Analiza Unor Alcaliozi Din Rostopasca - Enache Viorel Gr1 Sgr 2

8/12/2019 Analiza Unor Alcaliozi Din Rostopasca - Enache Viorel Gr1 Sgr 2

1/21

Enache Viorel Biochimie anul 1 grupa 1 subgr.2 [email protected]

Analiza unor alcaloizi dinrostopasca

1. Importanta subiectului

a).Rostopasca descriere generalab).Alcaloizii din rostopoasca importanta lor2. Metodele utilizate descriere generala consideratii

teoreticea. Spectrele UVb. Spectrele de Flourescentac. Cromatografia in strat subtire3.Rezultate concluzii

1
mailto:[email protected]:[email protected]


2/21

1.Importanta subiectului

a) .Rostopasca descriere generala

Rostopasca (Chelidoniummajus L.), Romanii au botezat-o Chelidonium "darul cerului", planta

fiind enerata si pretuita de toti medicii antichitatii care o recomandau in bolile ficatului, bilei

sau indecarea cataractei.

!runzele sunt simple, alterne, nestipelate. !lorile sunt actinomorfe (cu simetrie radial),

bise#uate, de culoare $alben, $rupate %n umbele simple. &nflore te din aprilie p'n %n

septembrie. !ructul este o capsul. ste o specie erbacee, numita si iarba de ne$i. La ruperea

tulpinilor, ramurilor sau radacinilor, musteste un suc $alben, care prin o#idare deine imediat

portocaliu.( %n contact cu aerul se brunific.)C*+ C/*C0

ste foarte comple#a si cuprinde alcaloizi din $rupa nafto-fenantri dinei (chelidonina, alfa si

beta-homochehelidonina, mezo#ichelido nina, cheleritrina, san$uinarina etc.), alcaloizi din $rupa

protoberberinei (coptizina, stilopina si tetrahidrocoptizina), alcaloizi din $rupa protopinei,

cantitati mici de sparteina etc.

nalcaloideste o bazic azotat de ori$ine e$etal sau ob inut sintetic, to#ic, folosit

deobicei %n doze mici ca medicament.

n toate or$anele plantei, in stare proaspata, e#ista numeroase laticifere care, la rupere, lasa sa se

scur$a un late# de culoare portocalie. ustul este amar iar mirosul lipseste. +artea aerianacontine apro#imati 1,34 alcaloizi care reprezinta constituentii principali ai produsului.

Radacina poate sa contina pana la 34 alcaloizi totali. !runzele continitamina C, iar in tulpini

si in radacini s-au identificat rezine, ulei esential, substante de natura flaonoidica, saponozide si

numeroase saruri minerale.

0C5 6LC0

Chelidonina si homochelidonina au actiune similara morfinei 7 deprimanta a functiei

miocardului si a sistemului neros central (85C), sedatia, narcotica. 0lti alcaloizi din planta au

actiune rela#anta asupra musculaturii netede, asupra aselor mari, in special asupra coronarelor,

in timp ce asupra centrilor respiratori, una usor stimulanta +e lan$a actiunile biolo$ice majore,e#tractele standardizate din aceasta planta au remarcabile efecte bactericide, antifun$ice si

antiamoebiene. nii dintre alcaloizii pe care-i contine aceasta planta au actiune sedatia asupra

85C. #tractele apoase sau hidroalcoolice au actiune colereticcola$o$a sunt recomandate in

afectiunile hepatice cronice si in ciroza./omochelidonina (9 si :) poseda actiune narcotica cu o to#icitate cardiaca inferioarachelidoninei, pe cand :-chelidonina are si o apreciabila actiune anestezica locala.

