Analiza pietei napolitane

7/24/2019 Analiza pietei napolitane

1/17

Colegiul Economic A.D Xenopol

Analiza Napolitane

AUTORI: Radu Iulian

Iatan Roberto

PRO. COORD: !ilea Dan


2/17

Cuprin":

Capitolul # $pagina %&pagina ##'

& Introducere

& Reteta de (abricatie

& abricarea napolitanelor

& Ambalarea napolitanelor

Capitolul % $pagina ##&pagina #)'

& Caracteri"tici generale ale pietei

& Pro(ilul con"umatorului roman

& Date "tati"tice de"pre con"um in tara noa"tra


3/17

CAPITO*U* I

+curt i"toric al produ"lui la ni,el mondial "i national

Cum a aparut napolitana

Napolitana este o prajitura dulce, crocanta, foarte subtire, uscata si umpluta cu crema aromata - subforma de sandwich. Deseori, suprafata napolitanei are un model gen fagure.Pe vremea cand nu aveau cuptoare, egiptenii coceau un fel de paine foarte subtire, ca o napolitana, innisipul fierbinte. In perioada medievala, napolitanele erau foarte importante in ceremoniile de la curte, lasfarsitul meselor. Napolitanele, fructele zaharisite si vinul aromatizat erau folosite si in ritualurilereligioase. In 1!!, in "ranta era la moda un desert facut dintr-o napolitana rulata si umpluta cu ciocolatasi fructe, numite #cannelons#.

Primele napolitane erau coapte intre placi de metal care aveau imprimate figura unui barbat care adevenit sfantul patron al $oemiei. %ele mai multe prese erau dreptunghiulare, dar e&istau si unelerotunde, pentru a coace napolitane de aceasta forma. Placile erau unse cu grasime si incalzite, dupa carecompozitia era turnata. Placile erau inchise si in cateva minute napolitana era gata.De-a lungul secolelor, brutarii locali au incercat sa creeze arome si design-uri cat mai variate, acestenapolitane devenind cele mai populare daruri intre cei bogati si faimosi. %hopin, 'agner, (oethe,)dward *II of )ngland, regalitatea vieneza si +aiserul 'ilhelm au mancat napolitane.In biserica anglicana, in cadrul impartasaniei sunt folosite mici napolitane de forma rotunda, cuimaginea lui Iisus crucificat.In Polonia este o traditie sa imparti sau sa faci schimb de asa-numitele #napolitane de

%raciun%hristmas wafer.In Romania:

Napolitanele )/ s-au n0scut la imi2oara 3n anul 1445, 3ntr-un simplu garaj. 6a 3nceput foile denapolitan0 erau importate din 7ustria 2i 3mpachetarea produsului se realiza 3n mini-f0bricu8a de lamarginea ora2ului. 9lterior, o linie de fabrica8ie a fost instalat0 2i istoria celei mai bune napolitane din:om;nia a 3nceput. ) a devenit 3n scurt timp cea mai iubit0 napolitan0 din :om;nia.>>, Nestl?, cea mai mare companie de produse alimentare din lume a decis s0 investeasc0 3nmarca ) 2i a achizi8ionat fabrica din imi2oara.Napolitanele 7l+a/ 7l+a (rup a fost fondata in 1445, odata cu infiintarea primei companii din grup, 7l+a%o., o investitie de !.@ milioane 9AD.

%ompania este specializata in productia, ambalarea si distributia de cafea, napolitane glazurate sineglazurate, biscuiti, ingrediente, precum si fructe uscate BdrC fruit snac+s Bseminte, fistic, migdale, mi&de fructe uscate. oate segmentele au beneficiat de investitii majore in tehnolgie si cercetare, iarutilajele folosite sunt de ultima generatie, de provenienta germana.


4/17

*afele sunt produse f0inoase, preparate din aluat fluid, ob8inut din f0in0, gr0simi, zah0r, lapte ou0, 2iaf;n0tori chimici.)le sunt caracterizate printr-o porozitate foarte dezvoltat0, a structur0 rigid0 2i se prezint0 sub form0 defoi sau diferite formate de alveole, care se decupeaz0 din foaie.

7v;nd ca baz0 foile de vafe, prin prelucr0ri diferite, rezult0 o gam0 larg0 de produse f0inoase din carecele mai importante sunt/- foile de vafe drepte, av;nd desene e&terioare corespunz0toare sortimentului 2i scopului urm0rit.7d;ncimea spa8iilor libere pe care le creaz0 desenul depinde de grosimea stratului de crem0 ce sedore2te a fi realizatE sortimentele de vafe din aceast0 grupare se decupeaz0 la dimensiunile necesare, seambaleaz0 2i se folosesc 3n cas0 ca semipreparate pentru fabricarea de torturi 2i alte produseE- foile de vafe s0rate, care se taie la dimensiuni mai mici 2i se ambaleaz0E ele sunt apreciate deconsumatori pentru gustul lor puternic condimentat, care stimuleaz0 apetitul 2i pentru caracteristica lorde a fi crocanteE

