constante gramaticale ale spațiului pictural cu caracter...

constante gramaticale ale spațiului pictural

cu caracter Baroc

În acest articol vom urmări identificarea acelor parametri specifici de analiză sintactică cu

care operează cercetarea doctorală propriu-zisă (Elemente de natură gramaticală în pictura

figurativă postbelică și în fotografia documentară) pe un alt eşantion de imagini.

am optat pentru analizarea unei baze de date de 105 imagini din pictura barocă, întrucât

în urma studierii bazei de date de 1128 de imagini care face obiectul tezei, cel mai im-

portant cluster de imagini îndeplineşte, la nivel sintactic, anumite caracteristici ale stilisticii

baroce. prin urmare, acest set de principii morfologice se impune a fi verificat prin analiza

unor imagini consacrate ale Barocului.

În terminologia de specialitate a istoriei artelor accepţiile termenului baroc nu sunt lipsite

de echivoc. până în secolul al XViii-lea, etimologia cuvântului nu a inclus aplicări ale sale

pentru artele plastice, deşi desemnează o modalitate specifică a expresiei artistice.

apariţia şi diseminarea Barocului, la începutul secolului al XVii - lea, se suprapune ep-

ocii de războaie religioase care marchează europa. arta barocă îşi are originea în italia,

ţară dominată de autoritatea catolicismului, dar se va răspândi rapid în Franţa, spania,

Ţările de Jos.

În cartea sa despre Baroc, martin rupert John distinge trei perioade importante în dez-

voltarea acestui stil.

o primă etapă, aceea a Barocului timpuriu, preponderent naturalistă ca viziune, se

conturează în italia, şi este legată de pictura lui caravaggio, artist care influenţează prin

viziunea sa chiar şi artişti din afara italiei, un număr important de artişti flamanzi, francezi,

spanioli. aspectul revoluționar al operei lui caravaggio constă în conturarea inovativă

a unui repertoriu de formule plastice: naturalism, preferința pentru reprezentarea în

mărime naturală, lumina incidentă, exacerbarea valorii expresive a clar-obscurului.

o a doua etapă în evoluţia stilului este aceea a ,,culminaţiei Barocului”1, având-i ca

exponenţi pe rubens, guercino, fiind perioada de apogeu a ,,epocii senzualiste a

Barocului”2, datorită exuberanţei şi voluptăţii operelor, caracteristici considerate tipice

pentru întreaga perioadă barocă.

cea de-a treia perioadă a Barocului este cea clasică / clasisicizantă, şi este determinată

de importante opere picturale ca cele ale lui Velasquez în spania, Vermeer în olanda,

poussin în Franţa.

alcătuirea bazei de date de 105 imagini a mizat pe alegerea celor mai reprezentativi

artişti ai stilului Baroc, reflectând etapizarea propusă de rupert.

1 rupert martin John - Barocul, ed.meridiane, Bucureşti, 1982, p.22

2 ibidem , p.22

elemente de natură gramat icală în pictura f igurat ivă postbel ică ş i în fotograf ia documentară- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

astfel, în componenţa bazei de date apar opere semnate de: caravaggio, anibale car-

acci şi guercino în italia, Velasquez şi Zurbaran în spania, georges de la tour şi pous-

sin în Franţa, rembrandt, Vermeer, rubens, Frans hals în Ţările de Jos.

această alcătuire a bazei de date cu imagini din Baroc s-a dorit a fi cât mai relevantă

pentru stablirea obiectivului de a stabili coordonatele definitorii pentru spaţiul pictural

de tip baroc.

În josul paginii avem o imagine realizată cu ajutorul softului 3A.Jar, cu reprezentarea

grafică a bazei de date cu 105 imagini din pictură Barocă ce are în vedere raporturile

alb/negru (2 nivele) şi respectiv negru/tot (6 nivele). aceste două raporturi vizează o

expunere cât mai sintetică şi convingătoare pentru imaginea tipic barocă.

În stânga reprezentării grafice regăsim imaginile dominate de tonuri închise:

raporturi alb / negru pornind de la: 0,05, 0,10 , 0,15, .... 0,30.

În dreapta graficului sunt imaginile cu un raport alb / negru de 0,50, 0,60,...0,80,

imagini caracterizate prin luminozitatea tonurilor.

este evidentă plasarea preponderentă a imaginilor în stânga graficului, unde avem de

a face cu raporturi alb / negru cu negru dominant.

