Analiza-bilantului (1)

8/16/2019 Analiza-bilantului (1)

1/18

Scurt istoric

Sediul social: Costești, str. Progresului, nr.24, jud. ArgeșC.I.F. RO 129103Nr. ORC: J03/44/1991Piața reglementată a valorilor mobiliare: RASDAQCod CAEN: 1051 – fabricarea produselor lactate proaspete și a brânzeturilor

Lactag este cea mai mare fabrică de prelucrare a laptelui din sudul țării, cu otradiție de 50 de ani și cu un capital integral privat.

Pentru a ajunge la cel mai înalt standard de-a lungul timpului, fabrica a fostmodernizată și retehnologizată cu ajutorul unei cofinanțări Sapard. S-au făcutmodificări la infrastructură, utilități și instalații. Tot atunci s-au cumpărat utilaje șiechipamente de producție performante.

În cadrul clasificării societăților de prelucrare a laptelui din România, fabricaLactag este în prima categorie. Totodată, Lactag este singura societate de mărime mediedin sudul țării autorizată pentru schimburi intracomunitare.

Lactag funcționează ca societate pe acțiuni din 1991, fiind creată pe structurafostei ICIL Argeș înființată în 1962. Din iulie 2012 societatea a trecut sub o nouăconducere, 91% din acțiunile companiei fiind preluate de Robert Iriza și Adriean Asan-Mic.

În anul 2012, odată cu procesul de rebranduire a avut loc și diversificarea gameide produse. În prezent, în gama sortimentală Lactag se regăsesc: laptele, brânza Făgăraș,sana, Ayran, Kefir, laptele bătut, iaurtul ușor, iaurtul natur, iaurtul extra, iaurtul grecesc,iaurtul de băut, smântâna, smântâna dulce pentru frișcă, untul de masă cu concentrațiidiferite de grăsime, telemeaua de vacă, brânza țărănească cu smântână Cottage, brânzaproaspătă, brânza dietetică și cașcavalul Rucăr.

În anul 2013, S.C. LACTAG S.A. a intrat și pe piața mezelurilor și a produselordin carne. În luna mai a anului curent, LACTAG a achiziționat o importantă fabrică de

mezeluri situată în imediata apropiere a Craiovei, în județul Dolj.


2/18

Elemente Modif. abs. Modif

An1 An2 An3 an2/an1 an3/an2 an2/an1

Productia exercitiului (Qe) 15.640.76118.390.65

2 47.937.880 2.749.891 29.547.228 18%

Qv 14.701.20116.586.22

6 38.082.538 1.885.025 21.496.312 12,82%

Var Qs 344.560 302.121 8.628.704 -42.439 8.326.583 -12,32%

Qi 595.000 1.502.305 1.226.638 907.305 -275.667152,49

%

GQv 93,99% 90,19% 79,44%

GQs 2,20% 1,64% 18,00%

GQi 3,80% 8,17% 2,56%

1. Producția exercițiului (Qe)

Din analiza producției exercițiului se desprind următoarele concluzii:

- Producția vândută înregistrează o creștere în anul 2012, față de anul 2011 de

1.885.025, iar în anul 2013 aceasta crește semnificativ comparativ cu anul

precedent, majorarea fiind de 21.496.312.- Variația stocurilor cunoaște o ușoară scădere în anul 2012, aceasta fiind de

42.439, urmată de o creștere în anul 2013 de 8.326.583.- Producția imobilizată, reprezentată de imobilizările corporale și necorporale

realizate în regie proprie, prezintă o majorare de 907.305 în anul 2012

comparativ cu anul precedent fiind urmată de o scădere de 275.667.- În urma analizei reiese că producția exercițiului, care reflectă producția totală

realizată de întreprindere, a înregistrat o creștere în toți anii astfel, în 2012 a

crescut cu 2.749.891 (procentual 18%), iar în anul 2013 comparativ cu anul

precedent se constată o majorare semnificativă de 29.547.228 (procentual

161%).

Ratele de structură ale producției exercițiului (Qe) se prezintă astfel:

-

Ponderea cea mai mare o deține producția vândută, aceasta având un procentde 93,99% în anul 2011, urmată de o ușoară scădere în anii 2012 și 2013.- În ceea ce privește următoarele elemente (GQs, GQi), acestea se mențin în

limite rezonabile în anul 2011. În anul 2012 ponderea producției imobilizate

prezintă o creștere de aproximativ 4% comparativ cu anul precedent, în timp

ce variația stocurilor înregistrează o ușoară scădere. În anul 2013 situația


3/18

numai este la fel de favorabilă ca în anii precedenți, întrucât scade ponderea

producției vândute și crește consistent variația stocurilor cu aproximativ 16%.

