SC Automobile Dacia SA

download SC Automobile Dacia SA

If you can't read please download the document

  • date post

    28-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    273
  • download

    9

Embed Size (px)

description

proiect automobile dacia

Transcript of SC Automobile Dacia SA

Proiect Economic SC Automobile SA

Evaluarea intreprinderii

Studiu de caz - S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Tema nr. 1

1.1. Descrierea obiectivului si procesului evalurii

S.C. Automobile DACIA S.A., societate pe actiuni, a fost infiintata in anul 1990 si isi are sediul social in strada Uzinei, nr. 1 din orasul Mioveni, judetul Arges, Romania. Societatea este inregistrata la Camera de Comert si Industrie avand numarul de ordine J/03/81/13.12.1991 in Registrul Comertuiui si cu certificat de inregistrare in scopuri de TVA RO160796, seria B Nr.0125591.S.C. Automobile DACIA face parte din Grupul RENAULT SA care detine pachetul majoritar de actiuni la S.C. Automobile DACIA S.A. (99.43%). RENAULT S.A cu sediul social in Franta este detinatoare a multiple filiale, impreuna constituind un grup multinational (Renault, Dacia, Samsung).Domeniul de activitate pentru S.C. Automobile DACIA este industria autovehiculelor de transport rutier, pincipala sa activitate fiind productia si comercializarea pe piata Romaniei de vehicule particulare si utilitare.Obiectul de activitate al societatii il constituie producerea si comercializarea de automobile, piese de schimb, masini unelte si instalatii pentru industria de automobile, de agenti energetici si tehnici pentru societatile comerciale de pe platforma industriala Colibasi si terti, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national, in domeniul fabricatiei de automobile si domenii conexe si realizarea de beneficii.Obiectivul Dacia este de a produce la standarde de calitate Renault si la costuri romanesti o gama de vehicule robuste, fiabile si accesibile ca pret pentru clientii romani si straini. Planul comercial actual al Dacia este ambitios si este integrat economiei nationale. Dacia este a doua marca a Grupului Renault, iar Romania reprezinta a sasea piata a Grupului. Dacia contribuie la modificarea imaginii Romaniei in lume.CAEN: fabricarea autovehiculelor de transport rutier

1.2. Descrierea afacerii indicatorii de activitate

Nomenclatorul de produse si servicii al S.C. Automobile DACIA se prezinta

astfel :

autovehicule DACIA in variantele Logan Berlina, Logan MCV si utilitare pe benzina si motorina, Logan VAN, Logan Pick-up, Dacia Sandero, Dacia Duster piese schimb pentru autovebiculele produse activitati de studii si proiectare pentru industria de automobile Piese de prim montaj utilizate in cadrul Grupului

Oferta de produse a societii const n:

Dacia SupeRNova

Dacia Solenza

Dacia Logan

Dacia Logan MCV

ActionariSocietatea Renault SA detine pachetul majoritar de actiuni la S.C Automobile Dacia S.A (99.427%). Renault S.A. cu sediul social in Franta este detinatoare a multiple filial, impreuna formand un grup multinational, Dacia fiind a doua marca a Grupului Renault.

Modalitatea de finantare

La sfarsitul anului 2013 activul net se ridica la 3.633 mil. Lei, in crestere cu 2,19% fata de sfarsitul anului 2012.

PerioadaTotal activeTotal pasiveNFRActiv net

31.12.20126.5943.039-1.3293.555

31.12.20137.2913.658-1.2423.633

32Societatea are in desfasurare un contract de natura unui leasing financiar (165 mil. Lei datorie ce trebuie platita pe termen mai mare de un an) pentru deposit logistic situat in Oarja, juudetul Arges. Durata totala a contractului este de 15 ani, cu posibilitatea prelungirii cu 14 ani (2x7 ani). Conform contractului, societatea plateste o chirie anuala de 3,8 mil. Euro, pltibil trimestrial, in avans si care este indexata annual pe baza indicelui EU HCIP; valoarea reziduala este zero, iar societatea are dreptul de a achizitiona mijloacele fixe la scadenta contractului.Conform tratamentului de leasing financiar, societatea a inregistrat in contabilitate cladirea si terenul afferent, in valoare totala de 163 mil. Lei, care sunt amortizate liniar pe durata contractului. Pana la inchiderea exercitiului financiar current, societatea a platit primele 14 rate si dobanda aferenta in suma totala de 61 mil. lei.

Tema nr. 22. Diagnosticul juridic

S.C. Automobile DACIA S.A., societate pe actiuni,Forma de proprietate: mixta, 51 % din actiuni le detinde grupul Renault, iar restul de 49% apartin statului romanPrimele nceputuri ale viitoarei uniti industriale care astzi produce autoturisme au fost legate de fabricarea avioanelor militare IAR pe platforma terasei superioare situat deasupra satului Colibai, n perioada celui de-al doilea rzboi mondial. n 1952, aceste cldiri industriale au fost folosite cu scopul de a se fabrica piese i subansamble pentru autocamionul romnesc SR 101.De la aceast dat, noua ntreprindere industrial ia fiin sub numele de Uzina de piese auto Vasile Tudose Colibai. Colectivul restrns de muncitori, ingineri, tehnicieni trebuiau s fac fa att sarcinilor complexe de pregtire a fabricaiei, ct i a condiiilor mediului geografic. Aici trebuiau s fie produse integrat camioane, motoare i cutii de vitez aferente, urmnd a se coopera i cu alte ntreprinderi care trebuiau s livreze echipamente electrice, rulmenii, sculele, garniturile i alte repere.Datorit fondurilor de investiii puse la dispoziie, n perioada 1953-1955 s-au pus n funciune mai multe secii, executndu-se totodat i lucrri necesare asigurrii cu energie electric, ap, nclzire, ci de acces uzinale.Astfel, n 1955, numrul salariailor ajunge la 1108, din care 772 muncitori, iar producia global crete de peste 8,5 ori fa de anul 1953.n 1953 se nfiineaz la tefneti, Grupul colar Profesional, principala surs de muncitori calificai a uzinei, iar n 1962 ia fiin a coal tehnic postliceal i o coal tehnic de maitri seral, ce a reuit s asigure parial necesarul de cadre specializate.Problematica creterii i promovrii cadrelor tinere a avut ca rezultat recrutarea i trimiterea n perioada 1959-1963, a 21 de muncitori la facultate, care dup ncheierea studiilor s-au rentors ca ingineri.n anul 1963 ntreprinderea ia denumirea de Uzina de piese auto Colibai.Uzina a cunoscut n perioada urmtoare o mare dezvoltare, produsele realizate fiind cunoscute att n ar ct i peste hotare.Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966. Dupa semnarea unui contract de licen ntre Renault i statul romn n 1968, ncepe fabricaia modelului Dacia 1100 sub licena R8, urmat n 1969 de Dacia 1300 sub licena R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. i dup anul 1978, Automobile Dacia continu autonom producia de autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul1995 este marcat de lansarea primului autoturism de conceptie 100% romaneasca, Dacia Nova.

n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2.000.000. n acelai an ntreprinderea a obinut Certificatul de Atestare a Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001.

1966 - Construcia Uzinei de Automobile Mioveni

1968 - Semnarea contractului de licen ntre Dacia i Renault

- Lansarea modelului Dacia 1110 (licena Renault R8)

1969 - Lansarea modelului Dacia 1300 (licena Renault R12)

1973 - Lansarea modelului Dacia 1300 Break

1975 - Lansarea modelului Dacia 1302 Pick-Up

1978 - ncetarea contractului de licen

1987 - Lansarea modelului Dacia 1320

1991 - Lansarea modelului Dacia 1325 Liberta

1992 - Lansarea modelului Dacia 1307 si 1309 Dubl Cabin

1995 - Lansarea modelului Dacia Nova, prima main de concepie romneasc 100%

1998 - Calificativul ISO 9001

- Autoturismul cu numrul 2.000.000

1999 - Renault achiziioneaz 51% din capitalul ntreprinderii Dacia

2000 - Lansarea modelului Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup de motopropulsor Renault

2002 - Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare Diesel Renault

2003 - Lansarea automobilului Dacia Solenza.

- Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99%

- Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb

2004 - Lansarea autoturismului Logan

- Incetarea fabricatiei modelelor Berlina si Break

- 1.959.730 unitati produse din anul 1968); Scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 i 68

La 2 iulie 1999 se semneaz contractul de privatizare al societii i Dacia devine o marc a Grupului Renault, avnd ca principal misiune susinerea dezvoltrii Grupului pe pieele emergente. n 2000 are loc lansarea modelului Dacia Super Nova, prima concretizare a colaborrii franco- romane, un autoturism echipat cu motor i cutie de viteze Renault. n noiembrie 2002 este lansat gama de vehicule utilitare echipat cu motor Diesel Renault. n aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, mai nti n versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzina, iar din septembrie 2003 i n versiunea diesel, 1.9D. n 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan n dou versiuni de motorizare: 1.4MPI si 1.6MPI. In 2005 este inaugurat Centrul de Export CKD (ILN) i este lansat cea de-a treia versiune de motorizare din gama Logan - 1.5dCi. Datorit modelului Logan, Dacia si depete n 2005 toate recordurile sale anterioare de productie (172.000 de unitati) i vnzri (164.000 de unitati).CP (2.527.155 unitati produse din anul 1971

2005 - Lansarea modelului Logan diesel

- Obtinerea certificatului ISO 14001 pentru mediu

- Fabricarea automobilului cu numarul 2.500.000

- Inaugurarea Centrului de Export CKD

- Record absolut de productie: peste 172.000 de unitati

2006 - Lansarea Noii Colectii Logan si a versiunii Logan Prestige, echipata cu motorul 1.6 16V (105 cp) (in septembrie)- Lansarea versiunii Logan MCV la Mondialul Automobilului de la Paris (in octombrie)

- Oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (in decembrie)

2007- Lansarea modelului Logan Van (ianuarie)

- Lansarea modelului Logan GPL(mai)

- Lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP (septembrie)

- Autoturismul Logan cu numarul 500.000 (septembrie)

- Lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti (octombrie)

- Autoturismul Dacia 3.000.000 cu numarul (octombrie)Departamentarea pornete de la premisa c munca specializat este mai eficient realizndu- se astfel mprirea activitilor i gruparea lor n posturi i departamente.Ca i condiie preexistent necesar implementrii, departamentrii, n cadrul organizaiei, este aptitudinea conceptual a top managerului.

n urma privatizrii Automobile Dacia n anul 1999, firma adopt structura organizaional

Renault..

Problema existent nainte i n timpul implementrii departamentrii a fost sistemul centralizat existent n cadrul activitilor inginereti, de cercetare, organizarea produciei, administrarea personalului i pregtirea lui.n urma descentralizrii dup 1989, departamentarea capt o nou form mult mai complex (marketing, export, resurse umane, IT i comunicare) i dinamic, schimbrile fiind mai uor de realizat la nivelul structurii organizaionale.Consecine ale implementrii acestui instrument sunt: mbuntirea relaiilor de cooperare ntre personalul organizaiei, permite folosirea experienei asociat cu specializarea funcional, eficientizarea activitilor de rutin i cu grad mare de repetare n cadrul activitii de producie, rspunderea prompt la cerinele pieei, adaptarea strategiei la necesitile fiecrei ri (Romnia, Italia, Austria, Bulgaria i Israel ).Persoanele implicate n utilizarea intrumentului sunt top-managerii.

Criteriile de decizie pot fi urmrite pe mai multe planuri precum strategiile de dezvoltare ale firmei, de dezvoltare a produsului si a pieei de desfacere.Referitor la dezvoltarea firmei, top-managerii vor analiza factorii mediului extern direct: concurena, clienii, furnizorii i mediul extern general: macroeconomic, social, tehnologic, politic i internaional.

n acest sens, managerii de la Automobile Dacia S.A au decis deschiderea a 5 fabrici de

producie Logan n anul 2007.

Pentru dezvoltarea produsului managerii vor lua in considerare cerinele clienilor, produsele similare existente pe pia ale concurenilor i vor ine pasul cu evoluia tehnologic.Pentru stabilirea mrimii pieei de vor fi analizate unele coordonate ale mediului macroeconomic(situaia economic general), cota de pia att a firmei ct i a concurenilor, ct i cererea nregistrat de firm.

Aceti factorii favorabili au constituit premisa implementrii deciziei de comercializare a modelului Logan n 35 de ri, avnd consecine pozitive precum o cifr de afaceri de 1,2 mil.euro i creterii vnzrilor cu 70,6% fa de 2004.Rolul criteriilor de decizie este acela de a asigura o imagine clar asupra posibilitilor de dezvoltare a firmei ct i un profit ridicat. Astfel vor fi analizate toate alternativele i vor fi alese cele mai bune soluii n concordan cu obiectivele generale ale organizaiei.Condiiile preexistente necesare lurii deciziei sunt:

Identificarea i cunoaterea detaliat a factorilor de mediu, capacitile de producie proprii, posibilitile de aprovizionare i de desfacere,nivelul cererii, etc.S avem n vedere urmrile deciziilor viitoare i eventualele riscuri ce ar putea s apar pe parcursul implementrii deciziei.Problemele posibile n timpul implementrii deciziei sunt:

-Schimbarea opiunilor clienilor ca urmare a apariie pe pia a unui model de autoturism mai performant i la un pre mai avantajos dect al Daciei-Incapacitatea unor furnizori de a-i onora contractele de livrare a unor piese

-Unele reglementri guvernamentale sau schimbarea nefavorabil a cursului valutar sau a mririi excesive a taxelor de export la automobile i la piese de schimbCa i consecine al implementrii deciziilor enunate anterior, n 2005, vnzrile Dacia au crescut cu 70,6% fa de anul 2004, pn la nivelul de 164.406 uniti. La aceast cretere au contribuit att rezultatele comerciale din Romnia, cifrate la 113.276 uniti (+ 68,9% fa de 2004), ct i cele nregistrate la export, unde, cu 51.130 vehicule nmatriculate, vnzrile au crescut de 2,7ori.

n ceea ce privete producia, aceasta a atins nivelul record de 172.021 vehicule, din care

146.456 Logan. Impulsionat de cererea comercial puternic pentru modelul Logan, activitatea de fabricaie a uzinei de la Mioveni a depit practic volumul cumulat al anilor 2003 i 2004.Persoanele implicate n stabilirea criteriilor de decizie, ct i n luarea hotrrilor sunt top- managerii, managerii superiori, ct i cei de prim linie.

.

Tema nr.33. Diagnosticul mediului de afaceri

CONCURENTA DACIA PE CATEGORII DE MODELE

Potenialii concureni la categoria SUV pentru Dacia Duster sunt urmtorii:

1.Skoda Yeti

Noul model koda Yeti este caracterizat printr-o simbioz ntre designul unic, siguran, funcionalitate i confort.Noul model este prevzut cu motoare i soluii tehnice noi, precum regimul off-road, care adapteaz setrile sistemelor electronice la conducerea pe teren accidentat, o trap panoramic cu dou seciuni, controlat electric i un sistem de fixare cu bare orizontale i crlige mobile n spaiul pentru bagaje.

2.Hyundai Tcson

Tucson este un autoturism din gama suv-urilor, produs de ctre firm coreean Hyundai i lansat n anul 2005. Interaciunea uoar cu lumea nconjurtoare este vital pentru a te bucura de via. De aceea ergonomia modelului Tucson a fost conceput pentru a iei imediat n eviden.

3.Renault Koleos

Una dintre caracteristicile importante ale modelului Koleos este uurina cu care poate fi manevrat. Koleos i este alturi n toate cltoriile tale, fie ele on sau off-road. Poziia nalt de condus i ofer o vizibilitate excepional, iar plana de bord reunete toate inovaiile care au fcut din Renault referin n materie de confort i siguran.Multiplele aptitudini ale lui Koleos reprezint succesul excelenei aliane Renault-Nissan. Astfel, vei beneficia de confortul unei berline, de habitabilitatea unui monovolum i de tehnologia unui 4x4.

La bordul modelului Koleos vei descoperi confortul n toate dimensiunile sale, exprimat prin interiorul spaios, suprafeele vitrate mari, completate de tehnologia modern.

