Analiza Relatiilor de Piata in Cadrul Firmei

8/13/2019 Analiza Relatiilor de Piata in Cadrul Firmei

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-relatiilor-de-piata-in-cadrul-firmei 1/21

1

Universitatea din Oradea

Facultatea de Ştiinţe Economice

Forma de învăţământ : ZI

MARKETING

RELAŢIILE DE PIAŢĂ ÎN CADRUL FIRMEI

Coordonator: Teadora Sav Studente : Baicu Maria Natalia Bandi Alexandra M ădă lina

Hora Carmen Marcela

An I, CIG,gr 1.

Oradea

- Aprilie 2010-

Semestrul II



3

Pasul.2. Pătrunderea pe piaţa internaţională………………………………………………………………………

Pasul.3. Consolidarea poziţiei mărci ……………………………………………………………………………

Pasul.4. Extinderea la scară globală………………………………………………………………………………

Pasul.5. Atenţie la concurenţă !............................................................................... ....................20

-Student ă: Bandi Alexandra Mădălina.

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………



4

I ntr oducer e

Piaţa reprezintă contextul în care au loc toate activităţile economice ale întreprinderii.Piaţeste cea mai important componentă a mediului de marketing.

Pe piaţă ,întreprinderea poate în relaţii de furnizor sau de benificiar, dar şi în relaţii dintermediar cu diferite categorii de agenţi de piaţă.Întreprinderea se poate afla în diferittipuri de relaţii:

-relaţii de concurenţă cu întreprinderi cu pr ofil similar

-relaţii de asociere cu acei ofertanţi a căror produse completează sau potenţează ofert propriului produs

-relaţii de indiferenţă,cu întreprinderi a căror produse nu au nimic în comun

Relaţiile pot fii iniţiate de întreprindere sau de parteneri.Atunci când întreprinderea se aflîntr-o postură activă,ea iniţiază relaţii.O postură activă este situaţia întreprinderii când aceastreacţionează la ceea ce fac ceilalţi participanţi la piaţă.Întreprinderile de succes adoptă postură proactivă,adică ele intuiesc schimbările care vor avea loc pe piaţă şi ceea ce urmeazsă facă agenţii participanţi la piaţă şi inţiază relaţii în scopul de a se înscrie în evoluţi previzionată,astfel sunt întotdeauna cu un pas înaintea evenimentelor.

Clasificarea relaţiilor de piaţă în funcţie de următoarele criterii:

-obiectul relaţiilor de piaţă

-natura pieţelor

-după frecvenţa relaţiilor

-după gradul de concentrare

-după poziţia partenerilor

-după profilul agenţilor de piaţă

Obiectul relaţiilor de piaţă este cel mai important criteriu de calasificare, în funcţie de acestdistingem:relaţii de vânzare-cumpărare şi relaţii de transmitere-recepţie .

Relatiile de vânzare -cumpărare se concretizează prin:livrări de bunuri, prestării deservicii.Ele apar în cadrul unui proces care include relaţiile: precontractuale, contractuale şi post-contruactuale.În cadrul relaţiilor de vânzare-cumpărare cel mai important instrument



5

care intervine este contractul economic, un document scris prin care se stabilesc condiţiile îcare se vor derula relaţiile dintre parteneri pe baza liberului lor consimţământ.

Relaţiile de transmitere-recepţie apar în procesul vânzării-cumpărării,în vederea susţinerii şiconcretizării acestora.Principalele instrumente de înfăptuire a acestei forme de relaţii cu piaţsunt:marca, prin care se individualizează produsul, publicitatea, prin care sunt informaţi şinfluenţati cumpărătorii potenţiali.Modalităţi de promovare:expoziţiile şi târgurile, schimbulde documente etc.

Concurenţa

Existenţa concurenţei este considerată un fapt pozitiv care caracterizează o piaţăliberă.Rezultatul acestui fapt este nivelul preţului de piaţă adică nivelul la care majoritateofertanţilor vând şi majoritatea cumpărătorilor cumpără produsul care face obiectul pieţei.

Concurenţa stimulează reducere costurilor şi dezvoltarea de noi tehnologii, produse, strategşi tactici de marketing.