2. Cifra de afaceri (CA)

Cifra de afaceri (CA) 15.758.639 19.698.397 61.569.796 3.939.758 41.871.399 25%

Qv 14.701.201 16.586.226 38.082.538 1.885.025 21.496.312 12,82%

Vm 1.057.438 3.112.171 23.487.258 2.054.733 20.375.087 194,31%

Se 0 0 0 0 0

GQv 93,29% 84,20% 61,85%

GVm 6,71% 15,80% 38,15%

Gse 0,00% 0,00% 0,00%

Analiza cifrei de afaceri prezintă următoarea structură:

- Producția vândută este într-o continuă creștere, acest lucru fiind favorabil

pentru firmă, având în vedere că este o majorare semnificativă în anul 2013

față de anii anteriori.- Veniturile din vânzarea mărfurilor sunt în creștere în toți anii, astfel veniturile

în 2012 s-au mărit cu 2.054.733 față de 2011, iar în 2013 prezintă o majorare

însemnată de 20.375.087.-

În ceea ce privește subvențiile din exploatare, se constată că firma nu a beneficiat de sume nerambursabile pentru finanțarea activității.

- În urma analizei se observă că cifra de afaceri înregistrează o creștere de cca.

25% față de anul 2011, aceasta fiind datorată politicii de dezvoltare a noii

conduceri, iar în 2013 crește cu aproximativ 213% față de anul 2012 datorită

majorării însemnate a producției vândute, precum și a veniturilor din

vânzarea mărfurilor.

Din analiza ratelor de structură ale cifrei de afaceri (CA) se constată:

Ponderea cea mai mare dintre cele trei componente o deține producția vândută,acest lucru fiind normal pentru o firmă productivă. După cum se observă procentelesunt împărțite între producția vândută și veniturile din vânzarea mărfurilor, subvențiiledin exploatare nefiind prezente.


4/18

În decursul celor trei ani ponderea producției vândute scade cu aproximativ 31% în anul 2013 comparativ cu anul 2011, în timp ce ponderea veniturilor din vânzareamărfurilor crește cu același procent de 31%.

3. Valoarea adăugată (VA)

aloarea adau!ata(A) Modif. abs. Modif. relati

Elemente An1 An2 An3 an2/an1 an3/an2 an2/an1 an3

Vm 1.057.438 3.112.171 23.487.258 2.054.733 20.375.087194,31

% 654

Cmv 965.944 2.771.248 18.894.194 1.805.304 16.122.946186,90

% 58

Qe 15.640.761 18.390.652 47.937.880 2.749.891 29.547.228 17,58% 16

Ci 12.820.730 15.418.108 40.790.541 2.597.378 25.372.433 20,26% 164

Mc 91.494 340.923 4.593.064 249.429 4.252.141272,62

% 124

VAp 2.820.031 2.972.544 7.147.339 152.513 4.174.795 5,41% 14

A 2.911.525 3.313.467 11.740.403 401.942 8.426.936 14%

Cs 1.702.578 2.227.736 7.145.521 525.158 4.917.785

C 183.725 237.862 859.442 54.137 621.580

!" 584.131 735.093 2.066.914 150.962 1.331.821

A 1".### " " -10.777 0

#$ 1$.%#$ &"#.2&$ 1."''."$2 387.370 647.843

A 2.501.090 3.607.940 11.126.969 1.106.850 7.519.029

ata de structura du*a destinatie

a&a 'e rem($erarepers)$a* 68% 62% 64% -6% 2%

a&a 'e rem($erarecre'i&)r 7% 7% 8% -1% 1%

a&a rem($erare s&a& 23% 20% 19% -3% -2%

a&a rem($erare capi&a*&e+$ic 0% 0% 0% 0% 0%

a&a rem($erareac&i)$ari 1% 11% 9% 10% -2%

ata de structura du*a *rovenienta

#)$'erea mareic)mercia*e 3,14% 10,29% 39,12% 7,15% 28,83%

#)$'erea Vap 96,86% 89,71% 60,88% -7,15% -28,83%Alte rate financiare

Mc 9% 11% 20% 2% 9%

Mc 9% 12% 24% 3% 12%

VAp 18% 16% 15% -2% -1%


5/18

Din examinareavalorii adăugate (VA) conform metodei deductive se remarcă

concluziile:

- În ceea ce privește veniturile din vânzarea mărfurilor și producția exercițiului,

acestea au crescut considerabil pe parcursul anilor, după cum am specificat înanaliza producției exercițiului, precum și în cea a cifrei de afaceri.

- Cheltuielile privind mărfurile au cunoscut și ele o majorare de-a lungul celor

trei ani, acest lucru fiind normal luând în considerare faptul că au crescut

veniturile, precum și producția. Acestea s-au mărit cu un procent de 186,90%

în anul 2012, respectiv de 581,79% în 2013.- Consumurile intermediare de la terți, reprezentate de cheltuielile cu materiile

prime și materiale, energia, combustibilul, precum și serviciile externe

prezintă o creștere în anii 2012 și 2013. Această creștere este de 20% în 2012

față de 2011, datorată în mare parte creșterii cheltuielilor cu materiile prime și

materiale, iar în 2013 procentul ajunge la 164,56%, de această dată creșterile

cheltuielilor fiind împărțite aproximativ egal.- Marja comercială fiind obținută din diferența dintre veniturile din vânzarea

mărfurilor și cheltuielile privind mărfurile, înregistrează o creștere atât în

2012 de 249.429, cât și în 2013 de 4.252.141 comparativ cu anul precedent.- Valoarea adăugată operațională indică o creștere de 5,41% în anul 2012 față de

2011, iar în 2013 se mărește cu 140,45% comparativ cu 2012, datorită majorării

atât a producției exercițiului, cât și a consumurilor intermediare.- Din acestea reiese că valoarea adăugată (VA) este în ascensiune pe parcursul

anilor, astfel ajungând să fie mai mare cu un procent de 14% în anul 2012 și cu

254% în 2013, acest lucru realizându-se prin creșterea marjei comerciale,

precum și a valorii adăugate operaționale (VAp).

