ANEXA la Decizia ANCS nr… - PN II... · Web view: SC Optoelectronica 2001 SA (9), SC Pro Optica...

Raport 2009 privind Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013

Raport 2009 privind Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi

Inovare 2007-2013

CUPRINS

REZUMAT OPERATIONAL

MOTIVAŢIA RAPORTULUI 21. PREZENTAREA PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE,

DEZVOLTARE ŞI INOVARE3

2. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

9

3. STADIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

13

4. INSTITUŢII, INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ ŞI PERSONAL 165. CHELTUIELILE CU ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE –

DEZVOLTARE18

6. IMPACTUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

20

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 25

1

SE APROBĂ,PREŞEDINTE

Adrian CURAJ


2


MOTIVAŢIA RAPORTULUI

Raportul urmăreşte evaluarea eficacităţii implementării Strategiei Naţionale pentru Cercetare Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 (Strategia Naţională) prin Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 (Planul Naţional), pe baza indicatorilor Planului Naţional, ai programelor care au fost lansate în cadrul acestuia, precum şi ai ansamblului sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), corespunzător obiectivelor Strategiei Naţionale.

Raportul are următoarele roluri:

i) De a furniza informaţii preliminare privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor strategice CDI;

ii) De a pregăti evaluarea intermediară a Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional care va analiza stadiul de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional, pentru eventuala realocare a fondurilor;

iii) Ţinând cont de criza economica actuala, de a face recomandări pentru corectarea eventualelor disfuncţionalităţi, inclusiv prin realocarea fondurilor între programele componente.

Datele utilizate sunt cele raportele anuale ale agenţiilor de finanţare implicate în conducerea programelor Planului Naţional, ca şi rapoartele anuale elaborate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Alte documente utilizate sunt Anuarul Statistic al României-2009, 2010, alte publicaţii ale Institutului Naţional de Statistică (INSSE), precum Innovation in Industry and Services 2004-2006, INSSE 2008), publicaţii Eurostat (de exemplu Science, technology and innovation in Europe, 2008), European Innovation Scoreboard (EIS)-2009, 2010, alte publicaţii ale Comisiei Europene (precum Science, Technology & Competitiveness Key Figures Report, 2008/2009). Nu in ultimul rand, sunt utilizate bazele de date Eurostat, OECD si UNESCO.

Perioada analizată este de un an: 2009.

3


1. PREZENTAREA PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

1.1. Contextul naţional şi internaţional

1.1.1. Contextul naţional

În anul 2009, criza economica a afectat profund domeniul cercetării în România, finanţarea programelor naţionale reducându-se semnificativ. Alocările totale pentru cercetare, prin legea bugetului de stat, au fost de aproximativ 1,64 miliarde lei, ceea ce reprezintă o reducere cu 27,6% faţă de anul 2008, si o reducere semnificativa fata de valorile planificate la lansarea Planului National, de circa 3,65 miliarde lei. De asemenea, în cadrul sumei de 1,64 miliarde lei, fondurile bugetare reprezintă 1,5 miliarde lei, restul de 0,14 miliarde fiind venituri proprii. Cele 1,5 miliarde au fost repartizate conform Fig.1.

Sume alocate activitatilor CDI

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2007 2008 2009

Mili

oane

lei

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii Academia Romana Celelalte Ministere

Sursa: MFPFig.1 Sumele alocate pentru activitati CDI, pe ordonatorii de credite cei mai importanti

Efectul asupra Planului National a fost acela ca finantarea pentru 2009 a fost diminuata la cote de 26% -50% fata de angajamentele initiale. In anul 2009 nu s-au organizat competiţii.

Totusi, ANCS a urmat liniile directoare ale Strategiei Naţionale CDI pentru perioada 2007-2013 – Strategia Nationala1, adoptate prin HG 217/ 2007, anume i) Creşterea performanţei stiintifice, ii) Dezvoltarea resurselor sistemului, iii) Antrenarea sectorului privat, si iv) Extinderea cooperării internaţionale, cu o orientare clară spre rezultatelele cercetării şi o evaluare continuă a eficacităţii acestora, prin monitorizarea eficienţei cheltuielilor la toate nivelurile: proiect, program, plan naţional. Alte documente de referinţa pentru etapa respectiva au fost Planul Naţional CDI pentru perioada 2007-2013 – Planul National2, adoptat prin HG 475/2007, Programul de guvernare 2009-2012, si Memorandumul de intelegere intre Comisia Europeana si Romania privind imprumutul contractat de tara noastra cu CE.

1 Disponibil la adresa http://www.ancs.ro/ancs_web/img/files_up/1188316504strategia%20eng.pdf2 Idem, la http://www.ancs.ro/ancs_web/img/files_up/1188313586PN2%20eng.pdf

4

http://www.ancs.ro/ancs_web/img/files_up/1188313586PN2%20eng.pdf

http://www.ancs.ro/ancs_web/img/files_up/1188316504strategia%20eng.pdf


La sfârşitul anului 2009, infrastructura sistemului CDI cuprindea următoarele:

- 264 de unităţi si instituţii CD de drept public, din care 168 unităţi CD de interes national: 46 institute naţionale CD, 56 universităţi publice acreditate, 66 institute si centre de cercetare ale Academiei Romane (52 de institute, 14 centre de cercetare), 17 institute şi centre de cercetare-dezvoltare agricolă şi 51 de staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă in subordinea Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (A.S.A.S.);

- Circa 2000 de unităţi cu activitate de cercetare-dezvoltare, dintre care circa 850 în sectorul privat (Buletinul Statistic Activitatea de Cercetare-Dezvoltare în anul 2008, Institutul Naţional de Statistică, 2009);

- Personal specializat într-o gamă largă de cca 50 de domenii ştiinţifice şi tehnologice, care cuprind domenii ale tehnologiilor de vîrf (ex.: tehnologia informatiei si comunicatiilor - TIC, medicină, aeronautică). Exista încă o pondere semnificativă, de peste 40%, a cercetătorilor din domeniile ştiinţelor tehnice şi inginereşti;

- Reţea de instituţii specializate pentru transfer tehnologic şi inovare, compusă din 42 de entităţi specifice (centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, incubatoare tehnologice şi de afaceri), precum şi 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice.

1.1.2. Contextul internaţional

Programul Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică pentru perioada 2007 – 2013 (PC 7) al Uniunii Europene (UE) continuă să se desfăşoare ritmic, conform planificării, reprezentând o sursă alternativă de finanţare pentru instituţiile şi operatorii economici români. Majoritatea ţărilor europene, în particular cele membre UE, au elaborat programe concertate de ieşire din criză, considerând domeniul CDI ca prioritar şi evitând reducerea finanţării acestuia, concomitent cu masuri coerente de politici economice, financiare si fiscale.

Raportul „European Innovation Scoreboard” (EIS) pe anul 20093 indică progrese substanţiale ale ţărilor UE, inclusiv România, în ceea ce priveste performanţa în domeniul inovării. Totuşi, ţara noastră este pe locul 25 din 27, iar datele se referă la perioada 2007-2008, adică exact înaintea începerii crizei economice (trim IV 2008).