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Chelidoniumhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chelidoniumhttp://www.plafar.net/suplimente/imunitate/vitamine-si-minerale/alfa-vitamins-multivitamine-365-tb-buc-alfa-vitamins.htmlhttp://www.plafar.net/suplimente/imunitate/vitamine-si-minerale/alfa-vitamins-multivitamine-365-tb-buc-alfa-vitamins.htmlhttp://www.plafar.net/alimente/alimente-de-baza/ulei/biologic-oils-ulei-bio-de-susan--presat-la-rece-500-ml-buc--biologic-oils.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chelidoniumhttp://www.plafar.net/suplimente/imunitate/vitamine-si-minerale/alfa-vitamins-multivitamine-365-tb-buc-alfa-vitamins.htmlhttp://www.plafar.net/alimente/alimente-de-baza/ulei/biologic-oils-ulei-bio-de-susan--presat-la-rece-500-ml-buc--biologic-oils.html


3/21

ndicatii terapeuticeoti acesti alcaloizi constituie un fitocomple#, actiunea e#tractelor de rostopasca fiind rezultantatotalului alcaloidic. 0ctiunea coleretica si colecistochinetica, demonstrate e#perimental,contribuie la precizarea indicatiilor terapeutice ale totalului alcaloidic si anume, pentruameliorarea flu#ului biliar in perioada de conalescenta, dupa hepatita acuta, hepatita cronica,

dis;inezii biliare, in ederea eliminarii calculilor biliari mici, hipotonie si atonie eziculara,colici biliare. fectul cola$o$ se eidentiaza atat prin normalizarea alorilor bilirubinei, cat si acolesterolului.


4/21

b).Alcaloizii din rostopoasca importanta lor

n acesta lucrare s-a urmarit analiza unor alcaloizi specifici e#istenti in rostopasca >

0lcaloizii izolati din rostopasca sunt clasificati, dupa structura lor, in doua mari $rupe> alcaloizicu nucleu diizochinoleinic si alcaloizi cu nucleu neftofenantridinic. 8pecifici sunt alcaloizii custructura naftofenantridinica, dar si unii si altii, se $asesc sub forma de baze tertiare si cuaternare.*ai importanti, din punct de edere farmacodinamic, sunt> chelidonina, berberina,cheleritrina, sanguinarina, coptizina, stilopina.

1. Berberina -

!erberina este un alcaloid foarte rasp"ndit #n regnul

$egetal. berberina este antibacteriana % anti$irala si

antifungica. &n C'ina este folosit ca 'ipoglicemiant #n

diabetul de tip !erberina este un alcaloid care se

gaseste #n di$erse specii de plante din familia

!erberidaceae% precum !erberis $ulgaris. (a

stimuleaza contractia musculaturii netede% fiind

dotatacu proprietati colocistoc'inetice% 'emostatice%

bacteriostatice si 'ipotensi$e.

2. Sanguinarina

Sanguinarina% baza cuaternara de culoare rosie) la

inceput narcotica% determina in doze mai mari

con$ulsii. Aplicata local% pro$oaca paralizia

terminatiilor ner$oase% actionanda ca un e*citant al

centrilor medulari a$and si proprietati carioclazice%

asemanatoare celor determinate de colc'icina. (ste

un in'ibitor al acetilcolinesterazei.

4


5/21

3. Coptizina

Coptizina% alcaloid ce se regaseste in rostopasca)%

ca si c'elidonina% prezinta actiune colecistoc'inetiea

de intensitate mai redusa decat totalul alcaloidic.

4. Chelidonina .

C'elidonina este un alcaloid care face parte din clasa benzo

+c, fenantridinei.. (a e*ista in cantitate mare in rostopasca in

comparatie cu ceilalti alcaloizi C'elidonina poseda actiune

analgezica% asemanatoare morfinei% fiind% in plus%

spasmolitica% ca si papa$erina. -roduce narcoza fara

reducerea refle*elor precum si o actiune citostatica de tip

colc'icinic. (fectul spasmolitic se produce atat la ni$el biliar

cat si bronsic. C'elidonina diminueaza tonusul musculaturii

netede intestinale% uterine% bronsice si al altor organe% a$and

actiune antispastica de tipul papa$erinei% fiind% insa% de zece

ori mai putin to*ica decat aceasta.

