Analiza de Piata a Firmei SC Macon SA

Analiza de piata a firmei

Situaţia internă a firmei

După 1990 piaţa materialelor de construcţii a scăzut brusc o dată cu

trecerea la economia de piaţă precum şi datorită unor efecte economice în lanţ ce

au ca rezultantă reducerea puterii de cumpărare a majorităţii populaţiei, s-a

stabilizat mai apoi, pentru ca în ultima perioadă să cunoască un reviriment. Dacă

anul 2002 a reprezentant un an de creştere a pieţei materialelor de construcţii şi

în anul 2003 statisticienii prognozează o creştere a cu 5% a cererii în acest

domeniu.

Piaţa se caracterizează printr-o concurenţă puternică şi exigenţe în

creştere. Această creştere a exigenţelor este motivată atât de creşterea

concurenţei prin pătrunderea pe piaţă a produselor din Uniunea Europeană,

consumatorii având astfel posibilitatea de a alege, de a selecţiona produsul care

le convine cel mai mult, cât şi de o educare a consumatorului făcută în spiritul

marketingului.

Analiza SWOT a S.C. Macon S.A.

Punctele forte ale S.C. Macon S.A. sunt:

☺ experienţa întreprinderii în fabricarea materialelor de construcţii

☺ imaginea bună a firmei în rândul distribuitorilor

☺ existenţa departamentului de cercetare-dezvoltare

☺ nivelul înalt de dotare tehnică face ca anumite produsele să fie de o calitate

superioară altor produse de pe piaţă.

☺ integrarea în aval a firmei prin deschiderea balastierei Săuleşti şi a carierei

Crivadia.

Punctele slabe al S.C. Macon S.A. sunt:

Ø ineficienţa politicii de preţ, aceasta ducând la scăderea din ultima perioadă a

cotei de piaţă.

Ø ineficienţa sistemului actual de distribuţie.

- 4 -


Ø perspectiva creşterii instabilităţii financiare a firmei.

Ø costuri de producţie ridicate (neoptimizate), ce duce la un preţ

necorespunzător cererii pieţei

Ø grad de birocraţie foarte ridicat

Ø organizare confuză, nu sunt bine delimitate atribuţiile, nu se cunosc practicile

marketingului modern

Principalele oportunităţi identificate pe piaţa materialelor de construcţii

de care S.C. Macon S.A. trebuie să ţină cont sunt:

creşterea cererii materialelor de construcţie pe piaţa internă

reconstrucţia fostului spaţiu iugoslav în urma războaielor balcanice, această

operaţiune necesitând şi materiale de construcţii care pot fi furnizate de S.C.

Macon S.A.

posibilitatea recâştigării cotei de piaţă pierdute prin minimizarea costurilor şi

orientarea către client

posibilitatea unei viitoare relansări economice ce ar putea duce la creşterea

puterii de cumpărare a populaţiei şi scăderea inflaţiei

Principalele ameninţări cu care se confruntă S.C. Macon S.A. sunt:

criza economică în care se găseşte România care influenţează negativ puterea

de cumpărare a populaţiei şi nivelul investiţiilor

interesul clientului faţă de produsele din import , dezinteresul faţă de cele

indigene şi orientarea clientului către alte produse decât cele tradiţionale

pierderea cotei de piaţă în favoarea unor concurenţi cu renume mondial şi

dezvoltarea forţei de vânzare a acestora pe piaţa românească

politica externă a României şi dorinţa de integrare europeană care duce la

concesii privind protecţia internă şi stimularea importurilor

instabilitatea mediului legislativ

- 5 -


Clienţii alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi a persoanelor individuale

cărora le sunt adresate bunurile întreprinderii. Reprezentând cea mai importantă

componentă a micromediului întreprinderii, clienţii ocupă un loc central în

tematica studiilor de marketing. Aceste studii vizează cunoaşterea nevoilor, a

cererii, a comportamentului de cumpărare şi consum.

Ponderea cea mai mare a clienţilor MACON o reprezintă persoane

juridice , dar produsele firmei se adresează tuturor acestor categorii de clienţi.

