Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

          Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici, privind volumul si rentabilitatea activitatii întreprinderii, acest lucru referindu-se la analiza soldurilor intermediare de gestiune. Pentru a ilustra cât mai bine analiza celor mai importanti indicatori ai soldurilor intermediare de gestiun 818f54i e în urmatoarele doua subcapitole se realizeaza o analiza diagnostic a cifrei de afaceri si a valorii adaugate.

4.1. Cifra de afaceri.

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor unei societati comerciale rezultate din vânzarea produselor realizate, respectiv a

serviciilor prestate, într-o anumita perioada de timp.

                Cifra de afaceri este considerata un indicator de volum de importanta esentiala, deoarece ea arata nivelul activitatii productive a unitatii, modul de utilizare a potentialului tehnico-productiv si modul de comercializare a produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate.

          O crestere a volumului cifrei de afaceri atrage în consecinta premisa cresterii profitului în perspectiva viitoare.

          4.1.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri si structurii ei.

          Determinarea si analiza cifrei de afaceri are, în principiu, urmatoarea structura:

        venituri din activitatea de baza;

        venituri din alte activitati care pot fi atât industriale, cât si de comercializare;

        venituri din prestari de servicii.

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite în structura cifrei de afaceri. De

asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, în vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru

reglarea activitatii.

          În tabelul urmator se prezinta situatia firmei cu ajutorul unor indicatori structurali ai cifrei de afaceri:

- mii lei -     

Nr. crt.

Elemente

de structura

Perioada precedenta

1997

Perioada curenta

1998

Ponderea structurala Sporul de

crestere1997 1998

1. Venituri din activitatea de baza 29.260.262 55.234.132 77,71% 87,67% +25.973.870

2. Venituri provenite din alte activitati 2.262.024 605.576 6,00% 0,96% -1.656.448

3. Venituri din activitati industriale si comerciale 1.894.255 2.658.913 5,03% 4,22% +764.658

4. Venituri din prestatiile de servicii 4.236.500 4.500.250 11,26% 7,15% +263.750

5. TOTAL Venituri 37.653.041 62.998.871 100 100 25.345.830

Ponderea veniturilor în cifra de afaceri pe anul:

          Pe baza datelor prezentate, se poate explica evolutia fiecarei categorii de venit, a contributiei acestora la cifra de afaceri, precum si modificarile intervenite în structura acesteia.

          Se constata ca fata de perioada precedenta, veniturile totale au înregistrat cresteri sensibile ( 59,76%), ceea ce influenteaza pozitiv cifra de afaceri.

          Se observa o crestere substantiala a veniturilor activitatii de baza cu  53% fata de perioada precedenta, ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri deoarece aceste venituri au ponderea cea mai mare de  88%.

          La veniturile din celelalte structuri se constata o scadere importanta la acele venituri din alte activitati, iar în ceea ce priveste veniturile din activitati industriale si comerciale si din prestatiile de servicii se observa ca au crescut, ceea ce denota ca activitatea firmei a fost bine orientata catre satisfacerea acestor cerinte.

          Cresterea substantiala a veniturilor din activitatea de baza se datoreaza faptului ca firma CONFORT S.A. este cea mai importanta din Galati, care are ca obiect de activitate constructiile de locuinte. În prezent, societatea îsi desfasoara activitatea în Galati, detinând o cota de piata de aproximativ 90% din constructiile de locuinte. În perioada 1992-1996, societatea a avut un santier de lucru în orasul ASTRAHAN din Federatia Rusa, unde s-au realizat 260 de apartamente, 2 poligoane prefabricate si 40 vile de lux.

          În domeniul constructiilor concurenta este foarte puternica datorita existentei unui numar mare de constructori buni cum ar fi: VEGA, UNICOM, CMRSG.

          4.1.2. Analiza cifrei de afaceri sub aspect factorial.

          În afara analizei structurale si comparative cu perioadele anterioare, cifra de afaceri poate fi analizata si din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribuie la evolutia ei.

