Ancheta Sociologica Si Sondajul de Opinie Publica

8/19/2019 Ancheta Sociologica Si Sondajul de Opinie Publica

1/11

ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE OPINIE PUBLICA

In cercetarea sociologica concreta ancheta este cea mai cunoscuta si cea mai

rasan!ita meto!a" Sre !eose#ire !e alte meto!e reluate !in stiintele naturii $

cum sunt% !e il!a% o#ser&atia% e'erimentul etc" $ si a!atate osi#ilitatilor !e

in&estigatie in !omeniile rorii !i(eritelor stiinte sociale% ancheta aare si se

!e)&olta in legatura cu e&olutia stiintelor sociale si umane"

*" Seci+cul anchetei sociologice" ,aloarea si limitele sale

Ancheta este una !intre cele mai comle'e meto!e !e in&estigatie sociologica% atat

!e comle'a incat uneori este i!enti+cata% in mo! neermis% cu cercetareasociologica insasi" Comle'itatea ei este !ata !e ansam#lul instrumentelor

-chestionare% ghi!uri !e inter&iu% lanuri !e ancheta.% a tehnicilor -!e co!i+care%

scalare% anali)a% relucrare etc".% e care le (oloseste si !e (atul ca a!eseori

utili)ea)a% in mo! comlementar% alte meto!e si tehnici !e cercetare -o#ser&atia%

anali)a !ocumentara etc"."

Desi (ace arte !intre meto!ele mai &echi (olosite in cercetarea sociala% imortanta

anchetei a crescut consi!era#il a#ia !in !eceniile /$0 ale secolului nostru% in stransa

legatura cu intro!ucerea tehnicilor !e anali)a cantitati&a in stiintele sociale" Aaritia

masinilor !e calcul% a roce!eelor !e relucrare si anali)a statistica si

er(ectionarea tehnicilor !e esantionare ro#a#ilistica au trans(ormat ancheta !intr$o meto!a tra!itionala utin (olosita intr$o meto!a mo!erna% situata e rimul loc in

cercetarea sociologica"

E'tensiunea larga a anchetelor sociologice in in&estigatia sociala tre#uie e'licata si

in legatura cu rolul oiniei u#lice in reglarea &ietii sociale" Ancheta constituie una

!intre mo!alitatile !e cunoastere stiinti+ca a oiniilor% atitu!inilor% asiratiilor

oamenilor si% toto!ata% un mi1loc !e in2uentare" Se oate sune (ara a gresi ca

son!a1ele !e oinie (ac arte !in ractica &ietii societatii mo!erne" Poulatia este

consultata rin interme!iul son!a1elor asura unei game (oarte largi !e ro#leme

economice si sociale $ acti&itatea comerciala% satis(actiile in raort cu mass$me!ia%

utili)area timului li#er% atitu!inile electorale etc" Dua unii autori% un in!icator alni&elului !e ci&ili)atie al unei tari l$ar constitui si gra!ul !e (amiliari)are al

cetatenilor sai cu chestionarele !e ancheta" Este semni+cati&a% in acest sens%

arecierea autorului (rance) J" Antoine% care a+rma ca 3ancheta rin son!a1 a intrat

a!anc in !erin!erile societatii noastre mo!erne" Ea interesea)a nu !oar cate&a

categorii socioro(esionale% ci% in general% 4omul mo!ern5 al secolului 667"


2/11

8" O#iectul anchetelor sociologica

Seci+citatea si comle'itatea anchetei sociologice sunt !eterminate in acelasi tim!e o#iectul sau !e cercetare (oarte larg% in care intra9 a. oiniile% atitu!inile%

comortamentele oamenilor: #. asiratii% tre#uinte% moti&atii care stau la #a)a

actiunilor% con!uitelor% atitu!inilor: c. cunostinte% marturii ale oamenilor !esre

(ate% (enomene% e&enimente a!eseori trecute sau inaccesi#ile cercetatorului: !.

caracteristici !emogra+ce $ structuri (amiliale% structuri !e &arsta% structuri

socioro(esionale etc": e. caracteristici ale me!iului social si mo!ului !e &iata al

oamenilor $ ocuatii% &enituri% con!itii !e locuit% ser&icii sociale si% in general% (actorii

social$economici care in2uentea)a &iata si acti&itatea lor" Primele trei categorii !e