Analizândvaloarea adăugată (VA*) prin metoda directă obținem următoarea structură:

- Cheltuielile salariale au crescut cu 525.158 în anul 2012 față de anul 2011,

respectiv cu 4.917.785 în 2013 comparativ cu anul anterior. Aceste creșteri sedatorează dezvoltării personalului societății, astfel firma înregistra în 2011 un

număr de 120 de salariați, comparativ cu 2012 când aceștia au ajuns la un

număr de 223, respectiv de 401 angajați în anul 2013.


6/18

- Cheltuielile privind dobânzile prezintă o creștere în anul 2012 de 54.137

comparativ cu anul precedent, iar în 2013 se măresc cu 621.580, datorită

creșterii capitalului împrumutat.- Impozitele și taxele datorate statului s-au majorat cu 150.962 în anul 2012 față

de anul 2011, respectiv cu 1.331.821 în anul 2013 față de 2012, datorită în mareparte creșterii cheltuielilor cu asigurările și protecția socială, acestea fiind

reprezentate de sumele datorate statului, pentru contribuțiile angajaților.- În ceea ce privește amortismentele acestea sunt prezente doar în anul 2011

datorită amortizării aferente imobilizărilor corporale și necorporale.- În urma analizei se constată că firma a înregistrat profit net în toți anii, acesta

crescând semnificativ în anul 2013 ajungând la un profit de 1.055.092,

diferența față de anul 2011 fiind de 1.035.213. Această majorare se datorează

profitului brut, care la rândul său a provenit din creșterea veniturilor totale.- Din interpretarea indicatorilor reiese o valoare adăugată (VA*) în ascensiune

pe parcursul celor trei ani astfel, în anul 2012 a crescut cu 1.106.850 față de

anul trecut, iar în 2013 cu 7.519.029 comparativ cu anul 2012. Majoritatea

ponderii este deținută de cheltuielile salariale, fiind urmată de impozite și

taxe.

În ceea ce privește rata de structură după destinație se constată:

În anul 2011 se observă că ponderea cea mai mare o reprezintă rata deremunerare personal de 68%, fiind urmată de următoarele: rata de remunerare stat de23%, rata de remunerare creditor de 7%, rata de remunerare acționari și rata deremunerare capital tehnic, aceasta fiind 0%.

În anii 2012 și 2013 situația este asemănătoare cu cea din 2011, rata la salariiocupând tot primul loc cu un procent de 62% în 2012, respectiv de 64% în 2013, fiindurmată de rata de remunerare a statului cu 20%, respectiv de 19%. Diferența este că rataacționarilor trece pe locul trei cu un procent de 11% în 2012 și de 9% în 2013.

Din aceste procente putem concluziona că situația nu este una favorabilă întrucâtacționarii ar trebui să ocupe primul sau al doilea loc, pentru ca firma să fie rentabilă.Creșterea ponderii profitului se apreciază favorabil, dar în această situație creșterea nueste una considerabilă. Rata la salarii este prea mare, aceasta depășind pragul de 50%.

Rata de remunerare a creditorilor este constantă în primii doi ani, neavând unprocent mare, dar în anul 2013 aceasta crește cu 1%, aceasta însemnând o creștere agradului de îndatorare a firmei, deși procentul este prea mic pentru a fi cevasemnificativ.


7/18

Ponderea impozitelor și taxelor prezintă un procent cam mare, acest lucru fiindnefavorabil pentru firmă, dar constatăm că este într-o ușoară scădere ceea ce estefavorabil, întrucât firma achită treptat sumele datorate statului.

Despre rata de remunerare a capitalului tehnic nu se poate preciza nimic,

deoarece în primul an procentul este nesemnificativ, iar în anii 2012 și 2013 nu suntprezente amortismentele.

În ceea ce privește rata de structură după proveniență se constată:

Ponderea marjei comerciale este într-un declin de-a lungul anilor, astfel a crescut în anul 2012 cu un procent de 7,15% comparativ cu anul 2011, iar în 2013 a crescut cu28,83% comparativ cu anul anterior. În ceea ce privește ponderea valorii adăugateoperaționale se constată o scădere având aceleași valori ca cele de la ponderea marjei

comerciale.

Referitor la alte rate financiare se observă:

Ratele marjei comerciale au crescut în anul 2012 cu 2%, respectiv 3% față de anul2011, acest lucru fiind favorabil pentru firmă, iar în anul 2013 au crescut cu 9%, respectiv12% față de anul 2012. În cazul în care marja comercială s-ar fi aflat în declin, aceastăsituație se putea datora apariției concurenței sau creșterii costului achizițiilor.