- vafele pentru 3nghe8ate 2i creme se ob8in din foi realizate prin matri8e specialeE dup0 decuparea dinfoaie rezult0 mici alveole Bp0h0rele, scoici, etc. care reprezint0 ambalajele comestibile 2i pot fi 3nc0rcatecu 3nghe8at0, creme 2i alte sortimenteE- napolitanele reprezint0 gama sortimental0 cu cea mai mare pondere 3n produc8ia de vafeE ele se fabric0din foi de vafe care se ung cu crem0 2i se suprapun 3n mai multe straturiE- vafele umplute cu crem0 se ob8in din foi de vafe care se 3ncarc0 cu crem0 2i se decupeaz0E spredeosebire de alte sortimente de napolitane acestea se compun din dou0 alveole sau capace, care prinsuprapunere formeaz0 un recipientE- napolitanele glazurate se fabric0 din cele dou0 grupe de sortimente de napolitane men8ionate mai suscare sunt finisate prin acoperire cu ciocolat0E.


5/17

-ama "ortimentala ei"tenta pe piata napolitanelor

In hCpermar+et am reusit sa identificam numerosi producatori de napolitane,atat producatori cunoscuticat si straini.Printre acestia se numara/Nestl?,7l+a,)uropean "ood,%reamline,ecsabusiness,:omdil,hesi *rago 7spropirgos B(recia,Atorc+ Fole.Garcile de napolitane prezinta o diversitate de sortimente dupa cum urmeaza/

) - N)A6)/-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao,cappucino sau nuciE-napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacaoE-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune.76H7 - 76H7/-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacaoE-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,lamaie sau aluneE-napolitane cu crema de cafea e&presso.N7 J )9:P)7N "D/

-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,cacao cu visine sau alune.9P - %:)7G6IN)/-napolitane invelite in ciocolata cu crema de aluneE-napolitane simple cu crema de alune.76"):A - 76H7/-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacaoE-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune.N. 1 J )%A7 $9AIN)AA/-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau capsuni.'7"):A - :GDI6/

-napolitane simple cu crema de capsuni.'7"):A J )%A7 $9AIN)AA/-napolitane asortate simple cu crema.'7"):A %F%IG) J F)AI *:7( 7APPI:(A B(:)%I7/-napolitane simple cu crema de cacao.HNPP):A J A:%H B():G7NI7/-napolitane cu un strat de ciocolata umplute cu crema de lapte si cacao.N)AK9IH - N)A6)/-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao.%IP - 76"):A/-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao.'I6H - N)A6)/-napolitane simple cu crema de cacaoE-napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacao.


6/17


7/17

IN-REDIENTE napolitane cu crema de alune

Napolitanecu crem0 B! cu arom0 de alune/ f0in0 de gr;u, zah0r, gr0sime vegetal0, lapte praf Bmin.@, zer praf, emulgatorBlecitin0 din soia )==, f0in0 de soia, e&tract de mal8, agen8i de af;nareBbicarbonat de sodiu )@>>2i amoniu )@>, sare iodat0, arom0 identic natural0 de alune. *alorilenutri8ionale pentru 1>> g produs/ gr0simi 1>,Og, proteine O,5g, carbohidra8i 5O,=g, valoarea energetic0

1514,@ +jQ 1>>g.

7cestea sunt doar cateva retete de la care se pot face multe variatii, conducand practic la o multitudinede produse.

abricarea napolitanelor

Necesita doua grupe de operatii tehnologice. Intai se prepara crema, prin dozarea materiilor siamestecarea lor pana se obtine compozitia cu insusirile calitative Buniformitatea si plasticitateanecesare. Dupa aceasta se face asamblarea vafelor cu crema prin ungere, pentru foile plane sau prin

umplere pentru foile cu alveole.Napolitanele astfel preparate pentru unele sortimente se livreaza ca atare, in care scop se taie ladimensiunea necesara sse ambaleaza, iar pentru altele se supun unei noi prelucrari prin glazurare.

"abricarea napolitanelor glazurate se realizeaza tot in doua etape. Din materialele prevazute se preparaprin amestecare si incalzire semifabricatele necesare glazurarii. 7poi napolitanele simple se acopera cusemifabricatul de glazurare, prin cuprinderea intregii suprafete sau a unei parti din acestea. Napolitaneleglazurate sunt lasate sa se raceasca si sa se usuce, dupa care se ambaleaza.

Procesele de ambalare a vafelor si napolitanelor urmaresc protectia produselor, asigurarea igienei lor si ocat mai buna prezentare. Gaterialele de ambalare si ambalajele ce se folosesc sunt pregatite pentrudezasamblare si alte operatii, dupa care are loc dozarea portiilor de ambalat, e&ecutia ambalarii propriu-zise si inchiderea prin lipire sau termosudare a ambalajelor.