(ate sociale constituie rin e'celenta o#iect al anchetelor sociologice% asura lor

nee'istan! !ocumentatii cu caracter statistic" Asura ultimelor !oua categorii !e

(ate sociale in(ormatiile statistice e'istente -recensaminte% anuare etc". sunt

a!eseori rea generale si nu satis(ac cerintele unei cercetari stiinti+ce"

In mo! recumanitor% rin ancheta se stu!ia)a oiniile oamenilor -i!eile% arerile%

atitu!inile si moti&atiile lor. moti& entru care a!eseori i se mai sune si ancheta !e

oinie" Ancheta este si ramane o meto!a !e #a)a a sociologiei% su#or!onan! o

gama larga !e (ate% (enomene sociale% care ot + in&estigate cu a1utorul ei" 3Nu

e'ista $ sune I" Dragan $ latura sau !omeniu al &ietii sociale in raort cu care

oamenii sa nu$si (ormule)e areri si nu e'ista atitu!ini sau con!uite $ !e la cele

economice ana la cele etice% olitice% religioase $ in care (actorul oinie sa nu

inter&ina ca element acti&7 -Ion Dragan% *;


3/11

atare entru cei anchetati" Oinii% i!ei% areri latente% !i(u)e in constiinta su#iectilor%

ot !e&eni% ca urmare a anchetei% clare% constiente% mani(este" Intre#arile care se

un intr$o ancheta reclama rasunsuri care imlica toto!ata oinii% atitu!ini%

1u!ecati !e &aloare cu ri&ire la (ate% (enomene economice% sociale% olitice etc" In

acest sens% orice ancheta rere)inta nu numai in&estigatie% cunoastere stiinti+ca% ci%

in acelasi tim% si 3actiune sociala7% roces !e in2uentare% instruire a celorin&estigati si !e &alori)are a roriilor lor i!ei% oinii"

,aloarea anchetei sociologice consta in (atul ca ermite culegerea unei mari

&arietati !e in(ormatii intr$un tim relati& scurt si (ace osi#ila relucrarea acestora

cu a1utorul calculatorului" Pe !e alta arte% este !e retinut% ca un a&anta1% aria mare

!e alica#ilitate e oulatii numeroase% rere)entati&e !in unct !e &e!ere

statistic" Chestionarele stan!ar!i)ate ot + alicate (olosin! cola#oratori locali in

calitate !e oeratori !e ancheta% !ua o instruire reala#ila" Prin aceasta se re!uc si

costurile materiale ale cercetarii care% !e regula% sunt !estul !e mari"

Aceste calitati ale anchetei au !eterminat sociologi !e renume mon!ial ca >ene

?onig sa o !enumeasca 3calea regala7 a in&estigatiei sociologice% iar se(ul scolii

olone)e !e sociologie% Jan S)c)eans@i% sa consi!ere ancheta cu instrumente

stan!ar!i)ate !ret 3un ti !e cercetare sociologica er(ecta7"

Sunt !e mentionat si o serie !e limite ale anchetei sociologice !e care tre#uie sa se

tina seama in regatirea si reali)area ei" In !oua situatii se re!uce e+cacitatea

acestei meto!e9 e'istenta unor !istorsiuni -erori. cau)ate !e mai multi (actori si

intro!ucerea unei rigi!itati in relatia anchetator$anchetat rin alicarea !e

chestionare (ormali)ate"

actorii !e !istorsiune intr$o ancheta sunt multili" A!eseori% su#iectul anchetat este

sursa unei game largi !e elemente !istorsionate inerente su#iecti&itatii sale"

Sentimentele% resentimentele si re1u!ecatile su#iectului cu ri&ire la o#iectul

anchetei% ori)ontul sau cultural$stiinti+c si caacitatea !e areciere o#iecti&a a

(atelor% gra!ul sau !e imlicare si ten!inta !e a moti&a roriile sale actiuni in

legatura cu aceste (ate% erorile !e memorie !irect roortionale cu timul scurs !e

la etrecerea e&enimentelor cercetate etc" $ toate acestea ot in2uenta rasunsurile

si ot mo!i+ca% mai mult sau mai utin% a!e&arul !esre (atele stu!iate"

