Cifra de afaceri (CA) reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea produselor proprii si din vanzarea marfurilor intr-o anumita perioada de timp, inclusive veniturile din subventii aferente cifrei de afaceri

Cifra de afaceri (CA) reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea produselor proprii si din vanzarea marfurilor intr-o anumita perioada de timp, inclusive veniturile din subventii aferente cifrei de afaceri. CA= Qv + Vmf + Vsubv.expl.

Qv = productia vanduta,

Vmf = venituri din vanzarea marfurilor

Vsubv.expl. = venituri din subventii de

exploatare aferente CA

Productia fabricate destinata vanzarii (Qf)- indicator cunoscut si sub denumirea de productia marfa fabricata, exprima valoarea produselor fabricate, a lucrarilor executate si serviciilor prestate in decursul unei perioade de timp si care urmeaza a fi vandute.

Qf = Vpf + Vle + Vsp

Vpf = valoarea produselor fabricate ( prod. Finite si semifabricate destinate vanzarii)

Vle = Valoarea lucrarilor executate

Vsp = valoarea serviciilor prestate

Productia exercitiului (Qe)Are sfera de cuprindere cea mai larga si reflecta in expresie valorica volumul global al activitatii de productie desfasurate in cadrul unui exercitiu financiar, fiind formkata din:

valoarea productiei vandute Qv variatia productiei stocate Qst - cresterea/descresterea stocurilor de produse finite, semifabricate, productie neterminata

productia imobilizata Qi costul imobilizarilor corporale si necorporale realizate in regie proprie.

Qe = Qv + Qst + Qi

Valoarea adaugata ( VA ) Exprima bogatia creeata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare, ale intreprinderii reprezentand plusul de valoare pe care il adauga intreprinderea la valoarea consumurilor provenind de la terti.

VA = ( Vmf Chmf ) + ( Qe Ci )

Vmf = veniturile din vanzarea marfurilor

Chmf = cheltuielile privind marfurile

Qe = productia exercitiului

Ci = consumurile intermediare

Analiza structurii cifrei de afaceri

- are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate pe diverse trepte structurale ( tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, sectii, unitati si tipuri de unitati, categorii de clientele, etc ), explicarea acestor variatii si a implicatiilor lor asupra rezultatelor economico financiare ale intreprinderii.

a) ponderile componentelor cifrei de afaceri ( gi )

CAi

gi = x 100 CA

CA = cifra de afaceri totala

CAi = vanzarile aferente elementului component i

Informatiile furnizate de acest procedeu de analiza se refera la : care sunt principalele elemente componente ale cifrei de afaceri; care e evolutia in timp a acestora; cat de stabile sunt etc.

b) Coeficientul Herfindhal ( H )

H = gi ; H [ 1/n , 1 ]

Pot fi evidentiate urmatoarele situatii :

H = 1, atunci cand cifra de afaceri e formata dintr-un singur element

H = 1/n , atunci cand elementele componente contribuie in aceeasi masura la formarea cifrei de afaceri ( valoarea lui H se apropie de 0 );

Cand H se apropie de 1 , aceasta reflecta un grad ridicat de concentrare a vanzarilor, iar apropierea de 1/n reflecta o distributie relativ echilibrata a acestora.

Analiza valorii adaugate Valoarea adaugata ( VA ) este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii ce permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a produce valoare noua si de a-si relua activitatea la nivele de performanta superioara. Indicatorul exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie , indeosebi munca si capital peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.VA se poate determina prin doua metode:

a) Metoda sintetica conform careia din volumul total al activitatii se scad consumurile intermediare de la terti. - daca intreprinderea desfasoara numai activitate de productie : VA = ( Qe Ci )- daca intreprinderea desfasoara atat activitate de productie cat si de comert :

VA = Mc + Qe Ci

Qe = productia exercitiului

Ci = consumurile intermediare de la terti ( ch materiale sic h privind prestatiile externe )

Mc = marja comerciala, obtinuta ca diferenta intre veniturile din vanzarea marfurilor sic h privind marfurile,b) Metoda de repartitie ( aditiva ) conform careia valoarea adaugata se determina prin insumarea elementelor care o compun:VA = Chs + It + Dp + A + Pn

Chs = cheltuieli cu salariile personalului si assimilate

It = impozite sit axe

Dp = dobanzi platite

A = amortizarea anuala

Pn = profit net1. Gradul de integrare economica indicator ce exprima ponderea valorii adaugate in totalul cifrei de afaceri, permitand aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si asigura ea insasi un anumit numar de faze ale ciclului de exploatare. Valoarea adaugata

GI = x 100

Cifra de afaceri

2. Valoarea adaugata pe un salariat, ce exprima eficienta utilizarii potentialului uman al intreprinderii, fiind o forma de exprimare a productivitatii muncii.Valoarea adaugata

Vas =

Numar salariati

3. Valoarea adaugata la 1000 lei active imobilizate, indicator ce exprima eficienta utilizarii potentialului tehnic al intreprinderii Valoarea adaugata

VA = x 1000

Ai Active imobilizateAnaliza asigurarii resurselor de munca

Aceasta vizeaza analiza d.p.d.v. cantitativ ( al nr. de personal ) in structura si calitativ ( al calificarii fortei de munca )

Analiza asigurarii numarului de personal

Are ca scop stabilirea excedentului sau deficitului de forta de munca in ansamblu sip e categorii, prin compararea necesarului cu disponibilul de personal.