Comparativ cu media UE 27, situatia unor indicatori relevanti pentru capacitatea si impactul sistemului CDI este urmatoarea (anul 2008)4:

• Ponderea cercetatorilor in total populatie ocupata

3,52%o in Romania fata de 9,2%o UE 27.

• Ponderea angajatilor in activitati CD, in total populatie ocupata

4,79%o in Romania fata de 15,5%o UE 27.

• Ponderea exporturilor de inalta tehnologie (IT), in total exporturi

3,80% in Romania fata de 15,96% UE 27

• Ponderea personalului cu educatie tertiara5 lucrand in domenii ST, in total populatie ocupata

22,97% in Romania fata de 39,25% UE 27.

3 European Innovation Scoreboard 2009 - Comparative Analysis Of Innovation Performance http://www.proinno-europe.eu/sites/default/files/page/10/03/I981-DG%20ENTR-Report%20EIS.pdf

4 Sursa: Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/science_technology_innovation/data/main_tables5 Studii superioare

5

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/science_technology_innovation/data/main_tables

http://www.proinno-europe.eu/sites/default/files/page/10/03/I981-DG%20ENTR-Report%20EIS.pdf

http://www.proinno-europe.eu/sites/default/files/page/10/03/I981-DG%20ENTR-Report%20EIS.pdf


• Ponderea angajatilor in productie de bunuri IT si „Mid”-Teh in total populatie ocupata

5,66% in Romania fata de 6,69% UE 27

• Ponderea angajatilor in servicii cu aport intensiv de cunoastere in total populatie ocupata

14,40% in Romania fata de 32,94% UE 27.

1.2. Descrierea şi derularea Planului Naţional Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013

Planul Naţional reprezintă instrumentul principal prin care Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică implementează Strategia Naţională.

Obiectivele Planului Naţional

În conceperea Planului Naţional s-a avut în vedere rolul sistemului naţional CDI, care, pentru etapa în discuţie, are trei obiective strategice, formulate prin Strategia Naţională:

i) Crearea de cunoaştere în scopul creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti;

ii) Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenţilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică, şi

iii) Creşterea calităţii sociale, prin găsirea de soluţii tehnice şi ştiinţifice care susţin dezvoltarea socială şi îmbunătăţesc condiţia umană a acesteia. Investiţia publică are în vedere dezvoltarea cunoaşterii, motivată de nevoile socio-economice, iar cercetarea este evaluată referitor la capacitatea sa inovativă.

Structura Planului Naţional: prezentarea programelor

Planului Naţional este structurat pe şase programe componente, dintre care, până la data de 31 decembrie 2009, au fost lansate doar cinci, după cum urmează:

Resurse umane, cu obiectiv creşterea numărului de cercetători şi a performanţelor profesionale ale acestora.

Capacităţi, pentru a dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

Idei, pentru punerea în practică a unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, comparabile cu cele de la nivel european, reflectate prin creşterea vizibilităţii şi recunoaşterea internaţională a cercetării româneşti. Pentru acest program nu sunt stabilite domenii prioritare, accentul fiind pus pe excelenţă şi vizibilitate internaţională.

Parteneriate în domeniile prioritare, cu obiective de concentrare a resurselor şi crearea parteneriatelor dedicate rezolvării unor probleme complexe şi creşterea competitivităţii CD prin transfer tehnologic.

Inovare, pentru susţinerea cercetării pre-competitive şi competitive, conduse de operatori economici, în condiţiile respectării regulilor de ajutor de stat.

Programul Susţinerea performanţei instituţionale nu a fost lansat.

Domeniile prioritare stabilite în cadrul Planului Naţional, conform Strategiei Naţionale, sunt indicate în tabelul de mai jos.

6


Tabelul 1. Domeniile prioritare în cadrul Planului NaţionalNr. crt. Domeniul prioritar

1 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii 2 Energie3 Mediu4 Sănătate5 Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară6 Biotehnologii, biologie şi genetică7 Materiale, procese şi produse inovative8 Spaţiu si securitate9 Cercetare socio-economică şi umanistă

10 Ştiinţe de bază

Instrumentele de finanţare utilizate, pe programe, sunt de tip proiect, de tip bursă şi de tip premiu; acestea sunt prezentate în figura următoare, unde, între paranteze, sunt trecute şi nivelele maxime de finanţare, în mii lei.

7


Fig.2 Instrumentele de finanţare din cadrul Planului Naţional (între paranteze, nivelele maxime de finanţare de la buget)

Proiecte de cercetareRESURS UE M

A N E

CAPACITĂŢI

IDEI

PARTENERIATE ÎN DOMENIILEPRIORITARE

INOVARE

P

L

A

N

U

L

N

A

Ţ

I

O

N

A

L

Proiecte de investiţii (M I)

Infrastructuri mari

(60000)

Proiecte suport (M II)

Exploratorie (1000)

Proiecte de cercetare Proiecte suport

Pentru stimularea revenirii în ţară a

cercetătorilor (510)

Complexe, de reintegrare

a cercetătorilor (7000)

PERFORMANŢĂ INSTITUŢIONALĂ

Pentru tineri doctoranzi (42,5)

Proiecte de mobilităţi

Premiere rezultate

Pentru doctoranzi(8,5)

Pentru cercetători(7)

Proiecte pentru finanţarea parti-

cipării în proiecte internaţionale(M III, M IV)

Infrastructuri mici (2000)

CDI curente(100)

Pentru brevete internaţionale

(8)

Studii prospective(600)

Reprezentareinternaţională (7)

Exploratorie complexă (7000) “Workshop”-uri exploratorii

(30)

Acorduri bilaterale

Program Cadru 7

EURATOM

Proiecte de cercetare

Proiecte suport (M V)

De produs şi/sau de sistem(2000)

Cooperare europeană

Proiecte de cercetare complexe(2000)

Proiecte de dezvoltare (M I)

Pentru articole (3,5)

Pentru brevete OSIM (2)

Burse

“Ştefan Odobleja” (400)

8


Indicatori

Indicatorii de evaluare ai sistemului CDI, conform Planului Naţional (HG 457/2007), sunt indicaţi mai jos.