5. Cheleritrina

C'eleritrina este un alcaloid din rostopaca

baza cuaternare de culoare rosie C'eleritrina stimuleaza

peristaltismul intestinal si contractiile uterine ea mai

prezinta% de asemenea% actiune antibacteriana% antifungica

si anti$irala% care permite administrarea plantei ca ad/u$ant

in tratamentul dermatozelor si afectiunilor cutanate.

C'eleritrina coboara tensiunea arterial.

5


6/21

1. etodele utilizate descriere generala !

n lucrarea de fata s-a lucrat pe $rupe, fiecare $rupa analizand cate un element component,(flori, frunze , radacina, tulpina, zona internodala- internod)rupa din care am facut parte a analizat floarea .

tapele au fost urmatoarele>

I. E"tractia

II. Analiza

I. E"tractia s!a realizat in mai multi pasi

1. Cantarirea

2. *aruntirea

?. *ojararea pana la obtinerea unei paste

3. +este pasta obtinuta s-a adau$at metanol si /Cl ,1 ml , @,1 4 A

B. +roba s-a pus la ultrasonicare pentru 1 ora.

. Ceea ce am obtinut s-a pus la centrifu$are 1B- 2@ min

II. Analiza

1. 8pectre =

2. 8pectre de flourescenta?. Cromato$rafie in strat subtire

6


7/21

a) #pectrele $V

8pectrele = fac parte din metodele de analiza optica&n funcDie de natura interacDiunii radiaDiilor de natur luminoas cu substanDele, metodelespectrale se pot clasifica %n>

metode de absorbDie (pe domenii dierse> raze E, izibil, =, R, R*5 etc),

metode de emisie a radiaDiei electroma$netice (tot pe dierse domenii),

metode de fluorescenD (=, =8, E etc), fosforescenD sau luminescenD,

metode de difracDie (cu raze E, cu electroni, cu neutroni),

refractometria Fi interferometria,

polarimetria,

metode bazate pe difuzia luminii,

metode combinate.

8pectrometria de absorbDie %n =-=8

+rincipii $enerale

*etoda bazat pe absorbDia luminii din domeniul ultraiolet i izibil (= i =8). se cunosc mai multe ariante importante pentru aceste metode>

colorimetria,

fotometria Fi

spectrofotometria.

!otometria Fi spectrofotometria

*soar instrumental lumina transmis de o soluDie (uneori colorat) lucr'nd cu o sursde lumin monocromatic.

C'nd lumina incident este filtrat, prin filtre optice, a'nd un spectru mai lar$, aem dea face cu o fotometrie iar c'nd domeniul filtrat este mai %n$ust (utiliz'ndmonocromatoare) orbim de spectrofotometrie.

050L0 8+CR0LG

7


8/21

RadiaDiile electroma$netice %n interacDiune cu substanDe pot determina efecte diferite, la nielatomic sau molecular. 0ceste efecte pot fi e#plicate dac se iau %n considerare urmtoareleaspecte>

ndele electroma$netice includ %n spectrul lor o $am lar$ de frecenDeH

(1)

unde> I diferenDa de ener$ie dintre cele dou niele ener$eticeH

hI constanta lui +lanc;I ,2B(B)J KsH

I frecenDa radiaDiei absorbit sau emis.

!i$. 1. spectrul electroma$netic> - lun$imea de undH -frecenDaHM-ener$ia

&n aceste condiDii, trecerea de pe nielul ener$etic inferior pe un niel ener$etic superior serealizeaz prin absorbDia unei radiaDii ce satisface relaDia (1) %n ceea ce prieFte frecenDa Fiener$iaH iners, reenirea la starea fundamental corespunde emisiei unei radiaDii cu aceiaFiparametri (fi$.2).0ceste radiaDii poart numele de linii spectrale Fi sunt caracteristice fiecrei specii speciiatomice, ceea ce permite identificarea acesteia %ntr-un amestec. &n producerea liniilor spectraleeste respectat le$ea inersiunii liniilor spectrale> fiecare substanD poate absorbi aceleaFi radiaDiipe care le poate Fi emite, %n condiDii identice de temperatur Fi presiune.

