UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI

GESTIUNEA AFACERILOR

ANALIZĂ FINANCIARĂ LA S.C. DAFORA S.A.

2013

Capitolul 1. Prezentarea generală a SC DAFORA SA

A. Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul de constituire a

societăţii

Denumirea S.C. DAFORA S.A

Sediul ROMÂNIA, municipiul Mediaș, str. Str. Regele Ferdinand I

nr.15, jud. Sibiu.

Forma de proprietate 34 – Societăți comerciale pe acțiuni

Cod unic de înregistrare la

Oficiul Registrul Comerțului

7203436

Număr de ordine în

Registrul Comerțului

J32/8/1995

Durata nelimitată

Capital social subscris și

vărsat

100.232.329,40 lei

Pagina internet www.dafora.roTelefon 0269-844507Fax 0269-841726Domeniul de activitate Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi

gazelor naturale

Cod CAEN 0910

Capitalul social subscris şi vărsat este de 100.232.329,40 lei, împărţit în 1.002.323.294

acţiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei/acţiune. Acțiunile societății se tranzacționează la Bursa de

Valori București la Categoria II, începând cu data de 28.02.2008, anterior fiind tranzacționată pe

piața Rasdaq, începând cu 06.12.1996. Simbolul societății la Bursa de Valori București este DAFR.

Acțiunile S.C. Dafora S.A. sunt nominative dematerializate, a căror evidență este ținută de

Depozitarul Central S.A. București.

Structura acţionariatului la data de 12.04.2012 (dețineri peste 5%) era următoarea:

2

Acționar                                               Procent  

Gheorghe Calburean         49.67% 

Foraj Sonde SA Craiova    13.32%

Dafora Group SA                 7.63%

Persoane juridice               15.53%

Persoane fizice                   13.85%

Grafic nr. 1 Structura acționariatului la SC DAFORA SA

B. Scurt istoric al societăţii

Societatea comercială DAFORA S.A a luat ființă în baza HG Nr. 690/1994 prin

reorganizarea Regiei Autonome Romgaz Mediaș. Societate, care există efectiv din anul 1902 a fost,

până în 1989, o filială a Companiei Naționale de Gaz. Începând din 1989, a devenit societate cu

răspundere limitată, derulând activităţi de foraj pe piaţa românească şi din străinătate.

După un process de privatizare început în anul 1995, Dafora a devenit societate comercială pe

acțiuni, unicul acționar fiind Fondul Proprietății de Stat, iar în 1998 a devenit o companie privată.

Compania este membră a I.A.D.C. (International Association of Drilling Contractor), a

A.C.F.R (Asociația Contractorilor de Foraj din România) și de asemenea a Asociației Camerei de

Comerț și Industrie Româno - Irakiană (CCIRI).

De atunci, activitatea de foraj s-a aflat într-o continuă dezvoltare și compania a efectuat

lucrări atât în România cât și în străinătate devenind astfel liderul pieței de foraj din România prin

lucrările derulate pentru contractorii străini.

S.C Dafora S.A face parte din grupul DAFORA, unul dintre cele mai dinamice grupuri care

activează cu preponderență în sectorul de petrol și gaze, al construcțiilor dar și al abatorizării,

prelucrării și conservării cărnii, din cadrul grupului DAFORA mai făcând parte următoarele

companii: S.C. Dafora Ukraina S.R.L., S.C. Condmag S.A., S.C. Flowtex Technology S.A., S.C.

Timgaz S.A., S.C. Servicii si Operatiuni Speciale la Sonde S.A. , S.C. Macelariile Medias S.R.L și

S.C. Salconserv S.A.

C. Obiect de activitate – principalele produse şi activităţi

3

Gheorghe Cal-burean

50%

Foraj Sonde SA Craiova13%

Dafora Group SA8%

Persoane juridice16%

Persoane fizice14%

Conform codului CAEN obiectul de activitate al societății îl constituie prestarea de servicii

anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale.

Activitatea de bază a S.C Dafora S.A constă în executarea lucrărilor de foraj atât pe piaţa

românească, cât şi în străinătate.

De-a lungul timpului, activitatea societăţii s-a diversificat, Dafora S.A. având în momentul

de faţă 2 divizii, şi anume:

Divizia Foraj;

Divizia Construcţii.

Conform certificărilor obţinute, activitatea se desfăşoară respectând standardele ISO 9001,

ISO 14001, OHSAS 18001 și MRS 10000, Certificatul de Management al Sănătăţii şi Securităţii

Ocupaţionale fiind obţinut la începutul lunii septembrie 2007.

1. Divizia FORAJ:

Dafora execută servicii de foraj onshore pentru petrol, gaze naturale și ape geotermale,

lucrări de probe producție și workover, cât și servicii de mentenanță și transport pentru

echipamentele de foraj, fiind lider pe piața de foraj din România.

Din punct de vedere al activității de foraj, societatea dispune de un număr de 17 instalații,

de la o instalație mobilă compactă pentru reparații sonde și până la instalații de foraj capabile să

execute sonde cu adâncimi de până la 8,500 m. Printre activitățile realizate în cadrul acestei divizii

se numără:

Prepararea noroiului la locaţia sondei potrivit formulelor cerute în proiect sau potrivit

formulelor realizate;

Soluţii tehnice de tratare a diferitelor tipuri de fluid, potrivit evenimentelor care apar pe

parcursul procesului de foraj;

Asistenţă tehnică de preparare/tratare a fluidului pe locaţie, precum şi analiza acestuia;

Modificarea formulei fluidului de foraj în funcţie de straturile prin care trece acesta;

Controlul şi asigurarea funcţionării corecte a sistemului de curatare şi circulare a fluidului de

foraj la sondă;

Controlul repectării programului de foraj geologo-tehnic şi propunerea modificării acestuia

în funcţie de condiţiile solului;

Permanenta instruire a personalului responsabil cu fluidul de foraj.

Pe lângă activitatea principală, forajul sondelor pentru petrol, gaze naturale și ape

geotermale, societatea execută o gamă largă de alte servicii conexe.

a) Servicii de reparații sonde

4

Serviciile de reparații / curățire sonde sunt executate cu o instalație mobilă modernă tip

TWE A4, executată conform normelor API.

b) Alte servicii la sondă

Probe de producție;

Servicii de urmărire și închideri de sonde;

c) Servicii de întreținere

Dafora a dezvoltat pe plan intern echipe de specialiști pentru executarea de servicii de

întreținere pentru diverse echipamente utilizate în industria de petrol și gaze. Sunt oferite servicii de

reparații și întreținere preventivă pentru instalațiile de foraj și reparații sonde, pentru echipamentele

aferente, lucrări, prelucrări și confecții metalice, reparații ale echipamentelor electrice și electronice

precum și a sculelor de foraj.

d) Servicii de întretinere și reparație pentru:

Trolii de foraj, pompe de noroi, transmisii mecanice, pompe centrifuge, echipamente pentru

curățirea fluidului de foraj, structuri metalice, motoare diesel și compresoare aer;

Echipamente Top Drive și unități hidraulice / pneumatice de acționare;

Instalații și echipamente electrice, inclusiv montajul / repararea / inspecția și întreținerea

acestora; verificări și reparații pentru generatoare, motoare electrice și SCR-uri.

Scule de foraj, instalații de prevenire a erupțiilor, echipamente de suprafață și din garnitură de

foraj, instalarea și verificarea capetelor de coloană și a capetelor de erupție.

2. Divizia CONSTRUCŢII:

Compania are o bună experiență în ceea ce privește realizarea contrucțiilor civile,

industriale, aeroportuare, infrastructură și agrozootehnice precum și instalațiile aferente acestora.

În cadrul diviziei de construcții, funcționează o fabrică de confecții metalice și tâmplărie

PVC, precum și cea mai performantă stație de betoane din zonă.

Dafora execută construcţii de clădiri şi lucrări de genul: lucrări de consolidări structuri,

lucrări de învelitori, şarpante şi terase în construcţii, lucrări de confecţii metalice, lucrări de

instalaţii, canalizare, încalzire, structuri de rezistenţă, finisaje şi decoraţiuni interioare, etc.

S.C Dafora S.A execută lucrări terasiere, drumuri împietruite, drumuri și platforme betonate,

pavate și asfaltate. S-au accesat de asemenea și proiecte de instalare stații de epurare care sunt încă

în derulare. Compania deține o dotare foarte bună în ceea ce privește realizarea lucrărilor de

infrastructură (buldozere, excavatoare, încărcătoare frontale, buldoexcavatoare, autogreder, cilindri

compactori, etc).

5

Dafora este agrementată de către Autoritatea Aeronautică Română să execute lucrări de

construcții în incinta aeroporturilor și zonele aferente acestora.  Ca lucrări de referință sunt lucrările

de construcții civile de la Aeroportul Internațional Sibiu (terminal pasageri, turn de control, clădire

de pompieri, rezervor de apă de incendiu, stație de sprinklere, etc.)

Printre lucrările realizate se numără diverse construcţii civile şi industriale: blocuri de

apartamente, hoteluri, moteluri, restaurante, locuinţe, obiective administrative, sociale, culturale şi

sportive, depozite, hale industriale, ateliere, drumuri şi platforme betonate, terasamente şi altele.

AMGAZ SA

AMROMCO ENERGY S.R.L.

AURELIAN OIL&GAS

EURODRILL LIMITED

FOREST OIL INTERNATIONAL

HERITAGE OIL&GAS LIMITED

NDOVU RESOURCES Ltd

PETROM

OMV

RAMCO

REGAL PETROLEUM

S.N.G.N. ROMGAZ S.A.

TULLOW OIL

WHITE NILE Ltd

WINTERSHALL AG

Tabelul nr.1 Principalii beneficiari ai SC DAFORA SA

Printre lucrările de referință realizate de S.C DAFORA S.A se numără:

Hotelul BinderBubi Sighișoara

Aeroport Internațional Sibiu

Sediu Romgaz Mediaș

Mureș Mall

Hotel BinderBubi Mediaș

Stadion Mediaș

Han Greweln Mediaș

Sediu Flowtex Technology Mediaș

D. Piaţa şi concurenţa

Piaţa de desfacere a entităţii

În decembrie 2007, compania avea 70% din piața de foraj din România, ajungând în anii

următori lider pe piaţa românească de foraj. La sfârșitul anului 2011, DAFORA S.A avea 644 de

angajaţi, aceasta efectuând activităţi de foraj atât în România, cât şi în străinătate.

6

în România compania a forat pe structuri geologice diferite, ceea ce a presupus programe

diferite de construcţie a sondelor şi utilizarea mai multor tipuri de instalaţii de foraj;

· în zona Moldovei, Dafora a executat lucrări de foraj pentru RAMCO, FALCON OIL,

FOREST OIL, TULLOW OIL, REGAL PETROLEUM, în anumite proiecte fiind necesară

folosirea unor instalaţii de capacitate mai mare de ridicare (400 tone);

· în zona Transilvania a colaborat cu firma WINTERSHALL pentru explorarea unor

zăcăminte de gaze naturale;

· în sudul ţării compania a lucrat pentru operatorul american AMROMCO şi pentru

STERLING RESOURCES Ltd.;

Toate aceste contracte au decurs în cele mai bune condiţii, fiind o bună carte de vizită pentru

Dafora şi în viitoarele relaţii cu alţi operatori străini.

În străinătate:

· începând cu anul 2002, Dafora a realizat servicii de foraj, Mud Logging şi cimentare în

Uganda şi Tanzania pentru companiile HERITAGE OIL&GAS Ltd. şi respectiv AMINEX PLC. şi

TULLOW OIL şi mai apoi în Sudan pentru WHITE NILE Ltd.

· în zona Parisului s-au executat lucrări de reparaţie şi curăţire de sonde de apă geotermală.

· s-au mai efectuat lucrări de foraj în Ucraina şi Bulgaria.

· în prezent, se desfăşoară lucrări de foraj în Germania.

Clienți și furnizori

S.C Dafora S.A Mediaş dispune de o gamă largă de clienţi din domenii diferite de activitate

tocmai datorită diversităţii activităţilor desfășurate. Pe lângă operatorul român SNGN Romgaz, au

început să investească în domeniul petrolului și gazelor naturale din România și operatori străini

care au ales compania Dafora să le ducă la bun sfârșit proiectele. Astfel că, în zona Moldovei,

Dafora a executat lucrări de foraj pentru RAMCO, FALCON OIL, FOREST OIL, TULLOW OIL,

REGAL PETROLEUM ROMANIA; în zona Transilvania Dafora a colaborat cu firma Wintershall

pentru explorarea unor zăcăminte de gaze naturale iar în sudul ţării emitentul a lucrat pentru

operatorul american Amromco, Sterling Resources. Ca o concluzie putem spune că clienţii

principali Dafora sunt SNGN Romgaz și Amromco Energy.

De asemenea compania și-a extins activitatea și în afara graniţelor ţării. Începând cu anul

2002 Dafora a realizat servicii de foraj, Mud Logging și cimentare în Uganda și Tanzania pentru

companiile HERITAGE OIL&GAS Ltd. și respectiv AMINEX PLC. și TULLOW OIL și mai apoi

în Sudan pentru WHITE NILE Ltd. Ȋn zona Parisului s-au executat lucrări de reparaţie și curăţire de

7

sonde de apă geotermală ce au continuat și în anul 2008. S-au desfășurat de asemenea lucrări de

foraj în Bulgaria pentru EURODRILL Ltd., iar în Ucraina s-a mobilizat o instalaţie de foraj.

Principalul furnizor este Dafora Ambient, la care se pot adăuga diferite societăţi din

Constanţa, București, Mediaș, Ploiești sau Tg. Cărbunești.

Poziţia pe piaţă a entităţii

În ceea ce priveşte partea de foraj, experienţa şi calitatea lucrărilor executate de societatea

Dafora a adus recunoştiinţa clienţilor interni cât şi internaţionali, Dafora fiind lider pe piaţa de foraj

din România. Dafora a realizat lucrări pentru mai mult de 90% din beneficiarii străini care au avut

lucrări pe teritoriul României. Datorită conjuncturii actuale pe piaţa externă există o cerere foarte

mare de operatori de foraj. Dafora a penetrat deja această piaţă, este un nume în domeniu şi tinde să

cucereasca noi cote de piaţă de la concurenţii straini. Cota de piaţă pe segmentul foraj a ajuns la

30% în 2010.

Tabel nr. 2 Evoluţia vânzărilor pe piaţa internă şi externă

S.C Dafora S.A prezintă potenţial de dezvoltare în perioada următoare, în special datorită

extinderii activităţilor de foraj şi deschiderii pe care o manifestă grupul OMV pentru colaborarea cu

noi prestatori de servicii de calitate. Pentru următorii 2-3 ani, oficialii Dafora mizează pe creşterea

ponderii lucrărilor de foraj executate pe pieţele externe până la 30-35% din totalul veniturilor.

Concurenţa entităţii

Principalii concurenţi ai companiei pe piaţa internă sunt Foraj Sonde Craiova (FOSB), Foraj

Sonde Mureş (FOSP) şi Rompetrol Well Services (PTR).

E. Accesul la căile de transport

Sediul societăţii Dafora este situat în centrul localităţii Mediaş, pe strada Regele

Ferdinand I, nr. 15. Pentru societate este benefic accesul la drumurile naţionale şi europene,

aflându-se la 41 de km de drumul E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Târgu-Mureş - Sighişoara -

Braşov - Bucureşti – Constanţa şi DN15 - Târgu-Mureş - Reghin - Topliţa - Borsec - Piatra

Neamţ - Buhuşi - Bacău.

8

De asemenea, societatea se află la doar 1,6 km de gară, putând utiliza uşor transportul pe

calea ferată.

F. Aspecte juridice reprezentative

Dreptul mediului

Politica societății Dafora este aceea de a realiza toate lucrările în condițiile cele mai sigure

conform practicilor industriale și ținând seama de regulile de protecție a mediului.

S.C Dafora S.A are în acest scop misiunea clară de a nu afecta mediul înconjurător.

Compania își realizează obiectivele acordând o atenție deosebită aspectelor fizice și sociale ale

activităților desfășurate conform standardului ISO 14001. Lucrările sunt executate conform

Sistemului de Management al Calității, care are la bază standardele ISO 9001, prin aplicarea

metodelor și procedurilor specifice.

Astfel, în ultimii trei ani, activitatea întreprinsă de societate nu a înregistrat accidente privind

încălcarea politicii de protecție a mediului.

Dreptul de respectare al normelor de siguranță și sănătate

S.C Dafora S.A a reușit în ultimii ani să își îndeplinească obiectivul de a nu înregistra niciun

accident de muncă. Prin urmare, la începutul lunii Septembrie 2007 societatea a obținut Certificatul

Sistemului de Sănătate și Securitate Ocupațională în conformitate cu specificația OHSAS

18001:2004.

Datorita riscurilor apărute la locurile de munca, Dafora asigură gratuit tuturor angajaților

echipament de lucru și de protecție cât și transport la locurile de muncă.

9

Capitolul 2. Analiza poziției financiare

Analiza poziţiei financiare vizează analiza de ansamblu a poziţiei financiare şi analiza

echilibrului poziţiei financiare, conform metodologiei existente.

2.1. Analiza de ansamblu a poziției financiare

Analiza de ansamblu a poziţiei financiare scoate în evidență aspecte privind evoluţia şi

structura elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii, mergând mai departe spre o detaliere

amănunțită a elementelor poziției financiare.

2.1.1. Analiza evoluției poziţiei financiare

Analiza evoluţiei poziţiei financiare se determină prin intermediul indicilor cu bază în lanţ,

calculaţi pentru elementele de active, datorii şi capitaluri proprii, aşa cum se prezintă în Anexa 1

„Analiza evoluţiei poziţiei financiare”.

A. Analiza evoluţiei activelor

Pe componentele principale de active, pe perioada 2004-2011, evoluţia se prezintă astfel:

Graficul nr.1. Evoluţia activelor la S.C DAFORA S.A.

10

Evoluția activelor

0

100.000.000

200.000.000

300.000.000

400.000.000

500.000.000

600.000.000

TOTAL ACTIVEIMOBILIZATE

TOTAL ACTIVECIRCULANTE

TOTAL ACTIV BILANȚIER

20042005200620072008200920102011

Evoluția cheltuielilor în avans

10.000

110.000

210.000

310.000

410.000

510.000

610.000

710.000

810.000

TOTAL CHELTUIELI ÎN AVANS

20042005200620072008200920102011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Se poate constata din graficul de mai sus că pe perioada de analiză 2004-2011, totalul

activelor are o evoluţie fluctuantă, înregistrând cea mai mare valoare în anul 2004, în sumă de

607.031.472 RON, şi cea mai mică valoare în anul următor, când volumul activelor scade cu

aproximativ 84% faţă de anul 2004. În perioada următoare are loc o creştere a activelor până în anul

2009, după care volumul acestora înregistrează din nou scăderi, însă nesemnificative, cu cu

aproximativ 6% şi respectiv 3% faţă de anii precedenţi. Situaţia reflectă faptul că activitatea

societăţii a fost cea mai dezvoltată şi mai înfloritoare în anul 2004, după care în anul următor a avut

loc o diminuare considerabilă a acesteia. Volumul mare al totalului activelor în anul 2004 se

datorează volumului mare al activelor imobilizate, în mod special (393.591.578 RON), dar şi

volumului mare al activelor circulante (210.399.989 RON) şi al cheltuielilor în avans (3.039.905

RON). În anul următor, volumul tuturor acestor elemente componente ale activelor totale ale

societăţii au scăzut drastic (activele imobilizate au scăzut cu aproximativ 80%, activele circulante

cu aproximativ 90%, iar cheltuielile în avans cu aproximativ 99%), ceea ce a determinat scăderea

atât de mare a activelor totale în anul 2005.

A.1. Analiza evoluției activelor imobilizate pe categoriile principale de imobilizări, pe perioada

2004-2011, se prezintă în mod grafic astfel:

11

Graficul nr. 2. Valoarea activelor imobilizate în perioada 2004-2011

Evoluția activelor imobilizate la S.C. Dafora S.A.

8.000.000

58.000.000

108.000.000

158.000.000

208.000.000

258.000.000

308.000.000

358.000.000

IMOBILIZĂRI CORPORALE IMOBILIZĂRI FINANCIARE TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

20042005200620072008200920102011

Evoluția activelor imobilizate necorporale la S.C. Dafora S.A.

