UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ......3.7. Analiza şi diagnosticul financiar a...
Transcript of UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ......3.7. Analiza şi diagnosticul financiar a...
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Şcoala Doctorală de Ştiinţe Economice
Domeniul Contabilitate
Cristina - Raluca Gh. POPESCU
EVALUAREA CAPITALULUI INTELECTUAL ŞI
INFLUENŢA ACESTUIA ASUPRA PERFORMANŢELOR
ECONOMICE
Rezumatul tezei de doctorat
Conducător de doctorat
Prof. univ. dr. Habil. Marian Ilie I. SIMINICĂ
Craiova
2021
2
Cuprinsul Rezumatului
CUPRINSUL REZUMATULUI ........................................................................................................... 2
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT ............................................................................................... 3
ARGUMENTE ȘI CUVINTE-CHEIE .................................................................................................. 6
INTRODUCERE ................................................................................................................................... 7
PREZENTAREA ÎN SINTEZĂ A CAPITOLELOR TEZEI DE DOCTORAT ............................ 19
CONCLUZII, CONTRIBUȚII PROPRII, LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII ..... 23
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .......................................................................................................... 28
3
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
REZUMAT şi CUVINTE-CHEIE 2
CUPRINS 3
INDEXUL TABELELOR 5
INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE 9
INTRODUCERE 12
CAPITOLUL 1. Aspecte generale şi specifice privind performanța și managementul
performanței organizațiilor
17
1.1. Performanța - o privire de ansamblu 17
1.2. Performanța în literatura de specialitate 24
1.3. Performanța și managementul afacerii 30
1.4. Managementul și măsurarea performanței 32
1.5. Evoluţia conceptului de management bazat pe valoare 35
1.6. Influența deciziilor de management în creșterea averii acționarilor 46
1.7. Interdependența dintre managementul organizațional și capitalul intelectual 50
CAPITOLUL 2. Capitalul intelectual și rolul acestuia în economia modernă 58
2.1. Imobilizările necorporale prin prisma abordărilor contabile 58
2.2. Importanța capitalului intelectual 68
2.3. Caracteristicile și structura capitalului intelectual 77
2.4. De la proprietatea intelectuală la capitalul intelectual 80
2.5. Capitalul intelectual prin prisma etapelor parcurse 97
2.5.1. Prima etapă: stabilirea a ceea „ce este capitalul intelectual” 99
2.5.2. Etapa a doua: elaborarea ghidurilor, standardelor, indicilor în măsurarea,
gestionarea și raportarea capitalului intelectual
100
2.5.3. Etapa a treia: critica abordărilor capitalului intelectual din perioada anilor
1990-2012
102
2.5.4. Etapa a patra: necesitatea raportării integrate a capitalului intelectual 106
2.5.5. Etapa a cincea: „dezvoltarea cercetării capitalului intelectual fără limite - un
demers care merită”
109
CAPITOLUL 3. Metode de măsurare a capitalului intelectual și a performanței la
nivel micro și macro economic
116
3.1. Metode directe, financiare, de estimare a capitalului intelectual - cu
identificarea și evaluarea pe componente organizaționale
121
3.1.1. Modelul tehnologic al lui Brooking 121
3.1.2. Metodologia de evaluare incluzivă 122
3.2. Metode de capitalizare bursieră - cu identificare și evaluare la nivel
organizațional a capitalului intelectual
124
3.2.1. Coeficientul (rata) Q al lui J. Tobin 126
3.2.2. Bilanțul invizibil 127
3.3. Metode și instrumente financiare de management bazate pe rentabilitatea
activelor - cu identificarea și evaluarea capitalului intelectual la nivel
organizațional
128
3.3.1. Valoarea economică adăugată (EVA™) - instrument de management 129
3.3.2. Valoarea adăugată de piață - instrument de management 134
3.3.3. Modelul VAIC™ al coeficientului de inteligență cu valoare adăugată 136
3.3.4. Capitalizarea profitului generat de cunoştinţe 138
3.3.5. Valoarea necorporală totală - instrument de management 141
3.4. Metode de estimare Scorecard, nefinanciare - cu identificarea și evaluarea pe
componente organizaționale a capitalului intelectual
145
3.4.1. Balanced Scorecard 145
3.4.2. Skandia Navigator 150
4
3.4.3. Monitorul imobilizării necorporale 156
3.4.4. Metoda capitalului intelectual - index (IC indexTM
) 158
3.5. Reglementări contabile în stabilirea și utilizarea indicatorilor de performanță 161
3.6. Reguli în stabilirea și utilizarea indicatorilor de performanță 165
3.7. Analiza şi diagnosticul financiar a performanței pe baza soldurilor
intermediare de gestiune
166
3.8. Indicatorii de performanță 169
3.8.1. Indicatori relevanți în activitatea de măsurare a rezultatelor unei entități 169
3.8.2. Indicatori relevanți în activitatea de măsurare a rentabilităţii unei entități 172
3.8.3. Indicatori relevanți în activitatea de analiză a profitabilității și performanței
unei entități
176
3.8.5. Indicatori relevanți în activitatea de analiză a rezultatelor și performanței la
nivel macroeconomic
179
3.9. Studiu privind capitalul intelectual și indicatorii de performanță la nivel
microeconomic
181
CAPITOLUL 4. Cercetare empirică privind impactul principalelor componente ale
capitalului intelectual asupra performanței economice la nivelul Uniunii Europene
187
4.1. Cercetări privind impactul principalelor componente ale capitalului intelectual
asupra performanței sintetice la nivelul Uniunii Europene
190
4.1.1. Scopul cercetării 190
4.1.2. Obiectivele cercetării 191
4.1.3. Metodologia cercetării 192
4.2. Analizele și rezultatele privind determinarea impactului componentelor
capitalului intelectual asupra performanţei sintetice
197
4.2.1. O1. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului uman și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
197
4.2.2. O2. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului structural și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
218
4.2.3. O3. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului relațional și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
232
4.2.4. O4. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului inovativ și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
243
4.3. Concluzii parțiale 268
4.3.1. O1. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului uman și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
269
4.3.2. O2. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului structural și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
270
4.3.3. O3. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului relațional și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
271
4.3.4. O4. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează
elementele componente ale capitalului inovativ și produsul intern brut la nivelul
Uniunii Europene
272
Concluzii finale, contribuții personale și perspectivele cercetării 276
1. Concluzii finale 276
2. Contribuții și articole publicate 284
3. Perspectivele continuării cercetării 285
BIBLIOGRAFIE 286
Cărți (carte clasică sau e-book) 286
Articol publicat în jurnal clasic sau on-line 290
Teze de doctorat 300
5
Reglementări juridice internaţionale 300
Reglementări juridice naţionale 300
Website 301
Rapoarte statistice 302
6
Argumente și cuvinte-cheie
În economia modernă, bazată pe cunoaștere, stăpânirea metodelor și instrumentelor
vizând evaluarea capitalului intelectual şi valorificarea influenţei acestuia asupra
performanţelor economice sunt esențiale. În plus, problemele cheie ale performanței au o
legătură directă cu cele ale măsurării ei, trebuind să răspundă provocărilor unei noi economii,
durabile și sustenabile, construită prin alianțe nu doar la nivel local, regional, național, ci chiar
la nivel internațional, fiind astfel capabili, doar din această perspectivă, să putem aborda
performanța și drumul necesar, dar sinuos și anevoios, spre excelență.
În vederea realizării evaluării capitalului intelectual şi a determinării influenţei
acestuia asupra performanţelor economice, se consideră extrem de importantă nu doar o
analiză la nivel microeconomic, ci și o analiză la nivel macroeconomic, putând astfel
valorifica elementele specifice domeniului general: Științe economice și administrarea
afacerilor, cu accent pe domeniul specific: Contabilitate. Astfel, la nivel microeconomic,
analiza întreprinsă a vizat legătura dintre capitalul intelectual și performanța economică a S.N.
Nuclearelectrica S.A. din industria energetică listată la Bursa de Valori București (BVB),
efectuată pe perioada anilor 2013-2020, în baza indicatorilor disponibili sau calculați pe baza
datelor publicate pe site-ul BVB sau, după caz, pe cel al companiei. Totodată, la nivel
macroeconomic, analiza a vizat realizarea unei vaste cercetări empirice caracterizată prin
originalitate și noutate, privind impactul principalelor componente ale capitalului intelectual
asupra performanței economice la nivelul Uniunii Europene.
Cuvinte cheie
abordarea calitativă dezvoltarea durabilă
abordarea cantitativă eficacitatea organizaţională
analiza corelațională imobilizări corporale
analiza de corelație imobilizări necorporale
analiza de regresie simplă indicatori de performanță
analiza şi diagnostic financiar-
contabil
managementul afacerii
analiza varianței («ANOVA» -
Analysis of Variance)
măsurarea performanței
avantaj competitiv măsurarea rentabilităţii unei
entități
avantajul comparativ măsurarea rezultatelor unei entități
avuția companiei mediul de afaceri contemporan
capital intelectual performanța globală la nivelul
Uniunii Europene (UE)
capitalului inovativ performanţele companiilor
capitalului relațional produsul intern brut (PIB)
capitalului structural programul statistic SPSS
capitalului uman proprietatea intelectuală
competitivitatea scala Strathclyde (Universitatea
din Strathclyde)
contabilitate Testul Fisher
7
Introducere
Îi mulțumesc conducătorului meu de doctorat, domnul Prof. univ. dr. Habil. Marian
Ilie I. Siminică, din cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Economice, Domeniul: Contabilitate,
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea din Craiova, pentru faptul
că m-a acceptat la îndrumare, având astfel ocazia să elaborez teza de cercetare intitulată
„Evaluarea capitalului intelectual şi influenţa acestuia asupra performanţelor economice”, cu
o temă pe care dacă inițial o considerasem mai ales foarte interesantă, după abordarea
concretă prin studiile și cercetările asupra cărora m-am aplecat, am descoperit nu numai că
este extrem de vastă și controversată, ci și extrem de ofertantă.
Voi prezenta, în continuare, într-o manieră succintă, detaliile privind realizarea tezei
de doctorat, demersurile întreprinse în cadrul procesului de cercetare și motivul pentru care
am luat anumite decizii care vizează atât respectiva tematică cât și orientarea studiului
întreprins.
Întâi de toate, pentru această temă am început cercetarea cu studiul lucrărilor de
specialitate axate pe capitalul intelectual. Am constatat astfel, faptul că problema capitalului
intelectual a creat mult optimism și a generat multe așteptări mai ales din momentul în care i-
au fost intuite valențele, atribuindu-i-se multe din rezultatele de succes, începând să ocupe un
loc central al discuțiilor și preocupărilor primilor promotori, unii implicați în afaceri, alții
orientați mai degrabă spre analiza diferențelor care delimitau nivelul organizațiilor cu un
domeniu similar de activitate. Entuziasmul acestora acaparează atenția unui număr important
de cercetători, specialiști și practicieni care devin, într-un scurt interval de timp, pionieri ai
domeniului capitalului intelectual.
Din păcate, după ce am aprofundat studiul lucrărilor de specialitate axate pe capitalul
intelectual, am constatat faptul că inclusiv cei mai perseverenți și plini de entuziasm dintre
aceștia cuprinși în mirajul studiului și al analizei capitalului intelectual, devin din ce în ce mai
sceptici cu privire la atingerea unui consens în privința definirii, analizei și identificării unor
instrumente și metode de măsurare ai acestuia, care să aibă fie generalizabile și unanim
acceptate. În acest sens, de exemplu, putem face trimitere la cercetările aparținând
specialiștilor Sveiby, Robson, Smith, Roos, etc.
Mai mult decât atât, apogeul așteptărilor a fost cel în care Leif Edvinsson a fost numit
în anul 1991 manager de capital intelectual al companiei Skandia, de altfel prima poziție
special înființată pentru identificarea și cuantificarea CI, bazată pe recunoașterea rolului
deosebit de important al acestuia, pornind de la premiza că, prin determinarea elementelor
sale definitorii dar și măsurabile, va fi posibilă cu suficientă ușurință diferențierea
organizațiilor și clasificarea poziției acestora pe piață. Realitatea ulterioară acestui moment
cheie, nu a declanșat decât o treptată diminuare a entuziasmului inițial, ajungându-se chiar, la
momentul prezent, la un anumit scepticism cât se poate de vizibil.