Rata valorii adăugate de producție față de producția exercițiului a înregistrat o

ușoară scădere în cei trei ani, în anul 2012 a scăzut cu 2% comparativ cu anul anterior,iar în 2013 cu 1% față de 2012. Această rată prezintă eficiența activității de producție afirmei, iar faptul că aceasta se află în declin se datorează creșterii mai mare a producțieiexercițiului, în timp ce valoarea adăugată operațională crește într-o mai mică măsură.


8/18

4. Excedentul brut de exploatare (EBE)

Modif. abs. Modif. relativa

+ndicatori An1 An2 An3 an2/an1 an3/an2 an2/an1 an3/an2VA 2.911.525 3.313.467 11.740.403 401.942 8.426.936 13,81% 254,32%

Se 0 0 0 0 0

!" 584.131 735.093 2.066.914 150.962 1.331.821 25,84% 181,18%

Cs 1.702.578 2.227.736 7.145.521 525.158 4.917.785 30,84% 220,75%

E,E (Excedentul brutde ex*loatare) 624.816 350.638 2.527.968 -274.178 2.177.330 -43,88% 620,96%

atele financiare

Am)r&iarea 10.777 0 0 -10.777 0

C+e*&(ie*i i$a$ciare/')a$i 183.725 237.862 859.442 54.137 621.580

ivi'e$'e 0 0 0 0 0a&a am)r&iarii /A 1,72% 0,00% 0,00% -2% 0%

a&a c+e*&(ie*i*)ri$a$ciare 29,40% 67,84% 34,00% 38% -34%

a&a 'ivi'e$'e*)r 0% 0% 0% 0% 0%

a&a capaci&a&ii 'e'ev)*&are /VA

21,46% 10,58% 21,53% -11% 11%

a&a crearii 'e )a&ie/Cs 36,70% 15,74% 35,38% -21% 20%

Mara r(&a /Qe 3,99% 1,91% 5,27% -2% 3%

Mara r(&a /CA 3,96% 1,78% 4,11% -2% 2%

Excedentul brut de exploatare exprimă rezultatul economic monetar obținut dinactivitatea de exploatare a întreprinderii. Excedentul brut de exploatare arată nivelulglobal de profitabilitate a activității de producție și comercializare fiind util în evaluareaperformanțelor unei afaceri.

Astfel în urma calculelor reiese faptul că excedentul brut a scăzut în anul 2012comparativ cu anul 2011, datorită impozitelor și taxelor mai mari, precum și datorităcheltuielilor salariale ridicate. În anul 2013 acesta cunoaște o majorare datorată creșteriisemnificative a valorii adăugate.

Ratele financiare prezintă următoarea structură:

- Rata amortizării (A/EBE) este calculată decât în anul 2011 fiind de un procent

de 1,72%. În ceilalți ani firma numai are amortismente, acest lucru fiind

favorabil pentru întreprindere.


9/18

- Rata cheltuielilor financiare (cu dobânzile) este în creștere în anul 2012

comparativ cu anul precedent, acest lucru fiind nefavorabil pentru firmă

deoarece este o creștere semnificativă de 38%, dar această situație se

remediază întrucât în anul 2013 rata scade cu 34%.

- În ceea ce privește rata dividendelor nu s-a putut calcula întrucât pe parcursulcelor trei ani firma nu a repartizat dividende deoarece s-au decis următoarele:

În anul 2011 Consiliul de Administrație a hotărât să propună Adunării

Generale a Acționarilor ca profitul net de 17.172 să fie repartizat la acoperirea

pierderii fiscale din 2008 cu suma de 19.879.

În anul 2012 Consiliul de Administrație al societății a hotărât să propună

Adunării Generale a Acționarilor ca suma de 20.362 RON să fie repartizată la

rezerve legale, în timp ce suma de 386.887 RON să fie repartizată la acoperireapierderii fiscale din anii anteriori.

- Rata capacității de dezvoltare care indică ce parte din valoarea adăugată este

utilizată pentru plata creditorilor financiari, a capitalului tehnic și a

acționarilor. Aceasta prezintă o scădere de 11% în anul 2012 comparativ cu

anul precedent și o creștere cu același procentaj în anul 2013 față de anul

anterior.- Rata creării de bogăție exprimată de capacitatea angajaților de a genera

resurse suficiente pentru supraviețuirea și dezvoltarea firmei nu prezintă osituație favorabilă întrucât aceasta ar trebui să fie peste 100%. În anul 2012

aceasta se află în scădere cu 21%, iar în 2013 crește cu 20%, acesta fiind un

procent mic.- Marja brută (EBE/Qe) scade în anul 2012 comparativ cu anul anterior cu 2%,

iar în anul 2013 aceasta se mărește cu 3% față de anul precedent.- Marja brută* (EBE/CA) este asemănătoare cu situația marjei brute asupra

producției exercițiului, astfel scade cu 2% în anul 2012, dar crește cu 2% în

anul 2013.