Tabelul 2. Indicatori de evaluare ai sistemului CDIIndicator UM Perioadă de

referinţăValori de referinţă

Ţinta 2013

1 Lucrări ştiinţifice publicate anual în reviste indexate în sistemul ISI-WoS

Număr / an Media 1995-2005

1 995 4 000*)

2 Citări în reviste indexate în sistemul ISI-WoS Număr / an 1995-2005 6 898 15 200*)

3 Reviste româneşti indexate ISI Număr 2006 7 154 Brevete naţionale Număr / 1 mil.

locuitori x an1996-2003 58 174*

5 Brevete internaţionale depuse(UE, SUA, Japonia)

Număr / an Media 2000-2004

17,4 122*

6 Numărul de produse transferabile Număr / an - ND**) 100*

7 Participări în proiecte internaţionale % buget public 2005 4 68 Valoarea contributiei sectorului privat % PIB - - 0,759 Numărul de doctori în sistemul CD Număr 2004 8 954 17 900

10 Mobilităţi internaţionale Omxlună - ND 5 00011 Mobilităţi naţionale (intra şi inter-sectoriale) Omxlună - ND 1 00012 Investiţii în infrastructura CDI % din total

buget CDI Media 1998-2003

10 25

13 Numărul de IMM-uri care au accesat cu succes fonduri prin Planul Naţional***)

Număr cumulat

Media 1999-2006

810 2 025

14 Numărul de parcuri ştiinţifice**) Număr 2006 4 815 Valoarea transferurilor tehnologice in

centrele de TT autorizateMii lei 2006 ND +100%

*) Media pentru perioada 2007-2013**) ND are semnificaţia “date care nu sunt disponibile”. ***) Sursa: ANCS

Impactul Planului Naţional asupra sistemului CDI, şi în general asupra domeniului ştiinţei şi tehnologiei, este evaluat prin următorii indicatori, conform HG 457/2007:

Tabelul 3. Indicatorii de impact ai Planului Naţional asupra domeniului STIndicator UM Perioadă de

referinţăValori de referinţă

Ţinta 2013

1 Universităţi româneşti în clasamentul Shanghai (Top 500)

număr 2006 0 2

2 Ponderea întreprinderilor cu activitate de inovare (conform Community Innovation Survey)

% 2002-2004 19,3 38

3 Angajaţi în domenii „high-tech” industrie prelucratoare

% din total popu-laţie ocupată

2004 0,4 0,8

4 Angajaţi în servicii cu aport intensiv de cunoaştere

% din total popu-laţie ocupată

2004 1,5 2,6

5 Exporturi de produse „high-tech” % total exporturi 2004 3,8 5,7

9


2. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ŞI INOVARE

2.1. Activităţi de cercetare-dezvoltare

Activităţile CDI se desfăşoară în cadrul proiectelor CDI. Situaţia proiectelor ofertate şi acceptate la finanţare este ilustrată în Tabelul 5.

Tabelul 4. Număr de proiecte derulate în anul 2009

Resurse umane*)

Total 362Cercetare 362Mobilităţi 0

Capacităţi**)Total 460

Investiţii, sub 2 mil. lei 178Suport (MII) 18Investiţii, peste 2 mil. lei 0Susţinere parteneriat internaţional (MIII) 264

IdeiTotal 1287

Exploratorii 1233Complexe exploratorii 12Workshop exploratorii 42

Parteneriate Total 1354Inovare Total 285

*) Nu sunt incluse bursele şi premiile **) Nu sunt incluse proiectele suport pentru reprezentare internaţională

Distribuţia după numărul total de proiecte, pe programe şi pe domeniile prioritare ale Planului Naţional, pentru fiecare competiţie anuală, a fost cea tabelul de mai jos.

Tabelul 5. Distribuţia proiectelor derulate în anul 2009, pe programe şi pe domenii prioritare PROGRAM

DOMENIU PRIORITARResurse umane*) Capacităţi**)

Idei Parteneriate Inovare TOTAL

1 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii 45 50 125 138 30 388

2 – Energie 11 40 62 136 25 2743 – Mediu 9 39 67 167 28 3104 – Sănătate 63 43 183 158 11 4585 – Agricultură, siguranţă şi

securitate alimentară 17 32 116 149 5 3196 - Biotehnologii, biologie şi

genetică 7 23 45 105 5 1857– Materiale, procese şi produse

inovative 78 67 187 228 159 7198 – Spaţiu si securitate 6 23 4 121 20 1649 – Cercetare socio-economică şi

umanistă 24 27 337 119 2 50910 – Ştiinţe de bază 92 126 161 33 0 422

TOTAL 362 460 1287 1354 285 3748*) Fără premieri şi burse. **) Fără proiectele suport pentru reprezentare internaţională (M IV)

10


Pentru programul Idei, de cercetare exploratorie, unde interdisciplinaritatea reprezintă contraargument pentru încadrarea în vreun domeniu, s-a considerat domeniul principal, declarat ca atare de directorul de proiect.

Ponderea cea mai mare o deţine domeniul materialelor şi proceselor inovative, unde îşi regăsesc locul majoritatea disciplinelor inginereşti. Conform rapoartelor agenţiilor de finanţare, distribuţia, pe programe, a numărului de proiectele care vizează înalta tehnologie şi/sau cercetarea exploratorie este dată în tabelul alăturat.

Tabelul 6. Proiecte finanţate în 2009, în domeniul înaltei tehnologii şi de cercetare exploratorie PROIECTE FINANŢATE

Înaltă tehnologie Cercetare exploratorieNumăr Pondere în buget program*)

(%)Număr Pondere în buget program*)

(%)Resurse umane 111 27,5 151 42,5Capacităţi**) 120 78,6 10 5,5Idei***) 0 0 1 287 100Parteneriate 76 5,8 30 2,4Inovare 268 97 4 1,5

*) Este vorba de ponderea în bugetul alocat, prin program, pentru anul 2009.**) Fără proiectele de infrastructuri mari (8 proiecte), care nu au primit finanţare în anul 2009.***) Pentru programul Idei toate proiectele sunt, prin definiţie, de cercetare exploratorie.

Cu privire la cercetarea exploratorie, procentul absolut 100% este, evident, cel de la programul Idei, iar cel mai scăzut la Inovare, unde lansarea bunurilor pe piaţă presupune că cercetarea este practic finalizată, cheltuielile fiind direcţionate spre lansarea pe piaţă. Proiectele indicate ca având impact tehnologic şi stiinţific major, pe programe, sunt prezentate în Anexa 1.

Statistică regională

Statistica regională a proiectelor finanţate, pe cele opt regiuni de dezvoltare din România, este indicată în Fig.3.

Fig.3. Regiunile de dezvoltare din România (adaptat după Anuarul Statistic al României, 2009) şi ponderea, pe regiuni, a numărului proiectelor derulate în anul 2009.

11


Zona Bucureşti este, de departe, zona cu concentrarea cea mai mare de activităţi CDI (peste două treimi). Alte regiuni semnificative sunt Nord Vest, în jurul oraşului Cluj-Napoca, şi Nord Est, în jurul Iaşiului. Zona capitalei, deşi cea mai inovativă din ţară, se încadrează în categoria europeană medium-low.

Statistica regională indică cel puţin doi poli de inovare în fiecare regiune: Cluj-Napoca şi Oradea (NV), Iasi şi Bistriţa (NE), Timisoara şi Arad (V), Craiova şi Râmnicu-Vâlcea (SV). Zona Bucureşti este un aspirator pentru regiunile Sud şi Sud Est, spre deosebire de zona Centru, unde dispersia este ceva mai mare, pe lângă oraşele Târgu-Mureş, Sibiu, Alba Iulia şi Odorheiu Secuiesc.