Primul obstacol de care s-au lovit specialiștii în capital intelectual a fost cel legat de
contabilitate, care nu recunoaște realizările cercetării și dezvoltării acestor active invizibile în
cadrul propriilor entități, aceste rezultate fiind recunoscute doar în momentul în care are loc
transferul sau reorganizarea acesteia. „În economia actuală, activitatea predominantă nu mai
este producția de bunuri, ci producția de cunoștințe, care este apoi integrată în bunuri și
servicii. Acesta este punctul de plecare al oricărei alte analize economice. […] Întrucât
valoarea produselor / serviciilor a fost odată determinată de cantitatea de materii prime și de
munca fizică, în zilele noastre este determinată, în principal, de conținutul de cunoștințe
încorporat în bunuri / servici ” (Pulic, A., 2008; p. 4).
Ca atare, a existat o mare presiune asupra contabilității de a găsi reglementări,
potrivite dar și sustenabile, prin care să se recunoască și să se evalueze capitalul intelectual.
Dificil de găsit soluții rezonabile, având în vedere existența unor principii și reguli
multiseculare, motiv pentru care contabilitatea nu a avut cum să cedeze acestor multiple
8
presiuni. În acest context, cercetătorii specializați în capitalul intelectual și-au continuat
studiile încercând să definească propriile modele și reguli pentru calculul capitalului
intelectual.
Astfel, au fost formulate și au fost prezentate o serie de modele de la cele mai simple,
până la cele mai complicate cu privire la evaluarea capitalului intelectual. Desigur, după cum
s-a putut constata, această abordare provocatoare a fost însoțită de mult entuziasm la început
și de mult scepticism în final, una dintre explicații fiind strâns legată de faptul că aceste
modele, create de specialiști foarte pasionați și total dedicați capitalului intelectual, au găsit și
au propus modelele în funcție de specificul activității și al sistemului de organizare din care
entitățile supuse analizei făceau parte, pierzând din vederea necesitatea unei abordări
generalizabile. Și aici îi putem enumera pe: Bontis, Brooking, Deming, Dragonetti, Drucker,
Dumay, Edvinsson, Galbraith, Guthrie, Hiroyuki Itami, Kaplan, Lev, Marr, Nonaka, Norton,
Rappaport, Roos & Roos, Schiuma, Stewart, Sveiby, Takeuchi, etc. Modelele și metodele
respective au fost de la cele mai simple, la cele mai complicate, ajungându-se la implicarea în
respectivele măsurători a zeci de indicatori (de exemplu, Skandia Navigator are peste 160 de
indicatori), nu toți aplicabili în entități cu profil diferit sau mult mai complex de activitate.
Dificultatea și lipsa de consistență a utilizării respectivelor modele de evaluare a capitalului
intelectual propuse de specialiștii în capital intelectual, a fost sesizată în momentul în care s-a
trecut la aplicarea acestora în practică la alte companii, de către alți specialiști, mai puțin
dedicați și implicați comparativ cu inițiatorii acestora. Constatările nu au fost deloc
corespunzătoare propriilor așteptări, exact așa cum reieșea din studiile efective prezentate în
cadrul literaturii de specialitate de referință, cu toate că, cel puțin la nivel intuitiv, au fost
considerate ca având potențialul de a genera rezultate concrete. Astfel, s-a evidențiat faptul că
modelele respective și efectele pe care apreciau că vor delimita rolul capitalului intelectual, nu
erau verificabile pe structura organizatorică a respectivelor entități, sau pe domeniul de
activitate aplicat. Momentul delicat a determinat practic un minus suplimentar entuziasmului
inițial. „A fi eficient nu este o mare filozofie sau artă, ci o abilitate foarte practică și
aplicabilă. Mai mult, eficiența poate fi realizată și atinsă de toată lumea, fie că este vorba de
manageri din domeniul afacerilor sau de persoane fizice în viața privată. [...] Care este
problema principală a eficienței astăzi? Răspunsul este că ne confruntăm cu o situație
similară în ceea ce privește munca intelectuală, așa cum ne confruntam cu munca manuală
înainte de Taylor. Măsurarea muncii intelectuale implică în continuare „reguli generale”,
ceea ce înseamnă că toată lumea o face «în felul său»” (Pulic, A., 2008; p. 3).
În aceste condiții în care, în ciuda presiunii făcute asupra contabilității, aceasta nu a
reuși să găsească un mecanism verosimil de cuantificare a capitalului intelectual,
neidentificând o soluție viabilă, mi-am pus problema să identific ce impact a avut capitalul
intelectual asupra altor profesii, canalizându-mi atenția, din acest punct de vedere, asupra
modalităților de abordarea a altor profesioniști, dar din zone al căror impact poate fi apreciat
drept similar.
Astfel, mi-am pus problema cum au tratat acest aspect specialiștii din domeniul
fiscalității, constatând că și la acest nivel, speranțele și entuziasmul cu care aspectele legate de
capitalul intelectual au fost abordate din punct de vedere fiscal, nu au lipsit. În acest context,
Germania și Regatul Unit al Marii Britanii, propun și definesc metoda NEXUS, prin care nu
doar că s-a încercat dar s-a și implementat, la modul cel mai corect, o regulă prin care să se
recunoască rezultatele cercetării din punctul de vedere al paradisurilor fiscale. Studiind
această abordare din punct de vedere fiscal, am fost extrem de încrezătoare inițial, fiind
convinsă că am găsit cheia prin care puteam prezenta și cuantifica performanțele capitalului
intelectual.
După două decenii în care s-a putut remarca o ambiguitate cu privire la evaluarea
capitalului intelectual, firmele, prin specialiștii lor în planificare fiscală (uneori chiar
agresivă), au găsit o soluție, nu foarte ușor de aplicat, dar după cum s-a dovedit în timp,
dificil de stopat. Aici s-au impus marile companii, care apelau la niște metode legale și
9
aparent inofensive pentru unitățile administrative de care aparțineau: își constituiau într-un
paradis fiscal o filială specializată în imobilizări necorporale: de regulă, în know-how sau în
alte elemente necuantificabile ale capitalului intelectual. Cu cât controversele erau mai mari
cu privire la capitalul intelectual, cu atât specialiștii în planificare fiscală profitau, valorificând
succesiv această slăbiciune a sistemului financiar-contabil de evaluare a CI, continuând
procedura de a-și crea prin intermediul filialelor, noi astfel de entități, tot în cadrul unor
paradisuri fiscale, renumite pentru beneficiile facilităților fiscale acordate cu precădere
imobilizărilor necorporale, în general și, pentru capitalul intelectual, în mod special, în sensul
că, potrivit legislațiilor la care se raportau, noile entități nu aveau obligația de a plăti impozite
și taxe pentru respectivele activități. Este practic binecunoscutul transfer al profitului în astfel
de paradisuri fiscale.
În tot acest timp, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), G7,
G20 și alte organizații care nu fac parte din aceste grupări (mai exact, cele peste 132 de țări
care participă în mod activ prin planul BEPS1), au avut preocupări de reducere a acestui
transfer al profitului în respectivele paradisuri fiscale care vizau la nivel general imobilizările
necorporale și, implicit valorosul capital intelectual.
Îndârjirea fără precedent a reprezentanților acestor organisme s-ar părea că se
regăsește actualmente într-o soluție, pe care încercăm să o expunem în acest context. Este
vorba despre unul dintre cele mai așteptate și controversate subiecte de dezbatere aflate pe
lista celui de-al 47-lea Summit G7, programat în perioada 11-13 iunie 2021, în Carbis Bay, la
Cornwall, în Regatul Unit al Marii Britanii (în timp ce Regatul Unit al Marii Britanii deține
președinția G7), este reprezentat de taxarea unică a multinaționalelor și introducerea în acest
scop a unui impozit pe profitul pentru acestea de minimum 15%2. De altfel, într-un comunicat
de presă apărut în data de 5 iunie 2021, a fost transmisă deja, prin Rishi Sunak – ministrul de
finanțe al Regatului Unit al Marii Britanii, decizia unanimă a Grupului G7 (format din Statele
Unite ale Americii, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie) cu privire la
taxarea unică a multinaționalelor și faptul că s-a ajuns cu succes la un acord-cadru în acest
sens la finalul sesiunii plenare din ziua a doua a reuniunii miniștrilor de externe G7 din
Lancaster House, de la Londra, după cum urmează: „Este crucial ca multinaționalele să
plătească taxele corecte în locurile corecte”3. Mai mult decât atât, în același context s-a
precizat și faptul că: „Ne vom coordona în așa fel încât aplicarea noilor reguli fiscale
internaționale să fie făcută în paralel cu eliminarea tuturor impozitelor pe servicii digitale și
a altor măsuri similare care au fost introduse recent pentru toate companiile”4. Astfel,
trebuie menționat faptul că acest acord are ca scop împiedicarea a aproximativ 100 de mari
corporații, printre care se află și Google, Apple și Amazon, de a își muta profiturile, de altfel,
notabile, în paradisuri fiscale precum Insulele Bermude sau Insulele Cayman sau jurisdicții cu
taxe reduse, cum ar fi Irlanda. Obiectivul acordului este, potrivit Biziday.ro (2021), acela „de
a taxa multinaționalele în țările în care realizează profitul, nu doar unde sunt înregistrate.
Printre cele mai importante companii care sunt vizate de această măsură se numără Amazon,
Google, Facebook. Pe lângă desființarea paradisurilor fiscale, măsura urmărește și ca
guvernele să primească miliarde de dolari cu care-și vor putea acoperi pierderile provocate
de pandemie. Totodată, experții spun că această decizie poate pune capăt unei “competiții”
între țări de atragere a marilor companii cu ajutorul taxelor mici” 5
. În plus, chiar dacă până
1 A se vedea detaliile privind „Base Erosion and Profit Shifting” (acronim: BEPS) așa cum apar acestea
prezentate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (acronim: OCDE), disponibile pe
site-ul: https://www.oecd.org/tax/beps/ și la https://www.oecd.org/tax/beps/about/. 2 https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/report-g7-is-close-to-agreement-on-taxation-of-worlds-
largest-companies/. 3 https://www.biziday.ro/tarile-din-cadrul-g7-au-ajuns-la-un-acord-pentru-taxarea-unitara-a-multinationalelor-
cu-cel-putin-15-din-impozitul-pe-profit-la-nivel-global-masura-urmareste-printre-altele-desfiintarea-
paradisuri/?source=biziday. 4 <Ibidem>.
5 <Ibidem>.
10
în prezent nu a existat un acord cu privire la taxarea unică a multinaționalelor, acest lucru nu a
însemnat faptul că țările nu puteau să stabilească un cadru legal propriu în acest sens (Inman,
Ph., 2021). Din acest punct de vedere, de exemplu, atât Regatul Unit al Marii Britanii, cât și
Franța și-au impus încă de acum doi ani propriile impozite digitale, stabilind astfel planuri de
a impune o taxă pe serviciile digitale asupra veniturilor aparținând companiilor online din
țările lor, inclusiv Google și Facebook (Hern, Al., 2020). Măsurile respective au în vizor în
mod deosebit binecunoscuta modalitate cheie la care apelează fără excepție giganții în
tehnologie digitală, prin care „fentează” legislația, reușind să plătească impozite
nesemnificative țărilor unde își au stabilită rezidența sau în care au loc tranzacțiile,
declarându-și propriile profituri în paradisuri fiscale.
Cel mai valid dintre criteriile luate în considerare în procesul de selectare a
companiilor vizate de noua modalitate de impozitare va fi cu certitudine marja profitului,
apreciindu-se analiza unui posibil prag de 10%, orice altă marjă de profit declarat urmând să
fie realocat și taxat în țara în care au loc vânzările propriu-zise.
În continuarea aspectelor deja analizate, trebuie precizat faptul că deciziile Grupului
G7 reprezentat de taxarea unică a multinaționalelor și introducerea, în acest scop, a unui
impozit pe profit acestor tipuri de imobilizări necorporale de minimum 15%, vor reprezenta,
cel mai probabil, unul dintre cele mai aprinse subiecte de dezbatere și pe agenda Summit-ului
G20, programat în perioada 30-31 octombrie 2021, la Roma, în Italia, acolo unde, pe lângă
prezența membrilor G20, sunt așteptați și reprezentanții unor state invitate precum Algeria,
Azerbaidjan, Brunei, Republica Democrată Congo, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine,
Rwanda, Spania și Elveția6.