1. Analiza pieţei internaţionale

1.1 Decizia extinderii pe pieţele internaţionale

Succesul unei firme pe plan intenaţional are la bază orientarea spre piaţă activităţiilor acesteia

←

↕ ↕

Stabilireastrategiei de

intrare pe piaţă

Alegerea pieţelor

Analiza pieţei

internaţionale

Implementareastrategiei demarketing

Evaluare şicontrol

Formareaechipei

operative

Procesul de planificare în

vederea obţineriisuccesului pe piaţa

internaţională

Implicarea înactivitaţi pe

pieţeleexterne

Alocarearesurselornecesare

Identificarea problemelor de

ordin tehnic

Elaborarea planuluide marketing strategic



9

4. Implicarea în activităţi pe pieţele externe Valorificarea ocaziilor care apar pe piaţa internaţională necesită o implicare fermă din

partea companiilor. Implicarea necorespunzătoare în activităţile de pe piaţa internaţionalăconstituie una din cauzele principale ale slabelor performanţe înregistrate de firme la export

Implicarea firmei în activităţile de pe piaţa internaţională trebuie să se menţină în limiterezonabile. Este necesar ca iniţiativa să vină de la nivelurile superioare ale conducerii şi să fi

transmisă tuturor angajaţilor firmei. Consumatorii de pe pieţele străine vizate trebuie să fieconvinşi de faptul că implicarea firmei va fi de durată. Cumpărătorii de bunuri pentru

producţie sau de folosinţă îndelungată sunt mai dispuşi să adopte o marcă de produs ceurmează să fie comercializată mult timp pe acea piaţă.

Alocarea resurselor necesare

Pentru a ocupa o poziţie cât mai bună pe o piaţă străină, firma trebuie să fie gata să aloceresursele necesare extinderii planificate. Pentru orice firmă, crearea unei imagini şi a unei

reţele de distribuţie este în egală măsură o sarcină dificilă şi costisitoare. Investiţia necesarărecunoaşterii unei mărci pe piaţa internaţională, chiar şi numai în Europa, este enormă.

Investiţiile în dezvoltarea produselor, costurile de producţie sau de prestare a serviciilor şicheltuielile demarketing la scară mondială este de circa 1:10:100. Prea multe firme

inversează acest raport, subevaluând costul corespunzător derulării operaţiunilor în străinătat

Identificarea problemelor de ordin tehnic

Firma trebuie să ţină seama de o serie întreagă de aspecte tehnice, începând cu cele maisimple, cum ar fi tensiunea electrică şi ajungând până la cele mai complexe, cum ar fi

sistemul juridic complet diferit, aspecte care au o influenţă semnificativă asupra strategiei de pătrundere pe piaţă şi asupra gradului de acceptare a produsului de către consumatori. Esteextrem de important ca firma să se asigure din timp că produsul său îndeplineşte condiţiile

tehnice impuse de statul străin.

Aspectele de ordin juridic au fie o importanţă strategică, determinând de pildă alegerea uneanumite strategii de pătrundere pe piaţă, fie una operativă, ca în situaţia reglementărilor

privitoare la publicitate sau a tehnicilor de promovare a vânzărilor care se pot utiliza pe oanumită piaţă.

5. Elaborarea planului de marketing strategic

Ajunşi în această etapă, managerii trebuie să-şi fi format deja o imagine clară asupracaracteristicilor, potenţialului de profit şi riscurilor corespunzătoare diferitelor strategii de

pătrundere pe piaţa internaţională. Fără o analiză preliminară, este puţin probabil ca firma saibă succes pe această piaţă. Politica referitoare la produs, preţ, promovare şi distribuţie

trebuie să fie fundamentată pe o analiză temeinică a pieţei. Firmele exercită o influenţă redusasuprafactorilor mediului extern şi, de aceea, este necesar ca ele să încerce să maximizeze

eficienţa acelor decizii aflate sub controlul lor. Pentru fiecare piaţă străină, elaborarea



10

programului de marketing trebuie să se facă cu mare atenţie. La început, se im pune camanagerii să stabilească în mod exact segmentul sau segmentele de piaţă vizate. Dacă estecazul, ei trebuie să hotărească ce modificări se vor aduce mixului de marketing al firmei, în

vederea adaptării lui la condiţiile locale.

Acest lucru impune o bună cunoaştere a pieţei respective, precum şi a trăsăturilor culturaleale populaţiei din acea ţară.