Prepararea cremelor

Ae face similar cremelor destinate umplerii altor grupe de produse fainoase, dar apar si o serie departicularitati/L aceste creme trebuie sa fie mai fluide pentru a se putea intinde mai bine pe suprafata vafelor si a umplecat mai complet spatiile libere ce rezulta din modelajul lorEL in compozitia cremelor se folosesc materii puternic colorate, aromate si acidulate, care le imprimacaracteristici cat mai pregnante, care sa completeze insusirile gustative mai putin relevante ale vafelorEL consistenta cremelor se imbunatatite prin adaugarea deseurilor bine maruntite, ce rezulta din procesulde preparare a napolitanelor Bde la blaturi si in urma taierii lorEL prepararea cremelor trebuie sa conduca la realizarea unui amestec uniform, care datorita abaterii sa seprezinte sub forma unei mase spumoaseE in unele unitati cele doua faze se realizeaza distinctE mai intaise omogenizeaza componentele intr-un amestecator, apoi acestea se trec intr-o masina de batut care arerolul de a ingloba aer in masa de cremaEL pentru a asigura o cat mai buna finete a structurii, dupa amestecare cremele se rafineaza prin trecerea
http://www.ecomagazin.ro/info/napolitane/http://www.ecomagazin.ro/info/emulgator/http://www.ecomagazin.ro/info/e500/http://www.ecomagazin.ro/info/e500/http://www.ecomagazin.ro/info/emulgator/http://www.ecomagazin.ro/info/e500/http://www.ecomagazin.ro/info/napolitane/


8/17

printre mai multe perechi de tamburi de granit, care zdrobesc granulele de zahar si de alte materii pecare le contin si apoi se spumeaza.in afara de amestecatoarele pentru separarea cremelor, descrise mai sus se mai pot folosi si colerganguri.7ceste utilaje sunt alcatuite dintr-o cuva in care sunt montate pe un a& doua role de granit. %uva estefi&ata pe un cadru rigidizat pe un postament.

%olergangul functioneaza astfel/ materiile din care urmeaza sa se preparare crema sunt introduse in cuvasi sub actiunea rotirii cuvei si a apasarii pe care o e&ercita cele doua role datorita greutatii proprii,materiile sunt presate puternic si obligate sa se amestece.

Ungerea "i umplerea cu crema a ,a(elor

7ceasta operatie necesita dozarea cantitatii de crema ce urmeaza a se adauga si intinderea ei pe suprafatavafelor. %antitatea de crema ce se dozeaza pentru a se introduce intre doua foi de vafe depinde deprofilul lor, respectiv de spatiile libere pe care desenul le creeaza si de inaltimea stratului de crema dintrefoi.

De obicei se urmareste ca cele doua foi succesive de vafe sa fie cat mai apropiate, grosimea stratului decrema si respectiv raportul vafe Q crema sa se regleze prin adanciturile blatului, care influenteaza astfelcantitatea de crema pe care o va prelua.

(rosimea stratului de crema dintre doua vafe este de apro&imativ/

L = - 5 mm pentru napolitanele din vafe planeEL 1> - > mm pentru napolitanele din vafe cu alveola ce se umplu cu crema.

peste foaia astfel unsa se adauga o noua vafa, se coboara pistonul si se regleaza pentru un nou strat decrema. De aceasta data dispozitivul de ungere se deplaseaza in sens invers si realizeaza aceleasi operatii.Pentru ca fluiditatea cremei sa se mareasca si astfel ungerea sa decurga mai bine se recomanda o usoaraincalzire a cremelor inainte de incarcarea in pRSlnia dispozitivului de uns.

peratiile se repeta pana ce s-au uns toate vafele ce formeaza blatul, dupa care prin apasare pe tija ,pistonul mobil scoate blatul gata format. inainte de a se trece la prelucrarea urmTUtoare, blatul se curatape margine de surplusul de crema prin razuire cu un cutit.

"unctionand dupa acelasi principiu ca si mesele de uns, masinile de uns se compun dintr-o bandatransportoare si din doua sau trei dispozitive de uns.

Pre"area "i taierea blaturilor de napolitane

Pre"area blaturilorde napolitane este o faza tehnologica care are doua scopuri/


9/17

L serveste la uniformizarea stratului de crema pe toata suprafata vafelor si la imbunatatirea aderenteidintre cele doua semifabricateEL in urma racirii blatului crema se intareste si ansamblul formeaza un corp omogen.Pentru ca presarea sa fie egala pe toata suprafata, blaturile se aseaza intre doua plansete de lemn si sepreseaza prin aplicare de greutati sau prin prinderea intr-o menghina.

Dupa asezarea blaturilor intre cele dous plandete de lemn, supuse la o presiune uniforms, sunt lssatetimp de cel putin =5 ore, intr-o sala in care temperatura nu trebuie sa fie mai mare de =>o%.

Taierea blaturilorare rolul de a decupa bucati de napolitane la dimensiunile specifice sortimentuluirespectiv. aierea se efectueaza pe doua directii perpendiculare, cu ajutorul unor cutite circulare care auavantajul ca supun blatul unor eforturi reduse, menajandu-i structura.

Ae poate realiza/

L manual cu ajutorul unor stante taietoare de format corespunzator, ca in cazul napolitanelor cu forme

neregulateEL mecanizat cu ajutorul masinilor de tsiat napolitane, ca in cazul produselor cu forme regulate.