Determinarea necesarului de resurse umane la nivelul agentului economic are ca elemente de fundamentare volumul productiei de realizat si nivelul programat al productivitatii muncii.

Disponibilul de personal se poate aprecia cu ajutorul indicatorilor:

a) nr. scriptic de salariati se refera la efectivul de salariati si cuprinde toti salariatii angajati cu contracte individuale de munca pe perioada determinate sau nedeterminata, existenti la un moment dat ( de regula inceputul si sfarsitul anului ) ;

b) nr. scriptic de personal are continut asemanator cu indicatorul anterior si include, pe langa salariati si persoanele cu contracte de prestari servicii, colaborare;c) nr. mediu de salariati se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului zilnic de salariati.

d) Nr. mediu de personal se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului zilnic de personal;

e) Nr. maxim admisibil de personal exprima nr de personal necesar obtinerii productiei effective in conditiile mentinerii nivelului programat al productivitatii muncii sau a celui luat ca baza de comparative, reprezentand limita superioara a nr. de personal.

Neasigurarea cu personal, adica existenta unui deficit de forta de munca, poate avea efecte negative legate de:

diminuarea volumului productiei

utilizarea incomplete a timpului de lucru

reducerea vitezei de rotatie a fondurilor de productie

cresterea costurilor

scaderea indicatorilor de profitabilitate.

De asemenea, si asigurarea cu personal peste necesar, adica excedentul de forta de munca, daca nu se concretizeaza intr-o crestere a volumului de productie genereaza aceleasi efecte negative.

Procedee pt aprecierea gradului de asigurare cu personal

1.Abaterea absoluta si relative a nr. de personal arata daca nr. de personal existent se situeaza sau nu la nivelul bazei de comparative :

in marimi absolute:

N = N1 N0 in marimi relative

N1 N1 NI N = ; I N = - 1 = N0 N0 N0

2. Abaterea fata de numarul admisibil de personal realizeaza compararea nr. de personal din perioada curenta cu nr. maxim admisibil, determinat in functie de nivelul productiei efective si al productivitatii muncii programate sau din baza de comparativeN = N1 Na

Unde,

Q1Na = W0 sau Na = N0 x IQ 3. Analiza corelatiei dintre indicele volumului de productie ( IQ ), indicele nr. de salariati ( IN ) si indicele productivitatii muncii ( Iw )Analiza acestei corelatii porneste de la relatia : IQ = IN x Iw si se poate aprecia in functie de gradul de re4alizare a volumului productiei.Personalul existent in cadrul unei unitati poate fi structurat dupa urmatoarele criterii:1. dupa functiile intreprinderii : cercetare dezvoltare, productie, comerciala, personal, financiar - contabila

2. structura personalului pe meserii: permite aprecierea daca in raport cu profilul de activitate, unitatea are asigurat personal in meseriile specifice domeniului sau

3. structura pe sexe: criteriu ce trebuie interpretat tinand seama de: profilul de activitate al unitatii, specificul proceselor tehnologice, raportul dintre solicitarea fizica si intelectuala, intre munca de creatie sic ea de executie etc.

Analiza calificarii personaluluiPentru aprecierea nivelului de calificare se pot calcula indicatorii:

1. coeficientul de mediu de calificare a fortei de munca calculate ca raport intre nr de muncitori pe categorii de calificare ( Nmi ), ponderat cu categoria de calificare ( ci ) si nr. total de muncitori, exprimand categoria medie de incadrare a muncitorilor:

Nmi x ci

KM =

Nmi

2. coeficientul mediu de complexitate al lucrarilor executate calculate ca medie aritmetica ponderata a volumului lucrarilor pe categorii de incadrare ( Li ) cu categoria lucrarii ( ci ), exprimand gradul de complexitate al operatiilor ce se efectueaza.

Li x ci

KL =

Li

3. pentru aprecierea modului de utilizare a fortei de munca calificate se poate calcula coeficientul de concordanta dintre nivelul mediu de complexitate al lucrarilor si nivelul mediu de calificare a muncitorilor.