5.1. Standardizare sau adaptare la condiţiile pieţei mondiale

Unele firme utilizează un mix de marketing standardizat la scară globală. Partizanii acestestrategii subliniază avantajele specifice standardizării operaţiunilor la nivel mondial.

Nevoile şi preferinţele omogene. Existenţa unor consumatori cu nevoi omogene permitecrearea unor mărci globale.

Mobilitatea consumatorilor. Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult, fapt care favorizeazăcomercializarea unui număr tot mai mare de produse la scară globală.

Economiile de scară sau de experienţă. În multe sectoare de activitate, obţinerea unoravantaje de cost este esenţială pentru succesul operării la scară globală. Economiile rezultă

din acordarea unor rabaturi pentru achiziţionarea unei cantităţi mari de produse, precum şi direpartizarea resurselor de cercetare-dezvoltare, marketing, producţie şi management pe

diferitele pieţe. Aplicarea unui singur program de marketing reduce şi mai mult costurile, permiţând firmelor să ofere produse mai bune şi mai sigure la preţuri scăzute.

Fezabilitatea tehnologică. În acele sectoare productive în care procesele tehnologice devin totmai omogene, standardizarea producţiei reprezintă o condiţie prealabilă a succesului firmei p

piaţă. În cazul tehnologiilor simple, cum ar fi cele de producţie a cornişelor, jucăriilor,vopselelor, uneltelor, standardizarea produsului ar putea contribui la menţinerea cheltuielilorla un nivel scăzut.

Diversitatea. Partizanii ideii de adaptare afirmă că populaţia, respectiv consumatorii, diferăfoarte mult în privinţa caracteristicilor geografice, demografice, economice şi culturale.

Operatorii de marketing sunt sfătuiţi să identifice cu atenţie deosebirile care există fără doar poate între pieţele naţionale şi să-şi adapteze produsele şi serviciile în aşa fel încât ele să

corespundă gusturilor şi preferinţelor locale.

Stabilirea elementelor mixului de marketing care urmează să fie standardizate şi a celor careurmează să fie adaptate trebuie să pornească de la condiţiile existente la nivelul pieţei vizate

5.2 Produsul

Extinderea directă a produsului presupune comercializarea pe piaţa externă a acestuia fără a-i aduce vreo modificare.

Strategii de produs şi promovare aplicate pe piaţa internaţională:



11

1. Extindere directă Produs neschimbat

2. Adaptarea comunicaţiilor 3. Adaptarea produsului

Produs adaptat4. Dubla adaptare

5. Invenţie Produs nou

Adaptarea produsului presupune modificareaacestuia astfel încât să corespundă condiţiilor pieţei sau dorinţelor consumatorilor locali.

Invenţia constă în crearea unui produs sau serviciu nou pentru piaţa externă

Această strategie poate îmbrăca două forme:

- prima este cea a relansării pe piaţă a pr oduselor mai vechi care s-au dovedit a fi la înălţimeanevoilor consumatorilor dintr-o anumită ţară.

-a doua formă este cea a creării unui produs complet nou, care să satisfacă nevoileconsumatorilor străini.

5.3Promovarea

Firmele pot fie să adopte aceeaşi strategie de promovare utilizată pe piaţa internă, fie săaplice o strategie specifică pentru fiecare piaţă în parte.

În ceea ce priveşte mesajul, unele companii internaţionale apelează la un singur slogan publicitar, indiferent de ţările în care operează.

De asemenea, este necesară o adaptare a mijloacelor de comunicare la condiţiileinternaţionale, deoarece disponibilitatea acestora diferă de la ţară la ţară.

5.4Preţul

Firmele întâmpină multe probleme şi atunci când îşi stabilesc preţurile pe care urmează a le practica pe piaţa internaţională.

Indiferent de modul în care ele îşi stabilesc preţurile, cele practicate pe piaţa externă vor fi

probabil, mai mari decât cele de pe piaţa internă. O altă problemă vizează stabilirea preţulu pentru mărfurile pe care o firmă le expediază filialelor sale din străinătate. Dacă acestemărfuri au un preţ prea mare, este posibil ca firma să ajungă să plătească taxe vamale ridicatchiar dacă impozitul pe venit în ţara respectivă este scăzut. Iar dacă mărfurile au un preţ ma

mic, firma ar putea fi acuzată de dumping, adică de practicarea unor preţuri sub nivelulcosturilor sale sau sub nivelul preţurilor practicate de ea pe piaţa internă.



