntul industriilor i alprosperitatii economice a Angliei din secolul trecut. Sau,pentru a ilustra relatia, cu un exemplu de aceeai valoare,existenta unor Intinse puni ne face sa intelegem cretereavitelor de rasa. Dar toate aceste raporturi, orict d3 strnsewww.digibuc.ro

12 PRIVIRE ISTORICk ASUPRA SOCIETATII ENGLEZE

ar aparea in anumite epoce, nu ajung s ne explice vastulcomplex al civilizatiei, pe care poporul englez l-a produsIn rastimpul mai multor secole. Adevarul este ca asemenearelatii nu aunt permanente, fata de totalitatea conditiilorIn care se desfapara vie* sociala a unui popor In timp,ci aunt mai mult fenomene trecatoare. Astfel, pentru a nereferi la exemplele de mai sus, vom aminti ea' industriacarbunelui a incetat azi de a mai reprezenta un izvor deprosperitate pentru economia nationala a Angliei. $i tot apcreterea vitelor, in special a oilor, cu industria lnei, numai Inseamn ca odinioara, un monopol al Angliei In eco-nomia mondial.

Factorii fizici nu ne pot explica, prin urmare, cleat Inmod partial complexul civilizatiei unui popor. In cazulAngliei, asemenea factori apar ca simple indicii de orientareInteo anumita epoca r}i In anumite conditii de evolutie. Inacest Inteles limitativ, ei pot fi indicati ori de ate ori servescla stabilirea unor raporturi objective, In conditiile de civi-lizatie ale unei epoci.

2. Sabstratal etnic fi conytiinta raseiFaptul ca Englezii de azi sunt un amestec de rase

popoare nu este unic. La origina fiecarui popor modern segasete un astf el de amestec. Evolutia omenirii pare sa sefi desfarlurat, din cele mai Indepartate epoce istorice, inacelear}i conditii de Inrurire kti contopire, intre diferitelegrupuri de oameni, a caror atingere In spatiu a fost, in ciudamijloacelor limitate de comunicatie, mai frecventa cleat secrede. Ipoteza coalei istorice a etnologiei, asupra difusiuniiculturii, este sprijinita de unele fapte, care ne fac s ad-mitem o influenta reciproca r;,i o contopire continua intrepopoare. Puritatea de rasa ramne mai mult o dorinta, pecare numai lipsa de simt istoric o poate sustine.

Cine urmarefte procesul de formatiune al poporului englez,nu poate sa ignoreze continua infuziune de elemente strainewww.digibuc.ro

SUBSTRATUL ETN1C $1 CON$TIINTA RASEI 13

In numrul originar al primilor locuitori ai Insulelor Bri-tanice. Adaosul de noui popoare a fost continuu pang la Cu-cerirea Normand, In secolul al XI-lea, suprapunandu-seasupra autohtonilor ci contopindu-se inteun singur tot.Mai trziu, In era modern, in locul nvlirilor, se substi-tuiau imigrrile. Acestea au fost determinate, In parte deImprejurdri comerciale, In parte de persecutii religioase(imigrarea Hughenotilor din Franta ci a Evreilor din Spania),sau de persecutii politice (In secolul al XVIII-lea i alXIX-lea). Deci aceste adaosuri au fost mai putin completedect invaziile din trecut, totuci ele au contribuit la imbo-glirea mozaicului etnic, din care este alcatuit poporulenglez.

Puritatea rasei engleze, pe care unii Englezi o sustin, deciIntr'un alt sens dect acela al aca numitilor rasicti , rezidade f apt in conctiinta unittii de vieat social. lar aceastconctiing nu e dect rezultatul istoric al conviquirii, alatacamentului pentru aceleaci tradili, obiceiuri ci institutii,precum ci folosirea unui mijloc comun de intelegere, adicdal aceleiaci limbi In cuprinsul intregei comunitti.

Amestecul diferitelor elemente se observ azi In distin-gerea a dou tipuri in populatie. Aca, in Irlanda, o partedin Scotia (In Highlands), in Tara Galilor c in provinciaCornwall din Anglia propriu zis, predoming elementulmediteranian, brun, deci mai de grab& cu ochi albactridecal negri. Marea majoritate a populatiei engleze ci sco-tiene are Ina' un caracter nordic pronuntat. Din punct devedere psihologic, trsturile celor dou elemente nu se potdelimita cleat cu aproximatie. Influentele istorice suferitesunt prea variate c complexe pentru a permite o sistema-tizare.

Exist, totuci, o not distinctiv In afirmarea contiintei,pe care poporul englez o intretine despre unitatea lui istoric,politic& i`social. Frti indoial, niciun popor nu este atAtde conctient de ceea ce in mod impropriu se numecte rasalui, ca poporul englez. Deci afirmat mai putin sgomotoswww.digibuc.ro

14 PRIvtRE isTORICA ASUPRA SOCIETATII RNGLEZE

dect o fac alte popoare, Englezii triesc intens realitatealor nationala. Aceast contiint pare s dateze de secole. Unambasador venetian, Andrea Trevisano, care vizita Angliala staxitul secolului al XV-lea i scria o carte despre aceasttara ( Relation of England, publicat de Camden Society ),spunea ea Englezii sunt mari iubitori de ei 11100 i de oricele apartine. Ei gndesc ca nu exista alti oameni dect ei finicio alta lume dect Anglia ; i de cte ori vdd un strinfrurnos, ei zic c6 are aerul ca un englez i c e mare pticat cnu e englez 1). Pn i in cel mai umil cettean, salalueteconvingerea c o deosebire esentiald desparte poporul englezde alte popoare. Nici cu Americanii din Statele-Unite, darnici cu cettenii britanici de origina englezd din diferiteleDominioane ale Imperiului, Englezii nu se vor -identifi-ca V. Reprimatd dintemperament sau din scrupule de educatie,contiinta despre rasa lor i, implicit, i despre superioritatealor, izbucnete, din cnd in cnd, cu o brutalitate nebanuita.Carlyle, care o vieat intreag a pstrat o atitudine criticfifata de poporul englez, spunea studentilor Universittiidin Edinburg: Cred ca natiunea britanic, i. includ in ea

natiunea scotiank a produs un soi de oameni mai deosebitidect oricare veti putea gsi in lume 2). PatriotismulEnglezilor nu e adeseori cleat aceastil contlint de superio-ritate fata de celelalte popoare.

Dar i acest punct nu trebue privit ca o diferentiere unica.In contiinta superiorittii se reflect, inteun grad maiintens, o trstur comuna, nu numai popoarelor civilizate,dar chiar i acelor popoare, care se afl pe treapta cea maiinapoiatd. E cunoscut c primitivii din Central Australiei,Hotentotii din Africa sau Eschimoii din tinuturile polare

1) Apud William Ralph Inge, England (Tatichnitz ed., 1934), p. 52.2) Address delivered on the Students of Edinburgh University, April 2,

1860. Aici trebuesc amintite i cuvintele lui Kipling despre continui-tatea de rasa s sau experienta i memoria de rasa o a poporului englez.Vezi conferinta acestui scriitor, tinuta In Aprilie 1920 la Royal Societyof St. George din Londra.www.digibuc.ro

r-81113STRATUL EtNId 1 CON$T11NTA RASEI 16

au cele mai mgulitoare preri despre ei, cnd vin In contactcu strainii i se compard cu acetia.

Adevtirul este c poporul englez, ajuns la un grad inaintarde civilizatie, i-a desvoltat contiinta individualitAtii.Asemenea contiint r'mne ins tot un produs istoric.Iar valoarea bunurilor materiale i morale, pe care le-adat acest popor, nu trebue considerata dect in luminaevolutiei istorice prin care a trecut. A lua superioritateaaceasta drept o insuire InnAscut, insemneaz a-i nesocotiIntelesul. Numai din Intregul complex al desvoltdrii popo-rului englez, putem Intelege contnta despre superioritatealui, precum i valoarea civilizatiei lui.

Oricare ar fi realitatea acestei superiorit4i, ea nu poatefi sustinut pe baze etnice, afara numai deed admitem, cuunii biologi, ch amestecul popoarelor intre ele promoveazAdesvoltarea lor. Dar i din acest punct de vedere, amesteculnu ar fi, cum am pomenit mai sus, un monopol al poporuluienglez. De altfel, Englezii, cu bunul sinat, care-i caracteri-zeaz, nu s'au aventurat niciodat In asemenea teorii. DanielDefoe, autorul lui Robinson Crusoe, spunea Intr'o scriereuitat azi (The True-born Englishman, 1701), c.a. Englezulde pur snge este un mit. Istoricul Seeley arta cd expan-siunea Angliei In lume 1, In deosebi, stpnirea ei in Indianu se datorete unui miracol de ras, ci numai sforprilorcontinue i energiei desfaurata de Englezi In cursul isto-riei 1). De asemenea Buckle, relevnd spiritul de libertateal poporului englez, arata c acesta nu este o particularitatea rasei lui, ci rezultatul unui lung ir de fapte istorice,prin care s'a desvoltat cu timpul 2). In sfarit, chiar dinpunctul de vedere al prosperitatii industriale, la care ajun-sese Anglia la sfaritul secolului al XVIII-lea i inceputulsecolului al XIX-lea, factorul unor aptitudini innscute este

1) Vezi The Expansion of England, p. 216 i p. 306.2) History of Civilization in England (new. ed. London, 1867) vol.

II, p. 118. www.digibuc.ro

16 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA SOCIETATII ENGLEZE

exclus. In aceasta privinta, Englezii 11100 recunosc, cum seexprima un autor citat mai sus, ca 4 Anglia nu a fost loculde nastere al industriilor care au ajuns pe solul ei la omaturitate atat de uimitoare 1). Astfel, Anglia a importatstamba din India inainte de-a fi putut sa o fabrice. Industriamatasii o Inv* dela Francezi si Italieni. Insasi lna fina,in care exceleaza industria englez, a fost adusa intai dinBelgia. Prima fabrica de hrtie din Anglia a fost a unuigerman. Fabricatia sticlei a fost invalata dela Venetieni.Altdata, stofele engleze erau trimise In Olanda pentru a ficolorate a). Toate aceste fapte aratk Inca, odata, cat derelativ este geniul de inventie al unui popor si cat de multdatoreaza el altor popoare in desvoltarea unei civilizatiiproprii.