1.00051.000

101.000151.000201.000251.000301.000351.000401.000451.000501.000551.000601.000651.000

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

20042005200620072008200920102011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” şi a graficelor de mai sus

se remarcă un trend asemănător al activelor imobilizate cu cel al activelor totale ale societăţii, şi

anume o scădere majoră cu aproximativ 80% în anul 2005 faţă de anul 2004, după care se

înregistrează creşteri până în anul 2008, cu aproximativ 67% în 2006 faţă de anul 2005, apoi cu

aproximativ 82% în 2007 faţă de 2006, iar apoi cu aproximativ 46% în 2008 faţă de anul 2007,

după care urmează scăderi uşoare, cu aproximativ 3% în anul 2009 faţă de anul 2008, apoi cu 7% în

2010 faţă de 2009, iar apoi cu aproximativ 1% în 2011 faţă de 2010. Scăderea dramatică a valorii

activelor imobilizate în anul 2005 faţă de anul 2004 se datorează scăderii valorilor tuturor

elementelor componente ale acestei categorii de active, şi anume imobilizărilor necorporale (cu

aproximativ 95%), imobilizărilor corporale (cu aproximativ 80%) şi imobilizărilor financiare (cu

aproximativ 85%), dar în mod special imobilizărilor corporale, care deţin ponderea majoritară în

totalul imobilizărilor.

12

Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind

de la modul de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizări

necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare.

A.1.1. Analiza evoluției imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale ale societăţii sunt reprezentate de următorul post bilanţier:

„Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi alte valori similare şi alte imobilizări necorporale”,

constând în creşterea amortizării imobilizărilor corporale din timpul anului. De asemenea, în 2010

se mai înregistrează o creştere a cheltuielilor de constituire cu suma de 49.886 RON.

Graficul nr. 3. Evoluția activelor necorporale

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Activele imobilizate necorporale au o evoluţie fluctuantă, înregistrând cea mai mare valoare

în anul 2004 cu suma de 683.493 RON, după care în anul următor scad cu 95%, ajungând la

valoarea de 34.408 RON, ca urmare a amortizării din cursul anului. Din datele informative se

observă că an de an s-au constituit amortizări reflectate la acest post bilanţier. În anul 2006 are loc

de asemenea o scădere faţă de anul precedent, însă cu doar 15%, după care în anii 2007 şi 2008

aceste active înregistrează creşteri faţă de anii precedenţi, cu aproximativ 91% şi respectiv 51%. În

ultimii ani de analiză, imobilizările necorporale înregistrează din nou scăderi, cu aproximativ 15%

în 2009 faţă de 2008, apoi cu 30% în 2010 faţă de 2009, iar în final cu aproximativ 60% în 2011

faţă de anul 2010, valoarea activelor imobilizate necorporale ajungând la suma de 20.145 RON.

13

A.1.2. Analiza evoluției imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de “Terenuri și constructii”, “Instalaţii

tehnice şi alte maşini”, “Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” şi “Avansuri şi imobilizări corporale în

curs de execuţie”.

Categoria “Avansuri şi imobilizări corporale în curs” este reprezentată majoritar de

avansurile acordate furnizorilor de imobilizări corporale ce urmează a fi decontate pe măsura

facturării imobilizărilor respective.

O caracteristică generală a imobilizărilor corporale este faptul că valoarea lor se recuperează

treptat pe toată durata lor de viaţă prin amortizare. Din nota 1 „Active imobilizate” se remarcă

faptul că în anul 2009 în patrimoniul societăţii se aflau 372 de imobilizări corporale amortizate

integral (reprezentând 10,48% din total) şi 3178 imobilizări corporale neamortizate integral

(89,52%). În 2010, numărul imobilizărilor corporale amortizate integral este de 827 (21,19% din

total), iar al celor neamortizate integral 3076 (78,81%). Se mai observă astfel că numărul

imobilizărilor corporale a crescut de la 3550 în 2009 la 3903 în 2010, majoritatea ca urmare a

achiziţiilor în vederea retehnologizării.

Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacităţile productive ale entităţii

care participă, ca factor de producţie esenţial, la crearea de valoare, analiza evoluţiei imobilizărilor

corporale necesită două abordări esenţiale:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de

valoare a capacităţilor productive, de la un an la altul (Analiza indicelui

imobilizărilor corporale IIC );

- din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării

respectivelor capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de

gestionare a acestora (Analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN şi

indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ).

a) Analiza utilizării extensive a imobilizărilor corporale (analiza ritmului de

modificare al imobilizărilor corporale):

Imobilizările corporale au o tendinţă oscilantă, asemenea activelor imobilizate. În anul

2005, acestea înregistrează o scădere cu aproximativ 80% faţă de anul precedent, influenţă datorată

în principal scăderii valorii instalaţiilor tehnice şi maşinilor şi de asemenea a scăderii valorii

terenurilor şi construcţiilor, cu aproximativ 77% şi respectiv 70% faţă de anul precedent, aceste

elemente având ponderea cea mai însemnată în totalul imobilizărilor corporale. De asemenea, a

scăzut şi valoarea altor instalaţii, utilaje şi mobilier cu 90% faţă de anul precedent, şi a avansurilor

14

şi a imobilizărilor corporale în curs de execuţie cu aproximativ 93% faţă de anul 2004, scăderi ce

au contribuit la scăderea valorii imobilizărilor corporale în ansamblu.

În perioada următoare s-au înregistrat creşteri substanţiale ale imobilizărilor corporale în

ansamblu până în anul 2008, creşteri de aproximativ 14% în 2006 faţă de 2005, apoi de

aproximativ 92% în 2007 faţă de 2006, iar în 2008 faţă de 2007 s-a înregistrat o creştere de

aproximativ 70%. Aceste creşteri s-au datorat de asemenea creşterii valorilor instalaţiilor tehnice şi

maşinilor (cu aproximativ 31% în 2006 faţă de 2005, apoi în anul 2007 faţă de anul precedent s-au

dublat, iar în anul 2008 au crescut cu aproximativ 53% faţă de anul 2007) şi terenurilor şi

construcţiilor (cu aproximativ 5% în 2006 faţă de 2005, apoi cu aproximativ 11% în 2007 faţă de

2006, iar în 2008 cu aproape 42% faţă de anul precedent), celelalte două posturi bilanţiere

înregistrând scăderi în anii 2006 şi 2007, şi doar în anul 2008 au înregistrat creşteri.

În ultimii ani de analiză, imobilizările corporale în ansamblu au o tendinţă descrescătoare de

la un an la altul, în ciuda faptului că unele elemente componente înregistrează creşteri în această

perioadă. În anul 2009 față de anul 2008, imobilizările corporale scad cu doar 0,7% ca urmare a

scăderii mai semnificative a valorii instalaţiilor tehnice şi maşinilor ( cu 10,33%) şi a altor instalaţii,

utilaje şi mobilier (cu 16,49%) care nu reuşeşte să compenseze creşterea generată de valoarea

terenurilor şi construcţiilor (cu 5,16%) şi respectiv a avansurilor şi imobilizărilor în curs (cu

13,65%). Ponderea cea mai semnificativă în totalul imobilizărilor corporale o deţin instalaţiile

tehnice şi maşinile (în jur de 50%) care imprimă astfel trendul descrescător în 2009. Nota

explicativă nr.1, coroborată cu explicaţiile din datele informative, ne dau o imagine mai detaliată a

acestei scăderi. Valoarea terenurilor şi a construcţiilor a crescut ca urmare a reevaluării, realizate în

urma constatării unor diferenţe semnificative între preţurile de înregistrare a acestora în

contabilitate şi preţurile de piaţă. Valoarea justă a fost determinată în urma corectării cu ajustările

de valoare. Instalaţiile tehnice şi maşinile au un trend descendent ca urmare a înregistrării

amortizării. Se înregistrează scădere şi la alte instalaţii, utilaje şi mobilier atât ca urmare a

înregistrării amortizării, cât şi prin casare-dezmembrare a unor instalaţii tehnice. O detaliere a

acestei scăderi se urmăreşte în Nota 1, privind situaţia activelor imobilizate şi a amortizării acestora.

Avansurile şi alte imobilizări corporale în curs au o evoluţie ascendentă (cresc cu 13,65%), ca

urmare a dorinţei firmei de retehnologizare şi modernizare continuă a utilajelor şi echipamentelor.

În anul 2010 față de anul 2009 totalul imobilizărilor corporale scade cu 10,4% , influenţa

cea mai importantă fiind datorată scăderii avansurilor şi altor imobilizări corporale cu 77,41%, ca

urmare a achitării avansurilor în anul anterior. Valoarea instalaţiilor tehnice şi a maşinilor a crescut

semnificativ cu 30,65%, datorită achiziţionării de noi utilaje şi maşini mult mai performante în

valoare de 69.332.841 lei. Valoarea poziţiilor bilanţiere „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” şi

„Avansuri şi imobilizări corporale în curs” au înregistrat scăderi masive faţă de 2009 de 17,74%

15

respectiv 77,41%, care se explică atât prin înregistrarea amortizărilor (după cum reiese din

formularul 30) cât şi prin vânzare către terţi. Interesantă este evoluţia avansurilor şi a imobilizărilor

în curs care scad de la 77.690.698 lei la 1.7553.511 în 2010 ca urmare a achitării avansurilor în anul

precedent şi a inexistenţei unor imobilizări corporale în curs.

În ultimul an de analiză are loc o scădere a imobilizărilor corporale în ansamblu cu 8,1%

faţă de anul precedent, scădere datorată scăderii valorii instalaţiilor tehnice şi maşinilor cu

aproximativ 7% faţă de anul precedent, a scăderii valorii altor instalaţii, utilaje şi mobilier, cu

aproximativ 22% faţă de 2010, şi a scăderii valorii avansurilor şi imobilizărilor în curs de execuţie,

cu aproximativ 74% faţă de anul 2010. Singurul post care a înregistrat o creştere este reprezentat de

terenuri şi construcţii, care au crescut cu aproximativ 12% faţă de anul 2010, însă nu au avut o

influenţă semnificativă asupra ansamblului imobilizărilor corporale din cauza ponderii mai mici pe

care au deţinut-o în totalul acestora (aproximativ 28%).

În concluzie se poate spune că evoluţia imobilizărilor corporale este una oscilantă,

crescătoare în primii ani de analiză, excepţie fiind anul 2005, după care în ultimii trei ani de analiză

este uşor descendentă de la un an la altul, ceea ce ne arată că entitatea este interesată în primii ani de

analiză de înnoirea echipamentelor şi utilajelor sale.

b) Analiza utilizării intensive a evoluţiei imobilizărilor corporale (analiza corelativă a

ICAN şi IIC ) se prezintă astfel:

0,00%

25,00%

50,00%

75,00%

100,00%

125,00%

150,00%

175,00%

200,00%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Imobilizări corporale

Cifra de afaceri netă

Graficul nr.4. Analiza comparativă a imobilizărilor corporale și a cifrei de afaceri

Din graficul de mai sus se observă o tendinţă oscilantă, atât a indicatorilor imobilizărilor

corporale, cât şi a indicatorilor cifrei de afaceri nete. De asemenea, tot din grafic, se observă faptul

că doar în anii 2007 şi 2010 indicii cifrei de afaceri nete depăşesc indicii imobilizărilor corporale,

ceea ce înseamnă că doar în aceşti doi ani ritmul de creştere al efectelor sub forma cifrei de afaceri

16

depăşeşte ritmul de creştere al eforturilor investiţionale, crescând astfel eficienţa utilizării

investiţiilor. Această creştere a eficienţei utilizării investiţiilor reprezintă un aspect favorabil pentru

entitate.

În anul 2006, indicele cifrei de afaceri (112,69%) aproape egalează indicele imobilizărilor

corporale (113,73%), ceea ce înseamnă că în acest an eficienţa se menţine, eforturile investiţionale

aducând efecte sub forma cifrei de afaceri aproximativ egale.

În ceilalţi ani de analiză, şi anume în anii 2005, 2008, 2009 şi 2011, indicii imobilizărilor

corporale depăşesc pe cei ai cifrei de afaceri nete, ceea ce înseamnă că ritmul de creştere al

eforturilor investiţionale depăşesc ritmul de creştere al efectelor sub forma cifrei de afaceri, ducând

la o scădere a eficienţei investiţiilor, acest aspect fiind unul nefavorabil entităţii.

În concluzie, se constată o evoluţie oscilantă, descrescătoare în ultimii ani de analiză, a

imobilizărilor corporale. Efectele reprezentate de cifra de afaceri netă sunt de asemenea oscilante,

reuşind să depăşească efortul depus de entitate, reflectat prin capacităţile sale productive, doar în

anii 2007 şi 2010. În restul perioadei de analiză, efortul depus de societate nu este acoperit de

efectele aduse de investiţii, doar în anul 2006 reuşind să fie acoperit aproape în întregime de

efectele investiţiilor realizate de societate. Ritmul superior al dotărilor corporale care nu a generat

rezultate pe măsură trebuie privit cu mai multă atenţie pentru a identifica acele categorii care nu

sunt generatoare de beneficii economice ori pentru a vedea dacă nu cumva aceste beneficii vor

putea fi obţinute pe termen lung.

A.1.3. Analiza evoluției imobilizărilor financiare

SC Dafora SA deţine imobilizări financiare sub formă de „Acţiuni deţinute în entităţile

afiliate”, „Ȋmprumuturi acordate entităţilor afiliate”, „Titluri sub formă de interese de participare”,

„Împrumuturi acordate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de

participare”, „Investiţii deţinute ca imobilizări” şi „Alte împrumuturi”. Din notele explicative aflăm

că în anul 2009, firma deţinea acţiuni la S.C. Condmag S.A. în valoare de 70.749.320 RON

(reprezentând 44,64% din capitalul social al acestei societăţi), la S.C. Măcelăriile Mediaş S.R.L. în

valoare de 1.469.840 RON (80,03%) şi la S.C. Servicii şi operaţiuni Speciale Sonde S.A. în valoare

de 706.000 RON (40%). S.C. Dafora S.A. deţinea şi o garanţie pentru serviciile furnizate terţilor în

valoare de 4.065.838 RON. S-au realizat de asemenea şi alte investiţii pe termen lung în valoare de

1.115.239 RON.

În anul 2010 societatea deţinea titluri sub formă de interese de participare în următoarele

entităţi:

- S.C. Condmag S.A. – 70.749.320 RON;

- S.C. Servicii şi operaţiuni Speciale Sonde S.A. – 280.000 RON.

17

Graficul nr. 5. Evoluția imobilizărilor financiare

IMOBILIZĂRI FINANCIARE

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

100.000.000

120.000.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

IMOBILIZĂRI FINANCIARE

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Evoluţia imobilizărilor financiare este una oscilantă. Se observă din graficul de mai sus că în

anul 2005, asemenea evoluţiei activelor imobilizate în ansamblu, imobilizările financiare au scăzut

foarte mult, cu aproximativ 15% faţă de primul an de analiză, scăderii în principal a postului

bilanţier „Alte împrumuturi” (cu aproximativ 85%) şi a postului bilanţier „Investiţii deţinute ca

imobilizări” (cu aproximativ 89%), aceste două elemente deţinând ponderea cea mai semnificativă

în totalul imobilizărilor financiare din acest an.

În anii următori de analiză se observă o tendinţă de creştere a imobilizărilor financiare de la

un an la altul, excepţie făcând anul 2009, când imobilizările financiare în ansamblu au scăzut cu

aproximativ 11% faţă de anul 2008, datorită scăderii posturilor bilanţiere „Alte împrumuturi” (cu

aproximativ 53%) şi „Investiţii deţinute ca imobilizări” (cu aproximativ 34%), postul „Acţiuni

deţinute la entităţi afiliate” înregistrând o creştere cu aproape 4% faţă de anul precedent, însă nu a

fost suficientă pentru a compesa celelalte scăderi, care deţin o pondere mai însemnată în total. Un

alt fenomen se poate observa în anul 2007, când deşi per ansamblu imobilizările financiare cresc

faţă de anul 2006 cu aproximativ 67%, postul bilanţier „Alte împrumuturi” scade faţă de anul

precedent cu 33,01%, însă această scădere e compensată de creşterea cu aproximativ 77% a

titlurilor sub formă de interese de participare, care deţin ponderea majoritară în totalul imobilizărilor

financiare din anul respectiv.

În concluzie, entitatea deţine titluri de participare în acţionariatul altor firme, iar interesul

pentru diversificarea portofoliului de imobilizări financiare creşte prin noi achiziţii în anul 2010.

18

A.2. Analiza evoluției activelor circulante

Graficul nr. 6. Evoluţia activelor circulante la S.C. Dafora S.A.

Evoluția activelor circulante la S.C. Dafora S.A.

0

50.000.000

100.000.000

150.000.000

200.000.000

STOCURI CREANȚE CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

2004

2005

2006

2007

20082009

2010

2011

Evoluția investiţiilor financiare pe termen scurt la S.C. Dafora S.A.

020406080

100120140160180200

INVESTIȚIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT

2004

2005

2006

2007

20082009

2010

2011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Activele circulante urmează un trend fluctuant pe întreaga perioadă analizată, asemenea

evoluţiei activelor totale, valoarea acestora scăzând cu aproximativ 89% în anul 2005 faţă de anul

2004, scădere datorată în principal scăderii creanţelor cu aproximativ 86%, acest element deţinând

peste 50% din totalul activelor circulante din anul 2005. În anii 2006 şi 2007 activele circulante au

o tendinţă crescătoare (cu paroximativ 89% în 2006 faţă de 2005 şi de aproximativ 3 ori în 2007

faţă de 2006), pentru ca în anul 2008 acestea să scadă uşor faţă de creşterea mare din 2007 cu

aproximativ 2 procente. În anul 2009 se înregistrează din nou o creştere faţă de anul 2008 cu

aproximativ 13%, iar în ultimii doi ani de analiză, valorile activelor circulante au scăzut de la un an

la altul cu aproximativ 4% în 2010 faţă de 2009 şi respectiv 7% în 2011 faţă de anul 2010.

Elementele componente variază însă diferit, astfel că după o analiza a evoluţiei totalului activelor

circulante ne vom interesa şi de o analiză a componentelor acestora.

19

În continuare se va proceda la efectuarea de analize diagnostic detaliate pornind de la modul

de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active circulante: stocuri, creanţe, investiţii

financiare pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.

A.2.1. Analiza evoluţiei stocurilor

Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” şi a graficelor de

mai jos se poate observa o evoluţie diferenţiată a stocurilor de la un an la altul, astfel:

Graficul nr. 7. Evoluţia stocurilor la S.C. DAFORA S.A.

Evoluția stocurilor la S.C. Dafora S.A.

0

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

Materii prime și materiale consumabile Producția în curs de execuție Stocuri totale

20042005200620072008200920102011

Evoluția stocurilor la S.C. Dafora S.A.

0100.000200.000300.000400.000500.000600.000700.000800.000900.000

1.000.0001.100.0001.200.0001.300.0001.400.0001.500.0001.600.0001.700.0001.800.0001.900.0002.000.0002.100.0002.200.000

Produse finite și mărfuri Avansuri pentru cumpărări de stocuri

20042005200620072008200920102011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Stocurile înregistrează o evoluţie preponderent crescătoare de la un an la altul, excepţie

făcând anul 2005 când, asemenea evoluţiei activelor circulante, stocurile au înregistrat o scădere

drastică faţă de anul 2004 cu aproximativ 85%, scădere datorată în principal scăderii stocurilor de

materii prime şi materiale consumabile (cu aproximativ 87% faţă de anul precedent), care deţin

ponderea majoritară în totalul stocurilor din acel an.

20

De asemenea, o altă excepţie o reprezintă anul 2010, când stocurile au scăzut cu aproximativ

7% faţă de anul 2009, scădere datorată în principal scăderii producţiei în curs de execuţie (cu 1,5%

faţă de anul precedent), acestea deţinând ponderea majoritară în totalul stocurilor în anul 2010, şi de

asemenea a contribuit şi scăderea materiilor prime şi a materialelor consumabile (cu aproximativ

21% faţă de anul precedent), acestea deţinând de asemenea o pondere însemnată. Tot în anul 2010

se observă faptul că avansurile pentru cumpărări de stocuri au crescut faţă de anul 2009 de

aproximativ 80 de ori, ajungând de la valoarea de 422 RON în anul 2009 la valoarea de 33.801

RON în anul 2010. totuşi, această creştere considerabilă a avansurilor nu a fost suficientă pentru a

compensa scăderea celorlalte elemente componente ale stocurilor, din cauza ponderii

nesemnificative pe care o deţine acest element în totalul stocurilor.