La fabrica 01 BCA, 100% din clienţii firmei MACON S.A. sunt

interni . Încercările de a promova acest produs pe piaţa externa s-au dovedit

infructuoase , din cauza cheltuielilor de transport care ridica foarte mult preţul

produsului .

Clienţi clienţii se împart în: firme care acţionează în calitate de

comercianţi şi realizează aproximativ 78% din cifra de afaceri a întreprinderii

(tabelul 1),

Client Cantitate(m3) Valoare(mil lei)

ARTLEMN ILIA 10601 11079SALAUTA SRL COSBUC BISTRIŢA 9858 10419BREZOI CONSTRUCT SRL TIMISOARA 4655 5015ADITIN IMPEX SRL HUNEDOARA 4371 4657PSIHORELICONSTRUCT SRL TIMISOARA 4060 4356SAEL COM SRL BOTOSANI 3418 3462G.I. MOTOR ARAD 3164 3254CREDO GROUP SRL CLUJ NAPOCA 3047 3221

Tabelul 1. Principalii comercianţi ai produselor fabricii 01 BCA

firme de construcţii care reprezintă un procent de 10% din clienţii fabricii,

persoane fizice a căror pondere reprezintă 7% şi diferite societăţi comerciale

5%. Instituţiile publice cum ar fi şcoli, spitale, grădiniţe ele deţinând un procent

mic în clientela firmei pentru că apelează de regulă la firmele de construcţii

pentru cumpărarea materiilor prime necesare îndeplinirii obiectivelor propuse.

Repartiţia geografică a principalilor clienţilor din punct de vedere al

cantităţii vândute este următoarea:

- 6 -


Judeţ HD BN TM CJ AB HR MSProcent 22,39 11,32 10,66 9,77 9,15 7,15 5,45Judeţ CS MM GJ AR SB B BTProcent 4,02 3,94 3,83 3,5 3,22 3,1 2,5

Tabelul 2.Repartiţia geografică a principalilor clienţi ai fabricii 01 BCA

Se observă că majoritatea clienţilor sunt situaţi în Ardeal, judeţele în care

întreprinderea a avut cele mai mari vânzări fiind Hunedoara, Bistriţa Năsăud şi

Timiş cu aproape 73.000 m3. Se observă că firma a reuşit să penetreze şi zone

importante (Bistriţa, Cluj, Arad, Gorj) din apropierea principalilor concurenţi

Simcor Oradea şi Elpreco Craiova. Se pare însă că pe piaţa de sud Elpreco

Craiova a reuşit să-şi impună cu succes politica de marketing astfel încât, în

această zonă vânzările firmei MACON au scăzut.

Clientela fabricii 02 IZOCER este structurată astfel:

pentru cahlele de teracotă la fel ca în cazul primei fabrici principalii

clienţi sunt comercianţii, reprezentând aproximativ 65% din cei care

achiziţionează aceste produse, un al doilea segment important de clienţi (20%) îl

reprezintă persoanele fizice; instituţiile publice deţin şi ele un loc important

printre clienţii firmei, deţinând un procent de 10% din aceştia. Astfel de instituţii

publice sunt primăriile şi unităţile militare, dar şi unele şcoli şi grădiniţe; o altă

categorie de clienţi o reprezintă alte persoane juridice care cumpără piesele

ceramice din teracotă pentru uz propriu 5%; vânzări se fac şi pe piaţa

internaţională în ţări ca Moldova, Ungaria, Italia, Iugoslavia, Cehia. În Ungaria

exportul s-a realizat către Terakota Kalyha, firmă specializată în montarea

sobelor, dar şi de firme mai mici, care şi-au anunţat intenţia de comercializare

după 1-2 livrări de probă.