Fig.X ratio scatter plott: Baza de date de 105 imagini

Din unghiul de vedere al analizei noastre, caracterul baroc este constituit din

următoarele caracteeristici:

1. O prezență dominantă a tonurilor închise

2. Subordonarea raportului cromatic de către cel tonal

3. Asimetria compozițională

4. Importanța însemnată a liniei oblice în trasarea tramelor compoziţionale

În urma analizei bazei de date cu 105 imagini din Baroc am extras anumiți parametri sin-

tactici care pot fi definitorii pentru conturarea unui posibil arhetip imagistic. este vorba

de 4 raporturi tonale şi cromatice care se aplică unei grupe de 90 imagini din cele 105,

şi care traduc în termeni cuantificabili observațiie expuse în paragraful anterior (prezența

dominantă a tonurilor închise, subordonarea raportului cromatic):

Raportul Alb / Negru < 0,5 pe 2 nivele tonale

Raportul Negru / Tot > 0,6 pe 2 nivele tonale

Raportul Gri 1 / Gri 2 > 1 pe 4 nivele, gri1 fiind griul mai închis

Raportul Negru / Tot > 0,5 pe 2 nivele RGB

importanţa raportului tonal în pictura de sorginte barocă este accentuată de preferinţa

pentru un contrast clar-obscur acuzat în multe din operele ce fac parte din baza de

date. raportul tonal subordonează raportul cromatic în cazul majorităţii imaginilor, fapt

explicabil prin preferinţa esteticii baroce pentru o tratare naturalistă şi pentru tehnica

modeleul cromatic ca procedeu pictural fundamental.

studiul imaginii din prisma relaţii lor cadru-formă-geometrie, urmărind reperarea

principalelor linii armonice, dar şi a punctelor de convergenţă cu armătura cadrului

rectangular va completa afirmaţii le despre asimetria compoziţională care marchează o

parte importantă din cele 105 opere analizate.

importanţa deosebită a utilizării liniilor oblice (marcate cu roşu) este foarte relevantă în

analizarea spaţiului pictural de expresie barocă.

cluster de 18 imagini din baza de date de 105 imagini - Baroc

raportul cantitatiV pe o BaZă De Date De 105 ImAGINI

Din pictura Barocă

alb/negru2 nivele

negru/tot2nivele

gri1/gri24nivele

negru/tot2niveleRGB

caravaggio 1 0.16 0.86 1.35 0.79caravaggio 10 0.06 0.94 2.98 0.84caravaggio 11 0.15 0.87 2.51 0.80

caravaggio 12 0.16 0.86 1.48 0.79caravaggio 2 0.11 0.90 0.76 0.83caravaggio 3 0.06 0.94 2.22 0.89caravaggio 4 0.09 0.91 1.70 0.84caravaggio 5 0.16 0.86 1.31 0.76caravaggio 6 0.13 0.89 1.11 0.81caravaggio 7 0.14 0.88 2.61 0.76caravaggio 8 0.09 0.92 1.72 0.86caravaggio 9 0.05 0.95 2.26 0.94

raportul cantitativ, cuantificabil prin aplicaţia software, este fundamental în conturarea

relaţiilor cadru - formă - culoare (sau echivalentul ei tonal).

În cazul picturii Baroce cele mai notificabile analize ale raporturilor cromatice şi tonale au

fost cele cuprinse în tabelul de mai jos, reprezentând o statistică sumară a valorilor celor

4 raporturi cantitative enumerate ca fiind definitorii pentru Baroc.

afirmaţia potrivit căreia imaginea - arhetip a barocului este o imagine dominată de to-

nuri închise, iar raportul cromatic este subordonat celui tonal, îşi găseşte cea mai justă

clarificare în cifrele ce reprezintă valori ale raportului negru/tot (2 nivele) şi ale negru/tot

(2 nivele rgB): prezenţa negrului în cantităţi dominante (pe coloana a patra a tabelului

regăsim valori ale raportului negru/tot (2 nivelergB) care nu scad sub valoarea de 0,7

decât în rare cazuri, acest raport desemnând valori de peste 70% pixeli negri din totalul

pixelilor unei imagini, cu toate că imaginea este compusă din toate canalele de culoare

incluse într-o imagine digitală: rgB şi cmYK).

unul din cele mai concludente exemple de imagini picturale care să corespundă acestor

parametri sintactici îl reprezintă opera lui caravaggio, deschizătoare de drumuri şi şocantă

prin noutatea pe care o propune. pictura lui caravaggio se detaşează de rafinamentele

idealiste ale manierismului, prin brutalitatea naturalistă şi tenebrism.