Un alt element care se face remarcat în evoluţia stocurilor pe perioada de analiză 2004-2011

este faptul că în anul 2007 are loc o creştere de aproximativ 3,5 ori a acestora faţă de anul 2006,

creştere datorată în principal creşterii de aproximativ 4,4 ori a stocurilor de materii prime şi

materiale, acestea având o pondere majoritară în totalul stocurilor. De asemenea, în anul 2007 mai

are loc o scădere a avansurilor pentru cumpărări de stocuri cu aproximativ 9% faţă de anul

precedent, însă această scădere nu a avut o influenţă semnificativă asupra evoluţiei stocurilor în

ansamblu datorită ponderii mici pe care o ocupă în totalul stocurilor, celelalte elemente înregistrând

creşteri considerabile.

A.2.1.1. Analiza evoluţiei stocului de materii prime şi materiale consumabile (SMP)

Întrucât stocurile de materii prime şi materiale consumabile reprezintă unul din factorii de

producţie esenţiali pentru orice societate cu profil productiv, analiza evoluţiei acestora se impune a

se realiza sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, vizând ritmul modificării stocurilor de la un an la altul

(analiza ISMP)

din punct de vedere intensiv, aspect prin care se evidenţiază eficienţa utilizării resurselor

materiale în producţie, vizând analiza corelativă ISMp – Indicele stocurilor de materii prime

şi materiale, ICM – ritmul modificării cheltuielilor de materiale şi ICAN – Indicele cifrei de

afaceri netă.

a) Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de materii prime ( SMP) (analiza ritmului de

modificare al SMP pe perioada 2004-2011) se prezintă astfel:

Stocurile de materii prime şi materiale consumabile înregistrează o evoluţie fluctuantă pe

perioada de analiză. Anul 2005 înregistrează o scădere drastică a acestor stocuri, asemenea

21

stocurilor în ansamblu, cu aproximativ 87% faţă de anul precedent, scădere ce se datorează în mare

măsură reducerii cheltuielilor de materiale sub 85%.

În anul 2006, stocurile de materii prime şi materiale consumabile continuă să scadă,

ajungând de la valoarea de 40.343.337 RON în anul 2004 la valoarea de 4.667.496 RON în anul

2006, ceea ce înseamnă o scădere cu aproximativ 12% faţă de anul 2005, în ciuda faptului că

cheltuielile de materiale au crescut în acest an faţă de anul 2005 cu 0,72%.

Din analiza datelor din Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” se observă faptul că

stocurile de materii prime şi materiale consumabile au crescut de aproximativ 4,4 ori în anul 2007

faţă de anul 2006, ca urmare a creşterii cu 64,5% a consumurilor de materiale la o unitate valorică a

cifrei de afaceri.

Pe perioada următoare se înregistrează scăderi de la un an la altul ale stocurilor de materii

prime şi materiale consumabile până în anul 2010 (cu aproximativ 13% în 2008 faţă de 2007, apoi

cu aproximativ 24% în 2009 faţă de 2008, iar în anul 2010 cu 21,5% faţă de 2009), datorate

reducerii cheltuielile materiale în anii 2009 şi 2010 (cu aproximativ 46% în 2009 faţă de 2010 şi

respectiv 20% în 2010 faţă de 2009). Excepţie a făcut ultimul an de analiză, când stocurile de

materii prime şi materiale au înregistrat creşteri faţă de anul 2010 cu aproximativ 20% , în ciuda

faptului că s-au redus cheltuielile materiale cu aproximativ un sfert faţă de anul precedent.

În concluzie, se observă o fluctuaţie a stocului de materii prime şi materiale pe parcursul

perioadei de analiză, însă tendinţa generală este una de scădere de la un an la altul, excepţie făcând

anul 2007, când aceste stocuri au crescut de 4,4 ori faţă de 2006, şi anul 2011 (cu o creştere de

aproximativ 20% faţă de 2010).

b) Analiza intensivă a evoluţiei stocului de materii prime și materiale (analiza corelaţiei

între dinamica SMP şi dinamica cifrei de afaceri nete):

0,00%25,00%50,00%75,00%

100,00%125,00%150,00%175,00%200,00%225,00%250,00%275,00%300,00%325,00%350,00%375,00%400,00%425,00%450,00%475,00%500,00%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Materii prime şi materialeconsumabile

Cifra de afaceri netă

Graficul nr. 8 Analiza comparativă a cifrei nete de afaceri și a stocurilor de materii prime

22

În anul 2005, asemenea anilor 2008 şi 2009, se observă faptul că atât stocurile de materii

prime şi materiale cât şi cifra de afaceri netă înregistrează scăderi ale valorilor faţă de anii

precedenţi, în timp ce cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile înregistrează

scăderi faţă de anii precedenţi în 2005 şi 2009 cu aproximativ 86% şi respectiv 46% şi creştere în

anul 2008 faţă de anul 2007 cu 9%. Aceste situaţii reflectă scăderi ale stocurilor de materii prime şi

materiale în comparaţie cu anii precedenţi, pe fondul scăderii gradului de valorificare a materiilor

prime şi materialelor în 2005 şi 2008 şi a unei uşoare creşteri a acestuia în anul 2009.

După cum se observă şi în graficul de mai sus, anii de analiză 2006 şi 2010 se aseamănă prin

faptul că deşi stocurile de materii prime şi materiale scad faţă de anii precedenţi cu aproximativ

12% şi respectiv 21,5%, cifra de afaceri netă creşte cu aproximativ 13% şi respectiv 4,6%, în timp

ce cheltuielile de materiale cresc cu 0,72% în 2006 faţă de 2005, şi respectiv scad cu aproximativ

20% în 2010 faţă de 2009. Aceste situaţii reflectă scăderi ale stocurilor de materii prime şi materiale

comparativ cu anii anteriori, pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi a

materialelor, aspect favorabil privind eficienţa utilizării stocurilor de materii prime şi materiale.

În anul 2007 se remarcă faptul că atât stocurile de materii prime şi materiale au crescut de

aproximativ 4,4 ori faţă de anul anterior, iar cifra de afaceri netă aproape s-a dublat faţă de anul

2006, în timp ce cheltuielile de materiale au înregistrat o creştere cu 64,6% faţă de anulprecedent.

Această situaţie reflectă o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe fondul creşterii

gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor, acest fapt reprezentând un aspect

favorabil privind eficienţa utilizării stocurilor de materii prime şi materiale.

În ultimul an de analiză, stocurile de materii prime şi materiale înregistrează o creştere faţă

de anul 2010 cu aproximativ 20%, în timp ce cifra de afaceri şi cheltuielile cu materiale sunt în

scădere faţă de anul anterior cu 17% şi respectiv 25%. Situaţia reflectă astfel o creştere a stocurilor

de materii prime şi materiale, pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi

materialelor, aspect favorabil pentru entitate.

În concluzie, se observă din analiza de mai sus faptul că deşi atât stocurile de materii prime

şi materiale consumabile, cât şi cifra de afaceri netă şi cheltuielile cu materiile prime şi materialele

au o evoluţie fluctuantă pe întreaga perioadă de analiză, gradul de valorificare al materiilor prime şi

materialelor a înregistrat în mare parte creşteri, excepţie făcând anii 2005 şi 2008, ceea ce înseamnă

că entitatea şi-a gestionat eficient stocurile de materii prime şi materiale în cea mai mare parte a

perioadei de analiză, acest lucru reprezentând un aspect favorabil pentru entitate.

23

A.2.1.2. Analiza evoluţiei producției în curs de execuție

Şi această analiză se realizează sub cele două aspecte:

din punct de vedere extensiv, pentru a reflecta modificările survenite de la an la an (analiza

ISPCE);

din punct de vedere intensiv, vizând corelaţia între indicele stocurilor de producţie în curs

de execuţie (ISPCE) şi ritmul de modificare a stocului de produse finite (ISPF). Această

abordare surprinde eficienţa modului de gestionare a producţiei pe flux.

a) Analiza extensivă a stocului de producție în curs de execuție se prezintă astfel:

În primul an de analiză, producţia în curs de execuţie nu înregistrează nicio valoare, după

care aceasta urmează un trend crescător de la an la an pe perioada 2006-2009, urmând ca în ultimii

doi ani de analiză să se înregistreze uşoare scăderi ale valorilor de la un an la altul. În anul 2006,

faţă de anul 2005, producţia în curs de execuţie a înregistrat cea mai mare creştere, de aproximativ

5,7 ori, ajungând de la valoarea de 946.139 RON în 2005 la valoarea de 5.404.611 RON.

În anul 2007, producţia în curs de execuţie a crescut de asemenea foarte mult faţă de anul

anterior (de aproximativ 3 ori), ajungând la suma de 16.701.208 RON, iar în anul 2008 faţă de anul

2007, producţia în curs s-a dublat, aflându-se în 2008 la valoarea de 32.899.959 RON. În anul 2009

producţia în curs a crescut doar cu aproximativ 19%, ajungând astfel la valoarea cea mai mare din

perioada de analiză, de 39.099.410 RON.

În anii 2010 şi 2011, producţia în curs de execuţie a înregistrat uşoare scăderi de la un an la

altul, cu 1,5% în 2010 faţă de 2009 şi respectiv 1% în 2011 faţă de 2010, ajungând în ultimul an de

analiză la valoarea de 38.138.913 RON.

În concluzie, se observă faptul că producţia în curs de execuţie porneşte de la valoarea 0 în

anul 2004, urmând apoi un trend ascendent până în anul 2009 când ajunge la valoarea de

39.099.410 RON, pentru ca în ultimii ani de analiză să scadă uşor de la un an la altul, ajungând în

final la valoarea de 38.138.913 RON. Pentru o analiză mai pertinentă a evoluţiei stocurilor de

producţie în curs de execuţie, se impune adâncirea analizei din punct de vedere intensiv.

b) Analiza intensivă a stocului de producție în curs de execuție (analiza corelaţiei între

dinamica SPCE şi dinamica SPF)

24

0,00%25,00%50,00%75,00%

100,00%125,00%150,00%175,00%200,00%225,00%250,00%275,00%300,00%325,00%350,00%375,00%400,00%425,00%450,00%475,00%500,00%525,00%550,00%575,00%600,00%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Producţia în curs de execuţie

Produse finite şi mărfuri

Graficul nr. 9. Analiza comparativă a cifrei de afaceri nete și a stocurilor de producție în curs de

execuție

Din graficul de mai sus se observă faptul că producţia în curs de execuţie a înregistrat

creşteri ale valorilor de la un an la altul pe perioada 2006-2009, cea mai mare creştere fiind

înregistrată în anul 2006 (de aproximativ 5,7 ori faţă de anul 2005), în timp ce stocurile de produse

finite au o evoluţie fluctuantă, în principal ascendentă până în anul 2008, iar apoi descendentă până

în anul 2010, urmând ca în anul 2011 să se înregistreze cea mai mare creştere de la un an la altul (de

aproximativ 3,4 ori faţă de anul 2010).

Comparând indicii evoluţiei producţiei în curs de execuţie cu cei ai stocurilor de produse

finite, se observă faptul că pe aproape toată perioada de analiză indicii producţiei în curs de execuţie

depăşesc indicii stocurilor de produse finite. Această situaţie reflectă o creştere a duratei ciclului de

fabricaţie în paralel cu o creştere a costurilor de producţie în anii 2006, 2007 şi 2010, ce are ca

efecte încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante (după cum se observă din anexa 4 „Analiza

indicatorilor de activitate”), creşterea imobilizărilor de active circulante şi diminuarea profitului

brut aferent producţiei stocate. În anii 2008 şi 2009, deşi creşte durata ciclului de fabricaţie, are loc

o scădere a costurilor de producţie, fapt ce are efecte pozitive asupra entităţii, prin creşterea

profitului brut aferent producţiei stocate.

Singura excepţie de la situaţia prezentată anterior o reprezintă anul 2011, când indicele

stocurilor de produse finite şi mărfuri depăşeşte indicele producţiei în curs de execuţie. Această

situaţie reflectă o scădere a duratei ciclului de fabricaţie în paralel cu o diminuare a costurilor de

producţie, ce are ca efecte creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante (după cum se observă

din anexa 4 „Analiza indicatorilor de activitate”), eliberări de active circulante şi creşterea profitului

brut aferent producţiei stocate, situaţie ce reprezintă un aspect favorabil pentru entitate.

În concluzie, putem spune că din analiza intensivă a stocurilor de producţie în curs de

execuţie se observă o mai bună gestiune a acestora în anii 2008, 2009 şi 2011, adică spre finalul

perioadei de analiză, această gestiune eficientă având efecte pozitive asupra entităţii, prin creşterea

profitului brut aferent producţiei stocate.25

A.2.1.3. Analiza evoluţiei stocului de produse finite și mărfuri (SPF)

0,00%

25,00%50,00%

75,00%

100,00%

125,00%150,00%

175,00%

200,00%

225,00%250,00%

275,00%

300,00%

325,00%350,00%

375,00%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Produse finite şi mărfuri

Cifra de afaceri netă

Graficul nr. 10. Evoluția stocului de produse finite și mărfuri şi a cifrei de afaceri netă

Din graficul de mai sus se observă o evoluţie fluctuată atât a stocurilor de produse finite cât

şi a cifrei de afaceri. În anii 2005, 2007 şi 2010 se observă faptul că indicii cifrei de afaceri nete

(13,95% în 2005 faţă de 2004, 194,62% în 2007 faţă de 2006 şi 104,60% în 2010 faţă de 2009)

depăşesc indicii stocurilor de produse finite (4,41% în 2005 faţă de 2004, 136,15% în 2007 faţă de

2006 şi 69,14% în 2010 faţă de 2009). Aceste situaţii reflectă o gestionare eficientă a stocurilor de

produse finite şi mărfuri în aceşti ani de analiză, ceea ce înseamnă un aspect favorabil pentru

entitate.

În restul perioadei de analiză, şi anume în anii 2006, 2008, 2009 şi 2011, indicii cifrei de

afaceri sunt depăşiţi de indicii stocurilor de produse finite şi mărfuri, mai ales în anul 2011 faţă de

anul 2010, când indicele stocurilor de produse finite s-a triplat, în timp ce indicele cifrei de afaceri a

scăzut cu aproximativ 17 %. Aceste situaţii reflectă o gestionare neeficientă a stocurilor de produse

finite şi mărfuri în aceşti ani de analiză, ceea ce înseamnă un aspect nefavorabil pentru entitate.

În concluzie, putem spune că în cea mai mare parte a perioadei de analiză, şi mai ales înspre

finalul perioadei de analiză, societatea realizează o lipsă de eficienţă în gestionarea stocurilor de

produse finite şi mărfuri, gestionarea acestora fiind mai eficientă în prima perioadă de analiză, şi

anume în anii 2005, 2007 şi 2010. prin urmare, societatea ar trebui să ia măsuri de sporire a

eficienţei gestionării acestor stocuri pentru a nu genera efecte negative pe termen lung.

26

A.2.1.4. Analiza avansurilor pentru cumpărări de stocuri (Avs) se prezintă astfel:

Avansurile pentru cumpărări de stocuri au o evoluţie descrescătoare de la un an la altul pe

perioada 2007-2009, înregistrând o scădere în 2007 cu aproximativ 9% faţă de anul 2006, apoi în

anul 2008 aceste avansuri scad foarte mult faţă de 2007, şi anume cu 99,15%, iar în anul 2008

scăderea continuă însă într-o proporţie mai mică, şi anume cu aproximativ 84% faţă de anul

anterior.

În ultimii doi ani de analiză, avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistrează creşteri de

la un an la altul, cea mai mare creştere fiind în anul 2010 (de aproximativ 80 de ori faţă de anul

2009), ajungând de la valoarea de 422 RON în anul 2009 la 33.801 RON în anul 2010. această

creştere continuă şi în ultimul an de analiză (cu aproximativ 41% faţă de anul 2010), valoarea

avansurilor ajungând la 47.642 RON.

Concluzionând, avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistrează iniţial o evoluţie

descrescătoare, după care înregistrează creşteri accentuate ale volumului lor în ultimii doi ani de

analiză, cea mai mare creştere având loc în anul 2010. O creştere a avansurilor pentru cumpărări de

stocuri reprezintă o bază pentru creşterea viitoare a volumului de activitate, ceea ce denotă un

aspect favorabil pentru entitate.

A.2.2. Analiza evoluției creanțelor

Din parcurgerea informaţiilor privind creanţele, constatăm că acestea sunt reprezentate de

posturile „Creanţe comerciale”, „Sume de încasat de la entităţile afiliate” şi „Alte creanţe”. Pentru

a realiza o analiză pertinentă a evoluţiei creanţelor este necesară consultarea notelor explicative, şi

anume a notei 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”, din care reiese detalierea creanţelor entităţii.

Evoluţia celor trei componente reprezentative la nivelul societăţii S.C. Dafora S.A., şi anume

„Creanţe comerciale”, „Sume de încasat de la entităţile afiliate” şi „Alte creanţe”, pe perioada 2004-

2011, se prezintă astfel:

27

Graficul nr. 11. Evoluția creanțelor la S.C. DAFORA S.A.

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Creanţele în ansamblu înregistrează în principal o evoluţie ascendentă de la un an la altul la

începutul perioadei de analiză (creşte cu aproximativ 21% în 2006 faţă de 2005, apoi are loc o

creştere de aproximativ 3,7 ori în 2007 faţă de 2006, după care creşterea se realizează într-un

procent mai mic, şi anume 12,3% în 2008 faţă de 2007, urmând ca în 2009 creşterea să înregistreze

un procent de aproximativ 19% faţă de anul 2008), creşteri datorate în principal creşterii volumului

creanţelor comerciale de la un an la altul, acestea deţinând aproximativ 90% din totalul creanţelor.

Excepţie de la situaţia prezentată anterior o reprezintă anul 2005, când s-a înregistrat o scădere

drastică faţă de anul 2004 cu aproximativ 86%, scădere datorată în principal diminuării volumului

creanţelor comerciale cu aproximativ 84%, acestea deţinând ponderea majoritară în totalul

creanţelor din anul 2005.

În ultimii doi ani de analiză se înregistrează uşoare scăderi ale creanţelor în ansamblu (cu

aproximativ 12% în 2010 faţă de 2009 şi respectiv 1,4% în anul 2011 faţă de anul precedent),

datorate în principal scăderii mari a creanţelor comerciale în anul 2010 faţă de anul 2009 (cu

aproximativ 57%), care au compensat creşterea celorlalte elemente de creanţe, iar în anul 2011 faţă

de anul 2010 scăderea creanţelor în ansamblu s-a datorat scăderii sumelor de încasat de la entităţile

afiliate cu aproximativ 6%, compensând astfel creşterea cu aproximativ 9% a creanţelor comerciale.

A.2.2.1. Analiza evoluţiei creanţelor comerciale

28

Evoluția creanțelor la S.C. Dafora S.A.

0

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

60.000.000

70.000.000

80.000.000

90.000.000

100.000.000

110.000.000

120.000.000

Creanțe comerciale Sume de încasat de la entitățile afiliate Alte creanțe Total creanțe

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Creanţele comerciale sunt în directă legătură cu generarea cifrei de afaceri nete şi ca atare

vom urmări o analiză mai aprofundată a acestora, vizând două aspecte:

din punct de vedere extensiv, pentru a pune în evidenţă ritmul modificării creanţelor

comerciale de la un an la altul al perioadei analizate;

din punct de vedere intensiv, pentru a surprinde eficienţa modului de gestionare a

creanţelor comerciale, printr-o analiză corelativă între ritmul modificării creanţelor

comerciale ICC şi indicele cifrei de afaceri nete ICAN.

a) Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale (analiza Icc) se prezintă astfel:

Creanţele comerciale înregistrează în principal creşteri de la un an la altul pe întreaga

perioadă de analiză, excepţie făcând anul 2005 faţă de anul 2004 când a avut loc o scădere drastică

cu aproximativ 84%, ajungând de la valoarea de 87.277.259 RON la 14.289.750 RON în anul 2005.

De asemenea, o altă excepţie o reprezintă anul 2010 faţă de anul 2009, când s-a înregistrat o scădere

cu 57% .

Cea mai mare creştere pe întreaga perioadă de analiză se înregistrează în anul 2007 raportat

la anul 2006, creştere de aproximativ 4 ori, ajungând de la valoarea de 16.325.495 RON la valoarea

de 63.788.737 RON. Celelalte creşteri au fost cu 14,25% în anul 2006 faţă de 2005, apoi cu 23,27%

în 2008 faţă de 2007, urmată de creşteri mai mici cu 1,52% în 2009 faţă de 2008 şi respectiv 8,67%

în anul 2011 faţă de anul 2010.

