CUPRINS:

Cuprins................................................................................................................1

Definiţia analizei economice...............................................................................2

Tipuri de analiză economică................................................................................2

Etapele desfăşurării analizei economice..............................................................4

Factori de influenţă..............................................................................................4

Metode de analiză................................................................................................6

Bibliografie..........................................................................................................9

1

1. Definiţie

Analiza economică reprezintă un instrument eficace la dispoziţia factorilor de decizie din

întreprindere care permite diagnosticarea stării de performanţă şi echilibru financiar al întreprinderii

la încheierea exerciţiului, propunându-şi să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii

financiare, în vederea elaborării strategiei de menţinere şi dezvoltare a întreprinderii.

2. Tipuri de analiză economică

Analiza economică poate fi de mai multe tipuri, în funcţie de anumite criterii şi modalităţi

folosite în studierea fenomenelor economice.

1) în raport de momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării

fenomenelor studiate avem:

a) analiză retrospectivă sau post - factum;

b) analiza prospectivă sau previzională.

Analiza retrospectivă sau post - factum se ocupă cu studierea fenomenelor şi proceselor

economice care deja au avut loc într-o perioadă de timp mai apropiată sau mai îndepărtată, pentru a

studia rezultatele obţinute în comparaţie cu obiectivele stabilite. În funcţie de orizontul de timp luat

în studiu, analiza retrospectivă se poate diviza în analiză curentă sau operativă care poate fi zilnică,

săptămânală, decadală, lunară sau trimestrială şi analiză anuală.

Analiza prospectivă sau previzională se ocupă cu cercetarea fenomenelor şi proceselor care

vor avea loc într-o perioadă viitoare. Analiza previzională se bazează pe variabile incerte, ceea ce

determină utilizarea unei metodologii diferite. Astfel, analiza retrospectivă studiază o singură

variantă a fenomenului, iar în cadrul său prevalează legăturile de tip funcţional.

2) În funcţie de modul de studiere în timp a evoluţiei fenomenelor economice distingem:

2

a) analiza statică;

b) analiza dinamică.

Analiza statică se ocupă cu studierea fenomenelor economice şi a legăturilor de cauzalitate

care determină starea acestor fenomene la un moment dat.

Analiza dinamică studiază fenomenele şi procesele economice în mişcarea şi condiţionarea

lor reciprocă, evidenţiind poziţia pe care o deţin şi modificările survenite în diferite momente ale

evoluţiei lor.

Analiza statică şi cea dinamică trebuie să se îmbine reciproc, ceea ce permite analiza

complexă a fenomenelor economice şi studierea lor într-o anumită perioadă de timp.

3) În raport de însuşirile sau caracteristicile fenomenelor economice cercetate cunoaştem:

a) analiza calitativă;

b) analiza cantitativă.

Analiza calitativă se ocupă cu studierea laturii intensive sau calitative a fenomenelor şi

proceselor economice. Cu ajutorul acestei analize se stabilesc însuşirile esenţiale ale fenomenelor

economice şi factorii care sunt de aceeaşi natură cu fenomenele cercetate.

Analiza cantitativă cercetează latura extensivă a fenomenelor economice, exprimată prin

diferite determinări cantitative, precum şi modificările structurale intervenite în mărimea acestor

fenomene.

Succesul aplicării metodelor matematice în modelarea fenomenelor economice depinde de

adâncirea analizei calitative, care trebuie să preceadă şi să finalizeze analiza cantitativă.

4) După nivelul la care se desfăşoară, avem:

a) analiza microeconomică;

b) analiza macroeconomică .

Analiza microeconomică studiază fenomenele economice la nivelul individului sau al

unităţilor economice.

3

Analiza macroeconomică cercetează fenomenele economice care au loc la nivelul ramurii, al

economiei naţionale sau al economiei mondiale şi operează cu mărimi agregate.

Analiza micro şi macroeconomică permite cunoaşterea evoluţiei fenomenelor economice în

timp şi spaţiu, ceea ce asigură luarea deciziilor şi a măsurilor necesare în vederea reglării activităţii

economice la diverse nivele ierarhice.

3. Etapede desfăşurării analizei economice

Etapele desfăşurării analizei economice sunt:

Determinarea obiectului analizei economice;

Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat;

Determinarea corelaţiei dintre fiecare factor determinat şi fenomenul economic

analizat;

Cuantificarea influenţelor diferitelor elemente sau factori;

Sintetizarea rezultatelor analizei;

Elaborarea măsurilor pentru îndreptarea deficienţelor constatate, respectiv creşterea

eficienţei pe viitor.

4. Factori de influenţă

Factorii care influenţează rezultatele fenomenelor economice pot fi grupaţi după mai multe

criterii:

1) În funcţie de natura lor, factorii de influenţă pot fi grupaţi în mai multe categorii, cum ar fi:

4

a) factori economici;

b) factori tehnici;

c) factori organizatorici;

d) factori social-politici;

e) factori naturali.

2) În raport de modul cum îşi transmit influenţa asupra fenomenului analizat, factorii pot fi:

a) cu acţiune directă;

b) cu acţiune indirectă.

3) În funcţie de locul acţiunii lor, se disting:

a) factori interni (endogeni);

b) factori externi (exogeni).

Factorii interni îşi au izvorul acţiunii în interiorul întreprinderii şi sunt dependenţi de

activitatea depusă de aceasta pentru obţinerea rezultatelor stabilite.

Factorii externi acţionează din afara întreprinderii şi sunt independenţi de activitatea

acesteia (inflaţia, cursul valutar, concurenţa).