10/18

5. Profitul

P-+ Modif. abs. Modif. relativa

+ndicatori An1 An2 An3 an2/an1 an3/an2 an2/an1 an3/an2

Ve$i&(ri 'i$ ep*)a&are 16.661.97822.615.63

0 71.199.219 5.953.652 48.583.589 35,73% 214,82%

C+e*&(ie*i 'i$ ep*)a&are 16.169.97621.526.15

5 68.903.202 5.356.179 47.377.047 33,12% 220,09%

#r)i& 'i$ ep*)a&are 492.002 1.089.475 2.296.017 597.473 1.206.542 121,44% 110,75%

Ve$i&(ri i$a$ciare 7.820.758 18.109 349.322 -7.802.649 331.213 -99,77% 1829,00%

C+e*&(ie*i i$a$ciare 8.270.736 700.335 1.590.247 -7.570.401 889.912 -91,53% 127,07%

#r)i& i$a$ciar -449.978 -682.226 -1.240.925 -232.248 -558.699 51,61% 81,89%

Ve$i&(ri e&ra)r'i$are 0 0 0 0 0

C+e*&(ie*i e&ra)r'i$are 0 0 0 0 0

#r)i& e&ra)r'i$ar 0 0 0 0 0

Ve$i&(ri &)&a*e 24.482.73622.633.73

9 71.548.541 -1.848.997 48.914.802 -7,55% 216,11%

C+e*&(ie*i &)&a*e 24.440.71222.226.49

0 70.493.449 -2.214.222 48.266.959 -9,06% 217,16%

#r)i&(* r(& 42.024 407.249 1.055.092 365.225 647.843 869,09% 159,08%

!mp)i& pe pr)i& 22.145 0 0 -22.145 0 -100,00%

#r)i&(* $e& 19.879 407.249 1.055.092 387.370 647.8431948,64

% 159,08%

Veniturile din exploatare s-au mărit cu 35,73% în anul 2012 față de anul 2011,

această mărire fiind datorată în principal creșterii cifrei de afaceri cu un procent de 25%.În anul 2013 veniturile continuă să crească, de această dată cu un procent mai mare fațăde 2012, acesta fiind de circa 215%.

La rândul lor cheltuielile din exploatare au înregistrat o majorare de 33,12% înanul 2012, marea pondere din această majorare fiind deținută de cheltuielile cu materiileprime și materiale, urmată de cheltuielile privind mărfurile. Aceași situație este și înanul 2013, de această dată majorarea fiind de 220%, comparativ cu anul anterior.

Profitul din exploatare este diferența dintre veniturile și cheltuielile dinexploatare și se observă că acesta este în ascensiune, în anul 2012 crescând cu un

procent de 121,44%, iar în 2013 cu 110,75% față de anul precedent.Veniturile financiare se află în scădere în anul 2012 comparativ cu anul 2011,

deoarece scad semnificativ veniturile din dobânzi, precum și alte venituri financiare. Înanul 2013, acestea prezintă o creștere de 331.213.

În cazul cheltuielilor financiare situația este aceiași ca la veniturile financiare,astfel în anul 2012 se află în scădere, urmând ca apoi să crească cu 127,07% în anul 2013.


11/18

Din analiza veniturilor și cheltuielilor financiare reiese o pierdere, care continuăsă crească cu 51,61% în 2012 comparativ cu 2011, ajungând în anul 2013 la o pierdere de1.240.925.

În ceea ce privește veniturile și cheltuielile totale, acestea au scăzut cu

aproximativ 8 procente față de anul 2011 ca urmare a scăderii veniturilor și cheltuielilorfinanciare. În 2013 veniturile totale au crescut cu 216%, iar cheltuielile totale au crescutcu circa 217% față de anul anterior, ca urmare a creșterii volumului de vânzări la nivelnațional, al creșterii vânzărilor la export și a extinderii rețelei de magazine proprii.

Din acestea reiese un profit brut de 42.024 în anul 2011, urmat de o creștere înurmătorii doi ani astfel: în 2012 s-a majorat cu aproximativ 870%, iar în anul 2013 cucirca 160%, ajungând la un profit de 1.055.092.

Impozitul pe profit este prezent doar în anul 2011, acesta având o valoare de22.145. Așadar la sfârșitul celor trei ani firma înregistrează un profit net de 19.879 în2011, urmat de o creștere însemnată în anul 2012, ajungând la 407.249, iar în anul 2013continuă să crească până la 1.055.092 (160%).

În anul 2011 firma s-a confruntat cu creșteri de preț atât la materii prime, utilități,cât și la forța de muncă. Cu toate acestea societatea nu a crescut prețul la produselefinite, dar din acest motiv a înregistrat un profit foarte mic, acest profit ajutând lacontinuarea procesului de producție.