Proiectele în parteneriat internaţional

În ceea ce priveşte proiectele realizate în parteneriat internaţional, susţinute prin bugetul Planului Naţional, contribuţia cea mai mare este dată de programul Capacităţi, prin proiectele dedicate în mod expres susţinerii partenerilor români angajaţi în proiecte internaţionale (Capacităţi modulul III), urmat de programul Inovare, prin proiectele de cooperare europeană (Inovare - modulul V), şi programul Resurse umane, prin bursele internaţionale. Programele Idei şi Parteneriate nu au obiective de finanţare directă a cercetării în parteneriat internaţional, deşi agenţiile de finanţare respective sunt implicate în finanţarea unor proiecte internaţionale. Tabelul 7. Proiectele în parteneriat internaţional, susţinute prin programele componente ale Planului Naţional

Resurse umane*) Capacităţi**) Idei Parteneriate Inovare TOTAL Proiecte în parteneriat

internaţional8 264 0 0 13 285

*) Este vorba de bursele “Ştefan Odobleja” de la programul Resurse umane**) Exclusiv proiectele suport pentru reprezentarea României în organizaţiile internaţionale

Cele 264 de proiecte de la Capacităţi sunt pe modulul III – proiecte de susţinere a parteneriatelor internaţionale, pe secţiunile cooperare bilaterală, in cadrul PC6–PC7–Euratom, precum şi pe experimentele CERN, conform Memorandumurilor de Intelegere încheiate.

2.3. Activităţi de conducere a programelor

Activităţile de conducere ale programelor Planului au ca scop utilizarea eficientă a resurselor disponibile şi crearea condiţiilor pentru implementarea politicii CDI.

Activităţile de conducere au fost derulate de agenţiile cărora le-au fost încredinţate programele Planului Naţional, astfel: Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică pentru programul Capacităţi, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (UEFISCSU) pentru programele Resurse Umane şi Idei, Centrul Naţional de Management Programe (CNMP) pentru programul Parteneriate, şi Agenţia Managerială pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare Tehnologică (AMCSIT) pentru programul Inovare. În cazul ANCS, pentru realizarea activităţilor de conducere a programului Capacităţi a functionat Unitatea de Conducere a Programului, cu următoarea structură de posturi: director de program, monitor (responsabil) contract, responsabil organizare-desfăşurare competiţie, responsabil economic proiect, administrator bază de date, secretar.

Legat de Planul Naţional, în anul 2009, majoritatea activităţilor Agenţiilor a fost de adaptare la condiţiile de finanţare, de monitorizare a proiectelor în derulare, de raporare şi de informare.

12


În anul 2009, activităţile de conducere au fost perturbate, în principal rând din cauza apariţiei crizei financiare şi diminuarea bugetelor proiectelor, care a condus la:

- Reeşalonarea (întârzierea) plăţilor către contractori;- Diminuarea (uneori anularea completă) a unor plăţi;- Suspendarea, pe timp nedeterminat, a unor activităţi de contractare.

Toate acestea au condus la instaurarea unei atmosfere de incertitudine, nemulţumiri şi contestări, cu consecinţe care afectează pe termen lung credibilitatea sistemului CDI public.

13


3. STADIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

Fiecare agenţie de finanţare are prevăzută o metodologie de monitorizare a derulării proiectelor şi de control a rezultatelor, pe baza dispoziţiilor legale în vigoare. Conform acesteia, proiectele sunt evaluate intermediar, după care este luată decizia asupra continuării sau suspendării finanţării. Unde este cazul, este impusă restituirea fondurilor către autoritatea contractată. Aceste cazuri sunt stabilite, în condiţiile legii, prin pachetele de informaţii.

În anul 2009 au fost finalizate 836 proiecte la programul Resurse Umane, 20 la Capacităţi, 46 la Idei, şi 3 la Inovare; nu există niciun proiect finalizat la programul Parteneriate.

Categoriile de rezultate cele mai importante, care contribuie la agregarea indicatorilor de evaluare a sistemului CDI naţional, sunt prezentate mai jos, sub formă tabelară, pe programe.

Tabelul 8. Indicatori de rezultat ai Planului Naţional, pe programele componente, în anul 2009REZULTATE Resurse

umane*) CapacităţiIdei Parteneriate Inovare TOTAL

Brevete naţionale depuse / obţinute 0 0 72 / 0 71 / 6 145 / 13 288 / 19Produse, tehnologii, servicii de experiment (certificate) 0 8 0 103 11**) 144

Alte produse, tehnologii, servicii 0 31 0 435 13**) 479Alte categorii (studii, proiecte, proto-tipuri, desene, cărţi tehnice, ghiduri, manuale de utilizare, metode, proceduri)

0 8 0 874 124**) 998

Număr de produse transferabile 0 0 0 22 13**) 35Articole şi comunicări indexate (ISI sau echivalent) 66 115 1307 1389 0 2177

Cărţi, atlase, dicţionare 6 0 0 234 12 252Alte publicaţii ştiinţifice (articole, comunicări) 51 26 1478 3919 111 5508

Investiţii în infrastructura de comunicaţii (mii lei) 0 28 850 580 5 244 135 34 809

Participări în proiecte europene 0 264 0 31 13 308Teze de doctorat finalizate 44 0 0 0 0 44

*) Fără premieri şi burse. **) Provizorii.

Statistica indică o usoara crestere a numarului de articole ISI apărute în revistele ştiinţifice, datorate programelor din Planul Naţional: 2177 in 2009, fata de 2065 in 2008. Cresteri semnificative sunt si la brevete depuse, sau la produse, tehnologii, si servicii de experiment (certificate), ca si la participarea in proiecte europene.

Totusi, nu trebuie uitat ca, din cauza efectului natural de intarziere in obtinerea rezultatelor, acestea sunt rodul unor activitati incepute in 2007-2008, iar impactul reducerii finantarii a avut, deocamdata, efect limitat la reducerea investitiilor in infrastructura de comunicatii, ca si in infrastructura CD.

Unele rezultate de la programul Inovare au caracter provizoriu, deoarece valorificarea acestora se face in interval de un an de la terminarea finantarii de la buget. Referitor la evaluarea sistemului CDI la nivel naţional, trebuie mentionat ca valorile indicatorilor disponibile sunt cele pentru anul 2008. Un aspect pozitiv este continuarea sprijinului ANCS pentru

14


acces la o serie de resurse electronice de documentare stiintifica6, in cadrul proiectului structural7

„Acces National Electronic la Literatura Stiintifica de Cercetare” (ANELiS), prin Institutul National de Informare si Documentare (INID), in calitate de beneficiar.

Din punct de vedere al articolelor ISI, în 2009 contribuţia Planului Naţional a fost de 2177 publicaţii din totalul de circa 9458 articole ISI (cumulat, in reviste ISI si volume ale conferintelor ISI) elaborate la nivelul întregii ţări, ceea ce reprezintă o pondere de 23,0%. Simultan, se constata o reducere a numarului de articole citate, ceea ce indica o scadere a impactului cercetarii romanesti in lume. Spre exemplu, pot fi puse în discuţie numărul auto-citărilor şi revistele cu cotaţie ISI editate în străinătate.

Deoarece fie unele tinte sunt depăşite, fie nu mai sunt actuale (v. Tabelul 9), se impune o redimensionare a acestora, o data cu evaluarea intermediara a Planului National, prevazuta pentru anul 2010.

