REDUCEREA STRATULUI DE OZON

IntroducereReducerea stratului de ozon este o problemă destul de importantă care afectează populaţia Terrei, dar şi planeta în ansamblul ei.Cauzele extinderii acestei probleme sunt datorate activităţilor antropice, care se intensifică şi au drept rezultat distrugerea habitatelor naturale şi antropice; creşterea riscului expunerii la un nivel ridicat al radiaţiilor ultraviolete.

Cuvinte cheie: 1. Modificare2. Gaze3. Cauze4. Consecinţe5. „găuri în stratul de ozon”.

Motivul pentru care am ales să discut această temă : “Reducerea stratului de ozon” este deosebita importanţă pe care o are stratul de ozon in protejarea vieţii pe Pământ.

Cauzele reducerii stratului de ozon

CAUZE NATURALE CAUZE ANTROPICE

1.Cauze naturalea)Erupţiile vulcanice puternicecum au fost cele ale vulcanilor Mount Saint Helen din  Vestul SUA şi Pinatubo din Filipine (1991): - determină o scădere bruscă a ozonului stratosferic datorită cantităţilor mari şi eterogene de aerosoli care pătrund în stratosferă.b) Nori polari stratosfericiO specie de nori existentă la poli ce poarta numele de PSC (Polar Stratospheric Clouds) şi au proprietatea de a oferi o suprafaţă catalitică ideală pentru descompunerea CFC-urilor, eliberându-se astfel clor care are proprietatea de a rezista în atmosferă de la 20 la 120 de ani, fiecare atom al său putând distruge sute de mii de molecule de ozon .

2.Cauze antropice a) D atorate freonului (CFC) şi halonilor ( CBrF3 ) . Aceste gaze nu sunt toxice sau inflamabile, fiind folosite la fabricarea frigiderelor, spray-urilor sau ca solvent de curăţire în fabricile de circuite electronice.Moleculele de CFC şi haloni trec în atmosfera înaltă unde nivelul radiaţiilor UV este în mod obişnuit ridicat. Aceste radiaţii contribuie la separarea atomilor de clor din moleculele de CFC şi a celor de brom din haloni. Odată eliberate, moleculele de clor şi brom sunt capabile să distrugă continuu moleculele de Oз. Un atom de clor şi de brom poate reacţiona cu până la 100 000 de molecule de ozon. Gazele din grupa CFC pot persista în atmosferă până la 150 de ani!!!

Impactul productiei americane de CFC asupra stratului de ozon

Sursa: Comisia Americana pentru Comertul International (USITC).

Impactul cumulat al productiei mondiale de CFC

Sursa: USITC.

Concentratia atmosferica a principalelor substante implicate indegradarea stratului de ozon

CONSECINTEScăzând doar cu 1 % concentraţia de ozon atmosferic, fluxul de radiaţii UV creşte cu 2%,crescând de 6 ori frecvenţa cancerului pielii, a bolilor de ochi, recoltele de plante scad simţitor,fitoplanctonul (organismele unicelulare din oceane) se reduce, afectând fauna care se hrănea cu el, scade eficienţa vaccinului contra tuberculozei. Vopselele şi masele plastice îmbătrânesc mai repede, fiindnecesari aditivi mai scumpi pentru stabilizarea lor în timp.In timpul caniculei din timpul verii, toată lumea încearcă, în primul rând, să se ferească de radiaţiile solare, însă foarte puţini ştiu că un pericol la fel de mare pentru sănătate îl reprezintă şi ozonul.La altitudine mare, ozonul are un efect benefic deoarece acţionează ca un ecran protector împotriva radiaţiilor  solare ultraviolete. La nivelul solului din marile oraşe, smogul rezultat din poluare se transformă in ozon, care este periculos pentru plămâni.

O dată inhalat, ozonul poate provoca o serie de afecţiuni respiratorii, de la simple iritaţii ale căilor aeriene superioare, accese de tuse şi afecţiuni ale pleurei, până la bronşite acute şi emfizem pulmonar. De asemenea, astmaticilor li se pot agrava foarte mult simptomele şi sensibilitatea la anumiţi alergeni. Pentru a evita efectele nocive, 

medicii le recomandă oamenilor sa evite pe cât posibil deplasările la orele amiezii, când concentraţia ozonului atinge valori maxime.

Efectul de serăRecenta încălzire globală semnalată pe parcursul secolului 20 şi mai ales încălzirea resimţită în ultimii 60 ani, depăşeşte se pare limitele climatului global stabilite pe criteriile amintite anterior. Având la bază datele înregistrate disponibile s-a concluzionat că încălzirea emisferei nordice din secolul 20 este probabil mai mare decât orice altă perioadă de încalzire din ultimii 1 000 ani.În acelasi sens se apreciază că anii 1990 au fost cel mai cald deceniu, iar 1998 cel mai cald an din mileniul trecut.

Variatia temperaturii in emisfera nordica in ultimul mileniu.

Se consideră că cea mai mare parte din incălzirea semnalată in ultimii 50 ani poate fi atribuită emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră. Mai mult, efectul de seră are efecte cu aspecte distincte asupra climatului, afectând temperatura şi precipitaţiile intr-un mod care diferă de efectele induse de fluctuaţiile intensităţii radiaţiei solare sau variaţia naturală determinată de alte cauze. Aceste aspecte determină majoritatea specialiştilor să considere impactul activitaţii umane asupra climatului ca fiind foarte important, cel puţin pentru actuala tendinţă de încălzire globală şi că această tendinţă se va menţine in continuare.