noutatea viziunii lui caravaggio este reprezentată de sistemul violent de ecleraj specific

tenebrismului său şi orientării pentru o reprezentare foarte naturalistă. această abordare

a câştigat rapid foarte mulți adepți, transformându-se într-un curent epigonic: carava-

ggismul.


caravaggio n-a manifestat influențe doar asupra epigonilor săi caravaggişti, ci şi asu-

pra unor personalități artistice importante ale barocului: rubens, de exemplu, merge la

roma să-i studieze pictura, realizând chiar o reproducere a unei lucrări de caravaggio:

punerea în mormânt ( caravaggio 6 în baza de date).

alb/negru2 nivele

negru/tot2nivele

gri1/gri24nivele

negru/tot2niveleRGB

carracci 1 0.23 0.82 1.49 0.73carracci 2 0.29 0.72 1.46 0.57carracci 3 0.18 0.85 1.93 0.80carracci 4 0.31 0.76 2.17 0.64carracci 5 0.03 0.98 2.55 0.74carracci 6 0.18 0.84 1.94 0.72carracci 7 0.21 0.83 2.88 0.71carracci 8 0.27 0.79 1.59 0.65carracci 9 0.10 0.91 3.32 0.82guercino 1 0.10 0.91 2.63 0.80guercino 2 0.23 0.81 1.80 0.66

guercino 3 0.15 0.87 2.42 0.77guercino 4 0.07 0.93 4.41 0.83guercino 5 0.21 0.83 2.47 0.70

caravaggio 6caravaggio - punerea în mormânt

rubens - punerea în mormânt

preferințele Barocului pentru o imagine structurată pe tonuri închise îşi pot avea, deci,

unele origini în pictura lui caravaggio şi în absorbția rapidă a stilisticii sale în pictura

secolului al XVii - lea.

În tabelele ce urmează vom regăsi constante ale valorilor celor 4 raporturi tonale şi cro-

matice definitorii, cu rare excepții de la valorile imaginii arhetip a Barocului.


În cazul lucrării guercino 9 din baza de date de 105 imagini, la o reducere a imaginii

la 2 canale rgB (imaginea din dreapta) rezultă un raport negru / tot=0,86. (86% din

imagine este compusă din pixeli negri).

alb/negru

2 nivele

negru/tot

2nivele

gri1/gri2

4nivele

negru/tot

2niveleRGBguercino 6 0.11 0.90 2.48 0.87guercino 7 0.11 0.90 4.18 0.85guercino 8 0.13 0.89 2.03 0.86guercino 9 0.12 0.89 2.19 0.86hals 1 0.55 0.65 0.60 0.45hals 10 0.68 0.60 0.51 0.46hals 2 0.17 0.86 1.29 0.80hals 3 0.16 0.86 2.56 0.70hals 4 0.11 0.90 1.15 0.84hals 5 0.06 0.94 7.32 0.62hals 6 0.23 0.81 1.84 0.75hals 7 0.08 0.93 2.13 0.89hals 8 0.06 0.95 1.15 0.92

GUERCINOBuna Vestire (guercino 9)1620345 x 231 cmulei pe pânzăpinacoteca națională din Bologna

guercino 9 - 2 nivele RGB


Dominanta de negru este o constantă atât în cazul reducerii la 4, dar şi la 6 nivele tonale

în cazul imaginii guercino 9.

alb/negru

2 nivele

negru/tot

2nivele

gri1/gri2

4nivele

negru/tot

2niveleRGB

latour 1 0.10 0.91 2.36 0.77

latour 2 0.02 0.98 7.85 0.84

latour 3 0.12 0.89 1.84 0.75

latour 4 0.07 0.94 3.31 0.85

latour 5 0.02 0.98 5.37 0.93

latour 6 0.01 0.99 9.42 0.95

latour 7 0.02 0.98 9.16 0.87

latour 8 0.04 0.96 2.06 0.91

latour 9 0.12 0.90 3.14 0.84

cele mai radicale exemple de autoritate absolută a negrului sunt regăsite în opera lui

georges de la tour, reprezentant important al Barocului în Franța şi continuator al

viziunilor caravaggiste.

la o împărțire a imaginii la 2 nivele în cele 9 opere ale lui georges de la tour din baza

de date obținem valori de peste 90% negru în 8 din 9 imagini (coloana a 2-a).

la nivelul griurilor (4 nivele) avem un raport gri1/gri2 > 1 în toate cele 9 imagini.