Semne de întrebare și incertitudini legate de aplicabilitatea corespunzătoare a noilor
modalități de impozitare validate deocamdată de grupul G7, aflate și spre analiza și
exprimarea unui punct de vedere concludent al grupului G20 stabilită pentru întâlnirea de la
Roma din octombrie 2021, continuă să ridice îngrijorări, dacă este să ne referim la subtilitățile
cu care operează coloșii lumii, sfidând o legislație căreia ar trebui să i se supună. Un astfel de
exemplu îl reprezintă, spre exemplu, politicile Amazon, a căror tendințe de expansiune
continuă, chiar agresivă, completată de cea privind reinvestirea permanentă a profitului,
constituie principale obstacole în plata corectă a datoriilor către stat. Din aceste puncte de
vedere reprezentanții statelor cu putere de decizie trebuie să stabilească cu claritate prin
definirea exactă a situațiilor și prin precizări legislative coerente și cuprinzătoare, astfel orice
încercări de eludare a respectivelor acte legislative să nu lase loc la interpretări și portițe
deschise care să permită ieșirea de sub incidența respectivelor reglementări a celor puternici,
dominanți și profitori, sfidând norme de bază care aduc prejudicii enorme întregii lumi, sub
toate aspectele.
Deși am dedicat destul de multă energie analizei planului BEPS și modului în care prin
metoda NEXUS s-a încercat găsirea unor soluții corespunzătoare problematicii privind
rezultatele cercetării și a modalităților de recunoaștere a cheltuitelor cercetării, cu tot
entuziasmul care m-a animat inițial sperând să găsesc o soluție pentru fundamentarea tezei de
doctorat, concluziile au fost foarte departe pe așteptările mele.
Altfel spus, am revenit cu noi speranțe la analiza CI, dintr-o cu totul altă perspectivă,
parcurgând o nouă etapă, concentrându-mă din nou asupra investigațiilor cercetătorilor,
specialiștilor și practicienilor dedicați deja de ani buni studiului CI. Aceștia, propunându-și să
realizeze un bilanț al rezultatelor cercetărilor multiple întreprinse de-a lungul timpului, alocă o
bună perioadă de timp unei prime faze: cea de identificare și stabilire a ceea „ce este capitalul
intelectual”, continuând pe măsura progreselor înregistrate cu trecerea la o a doua fază,
concentrată mai ale pe „elaborarea ghidurilor, standardelor, indicilor în măsurarea,
gestionarea și raportarea capitalului intelectual”, marcată deseori nu doar de nerăbdare ci și
de nemulțumirea lipsei de finalitate a eforturilor în definirea corespunzătoare a unei metode
6 https://en.wikipedia.org/wiki/2021_G20_Rome_summit.
11
rezonabile de măsurare a CI. Sunt conduși astfel, în mod inevitabil, spre parcurgerea unei noi
faze, marcată însă de „critica abordărilor capitalului intelectual din perioada anilor 1990-
2012”, acceptând obligativitatea continuării cercetărilor dar dintr-o nouă perspectivă care
presupune: „necesitatea raportării integrate a capitalului intelectual” implicând măsuri de
protejare socială și de mediu, concluzionând cu prioritate faptul că „dezvoltarea cercetării
capitalului intelectual fără limite” constituie fără doar și poate „un demers care merită”
(Dumay, J., Guthrie, J., Rooney, J., 2020), dar care trebuie să se reflecte într-o
interdependență de neevitat între „cunoștințe și comunități”. Totul trebuie privit ca un
ansamblu unitar, căruia i se recunosc elementele definitorii, pe care este necesar să le
cunoaștem și contextul „teoretic” pentru a înțelege problemele existențiale cu care se
confruntă în realitate. Abia atunci măsurile care pot fi luate pot fi și eficiente. Un beneficiu
care poate fi valorificat din perspectiva raportării la timp a evoluției CI este adus și de
posibilitatea de a evalua doar o secvență a circumstanțelor în care s-au desfășurat anumite
evenimente, analizându-le în plus atât durata de desfășurare cât și decalajul înregistrat între
momentul identificării problemei și cel al rezolvării ei: între stadiul inițial și cel ulterior.
O astfel de trecere la o nouă fază în studierea CI, privește și tratează într-o manieră
mult mai completă conexiunile și interacțiunile dintre capitalul uman, social, relațional,
cultural și de mediu care, fuzionează incontestabil în mod discret cu cunoștințe,
experiență și proprietate intelectuală. Momentul este crucial susțin specialiștii pentru că,
abia astfel CI poate fi utilizat, pe un fundal armonios de relaționare sub toate aspectele, pentru
a crea acel tip de valoare economică, eficace și eficientă, integrată complex din punct de
vedere social și de mediu, pe care am putea să o analizăm, cercetăm și gestionăm ca pe un tot
unitar, în avantajul tuturor părților implicate.
În faza a cincea identificată în parcursul stadiilor de analiză a CI, nu se mai consideră
deloc nici justificat și nici foarte important găsirea unui răspuns la întrebarea menționată
expres de Dumay și alții (2018, p. 34): „Cât valorează CI pentru investitori, clienți, societate
și mediu?”, răspuns până de curând căutat cu îndârjire și speranță de ambițioșii cercetători și
practicieni. Esențială devine stabilirea măsurii în care „Gestionarea CI este un demers
care merită”. Scopul social al CI, dezvoltat într-un mediu protejat și prietenos într-un sens
mai generos, pare să reprezinte chintesența noii perioade. Avuția nu mai are aceeași conotație
dacă este ruptă de efectele sociale și de mediu pe care le afectează în timpul proceselor de
obținere. Indiferent cât ar fi de evoluat stadiul de dezvoltare al cercetării CI, importantă
rămâne doar măsura în care efortul respectiv este justificat de armonia dintre efectele asupra
unui ansamblu de factori pe care nimeni nu mai trebuie să îi neglijeze. O bună gestionare a
CI presupune un act managerial extrem de responsabil.
După cum am mai subliniat, aceste abordări nu sunt privite și acceptate în unanimitate,
parte din lumea academică rămânând în continuare mai degrabă ancorată în realitatea
primelor două etape ale studiului CI, dintr-o perspectivă pe care am putea-o cataloga
individualistă, prin neacceptarea responsabilității raportării CI drept o proiecție a unei
componente valoroase a ecosistemului.
Articolul lui Kianto, Ritala, Vanhala și Hussinki (2018) completează tematica tratată,
susținând că nu este nevoie să renunțăm la modalitățile anterioare de abordări în măsurarea
CI. Autorii apreciază că ne aflăm într-un moment important, marcat de o vizibilă intensificare
a necesității unei cunoașteri cu mult mai complete nu doar a modului în care se desfășoară
munca, ci și a proceselor adiacente care vizează organizarea ei în scopul creării unor valori
net superioare, ceea ce motivează și susține la un nou nivel, mult mai responsabil, măsurarea
capitalului intelectual pe baza unor fundamente mai solide care să permită o mai bună
înțelegere în primul rând a „ceea ce este cunoașterea” în general, pentru a delimita acele
cunoștințe pe care CI le creează în cadrul organizațiilor și nu numai.
Într-o perspectivă bazată pe cunoaștere, Kianto, Ritala, Vanhala și Hussinki (2018)
susțin că „patru teme critice” ar trebui mai degrabă „să fie recunoscute în măsurarea CI”:
12
„multidimensionalitate, acțiune în general dublată și de acțiune umană, contextualitate și
temporalitate și dinamică”.
Analizând măsurabilitatea CI pe baza acestor patru repere, dar în lumina criticilor
aduse de cercetători și profesioniști în cadrul ediției speciale din 2009 cu tema: „Critical
Perspectives on Accounting” (acronim: CPA) autorii construiesc și propun un set de criterii și
aplicații pentru o măsurare mai fidelă a CI, pornind în primul rând de la „cunoaștere” și
„caracteristicile cunoștințelor”, trecând în revistă provocările măsurătorilor, sintetizate într-
un tabel al celor patru teme critice care merită studiate cu atenție și pe care le sintetizăm în
continuare.
Multidimensionalitatea se referă la dificultatea cu care indicatorii IC care au în
vedere un singur element nu au posibilitatea de a „surprinde natura pe mai multe niveluri a
cunoștințelor” care sunt în realitate pluridimensionale. Acțiunea propriu-zisă presupune:
existența și implicarea factorului uman, gestionată astfel încât să favorizeze diseminarea
cunoștințelor valoroase în interiorul organizației, combătând tendința de ascundere a acestora,
evidențiind atingerea performanțelor propuse pe baza rezultatelor generate prin utilizarea lor,
promovând beneficiile aduse fără a recurge la acțiuni care să le subestimeze importanța.
De mare utilitate se dovedește și contextul în care are loc procesul de diseminare
„tacită” a cunoașterii la nivelul întregului colectiv, acest demers fiind considerat unul
strategic, cu atât mai valoros și eficient cu cât cunoașterea respectivă răspunde cerințelor de
complementaritate și interdependență. De aici devine evident și rolul influent al contextului
asupra cunoașterii.
Faptul că tot ceea ce ne înconjoară este într-o perpetuă dinamică, condiționată de timp,
este evident o realitate care explică de ce nu doar „valoarea” ci și însăși „substanța
cunoașterii”, se transformă în timp, îmbrăcând diferite forme care contribuie în mod
substanțial la permanente etape de ajustare și adaptabilitate. Pentru că totul se schimbă în
timp, se schimbă atât tipul de cunoaștere cât și cel al cunoștințelor. Prezentul nu rămâne decât
o formă de reper pentru ceea ce se va desfășura în viitor tocmai pentru că cunoașterea este și
ea dinamică în concordanță cu natura sa temporală.
Raportarea la „timp” care, în mod inevitabil, presupune și evoluție (Meritum, 2002),
este identificată și în cadrul proiectului MERITUM în care este subliniată existența a două
puncte de vedere asupra CI: cea statică, cu referire la partea materială înglobată, posibil
măsurabilă și cea dinamică, dificil de cuantificat, ambele exprimând CI în raport cu timpul.
Astfel, o măsurare pluridimensională a CI devine mult mai edificatoare pentru că
permite transferul de la o perspectivă limitată, insuficient de relevantă, la o perspectivă cu
mult mai complexă, surprinzând mai aproape de realitate calibrul sau măsura complexă a
întregului ansamblu de cunoștințe pe care CI le înglobează.
Abordarea pluridimensională a cercetării noastre7 își are originea în constatarea prin
care „controversele privind recunoașterea și măsurarea capitalul intelectual au condus, pe de
o parte, la dezvoltarea de soluții și sisteme posibile pentru calcularea și dezvăluirea
performanței generate sau stimulate de diferite componente ale CI, dar, pe de altă parte,
acestea au constituit și principalele premise care au favorizat utilizarea imobilizărilor
necorporale,în general, și proprietatea intelectuală, în special, la transferul de rezultate și
reducerea bazei impozabile prin transferul veniturilor în paradisuri fiscale sau jurisdicții
care nu impozitează aceste categorii de active. Împotriva acestor metode agresive de
planificare fiscală, țările au reacționat unitar și coordonat prin planul BEPS (Base Erosion
and Profit Shifting Project)”. Prin studiul nostru am analizat dacă măsurile și soluțiile propuse
de Acțiunea 5 a BEPS încheie disputele privind recunoașterea și evaluarea CI în condițiile în
7 Sustainability Assessment: „Does the OECD/G20 Inclusive Framework for BEPS (Base Erosion and Profit
Shifting Project) Put an End to Disputes Over The Recognition and Measurement of Intellectual Capital?” -
Popescu, C.R.G. Sustainability Assessment: Does the OECD/G20 Inclusive Framework for BEPS (Base
Erosion and Profit Shifting Project) Put an End to Disputes Over The Recognition and Measurement of
Intellectual Capital? Sustainability 2020, 12, 10004. https://doi.org/10.3390/su122310004.