Alti (actori !e !istorsiune in ancheta sociologica mai ot +9 esantionarea gresita%care oate !etermina greseli !e e'traolare% generali)are a !atelor !e la esantion la

oulatia totala: instrumentele !e ancheta gresit ela#orate -chestionare% ghi!uri !e

inter&iu cu intre#ari &agi% am#iguie% sugesti#ile etc".: oeratorii !e ancheta

insu+cient regatiti% suer+ciali% rea utin ra#!atori $ ot constitui a!eseori surse

!e erori rin in2uentarea rasunsului su#iectului anchetat"


4/11

Desigur% toate aceste surse !e erori ot + re&enite sau re!use la minimum !aca

ancheta este temeinic regatita si !aca in(ormatiile colectate sunt con(runtate cu

!ate o#tinute rin interme!iul altor meto!e !e cercetare"

Se consemna mai sus ca ancheta cu chestionare (ormali)ate intro!uce o anumita

rigi!itate in relatia !intre anchetator si su#iectul anchetat" Ten!inta !e (ormali)aree'cesi&a a chestionarelor rin construirea !e rasunsuri reco!i+cate la intre#arile

(ormulate este imusa !e cerinta relucrarii rai!e a in(ormatiilor cu a1utorul

calculatoarelor" Anchetele !e !imensiuni mari% reali)ate e esantioane !e mai multe

sute sau mii !e su#iecti% se roiectea)a in &e!erea relucrarii electronice a !atelor"

Cea mai mare arte a intre#arilor contin &ariante !e rasunsuri reco!i+cate" Si

oricat !e #ine ar + intuite reactiile osi#ile ale oulatiei suuse in&estigatiei%

inter&ine ine&ita#il o anumita limitare si incorsetare a rasunsurilor% se ier!

nuante% elemente noi% care nu uteau sa (aca arte !in sistemul concetual$iotetic

al cercetatorului care a ela#orat chestionarul" Intr$o ast(el !e cercetare relatia !intre

meto!a% tehnica% e !e o arte si o#iectul cercetarii% e !e alta arte% se in&ersea)a"

In loc ca tehnica% instrumentul sa se a!ate)e cat mai #ine o#iectului cercetat

entru a$l cunoaste cat mai e'act% mai ro(un! si mai nuantat% o#iectul cercetarii

-oulatia chestionata. este o#ligat sa se a!ate)e% si !eci sa se limite)e rin

rasunsurile sale% la roiectia teoretico$iotetica a cercetatorului asura (atelor

in&estigate" Cu alte cu&inte% su#iectii anchetati urmea)a sa rasun!a la intre#arile

use nu asa cum stiu ei si cre! !e cu&iinta% ci rin alegerea unor e&entuale

rasunsuri care se otri&esc% mai mult sau mai utin% cu arerile lor" O ast(el !e

cercetare este utila atunci can! interesea)a !oar masura in care oulatia

in&estigata se structurea)a in raort cu anumite &aria#ile -&arsta% se'% stu!ii% me!iu

social% categorie socioro(esionala etc". in sistemele tiologice !e rasunsuri

roiectate !e cercetator cu a1utorul chestionarului" Sorul !e cunostinte reali)at selimitea)a la surrin!erea comortamentului statistic al oulatiei in&estigate in

raort cu sistemul nostru !e iote)e concreti)ate su# (orma intre#arilor" In acest

ca)% scaa cercetatorului ceea ce este mai imortant intr$o in&estigatie stiinti+ca9

elementele noi% ine!ite% marea #ogatie si !i&ersitate !e asecte -nuante% areri%

e'licatii% moti&atii. e care le$ar utea o(eri realitatea sociala in toata

comle'itatea si !inamica sa" Instrumentele (ormali)ate e'ercita aceeasi

constrangere si asura oeratorului !e ancheta% ii limitea)a osi#ilitatile !e

aro(un!are a unor asecte rele&ante% imie!ica anga1area sa e iste noi% e care

le !eschi!e cercetarea !e teren" Sarcina lui se re)uma la a consemna% su# (orma !e

ci(re$co!uri% in(ormatia coresun)atoare cu cea !in curinsul chestionarului"

Anchetatorul !e&ine creator si ersonal in ca!rul cercetarii a#ia atunci can!