4.Chevrolet Captiva

O combinaie unic: versatilitatea unui SUV + stilul i funcionalitatea unei maini de familie Captiva este creat pentru a satisface nevoile familiei moderne. Disponibil cu 5 sau 7 locuri,Captiva ofer flexibilitate i soluii inteligente de depozitare, un interior spaios cu echipri standard generoase cum ar fi sistemul ABS, 6 airbaguri, sistem audio cu MP3 i 6 boxe i aer condiionat. Dotrile de siguran activ i pasiv asigur c Chevrolet Captiva este n acelai timp puternic i sigur.

5.Ford Kuga

Noul Ford Kuga se bazeaz pe arhitectura clasei C care i-a dovedit calitile att n cazul lui Ford Focus, ct i n cazul lui Ford C-MAX. Prin Kuga, proiectanii i inginerii Ford au integrat cu succes cerinele principale ale oferului i pasagerilor pentru un model de nisa ntr-un concept nou, distinctiv.Exteriorul este atrgtor i sportiv, demonstrnd cum limbajul formelor kinetic design poate fi aplicat cu succes segmentului crossover.

Echilibrat i bine proporionat, dinamicul Ford Kuga ofer un spaiu confortabil pentru ofer i pasageri, chiar dac se bazeaz pe un model compact.Ford Kuga este disponibil n dou niveluri distincte de serie Trend i Titanium cu opiuni suplimentare.

15

6.Nissan Qashqai

. Pe lng cele dou culori disponibile i noile jante, Nissan Qashqai 2010 a primit modificri substaniale ale prii frontale, i anume o nou grila, bar de protecie, capota i noi faruri. La partea din spate, crowssover-ul a primit noi faruri spate care mbuntesc aerodinamic modelului.La interior, Nissan Qashqai 2010 se bucura de noi cadrane mai uor de citit, iluminat de slab intensitate n zona picioarelor i mai mult spaiu de depozitare

Potenialii concureni la categoria berlina(maina de familie) pentru Dacia Logan sunt urmtorii:

1.Citron C4

Stilul noului C4 hatchback este un amestec de putere, vitalitate i elegant. C4 Berlina - confortul este dat de funciile inovative ce au fost introduse pentru a uura condusul.C4 hatchback introduce o gam de echipamente ce sunt de regul disponibile pentru segmentele superioare de autovehicule, cum ar fi faruri cu Xenon, asistent la parcarea cu faa, limitator de vitez sau sistem de cruise control.

2.Renault Symbol

Cu un design exterior remprosptat, noul Renault Symbol afieaz o linie mai modern prin adoptarea n partea frontal i spate a unor bare de protecie n ton cu caroseria, o nou gril a calandrului, baghete laterale i mnere exterioare de ui n ton cu caroseria, o gam nou de jante de aluminiu.n ceea ce privete partea din spate, noul Symbol se nscrie n linia noii identiti vizuale Renault prin poziionarea logo-ului pe mecanismul de blocare a portbagajului (tip Laguna).La interior, noul

16

Symbol ctig, n principal, la capitolul rafinament prin apariia unei noi plane de bord i o gam nou de tapierii i ambiante interioare. Pentru o mai bun lizibilitate, grafica tabloului de bord a fost rennoit, iar fondul cadranelor este acum alb.Culorile nou introduse Gri Olive, Bleu Gris, Bleu Methyl, Bej Poivre - continu seria noutilor prezente pe noul Symbol.

3.Fiat Linea

Preurile pentru Fiat Linea vor ncepe de la 12.550 Euro cu toate taxele incluse, iar dac aruncm o privire pe imaginile puse la dispoziie de Fiat ajungem la o singur concluzie: avem de-a face cu un concurent serios!

Dimensiunile sunt la limita superioar a clasei compacte: 4.56 metri lungime, 1.73 metri lime i 1.50 metri nlime.

Desenat la Fiat Style Centre, Linea arata foarte bine, mult mai bine dect oricare alt concurent n aceast gam de pre. i nu doar la exterior, ci i la interior! Aici st poate i atuul acestei maini, pentru c are suficiente argumente s plac att n Europa de Est ct i n Vest.

4.Fiat Albea

Fiat Albea este un automobil produs de ctre uzinele Fiat din Turcia, fiind rezultat al aa-numitului proiect Fiat 178. n anumite ri, acelai model este cunoscut sub numele de Fiat Siena. Se afl n producie ncepnd din anul 2002.Dei n uzin din Turcia Fiat Albea este produs cu mai multe tipuri de motoare, n anumite ri automobilul este disponibil cu un singur tip de motor.n anul 2006, Fiat Albea a "suferit" un facelift.

5.Hyundai Accent

17

Hyundai Accent (n multe ri este vndut sub numele Verna) este un autoturism din clasa subcompact produs n Korea de Sud, India, Pakistan i Turcia. Acesta a nlocuit modelul Excel.n 2006, Hyundai prezint noua generaie (nume de cod MC), la Salonul Auto Internaional de la New York (2005). Acesta avea un nou exterior, la interior dispunea de un spaiu considerabil i dispunea de un nou motor numit CVVT. Pentru acest model s-a anunat c n 2006 va fi disponibil i un motor hibrid.Hyundai Accent a ajuns s ocupe locul trei n topul celor mai bine vndute subcompacte n Statele Unite

6. Chevrolet Aveo

Chevrolet Aveo 4 ui este un sedan compact creat n stil contemporan, cu dotri standard cuprinztoare, un interior spaios i cu o gam de motoare dinamice, dar n acelai timp economice.Echiparea standard este impresionant iar preul cu adevrat atractiv transform acest automobil ntr-o alegere inteligent.7.Kia Rio Sedan

KIA Rio a fost automobilul de vrf pentru export al productorului Kia Motors, de la lansarea sa n ianuarie 2001, cnd a surclasat popular Sportage pentru prima dat. Noul Rio este proiectat pentru consumatorul "strns" la buget i aduce o serie de dotri care ridic standardul de lux i confort n sectorul automobilelor de clasa mic.Interiorul lui Rio se axeaz pe funcionalitate i ergonomie. Habitaclul este bine iluminat, datorit marii suprafee vitrate i destul de ncptor n ceea ce privete confortul. Structura sasiului a fost proiectat pentru a reduce zgomotul i vibraiile, realiznd un habitaclu mai silenios i implicit condiii plcute n timpul mersului. Discurile ventilate ale roilor fata previn acumularea cldurii i asigur o frnare stabil. Airbagul oferului este o dotare standard, protejndu-l n cazul unei coliziuni frontale..

18

8.Skoda Fabia

Versiunea sedan a modelului Skoda Fabia reprezint o ofert deosebit pentru toi cei care prefer varianta de caroserie tradiional i portbagajul spaios, nchis separat. Versiunea sedan ofer ns nu numai un portbagaj mare i n caz de necesitate cu spaiu extensibil (de la 438 la 789 l), ci nainte de toate mult loc pentru pasageri, att pe locurile din fa ct i pe cele din spate.Att n privina asiului, a variantelor de dotare ct i n privina standardului nalt de siguran (patru stele la Crashtest Euro NCAP), versiunea sedan pstreaz caracteristicile de standard ridicat ale ntregii game Fabia.

Potenialii concureni la categoria Hatchback pentru Dacia Sandero sunt urmtorii:

1.Skoda Fabia

Noua Fabia dispune de un design matur i dimensiuni mai mari, fr ca acestea din urm s afecteze manevrabilitatea sau plcerea de a conduce. n interior, Fabia este impresionant din punct de vedere al spaiului generos pentru fiecare pasager.Materialele de calitate precum i finisajele deosebite transforma habitaclul ntr-un mediu deosebit de relaxant. Toate instrumentele sunt amplasate ergonomic, iar operarea acestora este facil.Sigurana i confortul la volan au reprezentat un aspect prioritar n proiectarea noului model Skoda Fabia. O gam vast de elemente ce contribuie la siguran i confortul pasagerilor satisface i cele mai mari pretenii. Acestea includ inovativele airbag-uri pentru cap, sistemul de climatizare automat Climatronic precum i farurile adaptive sau proiectoarele de cea cu funcie Cornering.