În concluzie, se observă din analiza extensivă a creanţelor comerciale faptul că acestea au

înregistrat creşteri de la un an la altul în cea mai mare parte a perioadei de analiză (cea mai mare

creştere fiind de aproximativ 4 ori în anul 2007 faţă de anul 2006), excepţie făcând anul 2005, când

s-a înregistrat cea mai mare scădere a volumului creanţelor comerciale (cu aproximativ 84% faţă de

anul 2004), şi respectiv anul 2010 (când s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 57% faţă de anul

2009).

b) Analiza intensivă a volumului creanţelor comerciale (analiza corelativă între Icc şi ICAN)

se prezintă astfel:

29

0,00%25,00%50,00%75,00%

100,00%125,00%150,00%175,00%200,00%225,00%250,00%275,00%300,00%325,00%350,00%375,00%400,00%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Creanţe comerciale

Cifra de afaceri netă

Graficul nr. 12. Evoluţia creanţelor comerciale şi a cifrei de afaceri netă

Analizând graficul de mai sus se observă faptul că în aproape întreaga perioadă de analiză

indicele creanţelor comerciale depăşeşte indicele cifrei de afaceri netă, singura excepţie fiind anul

2010 raportat la anul 2009, când indicele cifrei de afaceri înregistrează o creştere faţă de anul

precedent cu 4,6%, în timp ce indicele creanţelor comerciale reflectă o diminuare a acestora faţă de

anul 2009 cu aproximativ 57%. Această situaţie reflectă un ritm alert de scădere a volumului

creanţelor comerciale într-un ritm superior timpilor de facturare, ceea ce duce la creşterea vitezei de

rotaţie a creanţelor comerciale faţă de anul anterior şi o dezvoltare a activităţii comerciale, situaţie

foarte favorabilă pentru entitate.

În anul 2005 atât indicele cifrei de afaceri cât şi indicele creanţelor comerciale înregistrează

scăderi faţă de anul precedent (cu aproximativ 86% şi respectiv 84%), însă scăderea creanţelor

comerciale este mai mică decât cea a cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă o diminuare a activităţii

comerciale, încasarea creanţelor având loc într-un ritm inferior timpilor de încasare, situaţia fiind

una nefavorabilă pentru societate.

În anii 2006 şi 2007 se remarcă faptul că ambii indicatori, atât cel al creanţelor comerciale

cât şi cel al cifrei de afaceri netă, înregistrează creşteri faţă de anii precedenţi, doar că cifra de

afaceri înregistrează o creştere mai mică faţă de cea a creanţelor comerciale. Situaţia indică o

acumulare a creanţelor comerciale, fără realizarea unei activităţi comerciale corespunzătoare. Cu

alte cuvinte, ritmul de facturare nu este însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor, situaţie

nefavorabilă dacă se menţine în timp. Se recomandă astfel o supraveghere mai atentă a politicii de

încasare pentru a nu genera probleme de lichiditate şi blocaj financiar.

În anii 2008, 2009 şi 2011 se observă faptul că indicii creanţelor comerciale înregistrează

creşteri faţă de anii precedenţi, în timp de indicii cifrei de afaceri înregistrează scăderi. Aceste

situaţii indică acumulări ale creanţelor comerciale fără realizarea unei activităţi comerciale

corespunzătoare, ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru entitate.30

În concluzie, putem spune că în urma analizei intensive a volumului creanţelor comerciale

se observă o gestionare neeficientă a creanţelor comerciale în aproape toată perioada de analiză, cu

o politică de încasare necorespunzătoare, singura excepţie fiind anul 2010 raportat la anul 2009,

când are loc dezvoltare a activităţii comerciale şi o creştere a vitezei de rotaţie a creanţelor

comerciale. Cauzele neeficienţei utilizării creanţelor comerciale în aproape întreaga perioadă de

analiză trebuie căutate în modul de selecţionare a clienţilor, în direcţia ţintirii pe viitor a categoriilor

de clienţi buni platnici, altfel entitatea se poate confrunta cu grave probleme de lichiditate, iar în

timp cu insolvabilitate şi risc de faliment.

A.2.2.2. Analiza evoluţiei altor creanţe

În categoria alte creanţe ale entităţii se găsesc: creanţe în legătură cu personalul, furnizori

debitori pentru servicii, debitori diverşi şi operaţiuni în curs de clarificare, după cum apar acestea

detaliate în anexa 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”.

Această categorie de creanţe înregistrează creşteri de la un an la altul în cea mai mare parte a

perioadei de analiză. Cea mai mare creştere o înregistrează în anul 2007 raportat la anul 2006,

creşterea fiind de aproape 3 ori, ajungând de la valoarea de 2.535.643 RON în 2006 la valoarea de

7.195.715 RON în 2007. Celelalte creşteri sunt înregistrate în 2006 (cu 95,66% faţă de 2005), 2009

(cu 35,1% faţă de 2008) şi în 2010 (cu aproximativ 39% faţă de anul anterior).

Cea mai mare scădere înregistrată de categoria altor creanţe este în anul 2005 (cu

aproximativ 95% faţă de 2004), ajungând de la valoarea de 25.572.214 RON în 2004 la valoarea de

1.295.976 RON în 2005. Celelalte scăderi se înregistrează în anul 2008 (cu aproximativ 85% faţă de

2007) şi în 2011 (cu aproximativ 67% faţă de 2010).

În concluzie, în privinţa situaţiei entităţii la categoria alte creanţe, se constată că pe perioada

analizată sumele pe care aceasta le are de încasat cresc în principal de la un an la altul.

A.2.3. Analiza evoluției trezoreriei

S.C. Dafora S.A. deţine investiţii financiare pe termen scurt doar în anii 2006 şi 2007, în

sumă de 172 RON, valori incluse în categoria altor investiţii pe termen scurt. Din această cauză,

analiza evoluţiei trezoreriei la această entitate se rezumă la a analiza ritmul modificărilor anuale

survenite pe parcursul perioadei analizate la categoria „casa şi conturi la bănci”.

În această categorie, disponibilităţile în numerar şi echivalente de numerar au o evoluţie

fluctuantă, în principal ascendentă de la un an la altul.

Trezoreria înregistrează creşteri ale valorilor raportat la anii precedenţi în mai mulţi ani, cea

mai mare creştere fiind în anul 2006 (de aproximativ 18,4 ori faţă de anul 2005), ajungând de la

suma de 726.794 RON la suma de 13.386.936 RON. Această creştere este urmată de alta în 2007

31

(de aproximativ 2,2 ori faţă de anul precedent), apoi în 2009 se înregistrază o creştere cu 17,05%

faţă de anul 2008 ca urmare a accelerării vitezei de rotaţie a creanţelor, iar ultima creştere este

înregistrată în 2010 (de aproximativ 2,5 ori faţă de anul 2009). Majorarea disponibilităţilor băneşti

cu 152,11% în 2010 faţă de 2009 este datorată creşterii semnificative a vitezei de rotaţie a

creanţelor, calculată în Anexa 4. De asemenea, creşterea valorii trezoreriei se mai datorează şi

reducerii termenelor de încasare a creanţelor în raport cu termenele de achitare a datoriilor faţă de

furnizori. Astfel, creşterea lichidităţilor din casă şi bancă apare ca un rezultat firesc, având în vedere

cele analizate până acum, şi anume: gestionarea mai eficientă a imobilizărilor corporale comparativ

cu anul anterior, diminuarea duratei ciclului de fabricaţie al produselor în 2010 comparativ cu 2009,

o creştere a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale şi o gestionare mai eficientă a stocului de

materii prime şi de produse finite faţă de anul anterior.

De asemenea, pe perioada de analiză 2004-2011, societatea înregistrează şi scăderi ale

trezoreriei de la un an la altul, cea mai mare scădere având loc în anul 2005 (cu aproximativ 99%

faţă de 2004), ajungând de la suma de 55.033.199 RON la suma de 726.794 RON în 2005. alte

scăderi care au urmat au avut loc în 2008 raportat la anul 2007 (cu aproximativ 22%) şi în 2011 (cu

aproximativ 67% faţă de anul 2010).

În concluzie, la S.C. Dafora S.A. analiza trezoreriei revine la analiza disponibilităţilor

băneşti în casă sau conturi la bănci. Acestea, deşi au o evoluţie oscilantă, cresc în principal de la un

an la altul pe perioada de analiză ca urmare a creşterii vitezei de rotaţie a creanţelor, dar şi din cauza

aspectelor deja subliniate la punctele anterioare privind eficienţa utilizării resurselor materiale în

producţie şi a modului de gestionare a producţiei pe flux.

Atenţia managementului entităţii trebuie îndreptată spre o mai bună gestionare a activelor

circulante, care să vizeze atât politica de încasare a creanţelor comerciale, cât şi buna gestionare a

stocurilor de materii prime şi a producţiei în curs. În acest fel se elimină riscul apariţiei unui

dezechilibru la nivelul disponibilităţilor băneşti, generator al unei incapacităţi de onorare a plăţilor

imediate.

A.3. Analiza cheltuielilor în avans

Cheltuielile înregistrate în avans sunt plăţi efectuate în prezent reprezentate de chirii,

abonamente, prime de asigurare etc. care sunt efectuate în contul exerciţiilor viitoare. O creştere a

acestora indică o direcţionare a surplusului monetar spre obţinerea de beneficii viitoare.

Cheltuielile în avans au o evoluţie oscilantă, înregistrând în anul 2005 o scădere mare faţă de

anul 2004 (cu aproximativ 99%). Alte scăderi de la un an la altul sunt înregistrate în 2009 (cu

aproximativ 69% faţă de 2008) şi în 2011 (cu aproximativ 26% faţă de anul 2010). Creşteri ale

valorilor se înregistrează în ceilalţi ani de analiză, şi anume în 2006 (cu 85,72% faţă de anul

32

precedent), în 2007 (cu aproximativ 50% faţă de 2006), în 2008 (de aproximativ 3,3 ori faţă de anul

anterior) şi în 2010 (cu 75,55% faţă de anul 2009).

În concluzie, entitatea are cheltuieli înregistrate în avans de 3.039.905 RON în 2004, care

urmează pe întreaga perioadă analizată o evoluţie oscilantă, ritmul de scădere bruscă al acestora

fiind în 2005 de aproximativ 99% faţă de 2004 şi de creştere bruscă de aproximativ 3,3 ori în 2008

faţă de 2007.

B. Analiza evoluției datoriilor

Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise, concretizate în obligaţiile

actuale ale entităţii faţă de terţi, cât şi veniturile în avans şi respectiv provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli. În totalul datoriilor, în ceea ce priveşte societatea Dafora, ponderea cea mai importantă o

au datoriile pe termen lung (în jur de 60%). Societatea are constituite şi provizioane la postul H în

bilanţ, însă cu o pondere cuprinsă între 0,35% în anul 2011 şi 5,05% în anul 2005, din totalul

datoriilor, iar veniturile înregistrate în avans au o pondere nesemnificativă.

Evoluţia datoriilor pe total şi pe elemente componente este redată în graficul de mai jos:

Graficul nr.13. Evoluția datoriilor totale

Evoluția datoriilor la S.C. Dafora S.A.

0

50.000.000

100.000.000

150.000.000

200.000.000

250.000.000

300.000.000

350.000.000

400.000.000

Datorii sub 1 an Datorii peste 1 an Total datorii

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

33

Evoluția datoriilor la S.C. Dafora S.A.

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

9.000.000

10.000.000

11.000.000

12.000.000

13.000.000

14.000.000

15.000.000

16.000.000

17.000.000

Provizioane Venituri în avans

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Din analiza graficului de mai sus, precum şi din informaţiile oferite de Anexa 1 „Analiza

poziţiei financiare” se constată o evoluţie oscilantă a datoriilor. Graficul datoriilor totale ilustrează o

cotă maximă a datoriilor la nivelul anului 2004 cu o valoare de 410.184.158 RON, minimul de

66.014.908 RON aflându-se în anul 2005.

B.1. Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise:

Pentru o analiză detaliată a datoriilor propriu-zise apelăm atât la informaţiile din Bilanţ

prezentate în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”, cât şi la informaţiile din Nota 5

„Situaţia creanţelor şi datoriilor”.

Din analiza datoriilor (propriu-zise) ale entităţii, detaliate după natură, constatăm că la

nivelul entităţii acestea sunt reprezentate de:

-„datorii comerciale” sub forma datoriilor faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi

furnizorii de imobilizări;

- sume datorate instituțiilor de credit ;

-„alte datorii” (datorii fiscale și pentru asigurări sociale) fiind reprezentate doar de partea

corespunzătoare din asigurările sociale şi şomaj, impozitele şi taxele aferente salariilor precum și

impozitul pe profit ;

- avansuri încasate de la clienți;

- sume datorate entităților afiliate.

Datoriile propriu-zise ale entităţii sunt separate în funcţie de termenul lor de exigibilitate în:

datorii pe termen scurt (mai mici de un an) şi datorii pe termen lung (mai mari de un an).

Sursele de finanţare ale entităţii pe termen scurt provin din: datorii către instituţiile de credit,

datorii către entităţile afiliate, datorii comerciale (faţă de furnizori, furnizori de imobilizări şi

furnizori facturi nesosite), datorii sociale (faţă de salariaţi), datorii fiscale (partea corespunzătoare

34

din asigurările sociale şi şomaj aferentă salariilor, impozitele şi taxele datorate statului), datorii faţă

de salariaţi (sub forma dividendelor de plată) şi alte datorii (creditori diverşi).

Din lipsă de informaţii din notele explicative, analiza în dinamică a datoriilor propriu-zise,

reprezentate practic de datoriile pe termen scurt, se va efectua pe nivelele prezentate în Bilanţ şi

prelucrate în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”.

B.1.1. Analiza evoluției datoriilor pe termen scurt

Totalul datoriilor pe termen scurt înregistrează cea mai mare valoarea la nivelul anului

2004, iar cea mai mică valoare la nivelul anului 2005, de 174.273.905 RON, respectiv 18.663.965

RON.

a) Sume datorate instituțiilor de credit îşi înregistrează maximul în anul 2011 cu valoarea

de 56.826.336 RON şi minimul în anul 2004 cu 327.908 RON.

b) Avansurile încasate în contul comenzilor înregistrează valori nule în anii 2005 şi 2006

şi valoarea maximă de 78.975.871 RON în anul 2004.

c) Datoriile comerciale înregistrează un maxim în creştere la nivelul anului 2007, de

aproximativ 3 ori faţă de anul anterior, anul 2004 fiind reprezentat de cea mai mare scădere, cu

aproximativ 80% faţă de anul principal de analiză.

În anul 2009 față de 2008 datoriile comerciale înregistrează o scădere cu aproximativ 13%,

datorită accentuării practicii de solicitare de avansuri de la clienţi (avansurile încasate în contul

comenzilor au crescut de 8 ori).

În anul 2010 față de 2009 are loc o scădere continuă a datoriilor comerciale într-un ritm mai

accentuat. Această diminuare este considerată benefică firmei Dafora, deoarece se datorează

faptului că aceasta apelează într-o măsură mai pronunţată la alte surse de finanţare decât cele

provenind din achiziţiile pe credit comercial.

c) Efectele de comerţ de plătit îşi găsesc minimul de 230.736 RON în primul an al

perioadei analizate, maximul situându-se la nivelul anului 2007 cu o valoare de 5.702.668 RON.

d) Sumele datorate entităţilor afiliate:

În anul 2009 față de 2008 are loc o scădere cu 42,94% a datoriilor către entităţile afiliate, ca

urmare a achitării unei părţi semnificative din aceste datorii entităţilor afiliate. În 2009, Dafora

primise un împrumut de la acţionarul majoritar Călburean Gheorghe în valoare de 2.339.590 lei, dar

şi de la Dafora Group în valoare de 3.545.000 lei.

În anul 2010 față de 2009 are loc o majorare extrem de bruscă a datoriilor către entităţile

afiliate, majorare în valoare de 4.452.329 lei, ca urmare a contractării unor noi împrumuturi pe

termen scurt de la Călburean Gheorghe în valoare de 2.085.000 lei, dar şi de la Dafora Group în

valoare de 3.495.000 lei. Situaţia este din nou favorabilă, întrucât se remarcă strategia firmei de

35

accentuare continuă a procesului de retehnologizare prin contractarea de împrumuturi chiar şi de la

părţile afiliate pentru finanţare a dezvoltării procesului productiv.

f) Alte datorii

Această categorie înregistrează maximul de 30.944.328 RON în ultimul an al perioadei

analizate, la polul opus situându-se anul 2005 cu o valoare de 3.369.377 RON.

B.1.2. Analiza evoluției datoriilor pe termen lung

a) Sumele datorate instituțiilor de credit au înregistrat cea mai mare creştere, de 305.10% faţă

de anul precedent la nivelul anului 2006, la polul opus situându-se anul 2005 ce înregistrează

24.59% din valoarea anului 2004.

b) Avansurile încasate în contul comenzilor înregistrează valori nule la nivelul anilor 2007 şi

2008, iar anul 2010 ilustrează cea mai mare creştere, de 188.36% faţă de anul precedent al perioadei

analizate.

c) Datoriile comerciale înregistrează la nivelul anului 2007 o valoare nulă, fiind urmată de

creşteri succestive ale acestei valori până în anul 2011, ce surprinde o creştere de 173.17% faţă de

anul 2010.

d) Sumele datorate entităţilor afiliate au o valoare nulă în perioada 2004-2008 urmată de

creşteri succesive, anul 2010 prezentând o creştere maximă, de 380.15% din valoarea caracteristică

anului anterior.

e) Alte datorii. Perioada analizată începe cu o valoare nulă a acestei categorii, urmată de

oscilaţii ale valorilor, anul 2006 prezentând o remarcabilă creştere de 787.84% faţă de anul anterior.

Acest trend se diminuează în perioada următoare, anul 2010 înregistrând 75.48% din valoarea

datoriilor din anul precedent.

B.2. Analiza evoluţiei veniturilor în avans și a provizioanelor

Provizioanele sunt asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de

finanţare cu exigibilitate incertă. Societatea analizată are constituite provizioane pe toată perioada

de analiză.

Provizioanele înregistrează în principal o evoluţie descendentă de la un an la altul, excepţie

făcând anii 2006 (când are loc o creştere cu 70,54% faţă de 2005) şi 2010 (când se înregistrează o

creştere cu 24% faţă de anul 2009). Cea mai mare scădere a volumului provizioanelor de la un an la

altul este în anul 2005, cu aproximativ 80% faţă de 2004, ajungând de la valoarea de 16.667.692

RON în 2004 la 3.335.693 RON în 2005.

Veniturile în avans sunt de asemenea elemente asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul

bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate incertă ori primite cu titlu gratuit, cum este cazul

subvenţiilor. Entitatea analizată înregistrează doar venituri înregistrate în avans şi doar în anii 2004,

36

2005, 2007, 2009 şi 2010, pe parcursul perioadei de analiză. Situaţia indică într-o primă fază o

diminuare a veniturilor înregistrate în avans faţă de anul de bază, aceasta ducând la o creştere a

capitalurilor proprii într-un ritm mai redus, urmând ca în anii 2009 şi 2010 valoarea acestor venituri

să crească mult faţă de anul 2004.

C. Analiza evoluției capitalurilor proprii

Toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de capitalurile proprii, neexistând angajări ale

statului în capitalul entităţii. Evoluţia capitalurilor proprii se prezintă astfel:

Graficul nr.14. Evoluţia capitalurilor proprii

25.000.000

50.000.000

75.000.000

100.000.000

125.000.000

150.000.000

175.000.000

200.000.000

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Evoluția capitalurilor proprii

TOTAL CAPITALURI PROPRII

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Din graficul de mai sus se poate observa o evoluţie oscilantă a capitalurilor proprii pe

perioada de analiză 2004-2011, acestea înregistrând cea mai mare valoare în anul 2004 (în sumă de

196.847.314 RON), după care are loc o scădere drastică în anul 2005 faţă de anul anterior (cu

aproximativ 83,5%). Din anul 2005 se observă o tendinţă crescătoare a capitalurilor până în anul

2008 (când ajunge la valoarea de 170.493.978 RON), după care descresc din nou până la sfârşitul

perioadei de analiză, ajungând la valoarea de 157.590.102 RON.

Un rol informaţional extrem de important pentru analiza capitalurilor entităţii revine

„Situaţiei modificărilor capitalului propriu”, componentă a situaţiilor financiare obligatoriu de

întocmit pentru entităţile mari.