Alt tip de impact al incălzirii globale se referă la schimbări ale ciclurilor hidrologice, intensificarea unor fenomene meteorologice şi efecte negative asupra ecosistemelor terestre şi acvatice. Unele zone geografice vor fi afectate de precipitaţii mai abundente decât in  mod normal, in timp ce altele vor deveni mult mai secetoase. Există de asemenea posibilitatea inceperii unui proces accentuat de topire a calotelor polare.

Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor a inregistrat până la 24 cm intre 1990 şi 2000 şi se asteaptă creşteri de până la 4 ori mai mari in acest secol. Creşterea nivelului apelor marine va avea un uriaş potenţial impact asupra zonelor costiere, cu posibile inundaţii, fenomene de eroziune si distrugeri de habitate in zonele umede ceea ce se va repercuta asupra biocenozelor specifice, in special asupra populaţiilor de păsari acvatice si diverselor specii de peşti.

Stoparea     degradării stratului de ozon Principala soluţie a problemei distrugerii păturii de ozon este oprirea producerii si consumului de CFC. Bineinţeles că pentru aceasta trebuie să existe alternative.

Ş I ALTERNATIVE EXIST Ă!!! Pentru sistemele de racire – amestecul de propan/butan care se gaseşte in

noile modele de frigidere. Pentru solventi – ape neionizate, gheaţă, curăţire semiudă, gaze sub presiune

: acestea sunt alternative pentru procesele de spălare a sistemelor electronice folosite pentru producţia de computere.

Pentru aerosoli– pulverizatoare mecanice, non-spray-uri, gaze sub presiune si inhalatoare de praf uscat pentru folosinţa medicală.

Pentru extinctoare – folosirea amestecurilor de gaze inerte precum azot/argon sau dioxid de carbon/azot/argon ce pot inlocui folosirea halonilor.

Fenomenul de deteriorare a stratului de ozon poate fi mai strict pus sub control:- scheme de reducere voluntară a consumului de CFC sau ODS iniţiate de guvern, la nivelul ramurilor şi subramurilor industriale sau a marilor firme industriale şi introducerea etichetării ecologice;- consolidarea activităţii de cercetare-dezvoltare, consumatorii şi furnizorii de CFC/ODS fiind obligaţi sa apeleze la „cea mai buna tehnologie disponibilă” in desfaşurarea activitaţilor productive;- interzicerea fabricării şi utilizării unor CFC lăsând la dispoziţia celor interesaţi sa-şi adapteze producţia;

- solicitarea de ajutor financiar străin sau mobilizarea unor fonduri financiare proprii (de tipul Fondului de Mediu) in favoarea conversiei industriei către alternative la ODS; - punerea sub control a importului de ODS. La această masură eficace au apelat majoritatea ţărilor ce au aderat la Protocolul de la Montreal, ţările Comunitatii Europene protejându-şi economia naţională prin controlul importurilor de ODS incă din anul 1988.

In ceea ce priveşte România, vor trebui făcute in continuare eforturi pentru incadrarea in prevederile Acordului de la Montreal, in privinţa restructurării industriei, adoptarea de programe de cercetare, controlul mai sever al importurilor de aparate, produse cosmetice etc.Procesul de restructurare a industriei este necesar sa includă si criteriile protectiei stratului de ozon.Oportunităţile economiei româneşti la obiectivul devansării termenelor de punere sub control a stratului de ozon sunt urmatoarele:

-   iniţiative evidente la nivelul agenţilor economici, Fabrica de Frigidere-Gaesti, devansează preocuparile decidenţilor guvernamentali in domeniul controlului utilizării CFC;

-   potenţialul naţional de cercetare-dezvoltare are capacitatea de a se implica in elaborarea de soluţii alternative la producţia /consumul de CFC şi de ODS in perspectivă;

In concluzie, obiectivul propus pentru o politică naţională de protecţie a stratului de ozon, in lumina prevederilor Protocolului de la Montreal, este urmărirea graficului de reducere /sistare a utilizării / fabricării CFC şi in general a ODS, in conformitate cu cerinţele acordurilor internaţionale

CONCLUZII• Principalele incertitudini se referă la cât de mult se va incălzi clima

planetei, cât de repede se va realiza această incălzire şi care sunt efectele potenţiale negative sau dacă va fi cazul pozitive ale procesului de incălzire globală.

• Ozonul, aflat în apropierea suprafeţei pământului, intensifică efectul de seră şi afectează atunci când se transformă în smog de vară,sănătatea oamenilor, nu trebuie confundat cu ozonul care se regăseşte în stratosferă şi care joacă acolo un rol important pentru menţinerea vieţii pe Pământ. Ca strat, ozonul creează un scut împotriva radiaţiilor UV emise de soare.

Bibliografie http://opengis.unibuc.ro/index.php?

option=com_content&view=article&id=202:degradarea-stratului-de-ozon&catid=38:articole

http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/poluarea-distrugerea-stratului-de-ozon

http://www.nasa.gov/topics/earth/features/ozone0910.html