-lazurarea napolitanelor

"ace parte din grupa operatiilor de finisare. 7coperirea suprafetei se face cel mai frecvent cu ajutorulglazurii de ciocolata.

ehnologia glazurarii napolitanelor cuprinde/ prepararea ciocolatei si glazurarea propriu-zisa.Prepararea ciocolatei are rolul de a topi semipreparatele Bcuvertura de ciocolata si de a le amesteca cu1> - => unt de cacao, care-i imbunatateste fluiditatea, precum si cu alte ingrediente cum sunt zaharul

pudra, laptele praf si altele, care sunt destinate ameliorarii gustului. emperatura de prelucrare aciocolatei trebuie sa fie cu putin mai mare decat cea de topire. Ae vor evita temperaturile mai ridicate de@>o%, care pot provoca degradarea unora din componentii ciocolatei .%iocolata astfel pregatita se pastreaza in stare calda pana in momentul in care se foloseste in fabricatie.

(lazurarea se face manual, in care caz se practica atat acoperirea completa cat si partiala, precum siglazurarea mecanica, situatie in care este mai indicat sa se faca acoperirea completa a napolitanelorBanrobarea.

Pentru anrobare se folosesc masini prevazute cu benzi transportoare din impletitura de sarma ino&idabilape care sunt asezate napolitanele, o cuva, prevazuta cu un disc care se roteste si care antreneaza o

cantitate din ciocolata calda aflata in cuva. 9n cutit razuie suprafata discului si lasa ciocolata sa cadaintr-o palnie a dispozitivului de anrobare. Din aceasta palnie ciocolata curge continuu pe napolitaneleaflate pe banda de sarma si acopera complet suprafata napolitanelor, surplusul scurgandu-se inapoi incuva si este reintrodus in circuit cu ajutorul discului de antrenare.

Gasina este prevazuta cu un ventilator astfel incat cuvertura de ciocolata sa fie depusa in strat uniformpe produs si in acelasi timp sa o fi&eze pe produs. Dupa aceea produsul este trecut pe o alta banda


10/17

transportoare si parcurge o zona de racire unde se solidifica imediat ciocolata si se definitiveaza formaprodusului.

Ambalarea ,a(elor "i napolitanelor

Pentru vafe deoarece sunt produse uscate si casante, ambalajele folosite trebuie sa asigure integritateaproduselor si in acest sens se folosesc materiale simple fara caracteristici deosebite. "riabilitateaproduselor impune de cele mai multe ori ca ambalarea sa se faca manual.

Deoarece sunt produse cu un continut ridicat de grasimi, napolitanele necesita ambalaje cu caracteristicideosebite/ celofan, hartie si foita caserata cu solutii care nu permit migrarea grasimilor. Ae poate faceatat manual cat si mecanic. Indiferent de tipul de produs se recomanda folosirea ambalajelor de transportBcutii de carton, lazi de lemn etc..

%onservarea si pastrarea intacta a calitatii produselor contra actiunii factorilor interni si e&terni. 7ceastase refera la conservarea calitatii produsului alimentar prin protectia luiimpotriva factorilor e&terni ai mediului/ umiditate relativa a aerului, particule de praf, radiatiiultraviolete, microorganisme, temperatura, socuri mecanice etc. %are, pe langa actiunea lor directa, potcrea conditii favorabile si pentru actiunea unor factori interni in masa produsului. Gaterialul din care serealizeaza ambalajul, sistemul si forma constructiva pot determina efecte diferite de la o grup a la alta demarfuri alimentare. De aceea, pastrarea intacta a calitatii marfii presupune compatibilitate intre produs siambalaj Bambalajul sa nu influenteze negativ produsul in urma unor reactii chimiceE:ationalizarea procesului de manipulare, depozitare, transport si distributie, avand in vedere numarulmare de operatiuni de manipulare la care sunt supuse marfurile si ambalajele lor pe parcursul circuitului

lor logisticE

transformate, ambalate 2i distribuite clien8ilor. 6an8ul ofertei pentru producerea de napolitane oe 3ncadrul Nestle este descris 3n figura 1. Gateriile prime 2imaterialele de ambalare sunt achizi8ionate de la furnizori 2i transportate, printr-o logistic0 deinternalizare Binbound logistics c0tre fabric0. 6a fabric0, materiile prime ce formeaz0 napolitana 2icrema sunt amestecate, crema este turnat0 apoi peste un strat de napolitan0, al doilea strat fiind a2ezatpeste crem0, produsul este trecut apoi printr-un dispozitiv de r0cire, apoi, cu ajutoul unui utilaj, buc08ile

mari de napolitan0 sunt t0iate 3n buc08i mai mici pentru a forma produsul finit. Produsul finit trece apoiprintr-un c;mp ce 3i m0soar0 dimensiunile 2i greutatea pentru a se vedea dac3 corespunde standardelor.$uc08ile ce nu corespund standardelor sunt 3ndep0rtate iar cele ce sunt 3n regul0 sunt trimise c0tre3mpachetare. "iecare napolitan0 este ambalat0 individual 3n ambalaj de plastic. %incizeci de pachete denapolitane formeaz0 o cutie. %utiile sunt apoi transportate tot printr-o logistic0 de internalizare Binboundlogistics c0tre cele = depozite ale firmei. De aici, printr-o logistic0 de e&ternalizare Boutbound logistics,marfa este transportat0 c0tre cei @ clien8i.