4) Având în vedere conţinutul lor, factorii se clasifică în:

a) factori simpli;

b) factori complecşi.

Factorii simpli nu mai pot fi descompuşi în alţi factori, în timp ce factorii complecşi permit

adâncirea analizei deoarece influenţa lor se poate separa pe mai mulţi factori simpli.

5) În raport de poziţia şi caracterul lor într-o relaţie cauzală factorii pot fi:

a) factori cantitativi;

5

b) factori de structură;

c) factori calitativi.

Factorii cantitativi sunt purtători materiali ai factorilor calitativi, fiind condiţia

indispensabilă a acţiunii acestor factori şi se exprimă în unităţi de măsură diferite faţă de fenomenul

analizat. Aceşti factori au rolul de amplificator al factorilor calitativi.

Factorii de structură exprimă ponderea diferitelor elemente în mărimea totală a fenomenului

cercetat. Ei sunt strâns legaţi de factorii cantitativi, iar modificarea lor influenţează asupra tuturor

indicatorilor sintetici ai activităţii întreprinderii, ceea ce necesită separarea influenţei acestor factori

pentru aprecierea corectă a activităţii întreprinderii.

Factorii calitativi sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat şi se exprimă în aceleaşi

unităţi de măsură. Aceşti factori reflectă latura intensivă a fenomenului economic analizat şi prin

intermediul lor se realizează finalitatea de mărime şi sens a factorilor cantitativi.

Această grupare a factorilor reprezintă o mare importanţă în munca de analiză, fiind o etapă

premergătoare aplicării metodei de comensurare a influenţei factorilor asupra fenomenului studiat.

5. Metode de analiză

În continuare vor fi prezentate succint metodele cu cea mai largă aplicabilitate în analiza economică, grupate în:

metode ale analizei calitative, care vizează esenţa fenomenului, depistarea legăturilor cauzale;

metode ale analizei cantitative, care au ca obiect cuantificarea influenţelor factorilor care explică fenomenul.

Metode ale analizei calitative:

Metoda comparaţiei, bazată pe faptul că rezultatele economice se analizează, nu ca o simplă mărime luată în sine, ci printr-o comparaţie care are la bază criterii bine stabilite. Când se aplică această metodă, trebuie să se aibă în vedere comparabilitatea mărimilor analizate. De asemenea, trebuie avut în vedere ca, prin criteriile care stau la baza comparaţiei, să se stabilească elemente ce se pot

6

compara atât prin conţinut, cât şi în timp şi spaţiu, toate având la bază condiţiile de normalitate în care se desfăşoară fenomenul.

Diviziunea sau descompunerea rezultatelor, asigură profunzimea studierii indicatorilor economico-financiari, pentru a localiza factorii şi cauzele acţiunii lor în timp şi spaţiu, în scopul unei evaluări pertinente a realităţii,

Se distinge:

- diviziunea după locul de formare a rezultatelor;

- diviziunea după timpul de formare a rezultatelor;

- diviziunea pe elemente sau părţi componente.

Gruparea presupune împărţirea entităţii studiate în grupe relativ omogene în funcţie de o anumită caracteristică de grupare, care depinde de scopul analizei şi de specificul fenomenului cercetat.

Metode de analiză cantitativă:

Metoda iterării (metoda substituţiilor în lanţ) se foloseşte pentru cuantificarea contribuţiei diferiţilor factori la formarea şi modificarea unui anumit fenomen sau rezultat. Metoda se aplică atunci când în modelul economic, între factorii de influenţă există relaţia matematică de produs sau raport.

Pentru determinarea influenţei unui factor asupra fenomenului cercetat, se înmulţeşte diferenţa dintre valoarea efectivă şi cea iniţială a factorului analizat cu valoarea efectivă a factorilor anteriori şi mărimea iniţială a factorilor ulteriori.

Exemplu pentru produs de factori:Fie,

Influenţa factorilor asupra modificării fenomenului cercetat, conform metodei substituţiilor în lanţ se determină astfel:

Metodele statistice: mărimile relative de structură, coeficienţii de concentrare şi de sezonalitate,

abaterile absolute, mărimile medii, modificările relative etc.

7

Cu ajutorul metodelor statistice se stabileşte dinamica unui fenomen în raport cu o bază de

comparaţie (fixă sau în lanţ), se construiesc ritmuri, se fac aprecieri asupra soluţiei diferitelor

elemente structurale, faţă de media întreprinderii sau a sectorului.

- indici cu bază fixă: ;

- indici cu baza în lanţ: ;

- coeficientul de concentrare Gini-Struck: ;

- coeficientul de senzonalitate: ;

- abaterea absolută: ;

- ritmul mediu anual de creştere: etc.

Metoda balanţieră, operează prin utilizarea balanţei elementelor, pe

de o parte, şi a balanţei modificării elementelor, pe de altă parte. Din

analiza lor, prin comparare, se evidenţiază cauzele care au condus la

modificarea rezultatului studiat.

Alte metode:

Literatura de specialitate prezintă o serie de alte metode utilizate în

analiza economică, precum:

− Metoda corelaţiei;

− Metoda calculului matriceal;

− Metoda cercetărilor operaţionale.

8

BIBLIOGRAFIE:

http://www.scribd.com/doc/24805590/ANALIZA-ECONOMICA-FINANCIARA

http://facultate.regielive.ro/cursuri/finante_economie/analiza_economica-12936.html

http://www.scribd.com/doc/12930484/Analiza-Economica-Financiara-20082009

9