13
care „Cadrul de cooperare incluzivă OECD / G20 …. cu peste 130 de membri și 14
observatori în decembrie 2019, din care peste 70% dintre țări și jurisdicții sunt non-OCDE și
non-G20, aparținând la toate regiunile geografice, însumând peste 95% din produsul intern
brut global. Lucrează împreună pe picior de egalitate, atât pentru implementarea măsurilor
BEPS convenite în 2015, cât și pentru proiectarea de noi reguli fiscale internaționale”. Una
dintre concluziile studiului nostru consemnează că „… deși metoda modificată NEXUS a
folosit cheltuielile ca reprezentare pentru evaluarea cercetării și mai mult, a extins acest
principiu al implicării la veniturile obținute după crearea și funcționarea proprietății
intelectuale, nu a oferit o soluție rezonabilă pentru evaluarea CI. …. Mai mult, costurile
eligibile utilizate în abordarea NEXUS nu au fost cuantificate pe elementele structurale ale
proprietății intelectuale sau capitalului intelectual, ca atare a permis verificarea parțială a
ipotezei H3, dar fără a pune capăt disputelor”. (Popescu, C.R.G., 2020)
Rolul factorului uman este absolut evident, în primul rând prin capacitatea conferită de
cunoștințele sale puse în acțiune, ce intră în circuitul intern de utilizare al organizației, cu
toate că, de cele mai multe ori, recunoașterea valorii lor reprezintă un demers evitat de factorii
de răspundere, care ar prefera doar să beneficieze de rezultate, nu să le și recunoască. O
soluție propusă de autori este ca măsurarea CI să fie făcută în dinamica acțiunii cunoștințelor
incluse în CI, concomitent cu încercarea vizualizării efectelor, pas necesar în facilitarea unui
proces de îmbunătățire ulterioară, cu dubla condiție de a servi atât intereselor managerilor cât
și a celor care generează bogăția. Este de preferat ca indicatorii pentru care se optează în
cadrul încercărilor de contabilizare să fie în corespondență cu „nevoile oamenilor implicați în
proces”. Un plus ar putea fi adus dacă se încearcă și un proces de vizualizare a perspectivelor
cu care poate contribui în viitor CI, „măsurându-i potențialul”, pentru a identifica din timp
transformări și îmbunătățiri necesare.
Valoarea cunoașterii capătă mult mai mare relevanță într-o organizație care nu doar că
o susține ci se preocupă constant să asigure inclusiv contextul necesar diseminării acesteia.
Astfel cunoștințele complementare, pot fi utilizate mult mai corect, chiar printr-o dependență
reciprocă, garantându-li-se astfel un nivel superior de reprezentare și valorificare. „Deși
oamenii vorbesc despre cunoaștere ca principalul purtător al puterii în această epocă,
puterea respectivă se referă, de fapt, la manifestarea sa în afaceri și acesta este capitalul
intelectual. În noua economie, conceptul de capital intelectual este utilizat ca sinonim pentru
acei angajați care au capacitatea de a transforma și încorpora cunoștințe în produse și
servicii care creează valoare” (Pulic, A., 2008; p. 5).
Chiar dacă anterior nu s-a pus problema modului în care sunt afectate cunoștințele de
trecerea timpului, se pare că „natura temporală” influențează valoarea acestora, dinamica
evoluției cunoașterii în timp fiind un factor greu de neglijat, după cum susțin și autorii.
Fiecare moment se consideră că poate reprezentă un pas în plus în dezvoltarea oricărei
organizații pentru că cerința pieței și întregul context social și de mediu presupun, prin
acumulări cantitative și calitative, o adaptare și o reîmprospătare continuă, de multe ori
existând acele salturi esențiale, sau transformări radicale, care conduc la procese, produse sau
servicii până în acel moment inexistente. Exigențele sporite ale competiției de piață constrâng
entitatea la continuă transformare și reconfigurare a profilului său, în strânsă corespondență cu
evoluțiile iminente aduse de trecerea timpului, procesul fiind apreciat ca „obiectiv” important
într-o mai completă înțelegere a organizațiilor care chiar sunt „proiectate folosind parametri
temporali” (Ancona și colab., 2001a), (Ancona, Okhuysen și Perlow. 2001b). „Timpul și
sincronizarea” pot fi determinante, în accepțiunea autorilor „lentila” timpului regăsindu-se
practic „la baza teoriei organizației”, fiindu-i recunoscută necesitatea repoziționării: „din
fundal în prim plan” organizațional, contribuind în mod mult mai evident la dinamica
evenimentelor desfășurate în cadrul acesteia și, în mod evident, la cea a CI.
Noua etapă în studiul CI ne surprinde și printr-un îndemn la revenirea analizei și chiar
a reconsiderării modului de analiză a conceptului de cunoaștere ca punct de plecare pentru a
corecta, a înțelege mai bine și a reevalua modul în care au fost percepute și gestionate
14
„resursele bazate pe cunoaștere în crearea de valoare” (Mouritsen, Larsen și Bukh, 2001;
Guthrie, Ricceri și Dumay, 2012), schimbând astfel preconcepțiile care stăteau la baza
utilizării cunoașterii, al cărui scop principal trebuie de fapt să fie orientat spre aspecte sociale
și colective, pentru care există norme și convenții bine definite la nivel organizațional, dar
care, cel mai adesea, au fost ignorate (Nonaka, 1994; Blackler, 1995; Spender, 1998; Brown și
Duguid, 2001).
Referindu-se la cunoștințe, Blackler (1995) are un punct de vedere pe care merită să îl
menționăm pentru semnalul de alarmă pe care îl trage privind modul în care este înțeleasă
cunoașterea pentru că este: „analizată ca un proces activ mediatizat” dar care se bazează mai
degrabă pe considerații practice decât pe cele teoretice, subliniind în acest sens și necesitatea
tratării cu atenție sporită a sistemelor care generează cunoștințe, concomitent cu efectele,
subliniind în acest sens și necesitatea abordării cu atenție sporită a sistemelor care generează
cunoștințe, concomitent cu efectele „schimbărilor care au loc în cadrul acestor sisteme” dar
și asupra „proceselor prin care se pot genera cunoștințe noi”.
Pe de altă parte, Brown și Duguid (2001), pun accentul pe implicațiile practicii, despre
care consideră că este cea care „creează diferențe epistemice între comunitățile din cadrul
unei firme, iar avantajul companiei față de piață constă în coordonarea dinamică a
cunoștințelor produse de aceste comunități, în ciuda acestor diferențe”. Pe baza acestor
considerente, argumentând că este mult mai importantă extinderea „analizei inovației
sistemice” … astfel încât să „cuprindă toate firmele dintr-o economie a cunoașterii, nu doar
pe cele inovatoare clasice”, văd ca o necesitate „transformarea coordonării ideilor
convenționale și a compromisului între explorare și exploatare”. Mai mult decât atât, autorii
atrag atenția și asupra unei „viziuni contrastante și chiar contradictorii a cunoașterii”, pe care
o surprind în studiile literaturii de specialitate despre cunoaștere, descrisă uneori ca fiind
„contagioasă” și alteori „cu breșe”. Dezbat aspectul pentru că, de cele mai multe ori, „astfel
de discuții se concentrează asupra mișcării cunoștințelor în interiorul granițelor firmei”,
neglijând „fluxul extern și/sau fluxul de cunoștințe nedorit”, care conduce de regulă la
„pierderea cunoștințelor” ce devin astfel accesibile concurenței, afectând afacerea
inițiatorului. Evident, există „cunoștințe și comunități”, dar ele trebuie privite în strânsă
legătură și din punct de vedere „teoretic” pentru a înțelege problemele existențiale cu care se
confruntă în realitate. Abia atunci măsurile care pot fi luate pot fi și eficiente. Un beneficiu
care poate fi valorificat din perspectiva raportării la timp a evoluției CI este adus și de
posibilitatea de a evalua doar o secvență a circumstanțelor în care s-au desfășurat anumite
evenimente, analizându-le în plus atât durata de desfășurare cât și decalajul înregistrat între
momentul identificării problemei și cel al rezolvării ei, între stadiul inițial și cel ulterior.
Răspunsul la acest studiu căruia m-am dedicat cu toată atenția, nu este totuși
edificator, rezultatul evidențiind faptul că, în realitate, problema este rezolvată doar parțial.
Totuși, această preocupare ne-a facilitat identificarea naturii cheltuitelor care, în cadrul
metodei NEXUS, sunt recunoscute drept cheltuieli valide ceea ce, din punct de vedere fiscal,
permite crearea unor facilități pentru țările care realizează cu adevărat cercetare, constatare
care se dovedește a fi, până la urmă, rezultatul cel mai benefic al studiului întreprins.
În aceste condiții, a trebuit să îmi extind investigațiile.
Prin analizele și studiile pe care le-am realizat, privind indicatorii de specialitate
vizând capitalul intelectual și performanțele acestuia, am constatat faptul că Agenda Europa
2020 (aprobată în iunie 2010) era foarte generoasă și foarte dedicată unor rezultate cu totul și
cu totul speciale activității de cercetare.
Orizontul tematicii tezei alese a devenit din acest punct de vedere mult mai
cuprinzător, mult mai ofertant, ceea ce a condus orientarea propriilor preocupări spre mai
multe tipuri de abordări ale elementelor specifice Agendei Europa 2020, concluzionând că o
analiză a Uniunii Europene este cea mai benefică din acest punct de vedere. De altfel, trebuie
să precizăm faptul că rezultatele tezei incluse în ideile din prezentul Rezumat au fost
diseminate în capitolul 6 „Measuring Progress towards Sustainable Development Goals:
15
Creativity, Intellectual Capital and Innovation” (110621-024149), din lucrarea: Handbook of
Research on Novel Practices and Current Successes in Achieving the Sustainable
Development Goals, publicată la IGI Global (Popescu C.R.G., 2021).
Pe baza experienței pe care am avut-o cu metoda NEXUS privind planul BEPS, unde
am identificat natura cheltuielilor care sunt necesare în activitățile de cercetare-dezvoltare pe
plan fiscal la nivel internațional, făcând analiza impactului componentelor capitalul intelectual
asupra performanței la nivelul Uniunii Europene, am obținut niște rezultate extraordinar de
relevante din acest punct de vedere.
Spre exemplu, ce poate fi mai edificator decât faptul că, bunăoară, angajații fără studii
sau doar cu studii primare nu numai că nu contribuie la creșterea Produsului Intern Brut
(PIB), dar chiar îl diminuează, impactul negativ asupra Produsului Intern Brut fiind evident.
Un alt exemplu în acest sens, este reprezentat de faptul că nici angajații cu studii
medii, cu studii liceale nu contribuie la creșterea Produsului Intern Brut.
Situația se schimbă în mod evident în cazul angajaților cu studii superioare sau a celor
implicați în activitatea de cercetare care, în mod adecvat, își aduc o reală contribuție la
creșterea Produsului Intern Brut.
Luându-se în considerare atât scopul cât și obiectivele actualei cercetări denumite
„Cercetare empirică privind impactul principalelor componente ale capitalului intelectual
asupra performanței economice la nivelul Uniunii Europene”, trebuie menționat faptul că
populația selectată (populaţia cercetării) se referă la rapoartele de sinteză publicate la nivelul
Uniunii Europene pe baza raportărilor celor 28 de state membre (EU-28), în conformitate cu
cerințele bazei de date Eurostat. Datele relevante pentru acest studiu au fost obținute din baza
de date Eurostat, fiind ulterior supuse analizei principalele componente ale capitalului
intelectual în corespondență cu PIB, ca indicator al performanței sintetice la nivelul Uniunii
Europene pentru perioada anilor 2007-2019. Totodată, aceste informații au fost culese,
prelucrate și analizate statistic pentru a forma baza pentru testele conținute în studiul nostru de
cercetare.
Pentru conformitate, precizăm faptul că cele 28 de state membre (EU-28) ale căror
date s-au regăsit sintetic în baza de date Eurostat8 utilizate în analiza noastră pentru perioada
anilor 2007-2019, sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cipru, Republica Cehă,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia,
Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii (UK) care a optat pentru ieșirea din UE,
începând cu data de: 31.01.2020 (https://europa.eu/european-union/about-
eu/countries_en#tab-0-1). Am preferat acest interval, chiar dacă Croația a aderat abia în anul
2013, pentru a avea un rezultat mult mai concludent al analizei pe care am realizat-o.
Indiferent însă de obiectivele analizate am ținut cont în mod exclusiv de datele
existente în sintezele bazelor de date Eurostat, cu observația că au fost situații în care nu au
existat date complete pentru anumite țări, astfel încât acestea nu există decât pentru anumiți
ani de raportare și doar în aceste condiții statistica ne permite să le luăm în considerare.
După cum sunt și notațiile existente în cazul fiecărui tabel generat de Eurostat, unele
date care pot face obiectul analizelor de sinteză pot fi indisponibile (:), pentru altele pot exista
pauze între serii de timp, altele nu sunt publicate din motive de confidențialitate (c), altele
sunt estimate (e) sau temporare (p), etc. În cazul nostru ne-am confruntat cu situația în care
pentru anumite intervale de timp, anumite sinteze nu s-au putut obține decât pentru anumite
interval de timp.