8


9/21

absorbDie stare 2

e#citat 2N1

stare 1

emisie fundamental

fi$.2. tranziDiile electronice ce apar la emisia Fi absorbDia radiaDiilor

ipurile de niele de ener$ie difer ca ordin de mrime dup cum urmeaz(tabelul 1)>

a) 5ielele electronice pot fi> interioare(mai apropiate de nucleu, cu ener$ia mai mare)HtranziDiile de pe aceste niele se pot produce doar prin interacDii cu radiaDii de frecenDmare Fi perifericeH radiaDiile din izibil Fi .=. pot produce tranziDii de pe aceste niele.

b) 5iele de ibraDie ale moleculelor corespund miFcrilor de ibraDie ale nucleelor dinmolecul %n jurul anumitor poziDii de echilibruH tranziDiile %ntre aceste niele realizeazspectrele de ibraDie.

c) 5ielele de rotaDie ale moleculelor corespund miFcrii de rotaDie a %ntre$ii moleculeHtranziDiile %ntre ele dau spectre de rotaDie, %n R %ndeprtat.

otalitatea radiaDiilor absorbite corespunztoare tranziDiilor %ntre diferite niele ener$eticealctuiesc spectrul de absorbDie al substanDei respectie.

5iel de

ener$ie

rdin de mrime a ener$iei (;calA

mol)

1. #pectrele de absorb%ie> cuprind totalitatea radiaDiilor corespunztoare tranziDiilor de penielele ener$etice inferioare ale atomilor Fi moleculelor pe niele ener$etice superioare,

%n condiDiile penetrrii substanDei cercetate de ctre un fascicul de radiaDiielectroma$netice cu spectru continuu, acesta atenu'ndu-Fi pe parcurs intensitatea iniDial.8pectrul de absorbDie se prezint sub forma unor linii %nne$rite ce apar %n spectrulcontinuu iniDial, corespunz'nd lun$imilor de und ale radiaDiilor lips.

9


10/21

2. #pectre de emisie> cuprind totalitatea radiaDiilor emise %n urma tranziDiilor de pe nieleener$etice inferioare, urmare a unor condiDii potriite de e#citare. n spectru de emisie seprezint doar sub forma acelor linii sau benzi colorate corespunztoare radiaDiilor emise.

8pectrele mai pot fi clasificate %n>

8pectre continue- sunt cele ce acoper %n %ntre$ime $ama de frecenDa a unui anumitdomeniu.

8pectre de band- sunt alctuite din anumite radiaDii $rupate %n anumite zone ale $amei de

frecenDe ale domeniului respecti.

8pectre de linii- sunt compuse doar din radiaDii monocromatice separate de interale de

lun$imi de und libere, %n domeniul respecti. atomice Fi

moleculare, iar %n funcDie de domeniul de frecenDe cruia aparDin spectrele se pot clasifica %n>izibil, =, R etc.

*etoda fizic ce se ocup cu studiul spectrelor de emisie si de absorbDie caracteristiceelementelor Fi foloseFte la depistarea acestora %n compoziDia unui amestec se numeFte analizspectral. a poate fi> calitatiA cantitati, de emisieA absorbDie. 0re o lar$ utilizare,prezent'nd o serie de aantaje comparatie cu alte metode de analiz>

8ensibilitate mareH

5ecesit cantitDi mici de substanD cercetatH

+ermite determinarea simultan a aproape tuturor elementelor chimice prezente %n prob

Fi durat scurt de analiz.Ca urmare metoda este lar$ folosit%n biolo$ie Fi medicin la depistarea unor elemente %ncantitDi infirme %n tumorile or$anismului.

0parate cu prismH

0parate cu reDea.