În anul 2009 față de 2008, aşa cum rezultă din „Situaţia modificărilor capitalului propriu”

aferentă anului 2009 şi din nota explicativă nr.7 „Acţiuni şi obligaţiuni”, diminuările de capital

propriu se datorează:

37

- diminuării rezervelor din reevaluare ca urmare a realizării unor reduceri în valoare de

3.228.921 RON;

- creşterii soldului debitor al rezultatului reportat cu 107,2%, provenit din corectarea erorilor

contabile;

- diminuării profitului brut obţinut de la 2.736.317 RON la 1.456.107 RON, având loc o

creştere în valoare de 1.456.107, urmând apoi distribuiri sub formă de dividende în valoare de

2.736.317 RON;

- realizării unei repartizări a profitului într-o mai mică măsură; s-a realizat o majorare pe

parcursul anului în valoare de 103.584 RON, urmând apoi o distribuire sub formă de

dividende în valoare de 136.815 RON.

În anul 2010 față de 2009, din „Situaţia modificărilor capitalului propriu” aferentă anului

2010, constatăm că diminuarea capitalului propriu se datorează:

- creşterii rezervelor constituite sub forma rezervelor legale şi a celor reprezentând surplusul

realizat din rezerve din reevaluare cu 19,87%, respectiv 56,77%;

- creşterii extrem de bruscă a profitului brut de 4 ori.

În concluzie, Societatea Dafora realizează pe toată perioada analizată o diminuare a

capitalurilor proprii faţă de primul an de analiză, scăderea cea mai dramatică având loc în anul 2005

(cu aproximativ 83,5% faţă de anul 2004), după care înregistrează creşteri de la un an la altul până

în 2008, urmând ca apoi să se înregistreze din nou uşoare scăderi de la un an la altul până la finalul

perioadei de analiză, însă capitalul propriu nu a mai atins în restul perioadei de analiză valoarea

ridicată înregistrată în primul an (şi anume 2004). Pentru o analiză mai intensă, se va analiza

corelativ ritmul de creştere al capitalului şi ritmul de creştere al datoriilor. Vom observa astfel că

datoriile înregistrează o evoluţie aproximativ asemănătoare cu cea a capitalurilor proprii,

înregistrând o scădere dramatică în anul 2005 faţă de anul 2004 (cu aproximativ 84%), după care

înregistrează creşteri de la un an la altul până în 2009, iar apoi uşoare scăderi în 2010 şi 2011 faţă

de anii precedenţi. O altă observaţie însă este faptul că în valori absolute, datoriile depăşesc cu mult

capitalurile proprii, fiind de 2-3 ori mai mari decât cele din urmă.

Concluzionăm astfel că societatea înregistrează o evoluţie oscilantă a capitalurilor proprii de

la un an la altul, iar pe ansamblu acestea sunt în scădere faţă de primul an de analiză, evoluţia

acestora urmând un trend aproximativ asemănător cu cel al datoriilor. O situaţie foarte bună se

remarcă însă în anul 2007, când capitalurile proprii cresc de aproximativ 3 ori faţă de anul

precedent, pe când datoriile cresc doar de 1,8 ori, aceasta având efecte benefice asupra societăţii.

38

2.1.2. Analiza structurii poziţiei financiare

Analiza structurii poziţiei financiare are rolul de a surprinde modificările structurale

survenite în cadrul celor trei componente ale poziţiei financiare: active, datorii şi capital propriu.

Acest tip de analiză presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de active, datorii şi

capitaluri proprii care sunt calculate şi prezentate în Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei

financiare”. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:

A. Analiza structurii activelor

Ratele generale de structură ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor imobilizate

(RAI), Rata activelor circulante (RAC) şi Rata cheltuielilor în avans (RCav), care la nivelul societăţii se

reprezintă grafic astfel:

Graficul nr.15. Ratele generale de structura ale activelor

2004 2005 2006 2007 2008 2009 20102011

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rate generale de structură ale activelor

TOTAL CHELTUIELI ÎN AVANS

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată faptul că activele

imobilizate deţin o pondere mai accentuată (în medie de aproximativ 69%) comparativ cu ponderea

activelor circulante (de aproximativ 31%) pe toţi anii supuşi analizei. Se constată însă că uneori

ponderea activelor imobilizate scade în favoarea creşterii ponderii activelor circulante în total

active.

Se observă de asemenea faptul că ponderea activelor circulante, deşi are o evoluţie oscilantă,

creşte în principal pe parcursul perioadei de analiză, ajungând de la 23% din totalul activelor în anul

2005 la aproximativ 32% în anul 2011. Creşterea ratei generale a activelor circulante se datorează

unor creşteri mai accentuate a acestor active în comparaţie cu o creştere mai lentă sau chiar scăderi

a celorlalte elemente de activ (active imobilizate şi cheltuieli în avans). Această situaţie indică o

creştere a orientării politicii firmei spre activitatea de exploatare pe parcursul perioadei de analiză.

Cheltuielile în avans deţin o pondere nesemnificativă în totalul activelor, în medie de 0,09%,

o situaţie de altfel obişnuită pentru entităţile din România.39

În concluzie, din analiza ratelor generale de structură ale activelor, se observă o orientare a

politicii firmei cu preponderenţă spre activitatea investiţională, ceea ce indică o modernizare a

infrastructurii întreprinderii, având consecinţe favorabile atât în privinţa capacităţilor productive cât

şi în direcţia creşterii credibilităţii firmei în faţa investitorilor şi a creditorilor, cu o uşoară tendinţă

de diminuare a acesteia în favoarea activităţii de exploatare.

Ratele interne ale activelor imobilizate pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în

cadrul politicii investiţionale a entităţii şi sunt reprezentate de Rata imobilizărilor necorporale (R IN),

Rata imobilizărilor corporale (RIC) şi Rata imobilizărilor financiare (RIF).

Pe parcursul perioadei de analiză, mutaţiile în structura activelor imobilizate se reflectă

grafic astfel:

Graficul nr.16. Structura activelor imobilizate în perioada 2004-2011

2004 2005 2006 2007 20082009 2010

2011

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Ratele interne ale activelor imobilizate

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

IMOBILIZĂRI FINANCIARE

IMOBILIZĂRI CORPORALE

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Din analiza ratelor interne de structură ale activelor imobilizate se constată ponderea mai

accentuată a imobilizărilor corporale (în medie de aproximativ 73%) în totalul imobilizărilor pe toţi

anii analizaţi, în scădere mai semnificativă în 2006, 2007 şi 2011, ajungând de la o pondere de

aproximativ 88% în 2005 la o pondere de 60% din totalul imobilizărilor în 2006. La formarea

imobilizărilor corporale contribuie în cea mai mare proporţie instalaţiile tehnice şi maşinile (peste

50%) şi valoarea terenurilor şi construcţiilor (în jur de 29%).

Ponderea mare a imobilizărilor corporale în totalul imobilizărilor nu trebuie apreciată ca

fiind nefavorabilă, atâta timp cât investiţiile respective au fost folosite pentru o dezvoltare a

societăţii şi o creştere a valorii sale de piaţă. Astfel, ponderea semnificativă a imobilizărilor

corporale poate fi apreciată prin prisma existenţei unei capacităţi a activelor respective de a genera

beneficii economice viitoare.

Imobilizările necorporale deţin o pondere nesemnificativă în totalul imobilizărilor, în medie

de 0,03%, fiind reprezentate de investiţiile în concesiuni, brevete, licenţe, iar în anul 2010 de

cheltuieli de constituire.

40

Imobilizările financiare deţin o pondere destul de semnificativă în totalul imobilizărilor (în

medie de aproximativ 27%), remarcându-se un trend preponderent ascendent al acestora, de la 16%

în anul 2004 la o pondere în totalul imobilizărilor de peste 32% la finalul perioadei de analiză.

Creşterea imobilizărilor financiare se datorează în principal creşterii începând din anul 2008 a

acţiunilor pe care firma le deţine la entităţile afiliate, acestea deţinând ponderea majoritară în

ansamblul imobilizărilor financiare (în medie aproximativ 45%), dar şi titlurilor sub formă de

interese de participare în anii 2006 şi 2007 (cu o medie de aproximativ 21% pe ansamblul perioadei

de analiză) şi altor împrumuturi (cu o medie de aproximatix 20%).

În concluzie, se observă din analiza ratelor interne de structură a activelor imobilizate, că în

sectorul investiţional societatea se orientează cu precădere spre investiţii în capacităţi productive (în

medie aproximativ 73%), însă cu o tendinţă de diminuare pe parcursul perioadei de analiză în

favoarea imobilizărilor financiare (în medie aproximativ 27%), imobilizările necorporale deţinând o

pondere nesemnificativă în totalul imobilizărilor (în medie 0,03%).

Ratele interne ale activelor circulante pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în

cadrul politicilor adoptate la nivelul activelor de exploatare ale entităţii, cu referiri stricte la

modificările înregistrate în privinţa gradului de lichiditate al acestora. În acest sens se calculează în

principal Rata stocurilor (RS), Rata creanţelor (RCR) şi Rata trezoreriei (RTR). Pe perioada 2004-

2011, acestea se reprezintă grafic astfel:

Graficul nr.17. Structura activelor circulante

20042005

20062007

20082009

20102011

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

Rate interne ale activelor circulante

INVESTIȚII FINANCIARE PETERMEN SCURT

TREZORERIA

STOCURI

CREANȚE

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

41

Din analiza ratelor interne de structură ale activelor circulante se constată o creştere a

ponderii elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocuri şi creanţe), determinând

diminuarea elementelor cu o lichiditate imediată (trezoreria).

În privinţa ratei stocurilor, se remarcă o creştere a acesteia pe întreaga perioadă de analiză,

ajungând de la o pondere de 20,21% în 2004, la o pondere de 37,06% la finalul perioadei de

analiză, cea mai mare pondere a stocurilor în totalul activelor circulante fiind înregistrată în anul

2008 (37,44%). Totuşi, pe perioada de analiză se mai înregistrează şi scăderi ale ponderii stocurilor

de la un an la altul, în anii 2006, 2009 şi 2010, cea mai mică pondere fiind înregistrată în anul de

bază (2004). Creşterea ponderii stocurilor în cea mai mare parte a perioadei de analiză nu reprezintă

însă un aspect favorabil, deoarece presupune imobilizări suplimentare de fonduri, impunându-se o

gestionare mai eficientă a acestora.

Rata creanţelor indică importanţa contribuţiei lor la formarea activelor circulante (în medie

de aproximativ 57%). Aceasta are o evoluţie oscilantă pe parcursul perioadei de analiză,

înregistrând cea mai mare pondere din totalul activelor circulante în anul 2005 (68,85%) şi cea mai

mică pondere din total în anul următor, cu un procent de 44,1%. Scăderea mai accentuată în anul

2006 faţă de anul 2005 se datorează creşterii în mărimi absolute a tuturor elementelor componente

ale activelor circulante în anul 2006, iar în mod special creşterii trezoreriei.

Analizând rata trezoreriei, se observă că aceasta are o evoluţie oscilantă, în mare parte

descendentă, mai ales în ultima parte a perioadei de analiză, ceea ce înseamnă o scădere a

contribuţiei numerarului în activele circulante. Cea mai mare pondere înregistrată de trezorerie este

în anul 2006 (de 31,3% din totalul activelor circulante), iar cea mai mică pondere a fost înregistrată

în 2005, de 3,21% din total. Deşi se înregistrează scăderi ale ratelor trezoreriei în ultima parte a

perioadei de analiză, acest lucru nu înseamnă neapărat un aspect nefavorabil, ratele apropiindu-se

de nivelul optim considerat de specialişti de 3-5%, putând reflecta o mai mare angajare a societăţii

în afaceri şi îmbunătăţirea politicii de plasament.

În concluzie, din analiza ratelor interne ale activelor circulante se constată că per ansamblu a

scăzut gradul de lichiditate al activelor circulante, pe fondul creşterii stocurilor şi creanţelor

(elementele cele mai puţin lichide) şi reducerii ponderii trezoreriei (elementele cu lichiditate

maximă), mai ales în ultima parte a perioadei de anliză. Cea mai bună gestionare a activelor

circulante a avut loc în anul 2006, când s-a diminuat mult ponderea elementelor de stocuri şi creanţe

în favoarea elementelor de trezorerie.

Ratele interne de structură ale stocurilor sunt reprezentate de Rata stocurilor de materii

prime şi materiale (RSMP), Rata stocurilor de producţie în curs de execuţie (RSPCE), Rata stocurilor de

produse finite (RSPF) şi Rata avansurilor pentru cumprări de stocuri (RAvs).

42

La societatea S.C. Dafora S.A. mutaţiile din structura stocurilor sunt reflectate în graficul de

mai jos:

Graficul nr.18. Structura stocurilor

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

Rate interne ale stocurilor

Avansuri pentru cumpărări de stocuri

Produse finite și mărfuri

Producția în curs de execuție

Materii prime și materialeconsumabile

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată că cea mai importantă pondere o deţine

producţia în curs de execuţie, cu o medie pe perioada de analiză de aproximativ 50% din totalul

stocurilor, urmată îndeaproape de stocurile de materii prime şi materiale consumabile, cu o medie

de 48,1%, celelalte elemente având ponderi nesemnificative (în medie sub 2%).

Se observă de asemenea că ponderea materiilor prime şi a materialelor urmează un trend

descendent pe perioada de analiză (de la 94,89% în 2004 la 24,97% în 2011) în favoarea producţiei

în curs de execuţie, care urmează un trend ascendent (de la 0% în 2004 la 74,12% în 2011).

Ratele producţiei în curs de execuţie urmează un trend descendent pe parcursul perioadei de

analiză, ajungând de la o pondere de 5,11% din totalul stocurilor în anul 2004 la o pondere de

0,81% la finalul perioadei de analiză.

Avansurile pentru cumpărări de stocuri deţin o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor

(în medie de 0,52%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în anul 2006 (cu 3,2% din volumul

stocurilor în ansamblu).

În concluzie, în cadrul stocurilor se constată o gestionare mai puţin eficientă la nivelul

fluxului de fabricaţie, accentul fiind pus pe realizarea de stocuri mai puţin lichide (materiile prime

şi materialele consumabile şi producţia în curs de execuţie, acestea deţinând în medie aproximativ

98% din totalul stocurilor).

43

Ratele interne de structură ale creanţelor sunt reflectate în graficul de mai jos:

Graficul nr.19. Structura creanţelor

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

Rate interne ale creanţelor

Alte creanțe

Sume de încasat de la entitățile afiliate

Creanțe comerciale

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Din analiza ratelor interne ale creanţelor se poate constata faptul că ponderea cea mai mare

în totalul creanţelor o deţin creanţele comerciale până în anul 2009, după care aceasta scade în

favoarea sumelor de încasat de la entităţile afiliate. În anul 2004 creanţele comerciale deţineau

77,34% din totalul creanţelor, urmând apoi un trend ascendent până în anul 2008 (când au ajuns la o

pondere de 98,63% din totalul creanţelor), după care din anul 2009 ponderea lor a scăzut, ajungând

la 45,49% în anul 2011, ca urmare a înregistrării unor sume de încasat de la entităţile afiliate.

Deoarece a crescut de la un an la altul volumul acestor creanţe faţă de entităţile afiliate, a crescut şi

ponderea lor în totalul creanţelor (de la 14,27% în 2009 la 53,69% în anul 2011), determinând

diminuarea ponderii creanţelor comerciale.

Creşterea ponderii creanţelor comerciale în total creanţe până în anul 2008 se realizează pe

fondul scăderii ponderii altor creanţe, adică a unor sume pe care societatea le are de încasat pe

perioada analizată şi care sunt aferente relaţiilor cu diverşi debitori: atât statul, cât şi bănci sau

furnizori debitori. Pe întreaga perioadă de analiză ponderea altor creanţe în totalul creanţelor

înregistrează un trend descendent, ajungând de la o pondere semnificativă de 22,66% în 2004, la

0,82% în anul 2011.

În concluzie se poate spune că per ansamblu are loc o oscilaţie a ponderii creanţelor

comerciale în totalul creanţelor, înregistrând o creştere a acesteia până în anul 2008 în paralel cu o

diminuare a ponderii altor creanţe, după care ponderea creanţelor comerciale scade până la finalul

perioadei de analiză în paralel cu o creştere a ponderii sumelor de încasat de la entităţile afiliate.

Din analiza ratelor interne de structură ale trezoreriei se desprind concluzii privind

modul de gestionare al numerarului, reflectând aspecte privind gradul de plasare al excedentului de

numerar în echivalente de numerar. Astfel, nivelul minim al investițiilor financiare pe termen scurt 44

în total trezorerie reflectă un management defectuos al numerarului. Totodată, societatea nu are

preocupări în direcţia plasamentelor pe termen scurt în direcţia maximizării efectelor imediate.

B. Analiza structurii datoriilor şi a capitalurilor proprii

Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintă o primă

categorie de rate de structură ale pasivelor şi vizează reflectarea gradului de dependenţă financiară

generală puse în evidenţă prin Rata autonomiei financiare totale (RAF) şi Rata de îndatorare globală

(RDT).

Graficul nr.20. Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Rate generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor

Capitaluriproprii

Datoriitotale

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor se desprind concluzii

privind ponderea surselor de finanţare ale entităţii, atât cele proprii cât şi cele atrase. Astfel, în

cadrul surselor de finanţare ponderea cea mai importantă o deţin sursele atrase constituite de

datoriile totale (peste 60% în fiecare an) cu tendinţă generală de fluctuaţie uşoară, în scădere în

special în anul 2007, însă se încadrează în intervalul acceptat al îndatorării totale de [0%;70%]. De

cealaltă parte, sursele proprii de finanţare reprezintă în medie 35% din totalul pasivului bilanţier şi

se încadrează şi ele în intervalul acceptat al autonomiei financiare de [30%;100%];

65,16%

34,84%

Datorii totale

Capitaluri proprii

Graficul nr.21. Structura pasivului bilanțier

45

Această situaţie subliniază o soliditate financiară la limită a entităţii, și deci se

recomandă creşterea surselor proprii de finanţare.

Ratele interne ale datoriilor pun în evidenţă ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o

deţin în totalul datoriilor. Pornind de la informaţiile primordiale oferite de Bilanţ, se pot pune în

evidenţă, pentru început, următoarele rate: Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o peioadă de 1 an

(RD<1 an), Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de peste 1 an (RD>1 an) şi Rata

provizioanelor (RPv).

La nivelul societăţii, situaţia structurii datoriilor, într-o clasificare după exigibilitate, se

prezintă astfel:

Graficul nr.22. Ratele interne ale datoriilor după exigibilitate

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Ratele interne ale datoriilor după exigibiliate

Venituri în avans

Provizioane

Datorii pe TML

Datorii pe TS

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Graficul de mai sus relevă evoluţii oscilante ale diferitelor categorii de datorii de la un an la

altul.

Un nivel maxim al datoriilor pe termen lung se înregistrează în anul 2008 cu un procent de

66,9% din totalul datoriilor şi un nivel minim în anul 2007 cu un procent de 43,23%.

În privinţa datoriilor pe termen scurt putem observa un minim la nivelul anului 2005 cu o

cotă de 28,27 %, maximul înregistrându-se în anul 2007, reprezentat de 55,23% din totalul

datoriilor.

Provizioanele au înregistrat cea mai mare cotă, de 5,05% în anul 2005, iar veniturile în

avans şi-au atins maximul în anul 2009 cu 0,53%.

În concluzie, din analiza ratelor interne ale datoriilor după exigibilitate se constată o

orientare generală a surselor de finanţare a societăţii spre activitatea de investiţii, prin apelarea la

surse de finanţare pe termen mediu şi lung.

46

Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt pun în evidenţă mutaţiile structurale în

cadrul surselor de finanţare pe termen scurt, în funcţie de natura acestor datorii. La nivelul societăţii

se constată următoarele astfel de structuri, redate în graficul de mai jos:

Graficul nr.23. Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt

Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni Sume datorate instituțiilor de credit Avansuri încasate în contul comenzilor

Datorii comerciale - furnizori Efecte de comerț de plătit Sume datorate entităților afiliate

Alte datorii

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni înregistrează o cotă de 0.03% în anul 2004, fiind

urmat de valori nule ale acestei categorii până la sfârşitul perioadei analizate.

Datoriile comerciale înregistrează o cotă maximă de 70.61% în anul 2005, la polul opus

situându-se anul 2011 cu o cota de 14.41%.

O altă categorie semnificativă în cadrul datoriilor pe termen scurt este reprezentată de

sumele datorate instituţiilor de credit, ce cunosc o creştere succesivă de-a lungul perioadei analizate,

începând cu o pondere de 0.19% şi ajungând la 50.24% în anul 2011.