Constiinla pe care o au Englezii despre superioritatea loreste mai mult de ordin istoric si educativ, inculcata printradilie si gralie existentei unui imens Imperiu, la a cruicrestere se simte ca a contribuit cu munca si priceperea bor.Insasi legislatia cu caracter eugenic, din ultimii ani, esteconceputa mai mult din punct de vedere social cleat dinpunctul de vedere al unei teorii rasiste. In alte cuvinte,poporul englez stie ea stramosii lui se trageau din diferitepopoare, care s'au contopit cu timpul, si mai stie ca puterealui politica si prosperitatea lui material, sunt rezultatulunor sfortri continue. Dar ceea ce nu voieste sa stie tot-deauna, este adevarul ca deosebirea lui ca popor constaintr'o deosebire de evolutie istorica. Persistnd uneori inprejudecata superioritatii lui, poporul englez se identifica,poate fat% sa o stie, cu restul omenirii.

1) Mackenzie, Op. cit., p. 181.2) Ibid., P. 182. Numai strinii Inceard s6 explice pe Englezi prin

rasa i sau prin aga numitul a suflet i deosebit pe care 1-ar avea poporul iAstfel nu de mult, un autor german, Johannes Stoye, a 1ncercat sh dovedeasch, pe baza unei asemenea teorii, crqterea Imperiului Britanic,pe care-1 consider ca 4 expresia vizibil i a caracterului i a rasei engleze;Das Britische Weltreich (Mnchen, 1935).www.digibuc.ro

tP0dA ANGLO-SAkONX. 11

3. Epoca artglo-saxoniiPrimii locuitori ai Insulelor Britanice, pe care li Inregi-

streaz istoria, au fost Britii sau Britonii, de rash' celt,veniti pare-se din Gana. Numele Britania, Incet4enit deRomani, se trage din cuvantul celt brit = vdpsit, pen-trued locuitorii 10 vpseau pielea 1). Britli erau divizatiIn dou grupe: una locuia In Irlanda 0 Scotia, alta In TaraGalilor (Wales). Ei cultivau pknntul, exploatau minele0 aveau chiar unele aezari compacte, care se apropiaude forma oraplor. Religia lor era aa numitul druidism ,care consta Inteun cult primitiv, cu srbatori referindu-sela Indeletniciri agricole, 0 In adorarea de idoli reprezentndfortele naturii (soare, lun4, stele, etc.). Credinta In nemurirea0 transmigrarea sufletului pare sa fi fault parte din aceastareligie.

Britii erau un popor razboinic, pe care Cesar a tinut sd-icucereasca, invadnd Insula In dou rnduri. Alte invaziiromane au dus mai tarziu, la 1nceputul erei cretine, lasupunerea complet a Britilor 0 la impunerea unor regulide arganizare romank despre care istoricii ne dau uneleindicatii. Urmele stpAnirii romane, care a durat vreo treisecole 0 jumtate, sunt pstrate pnd azi In ruine: drumuri,pietre de constructie, ziduri, etc. Dar cu toate aceste dovezide activitate materiald, ocupatia Romainlor pare BA fi fostmai malt militara dect civil, nelsnd urmele unei colo-nigri propriu zise 2).

Pe la sfArtilitul secolului al III-lea apar pe coastele de estale Insulei, primii pirati de origin teutonica, Intii, urmatide Saxoni, pe cand In nord 40 fac drum Pictii o scopi.

1) Unii autori II derivti din dou cuvinte celte, e bruit i --= cositor si

18 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA SOCIETATII ERGLEZE

Invazia acestor triburi avea sh' fie decisiv pentru istoriaInsulei. Odath cu retragerea Romanilor, la Inceputul secoluluial V-lea, Britii cad prad invaziilor dese ale Saxonilor. Pe lamijlocul secolului, acestia se instaleaza definitiv, fondndregatul din Kent. Timp de o suth de ani, triburi de Anglisi Saxoni, veniti din tinuturile dintre Elba si Rin, continuiish invadeze Insula, alungnd pe autohtoni spre Nord. 0parte din Briti se refugiaz In nordul Frantei (de unde numelede Bretagne), iar o alta, care rmne pe loc, iau numelede Gali (Welsh), mentinndu-si phn azi unele obiceiuri silimba 1). Alth invazie a Insulei a lost aceea a Danezilor, cariau sttipnit tam cu unele intermitente, din secolul al IX-leaOdd la cea mai mare si hotritoare invazie, 'a Normanziordin Frog; sub Gulielm Cuceritorul (1066).

In epoca descrig, Anglia incepe sa primeasch anumiteinstitutii, care, In decursul secolelor, aveau Ed se desvoltesi sh supraviquiasch in unele trsdturi caracteristice panastzi. Asa, Monarhia incepe s se consolideze. Nscut dinne`"absitatea de a conduce rzboaiele, Regele e consideratdrept capul natiunii. Succesiunea, desi electiv si nu inchtotdeauna respectat in linie direct:h., e totusi cuprinsh Insnul aceleiasi familii. In aceeasi epoch, apare acea institutienumith Witenagernot, un slat al fruntasilor, care, prinfunctiunile indeplinite, corespunde oarecum cu inceputurileParlamentului. Biserica, instalat la sfrsitul secolului alVI-lea, cnd Crestinismul este introdus sub Ethelbert, incepes se organizeze pe baza Catolicismului roman. Arhiepisco-patul de Canterbury ia fiintA tot atunci. AdministratiaLocal, sub inedurirea vechilor organizatii germanice, sedesvolth In liniile ei principale, supraviguind In unele

1) Anglia, England vine dela cuvntul s Angla-land s. $i astzi undistrict mai poart numele de s Angeln ,, considerat ca adevgrata e ve-che Anglie s (Old England). Intrebuintarea cuvntului Englalandoapare Inteun tratat cu Olaf i Justin In 991, iar In cronicile engleze cevamai tarziu. CLEdward A Freeman, The Growth of the English Constitu-tion (1872), p. 212. www.digibuc.ro

tPOCA B1EDIEVALA 19

privinte de-asupra sistemului feodal, introdus de Normanzi.In sfdrsit, Justitia are acelasi aspect primitiv, intlnit latriburile germanice, iar legile sunt in bund parte inspiratedin aceleasi izvoare.

4. Epoca medievaldOdatd cu invazia i cucerirea normandd, incepe epoca

medievald in istoria Angliei. Introducerea, sau mai bine zis,statornicirea sistemului feodal este faptul cel mai importantIn organizarea societtii din aceastil epoc. Pdrerile istori-cilor englezi sunt impartite cu privire la acest fapt. Dupunii, sistemul feodal ar fi existat hied inainte de CucerireaNormandd. Cert este cd inainte de acest eveniment, exista-sera in societatea engleza unele institutii cu caracter feodal.Dependenta servilor de proprietar, sau a micilor oameniliberi de marele proprietar, sau unele obligatii de ordinmilitar, se intlneau si in epoca anglo-saxond. Asa numita jurisdictie privatd se incetatenise in mod fatal, din lipsaunui guverndmnt unitar, i in conditdile de neegalitate aleproprietdtii, stabilite pe vremea invaziilor teutonice. intinseteritorii, proprietatea Statului ( folkland, ceea ce numeauRomanii ager publicus ) incepuserd ad fie insusite de Rege,devenind terra regis . Regele, dup consultarea Witan-ului,le ddruia favoritilor sdi, transformnd astfel un folklandinteun bookland , adic intr'o proprietate intabulatindividual 1). Gulielm introduce insd sistemul feodal in moddesavarsit, asa cum exista pe continent si in deosebi inFranta, pdstrnd, in acelasi timp, elementele anglo-saxone.Aceasta explia in parte caracterul deosebit al feodalittiiengleze. Regele Ii mentine o independent reald fata denobilime 2).

1) Freeman, Op. cit., p. 182 urm.2) Asa, o parte din jurisdictia curtilor seniorale (manors) e pus sub

tontrolul direct al Regelui. Dreptul de a dispune n cazuri criminale,care pe continent apar tine seniorilor, nu e acordat dect prin vointa

2*www.digibuc.ro

20 PlIIVIRE ISTORICA ASTJPRA SOCIETATII ENGLE Zt

In procesul de formatiune al poporului englez, invazianormanda inseamn un punct culminant. Acum ia navterecontactul direct al Insulei cu Europa. Pe lnga institutiilefeodale, Normanzii aduc cu ei limba franceza, care se con-topevte cu limba anglo-saxon vi din care ia navtere limbaenglez de azi. Ei introduc in limba termeni privind o vieatmai rafinat (cavalerism, vnatoare, obiceiuri, etc.) dintr'otail, care, sub acest raport, era mai civilizata decat Angliaatunci 1). Devi franceza-normand introduce multe cuvinteIn vocabular, totuvi ea nu altereaza structura vechei limbiengleze, care ramne saxona. In sfrvit, influenta francezse mai reflecteaza in arhitectura catedralelor gotice (West-minster, York, Salisbury, etc.).

Domnia regilor normanzi dureaz aproape o. sut de ani,pang in 1154, cnd se Buie pe tron primul Rege din casa dePlantagenet, sau casa angevin, cum se mai numevte uneoridin cauza originii lui Enric al II-lea din Geoffrey d'Anjou.Sub domnia acestui Rege, legislatia este reformata, iarjudecata prin juriu sau jurati apare pentru intaia oar informa embrionar. Londra devine capitala OHL Enric alII-lea ia msuri impotriva baronilor, pentru a le reduceinfluenta vi a intri suprematia regala. Lui se datorevte

Regelui, fiind apoi cu deavArsire ridicat prin crearea de timpuriu acurtilor regale de justitie. Functia de sheriff are acelasi scop de a In-fana puterea nobiior. Pe and In Franta aceasta functie (vice-comes,cornites) e ereditaa, In Anglia ea rAmne electiva si la dispozitia Rege-lui. In sfarsit, pe and In Franta marea nobilime are dreptul a batftmoneta de argint, In Anglia un asemenea privilegiu apartine numaiRegelui. Cf. H. Hallam, Europe during the Middle Ages (London, 1846),vol. I, p. 154.