11/21

anumiDilor compuFi Fi care prooac emisia de lumin cu o ener$ie mai mic, de obicei (dar nuneaprat), lumina izibil.ste o tehnic complementar spectroscopiei de absorbDie.0numite combinaDii chimice, aflate mai ales %n soluDie sau %n stare solid, %n urma e#citriimoleculelor cu radiaDii din domeniile izibil Fi = apropiat, reemit o parte din ener$ia primit

sub form de radiaDie luminoas - adesea izibil. 0ceast re-emisie se numeFte fluorescenD.*a#imul radiaDiei de fluorescenD este situat de obicei la o aloare a lun$imii de und mai maredec't ma#imul picului radiaDiei care a proocat e#citarea, diferenDa de ener$ie corespunztoaretransform'ndu-se %n cldur, fiind disipat %n mediu.

8chema procesului de apariDie a fluorescenDei. RadiaDia incident are lun$imea de und mai micdec't cea emis

!luorescenDa, ri$uros orbind, implic emisia de radiaDie prin tranziDia %ntre dou nieluri care auaceeaFi multiplicitate (de e#emplu sin$let la sin$let sau triplet la triplet).


12/21

impul de iaD a unei specii moleculare e#citate, Q@, se defineFte cu ajutorul constantei de itez;f din relaDia precedent (! I @O eP;f t)>Q@ I 1A;f


13/21

8pectrul de absorbDie Fi cel de fluorescenD pentru diferiDi compuFi prezint (cu o bun

apro#imaDie) o simetrie, unul reprezent'nd aproape ima$inea %n o$lind a celuilalt.Cum e Fi firesc absorbDia este situat la lun$imi de und mai mici, respecti %n conformitatecu ecuaDiile> I hOT I hOcA, la alori ale ener$iei, , mai ridicate

+oziDiile relatie ale absorbDiei Fi fluorescenDei %n cazul eozinei. 8e remarc o zon de lun$imi deund comun

c. Cromatografia in strat subtire

Cromato$rafia pe strat subtire este o tehnica cromato$rafica utilizata pentru separarea unor

amestecuri de solutii colorate. 0ceasta tehnica presupune e#istenta a doua faze>

+rima fiind faza stationara este constituita dintr-un strat subtire de material absorbant, in $eneralsilica-$el, o#id de aluminiu sau celuloza, imobilizate pe o placa inerta de sticla sauplastic. +lacile cromato$rafice sunt realizate prin amestecarea adsorbantului, cum ar fi silica-$elul mentionat anterior, cu o cantitate mica de material de le$atura inert, de e#mplu sulfatul decalciu si cu apa. 0cest amestec este distribuit sub forma unei paste intr-un strat subtire pesuportul nereacti, de obicei sticla, folii subtiri de aluminiu, sau plastic, iar placa rezultata esteuscata si actiata prin incalzire intr-un cuptor la 11@@ C timp de jumatate de ora. rosimeastratului absorbant este cuprinsa in $eneral intre @[email protected] mm atunci cand placile se folosesc inscopuri analitice si in jur de 172 mm pentru alte operatii preparatie ale cromato$rafiei pe strat

subtire.

0 doua faza, cea lichida, consta in solutia care urmeaza a fi separata, care este apoi dizolata intr-unsolent or$anic compatibil. +roba, fie lichida fie dizolata intr-un solent olatil, este depusa sub formapunctuala (spot) pe faza stationara. +rin introducerea capatului inferior al placii intr-un rezeror desolent are loc o mi$rare a amestecului in plan ertical, datorata actiunii fortelor de capilaritate,separandu-se astfel solutia e#perimentala pe baza diferentei de polaritate a diersilor componenti aiprobei in cauza. Cand solentul ajun$e la celalat capat al fazei stationare, placa este scoasa si uscata

13


14/21

8poturile separate sunt izualizate fie in mod direct, atunci cand sunt colorate, fie cu ajutorul luminiiultraiolete sau prin plasarea placii in apori de iod.