2. Citron C3

19

Noul C3 i afirm personalitatea din primul moment. Dei pstreaz la baza rotunjimile i senzaia de protecie ale versiunii anterioare, acestora li se asociaz un caracter mai dinamic datorit liniilor ferme i mai fluide. Stilul su ctiga dinamism. Noul C3 seduce prin stilul su, prin rafinament. Materialele utilizate sunt de cea mai bun calitate, dovada fiind i plana de bord, subliniata disctret de o band transversal gri satinat sau aluminiu strlucitor i de diferitele elemente de decor cromate.Interiorul noului C3 a fost inspirat de vehiculele premium, CITRON oferind astfel clienilor si cel mai nalt nivel de confort. Tabloul de bord opteaz pentru un design retro, chic i sugereaz nalt tehnologie.

3.Peugeot 206

Francezii au prezentat noul Peugeot 206 Plus i nu v gndii la un facelift minor. Designerii au grefat practic partea frontal a lui 207 pe 206 Plus. Vorbim de aceleai faruri i aceeai gril, ba chiar i sigla Peugeot repozitionata c la modelul 207. Difer doar amplasarea proiectoarelor, o alt diferanta fiind fanta de aer de pe capota lui 206, care a fost pstrat. Oricum, cineva care nu cunoate foarte bine modelul 207, poate confunda fr probleme cele dou maini.

4.Hyundai I20

Stilul su, cu geamurile laterale curbate i linia inferioar reflectorizant, este att expresiv ct i atractiv. Farurile i stopurile de nalt calitate i tehnologie aduc rafinament ntregului design, mbuntind vizibilitatea pe osea. Pe scurt, modelul i20 combina un design proaspt cu integritate i inovaie.i20 este pentru oameni independeni, pentru aceia care nu ateapt pentru a face ceea ce au nevoie sau ceea ce vor. Din acest motiv, i20 este flexibil. Este foarte uor s rabatezi scaunele din spate pentru un spaiu larg de ncrcare.

5.Seat Ibiza

20

SEAT Ibiza este un supermini produs de Grupul Volkswagen i vndut sub marca SEAT. Au fost lansate trei generaii, iar modelul este nc n producie. Ibiza a fost disponibil de-a lungul timpului cu mai multe tipuri de caroserie: hatchback, sedan, coup i break.Faceliftul din 2006 a adus cteva modificri de natur estetic att la interior ct i la exterior, dar cu toate acestea este foarte similiar modelului original din 2002. Ibiza este totodat cel mai popular model produs de constructorul spaniol, cu aproximativ 200 000 de uniti vndute anual.n 2009 acesta a suferit un nou facelift preucm i mbuntiri tehnice.

6.Ford Fiesta

Ford Fiesta este o main supermini cu traciune pe fa conceput de Ford Europa, o filial a Ford Motor Company, i produs n Europa, Brazilia, Argentina, Mexic, Venezuela, China, India i Africa de Sud. Modelul este comercializat n ntreaga lume, inclusiv n Japonia, Australia i continentul american.

Fiesta este unul dintre cele mai comercializate modele ale Ford, cu peste 12 milioane de uniti vndute ncepnd cu 1976. Din 2010, a asea generaie Fiesta este disponibil i n Statele Unite (din ianuarie) i Canada (din martie).

7.Opel Corsa

Noul Opel Corsa are ca dotare standard un motor cu o putere de 65 cai putere. Inginerii germani au lucrat pentru mbuntirea consumului, mai sczut acum cu 13% la ntreaga gam de

21

motorizri, dar i pentru a-i mulumi pe ecologiti, deoarece noile modele polueaz mai puin mediul nconjurtor, toat gama fiind compatibil cu normele Euro 5.n plus, a fost creat o nou ediie special "111 Limited Edition", pentru celebrarea a 111 ani de existen a mrcii. ns doar n Germania au fost introduse i o serie de ediii speciale, din seria "Color Lines": Color Race, Color Edition i Color Wave presupun nuane speciale pentru vopseaua caroseriei mpreun cu jante de 17" standard.

Potenialii concureni la categoria 7 locuri pentru Dacia MCV sunt urmtorii:

1. CITRON C4 Picasso

Stilul modelului C4 Picasso este definit de liniile sale dinamice i estetice. Caroseria noului CITRON C4 Picasso este un mix compact, practic i elegant.Conceptul Visiospace combina vizibilitatea de excepie ("visio")cu un spaiu interior extrem de mare("space"). C4 Picasso ofer vizibilitate i luminozitate puternic, mai ales datorit parbrizului panoramic lat, cel mai mare spaiu interior i pentru depozitare din clasa lui i posibilitatea de reconfigurare a spaiului interior datorit designului modular al habitaclului.

2.Ford S-MAX

inuta sportiv, usurina n condus, maximizarea spaiului i flexibilitatea interiorului sunt cteva dintre atuurile care l recomand pe noul Ford S-MAX publicului european. Ford S-MAX este versiunea de producie a deja faimosului concept SAV i se ncadreaz n categoria sport.Ford S-MAX i dorete s dovedeasc faptul c piaa auto e deschis s primeasc modularitatea unui monovolum clasic, cu design i proporii special dedicate unui consumator cu un stil de via activ. n premier, acest model lrgete gama Ford deschizandu-i porile spre un segment de pia n care nu a mai activat pn acum. Cumprtorii vor avea de ales ntre varianta S-MAX cu 5 locuri, sau cea cu 5+2 locuri.

3.Opel Zafira

22

Sistemul unic de scaune Flex7 ii ofer toat versatilitatea i confortul, de care o familie poate avea nevoie. Descoper sinteza designului dinamic i ndrzne, versatilitatea ingenioas i experiena extraordinar de condus.Sistemul interactiv de conducere (IDS) Opel ofer noului Opel Zafira abiliti cu adevrat impresionante pe osea, indiferent de motorul pe care l alegei. Astfel, este bine de tiut c plcerea de a conduce poate fi trit chiar i cu un model cu emisii reduse cum este noul Opel Zafira ecoFLEX.Design perfect aliniat cu performana:motor turbo cu un exterior rasat i un interior somptuos, spaios i practic.

4.Peugeot 307 SW

Inovaia i noutatea sunt principalele atribute pretinse de modelul 307 SW prin varietatea de dotri tehnice .O mai mare manevrabilitate i mobilitate, mai multe idei de confort, o clas mai mare i siguran, 307 SW debordeaz de nalt tehnologie pentru a impresiona.

Reteaua comerciala Dacia in Romania

Piata auto in RomaniaProductia, piata si concurenta in domeniul autoturismelor din Romania se afla inca de la inceputurile lor sub influenta exigentelor interne si totodata, international de cantitate, calitate si structura. In prrzent, Romania, ca membru al Uniunii Europene are in fata noi perspective economice.Piata autoIn orice colt al lumii, piata auto reprezinta un barometru pentru mersul economiei unei tari. Constructia de maini reprezinta una dintre cele mai importante industrii din lume. Aceste companii sunt multinaionale. Ele fac sau importa pari fcute de companii din alte tari. Numeroase alte industrii susin industria automobilelor. Acestea includ asigurri, protecie, produse petroliere, proiectri de autostrzi si strzi si industria de construcii. Si alte industrii precum motelurile, cinematografele si fast food-urile , isi datoreaz existenta mobilitatii asigurate de automobil.Atat pe plan mondial, cat si in Romania piata constructiei de automobile este apreciata ca avand un dinamism uimitor. Romania a fost una dintre primele zece tari din lume care a introdus automobilul in circulatie, de la inceputurile constructiei acestuia.

In 2013 piata auto a scazut cu 8,1% in primele 11 luni, la 73.946 de unitati, la autoturisme fiind inregistrat un declin de 7,2%, pana la 62.033 de unitati. Chiar daca in ultimii ani masinile electrice au fost la mare cautare, specialistii din domeniul auto preconizeaza ca ritmul de crestere pentru automobilele autonome il va depasi pe cel al masinilor electrice. Acestia spun de asemenea ca exista posibilitatea ca in anul 2035, vanzarile de masini autonome sa ajunga la 11,8 milioane, circa 9% din cele 129 de milioane de automobile care se vor vinde la nivel mondial in acel an.

Romania este din februarie 2009 a treia piata de desfacere pentru automobilele Dacia, dupa Franta si Germania, dupa scaderea cererii pe piata locala.