Pentru rezultatele raportului nostru am realizat o sinteză a excepțiilor în care datele nu
au fost disponibile pe întreg intervalul de ani pe care ni l-am propus, respectiv: 2007-2019.
8 The Member Countries of the EU (2021). https://europa.eu/european-union/about-eu/countries_en#tab-0-1.
16
Concluziile pentru partea de analize și rezultate privind determinarea impactului
componentelor capitalului intelectual asupra performanţei sintetice, sunt sistematizate în cele
ce urmează:
O1. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează elementele
componente ale capitalului uman și produsul intern brut la nivelul Uniunii Europene
Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului uman și PIB la nivelul
Uniunii Europene
Pe baza analizelor efectuate și prezentate anterior asupra celor 9 factori, care
înglobează sau potențează capitalul uman și pot contribui la creșterea performanței sintetice
care au făcut, de altfel, obiectul studiului nostru putem desprinde următoarele concluzii
principale:
- capitalul uman are un rol foarte important privind creșterea performanței sintetice;
- cea mai puternică influență la creșterea performanței sintetice o au cercetătorii din
sectorul întreprinderilor de afaceri;
- studiile liceale și post liceale în epoca economiei bazate pe cunoaștere nu mai sunt
suficiente, iar angajații cu studii primare sau fără studii, afectează negativ performanța
sintetică.
O2. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează elementele
componente ale capitalului structural și PIB la nivelul Uniunii Europene
Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului structural și PIB la nivelul
Uniunii Europene
Pe baza analizelor efectuate și prezentate anterior asupra celor 5 factori, care
înglobează sau potențează capitalul structural și pot contribui la creșterea performanței
sintetice care au făcut, de altfel, obiectul studiului nostru putem desprinde următoarele
concluzii principale:
- capitalul structural are un rol important privind creșterea performanței sintetice;
- cea mai puternică influență la creșterea performanței sintetice o au cheltuielile de
cercetare-dezvoltare;
- Se confirmă că alocațiile bugetare guvernamentale pentru cercetare – dezvoltare în
sectoarele Transporturi, telecomunicații și alte infrastructuri, cu caracteristicile
tehnologiei perioadei analizate, nu mai au impact semnificativ asupra performanței
sintetice. Se impune trecerea la tehnologia și infrastructura G5.
O3. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează elementele
componente ale capitalului relațional și PIB la nivelul Uniunii Europene
Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului relațional și PIB la nivelul
Uniunii Europene
Pe baza analizelor efectuate și prezentate anterior asupra celor 4 factori, care
înglobează sau potențează capitalul relațional și pot contribui la creșterea performanței
sintetice, care au făcut, de altfel, obiectul studiului nostru putem desprinde următoarele
concluzii principale:
- capitalul relațional are un rol esențial în economia modernă care impune tot mai mult
abordarea dezvoltării sustenabile și susține creșterea performanței sintetice în
condițiile impuse de protecția mediului și dezvoltarea durabilă;
- deși raportările din baza Eurostat sunt relativ recente, acestea, au putut dezvălui o
foarte puternică influență la creșterea performanței sintetice pe care o au Numărul
17
întreprinderilor și angajații lor, care utilizează soluții software pentru a analiza
informații despre clienți și piață;
- caracterul restrictiv al raportărilor cu privire la Numărul întreprinderilor și angajații
acestora ale căror procese de afaceri sunt conectate automat la cele ale furnizorilor și
/ sau clienților lor, care nu includ întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați și nici
informații cu privire la forma clasică de integrare a proceselor economice, pe baza
contractelor și înțelegerilor între părți, nu a permis identificarea de corelații.
O4. Analiza relației de determinare între dimensiunile care caracterizează elementele
componente ale capitalului inovativ și PIB la nivelul Uniunii Europene
Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului inovativ și PIB la nivelul
Uniunii Europene
Pe baza analizelor efectuate și prezentate anterior asupra celor 10 factori, care
încorporează sau sporesc capitalul inovator și pot contribui la creșterea performanței sintetice
care au făcut, de altfel, obiectul studiului nostru, putem extrage principalele concluzii:
- Capitalul inovator are un rol esențial în economia bazată pe cunoaștere și cercetare
care necesită realizarea, protecția și valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării și
inovării;
- Rapoartele bazate pe Eurostat ar putea avea o influență foarte puternică asupra
creșterii performanței generale a numărului de angajați care lucrează în producția de
servicii intensive și cunoștințe comerciale, atât cele înregistrate anual, cât și raportate
la efectul lor cumulativ;
- A fost stabilită o interdependență puternică pentru efectul cumulativ nu doar al
brevetelor la modul general ci și al brevetelor de înaltă tehnologie;
- Cu un impact moderat a fost identificat efectul asupra modelelor și desenelor
înregistrate nu doar anual, ci și la nivelul cumulativ al acestora pentru perioada
analizată;
- Datorită specificității obținerii, înregistrării și valorificării brevetelor, depuse anual și a
modului concret de transmitere a valorii lor în timp, nu a fost identificată nici o
dependență liniară între acestea și performanța generală.
Rezultatele obținute sunt edificatoare și utile și vor ajuta la identificarea factorilor
esențiali care modelează calculul impactului capitalului intelectual pentru componenta sa cea
mai dinamică a perioadei actuale de capital inovator.
Pentru partea de microeconomie, am realizat un „Studiu privind capitalul
intelectual și indicatorii de performanță la nivel microeconomic” având drept obiectiv
analiza legăturii dintre capitalul intelectual și performanța economică la S.N. Nuclearelectrica
S.A. din industria energetică listată la Bursa de Valori București (BVB). Analiza a fost
efectuată pe perioada anilor 2013-2020, în baza indicatorilor disponibili sau calculați pe baza
datelor publicate pe site-ul BVB sau pe site-ul companiei. Performanța economică a fost
măsurată prin: Rata rentabilității activelor (ROA), determinată ca raport între profit și totalul
activului; Rata rentabilității capitalului propriu (ROE), determinată ca raport între profitul net
și totalul capitalului propriu; Gradul de îndatorare (în engleză: „Debt to Equity”; acronim:
DE), determinat ca raport între datoriile totale și capitalul propriu. Capitalul intelectual a fost
evaluat pe baza indicatorilor: „Valoarea de piață la activul net contabil” (în engleză: „Market
to-book ratio”; acronim: MTB) determinat ca diferență între valoarea de piață și valoarea
contabilă și „Valoarea adăugată de piață” (în engleză: „Market value added”; acronim:
MVA) determinat ca diferență dintre valoarea de piață și capitalul propriu. Precizăm că toate
rezultatele prezentate în tabele și figuri aparțin autorului.
Am prezentat evoluția în timp a variabilelor MTB (exprimată în zeci de miliarde de
lei), ROA, ROE și DE.
18
Aplicând regresia liniară multiplă asupra variabilei dependente MTB, pe baza
rezultatelor furnizate de SPSS, rezultă că există o anumită dependență liniară
puternică dar doar între MTB și ROA, celelalte variabile independente fiind
eliminate din modelul de regresie. O altă constatare importantă este reprezentată de
faptul că inclusiv constanta modelului liniar este semnificativă, probabilitatea la
care a fost determinată fiind mai mică de 5%.
Aplicând regresia liniară multiplă asupra variabilei dependente MVA, pe baza
rezultatelor furnizate de SPSS, rezultă că nu a fost identificată nici o dependență
liniară între MVA și variabilele independente ROA, ROE și DE.
În concluzie, studiul nostru confirmă și alte rezultate din literatura de specialitate, care
consemnează faptul că, în ciuda multitudinii de modele propuse pentru determinarea CI,
acestea nu au un anumit grad de generalitate, fiind în realitate foarte dependente de
specificul afacerii și domeniului de activitate.
19
Prezentarea în sinteză a capitolelor tezei de doctorat
Teza de doctorat intitulată „Evaluarea capitalului intelectual şi influenţa acestuia
asupra performanţelor economice”, conducător de doctorat: Prof. univ. dr. Habil. Marian Ilie
I. Siminică, Şcoala Doctorală de Ştiinţe Economice, Domeniul: Contabilitate, Facultatea de
Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea din Craiova, este structurată pe patru
capitole, astfel:
Primul capitol denumit „Aspecte generale şi specifice privind performanța și
managementul performanței organizațiilor” are în componența sa șapte subcapitole,
care tratează, pe rând, aspecte precum: performanța - o privire de ansamblu;
performanța în literatura de specialitate; performanța și managementul afacerii;
managementul și măsurarea performanței; evoluţia conceptului de management bazat
pe valoare; influența deciziilor de management în creșterea averii acționarilor; și
interdependența dintre managementul organizațional și capitalul intelectual.
Cel de-al doilea capitol denumit „Capitalul intelectual și rolul acestuia în economia
modernă” are în componența sa cinci subcapitole, care tratează, pe rând, aspecte
precum: imobilizările necorporale prin prisma abordărilor contabile; importanța
capitalului intelectual; caracteristicile și structura capitalului intelectual; de la
proprietatea intelectuală la capitalul intelectual; și capitalul intelectual prin prisma
etapelor parcurse.
Cel de-al treilea capitol denumit „Metode de măsurare a capitalului intelectual și a
performanței la nivel micro și macro economic” are în componența sa nouă
subcapitole, care tratează, pe rând, aspecte precum: metode directe, financiare, de
estimare a capitalului intelectual - cu identificarea și evaluarea pe componente
organizaționale; metode de capitalizare bursieră - cu identificare și evaluare la nivel
organizațional a capitalului intelectual; metode și instrumente financiare de
management bazate pe rentabilitatea activelor - cu identificarea și evaluarea
capitalului intelectual la nivel organizațional; metode de estimare Scorecard,
nefinanciare - cu identificarea și evaluarea pe componente organizaționale a
capitalului intelectual; reglementări contabile în stabilirea și utilizarea indicatorilor de
performanță; reguli în stabilirea și utilizarea indicatorilor de performanță; analiza şi
diagnosticul financiar a performanței pe baza soldurilor intermediare de gestiune;
indicatorii de performanță; și un studiu privind capitalul intelectual și indicatorii de
performanță la nivel microeconomic.
Cel de-al patrulea capitol denumit „Cercetare empirică privind impactul principalelor
componente ale capitalului intelectual asupra performanței economice la nivelul
Uniunii Europene” are în componența sa trei subcapitole, care tratează, pe rând,
aspecte precum: cercetări privind impactul principalelor componente ale capitalului
intelectual asupra performanței sintetice la nivelul Uniunii Europene; analizele și
rezultatele privind determinarea impactului componentelor capitalului intelectual
asupra performanţei sintetice; și concluzii parțiale care au în vedere cercetarea
empirică privind impactul principalelor componente ale capitalului intelectual asupra
performanței economice la nivelul Uniunii Europene.
Teza de doctorat intitulată „Evaluarea capitalului intelectual şi influenţa acestuia
asupra performanţelor economice” include, de asemenea, secțiunea denumită „Concluzii
finale, contribuții personale și perspectivele cercetării” care are în componența sa trei
subcapitole, care tratează, pe rând, aspecte precum: concluzii finale; contribuții și articole
publicate; și perspectivele continuării cercetării.
Totodată, trebuie menționat faptul că studiul de față include și următoarele elemente
reprezentative, precum indexul tabelelor, indexul reprezentărilor grafice și bibliografia
schițată pe o structură de tipul: cărți (carte clasică sau e-book); articole publicate în jurnal
20
clasic sau on-line; teze de doctorat; reglementări juridice internaţionale; reglementări juridice
naţionale; website-uri; și rapoarte statistice.
Tema de cercetare intitulată „Evaluarea capitalului intelectual şi influenţa acestuia
asupra performanţelor economice” abordată în cadrul acestei teze de doctorat este extrem de
importantă pentru domeniul de cercetare general științe economice și administrarea afacerilor
și pentru domeniul de cercetare specific contabilitate, motiv pentru care au fost stabilite o
serie de obiective specifice (OS) reprezentative, astfel:
OS 1 – prezentarea și analizarea aspectelor generale şi specifice privind performanța și
managementul performanței organizațiilor, cu accent pe următoarele elemente
definitorii: construirea unei priviri de ansamblu asupra performanței, așa cum apare
aceasta conturată în literatura de specialitate; înfățișarea relației dintre performanță și
managementul afacerii bazată, în principal, pe interdependența dintre analiza
financiară, deciziile financiare și controlul de gestiune, proces care reprezintă, de fapt,
un ciclu repetitiv; zugrăvirea aspectelor cheie ale managementului și măsurării
performanței, cu accent pe domeniul de acţiune al managementului în general și al
celui financiar în particular; expunerea evoluţiei conceptului de management bazat pe
valoare; redarea influenței deciziilor de management în creșterea averii acționarilor și
a interdependenței dintre managementul organizațional și capitalul intelectual.