          Dintre factorii importanti cu care se conjuga cifra de afaceri pentru stabilirea bunului mers al activitatii, întâlnim în modul cel mai curent: forta de munca, respectiv, numarul de angajati în procesul de activitate, si ca o consecinta fireasca, nivelul productivitatii muncii.

          Dar nivelul productivitatii este, pe lânga numarul de angajati, influentat hotarâtor si de gradul de înzestrare tehnica si, respectiv, de influenta pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. În aceasta analiza se urmaresc pe lânga alte influente, si cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra productivitatii muncii.

          Tot în cadrul analizei cifrei de afaceri, sub aspect factorial, se urmareste, în mod, valorificarea productiei realizate.

          Relatiile matematice, de principiu, utilizate ca modele de analiza ale influentei acestor factori sunt urmatoarele:

   ,                       în care:

                     ,    în care:

CA - cifra de afaceri;

 - numarul de angajati;

Qf - valoarea productiei fabricate;

 - valoarea medie a mijloacelor fixe;

- valoarea medie a mijloacelor fixe productive.

          Daca se ia în considerare fondul de timp de lucru exprimat în numar de ore anual, atunci se poate folosi relatia:

                   CA = T  Cah,     în care:

T - timpul exprimat în ore anual;

Cah - valoarea medie orara a cifrei de afaceri.

          De asemenea, daca se are în vedere valoarea medie a mijloacelor fixe din exploatare, se va lua în consideratie acest factor si vom avea relatia:

                    CA CA = Ae  ----, în care:

          Ae

Ae - valoarea medie a mijloacelor fixe din exploatare.

          Situatia acestor factori evidentiati mai sus se prezinta astfel:

Nr. crt. Indicatori Simbol Prevazut (0)

Realizat

(1)

Diferente

(+/-)1. Numar mediu salariati 850 879 +29

2. Valoarea productiei marfa fabricate Qf 53.049.072 60.339.958 +7.290.886

3. Volumul cifrei de afaceri CA 57.498.561 62.998.871 +5.500.310

4. Productivitatea muncii (Qf/N) W 62.411 68.646 +6.235

5. Nivelul de valorificare a productiei marja fabricata CA/Qf 1,083 1,044 -0,039

6.

Valoarea medie a mijloacelor fixe, din care:

- productive

6.791.112

5.347.210

6.405.794

5.767.706

-385.318

+420.496

7. Ponderea structurii mijloacelor fixe productive

/

(%)

78,73% 90% +11,27

8. Gradul de înzestrare tehnica / 7989,54 7287,6 -701,94

9. Randamentul mijloacelor fixe productive Qf / 9,92 10,46 +0,54

          Din analiza datelor cuprinse în tabel se constata ca s-a obtinut o cifra de afaceri superioara celei prevazute cu 5.500.310 mii lei.

          Modificarea cifrei de afaceri este influentata de urmatorii factori:

1. Numarul mediu de salariati:

Qf0      CA0

(N1 - N0)  ----  ----,                   respectiv:

 N0       Qf0

(879 - 850)  62.410,67  1,083 = 1.960.131,9 mii lei

2. Productivitatea muncii:

Qf1   Qf0       CA0

N1  (--- - --- )  ---,                    respectiv:

 N1    N0        Qf0

879  (68.646,14 - 62.411)  1,083 = 5.935.451 mii lei

          Fiind vorba de principalii factori care au stat la baza nivelului productivitatii muncii, respectiv gradul de înzestrare tehnica, influenta ponderii structurale a mijloacelor fixe productive si influenta

randamentului acestora, vom vedea cât din aceasta suma de 5.935.451 mii lei revine influentei fiecaruia dintre acesti factori.