11/17

Capitolul II .Caracterizarea pietei napolitanelor

o Caracteri"tici generale ale pietei0

o Pro(ilul con"umatorului roman

Influentata vizibil de cresterea puterii de cumparare a consumatorilor si de modificarile frecvente lanivel de preferinte, piata dulciurilor continua sa mentina un trend ascendent de dezvoltare. In particular,categoria napolitanelor se inscrie perfect in dinamica de piata, concentrand cresteri accentuate de la an la

an.

%u o traditie indelungata in consumul din :omania, napolitanele sunt un #dulce# preferat deconsumatorii romani si un punct de interes pentru producatorii de dulciuri. Imaginea napolitanelor aevoluat si ea odata cu cresterile valorice, astfel ca, in prezent, eticheta de #produs ieftin# este tot maiputin asociata acestui tip de dulciuri. Geritele sunt, fara indoiala, atribuibile celor care au facut eforturide inovare a produselor si de promovare sustinuta, elemente indispensabile in conte&tul concurentialmodern.

In aceasta ordine de idei, competitivitatea, comunicarea si inovarea constituie atribute ce modificasubstantial locul segmentului in totalul pietei dulciurilor, situatie de care jucatorii din categorie suntconstienti si pe care o apreciaza ca oportunitate de dezvoltare si la nivel individual.

#Piata napolitanelor, estimata la peste 5! milioane euro, este o piata dinamica, puternic concurentiala, cuun trend ascendent in ultimii ani. ferta de napolitane este bogata, caracterizata de diversitateagramajelor, caracteristici ce au influentat puternic comportamentul de consum#, precizeaza %armen 9ta,Gar+eting Ganager al producatorului de biscuiti si napolitane 7rslan $ifa.

Potrivit G)G:$, categoria napolitanelor include doua subsegmente/ cel al napolitanelor simple,dominante ca pondere in total categorie, si subsegmentul napolitanelor cu invelis de ciocolata, caredetine apro&imativ o treime din piata napolitanelor. Dupa cum rezulta din studiul G)G:$, raportulcelor doua subsegmente s-a mentinut constant in ultimii doi ani, eventualele scaderi pe subsegmentulnapolitanelor simple, fara invelis, manifestandu-se in favoarea napolitanelor invelite in ciocolata.


12/17

Importanta de mentionat este si segmentarea pietei in napolitane vrac si napolitane ambalate. Desi nueste monitorizata de companiile care efectueaza studii de piata, categoria napolitanelor vrac are rulajeinsemnate datorita pretului mai scazut. In prezent insa, volumul si valoarea vanzarilor reflecta preferintain crestere pentru produsele ambalate. otusi, dupa cum remarca si directorul de Gar+eting al 7rslan$ifa, vanzarea produselor vrac creste in special foarte mult in perioadele de post.

Dupa cum mentionam anterior, multi ani romanii au perceput napolitanele ca #cel mai ieftin dulce#, deunde deducem ca pretul era criteriul prioritar in alegerea lor. Pe masura ce piata a evoluat, consumul s-acizelat si consumatorii au devenit receptivi si la alti factori de influenta.

#Napolitanele fac parte din categoria produselor de impuls, iar notorietatea marcii, pretul, atractivitateaambalajului se numara printre factorii care influenteaza decizia de cumparare. 7pro&imativ 1> dintreconsumatori achizitioneaza produsele de doua ori pe saptamana sau mai des, => o data pe saptamana,=@ de doua trei ori pe luna. Godul de prezentare a produselor, merchandisingul, materialelepromotionale, promotiile sunt factori care influenteaza decizia de cumparare in magazine. Pentru

produsele vrac, pretul si aspectul comercial influenteaza decizia de cumparare#, declara %armen 9ta,reprezentanta 7rslan $ifa.Preferintele manifestate in consum sunt referinte importante pentru producatori. Pe de alta parte, multedintre acestea pot fi resimtite in aceeasi masura ca si dificultati de adaptare a activitatii proprii. 6auraambore, reprezentanta Nestle :omania e&plica/ #%onsumatorii fac diferenta intre produse fie prinvaloarea adaugata pe care le-o aduc, fie prin pretul lor Bprincipala caracteristica a napolitanelor este #undulce accesibil#. 7mbele situatii presupun investitii din partea producatorilor. 7stfel, inovatiilerelevante care ii ofera consumatorului mai mult decat o napolitana sunt costisitoare si trebuie sustinutein media pentru a fi cunoscute de acestia, mentinerea unui pret competitiv este destul de greu de realizat

in conditiile unor cresteri semnificative ale pretului materiilor prime si un curs euro-leu mai mare decatin =>>4. De asemenea, consumatorii de dulciuri aleg gustarea dintr-o paleta larga de produse, iarnapolitanele se afla la baza piramidei#.