Ratele interne ale datoriilor pe termen lung pun în evidenţă mutaţiile structurale în cadrul

surselor de finanţare pe termen lung, în funcţie de natura acestor datorii. La nivelul societăţii se

constată următoarele astfel de structuri, redate în graficul de mai jos:

47

Graficul nr.24. Ratele interne ale datoriilor pe termen lung

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Ratele interne ale datoriilor pe termen lung

Alte datorii

Sume datorate entităților afiliate

Datorii comerciale - furnizori

Avansuri încasate în contul comenzilor

Sume datorate instituțiilor de credit

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Din graficul de mai sus reiese faptul ca datoriile comerciale au înregistrat cel mai mare

procent din totalul datoriilor pe termen lung la nivelul anului 2004, cu o pondere de 64.69%, anul

2007 fiind însă caracterizat de o valoare nulă a acestei categorii.

Categoria “Alte datorii” reprezintă un punct semnificativ al datoriilor pe termen lung,

observându-se o creştere preponderentă a acestora, începând cu o valoare nulă în anul 2004 şi

atingându-şi un maxim de 57.51% în anul 2008.

Sumele datorate instituţiilor de credit prezintă oscilaţii în perioada analizată. În anul 2004 se

observă o cotă minimă de 23.90%, anul 2007 înregistrând un maxim al acestei valori, respectiv

60.41%.

Ratele interne de structură a capitalurilor proprii reflectă mutaţiile structurale din cadrul

capitalurilor proprii prin calculul următoarelor rate de structură: Rata capitalului social (RCS), Rata

primelor legate de capital (RPC), Rata rezervelor din reevaluare (RReev), Rata rezultatului reportat

(RRR), Rata rezultatului exerciţiului (RRE) şi Rata repartizării rezultatului exerciţiului (RRRE).

La nivelul societăţii analizate, ratele interne ale capitalurilor proprii se reflectă grafic astfel:

48

Graficul nr.25. Ratele interne ale capitalurilor proprii

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Rate interne ale capitalurilor proprii

Repartizarea profitului

Rezultatul reportat

Rezultatul exercițiului

Rezerve

Rezerve din reevaluare

Capital subscris și vărsat

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”

Din analiza structurii capitalurilor proprii se pune în evidenţă modalitatea întreprinderii de

asigurare cu diferite categorii de resurse pe termen nelimitat, reprezentate pe de o parte de capitalul

social al firmei, iar pe de altă parte de dimensiunea celorlalte categorii de surse proprii.

Modificarea valorilor capitalului propriu în fiecare an depinde în principal de modificarea

capitalului subscris vărsat şi a diferitelor tipuri de rezerve şi provizioane.

După cum se poate observa din graficul de mai sus, nivelul cel mai ridicat al rezervelor din

reevaluare ca şi cotă din capital, este deţinută în anul 2004, primul an de analiză. Rezervele au un

trend osciland pe toată durata de analiză, iar cota cea mai mică este atinsă în anul 2007 ca urmare a

creşterii semnificative a capitalul subscris vărsat, deşi valoarea rezervelor a crescut faţă de anul

2006.

Capitalul subscris şi vărsat în primii ani de analiză, deţine cote relative mici în comparţie cu

ceilalţi ani. Apogeul pe perioada de analiză este atins în anul 2011, atât ca valoare, cât şi ca procent.

În concluzie, din analiza structurii capitalurilor se remarcă adoptarea unei politici de

protejare a vechilor acţionari pe fondul unei politici prudenţiale accentuate.

2.2. Analiza echilibrului poziţiei financiare

În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se

realizează echilibrul poziţiei financiare la cele trei nivele, şi anume:

analiza lichidităţii financiare;

analiza solvabilităţii financiare;

49

analiza gestiunii resurselor controlate.

2.2.1. Analiza lichidităţii financiare

În acest sens se vor utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

entităţii”.

Lichiditatea şi solvabilitatea se referă la capacitatea entităţii de a face faţă plăţilor scadente.

Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt, iar solvabilitatea pe termen lung.

Pentru a pune în evidenţă starea de lichiditate, se vor calcula şi interpreta cel puţin următorii

indicatori: Rata lichidităţii curente (RLC), Rata lichidităţii imediate (RLI), Rata lichidităţii efective

(RLE), Capitalul de lucru (CL) şi Rata de acoperire a capitalului de lucru (RCL).

La nivelul societăţii, valoarea şi evoluţia indicatorilor de lichiditate se reflectă în graficul de

mai jos:

Graficul nr.26. Evoluţia indicatorilor de lichiditate

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

140,00%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluția indicatorilor de lichiditate

Rata lichidității curente (RLC)Rata lichidității imediate(RLI)Rata lichidității efective(RLE)Rata capitalului de lucru (RCL)

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”

Rata lichidităţii curente se află aproximativ la nivelul de 120%. Aceasta nu se încadrează în

intervalul de siguranţă şi este sub media ţărilor dezvoltate, fapt ce reflectă un nivel nesatisfăcător al

activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat.

În ceea ce priveşte rata lichidităţii imediate, această valoare este în medie de aproximativ

80%. Acest lucru atestă faptul ca lichiditatea imediată este cuprinsă în intervalul de siguranţă.

În privinţa lichidităţii efective, se constată o tendinţă oscilantă. Aceasta oscilând de la

aproximativ 4% la aproximativ 32%. În anii 2005, 2008, 2009, 2010, lichiditatea efectivă se află

cu mult sub limita inferioară a intervalului de siguranţă financiară [20%,60%], iar în anii 2004,

2006, 2007, Dafora înregistrează cote cu mult peste media tăriilor dezvoltate care este de 5%.

Constatăm că la nivelul entităţii se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la

nivelul activităţii de exploatare, entitatea deţinând un capital de lucru pozitiv pe toată perioada

50

analizată. Valoarea cea mai ridicată a capitalului de lucru a fost înregistrată în anul 2004, în valoare

de 39,064,874 lei, iar valoarea cea mai mică în anul 2005, în sumă de 3,991,095 lei. Valoarea

activului bilanţier cea mai mare a fost de 607.031.472 lei, înregistrată în anul 2004, iar cea mai mică

valoare a fost înregistrată în următorul an, respectiv anul 2005, în sumă de 98.480.438 lei.

În ceea ce priveşte rata capitalului de lucru, se observă că acesta înregistrează valori peste 5

% (media ţărilor dezvoltate) pe aproape toată perioada de analiză, excepţie făcând anul 2005, cu un

procent de 4,05%, iar procentul maxim este înregistrat în anul 2008 (şi anume 8%).

În concluzie, per ansamblu putem aprecia ca întreprinderea nu are o lichiditate foarte bună,

ea înregistrând valori deficitare la două dintre cele patru forme ale sale, celelalte două încadrându-

se în intervalul de siguranţă. Entitatea înregistrează probleme în ceea ce priveşte lichiditatea curentă

şi cea efectivă, fiind astfel nevoită să caute soluţii pentru a-şi creşte nivelul activelor curente şi a-şi

putea acoperi astfel datoriile curente, şi de asemenea să caute să accelereze viteza de rotaţie a

creanţelor şi să adopte o politică mai eficientă de gestionare a datoriilor comerciale şi fiscale în

scopul ameliorării lichidităţii efective.

2.2.2. Analiza solvabilităţii financiare

Pentru a pune în evidenţă starea de solvabilitate, se vor calcula şi interpreta cel puţin

următorii indicatori: Rata solvabilităţii generale (RSG), Rata solvabilităţii generale pe termen lung

(RSGL), Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd), Gradul de acoperire al serviciului datoriei

(Gasd), Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat (TIE), Rata de acoperire a dobânzilor din cash

(CCR).

La nivelul societăţii Dafora, valoarea şi evoluţia indicatorilor de solvabilitate se reflectă în

graficul de mai jos:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011125.00%

130.00%

135.00%

140.00%

145.00%

150.00%

155.00%

160.00%

165.00%

170.00%

175.00%

1.Rata solvabilității generale (RSG)

1.Rata solvabilității generale (RSG)

Grafic nr.27. Solvabilitatea financiară generală pe orizontul 2004-2011

51

Privind starea de solvabilitate a entităţii putem aprecia că există un nivel al solvabilităţii

generale absolute care este cuprinsă în intervalul de siguranţă, excepţie făcând primii trei ani de

analiză, când solvabilitatea este uşor sub media inferioară a intervalului. Acest lucru reflectă

capacitatea întreprinderii de a rambursa la scadenţă ratele curente pentru datoriile pe termen mediu

şi lung rămase de achitat faţă de bănci şi alte instituţii financiare. Cel mai mare procent al

solvabilităţii generale, pe perioada de analiză, este înregistrat în anul 2007, şi anume 171,12%.

În concluzie, putem spune că în ceea ce priveşte gradul de solvabilitate al entităţii acesta

este unul favorabil începând din anul 2007, însă procentele înregistrate sunt apropiate limitei

inferioare a intervalului de încredere, excepţie făcând anul 2007. Capacitatea generală a entităţii de

a face faţă achitării acestor datorii este totuşi una destul de ridicată, indicând o stare favorabilă în

ochii creditorilor.

2.2.3. Analiza gestiuni resurselor controlate

Calculul şi analiza modului de gestionare a resurselor controlate de entitate presupune

calculul vitezelor de rotaţie pentru principalele elemente de active, datorii şi capitaluri proprii, dar

şi pe elementele componente ale acestora.

Redăm mai jos reprezentarea grafică a vitezelor de rotaţie pentru principalele elemente de

resurse controlate:

Evoluția vitezelor de rotație

0,001,202,403,604,806,007,208,409,60

10,8012,0013,2014,4015,6016,8018,0019,2020,4021,6022,80

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Viteza de rotație a activelortotale

Viteza de rotație a stocurilortotale

Viteza de rotație a creanțelor

Viteza de rotație a datoriilor

Viteza de rotație a capitalurilorproprii

Din analiza vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii

prezentate în Anexa 4 „Analiza gestiunii resurselor controlate”, se constată următoarele:

Viteza de rotaţie a totalului activelor reflectă numărul de rotaţii pe care îl fac activele totale

pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri. Pentru entitatea analizată aceasta ia valori în

scădere de la un an la altul pe întreaga perioadă analizată, excepţie fiind anul 2010, când indicele

depăşeşte valoarea de 100%. Pe toată perioada de analiză, viteza de rotaţie a totalului activelor se

află sub nivelul optim pentru industrie.

52

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

1.80

Viteza de rotație a activelor totale

Viteza de rotație a activelor totale

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

Indicele vitezei de rotatie

Indicele vitezei de rotatie

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate: arată numărul de rotaţii pe care îl fac activele

imobilizate pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete. Valoare acesteia este în

scădere de la un an la altul în anii 2005, 2006, 2008, 2009, iar pe toată perioada de analiză este sub

media ţărilor dezvoltate (de 3 rotaţii).

53

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

Viteza de rotație a activelor imobilizate

Viteza de rotație a activelor imobi-lizate

Viteza de rotaţie a stocurilor totale este peste valoarea superioară a intervalului în primii 3

ani de analiză, iar în următorii este sub limita inferioară de 9 rotaţii .

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

Viteza de rotație a stocurilor totale

Viteza de rotație a stocurilor totale

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00%

50.00%

100.00%

150.00%

200.00%

250.00%

300.00%

350.00%

400.00%

450.00%

Viteza de rotație a stocurilor de materii prime și materiale con-sumabileViteza de rotație a stocurilor de producție în curs de execuțieViteza de rotație a stocurilor de produse finite și mărfuriViteza de rotație a avansurilor pentru cumpărări de stocuri

54

Pe elemente componente de stocuri, se constată în general oscilaţii. De menţionat faptul că

în anul 2008, indicele vitezei de rotaţie a avansurilor pentru cumpărări de stocuri înregistrează o

creştere extrem de mare faţă de anul precedent, de aproximativ 100 de ori.

Viteza de rotaţie a creanţelor este relativ mare în primii ani de analiză, iar la sfârşitul

perioadei această viteză ajunge în jur de 2-3%. În dinamică se constată o scădere a vitezei de rotaţie

a creanţelor, pe fondul unor creşteri mai semnificative ale creanţelor raportat la creşterile cifrei de

afaceri.

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

Viteza de rotație a creanțelor

Viteza de rotație a creanțelor

Viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub media optimă de rotaţie. Nivelul optim se află

în jurul a 12 rotaţii, societatea Dafora înregistrând undeva sub 2,5 rotaţii. Creşterea duratei teoretice

de plată a datoriilor totale nu trebuie să ridice îngrijorări deoarece toate datoriile entităţii se află în

termen şi ca atare constituie surse de finanţare necostisitoare pentru societate.

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

Viteza de rotație a datoriilor

Viteza de rotație a datoriilor

Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii se află în principal în scădere de la un an la altul,

nivelele cele mai ridicate, în valori absolute, fiind înregistrate în primii trei ani de analiză.

55

În concluzie, anul 2010 se remarcă printr-o gestionare mai eficientă a tuturor resurselor

controlate de entitate din punctul de vedere al dinamicii acestor elemente. Ca nivele, vitezele de

rotaţie se află în general, pe ansamblul perioadei de analiză, sub parametrii optimi pentru media pe

sectorul industrial, cele mai bune valori fiind înregistrate în principal în primii trei ani de analiză,

aceste nivele aflându-se în scădere în restul perioadei de analiză raportat la primii ani.

O apreciere analitică de tip SWOT a poziţiei financiare pe elemente componente se poate

prezenta astfel:

56

Sinteza analizei SWOT a poziţiei financiare a societăţii Dafora pe perioada 2004-2011

Puncte forte (+) Puncte slabe (-)

Active Activele scad mai lent decât scad datoriile entităţii

Cresc investiţiile în sfera imobilizărilor corporale, ca o

creştere a interesului pentru politica investiţională

Scade ponderea elementelor de active circulante mai puţin

lichide (stocurile şi creanţele) în paralel cu o creştere a

elementelor cu o lichiditate maximă (trezoreria)

Creşte activitatea de exploatare a entităţii

Se constată un raport creanţe / datorii în general favorabil

Trezoreria creşte în volum foarte accentuat, prin creşterea

disponibilităţilor băneşti

Un nivel al solvabilităţii acceptabil

Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat (capitalul de

lucru este substanţial reprezentat) şi de asemenea evoluează

în creştere. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre echilibrul

financiar pe termen lung.

Lipsa investiţiilor financiare pe termen scurt, care să

fructifice excedentul de disponibilităţi băneşti, excepţie

fiind anii 2006 şi 2007, ceea ce reflectă un management

defectuos al numerarului

Ponderea trezoreriei în totalul activelor este extrem de

redusă

Există un deficit al lichidităţii curente şi al celei efective

Datorii Cresc sumele datorate entităţilor afiliate pe seama extinderii

volumului de activitate.

Creşterea datoriilor nu se datorează depăşirii termenelor de

plată.

Autonomie financiară foarte bună pe toată perioada de

analiză, cu precădere în anul 2007

Datoriile pe termen lung deţin cea mai mare pondere în

totalul datoriilor

Creşte gradul de dependenţă faţă de furnizori, prin

creşterea activităţii

Capitaluri

proprii

Pe ansamblu, de-a lungul perioadei analizate se înregistrează Se apelează la sursele externe de finanţare.

Scade atractivitatea pentru investitori deoarece entitatea

57

creşteri ale capitalurilor proprii

Politică prudenţială semnificativă

Creditorii apreciază structura pasivului bilanţier ca fiind una

solidă.

nu repartizează dividende pe toată perioada de analiză

Valoarea capitalurilor proprii este mult mai mică decât

valoarea datoriilor

58

Cap. 3 Analiza performanţelor financiare la S.C. DAFORA S.A.

Sursa informațională principală a analizei performanțelor financiare o reprezintă Contul de

Profit și Pierdere. Analiza performanțelor financiare se referă la următoarele aspecte:

a) Analiza de ansamblu a performanțelor financiare;

b) Analiza stării de profitabilitate;

c) Analiza stării de rentabilitate;

d) Analiza performanțelor bursiere.

1. Analiza de ansamblu a performan elor financiare i a stării de profitabilitate ț ș

pe nivele de activitate la S.C. DAFORA S.A.

Vizează analiza performanțelor generate pe ansamblul performanțelor financiare și pe nivele

de activitate urmărind evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul acestora.

1.1 Analiza evolu iei performan elor financiare generale i a stării de profitabilitate pe nivele ț ț ș

de activitate

Conform Anexei 5 ,,Analiza evoluției performanțelor financiare ’’ dar și utilizând informații

din Anexa 6 ,,Analiza evoluției și stării de profitabilitate pe nivele de activitate” avem următoarele

concluzii:

a) Nivelul de exploatare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

800,000,000

900,000,000

1,000,000,000

Evoluția profitabilității la nivelul exploatării

Producția exercițiului (Qex)

Marja industrială (MI)

Marja comercială (MC)

Valoarea adăugată (VA)

Rezultatul brut din exploatare (RBEXP)

Rezultatul exploatării (REXP)

59

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.1. ,,Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele

de activitate’’

Modul de generare a performanțelor de exploatare pe total și pe elemente componente cu

contribuția lor, în mod analitic, se prezintă după cum urmează:

Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe parcursul tuturor anilor de analiză. În

2005 se înregistrează o diminuare a valorii acestuia cu 40% faţă de anul anterior 2004, de

asemenea, se constată diminuări ale rezultatului exerciţiului de 40% şi în anul 2011 faţă de anul

2010. O creştere semnificativă se prezintă în anul 2007, valoarea REXP crescând de aproximativ 2

ori față de anul 2006.

Cifra de afaceri netă cunoaşte o evoluţie fluctuantă de la un an la altul. Cea mai mare

creştere a fost înregistrată în anul 2007, aceasta crescând cu aproximativ 95%, o creştere mult mai

puţin accentuată, de 13% se înregistrează şi în anul 2006, pentru ca mai apoi, în anii 2008-2009 şi

2011, să descrească, în 2011 valoarea CAN fiind de 161.599.658 lei.

Producţia exerciţiului cunoaşte trendul producţiei vândute, datorită ponderii semnificative a

acesteia în total de 97%. Astfel, aceasta înregistrează o creştere majoră în anul 2007, de aproximativ

96% faţă de anul 2006.

Valoarea adăugată înregistrează o creştere cu 73% în anul 2007 faţă de anul anterior 2006,

cu 45% în anul 2006 faţă de anul 2005. În anii ce urmează au loc fluctuaţii de la an la an,

înregistrandu-se o creştere cu 28% în anul 2008 faţă de 2007, în anul 2011 faţă de 2010, valoarea

VA scăzând cu 25%.

60

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

800,000,000

900,000,000

1,000,000,000

Evoluția cifrei de afaceri nete (CAN)

Cifra de afaceri netă (CAN)

Marja industrială preia ritmul de evoluție al valorii adăugate, ceea ce se poate pune pe

seama evoluției în același sens a producției exercițiului precum și a cheltuielilor privind lucrările

realizate de terți cu ușoare diferențe a valorilor;

Întrucât valoarea adăugată este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprimă volumul

activităţii unei entităţi, analiza modului de repartizare a acesteia este foarte importantă pentru a

pune în evidenţă gradul de participare a fiecărei categorii la generarea valorii adăugate şi, de

asemenea, pentru a aprecia nivelul de redistribuire în raport cu efortul depus. În ce priveşte analiza

distribuţiei VA pe categoriile de participanţi la viaţa economică, apreciem următoarele:

ponderea majoritară din VA este destinată finanţării personalului (cu excepţia anilor 2005,

2006, 2010 şi 2011, când ponderea cea mai mare este deţinută de distribuţiile ce rămân la dispoziţia

societăţii), pondere care pe perioada analizată înregistrează o evoluţie fluctuantă, accentuată de la

un an la altul, cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 2007 de 61,41%.

pe locul al doilea se află distribuţiile din VA ce rămân la dispoziţia societăţii, rata acestora

fiind caracterizată de un trend oscilant de la an la altul, în ultimii ani evidenţiindu-se un trend

crescător al acestora.

un procent semnificativ este alocat remunerării creditorilor financiari (o medie de

aproximativ 13%), valoarea acesteia crescând semnificativ în ultimii ani.

se remarcă un procent de aproximativ 1%-2% pentru cei 8 ani analizaţi, alocat finanţării

bugetare.