Din punct de vedere al aplicarii brevetelor si al valorii adaugate prin transferuri tehnologice, situaţia poate fi mult îmbunătaţită, dar acest lucru depinde in primul rand de existenta investitiorilor interesati sa obtina profit economic.

Tabelul 9. Indicatori de rezultat pentru evaluarea sistemului CDI, la nivel naţional. Indicator UM Referinţă

an 2006 Ţinta2013*)

2008

1 Lucrări ştiinţifice publicate în reviste indexate în sistemul ISI-WoSci

Număr/an 1 692 2 000 9458

2 Citări în reviste indexate în sistemul ISI-WoSci Număr 5 922 15 200 19753 Reviste româneşti indexate ISI Număr 6 15 57 4 Brevete naţionale depuse / acordate Număr 965 / 527 174 995 / 3945 Brevete internaţionale

(EPO depuse, USPTO acordate, triadic)Număr 38 / 11

(30, 29, 3) (122 cumulat) (36, 48, 3)6 Fonduri atrase din strainatate pentru CD

(pondere in GERD)Mii lei(%)

63 914(4,08)

-(10) **)

118 304(3,45)

7 Cheltuieli CD ale sectorului privat BERD(pondere în total cheltuieli CD - GERD)(pondere în PIB)

Mii lei(%)(%)

476 162(30,4)(0,14)

--

(0,75)

585 046(29,3)(0,17)

8 Numărul de doctori în ştiinţe (în sist. CDI) Număr 12 309 18 000 14 8519 Mobilităţi internaţionale Om x lună ND 5 000 ND

10 Mobilităţi naţionale (intra şi inter-sectoriale) Om x lună ND 1 000 ND11 Investiţii în infrastructura CD

(pondere în total cheltuieli CD - GERD)Mii lei(%)

246 555(15,7)

-(25)

467235(15,7)

*) Ţintă fixată prin HG 457/2007 – Planul Naţional **) Tinta revizuita, conform Strategiei Europa 2020

Analiza realizării obiectivelor Planului National poate fi făcută şi prin prisma unor indicatori intensivi, sau de vizibilitate internaţională a cercetării.

Tabelul 10. Indicatori intensivi de rezultat– doar contribuţia Planului Naţional, 2009

6 Elsevier Science Direct (www.sciencedirect.com), respectiv Springer Link (www.springerlink.com)7 Cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Programul Operational Sectorial “Cresterea

Competitivitatii Economice” (POS CCE), Axa prioritara 2 “Competitivitate prin Cercetare Stiintifica, Dezvoltare Tehnologica si Inovare”, Domeniul major de interventie 2.2 – “Investitii in infrastructura de CDI si dezvoltarea capacitatii administrative”

15

http://www.springerlink.com/

http://www.sciencedirect.com/


Indicator intensivArticole ISI / (cercetător x an) 0,0345Articole ISI / 1 M€ buget public 6,9Cheltuiala medie pentru un proiect CDI, din fonduri bugetare (mii lei) 178,7

Indicator de vizibilitateNumăr de proiecte CDI internaţionale cu participare românească, din care:

- bilaterale- PC 7- CERN- PC 6

262193 44 8

17Număr de reprezentari internaţionale, cu participare românească 13

Contribuţia Planului Naţional la numarul de articole ISI pe cercetător an este de 0,0341, adică peste 30 de cercetători contribuie la un articol ISI. Dacă se ia în consideraţie doar numărul cercetătorilor atestaţi, atunci acest indicator devine 0,1041 articole ISI / (cercetător x an), deci mărit cu un factor de trei. Acesti indicatori au aproximativ aceleasi valori ca in anul precedent.

Numărul de articole ISI la un milion de Euro investiţi, prin Planul Naţional, este peste media UE 27, acest lucru datorându-se mai multor factori: pe de-o parte nivelului, totuşi, redus, al investiţiei publice în cercetare, iar pe de alta, numărului mare de publicaţii româneşti luate în evidenţa sistemului ISI, articolele cu afiliaţie românească apărând, cu precădere, în periodicele din ţară.

16


4. INSTITUŢII, PERSONAL ŞI INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ

4.1 Instituţii

Numărul de instituţii partenere, pe tipuri de entităţi acreditate sau atestate să desfăşoare activităţi CD, este prezentat în tabelul 13.

Tabelul 11. Instituţii participante în proiectele finanţate in anul 2009

INSTITUŢII(număr cumulat)

Inst.CD

Univ. Alte CD Operatori economici

Resurse umane 111 249 2 0

CapacităţiTotal 30 25 5 14

Sub 2 mil. lei 110 30 2 0Susţinere parteneriat internaţional

132 26 0 4

Idei 178 679 9 0Parteneriate 614 1183 684 1096Inovare 46 33 10 236

Statistica din tabel trebuie privita cu prudenţă, deoarece, in lipsa unui sistem informatic de înscriere în baze de date şi de agregare a indicatorilor, institutiile sunt privite cumulat, cu numarare multipla.

Mai relevantă este statistica instituţiilor performante, unde situaţia primelor trei locuri, la fiecare program, este următoarea (în paranteză - numărul de proiecte coordonate):

- Resurse Umane: Universitatea Babeş-Bolyai (7), Universitatea “A. I. Cuza” Iaşi (5), Universitatea Bucureşti (4).

- Capacitati (doar proiecte mici de investiii): Universitatea Politehnica Bucureşti (33), Universitatea de Ştinte Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti (5), şi INCD pentru Fizica Materialelor Bucureşti (5).

- Idei: Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (84), Universitatea Bucureşti (70), Universitatea Politehnica Bucureşti (52), şi Academia de Studii Economice (52).

- Parteneriate: Universitatea Politehnica Bucureşti (109), Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti (44), INCD Fizica Plasmei şi Radiaţiei Bucureşti (32).

- Inovare: SC Optoelectronica 2001 SA (9), SC Pro Optica SA (8), SC Microelectronica SA (5).

4.2 Personal

Segmentul cel mai important, al tinerilor doctoranzi, este concentrat în jurul celor mai reprezentative centre universitare: Bucureşti, Cluj-Napoca, şi Iasi. Tabelul 12. Repartiţia tinerilor doctoranzi, pe regiuni de dezvoltare RESURSE UMANE (tineri doctoranzi) NE NV V SV S SE CENTRU BUCUREŞTI TOTAL

72 91 26 10 3 7 29 124 362

17


În cele ce urmează se consideră personalul din proiectele CDI, luat cumulat, ca număr de apariţii persoane fizice în proiecte, fără a avea un control detaliat asupra identităţii persoanelor.

Tabelul 13. Personalul de cercetare (persoane fizice) în proiectele finanţate Total Din care cu studii superioare

Resurse umane*) 362 362Capacităţi**) 1430 690

Idei 4176 2441Parteneriate 37900 14202

Inovare 2732 2200*) Nu sunt incluse bursele şi premiile.

Un indicator sugestiv este numărul mediu de cercetători pe proiect, în echivalent normă întreagă, calculat la programele unde acesta este relevant. Tabelul 14. Numărul mediu de cercetători care participă la un proiect CD

Idei Parteneriate InovareNr. mediu cercetători/proiect(echivalent normă întreagă) 1,8 9,0 3,5

Desi numarul mediu de cercetatori, in echivalent norma intreaga, a fost practic acelasi cu cel din anii precedenti, castigul salarial pe personal CDI a fost de sub 50%, in raport cu aceeasi perioada.