Din punct de vedere al adresabilitatii, napolitanele nu au un target foarte bine delimitat, in sensul ca seadreseaza unui public foarte larg si eterogen. #Napolitana este un produs de tip commoditC si estepreferata de consumatorii de toate varstele. Ae prefera din ce in ce mai mult produsele ambalate si seacorda o atentie mai mare calitatii. 7proape 5> dintre consumatori prefera napolitanele ca gustare intremese, tinerii preferadu-le ca pe o gustare rapida sau ca desert#, completeaza %armen 9ta.

7ceasta detaliaza in continuare solutiile de promovare pentru care s-a optat in cazul acestei marci/ #Inmagazine folosim in mod curent postere, wobblere, shelf tal+ere, shelf defendere, standuri de prezentarea produselor, stoppere etc. Atandurile sunt plasari suplimentare in zonele cu trafic ridicat ce intreruptraseul obisnuit al cumparatorului Bceea ce dorea sa cumpere conform listei si ii creeaza Q reamintesc#nevoia# de o gustare dulce. :eprezinta o buna ocazie pentru a crea imagine, dar si de a crestevanzarile#.


13/17

Interactiunea consumator - marca este cu atat mai importanta pentru brandurile noi lansate pe piatanapolitanelor, un e&emplu sugestiv in acest caz fiind up, napolitanele distribuite de )lge+a "erfelis/ #Inmagazin incercam sa fim cat mai activi, mai ales ca suntem cel mai #proaspat# brand lansat in piata denapolitate si, evident, ne dorim sa castigam o cota de piata cat mai importanta. In perioada de dupalansare am avut samplinguri mai putin conventionale in cele mai importante magazine +eC account si in

shopping center-uri in $ucuresti. Dupa lansare am continuat cu plasari suplimentare in magazine,aparitii in leaflet-urile magazinelor si promotii cu gratuitati pentru consumatorul final, precum sidegustari de produs#.7steptari si angajamente

ucatorii din segment preconizeaza un traseu caracterizat de dezvoltarea atat e&tensiva, prindiversificarea ofertelor, cat si intensiva a segmentului, prin imbunatatirea calitativa a produselor. Gaimult decat atat, se apreciaza mentinerea tendintei de migrare a consumului de la produsele vrac, laprodusele ambalate, care indeplinesc mult mai fidel rigorile de calitate moderne.

%astigatorii in cursa concurentiala vor fi producatorii care vor reusi sa aduca inovatie reala categoriei sivor investi in loializarea consumatorilor. Gar+etingul accentuat al jucatorilor prezenti pe piata, lansareaunor editii limitate pentru impulsionarea vanzarilor in anumite perioade, aparitia unor noi competitori,cresterea ofertei vor coduce fara indoiala la o consolidare a segmentului si, concomitent, la o crestere capondere in totalul pietei dulciurilor.

Napolitanele in consumul casnic

- %onsumul casnic de napolitane a inregistrat o crestere usoara in volum in primul semestru al anului=>1> fata de aceeasi perioada a anului precedent. %resterea categoriei se datoreaza napolitanelorambalate, in timp ce segmentul vrac se afla pe un trend descendent, dar inca reprezinta aproape @> dinvolumul total.- Napolitanele sunt una dintre categoriile in care comertul traditional continua sa detin un rol important -> din volum - in timp ce preferinta in crestere a consumatorilor pentru hCpemar+eturi, in special, acondus la cresterea ponderii formatelor moderne.- Printre cele mai mari consumatoare de napolitane se numara gospodariile cu varsta capului familieipana in 54 ani, responsabile pentru aproape jumatate din volumul total.- 9n alt segment important este format din familiile cu copii sub 15 ani - care acopera = dinconsumul categoriei - ele reprezentand == din totalul gospodariilor din :omania.


14/17

o Principalii producatori in Romania "i zonele lor de productie

Pia a de napolitane este estimat0 la 5! milioane )uro.

Pia a este dominat0 de Nestle, )uropean "oods, 7l+a, 7rslan $ifa i :omdil, care de in 3mpreun0 4> din pia 0.

Ne"tl1este o companiemultina ional0 din industria alimentar0 i una dintre cele mai importante concerne elve iene . %ompania este cel mai mare grup alimentar din lume. Nestl? se situeaz0 pe primulloc la nivel global pe pia a apelor minerale 3mbuteliate, 3n anul =>>O, cu o cot0 de 14,=, devans;nd%oca-%ola,cu 4,5, Danone, cu O, i Pepsi,cu 5,O. %ompania este prezent0 i 3n :om;nia, unde aavut v;nz0ri de @>> de milioane lei Bcirca 1@> milioane euro 3n anul =>>4. Nestle este cel mai marejuc0tor pe segmentul cafelei solubile din :om;nia, cu marca Nescafe.%ompania de ine o fabric0 denapolitane la imi oara . 7 mai de inut o linie de 3mbuteliere a apei 7na *ie l;ng0Giercurea %iuc, pecare a transferat-o 3n anul1444. >O, a 3nchis i fabrica de 3nghe at0 de l;ng0 $ucure ti, i a mutat liniile de produc ie la unitatea din *arna, $ulgaria.