!easeste ca!rul strict (ormali)at al instrumentelor !e in&estigatie"

Pentru a re&eni toate aceste erori este ne&oie !e tehnici si instrumente !e

in&estigatie care sa o(ere ma'ima li#ertate !e a!atare a cercetatorului la (atele

stu!iate" Sistemul !e iote)e care sta la #a)a unor ast(el !e cercetari nu$si roune

sa a&anse)e si reactiile osi#ile ale celor in&estigati" Ast(el !e tehnici% instrumente


5/11

!e cercetare tre#uie sa ermita surrin!erea elementelor ine!ite% imre&i)i#ile%

a!esea ireeta#ile% singulare% !ar tiice entru e'licarea stiinti+ca a (enomenelor

sociale"

De+nirea anchetei sociologice

ormularea unei !e+nitii curin)atoare entru ancheta sociologica este o sarcina

mai mult !ecat !i+cila" Aceasta !atorita (atului ca insasi notiunea !e 3ancheta

sociologica7 -ancheta sociala% ancheta sihosociala. are semni+catii a!eseori

!i(erite" Unii autori acor!a anchetei o semni+catie atat !e larga% incat o i!enti+ca cu

cercetarea sociologica sau ii su#or!onea)a alte meto!e !e cercetare"

Chiar si atunci can! nu i se su#or!onea)a alte meto!e !e cercetare% semni+catia

anchetei ramane (oarte larga% coresun)ator ariei (oarte intinse !e ro#leme care

sunt stu!iate cu a1utorul ei" C"A" oser arata ca o !e+nitie !ata 3anchetei sociale7 ar

+ atat !e generala incat i$ar anula scoul% !eoarece insusi termenul si meto!ele

legate !e ea se alica intr$o &arietate (oarte larga !e cercetari% incean! cu

anali)ele clasice asura saraciei% !e acum cinci)eci !e ani% ana la son!a1ele asura

oiniei u#lice e(ectuate !e Institutul Gallu% anchetele entru lani+carea oraselor%

cercetarea ietii% acti&itatea o#ser&atiei sociale -ass O#ser&ation.% recum si

nenumaratele in&estigatii organi)ate !e institutele !e cercetare" El reci)ea)a totusi

ca 3atunci can! este &or#a !e continutul concret al anchetelor% toate se ocua !e

caracteristicile !emogra+ce% cu me!iul social% cu acti&itatile% oiniile sau atitu!inile

unui anumit gru !e oameni7 -C"A" oser% "*/." Clau!e Ja&eau reci)ea)a ca

3ancheta are !ret sco cautarea !e in(ormatii re(eritoare la un gru social !at -un

stat% un gru etnic% o regiune% o clasa sociala% o categorie !e &arsta etc"." Aceste

in(ormatii tre#uie sa oata + re)entate% in &e!erea anali)ei lor% su# (orma unor

re)ultate cuanti+ca#ile7 -C" Ja&eau% *;% "*."

Intr$un sens mai restrans% ancheta rere)inta o culegere meto!ica !e in(ormatii

asura oiniilor% atitu!inilor in!i&i)ilor% a1ungan!u$se la re)ultate cuanti+ca#ile cu

ri&ire la comortamentele gruurilor umane% a gusturilor% tre#uintelor% moti&atiilor

acestora% la maniera lor !e a munci% !e a trai% !e a se !istra" >oger Pinto si

a!eleine Grait) -*;oger Pinto si

a!eleine Grait)% *;


6/11

ri&ire la (ate% (enomene sociale% asura carora% !e regula% nu e'ista in(ormatii

statistice sau alte surse !e !ate !ocumentare sau !e o#ser&atie" Asa cum

reci)ea)a C"A" oser% 3!aca cine&a !oreste sa a2e ce gan!este o ersoana !esre

e!easa cu moartea sau ce stie !esre con&erti#ilitatea monetara% cat !e !es a

mers la cinema in ultima satamana% sau !e ce citeste cutare )iar% cum si$a cheltuit

salariul e ultima luna% can! s$a casatorit% sau !aca are intentia !e a$i &ota la&iitoarele alegeri e la#uristi sau e conser&atori% atunci tre#uie sa intre#e ersoana

insasi si tre#uie sa ne #a)am e ceea ce sune ea" Se stie (oarte #ine ca ea oate

sa !ea rasunsuri !e(ormate% oate sa nu + inteles intre#arile% sau !aca este &or#a

