ANALIZA SWOT A UNEI MICROREGIUNI. STUDIU DE CAZ: MICROREGIUNEA TÂŞNADMicroregiunile reprezintă entităţi teritoriale ideale pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală prin faptul că permit materializarea directă a iniţiativelor şi soluţiilor de optimizare economică, socială sau environmentală. Ele sunt suficient de extinse pentru a deţine o diversitate de resurse, naturale şi umane, şi intercondiţionări între factorii favorizanţi, dar şi suficient de restrânse pentru a facilita gestionarea integrală şi integrată a acestora, fără eforturi deosebite venite dinafară sistemului teritorial (generatoare, cel mai adesea, de dependenţe şi centralizare). In cele ce urmează oferim un model de analiză SWOT pentru o astfel de microregiune, Tăşnad, în cazul de faţă, pe baza căreia a fost elaborată ulterior o strategie de dezvoltare adecvată (P. Cocean, 2004, c).Puncte tari:- Prezenta unui potenţial natural cu reflectare pozitivă în condiţiile de habitat şi dezvoltare a unor ramuri economice precum agricultura şi turismul■ fragmentarea si dinamica extrem de redusa a reliefului cu incidenţa foarte restrânsă a fenomenelor de risc (alunecări de teren, surpări, prăbuşiri, eroziune în adâncime etc);■ acumulări freatice importante în structurile de tip piemontan cu repercusiuni favorabile în alimentarea cu apă;■ prezenţa unor acvifere termale de adâncime cu atribute curative şi de agrement importante;■ climat temperat continental de influenţă vestică, cu manifestarea moderată a parametrilor meteorologici: posibilităţi de valorificare a energiei eoliene;■ existenţa unor soluri profunde, fertile, pe un procent de peste 70 % din teritoriul microregiunii;■ prezenţa unei zone împădurite cu funcţie dc protecţie peisagistică dar şi cu atribute atractive sub aspectul turismului cinegeticdensitatea medie a populaţiei (cea 45,6 loc/kmp) ceea ce generează un raport optim între populaţie şi baza de resurse;- aşezări bine închegate, relativ grupate ca textură, cu o răspândire optimă în teritoriu;accesibiltate mare a microregiunii;- poziţie geografică superioară mediei prin apropierea de frontieră şi la distanţă de sub 100 km de centrele polarizatoare de rang superior (Satu Mare şi Oradea) ceea ce-i permite o individualizare funcţională certă;centrul polarizator, Tăşnad, are o poziţie relativ centrală, cu o convergenţă a căilor de comunicaţiePuncte slabe:lipsa resurselor minerale ca baza de dezvoltare a industriei; riscuri hidrografice (umectări, mlăştiniri a unor areale din câmpia joasă);- economie inerţială, centrată pe agricultură:■ fărâmiţarea proprietăţilor,■ mecanizarea insuficientă;■ preponderenţa producţiei de subzistenţă;■ preocuparea redusă pentru produse specific■ degradarea infrastructurii agricole moştenite (grajduri, saivane, depozite);preocupări de inovare foarte modeste;- spirit organizatoric limitat reflectat în ;■ lipsa bazelor de date■ spirit gospodăresc precar- renunţarea la tradiţii, obiceiuri, port popular; infrastructura de acces cu un coeficient redus de modernizare (şi din lipsa iniţiativelor locale); lipsa alimentării cu apă în unele

1

localităţi; asistenţă medicală insuficientă la nivelul comunelor (Săuca -fără personal medical)- preocupări puţine pentru integrarea ţiganilor; tendinţa de reducere numerică şi îmbătrânire a populaţiei;- valorificarea incipient şi extensivă a apelor termale: Riscuri:deprecierea calitativă şi cantitativă a resurselor naturale prin exploatare inadecvată (sol, ape termale, fond forestier);- migrarea populaţiei tinere şi mature în afara microregiunii; disfuncţii la nivelul infrastructurii teritoriului şi a economiei sale;- stagnarea şi, implicit, regresul economic şi social; Oportunităţi:- accesarea fondurilor din programele europene (PHARR, SAPARD, ISPA);afirmarea autonomiei locale;descătuşarea iniţiativelor şi valorificarea specificităţilor;

Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava

În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şi reacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a proiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr-o investigaţie bazată pe analiza SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi riscuri.

Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava, s-au identificat următoarele:

1. Cadrul naturalPuncte tari Puncte slabe

Poziţia geografică – peisaje naturale atractive;

Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită;

Floră, faună diverse; Resurse naturale (ale solului şi

subsolului) bogate; Ecosistem, rezervaţii naturale; Existenţa arealelor turistice (zone)

deosebite; Posibilitatea de a practica diverse

tipuri de turism pe toată perioada

Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de care dispune judeţul;

Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii;

Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului.

2

anului (în toate anotimpurile).Oportunităţi Riscuri

Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş (staţiune etnografică);

Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente culturale şi spirituale din Bucovina;

Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific, de aventură).

Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase, iernile geroase cu precipitaţii abundente);

Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate potenţialul de care dispune zona şi atracţiile culturale şi tradiţionale.

2. Potenţialul turisticPuncte tari Puncte slabe

Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina);

Existenţa „celor 1000 de biserici”; Existenţa muzeelor; Existenţa caselor memoriale; Valorificarea spaţiului multicultural

şi multietnic, cu un bogat trecut istoric.

Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său);

Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune;

Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale;

Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor.

Oportunităţi Riscuri Constituirea Parcului Naţional

Regional al Mănăstirilor din Bucovina;

Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării;

Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură;

3

Crearea unei Burse de turism la Suceava;

Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism din România şi în reţelele europene profesionale.

Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale şi de tradiţie.

Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina).

3. InfrastructuraPuncte tari Puncte slabe

Drumul european E85; Aeroportul Suceava – Salcea; Reţeaua feroviară; Crearea capacităţilor de cazare

(pensiuni, hoteluri, moteluri) cu respectarea standardelor internaţionale.

Dezvoltarea coridorului european est-vest;

Infrastructură rutieră modernizată (se află sub standardele minime acceptate);

reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi canalizare slab dezvoltate, mai ales în mediul rural;

infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată;

infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere, cărări de munte) nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje corespunzătoare);

slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa magazinelor cu articole de specialitate pentru turişti (suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante).

Oportunităţi Riscuri Modernizarea infrastructurii aeriene; Modernizarea, extinderea şi

refacerea infrastructurii de transport rutier;

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de mediu;

Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus.

Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice de utilizare şi întreţinere a infrastructurii reabilitate, modernizate sau construite, datorită posibilităţilor materiale şi financiare reduse;

Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de utilităţi implică costuri foarte ridicate;

Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi

4

judeţene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional.

4. MediulPuncte tari Puncte slabe

existenta resurselor necesare de apa potabilă în majoritatea localităţilor, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ;

dotarea laboratorului APM Suceava cu tehnică performantă de monitorizare a mediului;

poluare scăzută a aerului în judeţ, datorită închiderii/ retehnologizării unor agenţi poluatori;

utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice, cu efecte favorabile asupra dezvoltării unei agriculturi ecologice;

posibilitatea de a crea capacităţi de producţie care să producă şi să valorifice produsele ecologice.

Poluarea atmosferică şi nivel crescut de zgomot în localităţile urbane, datorită traficului rutier;

Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a inexistenţei/ insuficientei capacităţi de epurare a apelor reziduale în staţiile de epurare

Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în mediul rural şi gradul de uzură avansat al reţelelor de distribuţie apă potabilă din zonele rurale

Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa sistemelor de colectare a acestora în zonele rurale;

Creşterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităţilor reduse de efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

Oportunităţi Riscuri Existenţa unor programe cu

cofinanţare internaţională orientate direct pentru protecţia mediului şi a naturii (LIFE, ECOLINKS, REC, GEF şi altele);

Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de mediu;

Posibilitatea finanţării/cofinanţării de la Fondul de Mediu a unor proiecte prioritare de mediu;

Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Suceava.

Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului;

Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului, eroziunii solului;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural;

Existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a localităţilor.

5. Dezvoltarea rurală

5

Puncte tari Puncte slabe Producţia agricolă; Producţia silvică; Producţia cinegetică; Existenţa centrelor de recoltare şi

valorificare a fructelor de pădure, a ciupercilor.

Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural;

Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni mici, ceea ce conduce la un grad de valorificare redus;

Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante.

Oportunităţi Riscuri Acordarea de facilităţi pentru

asocierea deţinătorilor de terenuri agricole, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

Creşterea producţiei agricole datorită folosirii substanţelor fertilizatoare ecologice;

Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de care dispune judeţul.

Slaba competitivitate a firmelor de profil din judeţ cu cele din statele membre ale UE;

Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală;

Acces redus la granturi nerambursabile, la activităţi desfăşurate în mediul rural, deoarece nu sunt preluate informaţiile.

6. Resurse umanePuncte tari Puncte slabe

Ponderea populaţiei tinere; Facultatea de turism; Şcoala de arte şi meserii; Ospitalitatea tradiţională a

proprietarilor şi a personalului care desfăşoară activităţi în domeniul turismului;

Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui sector de activitate.

Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică;

Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural care nu are posibilitate materială de a dezvolta o activitate în acest domeniu;

Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de servicii integrate de consultanţă pentru persoanele interesate să desfăşoare activităţi în acest domeniu.

Oportunităţi Riscuri Elaborarea Planului Regional de

Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004-2011;

Constituirea Consorţiului Regional N-E pentru dezvoltarea

Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din judeţ;

Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a forţei de muncă prin programe de integrare pe piaţa muncii;

6

învăţământului profesional şi tehnic TVET şi a învăţământului universitar tehnic;

Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic;

Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanţate de Uniunea Europeană.

Migraţia forţei de muncă calificate spre alte zone sau alte state.

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:

1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80-90% din circuitele turistice din România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de şedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi;

2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei

de distribuţie de produse artizanale specifice;7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.

7