European oodeste o companieproduc0toare de alimente din :om;nia, parte a grupului )uropeanDrin+s, din care mai fac parte firmele )uropean Drin+s i Acandic Distilleries. %ompania produce chips-

urile, biscui ii, cerealele, popcorn-ul i perni ele *iva, napolitanele NatC, alunele lla, cerealeleglazurate :ollo, biscui ii s0ra i ac+ Pot, +etchup-ul i pasta de tomate :egal i pastele f0inoase PastaDIV76I7. De asemenea mai produce bere, snac+suri, i cereale pentru micul dejun.%ompania de ine i o fabric0 de bere la Dr0g0ne ti , jude ul $ihor. "irma are o cot0 de apro&imativ 4 pe pia a berii, cubrandurile $urger i Aervus, fiind lider pe segmentul berii la P) Boctombrie=>>O.

Al2a -rupeste un grup de companiiproduc0toare de alimente din :om;nia,3nfiin at 3n anul 1445.%ompania este specializat0 3n produc ia, ambalarea i distribu ia de cafea, napolitane glazurate i neglazurate, biscui i, ingrediente, precum i fructe uscate BdrC fruit snac+s Bsemin e, fistic, migdale, mi& de fructe uscate.(rupul 7l+a, de inut de familia Hrenzia din Israel, include firmele 7l+a %o.,

produc0tor de napolitane, biscui i, cafea, cu o fabric0 la $ucure ti ,7l+a Pro, produc0tor de fructe uscate,cu o unitate de produc ie la "ilipe tii de P0dure Bjude ul Prahova, i 7l+a rading, distribuitor alproduselor grupului. De asemenea, grupul include, din anul =>>, i firma 7l+a radingGagCarosarszag. Portofoliul de produse 7l+a cuprinde m0rci precum 7l+a, 7l+a-Pr0jitura casei, Nutline,M), Dr. Hrantz, 7lfers, (old Gocca i Atretto, fiind unul dintre liderii pie ei de dulciuri din :om;nia.1>, 7l+a a v;ndut divizia Nutline, care de inea peste @> din pia a semin elor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/The_Coca-Cola_Companyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/The_Coca-Cola_Companyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danonehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pepsihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pepsihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Miercurea_Ciuchttp://ro.wikipedia.org/wiki/Miercurea_Ciuchttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Varnahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinks_(grup)http://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinks_(grup)http://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinkshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandic_Distillerieshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dr%C4%83g%C4%83ne%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dr%C4%83g%C4%83ne%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bihorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1994http://ro.wikipedia.org/wiki/1994http://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipe%C8%99tii_de_P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipe%C8%99tii_de_P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prahovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/The_Coca-Cola_Companyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danonehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pepsihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Miercurea_Ciuchttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Varnahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinks_(grup)http://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinks_(grup)http://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinkshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandic_Distillerieshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dr%C4%83g%C4%83ne%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bihorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1994http://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipe%C8%99tii_de_P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prahova


15/17

pr0jite, c0tre compania rival0 Intersnac+. Divizia Nutline a avut afaceri de == milioane euro i un profitde 1,= milioane euro 3n =>>4

Ar"lan Prodimpeeste o companieproduc0toare de biscui i i napolitane din :om;nia,3nfiin at0 3nanul 144. %ompania de ine dou0 unit0 i de produc ie situate 3n ora e limitrofe $ucure tiului / Pope ti-

6eordeni i *oluntari. 9nitatea din Pope tiJ6eordeni func ioneaz0 din anul 144 i produce biscui i, iar cea din Piperafunc ioneaz0 din 144! i produce napolitane.%ompania este unul dintre cei cinci marijuc0tori de pe pia a de napolitane ambalate din :om;nia, care de in 3mpreun0 4> din pia 0.W7:A67N- $I"7 este marca 3nregistrat0 aflat0 3n portofoliul companiei.7rslan Prodimpe& de ine urm0toarelem0rci/

$iscui i simpli/ Petit $eurre, Picnic

$iscuiti cu crem0 diverse arome - 7:A67N, 6, :66I, 76", 7A:

$iscui i digestivi J G):P6

$iscui i s0ra i/ %N)A

Napolitane J diverse arome/ :IHH, 7:A67N

Produse glazurate/ AP)%I76I7) 7:A67N, G766', P7P)A, 69X9:I7N,9"966, N7P6I7N) (67M9:7)

o Tari importatoare3eportatoare de napolitane

ari e&portatoare/ urcia B )s+ort Ga+ina,%andC ur+eC,:omania B)uropean "oods,Nestle- in 1> detari,A.c Dobrogea (rup A.a,Ac.$oromir.Prod.A.7,:omdil,Aua BNecco,(ermania,)lvetia.

ari importatoare/:omaniaBA.c Aenic %om Arl,7dvantage distributionsrl,Nestle,:omdil,urcia,$ulgaria,9ngaria,Italia

o Date "tati"tice de"pre con"um in tara noa"tra
http://ro.wikipedia.org/wiki/Intersnackhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1993http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Voluntarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Piperahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Intersnackhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1993http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Voluntarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Piperahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1996


16/17

*anzarile de napolitane din :omania au inregistrat un trend ascendent, impulsionat fiind de aparitia anoi produse si de cresterea puterii de cumparare a consumatorilor. Desi segmentul vrac detine incasuprematia in totalul vanzarilor, atat ca volum cat si ca valoare.