Din comparația între rezultatul brut de exploatare și rezultatul exploatării, constatăm o

valoare diminuată a rezultatului exploatării comparativ cu rezultatul brut din exploatare pe perioada

celor 8 ani analizaţi. Cea mai mare creştere a RBEXP fiind înregistrată în anul 2006 faţă de anul

2005 de 64% ori, iar cea a REXP în anul 2007 faţă de 2006 de aproximativ 2,3 ori. Deşi pare ca

REXP să fie superior netă RBEXP, aceasta din urmă are o evoluţie valorică mai bună pe parcursul

anilor decat REXP.

b) Nivelul financiar

Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul

fluxurilor financiare. În cazul societății S.C. DAFORA S.A., acesta a avut o evoluție fluctuantă de

la un an la altul pe perioada analizată, situație care se prezintă astfel:

Începând cu anul 2007, întreprinderea înregistrează pierderi semnificative. Cea mai mică

valoare negativă s-a înregistrat în anul 2008 de -24.915.965 lei. Situaţia se datorează unei creşteri

mai accentuate a cheltuielilor financiare faţă de veniturile financiare.

61

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

-1,000,000,000

-800,000,000

-600,000,000

-400,000,000

-200,000,000

0

200,000,000

Evoluția rezultatulului financiar (RF)

8. Rezultatul financiar (RF)

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.1. ,,Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele

de activitate’’.

c) Nivelul extraordinar

Rezultatul extraordinar este un indicator care măsoară renatabilitatea unei întreprinderi la

nivelul fluxurilor extraodinare, însă societatea noastră nu înregistrează rezultat la acest nivel,

întrucât nu realizează în nici un an al perioadei analizate activități de natura activităților

extraodinare.

d) Nivel global

Starea de profitabilitate , la nivelul general , o reflectăm în graficele de mai jos :

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

-1,000,000,000

-500,000,000

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

Evoluția profitabilității la nivel global

Rezultatul exploatării (REXP)

Rezultatul financiar (RF)

Rezultatul brut al exercițiului (RBE)

Rezultatul net al exercițiului (RNE)

62

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

Evoluția profitabilității la nivel global

Rezultatul brut înaintea deducerii dobânzilor și a impozitelor (EBIT)Rezultatul brut înaintea deducerii dobânzilor, a impozitelor și a de-precierilor (EBITDA) Rezultatul brut al exercițiului (RBE) Rezultatul net al exercițiului (RNE)Capacitatea de autofinanțare (CAF)

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.1. ,,Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele

de activitate’’.

Rezultatul curent (RC) se concretizează în profit pe parcursul tuturor anilor supuşi analizei

2004-2011, acesta având o evoluţie fluctuantă. Cea mai mare creştere a avut loc în anul 2010, fiind

de peste 5,2 ori mai mare ca în anul precedent. După anul 2007 se înregistrează scăderi

semnificative ale profitului, ajungând în 2011 valoare de 4 ori mai mică decât cea aferentă anului

2010.

Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile și a impozitelor (EBIT)

evoluează fluctuant de la un an la altul, înregistrând o creştere accentuată în anul 2006 când cu 77%

comparativ cu anul 2005, în 2007 cu 65% faţă de 2006 şi în anul 2010 cu 41% faţă de anul 2009.

Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile, impozitele și a deprecierilor

(EBITDA), are un nivel semnificativ mai mare decât valoarea EBIT datorită nivelului destul de

ridicat al deprecierilor înregistrat de societate. Anul 2006 înregistrează o creştere de 76% faţă de

anul 2005, anul 2007 o creştere de 38% faţă de 2006, în 2010 are loc o creştere cu 54% faţă de

2009.

Rezultatul brut al exercițiului (RBE) are o evoluţie oscilantă, constatându-se o creștere mai

accentuată de aproximativ 5,3 ori în anul 2010 faţă de 2009.

Rezultatul net al exercițiului (RNE se concretizează în profit pe parcursul întregii perioade

analizate, cea mai mare creştere fiind de aproximativ de 5,6 ori în 2010 faţă de anul 2009.

Capacitatea de autofinanțare netă (CAFN) corespunde cu capacitatea de autofinanţare

(CAF), având fluctuaţii de la an la an, înregistrând creşteri mai importante în 2006 faţă de 2005 de

63

aproximativ 78%. CAFN reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, fiind

sursă internă de finanţare.

Evoluția performanțelor generale ale entității pe perioada analizată trebuie explicată prin

prisma evoluției veniturilor și cheltuielilor entității, pe fiecare element de venituri și cheltuieli,

clasificate după natură. În cele ce urmează, vom realiza o explicare mai detaliată a cauzelor și a

factorilor care au condus la obținerea rezultatului brut al exercițiului.

În 2010 comparativ cu 2009

Pe total activitate, rezultatul brut al exerciţiului are o evoluţie ascendetă, înregistrându-se

astfel o creştere valorică a RBE de aproximativ 5,3 ori. Această consolidare a RBE se datorează

creşterii veniturilor totale într-un ritm mai alert decăt cel al cheltuielilor totale (I 10/09VT =107,47 % și

I10/09 CT =103,83 %);

Analizând generarea rezultatului brut al exercițiului din cele 3 activități (exploatare,

financiare, extraordinare), constatăm că, creşterea rezultatului brut al exerciţiului în 2010 s-a

datorat în mare parte majorării valorii REXP cu 5%.

În cadrul activității de exploatare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al

exercițiului sunt:

1. Factorii cu influență pozitivă (ce au determinat creșterea rezultatului brut al exercițiului)

se referă la:

creşterea CAN cu 5%;

scăderea cheltuielilor privind mărfurile cu 68%;

diminuarea cheltuielilor cu personalul cu 25%;

scăderea cheltuielilor cu materiile prime şi materiale cu 20%;

majorarea producţiei imobilizate cu 41%.

2. Factorii cu influență negativă ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercițiului):

creşterea cheltuielilor de exploatare cu 17% faţă de anul 2009;

scăderea altor venituri din exploatare cu 59%;

majorarea cheltuielilor privind prestaţiile externe cu 19%;

scăderea veniturilor din vânzare de mărfuri cu 60% faţă de anul anterior.

În cadrul activității financiare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al

exercițiului sunt următorii:

1. Factorii cu influență pozitivă se referă la creşterea veniturilor financiare de aproape 5 ori şi

a veniturilor din dobânzi cu 64%, precum şi diminuarea cheltuielilor privind dobânzile cu 7% .

64

2. Factorii cu influență negativă privesc alte cheltuieli financiare care înregistrează o creștere

semnificativă de 61% faţă de perioada anterioară.

În anul 2011 comparativ cu anul 2010

Rezultatul brut al exercițiului înregistrează o scădere semnificativă de 78% față de anul

2010, fapt ce se datorează unei creșteri a veniturilor totale într-un ritm mai scăzut decât a

cheltuielilor totale ale entității ( I11/10VT = 84,66% și I11/10

CT = 87,43%).

În cadrul activității de exploatare factorii care au dus la modificarea rezultatului brut al

exercițiului sunt următorii:

1. Factorii cu influență pozitivă :

scăderea cheltuielilor cu cu materiile prime şi materiale cu 25%;

diminuarea cheltuielilor privind mărfurile cu 8%;

scăderea cheltuielilor cu personalul cu 4%;

diminuarea cheltuielilor de exploatare cu 7%.

2. Factorii cu influență negativă :

diminuarea CAN cu 17%;

diminuarea veniturilor din vânzări de mărfuri cu 17%;

scăderea producţiei imobilizate cu 85%;

scăderea altor venituri de exploatare cu 29%.

În cadrul activității financiare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al

exercițiului în anul 2011 sunt:

1. Factorii cu influență pozitivă :

scăderea cheltuielilor cu dobâzile cu 8%;

diminuarea cheltuielilor financiare cu 1%;

creşterea altor venituri financiare cu 6%;

2.Factori cu influență negativă:

scăderea veniturilor din dobânzi cu 24%.

Concluzii:

În urma analizei efectuate, putem afirma că performanțele generale ale activității demarate

de entitate, pe parcursul ultimilor ani de analiză, nu sunt foarte bune deoarece, deşi rezultatul net al

exercițiului este reprezentat pe toţi anii analizaţi de profit, totuşi ritmul de diminuare a acestuia se

accentuează. Pe parcursul întregii perioade de analiză activitatea de exploatare este cea care deține o

pondere însemnată, în timp ce activitatea financiară se confruntă cu deficienţe.

O apeciere sintetică de tip SWOT a evoluției și structurii performanțelor generale ale

entității, pe elemente componente se poate detalia astfel:

65

Sinteza analizei evoluției performanțelor financiare ale entității S.C. DAFORA S.A. pe

perioada 2004-2011

PUNCTE FORTE (+) PUNCTE SLABE (-)

1. Global se înregistrează profit pe parcursul

tuturor anilor analizaţi;

în anul 2007 se înregistrează o

creștere mult mai accentuată a

rezultatelor globale decât în anii

anteriori (EBIT, EBITDA, RBE,

RNE, CAF, CAFN).

în ultimii ani de analiză se

înregistrează o scădere a

capacității de autofinanțare

precum și a autofinanțării;

descresc accentuat rezultatele

globale în 2005 şi 2009 (EBIT,

RBE, RNE);

impozitul pe profit cunoaşte, per

ansamblu, creşteri ale valorilor

acestora .

2.Analitic (pe activități)a.activitatea

de exploatare

în 2007 rezultatul din exploatare

înregistrează o dublare a valorii

acestuia faţă de anul 2006;

cifra de afaceri netă înregistrează o

creștere moderată pe parcursul anilor

2006, 2007 şi 2010;

crește producția vândută în anii

2006, 2007 şi 2010;

are loc o creștere semnificativă a

marjei industriale în 2007 cu 75%;

valoarea adăugată crește

semnificativ în 2007 cu 73%;

impozitul pe profit crește cu un ritm

mai puţin accelerat decât creșterea

rezultatului brut. Astfel, observăm că

în anul 2010 impozitul crește cu

265% față de anul anterior, în timp

ce rezultatul brut crește cu doar

426%.

în anul 2005, 2009 şi 2011,

rezultatul din exploatare

înregistrează scăderi ale

valorilor acestuia faţă de anii

anteriori;

în 2005 are loc scăderea cifrei de

afaceri nete cu 86%;

marja comercială înregistrează o

scădere semnificativă de 90% în

anul 2005 faţă de anul 2004.

66

b.activitatea

financiară

în 2010 se înregistrează creșteri ale

veniturilor din dobânzi cu 64%;

se înregistrează în anul 2010 creşteri

de 5 ori faţă alte altor venituri

financiare faţă de anul anterior;

pe parcursul tuturor anilor se

înregistrează profit din activitatea

financiară.

se înregistrează creșteri ale altor

cheltuieli financiare cu 61%;

în 2011 are loc scăderea

veniturilor din dobânzi cu 24%.

c.activitatea

extraordinară

- -

1.2 Analiza structurii performan elor financiareț

Presupune calculul următoarelor categorii de rate de structură a performanțelor financiare pe

baza Contului de Profit și Pierdere:

ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor și cheltuielilor;

ratele interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor;

ratele de structură pe baza veniturilor totale.

Pe baza rezultatelor analizei din cadrul Anexei 6 ,,Analiza structurii performanțelor

financiare’’, avem următoarele concluzii:

A. Analiza ratelor generale de structură alea rezultatelor, veniturilor i cheltuielilorș

Din analiza ratelor generale ale rezultatelor se constată:

Rezultatul din exploatare participă în cel mai mare procent la obținerea de rezultat

brut, pe parcursul tuturor anilor analizaţi, contribuind într-un procent de peste 100% în anii 2007-

2011, în condițiile în care rezultatul financiar este unul pozitiv iar cel extraordinar este nul.

Rezultatul extraordinar înregistrează valori nule pe perioada 2004-2011.

Rata impozitului pe profit are o pondere în rezultatul brut al exerciţiilor financiare

supuse analizei în medie de 12% , cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2009 de 17%, fapt

datorat, evident, creşterii rezultatului brut al exerciţiului faţă de anul anterior 2008. Evoluţia

ponderii impozitului pe profit este, în ultimii ani, descrescătoare, cea mai mică valoare a acestuia

fiind de 0%, înregistrată în anul 2008, când RNE este nul.

67

Din analiza ratelor generale ale veniturilor se constată că veniturile totale sunt generate,

în majoritate covârșitoare, din activitatea de exploatare (peste 95%).

Din analiza ratelor generale ale chetuielilor se constată că ponderea majoritară în cadrul

cheltuielilor totale o dețin cheltuielile de exploatare (în medie 93%) cu o ușoară fluctuație de la un

an la altul, fapt ce se explică:

în 2011 s-a înregistrat cea mai mică valoare a ratei cheltuielilor de exploatare în total

cheltuieli, de 84%, fapt datorat diminuării cu 14% a valorii absolute aferentă acestora faţă de anul

anterior 2010, pe seamă diminuării, în mare parte, a altor cheltuieli din exploatare, precum şi

datorită scăderii mai puţin accentuate a cheltuielilor financiare.

în 2004 a fost înregistrată cea mai mare pondere a acestor cheltuieli în totalul

cheltuielilor entităţii, cu valoarea de 99%, fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai accentuat al

cheltuielilor din exploatare faţă de ritmul de creştere a cheltuielilor financiare.

B.Analiza ratelor interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor

Din analiza ratelor interne ale structurii veniturilor de exploatare se constată că:

Cifra de afaceri netă reprezintă ponderea majoritară în totalul veniturilor din

exploatare, de peste 95% în medie, totuşi, valoarea acesteia cunoaşte, per ansamblu, o creştere, pe

fondul diminuării valorii altor venituri din exploatare, sau, altfel spus, are loc o creştere mai

accentuată a CAN faţă de creşterea de la un an la altul a altor venituri din exploatare ale entităţii.

În cadrul cifrei de afaceri nete, cea mai mare pondere este deţinută de producţia

vândută ce deţine o proporţie majoritară de 98% în medie, în condiţiile unei creşteri a acesteia, per

ansamblu, pe parcursul perioadei.

Din analiza ratelor interne ale structurii cheltuielilor din exploatare se constată

următoarele:

În totalul cheltuielilor de exploatare ponderea semnificativă o dețin alte cheltuieli

materiale de peste 48% în medie.

Locul al doilea ca pondere în totalul cheltuielilor de exploatare îl deţin cheltuielile cu

materialele, aceasta având o valoare medie de aproximativ 20%.

În cadrul ratelor de structură a cheltuielilor materiale, ponderea cea mai mare este

deţinută de cheltuielile cu materiile prime şi materiale de aproximativ 92%, urmată de alte cheltuieli

din afară (energia, apa) de aprox.5%-7%.

68

Din analiza ratelor interne ale veniturilor financiare se constată că ponderea cea mai

mare este deţinută de ”Alte venituri financiare” , în medie de 82%, pe parcursul tuturor anilor de

analiză.

Din analiza ratelor interne ale cheltuielilor financiare constatăm că ponderea

semnificativă e deţinută de ”Alte cheltuieli privind dobânzile” în medie de 55% pe parcursul anilor

2005-2009, în ceilalţi ani observându-se faptul că ponderea cea mai mare în total cheltuieli

financiare este deţinută de ”Alte cheltuieli financiare”.

C. Analiza ratelor de structură pe baza veniturilor totale

În ce privește raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate și pe

nivele se constată că:

Raportul între eforturile generale ale entității (cheltuieli totale) de a genera efecte

generale (venituri totale) se situeză la un nivel de aproape 98%, per ansamblu, pe toată perioada de

analiză cu o tendință de creştere a raportului efort/efect în 2007-2009 şi 2011.

Cea mai mare valoarea a ponderii cheltuielilor totale în venituri totale a fost

observată în anul 2009, aceasta având valoarea de 99,14%, principala cauză fiind creșterea

veniturilor din exploatare într-un ritm mai mic față de cel al cheltuielilor.

Cea mai mică valoare a ponderii cheltuielilor totale în venituri totale se înregistrează

în anul 2006 cu valoarea de 93,16% , principala cauză fiind creșterea veniturilor din exploatare într-

un ritm mai accentuat față de cel al cheltuielilor (I06/05CT=113,16%, I06/05

VT= 115,33%,

I06/05VEXP=114,35%).

În ce privește raportul structural efect/efect, respectiv venit/venit dar și rezultat/venit pe total

active și pe nivele, concluzionăm următoarele:

Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (venituri din exploatare)

și efectele totale (venituri totale) se situează la un nivel de aproximativ 96% pe toată perioada

analizată și are un trend ușor descrescător, mai ales în ultimul perioada 2009-2011.

Cea mai mare valoare a raportului efect/efect s-a înregistrat în anul 2008 de 99,09%,

fapt datorat creșterii veniturilor din exploatare într-un ritm considerabil mai accentuat față de cel al

veniturilor (I08/07VT= 93,47%, I08/07

VEXP=93,91%).

Cea mai mică valoarea a acestui raport s-a înregistrat în anul 2011 de 90,81%,

principala cauză fiind creșterea veniturilor din exploatare într-un ritm mai mic față de cel al

veniturilor (I11/10VT= 84,66%, I11/10

VEXP=83,14%).

O apreciere sintetică de tip SWOT a structurii performanțelor generale ale entității, pe

elemente component se poate detalia astfel:

69

Sinteza analizei structurii performanțelor financiare la SC DAFORA S.A.

PUNCTE FORTE (+) PUNCTE SLABE (-)

activitatea de exploatare generează

ponderea cea mai mare a rezultatului

exercițiului;

activitatea de exploatare furnizează în

medie peste 90%-95% din veniturile

totale;

ponderea veniturilor financiare în

venituri totale scade de la un an la altul,

fapt remarcat pe parcursul ultimilor ani

ai perioadei de analiză.

activitatea financiară înregistrează

diminuări de la un an la altul pe

parcursul anilor de analiză;

ponderea cheltuielilor totale în

venituri total, per ansamblu, creşte.

ponderea rezultatului brut al

exercițiului în venituri totale

înregistrează o diminuare de la un

an la altul în general.

2. Analiza ratelor de profitabilitate la S.C. DAFORA S.A.

Profitabilitatea reprezintă condiția esențială pentru a se asigura succesul în afaceri al unei

entități economice. Pe lângă forma absolută a stării de profitabilitate, pusă în evidență prin

indicatorii de profitabilitate pe nivele de activitate, prezentați în capitolul anterior, formele relative

de exprimare a stării de profitabilitate sunt extreme de utile deoarece permit comparații în timp și

spațiu cu competitotii sau cu media sectorială. Deoarece aceste rate caracterizează eficiența

activității comerciale și competitivitatea produselor, ele mai sunt denumite și rate ale profitabilității

comerciale.

Calculul ratelor de profitabilitate comercială la nivelul societății DAFORA S.A., pe perioada

2004-2011, îl redăm în cadrul Anexei 7 ,,Analiza ratelor de profitabilitate comercială’’, iar

reprezentarea grafică a evoluției acestora se prezintă astfel:

70

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20115.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

Evoluția ratelor profitabilității comerciale

Rata marjei brute a profitului Rata marjei nete a profitului Rata marjei brute a profitului din exploatare Rata marjei brute din vânzări Rata marjei comerciale

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 7 ,,Analiza ratelor de profitabilitate comercială’’

Pe baza graficului de mai sus și a informațiilor oferite de Anexa 7 extragem următoarele

concluzii privind starea de profitabilitate a societății analizate pe perioada 2004-2011:

Analizând rata marjei brute a profitului se poate constata trendul oscilant al valorilor

acesteia, rata crescând pe parcursul anilor de analiză 2004-2008 şi în 2010, pe parcursul celorlalţi

ani observându-se, per ansamblu, diminuări nesemnificative ale valorilor acesteia. Cea mai mare

valoare a fost înregistrată în anul 2006 de 7,60%. Pe parcursul întregii perioade de analiză rata

marjei brute a profitului se încadrează în intervalul nivelului optim recomandat de specialişti de 1%-

6%, fapt care indică capacitatea scăzută a entității de a degaja profit din cifra de afaceri netă, cu

excepţia anilor 2009 ( rata marjei brute a profitului este mai mică decât 1) şi 2006 ( rata este mai

mare decât 6).

Din analiza ratei marjei nete a profitului constatăm faptul că aceasta are un trend oscilant

accentuat, valoarea ratei neîncadrându-se în limitele optime stabilite de 1,5%-6,5%, excepţie făcând

anii 2005-2007 şi 2010. În anii 2004, 2008-2009 şi 2011, se înregistrează valori mai mici decât

nivelul minim admis ale acestei rate, situându-se sub limita inferioară a intervalului de siguranţă.