Client Cantitate (buc)

Valoare(mil. lei)

NAD-A SRL TG. JIU 207744 5269TRIVOLI IMPEX SRL TG. JIU 62212 1606AXA COMEXIM SRL 37124 982

- 7 -


BUCUREŞTIPAGODA SRL PLOIEŞTI 37032 970DONMELY COM CRAIOVA 33703 878MERIŞOR SRL BIHOR 29936 787COSMOCRIS SRL TÎRGOVIŞTE 25879 687FANCRIS SRL GIURGIU 26656 679SAEL COM SRL BOTOŞANI 26063 672

Tabelul 3. Principalii comercianţi pentru cahlele de teracotă

Se observă o concentrare a vânzărilor acestui produs în zona de sud a ţării,

datorită tradiţiei şi culturii, cât şi a nivelului de trei mai scăzut în această zonă a

ţării.

pentru alte produse realizate de fabrica 02 (vată minerală şi

produse din vată minerală, polistiren, cărămizi dialit ) clienţii sunt în principal

utilizatorii industriali care folosesc produsele în procesul producţiei, iar unele

produse sunt cumpărate şi de comercianţii de astfel de materiale în special vata

minerală şi polistirenul.

Repartiţia geografică a clienţilor am reprezentat-o în tabelul de mai jos.

Produs Judeţ Cantitate ProcentCahle teracotă (mii. buc)

GorjBihorHunedoaraDoljPrahovaBucureştiBacăuTimişAradDîmboviţaGiurgiuBotoşaniBistriţaBraşovBrăilaSuceavaExport

29372595555453831272727262522161514

31,987,866,44664,914,153,382,952,952,952,842,722,41,741,63

1,521 2 3 4Vată minerală (t) Bucureşti

ExportTimişHunedoaraBacăuGorj

292287223198161134

14,2614,0210,899,677,876,54

- 8 -


GalaţiMehedinţiAradBihorBraşovConstanţa

1248169635951

6,063,963,43,072,882,5

Polistiren (m3) HunedoaraArgeşTimişMureşAradAlbaVâlceaBucureştiBihorIaşiSibiuClujGorj

10194394183253203131751671251201129788

25,0810,8110,2987,887,74,34,113,072,952,762,382,16

Tabelul 4. Repartiţia geografică a clienţilor fabricii 02 IZOCER

În celelalte judeţe procentul de vânzări este sub 3%.

Produsele fabricii 03 EBAS sunt cumpărate în proporţie de 90% de

către utilizatorii industriali, fiind folosite în domeniul construcţiilor-montaj

pentru:

liniile electrice aeriene;

elementele de structură la clădiri civile, industriale, agricole etc. ;

infrastructura drumurilor;

amenajarea pieţelor şi trotuarelor (dale de pavaj);

zidurile despărţitoare.

În ceea ce priveşte fabrica 04 TT, am identificat următoarele tipuri

de clienţi:

pentru ţiglă firme care comercializează materiale de construcţii

reprezintă 70% din clienţii întreprinderii, firmele de construcţii reprezintă un

procent de 15% din clienţii fabricii 04 TT, persoane fizice care formează un

- 9 -


important segment de clienţi (5%), firme cu alt domeniu de activitate care

reprezintă aproximativ 10% din clienţii fabricii.

Principalii clienţi pentru aceste produse sunt următorii:

Client Cantitate (buc)

Valoare(mil. lei)

NAD-A SRL TG.JIU 359356 4912TRIVOLI IMPEX SRL TG.JIU 215309 3033SĂLĂUŢA SRL COSUC BISTRIŢA 72109 1074ARTLEMN ILIA 60407 856METRO BUCUREŞTI 47089 695APICOM SRL CIUMANI HARGHITA

47089 695

PRESOMEX SRL BEIUŞ 43516 622Tabelul 5. Principalii clienţi care comercializează produsele fabricii 04 TT

Repartiţia geografică a clienţilor este următoarea:

Judeţ GJ HD CS B BN HRProcent 34,

3823,58

6,92

4,72 4,61

3,43

Judeţ BH SB AB AR TM VLProcent 3,32 2,98 2,9

22,5 2,5 1,35

Tabelul 6. Repartiţia geografică a clienţilor fabricii 04 TT

pentru tuburile din beton clienţii sunt în special utilizatorii industriali care

le folosesc pentru canalizări şi aducţiuni, dar şi persoane fizice.