12/18

6. Capacitatea de autofinanțare

CA Modif. abs. Modif. relativa

+ndicatori An1 An2 An3 an2/an1 an3/an2 an2/an1 an3/an2

#$ 19.879 407.249 1.055.092 387.370 647.8431948,64

% 159,08%

A 10.777 2.055 0 -8.722 -2.055 -80,93%-

100,00%

CA 30.656 409.304 1.055.092 378.648 645.7881235,15

% 157,78%

a 35% 1% 0% -34,65% -0,50% -98,57%-

100,00%

a 65% 99% 100% 34,65% 0,50% 53,44% 0,50%

1.246.845 3.814.545 9.581.400 2.567.700 5.766.855 205,94% 151,18%

Cr' 40,67 9,32 9,08 -31 0 -77,09% -2,56%

!$ves&i&ii 631.600 4.374.937 20.594.415 3.743.337 16.219.478 592,68% 370,74%i 5% 9% 5% 4,50% -4,23% 92,75% -45,24%

ee 5% 117% 42% 111,82% -74,99%2279,16

% -64,25%

p 73% 101% 100% 27,56% -0,50% 37,77% -0,50%

'iv 0% 0% 0% 0,00% 0,00%

Af 30.656 409.304 1.055.092 378.648 645.7881235,15

% 157,78%

aic 5% 9% 5% 4,50% -4,23% 92,75% -45,24%

Ajustările privind amortismentele și provizioanele de exploatare se află în

scădere pe parcursul anilor, acestea fiind compuse în primul an din ajustarea valoriiimobilizărilor corporale și necorporale, în anul 2012 acestea sunt formate din ajustareavalorii activelor circulante, iar în anul 2013 acestea numai sunt prezente, datorităstingerii treptate a investițiilor și faptului că societatea nu a constituit provizioane.

Capacitatea de autofinanțare, care reflectă potențialul financiar de creștereeconomică al întreprinderii prezintă următoarea evoluție: în anul 2012 CAF a crescut

însemnat, acest lucru fiind benefic pentru firmă, iar în anul 2013 continuă să crească cuun procent de aproximativ 158% comparativ cu anul precedent.

Calculând ratele de structură ale capacității de autofinanțare observăm:- Ponderea ajustărilor privind amortizările și provizioanele în CAF este în anul

2011 de 35%, urmând să scadă în anul 2012 fiind de 1%, un procent

nesemnificativ, iar în anul 2013 procentul fiind 0%, datorită lipsei de

amortismente.


13/18

- Ponderea profitului net în CAF crește treptat, acest lucru fiind favorabil

pentru firmă, astfel procentele se prezintă: în 2011 de 65%, urmat de 99% în

2012, ajungând la 100% în anul 2013.

Datoriile financiare sunt compuse în toți anii de sumele datorate instituțiilor decredit, iar acestea sunt în creștere. În anul 2011 firma s-a confruntat cu foarte mulțiclienți cu care au derulat relații comerciale și care din lipsa lichidităților nu și-au onoratplățile intrând în insolvabilitate. Pentru a contracara lipsa de lichidități provenită dinprocesele de insolvență, societatea a fost nevoită să contracteze o linie de credit învaloare de 700.000 RON.

Pentru a asigura necesarul de lichidități în luna februarie 2013 a fost contractatun credit în valoare de 250.000 euro+2.000.000 RON pentru susținerea dezvoltării rețeleide magazine proprii. În aprilie 2013 a fost contractat un nou credit 2.000.000 euro pentruachiziția fabricii de la Cârcea.

Investițiile firmei au crescut considerabil de-a lungul anilor astfel aceasta înregistra în anul 2011 investiții de 631.600. În anul 2012 S.C. LACTAG S.A. a continuatprogramul de investiții ajungând la o valoare de 4.374.937, menționând că toate acesteinvestiții fac parte din procesul de dezvoltare și modernizare.

Aceste cheltuieli au fost finanțate din sume proprii și au fost încheiate contractede leasing pentru înnoirea parcului auto. Se observă că și în anul 2013 avem o creștere ainvestițiilor de aproximativ 371%.

În ceea ce privește ratele financiare pe baza capacității de autofinanțare acestea prezintă

următoarea structură:

- Capacitatea de rambursare a datoriilor financiare scade semnificativ în anul

2012 comparativ cu anul 2011 datorită creditelor contractate de firmă, iar în

anul 2013 scade cu un procentaj nesemnificativ față de anul precedent.- Rata de finanțare a investițiilor prezintă o creștere în 2012 de 4,50%, urmată

de o scădere de 4,23% în 2013 comparativ cu anul anterior. Din aceste rate se

poate concluziona că firma este într-o situație nefavorabilă întrucât ea nu

poate asigura finanțarea investițiilor pe baza capacității de autofinanțare.

- Rata de acoperire a excedentului brut de exploatare crește însemnat în anul

2012, fiind urmată de o scădere în 2013 cu un procent de 64,25%.- Rata de acoperire a rezultatului exercițiului prezintă o creștere de 27,56% în

anul 2012 față de anul anterior, iar în 2013 aceasta prezintă o ușoară scădere

de 0,50%.


14/18

Autofinanțarea reprezentată de acea parte din capacitatea de autofinanțarerămasă disponibilă după distribuirea dividendelor are aceleași valori cu CAF datoritălipsei dividendelor.

Rata de autofinanțare a investițiilor înregistrează o creștere de 4,50% în 2012

comparativ cu 2011, datorită unei creșteri a investițiilor, iar în 2013 scade cu un procentde 4,23% față de anul anterior.