!esre lucruri !in trecut% se oate ca memoria s$o insele% !ar alta cale nu e'ista:

una !intre cele mai !i+cile sarcini ale anchetatorului este !e a incerca sa !escoere

ast(el !e erori7 -C"A" oser% *;


7/11

arecia)a ca 3son!a1ul !e oinie colectea)a% ornin! !e la un esantion

rere)entati&% in(ormatii stan!ar!i)ate% !eci comara#ile% numeroase si

generali)a#ile7 -Nicolas et ransois Berthier% *;=*% "*0."

Se oate &or#i !e o larga rasan!ire a son!a1elor !e oinie in societatea mo!erna%

ele constituin! o mo!alitate !e cunoastere rai!a% e+cienta si la scararere)entati&a% !in unct !e &e!ere statistic% entru !i(erite colecti&itati umane% a

oiniilor cu ri&ire la cele mai &ariate ro#leme economice% olitice% a!ministrati&e

si social$culturale." Asa cum su#linia)a Jacues Antoine -*;


8/11

tehnici comlementare in in&estigatia !e teren% este i!enti+cata a!eseori cu

cercetarea sociologica insasi" Dua cum &om &e!ea in continuare% aceasta

i!enti+care este gresita% chiar !aca se are in &e!ere ancheta in semni+catia sa

larga% cu meto!e% tehnici su#sumate comlementar" Asa !ua cum numerosi

cercetatori consi!era son!a1ul !e oinie !ret un 3ti !e ancheta7% la ran!ul ei

ancheta oate + consi!erata mai mult !ecat o meto!a si anume un ti !e cercetaresociologica -#a)at in mo! recumanitor e ancheta. !ar nu cercetarea sau

in&estigatia sociologica insasi" In acest ca)9 a. ancheta este meto!a !e #a)a a

cercetarii: #. alte meto!e% tehnici utili)ate -o#ser&atia% anali)a !ocumentarea%

tehnici e'erimentale etc". au rolul !e a intregi si &eri+ca !atele anchetei: c. ele nu

acoera -!eloc sau acoera !oar artial. o arie tematica !e sine statatoare in ca!rul

cercetarii: !. cercetarea #a)ata e ancheta are mai mult un caracter !escriti&% cu

+nalitate ractic$alicati&a si urmareste intr$o mai mica masura !e)&oltarea

teoretica"

Cercetarea sociologica -in&estigatia sociologica. are o s(era !e curin!ere mai larga

!ecat ancheta" Ea su#sumea)a totalitatea meto!elor% tehnicilor% roce!eelor

utili)ate entru stu!iul (enomenelor sociale ca si ansam#lul normelor% rinciiilor si

regulilor !e or!in teoretico$eistemologic in alicarea meto!elor" In cercetarea

sociologica se ot alica meto!e% tehnici !intre cele mai &ariate% rintre care

ancheta oate sa +e re)enta sau oate sa liseasca" O cercetare sociologica se

oate #a)a e un intre# ansam#lu !e meto!e sau se oate re)uma cu reca!ere la

una !in meto!ele sale !e #a)a"

In istoria in&estigatiilor sociologice si sihosociologice +nali)ate in lucrari !e

re)onanta mon!iala e'ista su+ciente e'emle in care meto!a !e #a)a a (ost alta

!ecat ancheta si anume9 anali)a !ocumentara statistica% o#ser&atia articiati&a%

anali)a !ocumentelor ersonale -scrisori. etc" Cercetarea sociologica resuune

utili)area unui numar mare !e meto!e care nu ot + in totalitate su#or!onate

anchetei -e'" !i(erite tiuri !e e'eriment% anali)a statistica% !ocumentara si !e

continut% o#ser&atia si !i(eritele sale tiuri% stu!iul !e ca)% tehnicile sociometrice

etc"." O in&estigatie in care rolul hotarator re&ine e'erimentului% o#ser&atiei sau

anali)ei statistice nu oate + i!enti+cata cu ancheta sociologica" Cercetarea

sociologica are teluri mai largi !ecat ancheta" In ca!rul ei se ot urmari atat scouri

ractic$alicati&e% cat si -in ca!rul unor cercetari (un!amentale. !e)&oltarea

teoretica% !e)&aluirea raorturilor cau)ale% ela#orarea !e tiologii% reci)ari

concetuale etc" Daca cercetarile ot + 0< alicati&e sau (un!amentale -cu +nalitate

ractica sau teoretica.% anchetele sunt mai ales !escriti&e cu +nalitate alicati&a"