4.3 Infrastructura CD

Contribuţia fiecărui program la dotarea bazei materiale este indicată în tabelul 17.

Tabelul 15. Investiţii în infrastructura de cercetare, pe programe, in anul 2009INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURA CD

ÎN ANUL 2009Valoare (mii lei)

Pondere în buget program*) (%)

Resurse umane 0 0Capacităţi 127 309 82,4Idei 11 234 6,6Parteneriate 46 456 14,1Inovare 1 566 2,1

Total 186 655 24,5*) Este vorba de ponderea în bugetul executat in anul 2009.

Aşa cum era de aşteptat, programul cu cea mai mare pondere în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii CDI este programul Capacităţi, prin al cărui pachet de informaţii a fost impusă condiţia ca investiţiile să reprezinte cel puţin 80% din bugetul fiecărui proiect. Fata de anul trecut, ponderea este diminuata din cauza cheltuielilor pentru sustinerea parteneriatului international, care nu s-au indreptat preponderent spre investitii. Desi în anul 2008 a fost demarat programul pentru infrastructuri mari, de peste 2 mil. lei / proiect, si au fost contractate 8 proiecte, finantarea acestora este suspendata, din cauza reducerii bugetului alocat ANCS.

Alte investitii semnificative in infrastructura de cercetare au fost facute prin programul Parteneriate, astfel ca media, la nivelul Planului National, este de 24,5% din total cheltuieli pe anul 2009.

18


5. CHELTUIELILE CU ACTIVITATĂŢILE DE CERCETARE – DEZVOLTARE ŞI INOVARE

5.1 Fondurile publice naţionale

Acestea sunt, teoretic, alocate prin planificare multianuală. Suma totală prevăzută pentru Planul Naţional este de 15 miliarde lei. Conform aceloraşi prevederi, ponderea proiectelor în total buget este de cel puţin 95%, adică 14,25 miliarde lei, restul fiind destinat conducerii programelor.

Bugetele multianuale prevăzute pentru fiecare program component sunt indicate în tabelul 16.

Tabelul 16. Repartiţia fondurilor publice, pe programe, conform planificarii multianualeCHELTUIELI CU ACTIVITĂŢILE CDI, PE

PROGRAME, PENTRU PERIOADA 2007-2013Valoare (mii lei)

Pondere în total valoare Plan Naţional (%)

Resurse umane 1 282 500 8,5Capacităţi 1 923 750 12,8Idei 2 565 000 17,1Parteneriate 5 130 000 34,2Inovare 1 923 750 12,8Susţinere performanţă instituţională 1 425 000 9,5

Dacă ne referim la primii trei ani, sumele alocate au fost următoarele:

Tabelul 17. Repartiţia fondurilor publice, pe programe, în perioda 2007-2008-2009CHELTUIELI CDI*)

ÎN PERIOADA 2007-2009, PE PROGRAME

Valoare (mii lei)

2007 2008 2009 Total

Pondere în bugetele planificate**) ale programelor (%)

Resurse umane 7 900 27 000 33 765 68 665 5,3Capacităţi 16 592 215 316 154 443 386 351 20,0Idei 31 831 107 083 169 062 307 976 14,4Parteneriate 105 921 362 281 329 477 797 679 15,5Inovare 28 550 76 064 74 425 179 039 12,5Susţinere performanţă instituţională 0 0 0 0 0

TOTAL 1 739 710 11,6*) Exclusiv conducere programe, **) Este vorba de planificarea multianuala, pe sapte ani: 2007-2013.

Se constată că, în primii trei ani ai Planului, au fost alocate fonduri mult mai mici decât cele prevazute prin planificarea multianuala, indicata in Tabelul 16. De asemenea, in primii trei ani au fost alocati doar 11,6% din fondurile prevazute la lansarea Planului National, in anul 2007. Daca se ia in considerare si tariful, ponderea creste, nesemnificativ, la 11,7%.

Pentru conducerile de program, alocarea de maximum 5% din total buget program s-a făcut conform situaţiei indicată în tabelul de mai jos.

Tabelul 18. Repartiţia fondurilor pentru conducerea programelor (tarif)

TARIF 2007-2009 (mii lei)

2007 2008 2009 TotalPondere în bugetele

2007-2009 ale programelor (%)

Resurse umane 342 824 441 1 607 2,3Capacităţi 207 168 300 675 0,2Idei 1 151 4 556 2 471 8 178 2,6Parteneriate 3 756 12 905 4 737 21 398 2,6Inovare 935 2 736 1 913 5 584 3,1

19


Ponderea mică a cheltuielilor cu tariful la programul Capacităţi este legată de particularitatea proiectelor de investiţii, care sunt mai uşor de administrat, comparativ, cel puţin, cu proiectele de la programul Inovare; totuşi, este evident că UCP din cadrul ANCS a fost mult mai eficientă în utilizarea resurselor financiare, in raport cu celelalte agentii de finantare.

5.2 Fonduri publice UE

În anul 2009, suma totală angajată pentru finanţarea proiectelor internaţionale a fost de 27,13 milioane lei, cu susţinere din partea UE de 980250 Euro, adică 3,92 mil. lei, calculat la un curs de 4,0 lei/Euro. Angajarea a fost făcută în cea mai mare parte prin pogramul Capacităţi.

Tabelul 19. Structura cheltuielilor CDI în cadrul proiectelor finanţate prin Planul Naţional RESURSE FINANCIARE*)

(mii lei)2009

Publice nationale Publice UE Private nationaleResurse umane 33 765 0 0

CapacităţiTotal 154 443 3 925 0

Sub 2 mil. lei 127 309 0 0Susţinere parteneriat internaţional 27 134 3 925 0

Idei 169 062 0 0Parteneriate 329 477 0 22 432Inovare 74 425 0 57 620

Total 761 172 3 925 80 052*) Exclusiv conducere programe

Dincolo de finantarea prin Planul National, contributia UE la proiectele PC 7, cu parteneri romani s-a cifrat la 18,3 mil. Euro, in anul 2009.

Structura cheltuielilor medii pe proiect, dupa sursa de finantare, pentru programele Parteneriate si Inovare, este prezentata in Tabelul 20.

Tabelul 20. Structura cheltuieli medii pe proiect, dupa sursa de finantare, in anul 2009 Mii lei/proiect (% din total) Fonduri publice Fonduri privateParteneriate 243,3 (93,5) 16,6 (6,5)Inovare 261,1 (56,4) 202,2 (43,6)

Din acest punct de vedere, se poate remarca programul Inovare, unde operatorii economici contribuie realmente cu aproximativ jumatate din suma.