OS 2 – prezentarea și analizarea aspectelor generale şi specifice privind capitalul
intelectual și rolul acestuia în economia modernă, cu accent pe următoarele elemente
definitorii: imobilizările necorporale prin prisma abordărilor contabile; importanța
capitalului intelectual; caracteristicile și structura capitalului intelectual; trecerea de la
proprietatea intelectuală la capitalul intelectual; și capitalul intelectual prin prisma
etapelor parcurse.
OS 3 – prezentarea și analizarea aspectelor generale şi specifice privind metodele de
măsurare a capitalului intelectual și a performanței la nivel micro și macro economic,
cu accent pe următoarele elemente definitorii: metodele directe, financiare, de
estimare a capitalului intelectual, cu identificarea și evaluarea pe componente
organizaționale; metodele de capitalizare bursieră, cu identificare și evaluare la nivel
organizațional a capitalului intelectual; metodele și instrumentele financiare de
management bazate pe rentabilitatea activelor, cu identificare și evaluare a capitalului
intelectual la nivel organizațional; metodele de estimare Scorecard, nefinanciare, cu
identificarea și evaluarea pe componente organizaționale a capitalului intelectual;
reglementările contabile în stabilirea și utilizarea indicatorilor de performanță; regulile
în stabilirea și utilizarea indicatorilor de performanță; analiza şi diagnosticul financiar
a performanței pe baza soldurilor intermediare de gestiune; indicatorii de performanță;
și un studiu privind capitalul intelectual și indicatorii de performanță la nivel
microeconomic.
OS 4 – prezentarea și analizarea aspectelor generale şi specifice privind impactul
principalelor componente ale capitalului intelectual asupra performanței economice la
nivelul Uniunii Europene, prin utilizarea unei cercetări empirice, cu accent pe
următoarele elemente definitorii: realizarea unei cercetări privind impactul
principalelor componente ale capitalului intelectual asupra performanței sintetice la
nivelul Uniunii Europene; prezentarea analizelor și rezultatelor privind determinarea
impactului componentelor capitalului intelectual asupra performanţei sintetice; și
expunerea concluziilor parțiale care au în vedere cercetarea empirică privind impactul
principalelor componente ale capitalului intelectual asupra performanței economice la
nivelul Uniunii Europene.
Din punctul de vedere al axelor de cercetare, teza de doctorat intitulată „Evaluarea
capitalului intelectual şi influenţa acestuia asupra performanţelor economice” conține atât
aspecte teoretico-metodologice vizând evaluarea capitalului intelectual şi influenţa acestuia
asupra performanţelor economice, cât și aspecte practice (aplicative).
21
Lucrarea de față a avut menirea de a aborda aspectele specifice evaluării capitalului
intelectual şi efectele acestuia asupra performanţelor economice atât din perspectivă
microeconomică, cât și din perspectivă macroeconomică.
În ceea ce privește partea aplicativă (practică) a tezei de doctorat, aceasta se regăsește
atât în cel de-al treilea capitol denumit „Metode de măsurare a capitalului intelectual și a
performanței la nivel micro și macro economic”, acolo unde s-a realizat un studiu privind
capitalul intelectual și indicatorii de performanță la nivel microeconomic (a se vedea
subcapitolul 3.9. intitulat „Studiu privind capitalul intelectual și indicatorii de performanță la
nivel microeconomic”), cât și în cadrul celui de-al patrulea capitol denumit „Cercetare
empirică privind impactul principalelor componente ale capitalului intelectual asupra
performanței economice la nivelul Uniunii Europene”. În acest context, se impune a fi
precizat faptul că cel de-al patrulea capitol are rolul de a transpune în practică și de a
exemplifica aspectele teoretice esențiale descrise în cadrul primelor capitole ale prezentei teze
de doctorat. Totodată, trebuie subliniat faptul că cel de-al patrulea capitol vine cu o nouă
abordare și cu o viziune proprie a autorului în ceea ce privește evaluarea capitalului
intelectual şi influenţa acestuia asupra performanţelor economice. În egală măsură, trebuie
precizat faptul că elementul central și scopul major al celui de-al patrulea capitol este de a
realiza o cercetare originală și unică privind impactul principalelor componente ale capitalului
intelectual asupra performanței globale la nivelul Uniunii Europene.
Din punctul de vedere al metodologiei de cercetare, teza de doctorat intitulată
„Evaluarea capitalului intelectual şi influenţa acestuia asupra performanţelor economice”
pune accentul atât pe analiza din punct de vedere științific a problematicii studiate, vizând
poziționarea corectă în sfera cunoașterii nu doar a domeniului general de cercetare, ci și a
subdomeniilor specifice de cercetare, nuanțând inclusiv aspectele aplicative specifice
evaluării capitalului intelectual şi influenţei acestuia asupra performanţelor economice.
În rândurile imediat următoare, a fost analizat scopul celor patru capitole ale tezei de
doctorat intitulate „Evaluarea capitalului intelectual şi influenţa acestuia asupra
performanţelor economice”, astfel:
(1.) Scopul primului capitol denumit sugestiv „Aspecte generale şi specifice privind
performanța și managementul performanței organizațiilor” este acela de a evidenția aspectele
generale şi specifice privind performanța și managementul performanței organizațiilor. Astfel,
acest capitol este centrat pe următoarele elemente cheie: analiza performanței, în vederea
realizării unei priviri de ansamblu asupra acesteia; conturarea aspectelor specifice
performanței, în vederea descrierii conceputului în literatura de specialitate; performanța și
managementul afacerii; managementul și măsurarea performanței; evoluţia conceptului de
management bazat pe valoare; influența deciziilor de management în creșterea averii
acționarilor; și interdependența dintre managementul organizațional și capitalul intelectual.
(2.) Scopul celui de-al doilea capitol intitulat „Capitalul intelectual și rolul acestuia în
economia modernă” este acela de a realiza o sinteză atât a CI cât și a rolului său în economia
modernă. Astfel, demersul nostru pune accent pe următoarele elemente esențiale privind:
imobilizările necorporale prin prisma abordărilor contabile; importanța științifică a capitalului
intelectual; caracteristicile și structura capitalului intelectual; realizarea unei paralele între
proprietatea intelectuală și capitalul intelectual, sintetizând în ultima parte atât cercetările
științifice cât și rezultatele practice care au marcat cele mai semnificative etape parcurse până
acum de CI. Se trec în revistă diferitele stadii ale cercetărilor întreprinse de-a lungul anilor
privind CI începând cu etapa inițială care s-a constatat că se axa pe: stabilirea a ceea „ce este
capitalul intelectual”; continuând cu etapa a doua marcată de elaborarea ghidurilor,
standardelor, stabilirea unor indicatori cu potențial în măsurarea, gestionarea și raportarea
capitalului intelectual. Etapa a treia se delimitează de primele două încercând să realizeze un
bilanț al rezultatelor primelor stadii de abordare a CI din perioada anilor 1990-2012,
deschizând drumul celei de-a patra etape în care se constată că prioritară devine de fapt
necesitatea raportării integrate a CI, încheind traseul cercetărilor de până acum cu constatarea
22
convingătoare a celei de-a cincea etape, potrivit căreia: „dezvoltarea cercetării capitalului
intelectual fără limite” continuă să reprezinte „un demers care merită”.
(3.) Scopul celui de-al treilea capitol intitulat „Metode de măsurare a capitalului
intelectual și a performanței la nivel micro și macro economic” este acela de a prezenta
metodele de măsurare a CI și a performanței atât la nivel microeconomic cât și la nivel
macroeconomic. În prima parte prezentăm câteva din nenumăratele metode de clasificare,
organizare și măsurare a CI conform sistematizării propuse de Sveiby, respectiv prezentarea:
metodelor financiare de estimare a CI - cu identificarea și evaluarea lor fie pe componente
organizaționale fie la nivel organizațional, fie a metodelor financiare de capitalizare bursieră
sau de management bazate pe rentabilitatea activelor la nivel organizațional; fie a metodelor
nefinanciare cum sunt cele de estimare de tip Scorecard, nefinanciare, dar doar pe
componente organizaționale. A doua parte tratează indicatorii de performanță, prezentând
câteva dintre reglementările contabile specifice, principalele reguli în identificarea și
utilizarea acestora, continuând cu o analiză şi diagnosticare financiară a performanței pe baza
SIG, încheind cu un studiu privind CI și indicatorii de performanță la nivel microeconomic.
Concluzia studiului nostru, confirmată de altfel de numeroasele rezultate ale literaturii de
specialitate, în ciuda multitudinii modelelor propuse pentru determinarea CI, poate dezamăgi,
nereușind să clarifice cum și în ce măsură CI influențează rezultatele afacerii, o explicație
putând fi și aceea a imposibilității identificării unor soluții cu un grad de generalitate,
dovedind mai degrabă o mare dependență de specificul afacerii și a domeniului de activitate.
(4.) Scopul celui de-al patrulea capitol intitulat „Cercetare empirică privind impactul
principalelor componente ale capitalului intelectual asupra performanței economice la
nivelul Uniunii Europene” este acela de a realiza o cercetare empirică privind impactul
principalelor componente ale capitalului intelectual asupra performanței economice la nivelul
Uniunii Europene. Astfel, acest capitol are în centrul său următoarele elemente cheie:
cercetări privind impactul principalelor componente ale CI asupra performanței sintetice la
nivelul UE; analizele și rezultatele privind determinarea impactului componentelor CI asupra
performanţei sintetice; și concluzii parțiale care se desprind din cadrul cercetării empirice
privind impactul acestora asupra performanței economice la nivelul UE. Aplicând în final
regresia liniară multiplă asupra variabilei dependente PIB la nivelul UE și componentele CI,
pe baza rezultatelor furnizate de SPSS, rezultă cu certitudine existența dependenței între:
cinci dintre variabile independente ale capitalului uman, restul fiind excluse din model
conform tabelelor nr. 4.27 și 4.28; trei dintre variabile independente ale capitalului structural,
restul fiind excluse din model conform tabelelor nr. 4.43 și 4.44; una dintre variabile
independente ale capitalului relațional, restul fiind excluse din model conform tabelelor nr.
4.54 și 4.55; două dintre variabile independente ale capitalului inovativ, restul fiind excluse
din model conform tabelelor nr. 4.83 și 4.84. Cu toate că CI nu are recunoscute decât trei
componente, capitalul inovativ, prin rolul său determinant, potențează prin inter-relaționare
continuă și eficientă fiecare din componentele respective, influențându-le dar și regăsindu-se
atât în fiecare cât și în întregul ansamblu al CI.
23
Concluzii, contribuții proprii, limite și perspective ale cercetării
Cu referire la concluziile finale, contribuții personale și perspectivele cercetării se pot
face mențiunile de mai jos:
Analiza și prezentarea exhaustivă nu doar a performanței ci și a capitalului intelectual de
la începutul preocupărilor științifice până în prezent a permis evidențierea și nuanțarea în
timp a semnificațiilor complexe ale acestora, oferind un mare grad de generalitate și
utilitate, greu de definit sau de acceptat la nivel unanim, indispensabil totuși, mai ales
atunci când dorim să evidențiem rezultate remarcabile sau deosebite obținute în diverse
domenii de activitate.
Identificată uneori în domeniul economic cu productivitatea sau mărimi similare acesteia
așa cum susține Paul Krugman (1994) în lucrarea sa „The Future of Productivity”: „ …
productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul9. Productivitatea se
referă la a lucra mai inteligent decât a lucra mai mult. Aceasta reflectă capacitatea de a
produce mai mult prin combinarea eficientă a resurselor, dezvoltarea ideilor noi, inovaţie
tehnologică şi modele noi de afaceri.”
Mult mai nuanțată ca semnificație, arie de cuprindere și profunzimea reflectării, „Modelul
celor 3P” reprezintă cea mai clară simbolizare grafică a relaţiei dintre performanţă,
productivitate şi profitabilitate, aspect bine pus în evidență de Tangen în articolul
“Demystifying productivity and performance” publicat în anul 2005 (p. 43), printr-o
sugestivă reprezentare.