7. Rata rentabilității

a Modif. abs. Modif. relativa

Elemente An1 An2 An3 an2/an1 an3/an2 an2/an1 an3/an2

A& 14.571.03824.213.72

661.438.91

0 9.642.688 37.225.184 66,18% 153,74%

# 42.024 407.249 1.055.092 365.225 647.843 869,09% 159,08%

a (Pb/At) "02$ 10% 10#2 1,39% 0,04% 483,17% 2,11%

#e 492.002 1.089.475 2.296.017 597.473 1.206.542 121,44% 110,75%

a (Pe/At) 303% &0'" 30#& 1,12% -0,76% 33,25% -16,94%

624.816 350.638 2.527.968 -274.178 2.177.330 -43,88% 620,96%

a (E,E/At) &02$ 10&' &011 -2,84% 2,67% -66,23% 184,14%

CA 15.758.63919.698.39

761.569.79

6 3.939.758 41.871.399 25,00% 212,56%

a& /CAA& 1,08 0,81 1,00 -0,27 0,19 -24,78% 23,18%

v /#eCA 3,12% 5,53% 3,73% 2,41% -1,80% 77,15% -32,57%

#$ 19.879 407.249 1.055.092 387.370 647.843 1948,64% 159,08%pr 1.485.044 1.223.298 4.111.640 -261.746 2.888.342 -17,63% 236,11%

f (Pn/*r) 103& 3302$ 2'0 31,95% -7,63% 2386,98% -22,92%

#e 492.002 1.089.475 2.296.017 597.473 1.206.542 121,44% 110,75%

e (Pe/a) 1%0"1 2103 10## 3,62% -4,86% 20,08% -22,46%

a /pr 2.731.889 5.037.84313.693.04

0 2.305.954 8.655.197 84,41% 171,80%

1.246.845 3.814.545 9.581.400 2.567.700 5.766.855 205,94% 151,18%

)a$i 183.725 237.862 859.442 54.137 621.580 29,47% 261,32%

a&a ') 10% 10% 10% 0% 0% 0% 0%

:; /e-' 8,01% 11,63% 6,77% 3,62% -4,86% 45,15% -41,79%

: /pr 0,84 3,12 2,33 2,28 -0,79 271,40% -25,27%

:; /:;: 6,72% 36,25% 15,77% 29,53% -20,48% 439,08% -56,50%

În ceea ce privește structura activelor, se observă că stocurile au crescut în anul2012 cu 16% (în special prin mărfuri). Disponibilitățile bănești au scăzut cu 23% față de


15/18

anul 2011. În privința pasivelor curente, acestea au crescut la sfărșitul anului 2012 cu85% din cauza creșterii datoriei față de furnizorii curenți și de investiții.

În anul 2013 se observă că stocurile au crescut cu 251% în special din cauzastocului de mărfuri din magazine și din cauza necesarului asigurării de materie primă și

materiale directe de producție pentru cele două fabrici. Disponibilitățile bănești aucrescut cu 30% față de anul trecut. Pasivele curente au crescut la sfârșitul anului 2013 cu128% comparativ cu anul precedent din cauza creșterii datoriei față de furnizorii curențiși de investiții, în timp ce activele curente au crescut cu 124%.

Din acestea reiese faptul că activele totale au fost în ascensiune astfel: în 2012 aucrescut cu un procent de 66,18%, iar în 2013 cu 153,74%.

Rata rentabilității economice a activului (Ra*) arată performanța economică afirmei, respectiv modul în care aceasta utilizează ansamblul activelor aflate la dispozițiasa. Observăm o majorare a acestei rate de 1,39% în 2012 și de 0,04% în 2013 față de anulanterior. Această majorare se datorează în mare parte creșterii activelor totale.

Rata rentabilității economice (Ra**) crește în anul 2012 cu un procent de 1,12%,urmată de o ușoară scădere de 0,76% în 2013 față de anul precedent.

În cazul ratei rentabilității economice față de EBE se exprimă gradul în careactivitatea de exploatare este capabilă să asigure o folosire eficientă a ansambluluiactivului întreprinderii. În această situație rata prezintă o scădere de 2,84% în anul 2012față de anul anterior, iar în 2013 aceasta crește cu 2,67%.

Rata rentabilității economice se descompune în viteza de rotație a activelor totale,aceasta având următoarele procente: în anul 2011 este de 1,08, în 2012 de 0,81, iar în 2013de 1,00. Această analiză are rolul de a identifica direcțiile de acțiune pe care să le

urmeze firma pentru a-și spori nivelul de rentabilitate. Astfel, pentru ca firma săsporească rentabilitatea economică va trebui fie să îmbunătățească gestiunea activelortotale, fie să sporească eficiența activității de exploatare.

Rata rentabilității vânzărilor ilustrează eficiența activității de comercializare afirmei. Situația acestei rate se prezintă astfel: în 2012 crește cu 2,41%, iar în 2013 scade cu1,80%.

Capitalul propriu prezintă o evoluție în declin în anul 2012 comparativ cu anul2011, scăderea fiind de 17,63%. În 2013 capitalul propriu prezintă o evoluție ascendentă,societatea înregistrând profit, ceea ce a dus ca în acest an să aibă la dispoziție un capital

propriu în valoare de 4.111.640.Rata rentabilității financiare arată rentabilitatea potențială a acționarilor, întrucât

profitul net nu este niciodată distribuit integral ca dividende. Această rată a crescut înanul 2012 față de anul anterior cu un procent de 31,95%, urmată de o scădere de 7,63%

în anul 2013.Rata rentabilității economice a capitalului investit, calculată ca raport între

profitul din exploatare și capitalul investit, acesta fiind la rândul său compus din


16/18

capitalul propriu plus datoriile financiare, prezintă o creștere în anul 2012 de 3,62%,urmată de o scădere de 4,86% în 2013 față de anul precedent.