13

concep şi prestează servicii destinate diferitelor unităţi operative. Acestea din urmă pot fi şiele organizate în trei moduri diferite: după criterii geografice,pe produse sau în filiale

internaţionale.

6.3Organizaţia globală

Mai multe companii au depăşit stadiul diviziei internaţionale, transformându-se în adevărateorganizaţii globale. Ele nu se mai consideră operatori naţionali care vând în străinătate, ci

operatori globali. Personalul şi conducerea unei astfel de organizaţii se ocupă de planificarea producţiei la scară globală, de elaborarea politicii de marketingglobal, de planificareafluxurilor financiare şi crearea sistemului logistic global. Unităţile global-operative sunt

subordonate direct comitetului executiv sau directorului organizaţiei, nu şefului unei diviziiinternaţionale.

Firma îşi recrutează personalul de conducere din mai multe ţări, achiziţionează materii primşi componente cu costuri reduse şi investeşte acolo unde veniturile prognozate sunt cele ma

mari.

Organizarea eficientă a activităţii de marketing internaţional este una din marile provocări ladresa conducerilor societăţilor multinaţionale, indiferent de mărimea lor.

Operaţiunile de evaluare şi control

Îndeplinirea planului de marketing se poate lovi de tot felul de probleme, de la concurenţaneaşteptată până la izbucnirea unui război. Firma trebuie să evalueze rezultatele aplicării

planurilor sale de marketing, să analizeze modul de îndeplinire şi abaterile de la obiectivelestabilite şi să ia măsuri de corectare a acestora, acolo unde este cazul.

Activităţile componente au şi trebuie să aibă o derulare continuă, în vederea asigurării uneireacţii prompte la schimbarea condiţiilor de mediu şi a implementării în mod eficient astrategiei.



14

Cazul problematic.

Introducere în firma Dove.

Unilever este unul dintre cei maimari producători de bunuri de larg consum din lume.Activitatea în România a început în 1995, cu achiziţionarea celui mai mare producător ddetergenţi din România, Dero Ploieşti, apoi a cumpărat o fabrică de margarină la Târgu Mureş,după care a început investiţiile în businessul Knorr de la Otopeni.

Gigantul anglo-olandez a investit în total peste 90 milioane de Euro de la începutul activităţiisale în România, fiind al 13-lea mare investitor străin al ţării. Unilever South Central Europe, cusediul la Bucureşti, angajează peste 800 de oameni în regiunea formată din România, BulgariaSerbia şi Muntenegr u, Moldova, Macedonia, Albania şi Bosnia Herzegovina, dintre care peste600 în România. În 2004, cifra de afaceri a companiei a depîăşit 138 milioane de Euro.

În ultimul deceniu a secolului al XIX-lea, William Hesketh Lever, fondatorul companiei LeveBros, a pus pe hârtie viziunea sa pentru săpunul Sunlight- produsul său revoluţionar, care aajutat la popularizarea curăţeniei şi a igienei în Anglia victoriană. Săpunul Sunlight urma "sătransforme curăţenia în obişnuinţă; să le permită femeilor să muncească mai puţin; să promovezsănătatea şi să ajute oamenii să aiba o înfăţisare atrăgătoare,astfel încât viaţa să fie mai placută mai plină de satisfacţii pentru cei care folosesc produsele noastre."

Aceste cuvinte au fost scrise cu mult timp înainte de inventarea expresiei "misiunea companieiînsa ideea pe care o descriau a ramas la baza activităţii companiei noastre. Chiar dacă maniera deexprimare - caşi mentalitatea că doar femeile se ocupă de treburile casnice - este acum deşuetă.

De-a lungul unei istorii care se întinde pe trei secole, succesul Unilever a fost influenţat demarile evenimente ale vremii -creşterea economică, marea criză economică interbelică, cele douarazboaie mondiale, schimbările din stilul de viaţă al consumatorilor şi progresele tehnologice. Petot parcursul acestei perioade, am creat produse care-i ajută pe oameni să ia ce e mai bun dinviaţă - să petreacă mai puţin timp ocupându-se de treburile casnice, să aiba o alimentaţie maiechilibrată, să le placă mâncarea pe care o consumă şi să aibă grijă de locuinţa lor, de hainele loşi de ei însăşi.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, companiile care aveau să formeze mai târziu Unilever senumărau printre cei mai activi filantropi ai vremii.