1) Termenii normanzi denot In general petrecerile, pe cand aceiasaxoni Indeletnicirile de muna. Servii saxoni numeau animalele dome-stice pentru mincare, ox, sheep 13i pig. pe care Ina, and erau prepa-rate pentru masa staanilor normanzi, le numeau beef, mutton t}i pork.Numai cuvAntul bacon (slnin5), care formeaa mancarea de apeteniea claselor de jos, reline numele lui vechi saxon. In sfrsit, toate titlurilede nobili, cu exceptia aceluia de earl, sunt de origin& francea.www.digibuc.ro

EPOCA MEDIEVALA 21

introducerea impozitului numit o scutagia , prin care se-niorii erau obligati sa plteascti In bani contributia lor pentruaprare. Asemenea venituri fac posibil crearea unei armatede mercenari, devotati Regelui. Un scriitor din acest timprelev amalgamarea elementului anglo-saxon cu cel nor-mand 1). Sub urmaul su, Richard Inim de Leu, asociatIn mod att de strlucit In cruciada III-a, Anglia cadetried Intr'o stare de anarhie. Pe timpul lui Joan Ma Tara(numit aa fiindca nu detinea niciun pamnt al Coroanei),se producea acea micare a baronilor, uniti cu poporul, careduce la acordarea liberttilor prin Magna Charta (1215).Parlamentul, In primele sale manifestri, apare sub Eduard1, a crui domnie se distinge qi prin alte fapte importante.Acum se consolideag spiritul de solidaritate al poporuluienglez. Tara Galilor este cucerit definitiv. Strdania luiEduard de a elimina privilegiile feodale din sfera guvernriinationale contribue la Intrirea autorittii de Stat, Inteoepoca de particularism medieval. In sfarit, Eduard I luptpentru independenta Bisericii, Infruntnd pe Papa Boni-faciu al VIII-lea. Proprietatea Bisericii este supus unuiimpozit, iar legea privitoare la bunurile de mn. moart.( Mortmain Act) oprete testarea pmntului catre m-nstiri sau alte corporatii, fr aprobarea regal.

Ceva mai trziu, Parlamentul Inceara s Ingrdeasca pu-terea Regelui, 0., In unele privinte, chiar anticipeaz6 uneleprincipii democratice, care aveau s se statorniceasca dupamai multe secole. Asemenea afirmri se datoresc In deosebiImprejurrilor create de rzboiul civil (al Rozelor), In carecearta celor dou ramuri ale dinastiei (York i. Lancaster)permitea Parlamentului s intervin mai activ In putereaexecutiv. Chiar daca drepturile Camerei Comunelor nu sementineau din cauza nepregatirii poporului, ele aveau sd

1) Sic permixtae sunt nationes ut viz discerni possit hodie, de liberisloquor, quis Anglicus, quis Normannus sit genere t. Apud Hallam, Op.cit. vol. II, p. 106. www.digibuc.ro

22 PRIvInE ISTORICA ASUPRA SOCIETATII ENGLEZE

serveasca, dup obiceiul englez, ca precedente, in luptaconstitutionald din secolul al XVII-lea.

11 Azboiul de o suta de ani, Inceput sub domnia lui Eduardal III-lea, are un rezultat esential pentru poporul englez.Cu toat pierderea teritoriilor din Franta, cu exceptiaoravului Calais, pe care-1 pstreaz Ora In 1558, Engleziiajung acum o natiune convtient vi unitara. Influentafrancez Inceteaz de a se mai exercita asupra Angliei, careIncepe s-vi concentreze energiile In interesul unei desvolthiproprii.

Tot In aceasta epoc are loc o rtiscoald cu caracter social_In urma impunerii unei taxe, tranii In unire cu muncitoriidela orave, se revolt In 1381, cernd dreptul de a dispunesinguri de munca lor. Devi rAscoala e hibluvit . prin inter-ventia drasticd a lorzilor, totuvi emanciparea clasei munci-toare nu Intrzie s'd se produca. Procesul de transformarea muncii In marfA are loc la Inceputul secolului al XV-lea,fiind determinat de schimb4rile survenite In economia WI

Interesant de relevat pentru aceasta epoca tulbure, estefaptul a In 1390 se Intocmevte primul Navigation Act, carestabilevte cd marfurile nu pot fi exportate dect numai incoraii engleze. Tot In secolul al XIV-Iea, limba literarIncepe s se cristalizeze. Wycliffe vi Chaucer contribuiescIn deosebi prin scrierile lor la formarea acestei limbi, celdinti Intrebuintnd mai mult termeni saxoni, celalt termenifrancezi. In 1363 se aude pentru Intia oar In Parlamentun discurs In limba englez, care patrunsese vi in admini-stratie. A cum cronicile incep s fie scrise In limba englez.Desbaterile curtilor de justitie nu se mai tin In limba fran-cezd, ci In noua limba, inteleasa de intreaga populatie. Cevamai trziu vi legile Incep BA fie formulate In englezevte.

6. Inceputarile modernsCu dinastia Plantagenetilor, la sfrvitul secolului al XV-lea,

se Incheie epoca medievala In istoria Anglie. Ascensiuneawww.digibuc.ro

INCEPUTURILE MODERNE 23

dinastiei Tudor (1485) Insemneaz Inceputul erei modernefn vieata natiunii engleze. A cum se produc transformriIn structura economica gi social a OHL Cele mai importantemanifestri in aceast privintd aunt desvoltarea capitalis-mului gi afirmarea unei clase mijlocii gi comerciale la orage(burghezia), care avea BA joace un rol hotrltor in luptapentru liberttile cettenegti. Dar niciun eveniment dinaceast epocd nu a exercitat o influent mai mare asuprapoporului englez, ca Reformatia, provocat de Enric alVIII-lea (1529) pentru motive personale. Desprinderea deRoma fusese Ins pregtit cu mult Inainte de o parte dincler. Wycliffe contribuise prin scrierile sale la migcarea deindependent, In spiritul unei Biserici nationale, aga cumexistase In epoca anglo-saxona. In 1543, Parlamentul declarpe Enric al VIII-lea gef suprem al Bisericei, un titlu pe care-1detine gi astazi Regele Angliei. Doi ani mai trziu, mn-stirile sunt desfiintate, iar averile lor confiscate. Bib lia etradusd In limba englez modern. Sub minorul RegeEduard al VI-lea, Parlamentul trece qa numitul Actof Uniformity (1549), prin care se impune uzul unei crtiuniforme de rugciuni (Book of Common Prayer). AstfelStatul national englez devine suprem gi in Biseria.

In acest timp are loc un fenomen economic, care determinao dislocare a populatiei rurale. Pmnturile, tinute fn devl-mgie de secole, sunt luate cu forta de lorzi, care le Ingradese.Proprietatea mic dispare, lsnd loc latifundiilor. 0 partedin pmntul cultivat cu cereale este acum destinat pa-gunilor pentru a 'Incuraja cregterea oilor gi industria lnei.Majoritatea populatiei agricole devine proletark iar multiemigreazd la orar. Exproprierea t,biranilor duce la rscoalein Norfolk (1549), dar gi la desvoltarea industriilor. Angliamedieval fncetase gi din punctul de vedere economic 1).

1) A. P. Pollard, The History of England (14th impression, London,1933), p. 102. www.digibuc.ro

24 PIUVIRE ISTORICA ASUPRA SOCIETATII ENGLEZE

Sub Regina Maria, soria lui Filip al II-lea al Spaniei, seproduce o reactiune Impotriva Protestantismului, fra insaa duce la reluarea relatiilor cu Roma. Atunci apar aca.numitii Puritani , dornici de o forma o pull * a religiei,care vor juca un rol politic ci religios in secolul urmator.Influenta lor morala supravietuiete Odd In zilele noastre.

Sub Regina Elisabeta, in 1562, sunt decretate cele treizecii noua articole, prin care Biserica Anglicana e fundata defi-nitiv. Anglia ajunge acum campionul Protestantismului InEuropa. Domnia lunga a Reginei Elisabeta reprezinta in-ceputul puterii politice ci al prosperitatii materiale a Anglieiin lume. Crecterea comedului, creearea unei flote, Incercareade a Intemeia colonii in America i. constituirea. CompanieiIndiilor, aunt cele mai importante fapte de amintit aleacestei domnii. In sfarcit, Parlamentul trece acum pentruintaia oara o lege de asistenta sociala, aca numita lege pentrusaraci ( Poor Law ), ramasa in vigoare pang la inceputulsecolului al XIX-lea.

Odata cu ascensiunea dinastiei Stuart (1603), istoriaAngliei Inregistreaza inceputul a doua procese decisive ;unirea interna, care duce mai tarziu la Regatul Unit (Anglia,Scotia fli Irlanda) si expansiunea In afara, care duce lacrearea unui Imperiu Colonial. In 1606 se acorda primacharta regalli colonictilor din America (Virginia). Aceastdata marcheaza Inceputul propriu zis al expansiunii englezein lume. Caci incercarile de colonizare din timpul lui Enrical VIII-lea ci Elisabeta nu izbutisera 84 se consolideze 1).

Iacob I Intelege sa guverneze despotic. Teoria dreptuluidivin al Monarhiei nu mai are insa aceeaci forta In noileconditii ale societtii. Conflictul Intre privilegiile Regeluici drepturile poporului incepe sa se accentueze din ce in cemai mult. Sub Carol I izbucnecte lupta Intre Coroan ci.Parlament, care duce la decapitarea Regelui ci la abolireaMonarhiei. Republica, sub protectoratul lui Cromwell, nu e

1) Cf. Seeley, Expansion of England, p. 18.www.digibuc.ro

EPOCA MODERNA 25

insa deck, un episod in istoria poporului englez. 0 asemeneaforma de guvernamnt nu putea sa se statorniceasca trite()-tar& att de legat de institutia Monarhiei. Prin RestauratiaStuartilor (1660), poporul englez Incearca Ela reia firultraditiei.

Si in epoca atat de sbuciumata a razboiului civil i aRestauratiei, Anglia nu inceteaza de a progresa In toateprivintele. Opera de colonizare se desvolta In continuu, maiales In noul continent. Comertul ia un nou avant prin Actulde Navigatie (1651), lasarea libera a Evreior de a imigra icreearea de band. Restauratia Stuartilor, cu toga interven-tia elementelor reactionare, nu oprete procesul de moder-nizare al societatii i a Statului englez. Intr'un cuvnt, catresfaritul secolului al XVII-lea, Anglia se afl In plina desvol-tare din punctul de vedere social, economic i politic.

6. Epoca moderniiRevolutia din 1688, dei panica prin imprejurarile in care

se desfaura, determina afirmarea celor mai Inaintate prin-cipii de guvernare constitutionala. Acum se stabilesc, Inmod definitiv, de o parte suveranitatea poporului, repre-zentata in Parlament, iar de alt parte prerogativele Co-roanei, precizate prin statute ( Bill of Rights si Act of Settle-ment). Sub Gulielm de Orange i sub Regina Ana, se maiIncearca, totui, sa se mentin initiativa Coroanei In putereaexecutiva, Sing fall rezultat. Parlamentul ramne factorulhotarltor In Constitutia tarii. Actul de Unire cu Scotia(1707) i unele reforme de ordin social dateaza din acest timp.