In ansamblu, piata auto a crescut in primele trei luni ale anului. Din aprilie, vanzarile de masini autohtone au scazut, iar ale marcilor de import au mai crescut. De fapt, individual, unele marci au continuat sa creasca, in timp ce altele au sczut.Performerele sunt in majoritate firmele care au sustinerea companiilor producatoare. Ca toate celelalte piete pentru produse de folosinta indelungata, si cea a masinilor mici a cunoscut un reviriment odata cu relaxarea fiscala. In multe cazuri, castigul rezultat din reducerea impozitului era perfect pentru o rata la masina mult visata. In plus, anuntatele mariri la accize pentru autoturismele de import i-au facut pe multi sa se grabeasca, respectandu-se mentalitatea celebra deja in Romania. Cam astea ar fi premisele generale ale cresterilor spectaculoase de pe piata autoturismelor. In particular insa, analiza cifrelor furnizate de importatori si producatori, prin intermediul APIA, scoate la iveala o evolutie diferita a marcilor. La producatorii autohtoni, situatia este oarecum previzibila. Dacia a cunoscut un boom explicabil tinand cont de lansarea modelului Logan. Dupa un varf inregistrat in martie, numarul de Loganuri vandute lunar s-a stabilizat, urmand sa creasca, probabil, odata cu lansarea versiunilordiesel.

Deocamdata, primele concluzii arata ca piata auto este in stadiul de reorganizare, e drept ca una dezechilibrata. Cresterile totale de anul acesta demonstreaza ca exista bani si clienti dispusi sa-i cheltuiasca pe masini. Importatorii si distribuitorii incep sa se dezmeticeasca si sa treaca de la faza de comercializare pasiva - asteptand clientii sa treaca prin fata magazinului - la cea activa. Asta inseamna investitii in extinderea retelelor de dealeri, in marketing si publicitate inteligenta si, nu in ultimul rand, in PR. Un studiu al bugetelor de publicitate pe ultimele sase luni ar demonstra ca succesul in vanzari a fost direct proportional cu banii cheltuiti, dar nu este singurul element care face delimitarea. Capacitatea fiecarui importator de a se adapta specificului pietei locale poate fi un bonus. Si aici am putea include si viteza cu care modelele lansate in tarile de origine ajung in Romania.

Punerea n aplicare a sistemului de management al calitii const n a transmite, a explica personalului ntreprinderii, procedurile ce trebuie aplicate i a forma personalul pentru aplicarea acestor proceduri.Urmrirea indicatorilor de performan ai produsului i / sau proceselor este principala metod de urmrire a calitii.Pentru fiecare proces, sunt stabilii unul sau mai muli indicatori de performan pentru a urmri eficacitatea procesului n raport cu obiectivele de calitate definite.Activitatea comerciaia a S.C. Automobile s-a concretizat la 31.12.2006 in realizarea unei cifre de afaceri de 5.554 mil RON cu 27,15% mai mare decat la 31.12.2005. Cresterea inregistrata se datoreaza in special vanzarilor auto care au contribuit la cresterea cifrei de afaceri cu 74,97%.mil RONDecembrie2004Decembrie2005Decembrie2006

VANZARI AUTO28803.5054.164

Intern17552.4282.598

Extern11251.0771.566

VANZARI PIESESCHIMB400427442

Intern230407394

Extern1702048

ALTELE360436948

Intern280357712

Extern8079236

Situatia vanzarilor in perioada decembrie 2005- decembrie 2006 se prezinta astfel:

VEHICULEDecembrie

2004Decembrie 2005Decembrie

2006

DACIA SOLENZA59206.190-

Utilitare3100020.19311.751

DACIA Logan Berlina120000144.551168.505

DACIA Logan MCV--6.997

Total156920170.934187.253

Vanzarile totale de autovehicule DACIA se ridica in anul 2006 la 187.253 unitati in crestere

cu 16.319 unitati fata de anul 2005.Un segment important de piata il ocupa vanzarile la DACIA LOGAN care este eel mai vandut model , acoperind in anul 2005, peste 89,99% din totalul vehiculelor comercializate de marca Dacia.

Situaia clienilor

Tarile in care exporta Dacia la sfarsitul anului 2006

sunt principalii clieni i anume :Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bielorusia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Camerun, Coasta de Fildes, Croatia, Elvetia, Estonia, Etiopia, Franta (inclusiv Tahiti, Guadelupa, Martinica, Guyana, Runion, Noua Caledonie), Gabon, Germania, Ghana, Italia, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Madagascar, Mali, Maroc, Moldova, Nigeria, Olanda, Polonia, Republica Ceha, Romania, Senegal, Serbia si Muntenegru (inclusiv Kosovo), Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Togo, Turcia, Ucraina, UngariaAnul 2006 a fost caracterizat de o crestere importanta a vanzarilor Dacia pe plan international. Modelul Logan a devenit leader pe numeroase piete: in Maroc, in Algeria, in Bulgaria si in Moldova. Peste 40% dintre vehiculele Logan vandute la export in 2006 au fost inmatriculatein Europa Occidentala.

Reteaua Logistica Internationala ( ILN, "International Logistics Network"), noua denumire oficiala a centrului CKD, este o adevarata trambulina pentru expansiunea geografica a proiectului Logan, un proiect care prevede fabricarea, in fiecare an, a sute de mii de automobile Logan in locatii de productie raspandite pe patru continente.

Principalii clieni interni sunt reprezentai de urmtoarele segmente:

Populaia rii care locuiete n mediul urban i se ncadreaz n segmentul cu venituri medii i mari.Instituiile statului: coli, spitale, ministere, primrii, etc.

Instituii private

Alte societii comerciale

Pentru realizarea produselor sale, SC Automobile Dacia SA are relaii contractuale cu o serie de furnizori pentru scule, semifabricate, uleiuri, emulsii, maini unelte, aparate de masur si control, dispozitive, etc.Pentru realizarea produselor sale Dacia utilizeaza o gama variata de tipuri de scule (care acopera toate procedeele de prelucrare prin achiere), o mare parte dintre acestea fiind scule speciale (in funcie de materialele i dimensiunile cotelor pieselor care se prelucreaz).ntreinerea i asigurarea bunei funcionri a mainilor unelte este asigurat prin utilizarea produselor furnizate de firme cu tradiie n acest domeniu.

Echipamentele folosite n liniile de asamblare sunt furnizate de ctre 188 de furnizori:

134 furnizori externi

54 furnizori in Romnia, din care 6 furnizori ZIF (zona industriala furnizori):

o ACI (punti)

o VALEO (cablaje)

o JCI (scaune)

o EURO APS (piese plastice si termoformate)

o CORTUBI (esapamente)

o VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)

1.7. RESURSELE UMANE

n prezent SC Automobile Dacia SA este condus de un director general i un comitet de direcie compus din efii de departamente:Fabricaie; Resurse umane ; Financiar ; Calitate ; Mentenan ; Tehnic ;Protecia muncii i a mediului ; Progres continuu;Sistemul informatic; Logistic (Aprovizionare).

Departamentul Calitate are n componen urmtoarele compartimente:

calitate furnizori are ca responsabiliti:

- asigurarea conformitii produselor recepionate;

- lansarea fielor de neconformiti ctre furnizori n caz de incidente calitate;

- urmrirea i validarea planului de aciuni;

- recuperarea costurilor noncalitii.

calitate clieni constituie interfaa pentru problemele de calitate la clieni i pentru validarea proiectelor de noi produse aflate n derulare.- gestioneaz analizele i valideaz planurile de aciuni pentru incidentele de calitate

la clieni ;

-verific dac sunt respectate toate criteriile impuse de procedur precum i exigenele specifice ale clienilor pentru proiectele produselor noi ;-are autoritatea de a opri livrrile atunci cnd se constat neconformiti care afecteaz produsul livrat.

laboratoare msurtori i contaminare :

-laboratoarele de msurtori asigur msurtorile necesare pentru controlul n recepie, pentru auditul de produs, pentru proiecte de noi produse precum i la solicitarea compartimentului calitate clieni pentru analiza unor incidente ;-laboratorul contaminare este responsabilul cu determinarea gradului de impurificare (numr de particule, dimensiune, greutate i natur) pentru piese primite n recepie ct i pentru produsele realizate n procesul de fabricaie.asigurarea calitii are ca responsabiliti controlul i actualizarea sistemului calitii

(manuale, standarde, proceduri) precum i de audituri de sistem, procedur, proces.