          Astfel:

a) cu privire la influenta gradului de înzestrare tehnica vom avea:

 Mf1  Mf0       Mf0'   Qf0    CA0

N1  ( --- - --- )  ---  ---  ---  ,                respectiv:

  N1     N0       Mf0    Mf0'  Qf0

879  (-7.989,54 + 7.287,6 )  0,78  9,92  1,083 = -5.170.393,5 mii lei

b) cu privire la influenta ponderii mijloacelor fixe productive:

         Mf1     Mf1'  Mf0'      Qf0    CA0

N1  ---  ( --- - --- )  ---  ---  ,                respectiv:

N1      Mf1   Mf0       Mf0'  Qf0

879  7.287,6  (0,9 - 0,78)  9,92  1,083 = 7.755.993,69 mii lei

c) cu privire la influenta randamentului mijloacelor fixe productive, calculul va fi urmatorul:

         Mf1   Mf1'      Qf1    Qf0        CA0

N1  ---  ---   ( --- - ---  )  ---  ,      respectiv:

N1    Mf1       Mf1'  Mf0'      Mf0  

879  7.287,6  0,9  (10,46 - 9,92 )  1,083 = 3.349.850,81 mii lei

          -5.170.393,5 + 7.755.993,69 + 3.349.850,81 = 5.935.451 mii lei,

adica, în total influenta provenita de la productivitatea muncii.

3. Nivelul de valorificare a productiei fabricate:

         Qf1          CA1    CA0      

N1  ---  ( --- - ---  ) ,        respectiv:

N1           Qf1   Qf0       

          879  68.646  ( 1,044 - 1,083 ) = -2.395.272,9 mii lei

          Reconstituind analiza factoriala a cifrei de afaceri, constatam ca s-au realizat valori pozitive, la factorii privind numarul mediu de salariati si productivitatea muncii si valori negative, la gradul de valorificare a productiei fabricate, rezultând 5.500.310 mii lei per total (1.960.131,9 + 5.935.451 -

2.395.272,9 = 5.500.310 mii lei).

          De mentionat ca desi numarul de angajati a crescut, totusi, datorita sporirii volumului productiei fabricate, al îmbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive, a unui randament superior al utilizarii

mijloacelor fixe productive,     s-au asigurat, o crestere a productivitatii muncii, compensându-se astfel rezultatele negative obtinute la nivelul de valorificare a productiei fabricate si a gradului de înzestrare

tehnica.

          Consecinta îmbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive prin investitii a creat premise nu numai pentru cresterea productiei, ci si îmbunatatirea calitatii acesteia, influentând asupra cifrei de

afaceri.

          O asemenea situatie se apreciaza favorabil , firma marindu-si cota de piata si în acelasi timp creând premisele necesare recuperarii în totalitate a fondurilor necesare investitiilor realizate în

perioada respectiva si realizarea altora pentru dezvoltarea în continuare a activitatii.

          În continuare este prezentata evolutia cifrei de afaceri în valori nominale si actualizate:

- mii lei -     

AnulCifra de afaceri Indici cu baza 1996

Valori nominale Valori 1998 Valori nominale Valori actualizate

1996 20.692.153 76.560.966 1 1

1997 37.653.041 67.775.474 1,75 0,83

1998 62.998.871 62.998.871 2,02 0,52

Evolutia cifrei de afaceri în valori nominale si actualizate.

                   4.2. Valoarea adaugata.          Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii întreprinderii.

          Notiunea de valoare adaugata exprima prin continutul sau un plus de valoare care se obtine prin desfasurarea unei activitati tehnico-productive de catre o societate comerciala[1].

          Ca indicator care semnifica mersul pozitiv sau negativ al activitatii, valoarea adaugata poate fi considerata unul dintre indicatorii importanti, pentru ca, în fapt, ea reda aportul adus de societatea

comerciala respectiva în cadrul general al activitatii productiei de bunuri si servicii necesare societatii umane[2].

          Valoarea adaugata reda în analiza diagnostic nivelul de performanta tehnico-productiva, economica si financiara, putând contribui totodata la consolidarea financiara a statului, a bugetului sau

de venituri si cheltuieli.

          Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficientei factorilor de productie (munca, capitalul), iar în cadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului

datorat statului (TVA)[3].

          Valoarea adaugata (Qa) se poate determina prin doua metode mai importante si anume:

a) Prima metoda - metoda sintetica, potrivit careia, din productia exercitiului (Qe) se scad consumurile intermediare (M). De aici relatia de principiu este:

                             Qa = Qe - M

          Daca societatea desfasoara pe lânga activitate productiva si activitate de comert, în aceasta situatie valoarea adaugata totala a întregii activitati se determina printr-o însumare a diferentei dintre

valoarea productiei exercitiului (Qe) si consumurile intermediare (M), cu valoarea marjei comerciale (Mc).

          Marja comerciala este, de fapt, diferenta dintre valoarea marfurilor vândute (Qv) si costul acestora (Cv), respectiv:

                             Mc = Qv - Cv

          b) A doua metoda - metoda de repartitie sau aditiva, care are în vedere însumarea urmatoarelor elemente:

        Cheltuieli efectuate, în general, cu salariatii societatii (remunerari si alte drepturi potrivit legilor);

        Valoarea cheltuielilor financiare, materiale, prin impozite si taxe;

        Valoarea amortizarilor;

        Valoarea profitului.

Analiza valorii adaugate vizeaza dinamica acesteia, gradul de realizare a nivelului prevazut si explicarea modificarii absolute, a schimbarilor intervenite în structura pe elemente, precum si directiile

de actiune în viitor în vederea sporirii acesteia[4].

          În tabelul urmator se prezinta situatia unor indicatori de la societatea CONFORT S.A. care cuprind:

        indicatorii valorii adaugate;

        structura valorii adaugate;

        dinamica si gradul de realizare a unui program prevazut:

- mii lei -     

Nr. crt. Specificatie Prevazut Realizat 1998

Ponderea structurala(Δ) %

Prevazut Realizat

1.

Cheltuieli totale cu personalul din care:

 salarii

 C.A.S.

 protectia sociala

11.240.532

8.245.981

2.003.459

991.092

12.940.146

9.385.343

2.202.756

1.352.047

61,00%

44,24%

11,00%

  5,31%

59,81%

43,38%

10,18%

  6,24%

+1.699.614

+1.139.362

+199.297

+360.955

115,12

113,81

109,94

136,41

2. Amortizare 254.394 179.838   1,36%   0,83% -74.556 70,693. Alte cheltuieli

cuprinse în valoarea 1.005.405 1.307.469   5,39%   6,04% +302.064 130,04

adaugata4. Profitul obtinut 6.137.285 7.207.119 32,25% 33,32% +1.069.834 117,43

5. Valoarea adaugata 18.637.616 21.634.572 100% 100% +2.996.956 116,08

          Se constata o sporire a valorii adaugate cu 2.996.956 mii lei, fapt ce se apreciaza în general ca o situatie favorabila, deoarece s-a obtinut în cea mai mare masura pe seama rezultatului exploatarii.

          Este o conditie esentiala ca ponderea structurala a unor cheltuieli ce pot fi riguros controlate sa scada, aceasta reflectându-se favorabil în sporirea valorii productiei exercitiului care înglobeaza toate

economiile la diverse elemente de cheltuieli, marindu-si astfel ponderea în totalul valorii adaugate obtinute[5].

          Amortizarea a înregistrat o scadere de -74.556 mii lei ca urmare a reducerii valorii medii a activelor fixe si, respectiv, a modificarilor intervenite în structura acestora.

          Rezultatul exploatarii a înregistrat o crestere de 1.069.834 mii lei, ceea ce a dus la sporirea valorii adaugate, aceasta situatie fiind favorabila pentru firma.

          Pe baza rezultatelor analizei valorii adaugate obtinute, se iau toate deciziile corespunzatoare privind cresterea productivitatii muncii si reducerea valorii materialelor de la terti, consumate,

respectându-se în acelasi timp, calitatea productiei, element esential în competitia concurentiala.