Unilever crede şi astăzi în ideea că succesul înseamnă să acţionezi "la cele mai înalte standardîn relaţia cu angajaţii, consumatorii, societatea şi lumea în care trăim". De-a lungul anilor, amlansat sau am participat la un numar din ce în ce mai mare de iniţiative pentru găsirea unor sursedurabile de aprovizionare cu materii prime, protejarea mediului înconjurător, sprijinireacomunităţilor locale.

Parcurgând istoricul de mai jos veti vedea cum s-a schimbat portofoliul nostru de branduri. Lînceputul secolului 21, prin strategia Path to Growth ("Drumul către Creştere"), ne-am concentrat



15

pe brandurile noastre globale care au un potenţial r idicat de creştere, iar odată cu misiuneanoastră de a da Vitalitate vieţii am intrat într -o noua fază de dezvoltare. Acum mai mult decatoricând, mărcile noastre îi ajută pe oameni "să se simta bine, să arate bine şi să ia ce e mai budin viaţă" - o idee foarte dragă Lordului Lever în urmă cu mai bine de un secol.

Intoducere în firma Nivea.

Istoria Nivea începe în 1911 odată cu descoperirea Euceritului, primul emulsificator stabiAtunci, Oskar Tropolowitz a iniţiat dezvoltarea unei creme de piele pe baza acestui tip demulsie, împreună cu Isaac Lifschutz şi dermatologul Paul Unna. Astfel, în decembrie a aceluiaşian avea să apară prima cremă de piele rezistentă timp îndelungat. Troplowitz a numit-o Nivea, dela cuvântul latin Nivius, care înseamnă "alb ca zăpada". Prima cutie avea un design art nouveadu pă gustul vremii, potrivindu-se cu imaginea tipică a femeii- fragilă, eterică, delicată.

Izolat de dr. Isaac Lifshutz după decenii de cercetări intense, acest emulsificator permiterealizarea unei combinaţii stabile de uleiuri şi apă. Înţelegând importanţa deosebită pe care poate avea acest emulsificator pentru industria cosmeticelor, Lifshutz l-a numit Eucerit, "ceaminune". Până la această descoperire, cosmeticele erau realizate din grăsimi animale şi vegetaşi se descompuneau destul de repede.

Pr imul război mondial avea să îndepărteze lumea de la grijile cosmeticelor. Asta nu i-aîmpiedicat pe cei de la Beiersdorf, care cumpăraseră marca Nivea să o alăture altor produscosmetice. Din cauza războiului, femeile fuseseră silite să muncească, iar acest lucru avea să aibimplicaţii majore în schimbarea atitudinii faţă de femei. Emanciparea bătea la uşă. Curând, eaveau să capete drept de vot iar imaginea avea să se schimbe de la viziunea eterică şi diafancătre una activă, sănătoasă. Unul din handicapurile dezvoltării produselor Nivea a fost inflaţgalopantă din Germania ce a făcut la un moment dat ca o cutiuţă de cremă să coste nu mai puţde 10 miliarde de mărci!

Până la cel de-al doilea război mondial şi în timpul acestuia, campaniile publicitare Nivea au fostcoordonate de Elly Heuss-Knapp, care a reuşit să evite constrângerile propagandei naziste. Dincontră, anunţurile Nivea încercau să scoată în evidenţă normalitatea într -o perioadă de lipsuri şi probleme politice. Dacă anii 1950 au fost anii de recuperare, deceniul următor a însemnlibertate. Femeile au devenit mai independente. Turismul şi călătoriile înfloresc. Bronzul devinsimbolul sănătăţii şi Nivea îşi îmbunătăţeşte continuu liniile de produse. Noile reclame Nivereflectă aceastălibertate, dominând imaginile cu familii distrându-se împreună la plajă sau înnatură.

Anii 1970 au adus schimbări importante în obiceiurile de cumpărare. Apar supermaketurilemall-urile, şi oamenii dispun de sume din ce în ce mai mari pentru propria lorîngrijire. Nivea a profitat de acest nou trend, studiile arătând că era numărul 1 în ceea ce priveşte cremele. Noireclame scoteau în evidenţă ingredientele naturale şi efectele pozitive, în consonanţă c preocupările vremii.