4. Tipurile anchetei sociologice

Clasi+carea anchetelor sociologice se (ace !ua mai multe criterii% in (unctie !e

(orma sau continutul lor% !ua natura ro#lemelor stu!iate% scoul cercetarii sau

!ua istoria !e)&oltarii lor etc"


9/11

A" In (unctie !e telurile urmarite si mo!ul !e !es(asurare a anchetei !istingem9

Anchetele intensi&e reali)ate e oulatii restranse -o intrerin!ere% o sectie% un

sat% un cartier etc". cu scoul !e a aro(un!a o tema seciala sau chiar o tematica

comle'a" Numarul relati& mic !e su#iecti este suus unei in&estigatii ro(un!e si

nuantate -instrumente% tehnici &ariate. o(erin!u$se in +nal o cunoastere comle'a si

!e a!ancime a acestora"

Anchetele e'tensi&e asura unor oulatii numeroase% esantioane mari &ala#ile la

scara unui mare oras% 1u!et% regiune sau a intregii tari" A'ate e teme seciale% ele

surrin! caracteristici !e or!in general% &ala#ile la scara )onala sau nationala"

Anchetele calitati&e sunt intensi&e si un accent e stu!iul insusirilor%

caracteristicilor !e+nitorii ale (atelor sociale suuse in&estigatiei" >eali)ate e

in!i&i)i% luati searat% !in gruuri sau comunitati cu caracter restrans% ele ermit

stu!iul calitati& !e ro(un)ime al acestora" Acest ti !e ancheta se reali)ea)a in

mo! e+cient cu instrumente utin (ormali)ate si o(era !ate utin cuanti+ca#ile% in

schim# ermite surrin!erea nuantata si comle'a a (atelor stu!iate" Datorita

oulatiei restranse suuse anchetei% este utin rere)entati&a !in unct !e &e!ere

statistic"

Anchetele cantitati&e cu instrumente (ormali)ate si re)ultate cuanti+ca#ile se

reali)ea)a e oulatii mari% rere)entati&e !in unct !e &e!ere statistic" Numarul

mare !e chestionare reco!i+cate% alicate e esantioane mari se relucrea)a

relati& usor cu a1utorul masinilor !e calcul" Se alica (rec&ent in stu!iul oiniilor%

atitu!inilor comerciale% culturale% electorale etc"

Anchetele colecti&e se alica e gruuri !e oameni in &e!erea colectarii in(ormatiei

necesare si nu e in!i&i)i luati searat" In ast(el !e anchete nu interesea)a

structurarea oiniilor% atitu!inilor e categorii !e in!i&i)i in raort cu anumite

&aria#ile -se'% &arsta% stu!ii etc".% ci cunoasterea tiurilor !e comortamente

-atitu!ini% oinii. la ni&elul ansam#lului oulatiei in&estigate"

Anchetele in!i&i!uale resuun alicarea in!i&i!uala a instrumentelor !e

in&estigatie in &e!erea corelarii in(ormatiilor culese cu o seama !e in!icatori socio$

!emogra(ci -&arsta% se'% stu!ii% ro(esie etc"." In ca!rul lor interesea)a oiniile

!istincte ale !i(eritilor su#iecti suusi in&estigatiei"

Anchetele !irecte resuun colectarea !e in(ormatii re(eritoare la su#iectii

in&estigati% oiniile lor cu ri&ire la (ate% (enomene in care sunt imlicati nemi1locit%

articia la ele% sunt inerente &ietii si acti&itatii lor"

Anchetele in!irecte se reali)ea)a% !e o#icei% asura unor teme legate rea intim !e

&iata si acti&itatea oulatiei in&estigate% situatie in care sunt anchetati +e su#iecti

cunoscatori ai (atelor stu!iate% !ar neimlicati in !es(asurarea lor% +e se cer


10/11

arecieri% in(ormatii asura comortamentelor altor ersoane !ecat al celor

anchetate% chiar !aca cei in&estigati sunt imlicati in (atele stu!iate" Ancheta se

mai alica entru colectarea !e in(ormatii asura unor (ate% (enomene inaccesi#ile

in&estigatiei !irecte !in !i(erite moti&e -e&enimente trecute% comortamente

!iscrete etc"."