Prin ascensiunea dinastiei de Hanovra (1714), Monarhiaconstitutionala se statornicete In Anglia. Sub George alII-lea apare noul sistem de guvernare prin Cabinet. Regelerenuntd acum sa se mai amestece in deliberarile Consiliuluide Minitri. Prin aceasta noua forma de exercitare a puteriiexecutive, ia natere acea responsabilitate ministeriala, pebaza careia se stabilete o mai strns& legatura intre Guvernwww.digibuc.ro

26 PRIVIRE ISTORICX ASUPRA SOCIETXTII ENGLEZE

si Parlament. In acelasi timp, prestigiul Coroanei creste Infata poporului, care Incepe s vadd In rolul ei normativ, onecesitate pentru mentinerea unittii politice.

In timpul lungei domnii a lui George al Ill-lea, Angliatrece prin multe greutdti constitutionale i internationale,Ins frd sd-si incetineascd mersul spre o desvoltare din ce ince mai variat i fecundd in rezultate practice. Diferitelerdzboaie costisitoare, sustinute pe continent, si piedrereacoloniilor din America de Nord (1776-83) sunt II-1g com-pensate prin cucerirea Canadei, dobndirea Gibraltaruluisi a altor colonii, cat i prin prosperitatea produsd de revolutiaindustriald a 161.1

Faptul cel mai important in istoria Angliei din secolul alXVI II-lea rdmne, pe lngd consolidarea regimului constitu-tional, expansiunea coloniald. In acest secol, o bund partedin energia poporului englez este dirijatd In directia uneipolitici imperialiste. Acum apare pentru intia oard constiintaunei politici coloniale, menitd s asigure Angliei suprematiaeconomic In lume.

Aldturi de aceastd desvoltare, conditiile interne ale tdrii nusunt totdeauna favorabile maselor. Clasele muncitoaremica burghezie suferd nedreptatile unui regim politic numaiIn parte ajustat la cerintele timpului. Din cauza aceasta,societatea englezd din a doua jumtate a secolului alXVIII-lea se afld Inteo continua agitatie. Suprematia Ca-merei Comunelor dusese la un sistem corupt i oligarhic deguvernare. Necesitatea de a introduce legi democraticedevenise evidentd i pentru conduatori. Pitt, Burke si aliicereau o asemenea reformd. Revolutia francezd i rzboaielenapoleoniene amnau insa pentru cdtva timp o mai justimprtire a dreptului de vot. Si nici In domeniul politiceisociale nu se Infdptuird Imbuntatirile, pe care le cereastarea mizerabild a muncitorilor industriali.

In tot cazul, la inceputul secolului al XIX-lea, Anglia segdseste In fruntea trilor civilizate, dispunnd de o bogtiematerial si de un prestigiu, cum nu avusese niciodat4www.digibuc.ro

ISTOIIIA CONTEMPORANA 27

pang atunci. La Congresul dela Viena (1815), Anglia pri-meste noi teritorii in diferitele parti ale lumii. Imperiul eicolonial este acum definitiv consolidat. Cresterea populatieitine pas cu cresterea prosperittii. In asemenea conditii,poporul englez poate trece la infaptuirea marilor reformedemocratice, menite sa-i asigure linistea societateorganizata pe baze echitabile i in spiritul timpului nou.

7. istoria contemporandDe la 1820 incepe reorganizarea societatii engleze In liniile

ei fundamentale de astazi. Mari le reforme electorale din 1832si 1867, cat i diferitele legi trecute de Parlament pentruprotectia muncitorilor, ridicarea asa numitelor corn laws

msurile de asistentd in ajutorul paturii grace, aratapoporului englez de a se readapta la noile conditii

ale timpului. Sub lunga domnie a Reginei Victoria, in ciudanumeroaselor razboaie purtate in afar, Anglia se desvoltadin toate punctele de vedere, ajungand la o prosperitatemateriala neintrecuta 'And atunci. Productia miniera, co-mertail i bancile iau un avant neobisnuit, iar Londra ajungecentrul financiar al intregii lumi. Imperiul Britanic se ma-reste i, in acelasi thnp, capata o structura mai coerentaprin crearea Dominioanelor, care asigurd celor mai Inaintatocolonii libera desvoltare. Acum se pun bazele unei confe-deratii, care In timpurile noastre avea sa se afirme tot maimult in unitatea ei politica i economic.

Domnia scurt, dar plina de fapte importante a luiEduard al VII-lea, aseaza Anglia in complexul european,ca o tara care de acum inainte nu se mai poat. e desinteresade ceea ce se petrece pe continent. Splendida izolare apoliticei externe, din era victoriand, este inlocuita printr'unsistem de aliante sau intelegeri . Astfel razboiul mondialgaseste Anglia, sub raportul politicei internationale, pre-gtita sa intervina in afacerile Europei cu mai multa bite-legere cleat alt dat4. Ceea ce se numete astgi continep.-www.digibuc.ro

28 PRIVIRE ISTORICX ASUPRX SOCIETXTII ENGLEZE

talizarea s Angliei In atatea privinte, este de fapt rezultatulevolutiei politic() internationale, prin care a trecut aceastatug In primii ani ai secolului nostru.

Societatea englez, In acest. rastimp de prefaceri interna-tionale, cauta de asemenea sa se modernizeze. Progresulmiscar muncitoresti ctre o emancipare politica deplina,ia un nou avant, prin acordarea votului universal In 1918,culminand In ascensiunea la putere a Partidului LaburistIn 1924. Democratizarea societtii se desavarseste si prinemanciparea politica a femeilor, al caror rol devine din ce Ince mai hotarltor In prefacerile societatii engleze. In sfarsit,acordarea autonomiei Irlandei In 1921 si diferitele reformesociale Infptuite dupa razboiu, sunt tot atatek momenteimportante de readaptare ale societatii engleze la spiritultimpului. Din acest punct de vedere, se poate spune capoporul englez, cu tot traditionalismul 64u, este astaziunul din cele mai Inaintate popoare pe terenul reformeisociale, flind dispus sa priveasca realitatea In fat4 si sarenunte la prejudecatile din trecut. Asa se explica, nu numaiprefacerile adanci prin care trece astazi societatea engleza,darsi echilibrul pe care-1 mentine in mijlocul celor mai greleconditii de reajustare. Intelegerea larga a conducatorilor

disciplina maselor colaboreaza la aceast opera de relnoiresi la aceast evolutie, Intr'un timp cand In alte tari se observao continua agitatie In toate ramurile de activitate ale so-

8. Constantele In evolatia societlii englezeDupa privirea sumara pe care am aruncat-o asupra evo-

lutiei istorice a societtii engleze, se cuvine sa desprindempunctele, mai mult sau mai putin constante, care staruescIn aceast desvoltare a poporului englez. Evident, con-stantele pe care le vom releva, nu trebuesc luate Intr'unsens absolut, ci mai mult ca tendinte ale realitatii socialedin Anglia. Sub ele se ascunde acelasi dinamism, care facewww.digibuc.ro

-CONSTAgItLE frt EVOLInitA SOCiETITII ENGLEn 29

ea societatea engleza, In ciuda cadrelor ei seculare, sa aparttatat de vie i noua in manifestarile ei.

Sunt, In adevar, anumite caracteristice, care se intalnescde-a-lungul secolelor In societatea engleza i care constituescelemente invariabile In determinarea procesului ei de orga-nizare. Ele se pot rezuma la traditionalismul, formalismul,pluralismul 1 irationalismul vigil sociale a poporului englez.

Dintre toate aceste constante, traditionalismul este desigur cel mai evident. El se reflecta In toate institutiile en-gleze i se exprima In continuitatea, in legatura lor cu tre-eutul, Intr'un cuvant In caracterul istoric, pe care fiecareforma de organizare social o pastreaza In fata celor maiinaintate reforme.

S'a afirmat de atatea ori ea poporul englez este un poporconservator, fiindca el tine la traditiile lui, chiar dud numai au nicio utilitate sau vreo legatura direct& cu vieata.Dar acest conservatorism nu trebue triples In sensul uneidoctrine statice. Nimic mai departe de spiritul eminamentepractic al poporului englez cleat a-i atribui un conserve-torism rigid i steril. Pentru englez, dragostea de trecut istaruinta de a se ataa de traditiile inaintailor sai, nu estedecat o deprindere izvorlta din cea mai adanca Intelegerea realitatii. Instinctiv, el simte ca prezentul nu e o infaptuiremimai a celor care traiesc In timpul eau, ci rezultatul unuilung ir de conditii create de generatiile din trecut. Totulse leaga organic de trecut, care devine astf el originea pre-zentului. Din contiinta acestui determinism istoric, purcedetrebuinta de a cultiva traditia, a ramane ataat de ea iceea ce Inseamna pentru englez un mijloc de orientare Inprezent. Iar a fi conservator Inseamna in acest caz, nu amentine cu orice prat vechile forme de vie*, ci a cautaIn formele noi legatura cu trecutul.

Sin Ttul practic al englezului, recunoscut unanim, trebueatribuit acestei conceptii despre realitate, care-1 face sa sereadapteze atat de uor In fata celor mai neprevazute im-prejurari, preintampinand revolutiile i preferand totdeaunawww.digibuc.ro

80 PRIVII1E ISTORICX ASUPRA SOCIETAVI ENGLEtg_

masurilor radicale, masurile mijlocii. Din acest punctde vedere, conservatorismul poporului englez este evolutivsi istoric. Englezul traieste intens istoria, tragnd invata-minte practice din ea. De sigur nu istoria didactic insusita,pe care o neglijeaza poate mai mult deck, alte popoarecivilizate, ci istoria vie, care i se infatiteaza zilnic si intuitiv,in institutiile, datinele, obiceiurile si tot ce contribue lavieata comunitatii lui.

Rolul precedentului in vieata social-politica a poporuluienglez este caracteristic pentru modul lui de a privi tradi-tionalist realitatea. Precedentul este o inovare, impusa deimprejurarile prezentului, dar care va servi drept calduzain viitor. Inovarea trebue evitata, dar, cnd este admisdca necesara, ea constitue o regula de conduid si se Inca-dreaza organic in Intregul complex al comunittii. Deaceea, precedentul, pentru a fi pe deplin justificat, trebuee nu fie strain de intregul ansamblu de condilii al societatiila un moment dat. Numai asa precedentul devine, la rndullui, traditie, de care englezul se ataseaza, nu att din lips deimaginatie cat din intelegere pentru situarea cazului ne-prevazut In realitate.