KLC=

KMAnaliza utilizarii timpului de lucru al personalului categorii de fond de timpa) fondul de timp calendaristic ( Tc ) reprezinta fondul total de timp corespunzator nr. de zile calendaristice ale perioadei analizate

- in om-zile:

Tc = N x nzc

- in om-ore:

Tc = N x nzc x dnzlN = nr. mediu de personalnzc= nr. de zile calendaristice ale perioadei analizate

dnzl = durata medie normala a unei zile de lucru ( ore/zi ). Se ia durata medie, deoarece durata normala a zilei de lucru difera in functie de sectorul de activitate sau dupa categoria de salariati.b) Fondul de timp maxim disponibil ( Td ) reprezinta resursa normala de timp care poate fi utilizata in cadrul unui an calendaristic

Td = Tc ( Trs,sl + Tco )

Trs,sl = fondul de timp afectat repaosului saptamanal si sarbatorilor legale

Tco = fondul de timp afectat concediilor de odihna .

c) Fondul de timp efectiv lucrat ( Tef ) - se refera la timpul de munca utilizat de catre salariati in scopul desfasurarii activitatii profesionale

Tef = Td Tn

Tn = fond de timp nelucrat ( neutilizat )

Timpul nelucrat se imparte in :

1) timp nelucrat din cause justificate:

- concedii medicale sau program redus de lucru pe motive medicale

- concedii de maternitate, concedii pt cresterea sau ingrijirea copilului

- zile libere platite, ca urmare a unor clause contractuale: evenimente familiale deosebite, concedii de studii platite

- intreruperi ale activitatii din cause neimputabile salariatilor: neasigurarea cu materii prime si materiale; lipsa de energie, combustibil; defectiuni accidentale ale utilajelor; prelungirea duratelor de executie a reviziilor si reparatiilor periodice; deficiente de natura organizatorica.

2) Timp nelucrat din cause nejustificate, derivate din atitudinea personalului:

- nerespectarea programului de lucru,

- absente nemotivate

- concedii fara plata

Circulatia reprezinta miscarea personalului unei intreprinderi d.p.d.v al intrarilor si iesirilor din cause obiective, normale, cum sunt: incheierea unor contracte de munca cu durata determinate, plecari pt satisfacerea stagiului militar, pensionari, decese; invaliditate ca urmare a unor accidente de munca sau imbolnaviri; plecari la studii, transferuri pt motive personale.

Fluctuatia personalului se refera la iesirile care prin natural or nu sunt dependente de o activitate normala: plecari din proprie initiativa, fara aprobarea conducerii, desfacerea contractului de munca din cauza unor abateri disciplinare, a incalcarii prevederilor din contract.

Analiza dinamicii stocurilorAceasta analiza permite a se stabili daca marimea stocurilor a avut influenta favorabila asupra volumului productiei si vanzarilor, o supra dimensionare a stocurilor, antrenand cheltuieli mari cu depozitarea si pastrarea precum si imobilizarea resurselor financiare in unele stocuri cu circulatie lenta.

De asemenea, evolutia stocurilor se analizeaza comparative cu dimensiunea normata optima sau media stocurilor determinate in functie de capacitatea de productie si cerere, urmarindu-se in ce masura este respectata.

Cauzele care pot determina diminuarea stocurilor comparative cu nivelul prevazut, pot fi:

reducerea cererii pt anumite produse si redimensionarea stocurilor atunci cand este posibil

pierderea unor clienti importanti

pierderea unor furnizori importanti

lipsa unor contracte ferme cu furnizorii sau cu beneficiarii privind dimensiunea comenzilor si ritmul livrarilor

neglijente in sistemul de gestionare a stocurilor

Cresterea stocurilor peste nivelul normat poate fi determinate de:

neritmicitatea aprovizionarilor sau a vanzarilor

obtinerea de produse sau intrari de marfuri fara a avea desfacerea asigurata

obtinere de produse sau aprovizionari de marfuri cu caracter sezonier spre sfarsitul perioadei

gestiune defectuoasa a stocurilor, deficiente la receptia calitativa a marfurilor etcAnaliza cheltuielilor cu materii prime si materiale

Analiza are ca scop mobilizarea unor resurse interne prin care sa se reduca nivelul relative al acestor cheltuieli fara a afecta calitatea productiei.

Analiza cheltuielilor cu materii prime si materiale urmareste atat pe total cat sip e elemente compoenente evolutia acestora pentru a se putea lua masurile necesare ori de cate ori se constata abateri fata de normative sau fata de prevederi

Reducerea cheltuielilor cu materii prime si materiale se realizeaza prin folosirea unor utilaje mai performante, a unor obiecte ale muncii cu parametrii superiori care determina reducerea consumurilor specifice, eventual prin folosirea unor inlocuitori mai ieftini dar fara a afecta calitatea produselor.

Pentru analiza factoriala a cheltuielilor cu materiale prime si materiale directe se folosesc indicatorii:

suma absoluta a cheltuielilor cu materiale prime si materiale directe ( M )

cheltuieli cu materii prime si materiale directe la 1000 lei productie fabricate sau cifra de afaceri ( M )

Analiza cheltuielilor cu salariile directe

Scopul analizei este de a urmari evolutia in dinamica sip e structura, respective ponderea acestui element de cheltuiala in costul total de a indentifica factorii si cauzele care provoaca modificari in dinamica sau fata de prevederi, de a aprecia eficienta cu care sunt cheltuite fondurile de salarii.

Analiza trebuie sa urmareasca mai multe aspecte:

1. respectarea corelatiei de eficienta dintre salariul mediu si productivitatea medie a muncii;

2. eficienta cheltuielilor cu salariile pe baza unui indicator relativ

3. modificarea absoluta a cheltuielilor cu salariile sau a fondului de salarii si factorii care influenteaza aceasta modificare.