La fabrica 05 MM am identificat următoarele tipuri de clienţi : firme

de construcţii 45%, instituţii publice 10% ,persoane fizice şi juridice din ţară

35% , şi clienţi străni, în special din Grecia, Austria şi Ungaria. Aceştia sunt

interesate în special de obiecte ornamentale de marmură şi şeminee din piatra

decorativă.

Concurenţii

Cunoaşterea concurentei are un rol hotărâtor in planificarea de marketing.

O firma trebuie sa-si compare permanent produsele, preturile, canalele de

- 10 -


distribuţie si acţiunile de promovare cu cele ale concurentei. Astfel, ea poate

identifica avantajele şi dezavantajele pe care le are în lupta cu aceasta, lansând

atacuri mai precise asupra concurenţei şi apărându-se mai bine de atacurile

acesteia. De cât de bine se cunosc concurenţii , informaţiile privitoare la aceştia

precum şi avantajele concurenţiale depinde succesul sau insuccesul firmei.

În mod normal, ar părea o sarcină uşoară ca firma să-şi identifice

concurenţii. Deşi MACON îşi cunoaşte principalii concurenţi la cele mai multe

dintre produsele sale, trebuie să evite „miopia competitivă”, potrivit căreia este

mai probabil ca o firmă să fie „îngropată” de concurenţa sa potenţială, decât de

cea curentă. De exemplu la produsul BCA, MACON SA va trebui să înceapă

să-şi facă probleme în privinţa ameninţării venite din partea firmei

POROTHERM , firmă care îşi manifestă interesul în deschiderea unor capacităţi

de producţie şi în România, ceea ce ar duce la scăderea preţului produsului

înlocuitor al BCA-ului, devenind o adevărată ameninţare ştiută fiind şi

preferinţa consumatorului din România vizavi de acest produs.

Aşadar concurenţa firmei MACON sa este foarte diversificată, în ultimul

timp ameninţarea venind tot mai mult din partea firmelor străine, care vin cu o

politica de marketing foarte agresivă, în câştigarea unor segmente importante ale

pieţei româneşti de materiale de construcţii.

Voi analiza în continuare concurenţii pe principalele produse:

pentru BCA principalii concurenţi sunt Simcor Oradea, Elpreco

Craiova, Somaco Adjud, Celco S.A. Constanţa şi Sencon SA Rm. Vâlcea.

Primele două firme au fost de curând vândute către investitori străini, care vor

introduce o politică de marketing mai agresivă, aceşti concurenţi devenind mult

mai de temut pentru Macon S.A. De fapt, acest lucru este deja vizibil la Simcor

Oradea, care, într-o perioadă destul de scurtă de timp, a reuşit, nu numai să

acapareze piaţa deţinută de Macon în judeţele Bihor, Sălaj şi Satu-Mare, ci şi să

atragă clienţi ai societăţii hunedorene din toate judeţele din Ardeal.

- 11 -


După cum am mai spus YTONG Ungaria şi POROTHERM Austria

urmăresc deschiderea sau preluarea unor capacităţi de producţie în România.

În tabelul 7. se prezintă o evaluare a S.C. Macon S.A. şi a principalilor competitori

interni din punct de vedere al cotei de piaţă, al calităţii, al preţului şi al nivelului tehnologic în

anii 1997 şi 2002:

Indicator Anul Macon Simcor Elpreco

Cota de piaţă a

firmei

1997

2002

24%

14%

5%

19,5%

10%

14%

Calitatea produsului 1997

2002

M

E

B

B

M

M

Preţul produsului 1997

2002

E

M

M

E

M

B

Nivel tehnologic 1997

2002

S

E

M

M

S

S

(Obs.: E=excelent, B=bun, M=mediu, S=slab)

Tabelul 7. Comparaţie între Macon şi concurenţi.

Se observă că în perioada analizată cota de piaţă a S.C. Macon S.A., a

scăzut îngrijorător, în favoarea S.C. Simcor S.A. şi aceasta în ciuda faptului că

fabrica 01 BCA a fost modernizată, crescând calitatea produsului. Scăderea cotei

de piaţă este dată de creşterea preţului, în prezent preţul practicat de Macon fiind

cu 5% mai mare decât cel practicat de firma din Oradea. De fapt întreaga

politică de preţ a firmei concurente a dus la această scădere, ea acordând

termene de plată foarte largi, până la 45 de zile şi practicând un sistem de

discounturi foarte avantajos.