reducere la 2 nivele alb şi negru reducere la 4 nivele alb şi negru


alb/negru

2 nivele

negru/tot

2nivele

gri1/gri2

4nivele

negru/tot

2niveleRGBrembrandt 1 0.13 0.88 2.53 0.83

rembrandt 10 0.01 0.99 2.23 0.97rembrandt 11 0.08 0.93 2.36 0.90rembrandt 2 0.15 0.87 1.04 0.81rembrandt 3 0.03 0.97 4.50 0.95rembrandt 4 0.07 0.94 3.11 0.88rembrandt 5 0.44 0.69 1.59 0.67rembrandt 6 0.10 0.91 1.46 0.85rembrandt 7 0.11 0.90 2.41 0.73rembrandt 8 0.08 0.93 2.35 0.81rembrandt 9 0.14 0.88 4.04 0.83ribera 1 0.21 0.83 1.38 0.78ribera 2 0.21 0.82 1.67 0.77ribera 3 0.05 0.95 2.67 0.93ribera 4 0.09 0.91 1.83 0.86ribera 5 0.13 0.88 0.73 0.86ribera 6 0.16 0.86 1.68 0.82ribera 7 0.05 0.95 1.33 0.91ribera 8 0.05 0.95 3.66 0.88ribera 9 0.08 0.93 1.05 0.89rubens 1 0.44 0.69 1.19 0.58rubens 10 0.03 0.97 2.95 0.87rubens 11 0.43 0.70 1.17 0.49rubens 12 0.27 0.79 1.93 0.73rubens 2 0.39 0.72 1.32 0.59rubens 3 0.21 0.83 1.41 0.70rubens 5 0.29 0.77 1.64 0.66rubens 6 0.80 0.56 1.32 0.45rubens 7 0.29 0.77 1.93 0.59rubens 8 0.15 0.87 1.84 0.79rubens 9 0.12 0.89 2.69 0.78velasquez 1 0.30 0.77 0.67 0.68velasquez 10 0.13 0.89 3.11 0.76velasquez 11 0.06 0.94 4.78 0.83velasquez 2 0.15 0.87 3.71 0.77velasquez 3 0.16 0.86 2.36 0.68velasquez 4 0.62 0.62 1.01 0.43velasquez 5 0.33 0.75 1.05 0.65velasquez 6 0.10 0.91 1.83 0.79velasquez 7 0.06 0.95 4.24 0.87velasquez 8 0.10 0.91 2.26 0.87velasquez 9 0.07 0.93 2.17 0.91

constanta dominantei de negru în imaginile bazei de date este de întreruptă de câteva

excepţii, iar cele mai semnificative se regăsesc în lucrările lui rubens (rubens 6) şi Ve-

lasquez (velasquez 4) unde avem valori ale raportului alb/negru - 2 nivele mai mari decât

valorile predominante, care sunt în majoritate mai mici de 0,50.


rubens 11 rubens 11 - 2 nivele rgB

rubens 6 rubens 6 - 2 nivele rgB

De remarcat faptul că imaginea rubens 6 este una din puţinele excepții ale bazei de

date cu 105 imagini din baroc referitoare la valoarea raportului alb/negru < 0,5 (2

nivele), având o dominantă de alb în componența acestui raport.

se observă o creştere a cantităților de culoare, în cazul imaginilor care conțin mai mult

alb la împărțirea pe 2 nivele, lucru explicabil şi prin faptul că în construcția imagini-

lor dominate de negru (specifice tenebrismului Baroc), primează principiile contrastului

clar-obscur (care subminează importanța culorii).

consider că nu este întâmplătoare apariția acestor excepții tocmai în cazul lui peter paul

rubens, pictor recunoscut pentru abordarea sa exuberantă şi îndrăzneala sa cromatică.

rubens reuşeşte, astfel, să se desprindă de admirația pentru caravaggio şi pentru clar

obscur, propunând o stilistică personală în care culoarea joacă un rol mai important.

această relaționare a raportului tonal cu cel cromatic va fi unul din parametri de cerc-

etare a constantelor de raport cantitativ pe baza de date de 1128 imagini.

imaginea rubens 11 este una din rarele exemple care la o reducere pe 2 nivele rgB

păstreză valori ale raportului negru/tot - 2nivele rgB mai mici de 0,5, valori ce pot fi o

consecință a existenței unui raport alb/negru - 2 nivele echilibrat (=0,43).