A doua constanta a societatii engleze este formalismul.Ceea ce intelegem prin acest cuvnt, este staruinta popo-rului englez pentru forme, chiar cand ele nu mai corespundaceluiasi continut ca altdata. Formalismul acesta aparestrinilor ca ceva pedant si anacronic, cat timp nu se in-cearca a se intelege rostul lui in realitate. Pentru englez Inaformalismul este ceva natural, dela sine 1110 les, produsnemijlocit al continuitata vigil nationale. El deriva dintraditionalism si reprezinta necesitatea de a pastra aeveatrecutul, fie numai In forma. E puting naivitate, cevasentimentalism si poate chiar nevoia de a pastra trecutulcu orice pret, In aceasta staruinta. Dar In acelasi timp, eainsemneaz extinderea pe plan colectiv, istoric si obiectiva unei necesitti, care se intlneste, in diferite grade repre-zentata, in vieata fiecarui individ civilizat.www.digibuc.ro

CONSTANTELE IN EVOLIITIA SOCIETXTII ENGLEZE 8i

Din cauza formalismului, cele mai multe institutii englezeaunt foarte greu de urmrit pentru un strain. Numele lor 0unele obiceiuri exterioare supravietuiesc de secole, frd canimic din continutul original s mai fi rmas. A va, pentrua da numai un exemplu, cine ar mai recunomte in institutiaConsiliului Privat (Privy Council) de astzi, functiunile cele indeplinea acest organ odinioard? De aceea, pentru inte-legerea vietii sociale a poporului englez de azi, cunoatereaevolutiei istorice a institutiilor este indispensabild. Fr oasemenea cunoa0ere, formalismul Mr nu are, firete, niciuninteles 0 nici functiunea lor actuald nu poate fi de deplinstabilitd. Cdci forma, orict de indeprtat de continutul eiprezent, se leagd 0 capt sens 0 valoare in lumina evolutieiprin care a trecut institutia.

Dar formalismul societ4ii engleze, dela cele mai funda-mentale institutii pn la cele mai neinsemnate moravuri,mai are 0 o semnificatie estetic. Ritualul care insote0eorice institutie, solemnitatea care se intalnete in respec-tarea unor reguli, reprezint o indeletnicire, in care engle-zului ii place s struie, in ciuda timpului In care trdie0e.Aceast deprindere este rezultatul unei educatii seculare,pe care numai dac o situdm in istorie o putem imagina.Nu e nici rigiditate, nici snobism, cum cred unii strini,care au observat superficial pe Englezi, ci con0iinta c'd intoate formele pstrate cu sfintenie, se resfrnge ceva dinarmonia totalittii istorice a natiunii. Plcerea esteticd, pecare o simte, de pildd, un judecdtor englez purtnd peruca0 pronuntnd o sentint in formele ei seculare, extrase din-tr'un Record Book, nu poate fi inteleas dect din acestpunct de vedere. Lordul Cancelar (Ministrul de Justitie),in calitatea de Preedinte al Camerii Lorzilor, vade 0 azipe un sac de lnd, pentru a aminti de comertul cel maiimportant al Angliei din trecut.

0 alt constantd in organizarea societtii engleze estepluralismul. Prin acest termen intelegem acea conceptie,care privete realitatea ca infinit multipl 0 variatd. Oricewww.digibuc.ro

32 PRIVIRE ISTORiCk ASUPRA SOCIETATII EgGL2Zt

formd unitard, nu numai eh' limiteazd realitatea, dar inacelaci timp o face inaccesibild pentru scopurile practiceale vietii.

0 asemenea conceptie se reflecteazd cu deosebire invarietatea formelor de organizare ale societtii engleze.Inca dela primele sale Injghebri politice, poporul engleza Inteles cd unitatea nu trebue admis dect in teorie. Inpracticti ea este nerealizabild, fiinda vieata social, mul-tiplti i divers dupd loc, timp i imprejurdri, nu se lasdIngrddit inteo formuld unicd. De aici constitutie nescrisd,libertate de interpretare In administratid justitiei, auto-nomie local (self government). Aceste trei institutii debazd ale societtii engleze stint de fapt rezultatul conceptieipluraliste, pe care poporul o intretine despre ralitate.

Insuci nationalismul poporului englez, att de puternicInrklcinat in conctiinta lui, nu a inteles sd depaceascdaceeaci conceptie. Prin Actul de Unire cu Scotia In 1707,sau acela cu Irlanda In 1800, Englezii au admis colaborarealiberd a celor cloud popoare, diferite de ei In attea privinte(religie, obiceiuri, institutii). Regatul Unit al Marei Britaniinu era de fapt un Stat centralizat In sensul marilor Statede pe continent, ci o confederatie, izvorlt din conceptiapluralistd despre realitate .

In mod extensiv, aceeaci conceptie doming In opera decolonizare ci In crearea acelei Federatii, care poart numelede Imperiu Britanic. Talentul de colonizare al Englezilor,recunoscut In mod unanim, are aceastd explicatie. Pre-tutindeni in lumea !argil, unde puneau piciorul, EngleziiIntelegeau c unitatea trebue sti rmnd mai mult simbolci fictiune, iar varietatea realittii sd fie respectat. De aici

1) Numal din punctul de vedere al reprezenarii In Parlament, fie-care tag trimete membrii ei la Londra. Irlanda are frig acum propriulei Parlament la Dublin, iar Scotia revendicti acelai drept, pentru careopinia publict englez6 este din ce In ce mai favorabill. Vezi In aceastAprivinta declaratiile recente ale Ducelui de Montrose. Cf. The HibbertJournal (April, 1935), p. 347.www.digibuc.ro

CONSTANTELE IN EVOLUTIA SOCIETATII ENGLEZE 33

grija lor de a nu se atinge de institutiile, obiceiurile si ere-dintele autohtonior. In acordarea statutului de Dominion,cu o guvernare complet autonoma, diferitelor colonii Inain-tate, poporul englez proceda dupa aceeasi conceptie. Insasiautonomia Irlandei, acordata in 1921, cu forma ei republi-calla, era privita din acelasi punct de vedere. Singura trasa-tura de unire, pe care o impuneau Englezii celorlalte partiale Imperiului, era Coroana. Iar aceasta unitate formala,cum vom vedea, nu influenta cu nimic varietatea realitliidin fiecare parte a Confederatiei Britanice.

In sfArsit, a patra constant In organizarea societatiiengleze, irationalismul, este acea lipsa de logica si simetriece se intalneste in diferitele forme de vieata institutionalaa Englezilor. Cu simtul lor practic-realist, ei nu s'au lasatinfluentati de motive logice in organizarea lor sociala. Ceeace se impunea ca necesar pentru stapnirea imprejurarilor,era pentru ei mai logic cleat o forma simetrica, prin caretrebuintele realitglii ar fi suferit.

Evident, acest irationalism deriva direct din conceptiapluralista despre realitate. Unde unitatea e inlaturata pentruvarietate, acolo nu poate fi preocupare de logica si. de si-metrie. In irationalismul organizarii sociale culmineaza defapt simtal practic al poporului englez.

Celelalte constante, pe care le-am relevat, converg spreirationalism, intregind imagina vietii sociale a poporuluienglez. Atat traditionalismuI cAt si formalismul si pluralismulindica pentru englez caracterul irational al realitatii. Inirationalism se desvaluie, nemijlocit si sigur, realitatea. Ge-niul practic al poporului englez a stiut sa se foloseasca deacest adevar mai bine decat oricare alt popor civilizat.Aici sta poate secretul succesului sail in domeniul politic,priceperea cu care stie sa se strecoare printre cele mai greleimprejurari.

In mod concret, acest irationalism se reflecta in toateinstitutiile poporului englez. Neadmitnd sa-si comprimevieata politica In paragrafele unei constitutii scrise, Englezii

swww.digibuc.ro

64 PEIVIRE IsTORICA ASUPRA sOCIETATIt ENGLEZt

au late les c o asemenea vieata scap oricarei formule, fie eacat de cuprinzatoare. Realitatea debordeaza mice forma,fiind incomensurabila din acest punct de vedere. S'ar puteaobserva, totui, ca exista anumite statute sau legi funda-mentale, dupa care poporul englez se guverneaza de secole.Dar aici intervine interpretarea, totdeauna In functie deconditiile realittii la un moment dat ii pe care nurnaiformalismul o ascunde sa apara libera O. oportunista. Pittnu ezit, pe vremea Revolutiei franceze, F34 suspende sta-tutul Habeas Corpus, fiindca aa cereau imprejurarile. Sau,pentru a cita un alt exemplu caracteristic In aceast pri-vint, in 1716 Parlamentul voteaza, impotriva prevederilorstatutului constitutional dela 1688, aa nurnitul # Septen-nial Act, prin care ii prelungete singur existerga dela treila apte ani. Asernenea procedee ar fi greu de intalnit intr'olard cu o Constitutie scrisa.

Libertatile poporului englez au fost concepute in acestspirit dinamic, cu tot formalismul vietii lui sociale. Iar Inpractica, modul de a trece, dela o forma veche la una noua,ia totdeauna calea medie a compromisului. In compromisenglezul vede insqi spiritul adevarat al realitatii, plinade contradictii, care se cer armonizate printr'o continuaajustare a mijloacelor la scop. Cuvintele lui Hegel ca totce este rational este real, ramAn valabile pentru engleznumai in forma lor inversata: Tot ce este real este rational.Caci ratiunea trebue push* In serviciul realitatii, ca uninstrument practic, aa cum a luat natere In om la inceput.

Constantele societatii engleze sunt de multe ori In aparentadesmintite de imprejurari. Cine observa, bundoara, trans-formarile rapide, prin care trece poporul englez dela raz-boiul mondial incoace, atat din punctul de vedere al or-ganizrii de Stat cat i din acela al moravurilor, va Inclinasa vada In constantele mentionate mai mult o constructiecleat puncte caracteristice ale realitatii din Anglia. Totui,abaterea dela traditionalism sau dela formalism, pluralismqi irationahsm, reflectat uneori in acceptarea unor formewww.digibuc.ro

CONSTANTELE IN EVOLUTIA SOCIETXTII ENGLEZE 35

moderne si continentale, nu are loc niciodat In mod con-tinuu, ci mai mult incidental si sporadic, integrndu-setotdeauna In ansamblul societtii. Adevrul este c o ase-menea abatere, cnd se produce, nu atinge Intregul complexal societtii, care rdmne dominat de aceleasi constante.

Dar chiar dac prsirea vechilor constante s'ar generalizacu timpul, ele nu ar pierde nimic din valoarea lor pentruIntelegerea evolutiei societtii engleze de pn acum. Cumspuneam mai sus, constantele nu trebuesc luate Intr'un sensabsolut. Aceasta ar fi contrar spiritului lnsusi al societatiiengleze, care nu recunoaste formule imutabile. Numai catendinte, apticabile In generalitatea cazurilor, constantelene ajut s descoperim spiritul adevrat al organizriisociale din Anglia.