16

Pasul .1 Di ver si f i car ea.

În firma Dove.

Portofoliul Unilever în România cuprinde:

- pr oduse alimentare: supe, sosuri şi condimente sub brandul Knorr, margarinele Rama şiDelma;

- produse de îngrijire personală: deodorantele Rexona, Axe, gama de produse Dove,şampoanele Sunsilk şi Timotei;

- produse de îngrijirea locuinţei: detergenţii pentru rufe Dero şi Omo, balsamul de rufeCoccolino, produsele Cif şi Domestos.

Una din gamele din por tofoliul Unilever care se bucură de un real succes este cea a produselorcosmetice Dove de îngrijirea pielii şi părului.Prin filosofia sa, şi prin produsele cu un beneficiureal pentru frumusţe- hidratarea intensă- pe care le promovează mereu, Dove le redă femeilorîncrederea în propria frumuseţe.

Secolul XIX

Deşi Unilever nu a fost format oficial până în 1930, companiile care şi-au unit forţele pentru acrea Unilever aveau o poziţie solidă pe piaţă încă din secolul XIX.

Anii 1900

Companiile fondatoare ale Unilever fabricau produse pe bază de ulei şi grăsimi, în principalsăpun şi margarină. La începutul secolului XX, se extinseseră atat de mult,încât afacerile loraproape că depaseau posibilitatea de aprovizionare cu materie primă.

Anii 1910

Mediul de afaceri dificil şi Primului Război Mondial îngreunează comeţul pentru toata lumeaşa că multe companii se unesc în asociţii de branşă, pentru a-şi apăra interesele comune.

Anii 1920

Pe fondul unei extinderi rapide,companiile care aveau să formeze Unilever se pregătesc sănegocieze cu intenţia să oprească fabricarea, de către alte companii, a aceloraşi tipuri de produse.

Dar au ajuns la concluzia că e mai bine să fuzioneze, şi aşa s-a format Unilever.Anii 1930

Primul deceniu din viţa Unilever nu a fost deloc uşor: a început cu marea criză economică d1929-1933 şi s-a sfârşit cu cel de-al doilea R ăzboi Mondial. Compania işi raţionalizeazăoperaţiunile şi, în acelaşi timp, continuă să işi diversifice gama de produse.



17

Anii 1940

Operaţiunile mondiale ale Unilever încep să se fragmenteze, însă compania continuă să-şiextindă afacerile de pe piaţa alimentelor şi să mărească investiţiile în cercetare şi dezvoltare.

Anii 1950

Afacerile Unilever au o creştere explozivă, datorită creşterii nivelului de trai al populatiei dinvestul Europei, în urma progreselor tehnologice şi apariţiei Comunităţii Economice Europene. Înacelaşi timp, în acest deceniu apar noi pieţe, în economiile în curs de dezvoltare din toata lumea.

Anii 1960

Ca şi economia mondiala, Unilever e în plină expansiune- creează noi produse, intră pe noi pieţeşi i’începe un program de achiziţii foarte ambţios.

Anii 1970

Mediul de afaceri dur şi inflaţia ridicată au facut din anii ’70 o perioadă grea pentru toatecompaniile, dar mai ales pentru cele din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG), fiindcămarile reţele de magazine încep să facă uz de forţă de negociere de care dispun, impunândcondiţii de achiziţie dezavantajoase.

Anii 1980

Unilever este acum una din cele mai mari companii din lume, însă decide să-şi restrângă portofoliul şi să-şi raţionalizeze activităţile, pentru a se concentraasupra produselor şi mărcilorcare au cel mai mare potenţial de creştere.

Secolul XXI

Primul deceniu începe cu lansarea Path to Growth, un plan strategic pe cinci ani. În 2004compania se concentrează şi mai mult pe nevoile consumatorilor secolului XXI prin lansareamisiunii sale de a da Vitalitate vietii.

În firma Nivea

Ultimul deceniu al secolului trecut a fost unul plin de succes pentru Nivea. Lumea se întoarce valorile tradiţionale, valori promovate din totdeauna de Nivea. Au apărut noi produse care auavut un mare succes printre consumatori, cum ar fi crema facială Q10, de exemplu. Astfel Niv

ajunge cel mai mare brand de produse cosmetice din întreaga lume. Vândute în peste 150 de ţăr produsele Nivea sunt preţuite pentru calitatea deosebită.