Elpreco S.A. Craiova şi-a pus la punct un sistem de distribuţie în zone

care în anii trecuţi erau acaparate de Macon S.A., respectiv Gorj, Vâlcea, Argeş,

Suceava, practicând preţuri mult sub cele ale firmei din Deva.

- 12 -


Analizând cota de piaţă în toţi aceşti patru ani, observăm că scăderea

acesteia din 1999, care s-a accentuat în 2002, are la origine încă un factor

important. Pentru aceasta vom urmării graficul 1.4.3.1..

Graficul 1. Evoluţia cotei de piaţă a S.C. Macon S.A.

Observăm că scăderea cotei de piaţă a societăţii s-a înregistrat doar

începând cu anul 1999, până atunci trendul fiind crescător. Acest aspect este dat

de oprirea fabricii în decursul anului 1999 în vederea retehnologizării, care a dus

la pierderea unor clienţi importanţi, recuperarea lor dovedindu-se a fi foarte

dificilă .

pentru ţiglă cei mai importanţi competitori sunt Elpreco Craiova,

Simcor Oradea, Imcop Teiuş şi Bramac Braşov. Şi în acest caz Macon S.A.

deţine o cotă de piaţă importantă (dar în scădere). Acest lucru se poate observa

în tabelul de mai jos:

Indicator Anul Macon Elpreco Imcop Bramac

Cota de piaţă a

firmei

2000

2002

18%

14%

15%

18%

10%

30%

8%

18%

Calitatea produsului 2000

2002

E B B E

Preţul produsului 2000

2002

B B E S

(Obs.: E=excelent, B=bun, M=mediu, S=slab)

Tabelul 8. Comparaţie între Macon şi concurenţi.

- 13 -


Preţurile practicate de Macon sunt cu 3% mai mari decât Imcop Teiuş şi

mai mici cu 12% faţă de ELPRECO Craiova şi 43% faţă de Bramac.

cahlele de teracotă sunt produse şi de Simcor Oradea, Cema SA

Sibiu, Cars Târnăveni, Plasistem-Teraplast Bistriţa, Extraceram Timişoara,

Romanceram Roman, Vitrom Baia Mare. La aceste produse preţurile Macon se

apropie de principalii concurenţi Plasistem-Teraplast Bistriţa, Extraceram

Timişoara, Simcor Oradea dar totuişi ele se păstrează mai ridicate decât a

acestora. Deci la acest produs Macon Deva duce o politică de calitate ridicată –

preţ ridicat. Această politică, din punctul meu de vedere nu este adecvată la

acest produs datorită faptului că acesta se află în perioada de declin, orientarea

actuală din România fiind centralele termice cu combustibil gazos. Astfel că şi

la acest produs Macon a pierdut 2% din cota de piaţă faţă de anul 2001.

Principalii concurenţi pentru polistiren sunt Swisspor SA Ploieşti,

Austrotherm Com România, Isopor Cluj- Napoca, Saint-Gobain Isover

România, Hitrom Vaslui şi Bimens Bucureşti. Avantajul concurenţial al celor de

la Swisspor, Austrotherm şi Isopor este dat de tehnologia folosită, care le

permite obţinerea unui produs cu o densitate de min. 11 gk/mc faţă de produsul

Macon min. 15gk/mc şi deci implicit preţul este mai mic la aceşti concurenţi cu

5-10%. Restul concurenţilor practică preţuri mai mari decât cele ale produselor

Macon.

În cazul produselor din vată minerală S.C. Macon S.A. are drept

competitori Hitrom Vaslui, Matizol Ploieşti, DBW România, Rockwool

România, precum şi concurenţi indirecţi(vată de sticlă), care în ultimul timp

domină piaţa de izolări termice cum ar fi Saint-Gobain Isover România,

Therwoolin România.