Performanța, așa cum sugerează și figura 1 (Tangen, 2005) - „Modelul celor 3 P”
(Productivitate, Profitabilitate şi Performanţă), înglobează elementele specifice eficienței
și eficacității a rezultatelor în raport cu intrările, elemente specifice productivității și
profitabilității și, ceva în plus la nivel global și sintetic, reprezentat de mărimi financiare
dar deseori și nefinanciare, anevoios de identificat și cuantificat.
Deși primele forme „documentate” de recunoaștere a proprietății intelectuale datează
potrivit surselor istorice „între 600 î.e.n. și 500 î.e.n.” identificate în fosta cetate a Greciei
antice, Sybaris, fondată în 720 î.Hr. renumită pentru bogăție și opulență, remarcată și prin
descoperirea unor prime reglementări cu caracter similar celor referitoare la brevetele
zilelor noastre, emise cu scopul de a „proteja creațiile culinare ale bucătarilor sau
brutarilor pentru o perioadă de 1 an”10
, capitalul intelectual a acaparat energiile și
imaginația cercetătorilor la începutul anilor nouăzeci, de referință rămânând anul 1991
când Leif Edvinsson a fost numit la Skandia director al primului departament de Capital
intelectual, dedicat identificării, evaluării și raportării în situații financiare a
componentelor CI astfel încât aceste „active invizibile” să își poată regăsi un echivalent
contabil.
Prezentarea CI prin prisma celor cinci etape parcurse: stabilirea a ceea „ce este CI”;
elaborarea ghidurilor, standardelor, indicilor în măsurarea, gestionarea și raportarea CI;
critica abordărilor CI; necesitatea raportării integrate a CI și continuarea „dezvoltării
cercetării CI fără limite …” tocmai pentru că rămâne „ … un demers care merită”, ne-a
permis să evidențiem amploarea eforturilor și a multitudinii și diversității preocupărilor
dedicate acestui domeniu, care s-a dovedit „o nucă tare” dar, pe cât de important pe atât
de sensibil și, deocamdată, imposibil de calculat.
Prezentat într-o varietate de definiți, sintetizate în tabelul „Selecție de definiții ale
capitalului intelectual”, care cuprinde 50 de definiții a peste 80 de cercetători, CI reflectă
în egală măsură complexitatea problematicii pe care o antrenează, dificultățile identificate
9 În original, în limba engleză: „ … Productivity isn't everything, but in the long run it is almost everything. …”
(p. 11). 10
https://en.wikipedia.org/wiki/Sybaris#Ancient_Patent_Law
24
în structurarea componentelor acestuia, în măsurarea lor, suscitând un interes aparte
inclusiv asupra efectelor generate.
Deși capitalul intelectual este considerat al patrulea pilon al Piramidei Competitivității
Durabile, care stă la baza calculării „Indicelui global de competitivitate durabilă” (în
engleză: „The Global Sustainable Competitiveness Index”; acronim: GSCI) prin care se și
propune să se măsoare competitivitatea țărilor într-un mod integrat, cu referire la
definirea, reflectarea sa în situațiile financiare și identificarea aportului său la creșterea
performanței, un punct de vedere comun nu a putut fi atins.
Preocuparea noastră s-a concentrat pe identificarea unei explicații valide privind diferența
dintre evidența contabilă și valoarea de piață a companiei, dar și pentru a revela acele
valori, tăinuite parcă cu expresă grijă, cu toate că aportul de necontestat la realizarea
obiectivelor de afaceri ale companiei precum și contribuția implicită, dar mai mult decât
evidentă la crearea permanentă de noi valori adăugate, sistematizând peste 35 de metode
de clasificare, organizare și de măsurare a capitalului intelectual în cele patru cadrane
corespunzătoare clasificării lui Sveiby, obținute pe de o parte în funcție de metodele
financiare utilizate, pe de altă parte în funcție de metodele nefinanciare, corelate la rândul
lor cu tipurile de metode de calcul sistematizate fie după componentele acestora, fie
privite în mod unitar, dar la nivel organizațional. Este remarcabilă afirmația lui Sveiby
(2004) privind percepția asupra măsurabilității performanței în raport cu cea a CI, despre
care rezervele creatorilor și beneficiarilor , par uneori extrem de justificate în divulgarea
realității: „Măsurarea performanței are propriul discurs independent de discursul CI.
Experții în măsurarea performanței se găsesc de obicei în departamentul de contabilitate.
Și măsoară performanța altora - nu a lor”. Problema cuantificării CI se dovedește însă
extrem de delicată tocmai din diferența dintre cine face evaluările, pe cine măsoară și în ce
scop, nuanțând faptul că: „Problema este că majorității oamenilor nu le place să fie
măsurați. Mie nu! Ție? Deci, răspunsul meu este probabil să nu mai împărtășesc idei și
cunoștințe, deoarece va crește șansa ca concurenții mei să câștige bonusul în locul
meu” (Sveiby, K.E., 2004) Deci „tăinuirea” are și o explicație rezonabilă, cel puțin până
la acel punct în care ar putea aduce prejudicii umanității.
Au fost dezvoltate și prezentate în detaliu și, pe cât posibil, pragmatic:
principalele metode: directe, financiare, de estimare a capitalului intelectual -
cu identificarea și evaluarea pe componente organizaționale; de capitalizare
bursieră - cu identificare și evaluare la nivel organizațional;
instrumente financiare de management bazate pe rentabilitatea activelor - cu
identificare și evaluare la nivel organizațional;
de estimare Scorecard, nefinanciare - cu identificare și evaluare pe componente
organizaționale.
Indicatorii de performanță au fost analizați atât la nivel
Micro-economic pe baza: reglementărilor contabile; a regulilor în stabilirea și
utilizarea indicatorilor de performanță; analiza şi diagnosticul financiar pe baza
soldurilor intermediare de gestiune; a indicatorilor relevanți în activitatea de
măsurare a rezultatelor unei entități; a indicatorilor relevanți în activitatea de
analiză a profitabilității și a performanței unei entități,
cât și la nivel:
Macro-economic prin indicatori relevanți în activitatea de analiză a
rezultatelor și performanței la nivel macroeconomic.
Ca rezultate ale cercetărilor noastre privind definirea și determinarea capitalului
intelectual și a performanței la nivel mico și macro economic, am ajuns la concluzia că:
există o părere unanimă de recunoaștere a contribuției CI la creșterea
performanței organizațiilor;
25
modelele de calcul și prezentare a componentelor capitalului intelectual nu
sunt unanim recunoscute fiind modele specifice diferitelor tipologii de entități
fără un grad rezonabil de generalitate;
deși la nivel declarativ s-a dorit definirea unor modele simple și ușor de
utilizat, modelele propuse sunt complexe, complicate și includ foarte mulți
indicatori;
mulți dintre indicatorii propuși nu pot fi calculați pe baza datelor disponibile
public, presupunând un acces privilegiat la informații;
nu am identificat nici un studiu care să prezinte contribuția CI la creșterea
performanțelor organizațiilor.
De aceea în demersul nostru am încercat, credem noi că pentru prima dată în literatura din
România și nu numai, să identificăm contribuția componentelor capitalului intelectual, al
factorilor care înglobează sau potențează elementele CI la creșterea produsului intern brut
la nivelul UE (28 de state) pentru perioada anilor 2007-2019 și să determinăm intensitatea
acestor contribuții pe baza datelor puse la dispoziție în mod public și transparent de baza
de date EUROSTAT.
O sinteză a concluziilor noastre, extrem de relevantă mai ales prin rezultatele
concludente obținute prin utilizarea metodei de regresie liniară multiplă o prezentăm în cele
ce urmează:
A. Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului uman și PIB la nivelul UE.
- Aceste rezultate sunt în cea mai mare parte susținute aplicând regresia liniară
multiplă asupra variabilei dependente PIB, pe baza rezultatelor furnizate de
SPSS, rezultând faptul că există o anumită dependență liniară multiplă între PIB
și cinci variabile independente restul variabilelor fiind excluse din model așa cum
se arată în tabelele nr. 4.27 și 4.28. De asemenea constatăm că și nici constanta
modelului liniar nu este semnificativă, probabilitatea la care a fost determinată
este mai mare decât 5%.
B. Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului structural și PIB la nivelul UE.
- Aceste rezultate sunt susținute aplicând regresia liniară multiplă asupra variabilei
dependente PIB, pe baza rezultatelor furnizate de SPSS, rezultând faptul că există
o anumită dependență liniară multiplă între PIB și trei variabile independente,
restul de variabilelor fiind excluse din model, așa cum se arată în tabelele nr. 4.43
și 4.44. De asemenea constatăm că și constanta modelului liniar este
semnificativă, probabilitatea la care a fost determinată fiind mai mare decât 5%.
C. Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului relațional și PIB la nivelul UE.
- Aceste rezultate sunt parțial susținute aplicând regresia liniară multiplă asupra
variabilei dependente PIB, pe baza rezultatelor furnizate de SPSS, rezultând
faptul că există o anumită dependență liniară multiplă între PIB și o variabilă
independentă, restul variabilelor fiind excluse din model așa cum se arată în
tabelele nr. 4.54 și 4.55. De asemenea constatăm că și constanta modelului liniar
este semnificativă, probabilitatea la care a fost determinată fiind mai mare decât
5%.
D. Concluzii rezultate din: Analiza relației de determinare între dimensiunile care
caracterizează elementele componente ale capitalului inovativ și PIB la nivelul UE.
- Aceste rezultate sunt parțial susținute aplicând regresia liniară multiplă asupra
variabilei dependente PIB, pe baza rezultatelor furnizate de SPSS, rezultând
faptul că există o anumită dependență liniară multiplă între PIB și două variabile
26
independente restul variabilelor, în număr de cinci, fiind excluse din model așa
cum se arată în tabelele nr. 4.83 și 4.84. De asemenea constatăm că și constanta
modelului liniar este semnificativă, probabilitatea la care a fost determinată fiind
mai mare decât 5%.
Observație importantă:
Studiul nostru a trebuit să aibă în vedere faptul că pe site-ul bazei de date
EUROSTAT există și cazuri în care datele pentru anumite variabile independente nu
erau puse la dispoziție de toate țările UE și nici pe întreaga perioadă supusă întregului
nostru studiu (2017-2019). Prin urmare, în astfel de situații, respectând regulile
statisticii, am redus intervalul de studiu în cazul capitalului inovativ strict la perioada
raportată. Chiar și cu aceste restricții rezultatele au fost suficient de relevante,
răspunzând favorabil și demonstrând corelațiile de necontestat dintre componentele
CI și PIB la nivelul UE.
Împreună cu principalele contribuții personale, analiza extinsă și profundă a literaturii de
specialitate, sintetizarea elegantă și inspirată a unei bibliografii la zi, ne permitem să
consemnăm și necesitatea extinderii termenului la nivel de performanță globală și a
sintetizării rezultatelor la nivel macroeconomic sau al organizațiilor suprastatale11
cum
este și cazul Uniunii Europene, îmbogățind astfel sfera de cuprindere și potențând forța de
reflectare a unor rezultate edificatoare sau deosebite12
.
De asemenea, am extins analiza performanței în strânsă corelație cu managementul
performanței contribuind la identificarea și prezentarea factorilor generali și specifici care
pot susține creșterea performanței sub diversele sale forme de manifestare în sistemul
complex corelat al acțiunilor, proceselor, rezultatelor intermediare sau finale dependente
de resursele utilizate și calitatea acestora.
Promovarea obiectivelor sociale de apărare a interesului public ale căror consecințe în
plan economic, politic şi social, trebuie să se fundamenteze pe combinarea elementelor
economice cu cele morale, a abordărilor pragmatice cu cele etice și de integritate. Studiile
noastre au permis determinarea impactului principalelor informații sau acțiuni dezvăluite
în rapoartele CSR pe de o parte (Popescu, C.R.G.; Banța, V.C., 2019) și, pe de altă parte:
dependența care există între nivelul de conformitate și multitudinea factorilor care pot
influența nivelul conformității (Popescu, C.R.G., 2019). De altfel, studiul nostru a fost
extins fiind analizate și potențiale modalități de îmbunătățire a performanței financiare și
nefinanciare a organizațiilor românești, evidențiind rolul responsabilității sociale
corporative și a capitalului intelectual (Popescu, C.R.G., Popescu, N.Gh., 2019).
De asemenea, contribuția noastră s-a concretizat, fără însă a se limita doar la aceasta, în a
prezenta în mod critic opiniile cercetătorilor, în a evidenția punctele forte și punctele mai
sensibile ale terorilor dezvoltate de aceștia, în a identifica și nuanța tendințele specifice ale
fiecărei etape în scopul valorificării rezultatelor pentru atingerea obiectivelor propriei
noastre cercetări.