Nr.

2004 2005 2006

Categorii de personal%Nr.%Nr.%crt.1Personal direct productiv600055,3642756,4588155,14882Personal indirect productiv154214,2165614,4169015,83953Personal administrativ si de conducere330030,4334029,2308528,93154Total personal la sfritul perioadei108421001142310010656100Nr.

CAP. II. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

1. Elementele bilanului contabil;

20062007

A.Active imobilizate:1.876.599.4362.408.268.735

I.Imobilizari necorporale:13.796.87213.551.094

II.Imobilizari corporale:

1. Terenuri si constructii491.244.287742.575.471

2. Instalatii tehnice si masini1.065.013.1121.317.685.863

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier24.501.28227.558.461

4. Avansuri si imobilizari corporale in curs267.832.236292.223.643

Total imobilizari corporale:1.848.590.9172.380.043.438

III.Imobilizari financiare:14.211.64714.674.203

B.Active circulante:882.971.9671.239.466.540

I.Stocuri:

1. Materii prime si materiale consumabile193.849.582205.435.575

2. Productia in curs de executie56.405.56455.905.935

3. Produse finite si marfuri170.104.169185.799.306

4. Avansuri pentru cumparari stocuri0637.837

Total stocuri:420.359.315447.778.653

II.Creante:401.161.046780.695.732

III.Investitii financiare pe termen scurt:00

IV.Casa si conturi la banci:61.451.60610.992.155

C.Cheltuieli in avans:4.143.2654.709.222

D.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an:958.167.0111.296.839.878

E.Active circulante, respectiv datorii curente nete:(88.334.897)(71.122.054)

F.Total active minus datorii curente:1.780.319.5192.330.118.236

G.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an:00

H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli:43.823.03178.759.628

I.Venituri in avans:25.228.13825.486.383

J.Capital si rezerve:1.736.496.4882.251.358.608

Total capitaluri proprii din care:1.736.496.4882.251.358.608

I.Capital:2.541.719.9392.541.719.939

II.Prime de capital:1.767.4321.767.432

III.Rezerve din reevaluare:125.806.365263.337.933

IV.Rezerve:423.995.27242.395.272

V.Rezultatul reportat:1.273.486.847975.135.169

VI.Rezultatul exercitiului:298.294.327377.273.201

Sold Creditor-PROFIT298.294.327377.273.201

Sold Debitor-PIERDERE00

Repartizarea profitului00

2.Elementele contului de profit i pierderi;

2004

2005

1.Cifra de afaceri neta4.367.606.6365.554.373.911

Venituri din exploatare4.504.003.7825.580.013.492

Cheltuieli din exploatare

Rezultatul din exploatare4.280.127.0555.205.608.349

Rezultatul din exploatare Profit223.876.727374.405.143

Rezultatul din exploatare Pierdere00

Venituri financiare85.375.035207.829.622

Cheltuieli financiare63.340.678162.663.925

Rezultatul financiar

Rezultatul financiar Profit

22.034.357

45.165.697

Rezultatul financiar Pierdere

Rezultatul current00

Rezultatul curent Profit245.911.084419.570.840

Rezultatul curent Pierdere00

Venituri extraordinare00

Cheltuieli extraordinare00

Rezultatul extraordinary

Rezultatul extraordinar Profit

0

0

Rezultatul extraordinar Pierdere00

Venituri totale4.589.378.8175.787.843.114

Cheltuieli totale

Rezultatul brut4.343.467.7335.368.272.274

Rezultatul brut Profit245.911.084419.570.840

Rezultatul brut Pierdere00

Rezultatul net

Rezultatul net Profit

298.294.327

377.273.201

Rezultatul net Pierdere

II.1. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE

1. Producia exerciiului

QC = QV + QS + QI

QC producia exerciiuluiQV producia vndutQS producia stocatQI producia imobilizat ( producia folosit pentru consumul propriu )

2005QE = 4.216.382.262 + 420.359.315 + 991.242 = 5.057.100.892 LEI

2006QE = 5.554.373.911 + 447.778.653 + 4.011.966 = 6.449.931.217 LEI

Se observa o evolutie pozitiva a productiei exercitiului in anul 2006 fata de anul 2005 respectand astfel clientii, sporind si vanzarile ceea ce a dus si la cresterea profitului. Aceast cretere de 27,55% se datoreaz n special creterii produciei vndute, ct i a stocurilor .Se poate afirma c societatea are un risc redus de vandabilitate a produselor sale, cererea este n cretere.

2. Marja comerciala

MJC = CA CC

MJC marja commercialCA cifra de afaceriCC costul de cumprare

2005MJC = 4.367.606.636 129.492.304 = 4.108.622.0282006MJC = 5.554.373.911 230.510.421 = 5.323.863.490

Se observa ca marja comerciala este in crestere ceea ce reprezinta un lucru pozitiv .Marja comerciala inregistreaza o rata de crestere de 29,58% fata de 2005

3. Valoarea adaugata

VA = MJC + QE + CT

VA valoarea adugatMJC marja comercialQE producia exerciiuluiCT consumuri provenind de la teri

2005VA = 4.108.622.028 + 5.057.100.892 + 2.631.999.943 = 11.797.722.863

2006VA = 5.323.863.490 + 6.449.931.217 + 3.467.808.334 = 15.241.603.041

4. a)Soldurile intermediare de gestiune

Rezultatul brut al exploatrii

RBE = VA + SE Impozite, taxe i cheltuieli cu personalul

RBE rezultatul brut al exploatrii

VA valoarea adugatSE subvenii pentru exploatare

2005

Rbe = 11.797.722.863 + 0 2.631.999.943 = 9.165.722.920

2006

Rbe = 15.241.603.041 + 0 3.467.808.334 = 11.773.794.707

Nr INDICATORI 2005 crt2006

1.CA4.367.606.6365.554.373.911

2.Qe5.057.100.8926.449.931.217

3.Marja comerciala4.108.622.0285.323.863.490

4.Consumurile de la terti2.631.999.9433.467.808.334

5.VA(2+3+4)11.797.722.8615.241.603.04

31

6.Venituri totale, din care:4.589.378.8175.788.353.529

6.1.Venituri din exploatare4.504.003.7825.580.013.492

6.2.Venituri financiare85.375.035208.340.037

6.3.Venituri excepionale00

7.Cheltuieli totale din care:4.343.467.7335.368.782.689

7.1.Cheltuieli din exploatare4.280.127.0555.205.608.349

7.2.Cheltuieli financiare63.340.678163.174.340

7.3.Cheltuieli excepionale00

8.RBE=VA-(Impoz.+Ch. Pers)9.165.722.92011.773.794.70

7

9.Rezultatul exploatrii223.876.727374.405.143

10.Rezultatul financiar22.034.35745.165.697

11.Rezultatul current245.911.084419.570.840

12.Rezultatul excepional00

13.Rbrut245.911.084419.570.840

14. Impozitul pe profit 52.383.243

42.297.639

15. Rezultatul net al ex. 298.294.327 377.273.201ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Nr.crt. INDICATOR

ANUL

1CA (mii ron)4.367.606.6365.554.373.9112Creterea anual a cifde afaceri (%)rei27,183Creterea anual apreurilor (%)+9+6,564Creterea real a cifrede afaceri (%)i127.935Cifra de afacericorectat (mii ron)2005 2006

-

-

R 1 R c 1

100

c unde Rc = creterea anual a indicatorilor

1 R p

Rp = creterea anual a preurilor

4.367.606.636Ran = ( 5.554.373.911 x 100) 100 = 27,18%

Rca =

1 0,2718 11 0,0656

100 = 127,93%

II.2. ANALIZA RATELOR DE PROFITABILITATE

1) Rata rentabilitii globale a capitalului investit

RnRGI =

DobnziKi

Ipzprofit

* 100

RN rezultatul netKI capital investit

KI = KPR + DTL + DTS

2005KI = 1.736.496.488 + 0 + 958.167.011 = 2.694.663.4992006KI = 2.251.358.608 + 0 + 1.296.625.950 = 3.547.984.558

2005

RGI =

298.294.327

5.949.588

52.383.243

x 100 =

251.860.672

x 100 = 9,34 %

2006

2.694.663.499

2.694.663.499

RGI =

377.273.201

523.965

42.297.639

x 100 =

335.499.527

x 100 = 9,46 %

3.547.984.558

3.547.984.558

Se observa ca in ambii ani capitalul angajat este rentabil, rata rentabilitatii in 2006 fiind in crestere fata de 2005 cu un procent de 0,12%.