          Valoarea adaugata si elementele sale componente ne dau posibilitatea sa determinam si alti indicatori cum ar fi:

        gradul de integrare pe verticala ca raport între valoarea adaugata si cifra de afaceri (Qa / CA);

        aportul factorului uman la formarea valorii adaugate, ca raport între totalul salariilor inclusiv elementele aferente si valoarea adaugata (Fs/Qa), care ne arata modul de utilizare a fortei de

munca si contributia sa la valoarea adaugata;

        aportul mijloacelor fixe active, ca raport între valoarea amortizarii cuvenite perioadei analizate si valoarea adaugata (Aap/Qa).

Prin prisma ultimului indicator, analiza valorii adaugate ne poate duce la concluzii privind problemele de retehnologizare si de modernizare a procesului de productie, la cerintele eventuale ale

acestuia, în raport de solicitarile pietei.

 

Nr. crt. Indicatori 1996 1997 1998

1. Gradul de integrare pe verticala 0,470 0,410 0,350

2. Contributia factorului uman la formarea valorii adaugate 0,790 0,630 0,590

3. Aportul mijloacelor fixe 0,006 0,020 0,008

          Din analiza tabelului se observa ca întreprinderea nu are un grad de integrare pe verticala prea ridicat, acesta scazând de la 0,47 din 1996 la 0,35 în 1998.

          Contributia factorului uman la formarea valorii adaugate a scazut cu 20% fata de 1996, fapt datorat în primul rând numarului mai mic de angajati care a scazut în 1998 cu 35% fata de 1996, si

un nivel al salarizarii scazut.

          Prin prisma ultimului indicator, analiza valorii adaugate ne poate duce la concluzii privind problemele de retehnologizare si de modernizare a procesului de productie. Datorita faptului ca dupa

1991 investitiile în constructii s-au redus foarte mult, odata cu acestea s-a redus si activitatea societatii. În aceste conditii procesul de retehnologizare si modernizare s-a desfasurat anevoios. S-au

gasit însa unele resurse necesare pentru achizitionarea de utilaje de mica mecanizare si scule de lucru, acest fapt reusindu-se sa se realizeze din resurse proprii.

          Un alt aspect al valorii adaugate se refera la analiza factoriala, care permite punerea în evidenta a factorilor care au determinat modificarea acesteia, precum si directiile în care trebuie sa se

actioneze în viitor.

          Modelul utilizat pentru analiza factoriala a valorii adaugate este urmatorul:

 [6], unde:

Qe = valoarea productiei exercitiului;

M = cheltuielile cu materialele aferente productiei exercitiului;

y = valoarea adaugata ce revine la leu productie a exercitiului.

          Factorii principali care compun sistemul factorial pentru analiza valorii adaugate cuprind, în general, indicatori ce privesc:

        forta de munca;

        fondul de timp de lucru;

        productivitatea muncii;

        structura productiei exercitiului;

        valoarea medie adaugata la 1 leu si la 1 leu productie pe produs.

Datele din tabelul de mai jos, ne dau posibilitatea analizei valorii adaugate a societatii prin utilizarea factorilor mentionati mai sus:

Nr. crt. Indicatori Simbol U / M Propus Realizat %

1. Valoarea productiei exercitiului Qe mii lei 77.521.400 81.939.900 105,69

2. Consumul de materii de la terti M mii lei 58.883.784 60.792.448 103,24

3. Numarul mediu de salariati pers 850 879 103,41

4. Fondul total de timp muncit T ore/om 1.852.150 1.835.352 0,991

5. Numarul mediu de    ore /salariat t ore 2.170 2.088 0,980

6. Productivitatea medie orara lei 41.854,81 44.645,33 106,66

7. Valoarea medie adaugata la 1 leu productie y lei 0,240 0,260 108,33

8. Valoarea adaugata Qa mii lei 18.637.616 21.634.572 116,08

          Sporirea valorii adaugate cu 2.996.956 mii lei se explica prin influenta urmatorilor factori:

1. Influenta valorii productiei exercitiului (Qe):

Qe = (Qe1 - Q0)  y0 = +1.060.440 mii lei

          Aceasta influenta de +1.060.440 mii lei se datoreaza:

1.1. Modificarii fondului de timp de munca (T):

                   T = (T1 - T0)    y0 = -168.738,50 mii lei

          La rândul sau aceasta influenta de -168.738,50 mii lei s-a realizat datorita urmatoarelor modificari:

1.1.1. Modificarii numarului mediu de salariati  :

                     = (N1 - N0)  t0    y0 = +634.763,35 mii lei

1.1.2. Modificarii numarului mediu de ore /salariati (t):

                   t = N1  (t1 - t0)    y0 = -803.501,85 mii lei

1.1.3. Datorita influentei productivitatii medii orare ( ):

                    = T1  ( )  y0 = +1.229.178,50 mii lei

ca urmare a îmbunatatirii valorii productiei exercitiului.

2. Influenta valorii medii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului (y), potrivit relatiei:

                   y = Qe1  (y1 - y0) = +1.936.516 mii lei

          Aceasta relatie se datoreaza urmatorilor factori:

2.1. Modificarii structurii productiei exercitiului ( g i):

                   gi = Qe1  (y - y0) = +2.100.395 mii lei, unde:

y = valoarea medie adaugata recalculata per 1 leu productie.

2.2. Inflatiei valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului pe produse ( y') :

                   y' = Qe1  (y1 - y) = -163.879,18 mii lei

          Aceste calcule se pot exprima într-o schema arbore [7] a corelatiilor dintre factorii care influenteaza modificarea valorii adaugate, schema pe care o expunem mai jos, cu simbolurile si

valorile respective:

- mii lei -               

N = +634.763,35

T = -168.738,50

Qe = +1.060.440

t = -803.501,85

= +1.229.178,50

Qa = +2.996.956gi = +2.100.395

y = +1.936.516

yi = -136.879,18

          Din corelatia indicatorilor si modul cum acestia se influenteaza reciproc, ne dam seama ca principalii indicatori care influenteaza valoarea adaugata sunt:

        valoarea productiei exercitiului (Qe);

        valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu productie a exercitiului (y).

Productia exercitiului care reprezinta factorul extensiv a contribuit cu 36% la sporirea valorii adaugate, în timp ce valoarea adaugata ce revine la 1 leu productie a exercitiului ca factor intensiv,

calitativ, cu 64%.

          Rezulta ca sporul valorii adaugate este efectul sporirii volumului productiei exercitiului ca efect al cresterii nivelului productivitatii medii orare, care reflecta aspectul calitativ al folosirii potentialului

uman.

          În ceea ce priveste influenta favorabila a cresterii valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului se constata ca este efectul pozitiv al modificarii structurii productiei, ca urmare a cresterii ponderii produselor cu o valoare adaugata ce revine la 1 leu productie mai mare decât media, dar si

influentei negative a valorii adaugate ce revine la 1 leu productie pe produs.

                   4.3. Excedentul brut de exploatare.

          EBE este un indicator corespunzator rezultatului economic brut legat de activitatea operationala a întreprinderii ca diferenta dintre veniturile exploatarii susceptibile a genera un flux de lichiditati ca urmare a unor încasari imediate sau viitoare si cheltuielile de exploatare susceptibile a

genera un flux de lichiditati ca urmare a unor plati efectuate sau de efectuat.

          Pentru calculul excedentului brut al exploatarii se pot utiliza 2 formule:

1. EBE = Valoarea adaugata + Subventiile de exploatare - Impozite taxe si alte varsaminte asimilate - Cheltuieli de personal.

2. EBE = (Veniturile exploatarii care dau loc la încasari imediate sau decalate +    + Venituri din vânzari + Subventii de exploatare) - (Cheltuieli de exploatare care dau loc la plati

imediate sau decalate + Costul de achizitie al marfurilor vândute + Consumul de la terti + Impozite, taxe. + Cheltuieli de personal).