În domeniul prelucrării marmurei, Macon deţine o cotă de 6%, cel

mai puternic concurent este Marmosim S.A. care deţine o cotă de piaţă de 72%,

fiind cea mai importantă firmă în domeniu din ţară. Are un nivel ridicat de

dotare tehnică şi tehnologie modernă. De asemenea, este deţinătoarea celor mai

- 14 -


mari cariere de marmură din ţară, cea mai importantă dintre acestea fiind

Ruşchiţa.

S.C. Macon S.A. are şi ea un nivel ridicat de dotare tehnică, având

instalaţii moderne de tăiat şi şlefuit placaje, dar utilizează doar 60% din

capacitatea de producţie a acestora din cauza greutăţii în aprovizionarea cu

materii prime. Datorită neutilizării la capacitatea maximă, costurile se

repercutează negativ asupra preţurilor. Cu toate acestea preţurile se apropie de

cele practicate de Marmosim.

Alţi concurenţi în acest domeniu sunt Decomar S.R.L., Marmorat S.A.,

Marcarex S.R.L. şi Marmorex S.R.L. Acestea au preţuri mai mici decât cele

practicate de Macon S.A.

Activitatea de export la SC Macon SA

Datorită activităţii interne favorabile, a interesului manifestat produselor

Macon de către clienţi externi şi în ideea acoperirii importurilor din altele surse

decât cele din activitatea internă Macon Deva a încercat realizarea acestui lucru

prin vânzarea produselor sale pe piaţa externă. În acest sens în anul 1996 a

participat la primul târg internaţional de profil IZMIR INTL. FAIR din Turcia,

după care s-a mai participat la mai multe târguri internaţionale din Ungaria,

Austria, Italia, Chişinău precum şi la mai multe misiuni economice în ţările

învecinate. Activitatea de promovare a produselor pe pieţele externe a continuat

până în anul 1999, după care managerii firmei au considerat că, datorită

caracterului ocazional al exporturilor, participarea la aceste manifestări cu

caracter internaţional sunt ineficiente.

În prezent societatea comercială MACON S.A. poate fi considerată o

firmă naţională, care nu acordă o importanţă susţinută pieţei externe.

Capacităţile firmei sunt localizate în mediul intern, către care sunt orientate

principalele fluxuri comerciale, SC MACON SA fiind un producător important

- 15 -


de materiale de construcţii pe piaţa românească, cu o gamă foarte largă de

produse. Totuşi, pe măsura creşterii impactului factorului extern asupra mediului

de afaceri, firma ar trebui să se angajeze din nou în procesul internaţionalizării,

afacerile externe reprezentând o componentă şi o prelungire a operaţiunilor

comerciale interne. Ca atare, gestionarea tranzacţiilor internaţionale ar trebui să

se realizeze în contextul strategiei generale de afaceri a firmei.

De precizat este însă faptul că avansul tehnologic al firmei, reflectat în

liniile de producţie moderne achiziţionate din Uniunea Europeană şi implicit

produsele obţinute cu aceste tehnologii care se ridică la standardele europene,

tinde să lărgească orizontul de dezvoltare al firmei, să impună o strategie

orientată spre exterior.

Indicatori u.m. 1998 1999 2000 2001 2002Venituri din export prevăzute de BVC

Mii EURO

100 100 250 250 200

Venituri realizate din export

Mii EURO

99,7 59,51 244 268,9 205,8

Ponderea de realizare a planului

% 99,7 59,5 97,6 107,6 102,9

Tabel 9. Venituri din activitatea de export

Veniturile realizate din activitatea de export realizată de firma MACON

SA au crescut considerabil în ultimii trei ani, mai puţin în anul 2002 când s-a

înregistrat un regres faţă de anul precedent. Deşi planul de export a fost realizat

în ultimi doi ani, oportunităţile puteau fii mult mai multe dacă activitatea de

export era susţinută mai intens şi canalizată intr-o anumită direcţie.

Volumul valoric al exportului este un indicator important al eficienţei

exporturilor, pe baza căruia se pot trage concluzii cu privire la trendul

producţiei destinate exportului şi la eficienţa externă a firmei. Din graficul de

mai jos se poate observa practic care a fost evoluţia volumului exportului

precum şi tendinţa.