3*www.digibuc.ro

CAP. It

CLASELE SOCIALE

9. Clasele sociale sub regimul feojlalPentru intelegerea societtii engleze de azi, se impune a

arunca o scurtd privire asupra claselor sociale din trecut.Distribuirea Mr, precum i rolul pe care l-a jucat fiecare Insocietate, pot fi urmArite din diferitele institutii seculareale Angliei. Este cert ca societatea engleza din timpul feoda-littii nu se deosibea mult In privinta claselor sociale detrile, care se aflau sub acelai regim In vestul Europei.Dupa cum am amintit mai sus ( 4), Inainte de CucerireaNormanda, Anglia poseda unele institutii cu caracterfeodal, Intretinute In bund parte de modul cum se diferentiasocietatea. Populatia din epoca anglo-saxon se ImprteaIn oameni liberi (freemen) f}i servi sau iobagi (slaves sauserfs). Cei dintrti erau impartiti la rndul lor in nobilime(gentry) i. In oameni liberi, comuni (yeomen sau commonfreemen), sau In mari proprietari (landlords) si mici pro-prietari rurali (freeholders). Vechea denumire a celor doucategorii de oameni liberi era: eorls si ceorls (acetia cores-punznd latinescului villanus, [Mean) 1). Privilegiile nobi-lilor par a fi fost mai mult onorifice fii In acest timp.

9 Deosebirea intre clase era recunoscuta si de lege, dupa uzul popoa-relor germanice, prin suma de bani (wergild) pe care o primea familiaca despggubire pentru un orn ucis. Cea mai mica sum& era prevazutapentru simplul orn liber, iar cea mai mare pentru nobil. Cf. Rudolf Gneist,Das Englische Verwaltungsrecht (2te Aufl. Berlin, 1867), Bd. I, p. 12.www.digibuc.ro

CLASELE SOCIALE SUB REGIMUL FEODAL 37

Aceleavi clase continug vi sub regimul feodal, introdusde Normanzi, cu deosebirea ca acum o bung parte dinvechea nobilime anglo-saxong e Inlocuitg cu noua nobilimede origing normandg. Aceasta e Impgrtit la randul ei Inbaroni mari vi mici (barones majores et minores), fiind Inacelavi timp o clas mai putin puternicg fag de Rege cleat,in Franta. De aici apropierea ei de popor Incg dela sfarvitulsecolului al XIH-lea, and Incepe lupta Impotriva Coroaneipentru obtinerea libertgtilor. 0 altg deosebire Intre nobilimeaanglo-saxon vi nobilimea normandd consta In faptul cg,pe and cea dintai era o nobilime de sange, care-i dgdeao independentti fat& de Rege, aceea introdusg de GulielmCuceritorul e o nobilime dobanditg, aservit cu totul, dupgregale feodalismului, puterii suveranului. Baza nobilimiiengleze din acest timp o formeazg, ca vi In alte Vdri, pro-prietatea ptimantului, al cgrui suprem posesor e insg, delaCucerire, numai Regele 1).

Clasa micilor proprietari rurali se bucurg, sub regimulfeodal, de o situatie mai prosperg decal Inainte, avand acummulte drepturi In administratia localg, alturi de nobilime.Devi acevti c4ltivatori de pgmant aunt sub protectia lor-dului vi nu pot pgrgsi curtea lui (manor), ei se alla. Inteostare materiald bung. Fiind de fapt 1,grani Instriti, ei sebucurg vi de anumite drepturi politice, deosebindu-se Inaceasta privint de muncitorii vi de midi meseriavi delaorave, care nu au asemenea drepturi 2). Situatia acesteiclase Inflorevte SO mai mult din secolul al X IV-lea vi dureazgpang la sfarvitul secolului al XVII-lea, cand decade subpresiunea noilor conditii economice ale societatii.

1) The Domesday Book, un registru al pArnantului englez care cu-prindea numele fieeArui proprietar 0 Intinderea fiecArei proprietAti, afost intocmitt pe timpul lui Gulielm Cuceritorul. Acest registru se maipAstread azi In Muzeul Britanic din Londra.

2) Termenul e yeoman i reprezenta de fapt numele unei clase inter-mediare intre nobiime 0 clan muncitorilor 0 meseria0lor, corespun-zand la noi cu termenul s rAzag e sau s mopean In trecut.www.digibuc.ro

38 CLASELE SOCIALE

Starea iobagilor nu e deosebita de aceea a servilor de pecontinent din timpul Evului Mediu. Aceasta clasa cuprindedoua categorii: asa numitii thrals (dela termenul anglo-saxon thrillan = a gauri), pentryca aveau urechile gauritespre a purta inele, semnul sclaviei; si asa numitii sclavipenali (wite-theows), oameni ajunsi sclavi din neputintade a plati datoriile Mr. Legati pe vieata de pamntul pro-prietarului, sclavii sunt la dispozitia acestuia din punctulde vedere economic, social si juridic. Nina la liberarea lor,In secolul al XVI-lea, rolul lor nu e altul cleat acela deelement economic In organizarea societtii. Unele rscoalerazlete, pe care le incearc impotriva stapanilor, mai ales insecolul al XIV-lea, nu influenteaza cu nimic situatia lor,care avea sa fie schimbat numai prin evolutia fireascaa societtii. Afirmatia ea' liberatile cetalenilor erau garan-tate In Anglia Inca dela Inceputul secolului al XIII-lea, prinacordarea Marei Charte, nu trebue luat Inteun sens absolut.Asemenea libertti priveau In primul rand nobilimea ne-multmmita de Rege si, In al doilea rand, pe oamenii liberi,pe cand iobagii ramaneau mai departe sub stpanirea arbi-trar a baronilor latifundiari. Libertatea lor nu va fi de-terminat de consideratii nmanitare, ci de necesitti eco-nomice 1).

1) 0 descriere exacta a diferitelor clase sociale din timpul secoluluial XVI-lea se gseste In opera lui Sir Thomas Smith, De Republica An-glorum, Despre nobilitas major, acest autor ne spune ca. In Anglia niciunom nu e creeat un baron, decat clack' poate dispune de un venit anual deo mie lire sterline sau, cel pupil o mie de marci s. Cu privir la nobilitasminor, acelasi autor observa ca s niciun orn nu e cavaler (knight) prinsuccesiune... cavaleri sunt, prin urmare nu nascup, ci MO e. Veni-tul anual al acestor mici nobili trebuia sa fie de patruzeci de lire sterline.Apoi veneau asa numitii Esquires * sau s Squires, care purtau armele.In clasa de gentlemen * intra oricine avea studii universitare, profesaocupatii libere si se conduceau In port si fapta ca e domni s. Yeomen-iiierau oamenii liberi cu un venit anual de 40 shillingi. Ei sunt de fapt fer-mieri, care cu timpul pot, prin scoala si avere, deveni gentlemen. In sfar-sit, ultima clas, a muncitorilor, care corespundeau cu asa numitii ca-pin, censi e la Romani. s Acestia nu au nicio voce, nici autoritate tn co-

www.digibuc.ro

CLASELE SOCIALE SUB REGIMUL FEODAL 39

Clerul era, in spiritul timpului si al regimului, aliat naturalal nobilimii, far insa a constitui o stare aparte propriuzisa, ca in Franta. Prin impartirea lui in cele dou Camereale Parlamentului, el se contopeste de fapt cu intreaga na-tiune. Biserica CretinA, dei egalitar prin definitie, a fosttotdeauna si pretutindeni alaturi de clasa dominanta asociettii. In Anglia, aceasta institutie nu a facut o exceptie.Inaltii prelati luau loc MO baroni in Parlament, consti-tuind asa numita nobilime spirituala . Restul clerului,desi in direct contact cu poporul, era tot de partea condu-catorilor. Interesant de relevat este faptul, ca in Angliamedieval clerul nu a avut aceeasi putere politica in socie-tate ca pe continent. Chiar din punctul de vedere al pre-cedentei sociale, baronii spirituali, adica episcopii, veneaudupa baronii de sange. Si aceasta nu att pentru motivulca, pe cnd acestia, in majoritatea cazurilor mosteneautitlurile, baronii Bisericii le obtineau numai cu vointaRegelui, dar si pentruca societatea engleza nu s'a lasatniciodat dominata de cler. Interventia Papei impotrivaacorddrii liberttilor prin Magna Cherie a Minas MI% niciunefect. Asa se explica si usurinta cu care s'a infaptuit Refor-matia si s'a instituit o Biserica de Stat, al% a se producevreo turburare in popor.

Odat cu inchegarea oraselor si desvoltarea comertului,apare si o clash' burgheza, care la constituirea Parlamentuluifigureaza ca a treia stare a Regatului, alaturi de nobilimesi cler. Aceast clash* era alcatuit in parte din negustoribogati, in parte din meseriasi, organizati in corporatii saughilduri. Obtinnd treptat libertati si privilegii prin diferite charte , acordate de Rege, burghezia formeaza deja inEvul Mediu o forta economica si sociala, pe care nobilimeanu poate s-o ignoreze. In lupta dusa impotriva abuzurilor

munitatea noastr si nicio socoteala nu se tine de ei decat de a fi sap-nip E Apud B. L. K. Henderson, The English Nation (London, 1914),p. 124-126.

www.digibuc.ro

40 CLASELE SOCIALE

fiscale si administrative ale Coroanei, o comunii, cum li sezicea acum membrilor acestei clase, se asociag cu baronii,desi emanciparea lor politica deplin avea s se afirmeceva mai trziu.

In sfArsit, un fapt hotritor pentru desvoltarea ulterioara societlli engleze este lipsa de antagonism a diferitelorclase care, in plin Ev Mediu, se unesc sa lupte pentru obti-nerea liberttilor cettenesti. Procesul de emancipare po-litic& impotriva puterii despotice a Coroanei, desi lsamasele la o parte, era totusi real si continuu. In nicio andOra din epoca medieval nu se intAlneste aceast unirea clasei nobililor cu clasa burghez. Evident, nu poate fivorba de o miscare democratica integral. Ceea ce determinalupta impotriva Coroanei, erau in primul rind motive eco-nomice, de care societatea englez4 din Evul Mediu era maiconstient cleat oricare alt societate din acea epoc.Faimosul statut u De Tallagio non. concedendo s din timpullui Eduard I, prin care (c nicio taxare fr reprezentare numai era ingaduit, ilustreaz in mod pregnant preocuprilede care erau animati conducatorii societtii engleze. Totusi,nu poate fi negat faptul, cd dreptul poporului de a se taxasingur, era o msura democratica. De el atrna nu numaisiguranta lui material, dar si putinta de a se afirma intreburile WI C un asemenea drept era obtinut de nobiliimpreun cu burghezii, era de asemenea hotritor pentrucaracterul miscrii. Era un inceput de afirmare democratic&a societtii pentru aprarea intereselor ei.