Diferențialul efectului de levier stabilit prin scăderea dintre rata rentabilitățiieconomice și rata dobânzii, prezintă în anul 2012 o majorare de 3,62%, datorită creșterii

Re întrucât rata dobânzii este constantă în toți anii. În anul 2013 DLF prezintă o scădere,această scădere fiind de același procentaj cu cel al Re.Levierul financiar, calculat ca raport între datoriile financiare și capitalul propriu,

înregistrează o creștere în anul 2012 de 2,28, urmată de o ușoară scădere de 0,79 în 2013comparativ cu anul anterior.

În aceste condiții se obține un efect pozitiv de levier financiar întrucât ratarentabilității economice este superioară ratei dobanzii. Astfel, firma se află în situația încare Re>Rd, efectul de levier financiar fiind pozitiv,determinând creșterea rateirentabilității financiare a întreprinderii. În acest caz, firma va fi interesată să creascăgradul de îndatorare, deoarece creditele sunt folosite eficient, dar trebuie să acordeatenție riscului financiar, care va crește odată cu îndatorarea.

8. Marjele operaționale

Mar4e o*erationale Modif. abs. Modif. relativa

Elemente An1 An2 An3 an2/an1 an3/an2 an2/an1 an3/an2

CA 15.758.63919.698.39

761.569.79

6 3.939.758 41.871.399 25,00% 212,56%

#e 492.002 1.089.475 2.296.017 597.473 1.206.542 121,44% 110,75%

624.816 350.638 2.527.968 -274.178 2.177.330 -43,88% 620,96%

Ce 16.169.97621.526.15

568.903.20

2 5.356.179 47.377.047 33,12% 220,09%

v (Pe/CA) 3,12% 5,53% 3,73% 2,41% -1,80% 77,15% -32,57%

v (E,E/CA) 3,96% 1,78% 4,11% -2,18% 2,33% -55,11% 130,66%

ce (Pe/Ce) 3,04% 5,06% 3,33% 2,02% -1,73% 66,34% -34,16%

ce (E,E/Ce) 3,86% 1,63% 3,67% -2,24% 2,04% -57,84% 125,24%

Rata rentabilității veniturilor calculată în ambele modalități (Pe/CA sauEBE/CA) exprimă eficiența activității de comercializare a întreprinderii într-o anumităperioadă de timp, ca rezultat al eforturilor de promovare a produselor și al politicii deprețuri adoptate de întreprindere.

În aceste condiții, Rv*(Pe/CA) este în creștere în anul 2012 față de 2011 cu unprocent de 2,41%, urmată de o ușoară scădere de 1,80%. În ceea ce privește rata


17/18

rentabilității economice exprimată ca raport între EBE și CA, situația este invers față decea precedentă, astfel în 2012, Rv** se află în scădere, apoi în creștere cu un procent de2,33% în anul 2013.

Rata rentabilității cheltuielilor Rce* calculată ca raport între profitul din

exploatare și cheltuielile din exploatare prezintă o majorare de 2,02% în 2012 comparativcu anul anterior și o scădere în 2013 de 1,73%, datorată creșterii într-o proporție maimare a cheltuielilor.

Rce** calculată ca raport între excedentul brut de exploatare și cheltuielile dinexploatare înregistrează o scădere de 2,24% în 2012, urmată de o creștere cu un procentde 2,04% în 2013 comparativ cu anul anterior.

Puncte tari ale societății

- Ponderea cea mai mare dintre cele trei componente ale cifrei de afaceri odeține producția vândută, acest lucru însemnând că firma este productivă;

- Firma a investit considerabil de-a lungul anilor în procesul de dezvoltare șimodernizare;

- Activele imobilizate au o tendință crescătoare ceea ce rezultă din investițiilerealizate de firmă;

- Capacitatea de autofinanțare, care reflectă potențialul financiar de creștereeconomică al întreprinderii este în creștere în toți anii;

- Reușește să obțină profit pe parcursul celor trei ani analizați, acesta fiind înascensiune.

Puncte slabe ale societății

- Creșterea cheltuielilor cu unitățile în condițiile creșterii prețurilor de vânzare(gaze, apă, energie electrică);

- Întrucât firma s-a confruntat cu foarte mulți clienți care din lipsa lichiditățilornu și-au onorat plățile, aceasta a fost nevoită să contracteze credite, astfel cres-când datoriile financiare semnificativ în cei trei ani;

- Din rata de finanțare a investițiilor se poate concluziona că firma este într-osituație nefavorabilă întrucât ea nu poate asigura finanțarea investițiilor pe

baza capacității de autofinanțare;


18/18

- Ponderea impozitelor și taxelor prezintă un procent cam mare, acest lucrufiind nefavorabil pentru firmă.

Analiza-bilantului (1)

Documents

Transcript of Analiza-bilantului (1)