B" Dua continutul ro#lemelor in&estigate% anchetele se mai ot clasi+ca !ua cum

urmea)a9

Anchetele socio$economice !e interes national" Cu a1utorul lor se ot surrin!e

erio!ic o seama !e asecte legate !e e&olutia ni&elului !e trai% a calitatii &ietii in

ran!ul !i(eritelor gruuri socioro(esionale% e esantioane rere)entati&e la scara

nationala"

Anchetele asura !e)&oltarii )onale% rurale si ur#ane" Prin interme!iul lor sunt

stu!iate !i(erite asecte ale sistemati)arii si mo!erni)arii localitatilor rurale si

ur#ane% (actorii economici si sociali !e amlasare a o#iecti&elor in!ustriale% !e

constructie% mo!erni)are si e'tin!ere a oraselor"

Anchetele !e oinie u#lica asura celor mai !i(erite ro#leme economice% olitice%

sociale% culturale" Cunoasterea curentelor !e oinie in e&olutia si !inamica lor

tre#uie sa stea la #a)a masurilor si rogramelor !e !e)&oltare economico$sociala"

Ele ot (un!amenta actiunile sociale !e e!ucare si antrenare a maselor la

in(atuirea !i(eritelor o#iecti&e ce urmea)a sa +e reali)ate e lan local sau )onal"

Anchetele comerciale sunt consacrate stu!iilor !e mar@eting% !e in&estigare si

rosectare a ietii% in &e!erea otimi)arii comertului si in2uentarii ro!uctiei !e

#unuri !estinate consumului u#lic" In ast(el !e anchete interesea)a oiniile

!i(eritelor categorii sociale !e cumaratori !esre calitatea% re)entarea% retul

ro!uselor% e&olutia gusturilor% cerintelor oulatiei etc"

Anchetele asura mi1loacelor !e comunicare in masa resuun stu!ierea

satis(actiilor$insatis(actiilor si cerintelor u#licului (ata !e !i(eritele comonente ale

mass$me!ia% in secial (ata !e rogramele emisiunilor !e ra!io si T,% cu ri&ire la

calitatea si tira1ul cartilor #eletristice% oiniile cu ri&ire la +lme% sectacole teatrale

etc" Ele constituie o imortanta sursa !e in(ormare menite sa !uca la er(ectionarea

continua atat a continutului acestora cat si a mo!alitatilor !e transmitere% entru a

satis(ace intr$o masura tot mai mare cerintele u#licului"

C" O clasi+care a anchetelor in or!inea aaritiei si !e)&oltarii lor istorice ne o(era

C"A" oser -*;


11/11

&iata ur#ana% rurala% #ugete !e (amilie% ro#leme !e e!ucatie% sanatate% mo#ilitate

sociala% relatii in!ustriale% !elinc&enta 1u&enila% tim li#er etc"."

In literatura !e secialitate% intr$o (orma sau alta% sunt mentionate toate tiurile !e

ancheta !escrise mai sus" acem% insa% reci)area ca tiologi)area resecti&a este

relati&a: in cele mai multe ca)uri !istinctia !intre !i(erite tiuri se (ace !oar entru asu#linia accentul care tre#uie us% intr$o situatie !ata% e asectele caracteristice

+ecarui ti in arte $ asa% !e e'emlu% intr$o ancheta !e ti intensi& ot sa

re!omine intre#ari !irecte sau in!irecte% ancheta oate &i)a cu reca!ere anali)a

cantitati&a sau cea calitati&a etc"

Ancheta Sociologica Si Sondajul de Opinie Publica

Documents

Transcript of Ancheta Sociologica Si Sondajul de Opinie Publica