2) Rata rentabilitatii comerciale

RC =

Rnx 100Ca

Rn - rezultatul netCa cifra de afaceri

2005

RC =

298.294.3274.367.606.636

x 100 = 6, 83 %

2006

RC =

377.273.2015.554.373.911

x 100 = 6,80 %

Se observa ca rata rentabilitatii comerciale este in descrestere ceea ce inseamna ca firma nu a adoptat o politica comerciala foarte buna.

3) Rata rentabilitatii economice

RE =

Rex 100At

Re rezultatul exploatariiAt = Imob. Necorp. + Imob. Corp. + Imob. Fin. + Capital de lucru + Disponib.

2005At = 13.796.872 + 1.848.590.917 + 14.211.647 + 61.451.606 = 1.938.051.0422006At = 13.551.094 + 2.380.043.438 + 14.674.203 + 11.515.103 = 2.419.783.838

2005

RE =

223.876.7271.938.051.042

x 100 = 11,56%

2006

RE =

374.405143.2.419.783.838

x 100 = 15,48%

Un lucru bun se intampla si in acest caz datorita faptului ca activele totale au fost utilizate eficient astfel incat sa asigure o crestere a rentabilitatii economice.

4) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu

RnRF = Kpr

x 100

Rn rezultatul netKpr capital propriu

2005

RF =

298.294.3271.736.496.488

= 17,18%

2006

RF =

377.273.2012.251.358.608

= 16.76%

Datorita faptului ca rata rentabilitatii financiare este in descrestere , se poate spune ca investitiile nu au fost efectuate eficient .

II.3. ANALIZA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI

1. Rata solvabilitatii generale

RSG =

AcDts

Ac active circulanteDts datorii pe termen scurt

2005

RSG =

882.971.967958.167.011

= 0,93

2006

RSG =

1.239.252.6121.296.625.950

= 0,96

Dupa cum se observa, rata solvabilitatii generale nu este cuprinsa in valoarea optima, adica 2 si 2,5, fiind mai mica ceea ce inseamna ca firma nu are posibilitatea sa isi acopere datoriile petermen scurt din activele circulante ale firmei.

2. Rata solvabilitatii partiale

RSP =

Ac SDts

S stocuri

2005

RSP =

882.971.967

420.359.315

= 0,49

2006

958.167.011

RSP =

1.239.252.612

447.140.817

= 0,62

1.296.625.950

Aceasta rata este inferioara intervalului optim de 0,8 si 1, asta insemnand ca intreprinderea nu are capacitatea sa isi achite datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

3. Rata solvabilitatii curente

RSC =

T Dts

T = casa + conturi curente plasamente pe scurta durata

2005T = 61.451.6062006T = 11.515.1032005

RSC =

2006

61.451.606958.167.011

= 0.07

RSC =

11.515.1031.296.625.950

= 0.008

Se observa ca firma nu isi poate acoperi datoriile curente din disponibilitati.

4. Solvabilitatea patrimoniala

RAFG =

KprPasivTotal

x 100

2005

RAFG =

2006

RAFG =

1.736.496.4882.763.714.668

2.251.358.6083.652.230.569

x 100 = 62,84 %

x 100 = 61,65%

5. Rata de indatorare globala

RIG =

DPasivTotal

x 100

D datorii totale2005

RIG =

2006

RIG =

958.167.0112.763.714.668

1.296.625.9503.652.230.569

x 100 = 36,67

x 100 = 35.51

III. ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI DE MASURARE A PERFORMANTELOR ACTIVITATILOR SI PROCESELOR

1. Productivitatea muncii

CaW = N s

Ns numar salariati

2005

W =

2006

4.367.606.63610.656

= 409.873

5.554.373.911W =11.423

= 486.245

Se observa ca productivitatea muncii este in crestere deci firma utilizeaza resursele umane eficient .

2. Eficienta utilizarii activelor

CaE = x 100At

20054.367.606.636E =2.763.714.668

x 100 = 158,04

20065.554.373.911E =3.652.230.569

x 100 = 152,09

3. Rata de uzura a activelor corporale

RN =

2005

Amx 100Ic

RN =

2006

RN =

233.772.2801.848.590.917

298.201.4392.380.043.438

x 100 = 12,65%

x 100 = 12,53%

4.Rata de rotatie a stocurilor

CaRs =S

2005

Rs =

4.367.606.636210.179.658

= 20,79 rotatii

2006

Rs =

5.554.373.911223.570.409

= 24,84 rotatii

5. Rata de rotatie a creantelor comerciale

Rc =

ClientiCa

x 365

2005

Rc =

2006

Rc =

278.724.4694.367.606.636

459.522.4035.554.373.911

x 365 = 24 zile

x 365 = 31 zile

II.5. ANALIZA ECHILIBRULUI PATRIMONIAL

1. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE A EXERCITIULUI

Caf = Rezultatul brut al exploatrii + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare+Venituri financiare (cu excepia veniturilor din provizioane)- Cheltuieli financiare (cu excepia cheltuielilor financiar privind amortizrile i provizioanele)+ Venituri excepionale (cu excepia veniturilor din vnzare de active, subveniilor pentru investiii virate n rezultatul exerciiului, veniturilor excepionale din provizioane)- Cheltuieli excepionale (cu excepia valorii nete contabile a activelor cedate, cheltuielilor excepionale privind amortizrile i provizioanele) - Impozitul pe profit.

2005CAF = 9.165.722.920 + 95.694.837-1.026.781.066 + 85.375.035 - 63.340.678 + 0 -0 52.383.243 = 8.204.287.8052006CAF = 11.773.794.707 + 17.049.138 -825.446.700 + 208.340.037 - 163.174.340 +0 0 42.297.639 = 10.968.265.203

Se observa ca firma are o mare capacitate de autofinantare, avand in vedere faptul ca inregistreaza o crestere de 25,20%.

2. Fondul de rulment

FR = AC - DTS

AC- activele circulante;DTS-datoriile pe termen scurt.

2005Fr = 882.971.967 958.167.011 = - 75.195.0442006Fr = 1.239.252.612 1.296.625.950 = -57.373.338

3. Nevoia de fond de rulment

NFR = stocurile +creanele + activele de regularizare (exclusiv primele de rambursare) datoriile pe termen scurt, exclusiv cele financiare venituri n avans pasivele de regularizare

2005NFR = 420.359.315 + 401.161.046 + 0 923.994.011 25.228.138 0 = - 127.701.7882006NFR = 447.140.817 + 780.596.692 + 0 1.274.288.491- 25.486.383 0 = - 72.037.365

4. Trezoreria neta

Trezoreria net = fondul de rulment nevoia de fond de rulment

2005

36TN = - 75.195.044 + 127.701.788 = 52.506.7442006TN = -57.373.338 + 72.037.365 = 14.664.027

II.6. ANALIZA SWOT

Matricea MEFI ( matricea de evaluare a factorilor interni)

Nr. Crt.Factori interniCoeficient de importanNotaScor

1Pre atractiv0,120,2

2Reeaua de livrare0,230,6

3Calitatea produselor0,120,2

4Utilaj nvechit0,0510,05

5Amplasament favorabil0,0520,1

6Timp mare de ateptare0,0510,05

7Pregtirea personalului0,0510,05

8Satisfacerea nevoilorclienilor0,120,2

9Reea de comercializare0,340,12

TOTAL1-1,57

Matricea MEFE (matricea de evaluare a factorilor externi)

Nr. Crt.Factori externiCoeficient de importanNotaScor

1Impunerea pe pia a unor0,120,2

firme cu utilaj performant

2Preuri de vnzare mai mici0,1520,3

3Varietate a produselor0,340,12

4Reea de livrare0,120,2

5Controlul calitii0,230,6

6Ridicarea gradului de utilizareA0,1530,45

capacitii de producieTOTAL 1 - 1,87

4

Cadranul 2Strategie de redresare

Cadranul 1Strategie agresiv

2Puncte

Cadranul 3Strategie defensiv

Cadranul 4Strategie de diversificare

0 Amenin2rile

In functie de rezultatul matricilor putem afirma ca firma se incadreaza in cadranul 3.