Sistematizarea metodelor de calcul a CI după multiple criterii și extinderea evaluării
performanței la nivel macroeconomic pe baza indicatorilor de sinteză, se pot adăuga la
contribuția pe care am adus-o.
Analiza multidimensională a CI, identificarea și extinderea preocupărilor de recunoaștere
și măsurare a acestuia la nivelul unor organisme edificatoare la nivel internațional a făcut
obiectul studiului nostru (Popescu, C.R.G., 2020) care, prin rezultatele sale, confirmă și
susține complexitatea și contradicțiile incorporate și antrenate de capitalul intelectual.
Studiul caracteristicii privind impactul principalelor componente ale CI asupra
performanței sintetice la nivelul UE reprezentată de PIB prezentate în capitolul 4,
11
„Care este învestit cu puteri plasate deasupra guvernului fiecărui stat, independent de acesta”. Sursa: DEX
'09 (2009). 12
Notă: A se vedea Lista de lucrări din perioada 01.10.2018 – 17.06.2021, din dosarul de doctorat.
27
reprezintă în totalitate contribuția personală, care ne-a permis de altfel și identificarea
principalelor componente ale capitalului intelectual care susțin creșterea performanței
sintetice la nivelul UE 28 de țări. Astfel:
a) principalele componente ale capitalului uman sunt reprezentate de:
Total angajați cu studii superioare; Total cercetători; Total cercetători din sectorul
întreprinderilor de afaceri; Total cercetători din sectorul învățământului superior –
cu o influență foarte puternică pozitivă;
Total angajați – cu o influență puternică pozitivă;
Total angajați cu studii primare sau fără studii – cu o influență puternic negativă;
Total cercetători din sectorul guvernamental – cu o influență moderată pozitivă.
b) principalele componente ale capitalului structural sunt reprezentate de:
Cheltuieli de cercetare – dezvoltare; Total alocații bugetare guvernamentale pentru
cercetare – dezvoltare; Total alocații pentru cercetare – dezvoltare din fonduri
generale universitare și alte surse – Progresul general al cunoștințelor – cu o
influență foarte puternică pozitivă;
Alocații bugetare guvernamentale pentru cercetare – dezvoltare sectoarele
Producție industrială și tehnologie – cu o influență puternică pozitivă.
c) principalele componente ale capitalului relațional sunt reprezentate de:
Număr întreprinderi care utilizează soluții software pentru a analiza informații
despre clienți; Număr angajați din întreprinderi care utilizează soluții software
pentru a analiza informații despre clienți – cu o influență foarte puternică pozitivă.
d) principalele componente ale capitalului inovativ sunt reprezentate de:
Număr anual cereri de mărci comerciale ale Uniunii Europene); Număr cumulat
cereri de mărci comerciale ale Uniunii Europene); Total angajați care lucrează în
Servicii intensive în cunoștințe – cu o influență foarte puternică pozitivă;
Număr cumulat cereri de brevet înregistrate la European Patent Office (EPO);
Număr cumulat cereri de brevet de tehnologie înaltă (high-tech) înregistrate la
European Patent Office (EPO); Număr cumulat desene și modele comunitare
depuse – cu o influență puternică pozitivă;
Număr anual desene și modele comunitare depuse; Total angajați care lucrează în
Producție de înaltă și medie tehnologie înaltă – cu o influență moderată pozitivă.
După identificarea principalilor factori, componente ale structurii CI sau care potențează
influența acestuia, în vederea definirii unui model care să permită determinarea influenței
capitalului intelectual la creșterea performanțelor organizaților se impune:
analiza posibilității reducerii numărului acestora în măsura în care acest demers
posibil;
identificarea surselor de informații care reflectă acești factori dar în corespondență
cu evaluarea transparenței acestora;
definirea modelului propriu de calcul a contribuției CI la creșterea performanțelor
organizațiilor și, în final:
experimentarea utilizării acestuia.
Urmărirea finalizării publicării studiilor aflate în curs de publicare și identificarea unor noi
și variate posibilități de valorificare și publicare a rezultatelor prezentelor cercetări.
28
Bibliografie selectivă
1. - Ancona, D.G., Goodman, P.S., Lawrence, B.S. & Tushman, M.L., 2001a. Time: A new research
lens. Academy of Management Review, Vol. 26, nr. 4, pp. 645-663.
2. Ancona. D.G.. Okhuysen. G. A.. & Perlow. L. A., 2001b. Taking time to integrate temporal
research. Academy of Management Review. Vol. 26, pp. 512-529.
3. Biziday.ro . 2021. Cancelarul Marii Britanii: Rishi Sunak: The G7 group of advanced economies has
reached a "historic" deal to make multinational companies pay more tax. (Țările din cadrul G7 au
ajuns la un acord pentru taxarea unitară a multinaționalelor cu un impozit pe profit de cel puțin
15%.). Available at website <https://www.biziday.ro/tarile-din-cadrul-g7-au-ajuns-la-un-acord-
pentru-taxarea-unitara-a-multinationalelor-cu-cel-putin-15-din-impozitul-pe-profit-la-nivel-global-
masura-urmareste-printre-altele-desfiintarea-paradisuri/?source=biziday/> [Accessed 06 may, 2021].
4. Blackler, F. (1995. Knowledge, knowledge work and organizations: An overview and interpretation.
Organization Studies, Vol. 16, no. 6, pp. 1021–1046.
5. Brown, J. S., Duguid, P., 2001. Knowledge and organization: A social-practice perspective.
Organization Science, Vol. 12, no. 2, pp. 198–213; Available at website
<https://pdfs.semanticscholar.org/957e/8ae723ca9f912dabfff3b73bc5c4f25cc589.pdf?_ga=2.229378
076.142567647.1601896013-1582546076.1600498829> [Accessed 5 October, 2020].
6. Bursa de Valori București (BVB). Available at website <https://www.bvb.ro/> [Accessed 06 may,
2021].
7. Dumay, J., Guthrie, J., Rooney, J., 2020. Being critical about intellectual capital accounting in 2020:
An overview, Critical Perspectives on Accounting. 2020 Jul; 70: 102185. Publicat online în data de
27.04.2020. DOI: 10.1016/j.cpa.2020.102185. Copyright © 2020 Elsevier Ltd; Available at website
<https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7183961/>[Accessed 29 May, 2020].
8. EURACTIV with Reuters. 2021. Report: G7 is close to agreement on taxation of world’s largest
companies, Available at website <https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/report-g7-
is-close-to-agreement-on-taxation-of-worlds-largest-companies/> [Accessed 06 may, 2021].
9. Guthrie, J., Ricceri, F. și Dumay, J., 2012. Reflections and projections: a decade of intellectual
capital accounting research. The British Accounting Review, 44(2), pp. 68-82, Revizuit și republicat
după prelegerea din 2009) Available at website
<https://www.researchgate.net/publication/257289660_Reflections_and_projections_A_decade_of_I
ntellectual_Capital_Accounting_Research> [Accessed 30 November, 2019].
10. Hern, Al., 2020. UK to impose digital sales tax despite risk of souring US trade talks, The Guardian,
Available at website <https://www.theguardian.com/media/2020/mar/11/uk-to-impose-digital-sales-
tax-despite-risk-of-souring-us-trade-talks> [Accessed 29 may, 2021].
11. Inman, Ph., 2021. Global tax deal could get green light before G7 summit in Cornwall, The
Guardian, Available at website <https://www.theguardian.com/business/2021/may/27/global-fair-
tax-deal-on-a-knife-edge-says-uk-treasury-source/> [Accessed 06 may, 2021].
12. Kianto, A., Ritala, P., Vanhala, M. and Hussinki, H., 2020. Reflections on the criteria for the sound
measurement of intellectual capital: A knowledge-based perspective. Critical Perspectives on
Accounting, 70, 102046.
13. MERITUM (2002. Cañibano, L., G.-A. M., Sanchez P., Chaminade C.: Guidelines for managing and
reporting on intangibles (Intellectual Capital Report. Airtel-Vodafone Foundation, Madrid;
Available at website <www.uam.es/meritum>; [Accessed 10 September, 2020].
14. Mouritsen, J., Larsen, H.T. și Bukh, P.N.D., 2001. Intellectual capital and the «capable firm»:
Narrating, visualising and numbering for managing knowledge, Accounting, Organizations and
Society, Vol. 26, pp. 735-762; Available at website
<https://www.researchgate.net/publication/222558481_Intellectual_Capital_and_the_'Capable_Firm'
_Narrating_Visualising_and_Numbering_for_Managing_Knowle> [Accessed 20 January, 2020].
15. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). (2021). „Base Erosion and Profit
Shifting (BEPS)”, Available at website <https://www.oecd.org/tax/beps/> and Available at website
<https://www.oecd.org/tax/beps/about/> [Accessed 06 may, 2021].
16. Nonaka, I. și Takeuchi, H., 1995. The Knowledge-Creating Company, Oxford University Press, New
York, NY.
17. S.N. Nuclearelectrica S.A. Available at website <https://www.nuclearelectrica.ro/> [Accessed 06
may, 2021].
18. Popescu, C.R.G.; Banța, V.C., 2019. Performance Evaluation of the Implementation of the
2013/34/EU Directive in Romania on the Basis of Corporate Social Responsibility
Reports. Sustainability, 11, 2531. Available at website: https://www.mdpi.com/2071-
1050/11/9/2531.
29
19. Popescu, C.R.G., 2019. Proiect pentru disciplina: Diagnostic Financiar - Contabil, Titlul proiectului:
Diagnosticul Financiar - Contabil al S.C. FORAJ SONDE S.A., Coordonator: Prof. univ. dr. Habil.
Marian Ilie I. Siminică, data susținerii proiectului: 01.02.2019, Craiova, România, pagina 53.
20. Popescu, C.R.G.; Popescu, G.N. 2019. An Exploratory Study Based on a Questionnaire Concerning
Green and Sustainable Finance, Corporate Social Responsibility, and Performance: Evidence from
the Romanian Business Environment. J. Risk Financial Manag. 2019, 12, 162 Available at website:
https://doi.org/10.3390/jrfm12040162 .
21. Popescu, C.R.G., 2020. Sustainability Assessment: Does the OECD/G20 Inclusive Framework for
BEPS (Base Erosion and Profit Shifting Project) Put an End to Disputes Over The Recognition and
Measurement of Intellectual Capital? Sustainability 2020, 12, 10004. Available at website:
.https://doi.org/10.3390/su122310004 .
22. Popescu, C.R.G., 2020. Does the OECD/G20 Inclusive Framework for BEPS (Base Erosion and
Profit Shifting Project) Put an End to Disputes Over The Recognition and Measurement of
Intellectual Capital?, Sustainability Assessment, 12, 10004. Available at website
<https://doi.org/10.3390/su122310004>.
23. Popescu, C.R.G., 2021. Measuring Progress towards Sustainable Development Goals: Creativity,
Intellectual Capital and Innovation (110621-024149), Capitolul 6 din lucrare, Capitol aprobat și
acceptat spre publicare în data de 01.03.2021, Editori: Cristina Raluca Gh. Popescu (University of
Bucharest, Romania), Lucrarea: Handbook of Research on Novel Practices and Current Successes in
Achieving the Sustainable Development Goals, Editura: IGI Global, 2021, Projected Release Date:
June, 2021, Copyright: 2021, Pages: 400, DOI: 10.4018/978-1-7998-8426-2, ISBN13:
9781799884262, ISBN10: 1799884260, EISBN13: 9781799884286, ISBN13 Softcover:
9781799884279, https://www.igi-global.com/publish/call-for-papers/call-details/5076,
https://www.igi-global.com/book/novel-practices-current-successes-achieving/270447.
24. Pulic, A., 2008. The Principles of Intellectual Capital Efficiency - A Brief Description, Zagreb,
Available at website <https://asset-pdf.scinapse.io/prod/2371185822/2371185822.pdf> [Accessed 25
may, 2021].
25. Sveiby, K.E., 2004. When measuring fails - try learning!, Int. J. Learning and Intellectual Capital,
Vol. 1, No. 3, pp. 370-376.
26. Tangen, S., 2005. Demystifying productivity and performance, International Journal of Productivity
and Performance Management, Vol. 54, no. 1, pp. 34-46.
27. https://en.wikipedia.org/wiki/2021_G20_Rome_summit; The 2021 G20 Rome summit.
28. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries_en#tab-0-1.
29. https://en.wikipedia.org/wiki/Sybaris#Ancient_Patent_Law