10. Decciderea micilor fermieri liberi fi Inceputurile prole-tariatului

Situatia micior fermieri liberi in dependent directa demarii proprietari, nu a fost schimbatd in Anglia printeorevolutie social& si nici prin vreo dispozitie a legii sau prinvointa Regelui, cum s'a intmplat in attea OH de pecontinent. Rscoalele trnesti din 1381 au fost miscriwww.digibuc.ro

DECADEREA MICILOR FERMIERI LIBERI 41

sporadice, WI repercusiuni asupra mersului normal alsocietatii. In Anglia, tranimea, spre deosebire de alte trieuropene, pierde drepturile ei de proprietate pe mama cecstiga libertatea personala 1). Aceast libertate o face saemigreze la ()rase si A caute acolo de lucru.

Adevrul este c societatea englez, in procesul ei detransformare, dela epoca medievald la epoca moderna, a luatcalea pagnica a evolutiei normale, determinata de necesitatileeconomice. Se stie a muncitorii agricoli, cat timp au traitsub regimul feodal de proprietate, s'au bucurat de protectialordului, pe a carui mosie lucrau. In schimbul munch sisupunerii, ei aveau dreptul de folosint,a a pmntului,locuint si protectie. Aceasta stare de reciprocitate deinterese era ins distrusa odata cu libertatea muncitoruluiagricol de a-ci alege singur locul unde sa traiasca si patronulpentru care sa lucreze. Un asemenea drept era de fapt oliberare a muncitorului de conditiile de munca fat deproprietar. Noua situatie era determinata, cum am spus,de schimbarea economiei nationale. Cei mai multi taraniau emigrat la orace, unde industria In plin progres le ofereamijloace de trai. Cei care au ramas lug la tara, au fostnevoiti sa primeasca, din cauza star lor precare, conditiilede munca ale proprietarului. Aceste conditii nu erau dintrecele mai bune, nu numai pentruca bratele erau abundente,dar pentruca proprietarul putea sa se dispenseze uneoride a cultiva pmntul, preferand sa-1 lase nelucrat saudandu-i alta destinatie (parcuri de vntoare, pasuni pentruvite). Astfel, In none conditii nu mai subsista niciun fel deobligatie, atat pentru proprietar cat si pentru muncitor ;legea cerer si ofertei si bunul plac erau acum factorii carestabileau relatiile Intre unul si altul.

Rezultatul unor asemenea conditii a fost aparitia uneiclase proletare, In vecnica nesigurant si Ma nicio protectie

1) J. A. R. Marriott, The English Land System (London, 1914), p.45 r}ii p. 161. www.digibuc.ro

42 CLASELE SOCIALE

in lupta pentru cstigarea unei existente materiale. Pro-prietarii considerau ca oamenii devenind acum liberi, numai aveau nevoie de interventia Statului i nici de ajutorullor particular. Fiecare trebuia sa-si caute singur de lucru.Multi proprietari alungau pe tarani de pe mosiile Mr, sco-tandu-i din case si lasndu-i 86 se descurce singuri. Erateoria frumoasa, c omul liber nu are nevoie de protectie,teorie care culmina mai trziu in doctrina liberalismuluiburghez.

Aceasta transformare a avut loc in mod definitiv pe lamijlocul secolului al XVI-lea, pe timpul Regilor Tudor, fiinddeterminata, cum am vazut, de disolvarea sistemului feodal

aparitia formei capitaliste de productie. Libertatea indi-vidului se traducea prin libertatea de transUctie intremuncitor si patron, determinnd in acelasi timp o emigraredela sate la orase. Industria nationala nu crescuse lush' inproportie cu numrul tranilor emigrati. Surplusul deoameni la orase era condamnat sa formeze o dud de saracipropriu zii. Astfel Anglia dela sfrsitul secolului al XVI-lea,desi cu: o populatie de numai vreo trei milioane, incepea sacunoasca somaj ul.

In trecut, Biserica fusese institutia, care se Insrcinasesa ingrijeasca de saraci. Dar in urma reformei religioasesi a secularizrii bunurilor manastiresti, Biserica nu maiera in stare sa indeplineasca un asemenea serviciu. Statultrebui sa intervina. La inceputul secolului al XVII-lea, inultimii ani ai domniei Reginei Elisabeta, Parlamentul trecea,cum am amintit ( 5), o lege a saracilor, impunnd o tarr,pe care o plateau mafii proprietari. Aceasta msura fcusi mai mult pe proprietari sat se desintereseze de soartavechilor protejati.

In sfrsit, dispar4ia clasei de mijloc rurale inlesnea lorzilor,in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, sa obtina delaParlament autorizatia de a-si Insui i de a ingrdi terenurilesi islazurile comunelor. Acest sistem (encloure), care maifusese practicat pe o Board mai mica la sfrsitul se colului

www.digibuc.ro

CLASA DE MIJLOC LA INCEPUTUL EREI MODERNE 43

al XV-lea, intrea si mai mult oligarhia latifundiarilor indauna populatiei rurale 1).

11. Clasa de milloc la inceputul erei moderneAparitia unei clase de mijloc (middle class) sau a unei

burghezii mici a fost determinata, cum am amintit mai sus,de cresterea oraselor si a comertului. Inca in plin Ev Mediuaceasta clasa se afirma ca o fort social. Obtinnd diferiteprivilegii dela Rege in privinta organizarii vietii locale,burghezia se desvolta In continuu mai ales din punctul devedere economic.

La sfrsitul secolului al XIII-lea, cnd ia fiing Par la-mentul, burghezia este destul de tare pentru a-si reclamadrepturile si a lua loc chiar Inteo Camera separata, careiaii da numele. Propriu zis, Camera Comunelor era un organlegislativ destinat s devina al o comunilor (commoners).Afirmarea drepturilor politice in sensul unei democratiiadevrate, nu se producea Insa cleat mai trziu. Cad lainceput, burghezia se desvolta sub tutela nobilimii, caresta In Camera Lorzilor, pe atunci organul preponderant alputerii legislative.

Dar caracterul specific al clasei burgheze din Anglia searata Ina dela primple ei afirmri. Micii proprietari ruralisi urbani erau prea putini la numar pentru a tine pieptlatifundiarior, sau pentru a se constitui intr'o clasa cuinterese proprii. Pamntul era detinut In majoritate denobilime. Orasele de asemenea erau In mare parte In mainilenobilimii. Micii comercianti si meseriasi nu puteau alcatuiInca o fort de rezistenta. Asa se explica faptul, &a burgheziase afirma dela inceput politiceste In unire cu nobilimea.Pe Fang aceasta, marii comerciant,i, care incepuser saapar, se uneau prin interesele lor tot cu nobilimea, ea

1) Cf. A. F. Pollard, The History of England (14th impression, Lon-don, 1933), p. 182.

www.digibuc.ro

44 CLASELE SOCIALE

insi devenitd in bung parte comerciantd i industriald.Astfel, Camera Comunelor din secolul al XVII-lea i. alXVIII-lea devenise reprezentanta unei plutocratii, in carenobilimea avea cuvntul decisiv. In sfnit, la toate acesteimprejurdri se mai addoga faptul cd, nobilimea flind inAnglia o clash' deschisd, cum vom vedea, in care elementedin afard puteau ptrunde, conducdtorii burgheziei nu opriveau cu ochi dupadnoi ca In alte tari. Cei bogati saudestoinici cdptau uneori titluri de noblet, ceea ce li fceaus nu combatd o clas, in care ateptau s ptrund maicurnd sau mai trziu.

Adevrul este c In Anglia, dela inceputul erei moderne,burghezia se desvolta mai mult In directia unei oligarhii abanului dect in aceea a unei clase diferitd de interesele claseiaristocratice. Numai mica burghezie era ldsatd la o parte,ateptnd zile mai bune, cnd masele se vor lumina i vorfi in stare sd se afirme ca o fort reald in societate.

Intr'un cuvnt, interventia activ a nobilimii in vieataeconomica a trii, excludea afirmarea unui punct de vederedeosebit de interese al burgheziei ndscnde. Se poate spunecd In Anglia nobilimea devenea burghezd, micrlornd astfeldistanta, dacd nu sociald, cel putin economicd intre ea r}inoua clas. De unde urma o fuziune a celor doti clase, maiinti In lupta contra Coroanei, mai apoi In apdrarea intere-selor economice, pn la emanciparea politic a maselor.Inceputul burgheziei, In conditiile ardtate, anunta aceasolidaritate intre diferitele categor sociale, care fcea trianatiunii engleze In cursul istoriei moderne.

12. NobilimeaNu exist Ord, in care nobilimea sau aristocratia s-i

fi pdstrat rolul de clas conducatoare un timp att de Inde-lungat, ca in Anglia. Faptul acesta specific societdlii engleze,trebue ldmurit. Inch' din cele mai indeprtate timpuri,aristocratia englez nu a fost o cast inchis. In epocawww.digibuc.ro

IM,NOBILIMEA 45

anglosaxona, in epoca normanda, in plin Ev Mediu, precum*i in timpurile moderne, nobilimea engleza ici recruta indiferite chipuri qi. in mod treptat noui elemente, pe care leasimila, constituind astfel o clasa In permanenta regenerare.

Contrastul intro nobilimea engleza tli nobilimea din altetari este evident in toate privintele. Oriunde aiurea, maiales in timpurile mai vechi, nobilimea forma o clasa distinct,cu reguli rigide, care faceau aproape imposibil introducereade noi membri In sanul ei. De aici caracterul ei de casta sidegenerarea ei, nu numai politica (devenind de cele mai,multe ori oligarhica i parasitara) dar fli fiziologica (princasatoriile Intro aceleaci familii). Pe lnga aceasta, un altfapt deosibecte nobilimea engleza de nobilimea din altetri. Se ;tie ca in celelalte State din occidentul Europei,privilegiile nobililor se extindeau la toll copiii, pe &And inAnglia numai la primul nscut. i Inca acesta, pe tot timpulvietii tatlui sail, nu purta titlul de nobil, fiind un simplucetatean comun (commoner), ca fli fratii sai. Prin aceastmsura se asigura si mentinerea averii, care nu se faramitaprin diviziune egala la tali raqtenitorii, ca in alte tdri. Caciuna din condiple esentiale de a fi nobil era i aceea de a fibogat 1). La aceasta se adaoga alt f apt, nu mai putin semni-ficativ. Nobilimea engleza nu avea alte privilegii in afarade titlul ci dreptul de a cedea in Camera Lorzilor. Ea plateaimpozite ca ceilalti cetaleni i. le platea in proportie cuaverea ei. Numai in Evul Mediu, and nobilii se taxau singuri,procentul ei de impozite era ceva mai mic deck acela alreprezentantilor oracelor 2). Insci ideea de nobleg ereditaranu se statornicea decAt in epoca Regilor din casa Lancaster.Adevarul este ca, Inca din epoca anglo-saxona, privilegiile

1) Dreptul de primogenitura ea un caracter distinctiv al nobilimeiengleze fao. de nobilimea din alte OH, era relevat Ina din secolul alXV-lea..A.5a Fortescue, In cunoscuta lui oper De Laudibus Legum An-liae (cap. (*0) spunea: Infra regnum Angliae... filius senior solus sue-cedit in hereditate paterna.