Cadranul 3 reprezint situaia in care se afla firma SC AUTOMOBILE DACIA SA relativ slab i trebuie s fac fa unor ameninri majore din partea mediului. n acest caz se recomand o strategie defensiv.

III. MODALITATI STRATEGICE DE ACTIUNE

III.1. MISIUNEA FIRMEI

Misiunea principal este reprezentat de vnzarea de autovehicule DACIA pe o pia aflat n plin extindere.Formularea misiunii are drept scop principal personalizarea, individualizarea firmei Dacia att n plan naional ct i internaional.Definirea misiunii firmei permite nelegerea i specificarea afacerii n care este implicat firma i precizeaz momentul n care se d un alt curs orientrii strategice.nelegerea unei afaceri este primul pas fcut de Dacia n definirea afacerii.

Procesul de definire a misiunii este orientat asupra identificrii grupurilor de consumatori (persoanele cer doresc achiziionarea unui autoturism), definirii nevoilor ce sunt satisfcute (vnzarea de autoturisme), procedurile i metodele pe care firma le aplic pentru satisfacerea nevoilor clienilor (vnzarea de autoturisme pe o pia aflat n extindere).Definirea misiunii firmei Dacia este orientat att pe produs ct i pe pia.

Misiune orientat pe produs: vnzarea autoturismelor Dacia

Misiune orientat pe pia: activitate pe o pia aflat n plin extindere

n anul 1999 dup privatizarea Dacia de ctre Renault misiunea orientat pe pia a ntregii organizaii a fost reformulat,vizndu-se extinderea pe piaa internaional.Comunicarea misiunii este simpl, concis i expus cu claritate. Ea arat cursul pe care managementul firmei l va lua n viitor (extinderea pieei).Pentru a-si duce la capat misiunea aceasta urmareste intotdeauna:

asigurarea unui mediu concurenial onest asigurarea unui mediu nconjurtor sntos realizarea profiturilor pe cale legalmpiedicarea discriminrii la locul de munc a angajailor

asigurarea egalitii de anse angajailor, exercitarea corect a autoritii de ctre manageri.

III.2. OBIECTIVELE STRATEGICE

Obiectivele organizaionale ale firmei vizeaz performanele pe care firma le va obine n urmtoarele domenii:-dezvoltarea pieei

-inovarea, productivitatea

-resurse fizice i financiare

-profitabilitatea

a. Dezvoltarea pieei

Cresterea vanzarilor cu peste 50% odata cu lansarea colectiei CKD Logan . Obtinerea unei cote de piata de aproximativ 30%n ceea ce privete activitatea comercial, Dacia miza pe un nivel de aproximativ 200.000 de

autovehicule vndute n 2006, din care 112.000 n Romnia i 88.000 la export. Expediiile de colecii CKD Logan au cunoscut o cretere important n 2006, pe msur ce au nceput livrrile ctre Iran iar uzinele din Rusia, Maroc i Columbia i-au mrit ritmul de producie. Pentru ansamblul anului 2006 volumul estimat al exporturilor de colecii CKD Logan era de 120.000 ns au reuit s vnd un total de 154529 att n Romnia ct i exportate. Italia, Austria, Bulgaria i Israel s-au numrat printre rile n care s-a comercializat modelul Dacia Logan. Pn la sfritul lui2006, lista destinaiilor de export ale Logan a ajuns s cuprind 50 de ri.

b. Inovare i productivitate

Cresterea productiei cu 80% fata de anul 2004.

In anul 2006 se va incerca cresterea productiei cu pana la 90% fata de 2005.

Producia a atins nivelul record de 172.021 uniti, cu 82% mai mult fa de 2004.Dacia prevede producia a ceva mai mult de 200.000 de autovehicule, la care se vor aduga 100.000 de colecii CKD in anul 2006. Capacitatea de producie a uzinei de la Mioveni a fost majorat la235.000 uniti pe an ncepnd din luna septembrie 2006.

b. Resurse fizice i financiare

Cresterea investitiilor , o crestere care sa depaseasca 150 mil. de euro in 2005

In 2006 se va investi, mult mai mult decat in 2005 , tinand cont ca se adauga si prima transa din investitia in viitoarea uzina de cutii de viteze, in val de 28 mil de euro.

c. Profitabilitatea

Cresterea cifrei de afaceri cu peste 60% in anul 2005

In anul 2006 mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri care a crescut fata de 2004 cu

75%

III.3. OPTIUNILE STRATEGICE, RESURSELE SI TERMENELE

Dacia defineste si pune in aplicare o strategie de crestere rentabila:

isi conserva si isi consolideaza pozitia de lider pe piata automobilelor din Romania se impune pe noile piete ale automobilului prin modalitati proprii si de succes, care reprezinta sursa principala de crestere pentru urmatorii zece ani. In aceasta perspectiva,Logan genereaza o crestere a vanzarilor la export si contribuie astfel la realizarea

obiectivelor Renault

isi amelioreaza in mod constant calitatea produselor sale pentru a asigura satisfacerea nevoilor clientilor saiasigura rentabilitatea investitiilor sale

Evaluarea performanei S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. nainte i dup schimbarea strategic.

Indicatoriea indicati de importa12345X Oori-lor(p) %(P x p) /1001.Axa financiar- 2001.1.Rezultat net .2040XO801601.2.Cifra de afaceri.2040XO1202001.3.Rentabilitatea economic.1530XO601201.4.Rentabilitatea financiar.2040XO1201601.5.Solvabilitatea general.1540XO301201.6.Rata autonomiei financiare globale.2040OX1602002.Axa clieni- 2002.1.Cota de pia absolut.3060XO2403002.2.Gradul de satisfacie alclienilor.4080XO4004002.3.Numrul de clieni noiatrai.3060XO3003003.Axa operaii-activiti- proces3.1.Productivitatea muncii.e- 3001030XO30903.2.Eficiena utilizrii activelor.1030XO1201203.3.Rata de modernizare aactivelor corporale.1030XO1201503.4.Rata de rotaie a stocurilor.2060XO1801803.5.Ponderea rebuturilor nnumrul total de produse.1545XO90903.6.Rata noirii portofoliului deproduse.2060XO3003003.7.Numrul de intervenii aleserviciilor de depanare, n perioada de garanie la 1000 produse livrate.515XO15153.8.Gradul de adaptare al1030XO150150sistemuluistructura firmei.informaionalorganizatoriclaa3.9.Gradulde utilizarea1030XO150150capacitii de producie.4.Axa manageri - executani- 1504.1.Gradul de motivare a personalului.4060XO3003004.2.Indicii de corelaie.3045XO1351804.3.Ponderea timpului alocatpentru formarea continu n timpul total de munc.3045XO1351355.Axa reponsabilitate social- 1505.1.Valoarea contractelor de sponsorizare.6090XO4504505.2.Ponderea cheltuielilorpentru programele de protecie a mediului n cifra de afaceri .4090OX270360TOTAL- IGP100039555080AXE-PUNCTAJ (P)

Ponder

Coeficien

Nivel de realizare(note) 2005

2006

ncadrarea tipologic a firmelor dup indicatorul performanei globale

Nr. crt.Numr de puncteCaracterizarea performanei globale aNecesitatea efecturii schimbrilor strategice

firmei

1.0 - 1500Foarte slabFoarte mare

2.1500 - 2500SlabMare

3.2500 - 3500SatisfctoareMedie

4.3500 - 4500BunMic

5.4500 - 5000Foarte bunFoarte mic

Firma se afla pe locul 4 in anul 2005, caracterizata de o performanta globala buna si cu o necesitatea schimbarii strategiei mica evoluand in anul 2006 pe locul 5 cu o performanta globala a firmei foarte buna si o necesitate a efectuarii schimbarilor strategice foarte mica.Informaiile furnizate de tablourile de bord pot constitui fundamentul aciunilor de reperaj strategic, de mbuntire continu a activitilor i proceselor i de regndire a strategiei firmei i a modului de implementare a acesteia.