Nivea îşi consolidează imaginea produselor cosmetice pentru îngrijirea pielii. Un nou produs dsucces îl constituie loţiunea pentru bronzat, care în urma campaniilor publicitare avea să creezasocierea între o piele sănătoasă şi un ten bronzat.



18

Calendarul Nivea, prin care consumatorii erau informaţi de prognoza meteo pe 2 săptămâni avesă întărească imaginea de "cremă pentru toate anotimpurile".

Pasul.2 Pătrunderea pe piaţa internaţională.

În firma DoveAcest plan a fost realizat în vederea influenţării comportamentului consumatorilor pentrumaximizarea profitabilităţii gamei Dove, marcă a firmei Unilever.

Una din gamele din portofoliul Unilever care se bucura de un real succes este cea a produselocosmetice Dove de îngrijire a pielii şi părului.

Prin filosofia sa, şi prin produsele cu un beneficiu real pentru frumuseţe- hidratarea intensă- pecare le promovează mereu, Dove le redă femeilor încrederea în propria frumuseţe.

Misiunea Dove este aceea dea reda femeilor încrederea în propria frumuseţedeoarecefrumuseţea adevarată vine în diferite forme şi măsuri ale corpului, are diferite vârste şi culori ale pielii, şi mai ales nu poate fi încadrată într -un tipar. Dove crede că fiecare femeie este frumoasăcând se îngrijeşte şi are încredere în ea.

Conceput cu o formulă specială, Dove promovează Frumuseţea Adevarată!

În firma Nivea

Reclamele încep să reflecte mai clar noua percepţie asupra femeiii şi devenea tot mai clar c Nivea devenea tot mai desuetă aşa încât managementul firmei a luat decizia schimbării ei. A fo

primul re-branding din istoria marketing-ului. Logo-ul firmei a devenit cel pe care îl cunoaştemazi, cu litere albe, majuscule iar cutia a devenit celebra cutiuţă albastră. O altă schimbare î publicitatea mărcii au reprezentat-o "băieţii Nivea", un grup de 3 băieţi arătoşi care au cuceritimediat inimile doamnelor. Mesajul companiei trece de la "produse pentru doamne" la "produs pentru întreaga familie".

Imediat după război, lumea încerca să uite atrocităţile acestuia. Oamenii au reînceput să s bucure de viaţă şi cererea de produse cosmetice a început să crească. Feminitatea îşi reintra îdrepturi, iar Nivea era cea mai potrivită să răspundă cerinţelor timpului. Nivea a devenit umbrelă sub care s-au dezvoltat în multe ţări produse de îngrijire a corpului, inclusiv de celebrecase de modă, precum Christian Dior.

Produsele Nivea sunt preţuite pentru calitatea deosebită, mulţi consumatorii fiind chiar convincă Nivea este o marcă locală!

Beiersdorf apreciază această confuzie şi o consideră un compliment ne-dorind să ia măsuri pentru a o remedia.

Pasul.3 Consolidarea poziţiei mărci.



20

În firma Dove

Gama Dove se confruntă cu o concurenţă acerba pe piţa produselor cosmetice de îngrijire a pielii şi a părului. Principalii concurenţi sunt: gama de produse NIVEA, produsele firmeiAVON, ORIFLAME, PROCTER &GAMBLE. Fiecare dintre aceştia aplică o strategie

propie şi acoperă în mai mică sau în mai mare parte piaţa, fapt ce reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea viitoare a gamei.

În firma Nivea

Gama Nivea are o concurenţă acerbă cu firma de cosmetice L’oreal care produce aproape înaceaşi măsură asemenea produse. Începând de la creme pentru faţă până la şampoane şi tot felulde loţiuni care le putem găsi şi în gama Nivea.



21

Bibliografie:’’ Principiile Marketingului’’, Philip Kotler, Gary Amstrong, JhonSaunders, Veronica Wong, ed. Teora, ediţia Europeană,1999, ,,BazeleMarketingului‘’, coord. Elena Botezat, ed.Universităţi, 2006, www.google.ro.

Analiza Relatiilor de Piata in Cadrul Firmei

Documents

Transcript of Analiza Relatiilor de Piata in Cadrul Firmei