20


6. IMPACTUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

Continuand buna practica a anilor precedenti, în anul 2009 au fost premiate, prin programul Resurse Umane, un număr de 2703 articole (din 3126 solicitari) si 136 brevete OSIM (din 154 primite), ceea ce a constituit un stimul important pentru cercetătorii români, care au continuat tendinta ascendenta in domeniul publicatiilor ISI. Acestea au crescut de la aproape 9000 in anul 2008, la circa 9500 in 2009 (cumulat, articole in reviste ISI si in volumele conferintelor ISI). In ciuda reducerii finantarii, derularea proiectelor incepute in 2007 si 2008 la programele Resurse Umane si Idei, dar nu numai, au condus la ameliorarea structurii cercetatorilor din Romania.

Tabelul 21. Structura cercetătorilor din România

IndicatorAnul

Total cercetători Din careatestaţi

Din carepână la 25 ani

Din carefemei

2006 30 122 9 341 812 13 0352008 30 864 10 463 1016 13 817

Sursa Anuarul Statistic al României 2009, 2010

Efectul asupra indicatorilor de impact nu poate fi evaluat decât cu întârzierea dată de disponibilitatea datelor prelucrate de instituţiile specializate. În raportul de faţă analizam impactul Planului National asupra unor indicatori din „European Innovation Scoreboard” (EIS) la nivelul anului 20088.

6.1 Analiza semi-cantitativa asupra unor indicatori EIS

Analiza se realizează pornind de la locul ocupat de Romania intre cele 27 de state membre UE (UE27), în functie indicatorul cumulat (global) al inovarii (Summary innovation index – SII), precum si de inca trei indicatori reprezentativi9, respectiv10:

Indicatori de intrare:

„Resurse umane” – „Human Resources” (HR), indicand disponibilitatea resurselor cu educatie superioara si calificare inalta, cu efect direct asupra indicatorilor de capacitate a sistemului CDI: pondere cercetători în total populatie ocupată, pondere personal CD în total populatie ocupată;

„Sprijin financiar si logistic” - „Finance and Support” (F&S), unde una dintre componente este indicatorul „cheltuieli publice CD”11.

Indicator de iesire:

Efecte economice – „Economic Effects” (EE), compus din sase indicatori, dintre care doi se refera la locuri de munca, doi la exporturi, iar doi la vanzari de bunuri inovative.

8 Conform European Innovation Scoreboard 2009, 2010.9 Reprezentativitatea este considerata in raport cu sistemul CDI romanesc. 10 Conform European Innovation Scoreboard 2009, 2010.11 Compus din cheltuielile publice CD, capitalul de risc si imprumuturile acordate pentru CD, precum si din

ponderea firmelor cu acces la comunicatii de banda larga

21


Situaţia actuală a României în cadrul UE

Potrivit clasamentului anual realizat de EIS, România este încadrată în categoria tărilor aflate în etapa de recuperare a decalajelor („catching-up” countries).

Astfel, indicatorul cumulat (global) al inovarii (Summary innovation index – SII) al României pentru 2009 are valoarea de 0,296, fiind situata relativ departe de media UE27, de 0,481, ceea ce plasează tara noastră pe ante-penultima pozitie12:

Fig.4 Indicatorul cumulat al inovarii SII, comparativ cu anul precedent (culoare gri), pentru statele membre UE, 2008

Legenda culorilor utilizate:

Analiza indicatorilor de intrare:

1/ Indicatorul „Resurse umane” - HR: locul 25.

Fig.5 Indicatorul inovarii „Resurse umane” HR, 2008

2/ Indicatorul „Sprijin financiar si logistic” - F&S: locul 27. 12 “Summary Innovation Index”, sursa European Innovation Scoreboard (EIS) 2009, 2010.

22


Fig.6 Indicatorul inovarii „Sprijin financiar si logistic” F&S, 2007-2008

Între indicatorii înglobati în cadrul sprijinului financiar, nivelul cheltuielilor totale pentru cercetare-dezvoltare, ca procent din PIB, se situează la mai putin de 30% fată de media UE 27.

Contributia sectorului privat este foarte redusă, la un nivel de cca 15% fată de media UE 27, ceea ce indică faptul că cercetarea de firmă este slabă, sectorul afacerilor fiind incomplet restructurat si insuficient motivat, instrumentul capitalului de risc fiind putin utilizat.

Tabelul 22. Cheltuieli totale CD – GERD (% PIB)Anul 2006 2007 2008

UE 27 1,85 1,85 1,90Romania 0,45 0,52 0,58

Sursa: Eurostat,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsc00001&plugin=1

Tabelul 23. Cheltuieli CD in sectorul intreprinderi – BERD (% PIB)Anul 2006 2007 2008

UE 27 1,18 1,19 1,21Romania 0,22 0,22 0,17

Sursa: Eurostat,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsc00001&language=en

3/ Dinamica indicatorilor de intrare HR si F&S

În perioada 2006-2008 România a făcut eforturi în directia recuperării decalajelor, fapt ilustrat de rata de crestere a indicatorilor de intrare HR si F&S, care a fost foarte mare, in comparatie cu celelalte tari europene.

23

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsc00001&language=en

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsc00001&plugin=1


Fig.7 Rata de crestere a indicatorului „Resursa umana” HR, 2008

Fig.8 Rata de crestere a indicatorului „Sprijin financiar si logistic” F&S, 2008

Analiza indicatorului de iesire

Din punct de vedere al nivelului indicatorilor de iesire, Romania este mult in urma mediei UE 27. Situatia catorva indicatori care compun indicatorul efectelor economice EE a fost ilustrata la Cap.1.1.2.

Fig.9 Indicatorul „Efecte Economice” EE, 2008

Fig.10 Rata de crestere a indicatorului „Efecte Economice” EE, 2008

24


Sintetic, analiza semi-cantitativa de impact este ilustrata in tabel.

Tabelul 24. Nivelul si dinamica indicatorilor considerati comparativ cu statele membre UE 27, 2008Indicator Nivel Dinamica

Indicatori de intrare

Resurse umane HR Locul 25 / 27 Locul 3 / 27Sprijin financiar-logistic F&S Locul 27 / 27 Locul 1 / 27

Indicator de iesire Efecte economice EE Locul 18 / 27 Locul 7 / 27Indicator global Indicatorul cumulat SII Locul 25 / 27 Locul 2 / 27

25


CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Din punct de vedere al sistemului CDI, există inca un progres al rezultatelor cercetării româneşti, reflectat în numărul publicaţiilor ISI, contribuţia Planului Naţional crescand de la 2065 articole ISI la 2177. Tendinţa pozitivă de creştere a numărului de articole ISI trebuie coroborată cu aspectele calitative, cum este, de exemplu, numărul de citări pe articol (cu excluderea auto-citărilor). În aceeaşi idee, ţinând cont că România contribuie relativ puţin la producţia ştiinţifică mondială (0,19% în anul 2006), ar trebui considerate separat revistele cu cotaţie ISI editate în străinătate, faţă de cele editate în ţară; numarul acestora din urma a crescut de la 54 la 57.

Numărul de articole ISI, la un milion de Euro investiţi, prin Planul Naţional, este peste media UE 27, acest lucru datorându-se la doi factori: in primul rand, diminuarea bugetului alocat ANCS in 2009, iar in al doilea rand, faptului ca multe articole trimise spre publicare in anul 2008 vor fi aparut in anul 2009.