- 16 -


Grafic 2. Evoluţie exporturi

Având în vedere potenţialul ridicat de export la produsele din vată, se cer

în continuare eforturi susţinute pentru promovarea la export a acestor produse.

Măsura luată de Consiliul de Administraţie de a crea Departamentul de Import

– Export în cadrul Direcţiei Comerciale, cu atribuţii exclusive în acest domeniu

ar putea permite abordarea mai agresivă a pieţei externe şi realizarea anumitor

obiective propuse.

Programul de export valoric pe anul 2003 de ridică la 256.760 EUR

prin valorificarea potenţialului existent la fiecare fabrică şi în special prin

vânzarea produselor de vată minerală, care reprezintă 71% din totalul exportului.

Acest program în prezent a fost creat pe baza comenzilor existente,

neurmărindu-se extinderea potenţialului pieţei.

PROGRAM EXPORT 2003FAB. BENEFICIAR TARA PRODUS CANTITATEA

APROXIMATIVAVAL. EURO

02 MEMRIA TRADINGALSTOM DDFBOMBARDIER

CIPRUFRANTASUEDIA

VATAVATAVATA

25.000 mp28.000 mp 4.000 MP

100.000 70.000 10.000

LEBEDEVA ELENA ORTOFRESCOTERACOTTA K.SLOGA

R. MOLDOVAITALIAUNGARIAYUGOSLAVIA

CAHLECAHLECAHLECAHLE

8.800 U.E 1.115 U.E 4.000 U.E. 1.000 U.E.

8.000 3.600 4.000 1.000

ROYAL 1915 ITALIA SOBITE 20 buc. 6.000LUCKY POLI. BULGARIA POLISTIREN 240 MC 10.000

05 PERCHE ANTIQUEMARMOR 5 BTLEBEDEVA ELENA

FRANTAUNGARIAR. MOLDOVA

PLACAJ MARMURACIOPLITORIEMOZAIC

400 MP 1772 BUC. 130 to

7.000 34.500 2.600

TOTAL SOCIETATE: 256.760Tabel 10. Programul de export 2003

- 17 -


Ţări în care s-a exportat în anul 2002 :

Austria

Bulgaria

Cipru

Egipt

Franţa

Italia

Republica Moldova

Olanda

Ungaria

Iugoslavia

Ponderea exporturilor o deţin următoarele produse: Produse din vată bazaltică (71%) Cahle din teracota (8%) Produsele din marmură (20%) Polistiren (1%)

o Placaje din marmurăo Şeminee din marmură, baluştriio Placaje din compozit marmură

Rentabilitatea exportului

Indicatori u.m. 1998 1999 2000 2001 2002

Volumul valoric al exportuluimii lei

990.721 872.076 5.060.610 7.132.416 6.734.832

Cheltuieli aferente exportuluimii lei

854.070 745.364 4.217.175 5.894.559 5.660.523

Rentabilitatea activităţii de export % 16 17 20 21 19Grad de acoperire a importurilor % 17 10 50 45 48

Tabel 11. Rentabilitatea exportului

Prin compararea veniturilor realizate din export cu cheltuielile aferente

exportului la firma MACON, conform tabelului de mai sus, se obţine o

rentabilitate ridicată a activităţii de export desfăşurate de firmă. Evoluţia

rentabilităţii în timp, arată o curbă crescătoare, cu o uşoară scădere în anul

2002.După cum se poate observa din graficul de mai jos, rentabilitatea activităţii

de export a crescut cu 3 procente în anul 2000 şi s-a menţinut în următorii ani.

- 18 -


Grafic 3. Rentabilitate exportului

De asemenea se poate observa din graficul 1.5.3. că începând cu anul

2000 şi gradul de acoperire a importurilor din exporturi a crescut la nivelul de

aproape 50% .

Grafic 4. Gradul de acoperire a importurilor din export

- 19 -

Analiza de Piata a Firmei SC Macon SA

Documents

Transcript of Analiza de Piata a Firmei SC Macon SA