          Aceasta ultima formula permite caracterizarea EBE ca un surplus monetar potential generat de activitatea curenta a întreprinderii si are o importanta analitica deosebita.

          Importanta informatiilor exprimate de EBE:

        EBE masoara eficienta întreprinderii prin activitatea sa curenta, astfel încât fondurile realizate sa permita reînnoirea elementelor de activ supuse deprecierii, si eventual remunerarii aporturilor de

fonduri;

        EBE constituie un indicator monetar în masura în care este determinat pornind de la elementele legate de circuitul monetar efectiv, reprezentând un surplus monetar potential;

        EBE este degajat pe toata durata exercitiului si repartizat în acelasi timp diverselor mijloace în afara exploatarii (finantarea investitiilor, rambursarea datoriilor financiare, etc.);

        EBE stabileste legatura între analiza statica a rezultatelor întreprinderii si analiza dinamica pe baza fluxurilor financiare datorita elementelor componente care sunt evaluate omogen.

Excedentul brut al exploatarii în functie de costul factorilor.

- mii lei -     

1996 1997 1998

Valoarea adaugata 93.728.286 15.548.992 21.634.572

Impozite si alte varsaminte asimilate 99.807 157.968 230.081

Cheltuieli de personal 7.735.748 9.835.117 12.940.146

EBE 1.892.731 5.555.907 8.464.345

          Analizând datele din tablou se constata o crestere a capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor, datorita surplusului monetar generat de activitatea curenta a întreprinderii.

                   4.4. Profitul exploatarii.

          Profitul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (încasabile si a

celor calculate).

          Calculul profitului exploatarii este urmatorul:

Profitul exploatarii = EBE

                             + Reluari asupra provizioanelor

                             + Alte venituri din exploatare

                             - Amortizari si provizioane calculate

                             - Alte cheltuieli de exploatare.

- mii lei -     

1996 1997 1998

EBE 1.892.731 5.555.907 8.464.345

Alte venituri din exploatare 1.557.110 2.871.062 3.703.837

Cheltuieli cu amortizari si provizioane 64.707 339.100 179.838

Alte cheltuieli de exploatare 1.576.423 2.870.524 4.781.225

Profitul exploatarii 1.808.711 5.217.345 7.207.119

                   4.5. Profitul curent si profitul net.

          Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatarii cât si de cel al activitatii financiare, este deci, rezultatul activitatii curente.

Profitul curent = Profitul din exploatare

                      + Venituri financiare

                      - Cheltuieli financiare.

- mii lei -     

1996 1997 1998

Profitul din exploatare 1.808.711 5.217.345 7.207.119

Venituri financiare 105.124 202.537 240.020

Cheltuieli financiare 366.365 726.158 362.635

Profitul curent 1.547.470 4.693.724 7.084.504

          Diminuarea profitului curent fata de profitul din exploatare se datoreaza în principal cheltuielilor privind dobânzile explicate prin apelarea la credite bancare si în acest fel s-a ajuns la un rezultat

financiar negativ.

          Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare, cu care sunt remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividende,

în raport cu numarul de actiuni vândute sau sa se reinvesteasca în întreprindere.

Profitul net  = Profitul curent

                   + Rezultat exceptional

                   - Participarea salariatilor

                   - Impozitul pe profit.