În ce privește rata marjei brute a profitului din exploatare evoluția acesteia este una

ascendentă pe parcursul anilor 2004-2010, în ultimul an valoarea diminuându-se cu 3%. Valorile

mici ale acestei rate evidenţiază capacitatea redusă a entităţii de a degaja profit din activitatea de

exploatare.

Rata marjei comerciale exprimă procentul de adaos comercial practicat de societate, aceasta

are o evoluţie ascendentă, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2007 de 39,09%.71

Concluzii:

Privind gradul de profitabilitate remarcăm o stare bună a profitabilității comerciale, situaţie

justificată prin realizarea unui nivel general al rezultatelor cu o putere mai mare de generare a cifrei

de afaceri.

3. Analiza stării de rentabilitate la S.C. DAFORA S.A.

3.1. Analiza rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară evidențiază nivelul de remunerare a capitalului investit de către

investitori și este pus în evidență de următoarele rate: rata rentabilității capitalului propriu (ROE) și

rata rentabilității capitalului angajat (RCPM).

La nivelul entității DAFORA S.A., evoluția ratelor rentabilității financiare pe perioada

2004-2011 se prezintă astfel:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

Evoluția ratelor rentabilității financiare

Rata rentabilității capitalului propriu (ROE) Rata rentabilității capitalului anga-jat (RCPM)

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 ,,Analiza stării de rentabilitate’’

Din analiza graficului de mai sus dar și analizând informațiile furnizate de Anexa 8

”Analiza stării de rentabilitate” se constată următoarele:

În privința evoluției ratei rentabilității financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor

proprii (ROE), se remarcă o valoarea maximă înregistrată în anul 2006 de 20,16%, în anul următor

aceasta având o tendinţă de diminuare accentuată. Valorile ROE, per ansamblu, pe parcursul

perioadei analizate, se încadrază în limitele nivelului optim, excepţie făcând anii 2008, 2009 şi

2011, când valoarea acesteia se află sub nivelul de 1%. Privită prin prisma modelului multiplicativ

evoluţia ROE se explică astfel :

În anul 2005 faţă de anul 2004 se constată cea mai mare creştere a ROE de la un an

la altul, fapt datorat creşterii marjei nete a profitului, în condiţiile unei creşteri nesemnificative a

levierului financiar.

În 2010 se înregistrează cea mai mică valoare a ROE de 0,08%, fapt datorat

diminuării accentuate a ratei marjei nete a profitului, în condiţiile unei descreşteri nesemnificative a

levieruilui financiar (LF).72

Rata rentabilității capitalului angajat (RCPM) este supusă unei evoluţii oscilante, dar, per

ansamblu, descendente, cea mai mică valoare înregistrându-se în anul 2004 de 4,12%, iar cea mai

mare în anul 2006 de 10,67%. Prin prisma factorilor de influenţă, evoluţia sa se poate explica

astfel :

Diminuarea RCMP din ultimii ani, mai ales în anul 2011, se datorează scăderii

rezultatelor generale reflectate prin EBIT ( cu 35%) pe fondul scăderii capitalurilor angajate pe

termen lung.

Cea mai mare valoare a RCMP s-a înregistrat în anul 2006 de aproximativ 11%, fapt

datorat creşterii EBIT cu 77% .

Concluzii:

Per ansamblu, nivelul ratelor de rentabilitate financiară în perioada 2004-2011 are valori

destul de bune, majoritatea acestora fiind încadrate în mediile sectoriale, deşi în 2011 se remarcă o

deteriorare a rentabilităţii capitalurilor acţionarilor la ambele nivele (atât la nivelul capitalurilor

proprii, cât şi la nivelul capitalurilor anagajate pe termen lung).

3.2. Analiza rentabilităţii economice

Ratele rentabilității economice arată eficiența modului de utilizare a resurselor entității în

vederea realizării de profit și este pusă în evidență prin 4 rate: rata rentabilității activelor ( ROA),

rata rentabilității economice (RRE), rata profitabilității activelor (BEP), rata rentabilității

cheltuielilor (RRC).

La nivelul societății DAFORA S.A., evoluția ratelor rentabilității economice pe perioada

2004-2011 se prezeintă astfel:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

Evoluția ratelor rentabilității economice

Rata rentabilității activelor (ROA)Rata rentabilității economice (RRE) Rata profitabilității activelor (BEP)Rata rentabilității cheltuielilor (RRC)

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 ,,Analiza stării de rentabilitate’’

73

Din graficul de mai sus dar și analizând informațiile furnizate de Anexa 8 ”Analiza stării de

rentabilitate” se constată următoarele:

În ce privește modul de utilizare a resurselor entității, se constată o tendință de descreștere

pe întreaga perioadă de analiză, a tuturor ratelor de rentabilitate economică și anume: rata

rentabilității activelor (ROA), rata rentabilității economice (RRE) și rata profitabilității activelor

(BEP). Valorile acestora nu se încadrează în media sectorială pe parcursul majorităţii anilor

analizaţi, având valori medii în jurul: ROA =3%-4%, BEP=4% a cărui medie este destul de

scăzută față de cea sectorială de 17%, valorile RRE înregistrând o evoluţie, per ansamblu,

descendentă. Pe parcursul anilor 2008-2011 se înregistrează diminuări accentuate ale ratelor

prezentate mai sus, fapt datorat influenţei crizei economice asupra activității şi, respectiv, stării

economico-financiare a entităţii.

În ceea ce privește eficiența consumului total de resurse exprimat prin cheltuieli, rata

rentabilităţii cheltuielilor (RRC), se constată, de asemenea, o tendință generală de scădere,

valoarea cea mică ridicată înregistrându-se în 2006 (6,55%) ca urmare a unei gestiuni ineficiente,

neadecvate a cheltuielilor.

Concluzii:

Per ansamblu, situația reflectă o eficiență în descreștere a utilizării resurselor controlate de

entitate prin generarea de rezultate comparativ mai mici cu mediile sectoriale.

Analiza corelativă ROE i ROAș

74

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20114.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

16.00%

18.00%

20.00%

22.00%

Evoluția ROE și ROA

Rata rentabilității capitalului propriu (ROE)Rata rentabilității activelor (ROA)

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 ,,Analiza stării de rentabilitate’’

Din comparația rentabilității financiare cu rentabilitatea economică putem constata o mai

bună evoluție a ROE comparativ cu ROA, situație care se explică astfel:

În anul 2005 creşterea ROE la 19,98% se datorează exclusiv creşterii ROA la 6,59%, în

condiţiile unei uşoare diminuări a valorii levierului financiar. La creşterea ROA au contribuit atât

creşterea ratei marjei nete a profitului, cât şi creşterea vitezei de rotaţie a activelor totale.

În 2011 se atestă o diminuare moderată a ROA şi a ROE faţă de anul 2010. Factorii care au

dus la diminuarea ROA au fost diminuarea accentuată a ratei marjei nete a profitului.

4. Analiza performanţelor bursiere

4.1. Analiza performan elor bursiere prin rate bursiereț

Ratele bursiere (în alte accepțiuni ratele rentabilității investițiilor de capital sau rate de piață)

sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanței unei entități deoarece ele reflectă influența

coroborată a ratelor financiare de risc și rentabilitate.

Redăm mai jos reprezentarea grafică a principalelor rate bursiere pentru sociatatea S.C.

DAFORA S.A. pe perioada 2004-2011:

75

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

Evoluția capitalizării bursiere (KB)

Capitalizarea bursieră (KB)

Axis Title

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.0000

10.0000

20.0000

30.0000

40.0000

50.0000

60.0000

70.0000

80.0000

Evoluția PER,PBR,PSR

Coeficientul de capitalizare bursieră (PER)

Valoarea de piață/valoarea con-tabilă pe acțiune (PBR)

Preț de piață/Cifra de afaceri netă pe acțiune (PSR)

Sursa: prelucări pe baza Anexei 9 ,,Analiza ratelor bursiere’’

Din analiza ratelelor bursiere de creștere la societatea S.C Dafora S.A, pe perioada 2004 –

2011 remarcăm următoarele:

Capitalizarea bursieră (KB) are o evoluţie fluctuantă de la un an la altul, per ansamblu,

aceasta fiind una crescătoare, cea mai mare valoare a KB fiind înregistrată în anul 2007, aceasta

crescând de aproape 6 ori de anul 2006, deşi are loc diminurea preţului de piaţă al acţiunilor

societăţii cu 80% faţă de anul anterior, totuşi creşterea se realizează pe fondul majorării numărului

de acţiuni cu 194%. Anii 2008 şi 2011 se caracterizează printr-un trend descrescător al KB, în 2008,

pe fondul diminuării PPA ( preţului de piaţă al acţiunilor), iar în 2011 pe fondul diminuării PP , în

condiţiile creşterii NA.

rezultatul pe acțiune (EPS) reprezentat de raportul dintre rezultatul net al exercițiului și

numărul de acțiuni ( RNE/NA), acesta având o evoluţie oscilantă pe parcursul întregii perioade

analizate, mai ales datorită diminuării RNE penttru anumiţi ani, cea mai mare valoare realizându-

se în anul 2006, creştere datorată majorării RNE, în timp ce NA a rămas constant.

76

cash EPS/ Trezoreria ce revine pe o acțiune înregistrează o evoluţie fluctuantă, per

ansamblu, descrescătoare, cea mai mare valoare a acesteia înregistrându-se în anul 2007 ajungând la

0,040 lei/acţiune, cea mai mică valoare fiind de 0,05 lei/acţiune în 2011.

coeficientul de capitalizare bursieră (PER) arată cât de mult sunt dispuși să plătească

investitorii pentru o unitate monetară de profit. Pe parcursul majorităţii anilor se înregistrează

valori negative ale coeficientului, perioada fiind marcată de fluctuaţii puternice de diminuări şi

creşteri ale PER de la un an la altul, valoarea PER fiind sub limita inferioară a nivelului mediei

ţărilor dezvoltate ( 7-14 ori). Cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 2009, cea mai mică în

2005. Având în vedere faptul că valoarea PER, în general, reflectă o evoluţie ascendentă, putem

spune că indicatorul exprimă o încredere a investitorilor în viitorul firmei destul de mare.

raportul valoare de piață/valoare contabilă acțiune (PBR) cunoaşte o evoluţie foarte variată

de la an la an, valorile PBR fiind în creştere, urmată de o diminuare acestora, excepţie făcând anii

2006-2007 şi 2009-2010. Toate valorile PBR nu se încadrează în media sectorială (0,9-1,7 ori),

acestea situându-se sub limita inferioară a acestui interval, cu excepţia anilor 2006 şi 2007. Acest

fapt reflectă o încredere diminuată a pieţei de capital în potenţialul economic al societăţii, pe toată

perioada analizată.

raportul între prețul de piață al unei acțiuni și cifra de afaceri netă ce revine pe o acțiune

(PSR) cunoaşte o evoluţie accentuată de diminuări şi creşteri perioadice. Cea mai mare valoarea

este înregistrată în anul 2007 (1,67) , iar cea mai mică în 2005 (0,010).

Concluzii:

Per ansamblu, se constată o diminuare a valorii ratelor bursiere în contextul crizei

economico-financiare mondiale, pe parcursul majorităţii anilor analizaţi, valorile ratelor bursiere de

creştere situându-se sub limita inferioară a intervalelor optime recomandate de specialişti, sub

nivelul mediu al ţărilor dezvoltate.

Din analiza ratelor bursiere pe dividend pe perioada 2001-2011 se constată următoarele:

Valoarea dividendelor ce revin pe o acțiune (DIVA) este nulă pe toată perioada analizată

deoarece nu se repartizează dividende acţionarilor pe parcursul întregii perioade analizate.

Randamentul dividendelor (RDIV) este minim datorită faptului că nu se plătesc dividende pe

perioada analizată.

Rata de acoperire a dividendelor(RADIV) reflectă un nivel maxim în condiţiile în care nu se

acordă dividende.

77

Concluzii:

Societatea nu acordă atenţie nivelului de remunerare al acţionarilor prin dividende, ceea ce

va duce, în timp, la o scădere a interesului investitorilor minoritari sau pe termen scurt.

4.2. Analiza performan elor bursiere prin creare de valoareț

Valoarea economică adăugată (EVA)

Valoarea de piață adăugată (MVA)

Valoarea lichidă adăugată (CVA)

-3,500,000,000.00

-3,000,000,000.00

-2,500,000,000.00

-2,000,000,000.00

-1,500,000,000.00

-1,000,000,000.00

-500,000,000.00

0.00

500,000,000.00

1,000,000,000.00

Evoluția EVA,MVA și CVA

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Sursa: prelucări pe baza Anexei 10 ,,Analiza performanțelor bursiere prin crearea de valoare pentru

acționari’’

În contextul actual al dezvoltării durabile, criteriile supreme pentru evaluarea performanței

unei entități economice sunt criteriile bazate pe crearea și maximizarea valorii aduse de societate

pentru acționari în condițiile satisfacerii intereselor tuturor categoriilor de participant la viața

economică.

Indicatorii financiari ce reflectă crearea valorii pentru acţionari sunt: Valoarea economică

adăugată (EVA), Valoarea de piaţă adăugată (MVA), Valoarea lichidă adăugată (CVA),

Rentabilitatea lichidă a investiţiilor (CFROI), Rentabilitatea totală a acţionarilor (TSR).

Din analiza modului de calcul a valorii adăugate economice și rezultatelor obținute,

reflectate în Anexa 10 „Analiza performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari” şi

Anexa 10.1 „Calculul valorii economice adăugate”, concluzionăm următoarele:

Valoarea economică adăugată este negativă pe tot parcursul anilor, ceea ce reflectă

faptul că societatea a realizat o distrugere a capitalurilor învestite de acționari datorită unei rate a

rentabilității acțiunii mai mici decât rata medie de rentabilitate de pe piața de capital, adică s-a

realizat o rată de rentabilitate a capitalului investit peste valoarea costului mediu ponderat al

capitalului, ceea ce denotă faptul că societatea nu este capabilă să producă plus valoare economică

pentru investitori, prin realizarea unei rate de rentabilitate a capitalului investit mai mică decât

valoarea costului mediu ponderat al capitalului.

78

Concluzii:

Pe toată perioada de analiză activitatea societății nu este capabilă să producă valoare

economică adaugată sau profit economic real pentru acționari.

Privind valoarea de piață adăugată, remarcăm următoarele:

Valoarea este negativă pe parcursul întregii perioade de analiză, fapt care denotă

situaţia unei valori a KB mai mici decât cea a CPR (capitalurilor prorpii). Situaţia reflectă faptul că

societatea, deşi aceasta a realizat profit economic real pentru acţionarii existenţi (valorile EVA

sunt negative), totuşi percepţia pieţei este una negativă, reflectându-se o „distrugere” din partea

pieţei a capitalurilor investite.

Din calculul valorii lichide adăugate(CVA) putem trage următoarele concluzii:

Valoarea CVA pe parcursul majorităţii anilor analizaţi este una negativă, înregistrând

valoarea cea mai deteriorată în anul 2004, acest fapt datorându-se existenţei unei diferenţe

nefavorabile între rentabilitatea lichidă a investiţiilor inferioare costului mediu ponderat al

capitalului. Astfel, după acoperirea costului capitalului investit, societatea nu reuşeşte să producă

spor de lichidităţi pentru acţionari, decât în anii 2006 şi 2007.

Pe parcursul anilor 2004-2011, CVA înregistrează valori ce au un caracter

descendent, per ansamblu, societatea nereuşind să producă spor de valoare adăugată lichidă,

datoriră unei rentabilităţi lichide a investiţiilor (CFROI) inferioare costului mediu ponderat al

capitalului (CMPC).

Concluzii:

Pe parcursul perioadei analizate se constată fluctuaţii puternice, accentuate la toţi indicatorii

ce reflectă crearea de valoare adăugată. Societatea nu este capabilă să creeze profit real pentru

acționari (EVA este negativă), pe întreaga perioadă de analiză, realizând, de asemenea, o distrugere

de valoare lichidă. În ceea ce privește indicatorii externi ce reflectă crearea de valoare pentru

acționari (MVA), aceştia sunt puternic afectaţi, din cauza scăderii încrederii pieței de capital în

contextul crizei economico-financiare mondiale și datorită fluctuațiilor prețurilor.

79

Cap. IV Analiza riscului de faliment la S.C. DAFORA S.A.

Analiza riscurilor se poate detrmina prin intermediu a 2 modele și anume: modelul Alman

și modelul Canon-Holder pe care le redăm în cele ce urmează:

1. Modelul Alman

Pe toată perioada analizată remarcăm o valoare a scorului Z conform modelului Alman de:

pe perioada de analiză 2004-2011, remarcăm faptul că valoarea scorului Z nu se situează în

intervalul [6;8], ceea ce reflectă faptul că societatea nu este solvabilă, aceasta având dificultăţi

financiare.

în ceea ce priveşte evoluţia scorului Z, observăm faptul că valoarea acestuia este

caracterizată de o tendinţă, per general, descrescătoare, fapt care nu este benefic pentru entitate,

aceasta reflectând eforturile susţinute ale echipei de management în contractarea riscurilor.

Concluzii :

Pe toata perioada analizată remarcăm valoari ale scorului Z situate în intervalul (0,63 si 1,69) ceea ce reflectă faptul că societatea are dificultăți financiare, dificultăți ce se accentuează pe perioada analizată.

2.Modelul Canon-Holder

În anii ce au făcut obiectul analizei observăm faptul că valorile pe care le ia scorul Z sunt cu

mai mari decât nivelul minim recomandat de specialişti pentru evitarea, minimizarea riscului de

faliment, pe parcursul majorităţii anilor, respectiv pentru Z>16, probabilitatea de faliment se

găseşte sub nivelul de 10%. După valorile luate de Z pe parcursul ultimilor ani de analiză observăm

o redresare a valorii acestuia, respectiv a situaţiei economico-financiare a entităţii, riscul de faliment

diminuându-se.

Potrivit modelului Canon Holder starea financiară a entității pe parcursul perioadei analizate se prezintă consolidate, valorile scorului Z depășind în fiecare an valoarea 9, riscul aparitiei unei incapacitate de plata se elimina, societatea fiind capabila de a onora datoriile scadente

Concluzii:

De-a lungul perioadei analizate 2004-2011 putem spune cu certitudine că se elimină în mare

parte riscul apariţiei unei incapacităţi de plată, societatea fiind capabilă să-şi onoreze obligaţiile de

plată scadente.

Concluzii finale privind riscul de faliment:

Din interpretările rezultatelor indicatorilor din cele 2 modele Altman şi Conan-Holder, se

remarcă faptul că riscul de faliment se ameliorează considerabil de la an la an.

80

Concluzii finale generale- Analiza SWOT

1. PUNCTE FORTE CONSTATE

entitatea analizată înregistrează performanțe generale bune de la un an la altul la

nivelul întregii activități, aceasta obținând în toți anii profit;

probabilitatea apariţiei riscului de faliment este destul de mică, acesta ameliorându-se

de la an la an pe parcursul ultmilor ani de analiză;

un nivel foarte bun al ROE pe parcursul anilor 2004-2007;

are loc creşterea capitalizării bursiere, în general.

2. PUNCTE SLABE

se înregistrează valori mari ale creanțelor de la un an la altul;

politică de dividende nulă;

societatea nu este capabilă să producă valoare economică adăugată, fapt atractiv,

nefavorabil pentru investitori, astfel, neaducându-se un pofit economic real pentru acţionari;

un nivel foarte scăzut al ROA, care se situează, pe parcursul anilor 2008-2011, sub

valoarea de 1%;

scade eficienţa de utilizare a resurselor controlate de societate, ceea ce duce la

generarea de rezultate mici;

valori în general slabe a performanţelor bursiere;

lipsa unei politici mai eficiente de valorificare a disponibilităţilor băneşti;

3. OPORTUNITĂȚI

creşterea cotei de piaţă pe segmentul de activitate în care activează societatea;

lărgirea sferei de influenţă pe piaţa externă;

consolidarea situaţiei economico-financiare a entităţii.

obţinerea de parteneriate cu mari societăţi de profil străine;

de a consolida relația companie-client;

4. AMENINȚĂRI

concurenţa străină;

criza economico-financiară actuală;

noile reglementări legale în acest sector;

instabilitatea economică, politică şi financiară actuală a României.

81

Bibliografie:

Monica Violeta Achim, ,,Analiza financiară a entității economice’’, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,

2012;

www.dafora.ro

www.bvb.ro

www.kmarket.ro

www.cnvmr.ro

www.ktd.ro

82