Componentii probei sunt antrenati cu iteze ariabile spre capatul placii de catre solent datoritadiferentelor dintre coeficientii lor de repartitie intre faza mobila si faza stationara, astfel constituentii

necunoscuti pot fi identificati prin eluarea simultana cu unele substante standard.Cromato$rafia pe stratsubtire poate fi automatizata utilizand un solent in cur$ere fortata, lasand placa in id pentru uscareafinala a acesteia, si realizand o inre$istrare a cromato$ramei finale prin spectrometrie de absorbtie in=-=is sau fluorescenta utilizand diferite surse de lumina.

!lu#ul de solent poate fi dirijat pentru perioade scurte de timp, placa cromato$rafica fiind uscata siapoi repetandu-se procesul cu un alt solent. 8poturile sunt reconcentrate iar rezolutia atinsa creste.

8epararea compusilor este bazata pe competitia solentului si a fazei mobile in $asirea unui loc dele$atura la suprafata fazei stationare.


15/21

?. Rezultate - concluzii

n urma analizei spectofotometrice si dupa citirea absorbantei probelor am obtinut urmatoarele rezultate

si $rafice+entru analiza alcaloizilor din rostopasca (!L0R ) s-a folosit urmatorul tabel tabel >

#citatie misie3SB nm (* nm 8an$uinarina3@2 nm BB nm Coptizina3UB nm +*+ nm Cheleritrina?B3 nm B2@ nm 6erberina?@ nm 3BB nm Chelidonina

a.) Pentru Sectrele !"#

$.) Pentru %ectrele &e 'loure%centa entru 'iecare alcaloi&

in arte

15


16/21

16


17/21

17


18/21

18


19/21

19


20/21

20


21/21

c. ( entru cromatora'ia in %trat %u$tire

+lacile cromato$rafice folosite au fost de celuloza si aluminiun proiectul nostru noi , pentru analizarea alcaloizilor specificati am uitilizat 13>BB cloroform ,metanol si 2@>1@ metanol diclor metan .

Camera de deelopare poate fi constituita dintr-un recipient de sticla cu capac, de dimensiuni suficientepentru a permite introducerea placilor cromato$rafice in intre$ime. 0m taiat o hartie de filtru astfeincat sa poata fi introdusa, atin$and partea inferioara, peretii, si ajun$and pana la 1cm sub capatul deinchidere al recipientului. +entru a ne asi$ura ca hartia este bine taiata, putem plasa o placutacromato$rafica neutilizata in recipient, obserand daca aceasta intra in contact cu hartia de filtru, lucrucare trebuie eitat. ndepartam placuta si saturam hartia cu un solent de deelopare. urnam apoi inrecipient o cantitate de solent care sa nu depaseasca @,B cm. +unem apoi capacul recipientului pentru apastra conditiile de saturare.n pre$atirea placii cromato$rafice- am aut in primul rand $rija sa nu atin$em suprafata acoperita aplacii, de aceea am miscat placa atin$and cu atentie doar mar$inile .+e placa cromato$rafic am creat B

culoare erticale 8e traseaz linia de start, la 1 cm de la partea inferioara plcii, iar la 1@ cm de laori$ine se marcheaz limita de deelopare. !olosind un creion, am trasat o linie pe intrea$a latime aplacii, la apro#imati 1 cm fata de capatul inferior al acesteia. 0m notat apoi locurile de depunere aprobelor, incercand ca toate celeB puncte sa fie la distante e$ale intre ele si fata de mar$ini.+lasarea probelor pe placa 7 s-a facut pentru fiecare $rupa in parte.8e imerseaza capatul deschis al unui tub capilar(al unei pipete) in solentul ce contine componentul careurmeaza a fi eluat. 8e atin$e capatul tubului printr-o miscare scurta si usoara de suprafata acoperita aplacii, in locul marcat corespunzator probei respectie.

Analiza Unor Alcaliozi Din Rostopasca - Enache Viorel Gr1 Sgr 2

Documents

Transcript of Analiza Unor Alcaliozi Din Rostopasca - Enache Viorel Gr1 Sgr 2