- mii lei -     

1996 1997 1998

Profitul curent 1.547.470 4.693.724 7.084.504

Rezultat exceptional 153.463 -939.598 -633.632

Impozitul pe profit 362.864 1.844.678 3.425.674

Profit net 1.338.065 1.910.078 3.025.198

- mii lei -     

Repartizarea profitului net 1996 1997 1998

Fond de dezvoltare 572.775 961.183 1.698.585

Dividende 438.270 574.332 813.911

Dividend net /actiune 542,88 711,42 1.008,18

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

- mii lei -     

1996 1997 1998Venituri din vânzarea marfurilor 553.502 1.894.255 2.658.913Cheltuieli cu marfurile vândute 458.678 1.597.728 2.171.793 Marja comerciala 94.824 296.527 487.120Venituri din productia vânduta 20.138.651 35.758.186 60.339.958Venituri din productia stocata 6.043.930 11.720.034 21.113.488Venituri din productia imobilizata 38.072 10.001 486.454 Productia exercitiului 26.220.653 47.488.221 81.939.900Consumuri intermediare 16.587.195 32.235.756 60.792.448 Valoarea adaugata 9.728.286 15.548.992 21.634.572Impozite, taxe si varsaminte asimilate 99.807 157.968 230.081Cheltuieli de personal 7.735.748 9.835.117 12.940.146 Excedentul brut al exploatarii 1.892.731 5.555.907 8.464.345Alte venituri din exploatare 1.557.110 2.871.062 3.703.837Alte cheltuieli din exploatare 1.576.423 2.870.524 4.781.225Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 64.707 339.100 179.838 Rezultatul de exploatarii 1.808.711 5.217.345 7.207.119Venituri financiare 105.124 202.537 240.020Cheltuieli financiare 366.365 726.158 362.635 Rezultatul curent 1.547.466 4.694.354 7.084.504Venituri exceptionale 407.461 595.756 2.706.239Cheltuieli exceptionale 253.998 1.535.354 3.339.871 Rezultatul exceptional 153.463 -939.598 -633.632Impozitul pe profit 362.864 1.844.678 3.425.674 Rezultatul exercitiului 1.338.065 1.910.078 3.025.198

          Pe baza indicatorilor prezentati mai sus se poate calcula un alt indicator foarte important de performanta ce permite aprecierea rentabilitatii întreprinderii si permite analiza dinamica a echilibrului

financiar si anume: capacitatea de autofinantare.

          Capacitatea de autofinantare exprima din punct de vedere financiar ansamblul resurselor proprii degajate de întreprindere ca excedent al veniturilor sale care corespund unei încasari imediate sau

viitoare fata de cheltuielile sale corespunzând unei plati imediate sau urmatoare.

          Pentru determinarea CAF-ului se folosesc doua metode:

1. Metoda deductiva.

          Potrivit acestei metode, capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la EBE, la care se adauga alte venituri si din care se deduc succesiv cheltuielile platibile ale întreprinderii.

2. Metoda aditionala.

          În aplicarea acestei metode se foloseste ca punct de plecare rezultatul net al exercitiului, la care se adauga cheltuielile privind amortizarile si provizioanele si se scad veniturile din provizioane.

- mii lei -

Indicatori 1996 1997 1998

   EBE 1.892.731 5.555.907 8.464.345

+ Alte venituri de exploatare +1.557.110 +2.871.062 +3.703.837

- Alte cheltuieli de exploatare -1.641.130 -3.209.624 -4.961.062

+ Venituri financiare +105.124 +202.537 +240.020

- Cheltuieli financiare -366.365 -726.158 -362.635

+ Venituri exceptionale din operatiile de gestiune +307.365 +489.924 +2.625.130

- Cheltuieli exceptionale din operatiile de gestiune -123.425 -1.243.121 -2.923.402

- Impozit pe profit -362.864 -1.844.678 -3.425.674

= Capacitatea de autofinantare 1.405.772 2.249.178 3.205.036

[1] F. Buhociu, GH. Negoescu, "Analiza economica", Ed. Evrika, Braila, 1999, pag. 63.

[2] F. Buhociu, GH. Negoescu, Op. Cit., pag. 63.

[3] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, "Analiza economico-financiara", Ed. Economica, Bucuresti, 1996, pag. 65.

[4] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, Op. Cit., pag. 66.

[5] F. Buhociu, GH. Negoescu, Op. Cit., pag. 66.

[6] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, Op. Cit., pag. 68.

[7] Ibidem, pag. 70.