6a ora actuala, diferentele dintre piata autohtona de napolitane si pietele similare din alte state europene

provin din situatia economica a fiecarei tari si din nivelul de informare al consumatorului. #data cucresterea puterii de cumparare au crescut si standardele romanilor, care au devenit din ce in ce maiorientati catre produse de calitate, accesibile oriunde si oricand. Ae observa o tendinta de crestere acantitatii medii cumparateQconsumate, deci si o redimensionare a ambalajelor, in sensul ca, in totalulvanzarilor, a crescut importanta pungilor mari, de peste 1>> de grame#, mentioneaza :aluca Predoi,corporate affairs manager la Nestle :omania.

Potrivit unui studiu de retail audit intocmit de agentia de cercetare G)G:$, in intervalul mai =>>O -aprilie =>>4, napolitanele vrac au inregistrat !5, din vanzarile in volum, in scadere cu 1,5 procentefata de perioada mai =>> - aprilie =>>O. In timp ce acest segment s-a aflat pe un trend descendent,napolitanele ambalate au inregistrat in perioada analizata o crestere a vanzarilor in volum Bde la ,4la @,.

*aloric, in intervalul mai =>>O - aprilie =>>4, napolitanelor vrac le-au revenit @@, din totalulvanzarilor, iar cele ambalate si-au adjudecat 55, din piata. In opinia lui 7drian Gatusoiu, acestcomportament de achizitie este influentat de diferenta de pret, si nu de faptul ca ar e&ista vreo diferentade calitate intre cele doua segmente.

In ceea ce priveste gramajele, cercetarea G)G:$ scoate in evidenta faptul ca in vanzari domina pungile

de peste 1>> de grame, acestea detinand !O,= din vanzarile in volum si @4,5 din vanzarile in valoare,in perioada mai =>>O - iunie =>>4.

caracteristica a consumatorului de napolitane, manifestata in ultima perioada, este deschiderea catrenoutati, acesta fiind dispus sa incerce arome noi. otusi, aromele clasice - cacao, vanilie si lamaie -raman in continuare preferatele romanilor.

7stfel, potrivit cercetarii G)G:$, napolitanele cu aroma de cacao au inregistrat cele mai mari vanzari,atat in volum, cat si in valoare B!,O, respectiv !5,. Pozitia secunda a revenit napolitanelor cuaroma de vanilie B15,@ din vanzarile in volum si 1=,5 din cele in valoare, pozitia a treia fiind

ocupata de napolitanele cu alune, cu 1= din vanzarile in volum si in valoare.

#%onsumatorii prefera napolitanele cu crema de cacao B!>, vanilie, alune, lamaie si pe cele glazurate.)ditiile limitate de sezon vor continua sa aiba succesE totodata, se da o atentie tot mai mare calitatii.7pro&imativ 5> dintre romani consuma aceste produse ca gustare intre mese#, precizeaza %armen 9ta,director de mar+eting la compania 7rslan


17/17

#Principalul canal de vanzare in cazul napolitanelor il reprezinta bacaniile de ma&imum 5> de metripatrati. Aupermar+eturile ocupa pozitia secundara, situatie diametral opusa celei din tarile 9niunii)uropene#, constata 7drian Gatusoiu, P: manager al companiei Pan (roup. Napolitanele vrac se vandin mod preponderent prin sistemul traditional, cu precadere in orasele mici si in mediul rural, in timp cesortimentele ambalate sunt comercializate in special in retailul modern.

#%resterea vanzarilor la editiile limitate si trendul ascendent pe segmentele premium si superpremiumvor fi principalele caracteristici ale pietei. "irme care activeaza in prezent in alte tari europene, dar sicompanii multinationale vor fi interesate de piata romaneasca. Influentele s-au observat si in =>>4, daracestea se vor intensifica in viitor, conducand la o intensificare a concurentei#, este de parere %armen9ta.

actori ce impul"ioneaza dez,oltarea pietei

dezvoltarea retailului modern, fapt ce a determinat o crestere a ponderii produselor cu valoare

adaugataE

schimbarea comportamentului de achizitie, situatie determinata de cresterea puterii de cumpararea romanilorE

aparitia unor noi game de produse, precum si a unor jucatori noi pe piataE

intrarea pe piata a marilor retaileri a facilitat conditiile de e&punere si promovare a produselorE

dezvoltarea sistemelor de ambalare.

Analiza pietei napolitane

Documents

Transcript of Analiza pietei napolitane