expunerea acestor excepţii de la constantele gramaticale de tip baroc se doreşte a fi

un punct de plecare pentru analiza clusterelor de imagini ale bazei de date de 1128

de imagini din secolul XX (pictură figurativă + fotografie documentară).

testarea observaţii lor obţinute din corelarea acestui raport alb/negru (2 nivele) - alb

dominant cu prezenţa cantităţilor cromatice mai mari în reducerea la 2 nivele rgB a

imaginii va putea fi confirmată pe un eşantion mai important de imagini ( aprox.206 din

1128), suficiente ca număr pentru ca această observaţii le să fie confirmate ca fiind

semnificative.

alb/negru2 nivele

negru/tot2nivele

gri1/gri24nivele

negru/tot2niveleRGB

vermeer 1 0.26 0.80 0.94 0.73

vermeer 10 0.22 0.82 1.21 0.79

vermeer 2 0.08 0.92 3.13 0.88

vermeer 3 0.59 0.63 1.52 0.48

vermeer 4 0.08 0.92 7.82 0.84

vermeer 6 0.49 0.63 0.60 0.60

vermeer 7 0.38 0.72 0.88 0.65

vermeer 8 0.32 0.76 1.17 0.71

vermeer 9 0.79 0.56 1.33 0.41

zurbaran 1 0.44 0.69 0.82 0.61

zurbaran 2 0.19 0.84 1.67 0.62

zurbaran 3 0.08 0.92 0.98 0.89

zurbaran 4 0.03 0.97 1.27 0.95

zurbaran 5 0.13 0.88 1.29 0.77

zurbaran 6 0.11 0.90 0.48 0.88

pentru accentuarea acestor observaţii vom înfăţişa componenţa unui cluster care co-

respunde raportului alb/negru < 0,5 (98/105 imagini), fi ind şi cea mai eficace metodă

de ilustrare a valorilor conţinute în prima coloană a tabelului cu imagini din Baroc.

Cluster 98/105 imagini cu raportul alb/negru (2nivele)< 0,5 partea 1/2


Cluster 98/105 imagini cu raportul alb/negru (2nivele)< 0,5 partea 2/2


investigând valorile raporturilor unei împărţiri a imaginii la 4 nivele tonale în imaginea de tip

Baroc, cele mai importante observaţii sunt legate de cele două griuri ale acestei reduceri

tonale, fără a omite redundanta dominaţie a negrului regăsită şi în componenţa clusterelor

precedent prezentate.

1. Raportul Gri 1 / Gri 2 > 1 (gri1 este griul mai închis), raport definitoriu pentru imag-

inea de sorginte barocă, generează compunerea unui cluster de 94/105 imagini, este

un raport care desemnează prezenţa unui spaţiu pictural dominat de tonuri închise.

Cluster 94/105 imagini cu raportul gri1/gri2 (4nivele) > 1 partea 1/2


2. Raportul Gri 1 / tot > 0,2 (cantitatea de gri1 este cel puţin 20% din imagine) pro-

duce un cluster de 48 /105 imagini.

Cluster 94/105 imagini cu raportul gri1/gri2 (4nivele) > 1 partea 2/2

Cluster 48/105 imagini cu raportul gri1/tot (4nivele) > 0,2 partea 1/2


rezumând ceea ce tabelele precedente şi imaginile încearcă să demonstreze în legătură

cu raportul cantitativ tonal, vom reaminti principalele observații ale cercetării bazei de

date de 105 imagini din Baroc:

Imaginile sunt dominate de tonuri închise:

- acest lucru este evident atât în graficul cu valori al raportului alb / negru (2 nivele), unde

regăsim în majoritatea cazurilor valori mici: - alb/negru < 0,5 (98/105 imagini).

- raportul negru/tot (2 nivele) > 0,6 rezultă (102/105 imagini).

- raportul gri 1 / gri 2 > 1 rezultă (94/105 imagini).

- Însumând toate aceste 3 reguli rezultă (90/105 imagini).

observații particulare:

- o constanță a celor 4 raporturi definitorii în operele lui caravaggio şi georges de la

tour şi o diversitate mai mare în cazul operelor lui rubens, Velasquez, Vermeer.

3. Raportul Gri 2 / tot > 0,2 (cantitatea de gri2 este cel puţin 20% din imagine)

rezultă un cluster de 37 /105 imagini.

Cluster 47/105 imagini cu raportul gri1/tot (4nivele) > 0,2 partea 1/2

constante gramaticale ale spațiului pictural cu caracter...

Documents

Transcript of constante gramaticale ale spațiului pictural cu caracter...