2) Gneist, Op. cit. Bd. I, p. 410.www.digibuc.ro

4(3 CLASELt SOCIALt

nobilimii erau mai mult onorifice. In faSa legii si a obice-iurilor rii, ea era considerata pe plan egal cu ceilalticet6Seni.

Aceast not democraticd se intlneste si la familiaregald. Dup spiritul i litera legilor engleze, dintre membriifamiliei regale nu sunt considerati ca fcnd parte propriuzis din nobilime decAt solia, primul fiu i sosia sa si primafiicA a Regelui. Geilalti copii ai familiei regale stint numaicetSeni comuni, afar dac Regele nu-i !nap In vreun rangnobil 1).

In acest caracter democratic vedea Tocqueville una dincauzele, care au mentinut de-a-lungul veacurilor autoritatea

puterea de conductori a nobilimii engleze. Istoriculfrancez releva cu drept cuvnt c, ceea ce deosibea Angliade restul Europei dinainte de Revolt]. Oa Franceza, a fostdisparitia oricdrui sistem de cast In aristocratia englez.Nobilii i oamenii de rnd se amestecau In vie*, cei dintiInSelegand s-si merite privilegiile onorifice pe alte ci dectacelea ale unei constiinte de clasa si tot ce decurge din ea.Ficele nobililor cu nume din cele mai vechi si mai celebredin istoria Angliei, se cgtoreau cu fii de burghezi 2).

Att prin atitudinea ei in vie* de toate zilele ct i prinparticiparea ei efectiv la rspunderile politice, aristocraliaengleza Ii exercita dreptul de chug conducatoare spre bineleSrii. Nici dela plata impozitelor, cum am vdzut, nobilii nuintelegeau, ca cei din Frarrta sau din alte SAri, sa se deaInapoi. In nicio Sar proverbul noblesse oblige nu a fostmai bine respectat. De aici decurgea o consecinl importantdpentru relaiile ei cu celelalte clase ale socientii. In condiSiileal-41de, nobilimea in Anglia nu putea fi privit cu invidiede popor, ca in alte lri, unde privilegiile nu erau onorifice.Se cunoaste in aceasta privinta abuzul pe care-1 savArsea

2) Edward A. Freeman, The Growth of the English Constitution (1872),p. 127 si p. 248.

2) Alexis de Tocqueville, L' Ancien liggime et la Rcolution, p. 125.www.digibuc.ro

tLASA IltniGtitZA

nobilimea francez sub vechiul regim. Aceasta stare delucruri a fost sintetic exprimatd de Tocqueville in urmd-toarele cuvinte: o In secolul al XVIII-lea e sracul, care sebucura In Anglia de privilegiul de impozit ; In Franta, ebogatul 1).

In sfr0t, un alt fapt caracteristic pentru rolul pe care-Ijuca nobilimea In societatea englezd, era modul cum trite-legea Regele s convoace la Inceput Parlamentul. CapulStatului li pstra dreptul de a cherna in Camera Lorzilorpe cine voia. Aceasta excludea sentimentul unor privilegiipermanente. Numai sub Tudori 0 mai ales sub Stuarti,nobilii de snge deveneau membri de drept i pe viea aiCamerei Superioare. Iar dreptul Regelui de a inobila peorice orn vrednic, mentinut pn astzi, contribuia deasemenea la atenuarea distantei !litre nobilime i popor 2).In astfel de conditii, nobilimea englez devenea o elitconductoare, selectionata dupd merit 0 talent. Acest rol eaIl pstreaz i astzi, alturi de alte categorii sociale, careparticipil la conducerea Statului englez 3).

13. Clasa burghezliAm vzut care au fost Inceputurile clasei burgheze in

Anglia. Aceasta clash' se desvolta, ca in toate tarile dinOccident, odat cu desvoltarea oraelor 0 a formei capitalistede productie. Comertul i industria cereau anumite interesede aprat, care diferentiau pe cetteni In cuprinsul societtii.Dar pe and sub vechiul regim clasa burghez6 din alte tri

1) Ibid., p. 147. Deosebirea mergea pan In cele mai mici lucruri,Ma nu era permis In Franta dinaintea Revolutiei unui orn fr titlu denoblet5 s aibe In curtea sa porumbei, acest sport hind rezervat In modmiclusiv aristocratiei. Ibid., p. 438.

2) Freeman, Op. cit., p. 147 si Pollard, Op. cit., p. 80 urm.Nobilimea engleza se Imparte azi In cinci ordine: duci, marchizi,

conti (earls), viconti (viscounts) si baroni. Titlurile micei nobilimi sunt:Baronet, knight qi squire. www.digibuc.ro

48 CLASELn SOCIALE

rilmnea departe de treburile publice, in Anglia ea se integra,fie direct, fie indirect, In mecanismul Statului. In Franta,Revolutia din 1789 a fost opera clasei burgheze nemultumitde neparticiparea ei la vieata publica a tOrii. In Anglia,Revolutia din 1688 a fost afirmarea unor drepturi de &areIntreg poporul, iar nu numai al clasei burgheze. Aceastdeosebire se datora i faptului mentionat mai sus. No-bilimea neintelegnd s se izoleze de celelalte clase ale so-cieatii, stabilea contactul cu burghezia, cum am vzut,Inca dela aparitia acestei clase la sfaritul Evului Mediui la inceputul erei moderne. CAci nobilimea engleza, Innoile conditii economice ale societOtii, se adapta, deve-nind ea insi din acest punct de vedere burghez, liberalO. d em ocratica.

Cu toate acestea, o clasa burgheza diferentiat prin eon-OHIO intereselor ei se afirma In timpurile moderne ki InAnglia. Clasa negustorilor, gat de bine organizata In EvulMediu prin aa numitele a ghilduri (merchant guilds),impreuna cu alte elemente oraeneti, fusese unul din factoriihotritori In aparitia q.i desvoltarea unei asemenea con-tiinte. Camera Comunelor datora existenta ei aceleiaiclase. Rolul, pe care-1 juca clasa burghez4 In societate, eradeterminat de interesele i drepturile ei, care se afirmaserla Inceputul erei moderne. Insui poporul se detepta politi-cete mai mult prin burghezie dect prin nobilime. Colabo-rarea nobililor cu burghezii fusese Ins6 limitat la pOturabogat, la aa numita mare burghezie, formnd In secolulal XVIII-lea, cum am amintit, o plutocratie in treburilepublice ale tarii.

Mica burghezie rilmnea la o parte de vie* politia pAndla marele Act de reforma din 1832. Din aceast called In-tronarea democratiei integrale In Anglia Intrzia atAt timp.Acest fapt determina Ina aparitia unei contiinte definitein rndurile micei burghezii, de care se leaga intreagamipare pentru emanciparea politic a poporului din secolulal XIX-lea i care ducea la reformele din 1867 0 1884.

www.digibuc.ro

CLASA MtilicrtoREAsCA 49

Totusi, clasa burgheza reprezinta astazi in Anglia oconstiinta din ce in ce mai slaba despre interesele ei. Feno-menul se datoreste de sigur transformarilor fundamentale,prin care trece economia mondiala, de care este atat de straw;legat procesul economic al Angliei. Dar in acelasi timp el sedatoreste si conditiilor de completa democratizare In vieatapolitica a ILE. Emanciparea politica a maselor, disparitiaprivilegiilor municipale de altadata, bancruta liberalismuluica doctrina economica, atenuarea capitalismului, slabireaPartidului Liberal, cu care burghezia fusese asociata intrecut, toate aceste fapte au contribuit la pierdereapunctului de vedere burghez in societatea engleza contem-porana.

Fenomenul nu este, fireste, specific societatii engleze. Ilintalnim azi in mai toate tarile civilizate. Numai In ceea cepriveste forma in care burghezia engleza incepe sa para-seasca vechile conceptii, se observ oarecare deosebire. Pecand In alte lari clasa burgheza se resemneaza fara detransformrile brusce ale economiei, in Anglia ea incepe s seintegreze in ritmul organizarii noui. Asa se explica pasul,pe care-1 fcea Liberalismul in Anglia Inca inainte de raz-boiul mondial. Reformele sociale si fiscale cu puternicetendinte de confiscare a capitalului privet in folosul socie-Valli, erau indiciile unei asemenea readaptari. Tar astazi,in urma crizei economice, prin care trece omenirea si Indeosebi tarile industriale, clasa burgheza engleza urmeazdnoul curs, cedand cerin-plor realitalii. Caci si in acest cazse observa aceeasi preocupare de a stapani imprejurrilecu un ceas mai de vreme, un procedeu caracteristic spirituluipractic al poporului englez.

14. Clasa muncitoreasciiOdata cu desvoltarea industriei in a doua jumatate a

secolului al XVIII-lea, aparea in societatea engleza clasamuncitorilor, in forma precisa si cu o constiinta despre

4www.digibuc.ro

to cLASELE SOCtAlt

interesele ei. Un proletariat agricol cunoscuse Anglia, curnam vzut, inc dela sfersitul secolului al XVI-lea, cndIncepeau sd se statorniceasca condiliile organiztirii capita-liste. Dar pe cnd muncitorii agricoli rmneau fdr mijloaceproprii de aparare a intereselor, muncitorii industriali isistrngeau rndurile si se organizau In asa numitele Uniuni *( Trade Unions), a cror manifestare se poate urmri Inadin secolul al XVIII-lea. Asemenea organizatii aveau uncaracter secret, flind oprite de autoritti, pe atunci foartevigilente In a apra interesele capitalistilor. Uniunile ur-mreau de fapt numai Imbunttirea material a munci-torilor, far niciun &ad revolutionar, intelegand sa-o reali-zeze pe calea pasnicti a organizArii si a reiistentei pasivefata de patroni. Rezultatele practice nu