Numărul de participări în parteneriate internaţionale a fost în creştere, de la 145 in 2008, la 285 in 2009, deoarece, in conditiile crizei financiare, ANCS a reconsiderat prioritatile, onorand cu prioritate angajamentel asumate în cadrul colaborărilor internaţionale, prin finantarea integrala a colaborărilor la proiectele derulate în cadrul programelor şi instituţiilor internationale din domeniul cercetare-dezvoltare.

Numarul solicitarilor pentru brevete OSIM a crescut simtitor, ca urmare a avansarii fazelor proiectelor, de la 54 la 288; ca urmare, si numarul brevetelor acordate a crescut la 19, ponderea cea mai mare avand-o programul Inovare, urmat de Idei. Din punct de vedere al aplicarii brevetelor si al valorii adaugate prin transferuri tehnologice, situaţia poate fi mult îmbunătaţită, dar acest lucru depinde in primul rand de existenta investitiorilor interesati sa obtina profit economic. Oricum, programul Inovare reprezinta un pas inainte pe calea valorificarii rezultatelor cercetarii in economie. Ramane de vazut daca programele Planului National vor conduce si la obtinerea de brevete EPO, unde cercetarea de frontiera de la programul Idei ar trebui sa-si produca roadele.

Investiţiile în infrastructura de cercetare au scazut la jumatate fata de anul precedent, ca si investitia in infrastructura de comunicatii. Desi programul Capacităţi si-a pastrat eficacitatea, nivelul investiilor, in medie, a urmat tendinta descrescatoare a finantarii publice. Daca se ia in considerare si reducerea numarului de docori in stiinte, pregatiti prin programul Resuse Umane, atunci se poate aprecia ca, din punct de vedere al capacitatii sistemului CDI, acesta evolueaza in conditii de inlocuire, nu de dezvoltare.

Structura proiectelor, pe domenii prioritare, precum si structura regionala au ramas, practic nemodificate, deoarece, cu exceptia proiecteror doctorale finalizate de la programul Resurse Umane, proiectele in derulare sunt aceleasi din anul precedent.

Din analiza de impact prezentată se poate aprecia că, desi Planul Naţional este pozitiv, efectul este diluat din cauza limitarii la instrumente de implementare a politicilor de cercetare, si, in mai mica masura, de inovare, acestea nefiind sustinute in mod adecvat de instrumente fiscale si de politica economica. Dintre tarile UE 27, România se gaseste pe ultimele locuri din punct de vedere al nivelului indicatorilor considerati. Desi a beneficiat de o dinamica sustinuta in perioada 2006-2008, Romania se gaseste mult sub media europeana, atat din punctul de vedere al capacitatii sistemului CDI, cat si al performantelor acestuia, cu impact direct asupra competitivitatii economice.

Dinamica indicatorilor ilustreaza faptul ca investitiile in sectorul CD, precum si cheltuielile de inovare, s-au transmis pozitiv la indicatorii de iesire, prin urmare au fost eficace. Eficienta cu

26


care s-au transmis ramane un subiect deschis. Cresterea in efectele economice este sub cresterea indicatorului cumulat SII, fapt explicabil in primul rand prin aceea ca indicatorul cumulat SII tine cont de toti indicatorii considerati, inclusiv de cei de intrare si de iesire, iar in al doilea rand ca eficienta economică a sectorului public este redusă, deoarece, prin particularitatile sale, rezultatele acestuia sunt diseminate pe scara larga.

Obiectivele asumate prin Strategia Nationala, acelea de ameliorare a calităţii vieţii sociale, prin crearea de cunoaştere, prin creşterea vizibilităţii cercetării româneşti şi a capacităţii inovative a acesteia, sunt bine ţintite, prin intermediul obiectivului ancoră, de dezvoltare a sistemului CDI naţional, fapt probat prin ameliorarea indicatorilor de impact, cu efect în statisticile şi rapoartele internaţionale13,14. Totusi, lipsa de continuitate in derularea proiectelor si programelor unui sistem care a fost adus in coditii limita din punct de vedere al resurselor financiare face improbabila sustenabilitatea atingerii obiectivelor.

Monitorizarea planului este încă greoaie. In ciuda unor realizari ale agentiilor de finantare, lipsa sistemului informatic unitar integrat afectează fluenţa proceselor la nivelul ANCS. Metodologia de calcul trebuie unificată la nivelul întregului sistem public. La nivelul proiectelor, anumite categorii de informaţii lipsesc (de ex. încărcarea cu activităţi CDI finanţate de la buget, pe pe fiecare cercetător – persoană fizică, sau echivalent normă întreagă). Din aceleasi motive, statisticile institutiilor si personalului sunt deficitare.

Se impune revizuirea indicatorilor de rezultat la nivelul Planului, fiind necesară asigurarea întregului lanţ pentru ca informaţia să poată fi culeasă, prelucrată şi utilizată. Se impune o reconsiderare a domeniilor prioritare ale Planului Naţional. Există domenii precum energiile regenerabile şi transporturile, considerate, la nivel mondial, ca foarte importante, dar care nu au trezit suficient interes în programele Planului Naţional.

La nivelul programelor, trebuie clarificată metodologia de calcul a indicatorilor desemnaţi pentru evaluările de program. Din rapoartele agenţiilor de finanţare, se constată că ponderea activităţilor manageriale este excesiv orientată spre procesul de organizare a competiţiilor, evaluarea ofertelor şi urmărirea fluxurilor financiare, mai puţin pe monitorizarea evoluţiei proiectului şi a eficacităţii programului.

În condiţii de reducere a fondurilor publice pentru cercetare, trebuie reconsiderate în mod raţional priorităţile de realocare a fondurilor, în principal pe două căi: i) utilizând modelul investiţional, şi ii) eventual, orientând programele Planului Naţional spre activităţi suport, în detrimentul celor de cercetare, care vor trebui să-şi completeze necesarul de finanţare din fonduri alternative (europene – PC 7, din sectorul privat etc.).

Este de asteptat ca evaluarea intermediara a Strategiei Nationale si a Planului National sa aduca informatii utile privind clarificarea aspectelor mentionate.

13 INNO-Policy TrendChart – Policy Trends and Appraisal Report ROMANIA 2008, EC-DG Enterprise http://www.proinno-europe.eu/extranet/upload/countryreports/Country_Report_Romania_2008.pdf

14 Observatoire des Sciences et des Techniques – L’espace europeén http://www.obs-ost.fr/fileadmin/medias/tx_ostdocuments/Partie3_Chap1-2-3-4.indd.pdf

27

http://www.obs-ost.fr/fileadmin/medias/tx_ostdocuments/Partie3_Chap1-2-3-4.indd.pdf

http://www.proinno-europe.eu/extranet/upload/countryreports/Country_Report_Romania_2008.pdf

ANEXA la Decizia ANCS nr… - PN II... · Web view: SC Optoelectronica 2001 SA (9), SC Pro Optica...

Documents

Transcript of ANEXA la Decizia ANCS nr… - PN II... · Web view: SC Optoelectronica 2001 SA (9), SC Pro Optica...